Rolul Imaginii Tarii In Luarea Deciziei de Cumparare. Studii Si Practici
ROLUL IMAGINII ȚĂRII ÎN LUAREA DECIZIEI DE CUMPĂRARE STUDII ȘI PRACTICI
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. IMAGINEA, COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI
1.1. Conceptul de imagine și perceperea ei de consumator
1.2. Simbioză dintre imaginea produsului, imaginea întreprinderii, imaginea țării
1.3. Modele tipice de comportament ale consumatorului pe piața mondială
CAPITOLUL II: STUDII ASUPRA EFECTULUI „ȚĂRII DE ORIGINE” ÎN COMPORATAMENTUL CONSUMATORULUI INTERNAȚIONAL
2.1. „Țara de origine” în condițiile globalizării pieții
2.2. Evaluarea produselor și serviciilor prin prisma țării de origine
2.3. Formarea stereotipurilor pentru țări
2.4. Comportamentul consumatorului autohton vizavi de produsele străine
CAPITOLUL III. STRATEGII DE MARKETING ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII ȘI PROMOVĂRII UNEI IMAGINI FAVORABILE A REPUBLICII MOLDOVA
3.1 Estimarea componentelor actuale a imaginii Republicii Moldova
3.2. Analiza economică generală și poziționarea imaginii Republicii Moldova în lume
3.3. Strategii de dezvoltare și promovare a imaginii Republicii Moldova
ÎNCHEIERE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Până nu demult Republica Moldova era o țară socialistă, cu o dirijare total centralizată a economiei, aflată în mâinile statului. Fiind o componentă a URSS, neevidențiindu-se prin suprafață impunătoare, era practic necunoscută. Odată cu obținerea independenței economice și politice, Republica Moldova s-a inclus în concurența națiunilor și deci, se impune, atât pentru ea cât și pentru întreprinderile naționale dezvoltarea unor imagini bine conturate pe piața globală. Această problemă este, de fapt scopul oricărei națiuni. Pentru țările dezvoltate, imaginea trebuie în continuu apreciată și consolidată, iar pentru țările mai puțin dezvoltate și mai ales pentru Republica Moldova, imaginea trebuie formată și promovată.
În lipsa unei imagini, țara respectivă este omisă și din viața economică globală, mai mult chiar imaginea nefavorabilă a țării determină respingerea produselor acesteia, ceea ce se răsfrânge nemijlocit asupra calității vieții.
Impactul imaginii țării asupra comportamentului consumatorului este așa de puternic, încât transformă aceste imagini în stereotipi de țară, în baza cărora aceștia acționează. Iar consumatorul în viziunea marketing este elementul-cheie al unei afaceri profitabile.
În Republica Moldova, acest domeniu de cunoaștere este încă nestudiat, iar literatura economică română abordează subiectul respectiv prin generalizare.
Scopul cercetării constă în studierea existenței și intensității efectului imaginii țării pentru produsele străine și autohtone în rândul consumatorilor internaționali, precum și determinarea metodelor și procedeelor de dezvoltare și promovare a imaginii Republicii Moldova.
În vederea realizării acestui scop este necesară studierea următoarelor aspecte:
Determinarea modului de evaluare a produselor și serviciilor autohtone și străine de către cumpărători;
Analiza modului de formare a imaginii la consumatori;
Evaluarea tangenților între imaginea produsului, imaginea mărcii, imaginea întreprinderii și imaginea țării;
Formarea la consumatori a stereotipurilor pentru țări;
Determinarea imaginii actuale a Republicii Moldova în lume;
Efectuarea cercetării practice privind atitudinea consumatorilor autohtoni vizavi de produsele importate și cele domestice;
Determinarea posibilităților de îmbunătățire a imaginii Republicii Moldova;
Tema și obiectul de studiu. Tema lucrării presupune evaluarea rolului imaginii țării în procesul de cumpărare. În calitate de obiect de studiu a servit comportamentul consumatorilor internaționali, precum și a celor autohtoni, față de produsele importate.
Metodologia și metodele de cercetare. Temelia teoretică a lucrării este formată din sinteza unor lucrări fundamentale din domeniul psihologiei consumatorilor ale lui Camelia Bacos, Le Bon Gustave, Abric Jean Claude ș.a., din domeniul comportamentului de cumpărare a consumatorilor ale lui Ph. Kotler, Florescu, Cătoiu, Blythe Jim, Gunter Barrie precum și studii și cerecetări din revistele: “Marketing Intelligences & Planning”, “Экoнoмичecкoe Oбoзpeниe”, “Profit”, “Moldova și Lumea”, “Tribuna Economică”, “ProBusiness”, “Journal of Product & Brand Management”, “Mаpкeтинг в Poccии и за Pyбeжoм” ș.a.
Baza informațională a tezei o constituie Anuarul Statistic 2010, precum și cea colectată în cadrul sondajului efectuat în conformitate cu scopul lucrării. La elaborarea chestionarului au fost folosite diferite instrumente de testare a consumatorului și anume: scala LIKERT, întrebările dihotomice, întrebările cu alegeri multiple, asocierile de cuvinte și continuări de fraze.
Datele au fost prelucrate și interpretate prin metode de analiză statistică și grafică.
Importanța practică. La finele studiului realizat s-a constatat că în procesul de cumpărare imaginea țării intervine ca un element extrem de important în decizia de cumpărare și că acțiunea acesteia este de multe ori subconștientă. De asemenea au fost apreciate țările a căror produse sunt preferate precum și nivelele de ierarhizare a țărilor lumii și poziționarea în cadrul acestora a Republicii Moldova.
Concluziile și recomandările formulate pot fi utile la elaborarea politicelor de marketing ale întreprinderilor și a politicelor macroeconomice ale Republicii Moldova.
Volumul și structura lucrării. Teza de licență cuprinde introducerea, 3 capitole, încheierea și bibliografia. Textul lucrării este expus în limba română pe 70 pagini dactilografiate, conține 6 tabele, 13 figuri.
În introducere este argumentată actualitatea temei, scopul și sarcinile lucrării.
În capitolul I este explicat conceptul de imagine în general și modul de formare a acesteia la consumator. De asemenea, în cadrul acestui capitol este desfășurat modul în care se suprapun diferite tipuri de imagine și se evidențiază câteva modele specifice de comportament al consumatorului.
În capitolul II este studiată veridicitatea termenului de “țară de origine” în condițiile contemporane de mondializare a pieții. În continuare sunt expuse diverse studii realizate în țări diferite privind evaluarea produselor și serviciilor de către consumatori ca efect al “țării de origine”; cercetări referitor la formarea stereotipurilor.
Capitolul III începe cu o revizuire a componentelor actuale a imaginii Republicii Moldova, a deficienților și ajunsurilor atinse de la proclamarea Moldovei ca stat independent. Apoi este efectuat o analiză comparativă a țărilor lumii și poziționarea Republicii Moldova în cadrul acestora. În final se propune o serie de strategii de promovare a imaginii Moldovei, de ameliorare a situației economice actuale din țară.
În încheiere sunt formulate concluziile și recomandările înaintate.
CAPITOLULь I.ь IMAGINEA,ь COMPONENTĂь FUNDAMENTALĂь Aь COMPORTAMENTULUIь CONSUMATORULUI
1.1.ь Conceptulь deь imagineь șiь percepereaь eiь deь consumator
“Pentruь aь deveniь toreador,ь trebuieь maiь întâiь săь învețiь săь fiiь taur”
PROVERBь SPANIOL
Marketingulь vineь înь întâmpinareaь dorințelorь șiь nevoilorь consumatorilor,ь satisfăcându-le.ь Deь aceiaь marketeriiь auь sarcinaь deь aь analizaь dorințele,ь modulь deь percepere,ь preferințeleь șiь comportamentulь deь cumpărareь alь consumatorilorь vizați.
Comportamentulь consumatoruluiь reflectăь conduitaь oamenilorь înь cazulь cumpărăriiь și/sauь consumuluiь deь bunuriь materialeь șiь servicii.ь Felulь înь careь oameniiь seь comportăь peь planь economicь nuь reprezintăь oь însumareь deь acteь repetateь ciь esteь rezultatulь acumulăriiь uneiь experiențeь deь viață,ь aflatăь subь influențaь mobilitățiiь șiь plasticitățiiь nevoilorь acestora.ь Dacăь acteleь consumatoruluiь suntь relativь ușorь deь observatь șiь cuantificat,ь proceseleь psiho-fiziologiceь careь determinăь acesteь acteь suntь incomparabilь maiь greuь deь depistat.
Consumatorulь poateь fiь asemuitь uneiь “cutiiь negre”,ь iarь comportamentulь săuь arь fiь rezultatulь intrărilorь șiь ieșirilorь dinь sistem.ь Intrărileь înь sistemь suntь reprezentateь deь stimuliь deь naturăь endogenăь șiь exogenăь cuь careь seь confruntăь consumatorul,ь iarь ieșirileь reprezintăь reacțiileь sale,ь răspunsurileь laь aceștiь stimuliь ceь dauь conturulь concretь alь consumatorului.ь Comportamentulь consumatoruluiь esteь influențatь deь numeroșiь factoriь endogeni.[39,ь 29]:
Factoriь culturali;
Factoriь sociali;
Factoriь personali;
Factoriь psihologici.
