Rolul Procesului de Globalizare In Relatiile Politico Economice Dintre Statele Unite Si Rusia

Tema pe care o propun este relevantă prin aspectul interacțiunilor de putere. Conceptul relațiilor internaționale este redefinit după căderea Zidului Berlinului, moment în care sistemul bipolar se multiplică spre centre decizionale regionale. Întrebarea cheie este dată de modul în care globalizarea a afectat sau nu evoluția regională în sensul unei colaborări sau tensionări a mediilor economice.

Sunt de părere că vechile centre de putere, în ciuda faptului că evoluția lor prezentă indică un declin în ceea ce privește forța economică, își conserva o autonomie în privința influențării politicilor majore la nivel global. Ne propunem să urmărim desfășurarea principalelor evenimente care au reconfigurat harta gândirii europene în sensul redistribuirii puterii decizionale. Cum a afectat politica externă SUA evoluția Uniunii Europene, a OSCE sau NATO, dar mai ales cum se explică intransigența URSS față de politicile de consolidare instutuțională propuse de Washington. Demersul nostru vizează o perioadă cronologică încadrată între 1990 și 2004, însă în enunțarea argumentelor vom utiliza și surse mult mai apropiate de anul 2015.

Nici o politica nu va elimina curand, daca o va face vreodata, competitia si diferentele ideologice ireconciliabile dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica. Nici nu va face compatibile toate interesele .

Obiectivele cercetării științifice

Importanța tematicii rezidă din modul în care gândirea politică occidentală întâlnește mentalitatea sovietică a implementării deciziilor. Paradigma conflictului și. cea a diplomației a fost întotdeauna plasată în spatele unei agende secrete. Ne propunem să urmărim tocmai acest aspect al dualității evenimentelor dintre Rusia și SUA prin felul în care s-au structurat principalele evenimente care au marcat ultimul deceniu al secolului XX.

Cercetarea noastră este importantă prin faptul că perioada analizată cuprinde principalele elemente de tranziție de la separarea ideologică la o piața de desfacere liberă, bazată pe principii funcționale de factură democratică. Modificarea actorilor politici într-o nouă lume în care puterea este distribuită pe baza conceptelor de soft power, puse în corelație cu elementele geo-politice și de apartenență la organizațiile internaționale, ne determină să considerăm că studiul nostru evaluează etapele premergătoare stărilor conflictuale prezente. După ruptura din 1992, inamicul a dispărut. Washingtonul a devenit primul interlocutor al Rusiei, dar nu singurul. În această privință, Putin având o viziune inovatoare, dezvăluită în conceptul de politică externă elaborat în iunie 2000.

Trecerea ultimului deceniu al secolului XX a indicat evoluții în paralel a raporturilor mondiale care au generat discrepanțe la nivelul implementării măsurilor economice și politice globale. De exemplu, evoluția Europei de Est a cuprins factori precum Polonia care a avut abilitatea de a se dezvolta pe o filieră proprie, zona agricolă, chiar dacă a determinat un conflict indirect Franța în discuțiile de preaderare. Bielorusia a rămas un fief al Rusiei ca punct strategic, iar Sud Estul Europei a fost măcinat de o tranziție inegală care a generat în numeroase rânduri tensiuni la nivel local și cazuri de nerespectare a principiul separării puterilor în stat: România și Bulgaria. Cum reacționează globalizarea la acești factori, respectiv dacă își modifică parametrii economici și evoluția politicilor internaționale spre o mai bună integrare ? Răspunsul considerăm că se află tocmai în dinamica comunicării tensionate sau contextuale a Statelor Unite ale Americii cu Rusia în perioada 1990-2004.

Impact

Multipolaritatea este teoria confruntării, a concurenței și, în forma ei cea mai severă, a concurenței între valori.

Impactul studiului nostru nu își propune să fie unul exhaustiv, deoarece urmărim liniile generale ale dinamicii internaționale în perioada de timp deja menționată. Ne propunem o reevaluare a conceptelor din perspectivă contemporană a fenomenelor politico-economice. Ideile cheie se axează pe trei linii de studiu:

Relațiile politico-economice existente între Statele Unite și Rusia la începutul anilor 1990;

Impactul implicării NATO, OSCE, UE și modul în care au fost influențate raporturile idei-fapte;

Durabilitatea și menținerea acestor legături în contextul evenimentelor actuale.