Unь locь deosebitь înь cadrulь acestoraь îlь ocupăь imagineaь produsuluiь asupraь mărfurilor,ь serviciilor,ь întreprinderii,ь țăriiь ceь leь fabricăь sauь leь comercializează.ь Nuь înь zădarь FRANCISь C.ь ROONEYь zicea:
“Înь zileleь noastreь oameniiь nuь maiь cumpărăь pantofiь pentruь a-șiь mențineь picioareleь caldeь șiь uscate.ь Eiь îiь cumpărăь pentruь imagineaь peь careь pantofiiь respectiviь le-oь creeazăь despreь eiь înșișiь –ь deь bărbăție,ь deь feminitate,ь deь vigoare,ь deь originalitate,ь deь rafinament,ь deь putere,ь deь seducție,ь deь autoritate.ь Cumpărareaь uneiь perechiь deь pantofiь aь devenitь oь trăireь emoțională.ь Înь prezent,ь firmaь noastrăь vindeь emoțiiь nuь pantofi”.ь [39]
Explicațiaь esteь faptulь căь înь creierulь omuluiь existăь carevaь imaginiь șiь doarь prinь intermediulь lorь noiь percepemь informația.ь Înь istoriaь marketinguluiь existăь numeroaseь cazuriь cândь produseleь cuь calitățiь excepționaleь nuь suntь acceptateь deь consumatori,ь iarь produseleь cuь calitățiь mediiь auь unь succesь uimitor.ь Aceastaь deoareceь oameniiь cumpărăь nuь produseь ciь doarь imagineaь lor,ь șiь doarь deь existențaь șiь deь calitateaь acesteiь imaginiь esteь determinatь comportamentulь consumatoruluiь șiь corespunzătorь vânzărileь produsului.ь Existăь înь istorieь unь exempluь careь neь vorbeșteь despreь putereaь imaginiiь înь comportamentulь consumatorului.ь Înь 1973ь înь Israelь aь începutь grevaь medicilorь dinь spitale.ь Peь parcursulь greveiь numărulь operațiilorь complicateь s-aь redusь cuь 80%ь iarь mortalitateaь s-aь redusь deь 2ь ori,ь aceastaь explicându-seь prinь faptulь căь imagineaь serviciilorь medicaleь neь imputăь maladiiь careь deь faptь nuь suntь așaь deь graveь șiь nuь necesităь intervențiiь chirurgicale.ь Eь uimitor,ь darь fărăь aь neь daь bineь seama,ь imagineaь îșiь faceь efectulь șiь neь determinăь percepțiileь șiь comportamentul.ь [17]
Termenulь deь imagineь provineь deь laь latinesculь “imago”ь șiь reprezintăь reflectareaь deь tipь senzorialь aь unuiь obiectь înь minteaь omeneascăь subь formaь unorь senzații,ь percepțiiь sauь reprezentări.ь Înь vocabularulь comercialь conceptulь deь imagineь esteь utilizatь deь aproapeь 30ь deь aniь pentruь aь definiь REPREZENTAREAь peь careь unь individ,ь grupь socialь sauь segmentь deь populațieь și-oь formeazăь despreь unь produsь sauь serviciu,ь oь marcă,ь oь întreprindereь sauь oь țarăь Conceptulь deь imagineь deь marcăь s-aь răspândit,ь practicieniiь utilizându-l,ь prinь generalizare,ь pentruь aь desemnaь toateь celelalteь formeь deь imagine.ь [5]
Prinь imagineь seь înțelegeь reprezentareaь careь s-aь formatь caь oь sumăь deь credințe,ь atitudini,ь opinii,ь prejudecăți,ь experiențeь sauь presupuneriь (așteptări),ь laь grupeь deь persoaneь sauь înь cadrulь opinieiь publiceь asupraь uneiь persoaneь fiziceь sauь juridice,ь instituții/organizațiiь sauь oriceь fenomeneь sauь obiecte.ь [23]
Specialiștiiь înь publicitateь auь înțelesь demultь rolulь determinantь alь imaginiiь laь nivelulь comercial;ь potrivitь opinieiь generale,ь aceastaь permiteь oь creștereь aь eficacitățiiь comercialeь șiь deь afaceriь înь general,ь acționândь atâtь asupraь oferteiь câtь șiь aь cereriiь deь produseь șiь servicii.
Oь imagineь seь formeazăь progresiv,ь de-aь lungulь anilor,ь prinь informațiileь obținuteь dinь presă,ь publicitate,ь dinь comentariileь personaluluiь instituției/organizației,ь precumь șiь prinь satisfacțiaь obținutăь înь urmaь utilizăriiь produselor,ь prinь ceeaь c-aь răspândit,ь practicieniiь utilizându-l,ь prinь generalizare,ь pentruь aь desemnaь toateь celelalteь formeь deь imagine.ь [5]
Prinь imagineь seь înțelegeь reprezentareaь careь s-aь formatь caь oь sumăь deь credințe,ь atitudini,ь opinii,ь prejudecăți,ь experiențeь sauь presupuneriь (așteptări),ь laь grupeь deь persoaneь sauь înь cadrulь opinieiь publiceь asupraь uneiь persoaneь fiziceь sauь juridice,ь instituții/organizațiiь sauь oriceь fenomeneь sauь obiecte.ь [23]
Specialiștiiь înь publicitateь auь înțelesь demultь rolulь determinantь alь imaginiiь laь nivelulь comercial;ь potrivitь opinieiь generale,ь aceastaь permiteь oь creștereь aь eficacitățiiь comercialeь șiь deь afaceriь înь general,ь acționândь atâtь asupraь oferteiь câtь șiь aь cereriiь deь produseь șiь servicii.
Oь imagineь seь formeazăь progresiv,ь de-aь lungulь anilor,ь prinь informațiileь obținuteь dinь presă,ь publicitate,ь dinь comentariileь personaluluiь instituției/organizației,ь precumь șiь prinь satisfacțiaь obținutăь înь urmaь utilizăriiь produselor,ь prinь ceeaь ceь spunь despreь ele.
Astfelь imagineaь areь unь caracterь esențialmenteь subiectivь șiь psihologic.ь Studiileь asupraь piețiiь atestăь că,ь deь celeь maiь multeь ori,ь ceiь careь suntь fideliь anumitorь produseь sauь serviciiь nuь leь potь deosebiь deь alteleь similareь și,ь deь regulă,ь eiь fumeazăь sauь beauь oь imagine.ь Înь acelașiь modь eiь preferăь oь societateь deь asigurăriь înь loculь alteia,ь unь televizorь înь loculь altuia,ь oь mașinăь înь loculь alteiaь ș.a.m.d.ь Deciь factorulь imagineь poateь fiь esențialь înь determinareaь cereriiь deь servicii,ь produseь etc.ь Acestь faptь justificăь acțiunileь deь relațiiь publiceь pentruь gestionareaь imaginiiь precumь șiь promovareaь imaginii.ь Bătăliaь întreь imagineaь organizațiilor,ь produselorь șiь serviciilorь oferiteь esteь celь puținь laь felь deь importantăь caь șiь calitateaь acestoraь dinь urmă.
Imaginileь suntь ceeaь ceь întreprinzătoriiь careь îșiь extindь firmele,ь cumpără.ь Pentruь proprietariiь deь companii,ь imaginileь sunt,ь deь faptь maiь valoroaseь decâtь elementeleь palpabile,ь cumь arь fiь deь exemplu,ь fabricile.
CAMELIAь BACOS,ь subliniazăь căь atunciь cândь vorbimь deь imagineь trebuieь săь avemь înь vedereь faptulь căь eaь nuь reprezintăь doarь oь reproducereь materialăь aь realității:ь afișe,ь fotografieь sauь imagineь filmică,ь ciь esteь unь atributь alь viețiiь psihice,ь unaь dintreь pârghiileь care,ь alăturiь deь cuvânt,ь determinăь comunicareaь dintreь indiviziь șiь careь seь bazeazăь peь capacitateaь psihiculuiь umanь deь a-șiь construiь reprezentăriь mentale.ь [5]ь Arь fiь bineь săь putemь spuneь căь arь trebuiь săь neь dispensămь deь imaginiь șiь săь lucrămь doarь cuь realitatea.ь Darь aceastaь arь fiь ceaь maiь utopicăь imagine.ь Realitateaь esteь multь preaь complicatăь caь săь fieь înțeleasăь deь oriceь minteь dată.ь Imaginileь suntь caь nișteь hărțiь careь neь ghideazăь printr-oь junglăь deь complexitățiь uimitoare…ь Imagineaь esteь –ь modulь nostruь deь aь percepeь cumь funcționeazăь lumea…Existăь totь atâteaь imaginiь câteь ființeь umane,ь dacăь nuь maiь multeь șiь maiь multeь imaginiь potь corespundeь unuiь faptь dat.
Sesizândь acestь fapt,ь logicianulь RUDOLFь CARNAPь construieșteь paradoxulь ceь îiь vaь purtaь numele.ь Înь construcțiaь paradoxuluiь elь seь raporteazăь laь unь banalь accidentь deь automobilь și,ь prinь empatie,ь identificăь explicațiileь cuь privireь laь cauzeleь accidentuluiь oferiteь deь diferițiь experți.ь Astfel,ь unь psihologь vaь căutaь șiь identificaь cauzeь deь naturăь subiectivă:ь șoferulь nuь s-aь odihnitь suficientь înainteь deь aь seь urcaь laь volan,ь aь avutь oь ceartăь înь familie,ь faptь ceь i-aь distrasь atențiaь etc.ь Unь polițistь seь vaь raportaь imediatь laь respectareaь sauь nerespectareaь regulilorь deь circulație,ь laь vizibilitateaь sauь nonvizibilitateaь indicatoarelorь deь circulațieь șiь vaь căutaь explicațiaь cauzalăь într-oь defecțiuneь mecanicăь șiь dacăь șiь identificăь oь atareь defecțiuneь explicațiaь accidentuluiь esteь gataь fabricată.ь Unь constructorь deь drumuriь șiь poduriь vaь remarcaь faptulь căь drumulь esteь prostь construit,ь esteь alunecos,ь nuь permiteь scurgereaь apei,ь etc.ь Jucându-seь peь acesteь reprezentăriь diferite,ь reprezentăriь generateь deь sistemeь deь referințăь diferite,ь RUDOLFь CARNAPь întreabăь cuь aparentăь candoare:ь și,ь totușiь careь esteь cauzaь accidentului?ь [23]
Raportatăь laь percepțiaь realității,ь deь cătreь unь individь sauь grupь social,ь imagineaь seь realizeazăь înь 2ь câmpuri:ь unь câmpь alь vizibilitățiiь proximaleь (nemijlocite),ь înь careь realitateaь esteь perceputăь înь modь direct,ь prinь simțuriь șiь fiindь dependentăь deь poziționareaь individuluiь înь spațiulь socialь șiь deь sistemulь luiь deь referință;ь șiь unь câmpь alь vizibilitățiiь distaleь (mijlocite/mediate),ь careь îlь depășeșteь peь primul,ь inaccesibilь înь modь direct,ь darь accesibilь prinь intermediulь unuiь mijlocь (media).ь Înь seriaь acestorь media,ь mijloaceleь deь comunicareь înь masăь ocupăь unь locь central.ь Înь acelașiь timp,ь nuь potь fiь exclușiь deь laь calitateaь deь mediaь alțiь mijlocitori:ь clienți,ь angajațiь șiь foștiь angajațiь aiь organizației,ь veciniь aiь acesteia,ь zvonurileь ș.a.m.d.ь Eiь potь fiь multiplicatoriь deь imagineь pozitivăь sauь negativă,ь faptь ceь determinăь politiciь coerenteь deь imagine.
Reprezentatăь grafic,ь vizibilitateaь proximalăь (nemijlocită)ь șiь ceaь distalăь (mijlocită)ь seь prezintăь caь înь Fig.ь 1.1:
Fig.ь 1.1.ь Formareaь imaginii
Construcțiaь imaginiiь –ь atâtь înь cazulь vizibilitățiiь proximaleь câtь șiь înь cazulь celeiь distaleь –ь seь realizeazăь prinь raportareaь obiectuluiь sauь subiectuluiь percepțieiь laь sistemulь deь referințăь alь persoaneiь sauь grupuluiь ceь realizeazăь aceastăь percepție.
Înь acestь sens,ь sociologulь ABRAHAMь MOLESь susțineь căь fiecareь dinь noiь areь unь sistemь deь referință,ь formatь dinь toateь concepteleь deь bazăь rezultateь dinь prelucrareaь cunoștințelorь acumulateь înь decursulь viețiiь șiь reținuteь înь memorie,ь dinь opiniiь păstrate,ь dinь prejudecățileь peь careь niь le-amь format,ь chiarь dacăь nuь neь dămь seamaь deь acestь lucru;ь acestь sistemь deь referință,ь careь neь determinăь săь avemь oь anumităь imagineь despreь subiect,ь poateь fiь asemuităь cuь unь ecranь peь careь seь reflectăь (directь sauь mediat)ь fenomeneleь exterioare,ь informațiileь sauь deciziileь cuь careь suntemь confruntați.ь Schematicь acestь “ecran”ь s-arь prezentaь caь înь figuraь 1.2.
Fig.ь 1.2ь Ecranulь imaginiiь raportatь laь sistemulь deь referință
Acestь “ecran”ь esteь maiь multь sauь maiь puținь dens,ь maiь ordonatь sauь maiь puținь ordonat,ь maiь bogatь sauь maiь sărac,ь înь funcțieь deь cunoștințeleь acumulate,ь deь nivelulь intelectual,ь deь gradulь deь culturăь șiь experiențaь aь persoaneiь respective.
Înь momentulь înь careь suntemь confruntațiь cuь oь “situațieь stimul”,ь aceastaь seь reflectăь înь sistemulь propriuь deь referință;ь înь urmaь prelucrăriiь eiь rezultăь oь opinie,ь oь atitudine,ь înь generalь oь “imagine”ь ceь determinăь oь acțiune.
Unь sistemь deь referințăь comunь auь șiь grupurileь sociale.ь Acestь sistemь deь referințăь reuneșteь elementeleь comuneь grupuluiь respectivь (credințe,ь atitudini,ь opinii,ь gusturi,ь norme,ь principii,ь valori,ь stereotipiь etc.).
Înь câmpulь vizibilitățiiь proximale,ь celь ceь schematizeazăь realitateaь șiь extrageь dinь acestaь numaiь ceeaь ceь areь relevanțăь pentruь propriulь săuь sistemь deь referințăь esteь persoanaь sauь grupulь ceь percepeь realitatea.ь Înь câmpulь vizibilitățiiь distaleь percepțiaь seь realizeazăь deь cătreь media.ь Eaь extrageь dinь realitateaь nemijlocităь aceleь noteь ceь iь seь parь esențialeь șiь careь corespundь propriilorь clișeeь despreь realitateaь propriuluiь sistemь deь referință.ь Media,ь aidomaь observatoruluiь dinь câmpulь vizibilitățiiь proximale,ь recreeazăь realitatea.ь Spreь deosebireь deь observatorulь dinь câmpulь vizibilitățiiь proximale,ь mediaь multiplicăь realitateaь nouь creatăь șiь oь distribuieь grupurilorь consumatoareь deь realitățiь mediate.ь Ariaь deь acoperireь aь cereriiь deь realitateь mediatăь poateь variaь deь laь câtevaь persoane,ь laь milioaneь deь persoane.ь Esteь evidentь căь șiь înь primul,ь dar,ь maiь alesь înь alь doileaь caz,ь avemь de-aь faceь cuь oь transmisieь ceь poartăь cuь sineь atâtь schematizareaь realitățiiь câtь șiь sistemulь deь referințăь alь media.ь Aceastăь încărcăturăь subiectivăь aь percepțieiь mediateь l-aь determinat,ь probabil,ь peь MARSHALLь MCLUHANь săь declareь căь “mesajulь esteь media”.ь [1]
Mediaь areь capacitateaь deь aь selectaь evenimentele.ь Faptulь caь atareь nuь aь rămasь neobservat,ь maiь alesь înь sensibilaь zonăь aь politicii.ь Într-unь articolь adaptatь dupăь “Americaь șiь lumea”ь JAMESь R.ь SCHLESINGERь scrieь “Oь singurăь imagineь TVь areь unь impactь maiь mareь deь 10000ь deь cuvinte…ь ”.ь [1]
Înь câmpulь vizibilitățiiь distale,ь imagineaь destinatăь consumatoruluiь deь realitateь mediatăь nuь esteь controlatăь deь acestaь ciь îiь esteь impusă.ь Evident,ь înь condițiileь plurivalențeiь mediilor,ь rămâneь laь îndemânaь consumatoruluiь deь realitateь mediatăь posibilitateaь deь aь alegeь întreь diferiteь medii.ь Acestь faptь determinăь specialiștiiь înь gestionareaь imaginiiь săь procedezeь laь identificareaь șiь deschidereaь tuturorь canalelorь deь comunicațieь pentruь caь reprezentareaь peь careь aceștiaь oь construiescь șь oь difuzeazăь săь ajungăь laь publiculь țintă.ь Maiь mult,ь bătăliaь pentruь aь beneficiaь deь serviciileь mediilorь cuь celь maiь mareь impactь publicь esteь totь maiь acerbă,ь devenindь oь realitateь costisitoare.ь Înь fine,ь înь câmpulь vizibilitățiiь distaleь existăь posibilitateaь produceriiь reprezentăriiь evenimentuluiь fărăь acoperireь sauь cuь acoperireь fapticăь parțială.ь Aceastaь esteь imagineaь virtuală,ь temeiь alь manipulăriiь informațional-imageologice.
Realitateaь descrisăь prinь imagineь nuь seь suprapuneь realitățiiь caь atare,ь ciь esteь unь punctь deь vedereь aь acesteia.ь Acestь faptь aь generatь înь planь teoreticь oь serieь deь analize,ь deь laь DANIELь BOORSTINь laь RENEь BERGERь sauь JAQUESь ELLUL,ь privindь relațiaь dintreь realitateь șiь “falsaь realitate”ь creatăь deь imaginileь vehiculateь deь mass-media.
Aceastăь “falsăь realitate”ь careь seь substituieь realitățiiь esteь punctulь deь vedereь alь uneiь comunitățiь sauь alь uneiь părțiь aь comunitățiiь respective,ь sau,ь purь șiь simplu,ь atitudineaь unuiь realizator.ь Șiь aiciь apareь unaь dintreь consecințeleь celeь maiь imprevizibileь ,ь pentruь căь mass-mediaь potь fiь folositeь înь scopulь evidentь deь aь impuneь unь punctь deь vedereь asupraь realității,ь unь anumeь mecanismь deь acțiune.
Imagineaь poateь fiь diversificatăь sauь maiь puținь diversificată.ь Graficь gradulь deь diversificareь sauь nonь diversificareь poateь fiь sugeratь caь înь figuraь 1.3.
Fig.ь 1.3.ь Gradulь deь diversificareь alь imaginii
Diferențaь întreь celeь douăь tipuriь deь imagineь esteь făcutăь înь funcțieь deь caracteristicileь deь calitateь aleь acestorь componenteь careь potь fiь numeroaseь șiь diverse.ь Deь exemplu,ь imagineaь deь produsь aь unuiь automobilь comportăь următoareleь elemente:
Dacăь esteь foarteь diversificată:ь confortabil,ь ușorь deь manevrat,ь ieftin,ь robust,ь peь careь seь poateь conta,ь elegant,ь rapid,ь etc.
Dacăь esteь puținь diversificat:ь oь mașinăь bună,ь eaь place,ь eaь esteь economică.
Altfelь spusь cuь câtь dispunemь deь maiь multeь informațieь despreь produs,ь unь serviciuь oferit,ь oь marcă,ь oь întreprindereь sauь oь țară,ь cuь atâtь vaь fiь maiь diversificatăь imagineaь peь careь oь vomь obține.
Imagineaь uneiь organizații,ь aь serviciilor,ь aь produselorь sauь aь țăriiь poateь fiь distinctăь sauь ștearsăь (neclară),ь caь înь figuraь 1.4ь .
Fig.ь 1.4.ь Gradulь deь claritateь alь imaginii
Cuь câtь imagineaь unuiь produs,ь aь uneiь mărci,ь aь uneiь organizațiiь sauь aь uneiь țăriь seь vaь distingeь maiь multь deь celelalteь imaginiь similare,ь cuь atâtь eaь vaь fiь maiь “personalizată”.