În acest fel ne dorim să conturăm o imagine mai clară a efectelor generate de raportul dintre Moscova și Washington prin prisma politicilor strategice militare și a repercusiunilor acestora în plan diplomatic, respectiv la nivelul organizațiilor inernaționale. NATO, OSCE, UE au jucat un rol important în redefinirea globalizării după anii 90, astfel paradigma comparativă devine necesară când de referim la reconfigurarea sferelor de influență prin schimbarea sistemului bipolar tipic perioadei Războiului Rece, într-o dimensiune multipolară. Felul în care mediul internațional și-a schimbat abilitatea de a negocia planurile de evoluție reliefează tocmai relevanța impactului pe care ni-l propunem.

Pe parcursul Razboiului Rece, Europa Occidentala a depins de Statele Unite pentru securitatea sa, iar insituțiile NATO de dupa Razboiul Rece încă mai reflectă această stare de fapt. Istoria relațiilor sovieto-americane pe vremea Războiului Rece servește ca negativ proiectului pe care intenționează să-l construiască.

Dezbaterea despre multipolaritate îi preocupă intens pe ruși, ca și cea despre diferența de forță dintre Rusia renăscută și Statele Unite, obișnuite în zece ani să acționeze ca superputere unică și necontestată. Totodata, realismul îi obligă pe ruși să țină seama de acest decalaj și să caute compensații, fie în modul de a trata cu Statele Unite, fie în alți interlocutori.

Metodologie

Metdologia este una comparativa cu scopul expunerii diferențele de politici economice abordate de SUA și Rusia între anii 1990-2004 și se bazează pe analiza documentelor într-o lumină obiectivă, sursele menționate fiind evaluate pe baza relevanței și a concordanței cu tema propusă.

De asemenea, pentru rezultate cât mai relevante, baza documentară ne este furnizată din surse primare sigure precum Woodrow Wilson Center, Digital Archive, Wikileaks și rapoarte OSCE cu scopul interpretarii cât mai corecte a problematicii alese și al încadrarii lor într-un context istoric. Pe baza lor putem să trasăm principalele direcții de cercetare rezultate prin evoluția gloabalizării la nivel decizional între Moscova și Washington.

Domeniul de cercetare a fost amplu anailizat de cercetatorii precum Henry Kissinger, Francis Fukuyama, sau Manfred B. Steger, studiile lor avand drept obiectiv răspunderea la întrebari privind conceptual de globalizare sau formarea unei noi ordini globale, urmând ca sursele secundare să fie diseminate, iar ulterior analizate și comparate în vederea adăugării cercetării noastre. Asemenea lui Kissinger și a altor formatori de opinie din domeniul geopoliticii americane contemporane, Zbiegniew Brzezinski evidențiază preocuparea principală a Statelor Unite, aceea de a bloca emergența unui nou pol de putere care ar putea să conteste poziția sa dominantă în afacerile interaționale.

Același Zbigniew Brzezinski afirmă faptul că Statele Unite au devenit o “super-putere globală” încurajată de prăbușirea Uniunii Sovietice care a oferit politicii americane o oportunitate de care trebuie să profite, prin activism și la nevoie chiar prin intervenție militară cu scopul realizării unui “leadeship” la nivel global.

Schimbarea dinamicii relației dintre Statele Unite și Rusia este o realitate a epocii globalizării, un proces ireversibil și inevitabil, care cere reorganizarea întregului sistem politic și economic mondial, pentru a face posibilă coexistența celor două puteri.

Bibliografie.

Steven Rosefielde, Russia in the 21st century, The Prodigal Superpower, University of North Carolina, Chapel Hill, Cambridge University Press, 2005;

Henry A. Kissinger, Diplomacy, Simon & Schuster, Inc., 1994;

http://digitalarchive.wilsoncenter.org/document/118933

https://wikileaks.org/

Anti-Americanism Not in Russia’s Interest – Former PM”, Johnson’s Russia List, no. 714, art 1, April 7, 2003;

Helene Carrere d’Encausse, URSS a murit, trăiască Rusia, Editura Artemis, 2010;

Fukuyama, Francis – America at the Crossroads; Democracy, Power, and the Neoconservative Legacy (Yale University Press; 2006);

Manfred B. Steger-Globalisms_ The Great Ideological Struggle of the Twenty-First Century-Rowman & Littlefield Publishers, Inc. (2008)

Zbiegniew Brzezinski : „The Choise” Cambridge: Basic Books, 2004

Zbigniew Brzezinski:  Marea tabla de sah , Univers Enciclopedic, 2000