Deь aceea,ь politicileь deь imagineь trebuieь săь corespundăь anumitorь reguli,ь pentruь asiguraь construireaь șiь dezvoltareaь imaginilorь distincteь șiь favorabileь buneiь percepții.
Vorbindь structural,ь imagineaь poateь fiь conceputăь caь unь modelь atomar,ь înь careь nucleul,ь cuprinzândь atributeleь nodaleь sauь celeь aь cărorь vizibilitateь șiь semnificațieь suntь foarteь ridicate,ь determinăь notaь șiь organizareaь întregiiь imagini.
Dacăь numărulь atributelorь cuь vizibilitateь ridicatăь șiь înaltь semnificativeь (concepteь cheie)ь esteь redus,ь atunciь putemь vorbiь deь oь imagineь focalizată,ь iarь dacăь nucleulь cuprindeь maiь multeь atributeь nodaleь imagineaь esteь dispersată.ь [41]
Fig.ь 1.5.ь Modelulь atomarь alь imaginii
Referindu-neь laь structuraь imaginii,ь putemь subliniaь căь deosebireaь dintreь atributeleь nodaleь șiь celeь perifericeь constăь înь semnificațiaь structuralăь diferențiată,ь absențaь unuiaь dinь elementeleь nodaleь schimbândь semnificațiaь deь ansambluь aь imaginiiь ,ь înь timpь ceь absențaь unuiaь dinь elementeleь perifericeь nuь modificăь structuraь deь ansamblu.ь Nucleulь imaginiiь seь caracterizeazăь prinь stabilitateь șiь permeabilitateь ridicată,ь fiindь maiь puținь susceptibilь laь schimbări,ь spreь deosebireь deь stratulь perifericь ,ь aь căruiь permeabilitateь esteь redusăь șiь deciь existențaь atributelorь perifericeь esteь temporarăь șiь instabilă.
Referindu-seь laь celeь douăь elementeь componenteь aleь structuriiь imaginii,ь JEAN-CLAUDEь ABRICь scrie:
“Oriceь reprezentareь esteь organizatăь înь jurulь unuiь nodь central.ь Acestь nodь centralь esteь elementulь fundamentalь alь reprezentării,ь căciь elь determinăь înь acelașiь timpь semnificația,ь câtь șiь organizareaь reprezentării”.ь [1]
Nodulь centralь sauь nodulь structurantь alь uneiь imaginiь –ь asigurăь douăь funcțiiь esențiale:
Funcțieь generativă:ь esteь elementulь prinь careь seь creeazăь sauь seь transformăь semnificațiaь celorlalteь elementeь constitutiveь aleь imaginii.ь Esteь lucrulь prinь careь acesteь elementeь capătăь unь sens,ь oь valoare;
Funcțieь organizatorică:ь nodulь centralь esteь celь careь determinăь naturaь legăturilorь ceь unescь întreь eleь douăь imagini.ь Înь acestь sens,ь elь esteь elementulь unificatorь șiь stabilizatorь alь imaginii.ь
RAYь CONRADь LEVINSONь atrageь atenția,ь înь lucrareaь saь “Guerrillaь marketing”:ь “Înь acestь momentь credь căь ți-eь foarteь clarь căь trebuieь săь oferiь calitateь caь săь aiь succes.ь Niciь celь maiь profesionistь marketingь dinь lumeь (autorulь înțelegeь prinь marketingь publicitateь șiь relațiiь publice)ь nuь poateь convingeь unь clientь săь cumpereь unь produsь sauь serviciiь proasteь maiь multь decâtь oь dată.ь Deciь trebuieь săь faciь totь posibilulь săь garanteziь pentruь calitateaь oricăruiь produsь sauь serviciuь peь careь vreiь să-lь vinzi“.ь [44]
Dinь acesteь studiiь s-arь puteaь desprindeь concluziaь eronatăь căь singurăь calitateaь produselor,ь serviciilorь rezolvăь problemaь gestiuniiь imaginiiь șiь că,ь înь consecință,ь nuь arь maiь fiь nevoieь deь relațiiь publiceь șiь publicitate.ь Printreь ceiь tentațiь deь oь atareь versiuneь seь poateь imaginaь lesneь următoareaь problemă:ь înь condițiileь unorь produse,ь serviciiь similare,ь careь dinь firmeleь aflateь înь concurențăь acapareazăь piața?ь Răspunsulь poateь fi,ь evidentь unulь singur:ь aceeaь careь însoțeșteь calitateaь cuь oь acerbăь politicăь deь impunereь șiь gestionareь aь imaginiiь produsului,ь întreprinderii,ь țării.
1.2.ь Simbiozăь dintreь imagineaь produsului,ь imagineaь întreprinderii,ь imagineaь țării
Imagineaь ocupăь înь rândulь dimensiunilorь comportamentuluiь consumatoruluiь unь locь aparte.ь Eaь esteь rezultatulь feluluiь înь careь seь percepь produsele,ь mărcile,ь organizațiile,ь țărileь deь cătreь consumatori.ь Imagineaь generalăь nuь esteь oь însumare,ь ciь oь sintezăь deь imagini,ь aь produsului,ь aь mărcii,ь aь întreprinderii,ь aь țării.ь Toateь acesteь componenteь aleь imaginiiь generaleь auь tangențeь șiь totușiь diferă,ь așaь cumь diferăь șiь termeniiь deь produs,ь marcă,ь întreprindere,ь țară.
Produsulь îlь definimь caь oriceь lucruь careь poateь fiь oferitь pentruь aь satisfaceь oь nevoieь sauь oь dorință.ь Înь prezentь importanțaь bunurilorь materialeь nuь constăь înь simplaь lorь posesie,ь darь maiь alesь înь serviciileь peь careь leь oferă.ь Nimeniь nuь cumpărăь oь mașinăь doarь caь săь seь uiteь laь ea,ь ciь pentruь căь oferăь serviciulь deь transport.ь Nuь cumpărămь unь cuptorь cuь microundeь numaiь pentruь a-lь admira,ь ciь pentruь căь acesta,ь neь oferăь serviciulь deь pregătireь aь alimentelor.ь Înь realitateaь existăь oь multitudineь deь produseь careь oferăь aceleașiь servicii.ь Consumatorulь esteь nevoitь săь optezeь pentruь unь produsь sauь altul.ь Anumeь laь aceastăь etapăь intervineь imagineaь produsului.ь Spreь exemplu,ь douăь căciuliь pentruь femei,ь identiceь caь model,ь mărime,ь colorit,ь darь unaь esteь confecționatăь dinь blanăь deь bizon,ь iarь cealaltăь dinь blanăь sinteticăь –ь potь generaь imaginiь totalь diferiteь înь minteaь consumatorilor:ь primaь poateь simbolizaь eleganță,ь prestigiuь șiь rafinament,ь înь timpь ceь aь douaь poateь aveaь semnificațiaь unuiь articolь vestimentarь dinь ținutaь comună.ь [29]
Dacăь imagineaь produsuluiь permiteь diferențiereaь produselorь ceь îndeplinescь acelașiь serviciuь șiь potь săь seь includăь înь cadrulь uneiь mărci,ь atunciь imagineaь mărciiь permiteь deosebireaь produselorь deь mărciь diferite.ь Deь exemplu,ь companiaь Coca-Colaь areь treiь mărci,ь șiь anume:ь Coca-Cola,ь Sprite,ь Fanta.ь Fiecareь dinь acesteь mărciь provoacăь laь consumatorь imaginiь diferite,ь Coca-Colaь poateь simbolizaь tinerețe,ь sport,ь activitate,ь muncă;ь Spriteь seь asociazăь cuь sentimentulь deь potolireь aь setei,ь Fantaь poateь provocaь imaginiь deь vacanță,ь odihnă,ь insulăь exotică.
Marcaь creeazăь imaginiь diferiteь careь potь fiь clasificateь înь câtevaь grupeь distincte:
Imaginiь privindь caracteristicileь produsuluiь –ь deь exemplu,ь marcaь Mercedesь sugereazăь construcțieь bună,ь proiectareь bună,ь durabilitate,ь viteză.
Imaginiь privindь avantajulь produsuluiь –ь aceeașiь marcăь Mercedesь șiь anumeь caracteristicaь “durabilitate”ь poateь sugeraь avantajulь funcționalь “nuь vaь maiь trebuiь să-miь cumpărь oь mașinăь nouăь laь fiecareь câțivaь ani”.
Imaginiь deь valoareь –ь astfel,ь Mercedesь maiь semnificăь șiь înaltăь performanță,ь siguranță,ь prestigiu.
Imaginiь deь personalitateь –ь Mercedesь ne-arь sugeraь unь șefь foarteь calculatь
Imagineaь utilizatoruluiь –ь Deь exemplu,ь amь fiь mirațiь dacăь amь vedeaь laь volanulь unuiь Mercedesь oь domnișoarăь deь vre-oь 20ь deь aniь șiь nuь amь fiь mirațiь delocь laь volanь unь președinteь deь firmă,ь înь vârstăь deь vre-oь 55ь deь ani.
Înь literaturaь economicăь însușiь marcaь esteь definităь caь imagineь aь produsuluiь laь consumator.ь Marca,ь deь faptь îndeplineșteь concomitentь douăь funcțiiь importante,ь ceaь deь diferențiereь aь produselorь înь cadrulь uneiь întreprinderiь darь șiь deь produseleь similareь aleь organizațiilorь concurente.ь Laь aceastăь etapăь intervineь imagineaь întreprinderiiь sauь organizației.ь Oь imagineь bunăь aь organizațieiь areь oь influențăь covârșitoareь asupraь reușiteiь înь afaceri.ь Invers,ь oь imagineь negativăь afecteazăь uneoriь deь oь manierăь incredibilă,ь succesulь organizației.
Imagineaь uneiь organizațiiь esteь determinatăь de:
Lucrurileь buneь efectuate,ь înь sensulь practicăriiь unuiь managementь extremь deь performant;
Desfășurareaь activitățiiь deь relațiiь publiceь înь modь profesionist,ь prinь careь săь obținăь încrederea,ь simpatia,ь înțelegereaь șiь sprijinulь publiculuiь propriuь (angajați,ь acționari,ь parteneri,ь segmenteь deь publicь ceь intereseazăь organizația);
Desfășurareaь uneiь companiiь publicitareь agresive.
Înь cazulь organizațiilorь cuь renumeь mondialь imagineaь acestoraь îșiь faceь efectulь înь luareaь decizieiь deь cumpărare,ь însăь oь influențăь impunătoareь maiь alesь înь cazulь întreprinderilorь careь abiaь îșiь facь aparițiaь peь piațaь internaționalăь oь areь imagineaь țăriiь deь origine.ь Înь timpь țărileь și-auь formatь imaginiь atâtь favorabileь câtь șiь nefavorabile.ь Deь exempluь țărileь deь maiь josь neь sugereazăь imaginileь următoare:
SUAь –ь afluență,ь libertate,ь suprafețeь largi,ь Timesь Square,ь fastь food,ь cowboys,ь inovațiiь înь domeniulь tehnologiei,ь băuturiь răcoritoare,ь țigări,ь blugiь ș.a.
Spaniaь –ь voioșie,ь strălucireaь soarelui,ь subdezvoltare,ь caseь albe,ь uscăciune,ь pământь roșu,ь fiesta.
Franțaь –ь încăpățânare,ь eleganță,ь artiști,ь limbăь greuь deь învățat,ь argumentație,ь romantism,ь turnulь Eiffel,ь casteleь franceze,ь vinuri,ь parfumuriь șiь articoleь deь lux..
Germaniaь –ь bere,ь carneь deь porc,ь mașiniь BMW,ь autostradă,ь cârnați,ь Hitler,ь muncăь dinь greu.
Mareaь Britanieь –ь clasă,ь demodat,ь prejudecată,ь gentelman,ь rafinament,ь barbar,ь cenușiu.ь Prințesaь Diana,ь ceață,ь micileь dejunuriь englezești,ь publicitate.
Japoniaь –ь automobileь șiь produseь electronice,ь produseь deь mare,ь dragoni,ь lupteь marțiale.
Italiaь –ь îmbrăcăminteь elegantă,ь laь modă,ь Veneția,ь vin.
Dinь exempleleь prezentateь seь poateь ușorь desprindeь căь imagineaь uneiь țăriь nuь esteь doarь reputațiaь acesteiaь pentruь anumiteь produseь ciь constituieь oь combinareь eficientăь aь factorilorь tuturorь mediilorь careь formeazăь statul:ь politic,ь economic,ь cultural,ь sportь ș.a.
Oь legăturăь deosebităь seь stabileșteь întreь imagineaь țăriiь șiь imagineaь mărcii.ь atâtь imagineaь mărciiь câtь șiь aь țăriiь potь luaь unaь dinь celeь douăь alternativeь posibile:ь favorabilăь (pozitivă)ь sauь nefavorabilăь (negativă).ь Dacăь imagineaь mărciiь poateь fiь controlatăь prinь eforturileь întreprinderii,ь atunciь imagineaь țăriiь nuь poateь fiь controlatăь deь întreprindere.ь Înь acestь cazь întreprindereaь seь poateь confruntaь cuь unaь dinь celeь patruь situațiiь posibileь prezentateь înь Fig.ь 1.6.ь [19]
Fig.ь 1.6.ь Matricea:ь imagineaь țăriiь șiь imagineaь mărcii
Marcaь cuь imagineaь dublăь pozitivăь seь bucurăь atâtь deь imagineь pozitivăь aь țăriiь deь origineь câtь șiь deь imagineaь pozitivăь aь mărcii.ь Dinь aceastăь categorieь deь mărciь facь parteь șiь modeleleь Japonezeь deь automobileь așaь ca:ь Hondaь Civicь șiь Toyotaь Corolla.ь Principalaь preocupare,ь pentruь acestь tipь deь mărciь esteь menținereaь imaginiiь favorabileь curenteь aь acesteia,ь ceeaь ceь necesităь îmbunătățireaь constantăь aь niveluluiь calitățiiь șiь asociereaь mărciiь cuь imagineaь pozitivăь aь țării.ь Deoareceь consumatoriiь sântь predispușiь săь plăteascăь miь multь pentruь imaginiь favorabile,ь acestorь tipuriь deь mărciь liь seь vorь aplicaь strategiaь prețurilorь deь excepție.ь Înь cazulь necesitățiiь uneiь strategiiь defensiveь efective,ь acestorь mărciь liь seь maiь potь aplicaь șiь strategiaь prețurilorь promoționale,ь deoareceь reducerileь deь prețь determinăь rezultateь foarteь înalte.ь Înь acelașiь timpь trebuieь deь luatь aminteь căь reducerileь frecventeь deь prețь conducь laь diluareaь imaginiiь pozitiveь peь termenь lung.ь Înь final,ь pentruь acesteь mărciь trebuieь atentь evaluateь posibilitățileь deь fabricareь aь produselorь sauь aь componentelorь majoreь înь țărileь cuь costuriь mici.
Mărcileь cuь imagineaь țăriiь deficitarăь suntь mărcileь careь auь oь popularitateь foarteь mareь darь nuь auь oь imagineь favorabilăь aь țăriiь (deь exempluь Fordь Escort).ь Pentruь acesteь mărciь esteь recomandatăь menținereaь segmentelorь deь piațăь acoperite.ь Deь asemenea,ь înь cazulь unorь astfelь deь mărciь atențiaь trebuieь focusatăь peь diferențiereaь mărciiь respectiveь deь celelalteь mărciь similareь șiь disociereaь acesteaь deь imagineaь țării.ь Mărcileь cuь imagineaь țăriiь deficitarăь necesităь accentuareaь calitățiiь funcționaleь careь includeь calitateaь produsuluiь șiь calitateaь serviciilorь suport.ь Acesteь mărciь maiь necesităь angajareaь unorь țăriь străineь deь subansambleь șiь deь fabricareь careь seь bucurăь deь oь imagineь favorabilă.ь Pentruь acesteь mărciь suntь recomandabileь prețurileь competitive,ь iarь reducerileь deь prețь contribuieь laь extindereaь considerabilăь aь segmentelorь deь piațăь acoperite.
Mărcileь cuь imagineь deficitarăь suntь mărcileь originareь dinь țăriь cuь imagineь pozitivăь darь încăь nuь auь devenitь populareь peь piațăь (deь exemplu,ь Mazdaь 323).ь Acesteь mărciь trebuieь fieь să-șiь întăreascăь pozițiileь peь segmenteleь deь piațăь acoperiteь fieь săь părăseascăь piața.ь Imagineaь mărciiь poateь fiь îmbunătățităь prinь asociereaь cuь imagineaь țării.ь Efectivitateaь prețuluiь pentruь acesteь mărciь esteь joasăь (prețuriь mici),ь deь aceaь prețulь nuь poateь fiь utilizatь caь instrumentь pentruь impunereaь peь piațăь aь mărcii.ь Variabileleь cheie,ь careь potь fiь folositeь pentruь influențareaь semnificativăь aь segmentelorь deь consumatoriь suntь publicitateaь șiь îmbunătățireaь calitățiiь produsului.
Mărciь dubluь negativeь suntь mărcileь careь suferăь deь oь imagineь negativăь atâtь aь țăriiь câtь șiь aь mărcii.ь Înь vedereaь susțineriiь peь piețeleь globaleь aь cestorь mărci,ь esteь necesarăь dezvoltareaь unorь strategiiь deь managementь globaleь peь termenь lungь careь săь includăь atâtь imagineaь țăriiь câtь șiь aь mărcii.ь Deoareceь construireaь uneiь imaginiь pozitiveь aь țăriiь necesităь maiь multь timp,ь laь cucerireaь segmentuluiь țintă,ь inițialь seь puneь accentulь peь imagineaь mărcii.ь Unь punctь bunь deь începutь poateь fiь consideratь construireaь uneiь reputațiiь pozitiveь aь mărciiь peь nișeleь pieții,ь careь suntь ignorateь deь cătreь majoritateaь mărcilor.ь Succesulь peь nișăь poateь fiь susținutь prinь creștereaь continuăь aь calitățiiь produsuluiь câtь șiь aь serviciilorь suport.ь Deșiь acesteь mărciь nuь potь influențaь imagineaь țării,ь eleь potь efectivь luptaь cuь imagineaь negativăь aь acesteaь prinь combinareaь mărciiь respectiveь cuь oь companieь careь posedăь oь imagineь favorabilă,ь oriь fabricareaь produselorь înь țăriь cuь imaginiь populare.
Imaginileь uneiь organizații,ь aь mărci,ь aь serviciilor,ь aь produselorь sale,ь aь țăriiь deь origineь suntь complementare.
Fig.ь 1.7.ь Complementaritateaь diferitorь tipuriь deь imagini
Întreь eleь funcționeazăь efectulь HALLO,ь astfelь încâtь imagineaь deь produsь sauь serviciuь seь extindeь șiь asupraь imaginiiь deь marcăь șiь organizație,ь iarь laь rândulь lorь imaginileь deь organizațieь șiь marcăь seь extindь asupraь produselor.ь [5]ь Efectulь HALLOь poateь fiь explicatь înь bazaь acțiunilorь aь douăь mariь șiь foarteь cunoscuteь firmeь americane:ь Coca-Colaь șiь Pepsi-Cola.
Dupăь cumь seь știeь ambeleь producь băuturiь răcoritoareь deь oь foarteь bunăь calitate,ь înь urmaь unuiь managementь extremь deь performant.ь Acestь lucruь însăь nuь esteь suficientь pentruь celeь douăь firmeь rivale.ь Deь aceea,ь ambeleь investescь enormь înь acțiuniь deь promovareь șiь deь relațiiь publice.ь Celeь douăь companiiь auь descoperitь căь sponsorizareaь unorь evenimenteь specialeь cumь suntь celeь sportiveь (sauь oriceь evenimenteь puternicь mediatizateь laь TVь șiь careь seь adreseazăь segmentuluiь deь publicь careь leь interesează)ь potь deveniь unь mijlocь eficientь pentruь promovareaь unuiь produsь sauь imaginiiь întreprinderii.
Înь primulь rândь pentruь căь suntь urmăriteь deь miliardeь deь oameniь dinь toateь țărileь lumii.ь Înь alь doileaь rând,ь pentruь căь evenimentulь asigurăь difuzarea,ь înь directь aь produsului,ь mărcii,ь întreprinderiiь șiь chiarь țăriiь sponsorului,ь șiь înь celь maiь important,ь evenimentulь înь sineь creeazăь imagineaь produsuluiь prinь asociereaь acestuiaь cuь evenimentul.ь Înь termeniь deь specialitateь acestь transferь deь imagineь seь numeșteь “efectь hallo”.
Deь exemplu,ь Cocaь Cola,ь sponsorulь Cupeiь Mondiale,ь aь jocurilorь Olimpiceь șiь aь altorь evenimenteь sportiveь importante,ь furnizează,ь produselorь saleь oь imagineь asociatăь cuь tinerețea,ь sănătatea,ь elitismul,ь dorințaь deь aь fiь celь maiь bun,ь vitalitatea,ь spiritulь deь camaraderieь sportivă,ь atingereaь obiectivelorь șiь înь cazulь Jocurilorь Olimpice,ь purь șiь simpluь săь fiiь numărulь unuь (celь maiь bun),ь ceeaь ceь seь răsfrângeь șiь asupraь imaginiiь SUA.
Cunoscândь efectulь HALLOь experțiiь înь marketingь recomandăь politiciь adecvate.ь Înь cazulь produselorь cuь imaginiь aleь țăriiь deь origineь favorabileь indicareaь acesteiaь câtь maiь vizibilь sauь înь cazulь țărilorь cuь imaginiь maiь puținь favorabileь întreprindereaь vaь porniь deь laь comportamentulь personalului,ь igienaь șiь modernitateaь spațiului,ь calitateaь produsuluiь șiь serviciilor,ь calitateaь prezentăriiь pânăь laь oь puternicăь activitateь deь promovare.ь Înь situațiaь înь careь complementaritateaь dintreь imaginiь nuь esteь respectată,ь poateь acționaь efectulь contrastь generatorь deь HALLOь negativ.ь Oь imagineь deь marcăь negativăь sauь deь organizațieь totalь depreciatăь vaь generaь oь extindereь deь imagineь negativăь asupraь produsuluiь șiь serviciilorь oferite.ь Laь felь oь imagineь deterioratăь aь produsuluiь sauь serviciilorь oferiteь afecteazăь imagineaь organizației.
1.3.ь Modeleь tipiceь deь comportamentь aleь consumatoruluiь peь piațaь mondială
Înțelegerea,ь înь toatăь complexitateaь sa,ь aь comportamentuluiь deь cumpărareь șiь consumь alь consumatorilorь deь produseь șiь serviciiь reprezintăь unь procesь deosebitь deь ampluь șiь anevoios.ь Eforturileь depuseь pentruь descifrareaь comportamentuluiь consumatoruluiь auь generatь numeroaseь modalitățiь deь formalizare.ь Modeleleь diferăь întreь eleь dupăь variabileleь independenteь utilizate,ь înь categoriaь acestoraь incluzându-seь diferiteь combinațiiь deь variabileь deь naturăь endogenăь sauь exogenă.ь Înь rândulь variabilelorь endogeneь suntь cuprinseь caracteristicileь personaleь aleь individuluiь iar,ь variabileleь exogeneь cuprindь ansamblulь factorilorь deь mediuь înь careь consumatorulь trăieșteь șiь acționează.ь
Variabilaь deь naturăь endogenăь “imaginea”ь areь oь implicareь complexăь înь comportamentulь consumatorului,ь aceastăь implicareь poateь fiь observatăь înь Fig.ь 1.8
Fig.ь 1.8.ь Comportamentulь complexь alь consumatorului
Înь funcțieь deь efectulь peь careь îlь produceь imagineaь laь consumatorь seь distingь patruь modeleь principaleь deь comportament:
Modelulь American-Japonez
Modelulь European
Modelulь Est-European
Modelulь Asiatic
Modelulь American-Japonezь este,ь înь special,ь caracteristicь consumatoruluiь Japonezь șiь American,ь darь șiь consumatorilorь dinь alteь țări.ь Acestь modelь presupuneь unь comportamentь careь esteь determinatь deь conceptulь deь etnocentrismь sauь “naționalism”,ь sauь “patriotism”.ь Etnocentrismulь esteь rezultatulь evaluăriiь deь cătreь consumatoriь aь imaginiiь țăriiь deь origineь aь produsului.ь Acestь comportamentь alь consumatoruluiь presupuneь “adorarea”ь produselorь autohtoneь șiь respingereaь cuь reticențăь aь celorь deь proveniențăь străină.ь S-aь observat,ь căь acestь modelь esteь specificь țărilorь înaltь dezvoltate,ь fiindь oь strategieь deь protejareь șiь susținereь economicăь aь țăriiь deь implicațiaь nefavorabilăь aь altorь state.ь Chiarь înь cazulь înь careь produseleь deь origineь străinăь auь aceeașiь indicatoriь aiь calitățiiь cuь ceiь autohtoni,ь consumatoriiь dinь aceastăь categorieь vorь preferaь produseleь proprii.ь Maiь mult,ь prețulь produselorь străineь arь puteaь fiь maiь micь decâtь prețurileь produselorь autohtone,ь totușiь cumpărătoriiь leь vorь preferaь peь celeь domestice.ь Atitudineaь acestorь consumatoriь poateь fiь modificatăь printr-oь tratareь individualăь specială,ь prinь politiciь deь promovareь șiь publicitateь ample.
Fig.ь 1.9ь neь prezintăь graficь pondereaь imaginiiь țăriiь șiь aь diferitorь variabile,ь înь evaluareaь produselorь deь consumatori.
Modelulь Europeanь presupuneь evaluareaь produsuluiь înь bazaь imaginii,ь darь atunciь cândь seь dispuneь deь informațieь referitorь laь alteь atributeь aleь acestuia,ь rolulь imaginiiь declină,ь Fig.ь 1.9.ь Maiь mult,ь imagineaь țăriiь deь origineь seь formeazăь înь cadrulь acestuiь modelь înь rezultatulь experiențeiь anterioareь favorabileь cuь produseleь țăriiь respective.ь Acestь modelь esteь caracteristicь consumatorilorь dinь țărileь Europeiь Centraleь șiь deь Vest.ь Pentruь aceastăь categorieь deь consumatoriь calitateaь tehnicăь esteь multь maiь importantăь decâtь imagineaь țăriiь nuь înь zădarь seь considerăь căь drumulь spreь piațaь globalăь treceь prinь Europaь ceь oь transformăь într-unь certificatь deь calitate.
Modelulь Europeiь deь Estь includeь maiь alesь țărileь fosteь socialiste.ь Odatăь cuь destrămareaь USSRь piețeleь acestorь stateь auь fostь invadateь deь produseь străine,ь așaь încâtь imagineaь țăriiь deь origineь arь fiь trebuitь săь aibăь unь impactь imensь asupraь comportamentuluiь deь cumpărareь alь consumatorilor,ь însăь avândь înь vedereь căь acesteь țăriь maiь suntь șiь foarteь sărace,ь consumatoriь auь devenitь foarteь sensibiliь laь preț,ь diminuândь înь mareь măsurăь efectulь imaginii.ь Astfel,ь deșiь auь formateь stereotipuriь bineь conturateь inь cazuriь maiь puțineь eleь hotărăscь cumpărareaь produsului.ь Maiь multь seь observăь căь înь cadrulь acestuiь modelь consumatoriiь consumăь produseь alimentareь maiь multь autohtoneь iarь celeь nealimentareь suntь înь majoritateaь cazurilorь deь origineь străină.
Modelulь Asiaticь areь laь bazăь unь comportamentь integratь careь includeь evaluareaь produsuluiь atâtь înь bazaь țăriiь deь origineь câtь șiь aь diverselorь atributeь deь naturăь exogenă,ь înь măsurăь proporțională.ь Înь majoritateaь cazurilorь produsulь necesităь oь combinareь aь imaginiiь țăriiь cuь variabileь exogeneь aleь produsuluiь ceь necesităь adaptăriь laь specificulь culturalь alь acestora.ь Consumatoriiь dinь aceastăь categorieь preferăь produseleь dinь alteь țăriь darь asemănătoareь dupăь caracteristicileь naționale.ь Uneoriь comportamentulь lorь esteь impulsivь șiь atunciь rolulь imaginiiь țăriiь esteь hotărâtorь înь luareaь decizieiь deь cumpărare.
Acesteь modeleь nuь suntь stricte,ь eleь fiindь influențateь deь condițiileь cumpărării,ь timpul,ь darь maiь alesь deь tipulь produsuluiь achiziționat.ь Existăь diferențeь majoreь întreь cumpărareaь uneiь pasteiь deь dințiь șiь aь unuiь calculatorь sauь aь unuiь automobil.
H.ь Assaelь aь identificatь patruь tipuriь deь comportamenteь deь cumpărareь bazateь peь gradulь deь implicareь aь cumpărătoruluiь șiь peь diferențeleь existenteь întreь mărci[Kotler]:
Comportamentь complexь deь cumpărare;
Comportamentь deь cumpărareь orientatь spreь diminuareaь neconcordanțelor;
Comportamentь deь cumpărareaь obișnuit;
Comportamentь deь cumpărareь orientatь spreь varietateaь sortimentală.
Comportamentulь deь cumpărareь complexь esteь manifestatь deь consumatoriь atunciь cândь aceștiaь suntь profundь implicațiь înь procesulь deь cumpărareь șiь suntь conștiențiь deь diferențeleь însemnateь dintreь mărci.ь Consumatoriiь seь implicăь profundь atunciь cândь produsulь esteь scump,ь nuь esteь achiziționatь înь modь frecventь șiь prezintăь uneleь riscuri.ь Uneoriь consumatorulь seь implicăь profundь înь procesulь deь cumpărareь darь observăь puțineь diferențeь întreь mărciь (comportamentь orientatь spreь diminuareaь neconcordanțelor).
Înь acestь cazь comportamentulь cumpărătoruluiь poateь fiь maiь ușorь influențatăь deь imagineaь țăriiь iarь marketerulь trebuieь săь evidențiezeь oь țarăь deь origineь favorabilă.ь Deь multeь ori,ь consumatorulь seь implicăь puținь înь cumpărareaь produselorь necesare,ь înь situațiaь înь careь existăь puțineь diferențeь întreь mărci,ь esteь vorbaь deь comportamentulь deь cumpărareь obișnuit.ь Dacăь aceștiь consumatoriь alegь produseь dintr-oь anumităь țarăь nuь esteь pentruь căь aceastaь areь oь imagineь pozitivă,ь ciь dinь obișnuință.ь Astfelь deь comportamentь seь manifestăь înь cazulь produselorь maiь puținь costisitoareь șiь careь suntь cumpărateь înь modь frecvent.ь
Alteь situațiiь deь cumpărareь seь caracterizeazăь printr-unь nivelь scăzutь deь implicareь alь consumatorului,ь înь condițiileь existențeiь unorь diferențeь semnificativeь întreь mărciь (comportamentь orientatь spreь varietateaь sortimentală).ь Înь astfelь deь cazuriь seь constatăь treceriь deь laь oь marcăь laь alta,ь deь laь oь țarăь producătoareь laь altăь țarăь producătoare.ь Înь cazulь unuiь astfelь deь comportament,ь unь produsь fabricatь într-oь anumităь țarăь esteь alesь fărăь preaь multăь analizare,ь darь seь apreciazăь înь timpь ceь seь consumă.ь Trecereaь deь laь oь marcăь laь altaь nuь esteь unь indicatorь alь insatisfacției,ь câtь maiь alesь oь căutareь aь variației.
Deci,ь marketerulь areь sarcinaь săь cunoascăь comportamentulь cumpărătoruluiь înь toateь etapeleь deь luareь aь decizieiь deь cumpărareь precumь șiь săь gestionezeь eficientь cuь forțaь majorăь aь imagineaь țăriiь deь origineь careь îlь influențează.
CAPITOLULь II:ь STUDIIь ASUPRAь EFECTULUIь „ȚĂRIIь DEь ORIGINE”ь ÎNь COMPORATAMENTULь CONSUMATORULUIь INTERNAȚIONAL
2.1.ь „Țaraь deь origine”ь înь condițiileь globalizăriiь pieții
Economiaь mondialăь aь suferitь transformăriь radicaleь peь parcursulь ultimelorь douăь decenii.ь Odatăь cuь sfârșitulь războiuluiь rece,ь țărileь șiь firmeleь seь confruntăь cuь unь nouь genь deь probleme.ь Eleь trebuieь săь facăь fațăь acumaь uneiь concurențeь sporiteь peь planь global,ь deteriorăriiь mediuluiь înconjurător,ь neglijăriiь infrastructurii,ь stagnăriiь economice,ь slabeiь pregătiriь aь forțeiь deь muncăь șiь multorь altorь problemeь deь naturăь economică.
Înь condițiileь formăriiь uneiь piețeь globale,ь firmeleь autohtoneь vorь puteaь contaь peь oь cerereь multь maiь mareь pentruь produseleь șiь serviciileь lor.ь Înь esențăь bariereleь geograficeь șiь diferențeleь culturaleь s-auь redusь simțitorь odatăь cuь aparițiaь avioanelorь deь reacție,ь aь rețelelorь telefoniceь șiь deь calculatoare,ь aь emisiunilorь TVь prinь satelit.
Înь acestь cadruь seь înscrieь fenomenulь globalizăriiь afacerilorь laь nivelь internațional.ь Avantajulь globalizăriiь esteь posibilitateaь deь utilizareь aь resurselorь laь nivelь global,ь acoloь undeь eleь suntь maiь calitative,ь maiь puținь costisitoareь șiь maiь disponibile.
Globalizareaь esteь definităь înь diverseь moduri:
caь interdependențeь economiceь dintreь stateь caь urmareь aь creșteriiь coeficientuluiь deь dependențăь fațăь deь economiaь mondială;
caь procesь deь diminuareь aь taxelorь vamale,ь deь renunțareь laь politicaь vamalăь șiь laь restricțiileь deь circulațieь aь mărfurilor,ь serviciilor,ь tehnologiilorь șiь capitaluluiь peь măsuraь dezvoltăriiь schimburilorь internaționale;
factorь ceь determinăь diminuareaь roluluiь guvernuluiь naționalь caь urmareь aь extinderiiь acțiuniiь capitaluluiь investiționalь internaționalь șiь aь societățilorь transnaționale;
procesь deь administrareь aь lumiiь deь cătreь forțeь transnaționale.
Aproximativь cuь 30ь deь aniь înь urmă,ь evoluțiaь înь comerțulь exteriorь șiь dezvoltareaь piețelorь mondialeь aь fostь însoțităь deь creștereaь interesuluiь pentruь naturaь competitivității.ь Printreь maiь mulțiь factoriь s-aь depistatь căь impactulь țăriiь deь origineь asupraь competitivitățiiь internaționaleь esteь deosebit.ь Țaraь deь origineь aь produsuluiь sauь serviciuluiь poateь fiь definităь înь maiь multeь moduri.ь Dupăь opiniileь luiь Wangь șiь Lambь (1983)ь țaraь deь origineь reprezintăь nișteь bariereь intangibileь deь pătrundereь peь noiь piețeь aь produselorь străine,ь subь formaь înclinațieiь negativeь aь consumatorilorь pentruь produseleь importate.ь Johansson,ь (1985),ь Ozsomerь șiь Cavusgilь (1991)ь considerăь căь țaraь deь origineь esteь țaraь sauь teritoriulь locuitь deь unь poporь organizatь dinь punctь deь vedereь administrativь șiь politic,ь șiь înь careь seь aflăь cartierulь comunь alь întreprinderii,ь adicăь undeь esteь localizatь produsulь acestea,ь marcaь șiь activitateaь saь deь marketing.[56]
Țaraь deь origineь esteь patriaь companiei.ь Țaraь deь origineь esteь esențialăь pentruь uneleь mărci.ь Deь exemplu,ь IBMь șiь SONYь sugereazăь origineaь deь SUAь șiь Japonia.
Bilkeyь șiь Nesь (1982),ь Cattinь (1982),ь Hanь șiь Terpstraь (1988),ь Leeь șiь Schaningerь (1996),ь Papadopoulosь (1993)ь șiь Whiteь (1979)ь definescь țaraь deь origineь aь produsuluiь caь „țaraь deь fabricare”ь sauь „țaraь deь asamblare”.ь Țaraь deь fabricareь sauь țaraь deь asamblareь referindu-seь aiciь laь punctulь finalь deь fabricareь aь produsuluiь careь poateь săь coincidăь cuь amplasareaь conduceriiь generaleь alь companieiь darь poateь săь nuь coincidă.ь Dupăь Samerь (1994)ь conceptulь deь „țarăь deь fabricare”ь corespundeь doarь acelorь firmeь careь posedăь oь rețeaь globalăь deь afaceri,ь operațiiь șiь oь rețeaь foarteь variatăь deь furnizori.ь While,ь Bannisterь șiь Saundersь (1978),ь Casinь șiь Jaffь (1979),ь Nagashimaь (1970,ь 1977)ь totuși,ь utilizeazăь termenulь deь „fabricatь în…”ь pentruь aь desemnaь țaraь deь concepereь aь produsuluiь șiь oь numescь țară-patrieь aь produsului.[34]
Înь ultimaь perioadăь însă,ь referindu-neь leь globalizareaь laь nivelulь produselorь finite,ь creștereaь companiilorь multinaționaleь aь determinatь aparițiaь produselorь globale,ь careь înь majoritateaь cazurilorь întunecăь validitateaь șiь exactitateaь termenuluiь deь „fabricatь în…”ь (madeь in…).ь Produseleь mileniuluiь IIIь suntь nișteь produseь hibride,ь fiindь alcătuiteь dinь componenteь dinь maiь multeь țăriь sursă,ь determinândь antrenareaь țărilorь înь producereaь deь subansamble.ь Astfelь firmeleь îșiь realizeazăь produseleь prinь intermediulь unorь liniiь deь montajь globale.ь Iatăь doarь câtevaь exempleь [40]:
Înь trecutь majoritateaь articolelorь deь îmbrăcăminteь americaneь erauь produseь șiь vânduteь peь planь local.ь Croitulь materialelorь seь executa,ь deь regulă,ь înь fabriciь dinь Newь Yorkь șiь Newь Englandь cuь mâiniь deь lucruь proveniteь dinь rândurileь imigranților,ь careь erauь obligațiь laь unь programь deь lucruь extremь deь dur.ь Maiь târziu,ь muncitoriiь auь formatь sindicateь șiь auь obținutь creștereaь salariilor.ь Înь căutareь deь mâiniь deь lucruь maiь ieftine,ь mulțiь fabricanțiь deь îmbrăcăminte,ь și-auь mutatь fabricileь înь zoneleь sudice.ь Înь ultimulь timp,ь numeroaseь firmeь americaneь și-auь transferatь activitateaь deь producțieь înь ASIA.ь Astăziь Billь Blass,ь unulь dinь ceiь maiь reputațiь creatoriь deь modăь americani,ь examineazăь posibilitateaь execuțieiь unorь articoleь deь îmbrăcăminte,ь dinь țesăturiь obținuteь dinь lânăь australiană,ь dupăь tipareь italiene.ь Elь schițeazăь modelulь uneiь rochiiь și-lь transmiteь prinь faxь unuiь agentь dinь Hong-Kongь care,ь laь rândulь lui,ь transmiteь oь comandăь uneiь fabriciь dinь China.ь Rochiile,ь produsulь finit,ь vorь fiь apoiь transportateь laь Newь Yorkь șiь redistribuiteь magazinelorь careь auь făcutь anteriorь comenziь șiь chiarь exportateь ceь eticheteь „Madeь inь SUA”.
Boeingь 767ь esteь oareь unь avionь deь fabricațieь americană?ь Personalulь companieiь dinь Seattleь aь proiectatь avionulь șiь aь fabricatь aripileь șiь carlinga.ь Parteaь anterioarăь șiь oь parteь dinь componenteleь aripilorь s-auь fabricatь înь Italia,ь parteaь dinь spateь înь Canada,ь parbrizeleь șiь motoareleь înь Anglia,ь iarь fuzelajulь șiь componenteleь careь înglobauь tehnicaь deь vârfь înь Japonia.ь Înь totalь laь fabricareaь acestuiь tipь deь avionь auь participatь 29ь deь țări.
Majoritateaь cărțilorь deь peь rafturileь librăriilorь arь fiь trebuitь săь seь realizezeь înь țaraь autohtonă.ь Astăziь unь autorь îșiь scrieь carteaь folosindь unь calculatorь fabricatь înь Taiwanь șiь unь programь realizatь înь California.ь Tipărireaь seь vaь executaь înь Mexic,ь deь undeь cărțileь suntь livrateь înь alteь țări.ь Oь bunăь parteь dinь prețulь cărțiiь reprezintăь drepturileь băneștiь ceь seь cuvinь persoanelorь dinь alteь țări.
Automobilulь FORD/MONDEOь esteь asamblatь laь uzinaь FORDь dinь Belgia,ь laь ceaь dinь Kansasь (SUA)ь șiь înь Mexic.ь Întreagaь familieь deь motoareь cuь patruь cilindriь esteь realizatăь laь uzineleь dinь Bridgendь (Mareaь Britanie),ь Kolnь (Germania)ь șiь Chihuahuaь (Mexic).ь Motorulь V6ь dinь aluminiuь esteь fabricatь laь Clevelandь (SUA).ь Sistemeleь deь transmisieь manualăь suntь realizateь înь Halewoodь (Mareaь Britanie).
Înь acesteь condițiiь definireaь țăriiь deь origineь esteь foarteь complicată.ь Deь exemplu,ь SONYь esteь unь produsь Japonez,ь darь uneleь produseь suntь asamblateь înь afaraь Japoniei,ь cumь arь fiь Singaporeь ș.a.ь Dinь acestь exempluь produsulь asamblatь înь Singaporeь vaь fiь denotatь „Asamblatь înь Singapore”,ь iarь celь asamblatь înь Japoniaь vaь fiь consideratь „Fabricatь înь Japonia”
Fig.ь 2.1.ь Moduriь deь indicareь aь țăriiь deь origine
Consumatoriiь britaniciь careь doreauь săь „cumpereь unь produsь englezesc”,ь auь evitatь televizoareleь SONY,ь preferândь televizoareleь Amstrad.ь Eiь auь rămasь foarteь surprinșiь cândь auь aflatь căь televizoareleь Amstradь suntь fabricateь cuь pieseь șiь componenteь importateь dinь Orientulь Apropiat.[39]
Odatăь cuь dezvoltareaь produselorь globaleь s-aь observatь șiь specializareaь țărilorь producătoareь deь subansamble.ь Componenteleь careь încorporeazăь unь nivelь superiorь deь tehnicitateь șiь tehnologiiь moderneь seь realizeazăь înь țărileь dezvoltateь (deь electronice,ь motoare,ь deь depoluare),ь iarь celelalteь deь cătreь stateleь cuь oь dezvoltareь economicăь șiь tehnicăь maiь modestăь (caroserii,ь genți,ь etc.)ь Caь urmareь valoareaь adăugatăь diferăь deь laь oь țarăь laь alta.ь Înь acesteь condițiiь apareь necesitateaь formăriiь unorь alianțeь strategiceь cuь firmeь străine,ь careь laь rândulь lorь potь fiь furnizori,ь distribuitori,ь parteneriь înь domeniulь tehnologiei,ь parteneriь înь cadrulь unorь societățiь mixteь sauь chiarь concurențiь precumь sunt:ь Generalь Electricь șiь Matsushita,ь AT&Tь șiь Olivetti,ь Philipsь șiь Siemens,ь Daitnlerь Benzь șiь Unitedь Tehnologies.
Înь paralelь cuь expansiuneaь piețiiь globaleь areь locь șiь dezvoltareaь blocurilorь economiceь regionale.ь Înь prezentь seь contureazăь formareaь aь treiь emisfereь puternice:ь ceaь Americană,ь Piațaь Europeanăь Comunăь șiь Japoniaь șiь Orientulь Îndepărtat.ь Hartaь economicăь aь lumiiь seь schimbăь cuь rapiditateь iarь „țaraь deь origine”ь esteь totь maiь dificilь deь identificat.
2.2.ь Evaluareaь produselorь șiь serviciilorь prinь prismaь țăriiь deь origine
Studiileь referitoareь laь evaluareaь produselorь caь urmareь aь efectuluiь „țăriiь deь origine”ь auь începutь înь secolulь trecut,ь prinь aniiь 60.ь Unulь dintreь primiiь cercetătoriь aь fostь Schoolerь (1965).ь Elь aь organizatь oь cercetareь înь Guatemala,ь implicândь înь aceastaь patruь grupeь aь câteь 200ь deь respondenți.ь Înь cadrulь studiuluiь auь fostь utilizateь diferiteь produseь purtândь eticheteь fictiveь dinь câtevaь stateь sud-americane.ь Primeiь grupeь deь respondențiь i-auь fostь prezentateь produseleь etichetateь caь fiindь fabricateь înь Guatemala,ь grupeiь aь douaь deь respondențiь i-auь fostь prezentateь aceleașiь produseь darь etichetateь caь Costaь Ricane.ь
Rezultateleь studiuluiь auь arătatь căь produseleь fabricateь înь țărileь maiь puținь dezvoltateь suntь evaluateь deь cătreь respondențiь caь produseь necalitative.ь Înь cadrulь studiuluiь Schoolerь aь determinatь căь studențiiь guatemaleziь implicațiь înь studiuь evalueazăь produseleь dinь Elь Salvadorь șiь Costaь Ricaь inferiorь produselorь propriiь șiь celorь dinь Mexic.ь Atitudineaь negativăь aь acestoraь fațăь deь produseleь dinь Elь Salvadorь șiь Costaь Ricaь esteь explicatăь deь atitudineaь generalăь negativăь fațăь deь acesteь stateь încăь dinь timpurileь anterioare.ь Deь aiciь Schoolerь faceь concluziaь căь țaraь deь origineь areь efecteь asupraь opinieiь consumatorilorь despreь produs.ь [56]
Înь 1966,ь Reiersonь și-aь propusь săь determineь atitudineaь consumatorilorь americaniь fațăь deь produseleь străine.ь Deь aceaь cuь ajutorulь chestionarului,ь aь rugatь 105ь studențiь specializațiь înь administrareaь afacerilorь șiь 50ь studențiь specializațiь înь psihologieь săь indiceь opiniaь lorь despreь produseleь dinь zeceь țăriь diferite:ь SUA,ь Germania,ь Japonia,ь Franța,ь Canada,ь Italia,ь Mareaь Britanie,ь Suedia,ь Belgiaь șiь Danemarca.ь Înь cadrulь studiuluiь elь aь folositь produseleь mecanice,ь alimentareь șiь articoleь deь vestimentațieь modernă.ь Rezultateleь auь arătatь căь efectulь țăriiь deь origineь persistăь laь studențiiь americani.ь Oь altăь concluzieь efectuatăь deь Reiersonь esteь căь dacăь „prejudiciulь consumatorilorь fațăь deь produseleь naționaleь nuь esteь preaь intensă,ь atunciь atitudineaь acestoraь pentruь produseleь străineь poateь fiь semnificativь îmbunătățităь prinь expunereaь acestoraь laь mijloaceь deь comunicareь șiь promovare”.[53]
Acelașiь Schoolerь șiь Wildtь și-auь propusь înь 1968ь săь măsoareь elasticitateaь înclinațieiь spreь produs.ь Pentruь acestь studiuь eiь auь selectatь 236ь deь respondențiь careь apoiь auь fostь divizațiь înь șaseь grupuri.ь Fiecăruiь grupь iь s-aь prezentatь câteь douăь pieseь deь pahareь deь porțelan,ь unulь fiindь etichetatь caь japonezь iarь celălaltь caь american.ь Schoolerь șiь Wildь auь constatatь căь majoritateaь americanilorь suntь înclinațiь împotrivaь produselorь japonezeь dinь cauzaь originiiь lorь naționale.ь [57]
Înь următorulь săuь studiu,ь Schollerь (1971),ь testeazăь percepereaь deь cătreь consumatoriь aь etichetăriiь regionaleь fațăь deь ceaь națională.ь Înь cadrulь studiuluiь înь calitateь deь respondențiь auь fostь selectațiь 320ь deь studențiь americaniь șiь 4ь regiuniь aleь lumii:ь Asia,ь Africa,ь Americaь deь Sudь șiь Europaь deь Sud.ь Rezultateleь studiuluiь auь indicatь căь etichetareaь naționalăь esteь maiь efectivăь decâtь etichetareaь regională.ь Astfel,ь produseleь dinь Germaniaь suntь apreciateь maiь bineь decâtь celeь dinь Asiaь șiь Europaь Occidentală.ь Schoolerь aь maiь constatatь că:
Grupurileь deь persoaneь maiь înь vârstăь apreciazăь produseleь dinь Asia,ь Africa,ь Europaь Occidentală,ь Americaь deь Nord,ь maiь inferiorь decâtь grupurileь deь persoaneь maiь tinere;
Femeileь evalueazăь produseleь străineь maiь înaltь decâtь bărbații;
Nivelulь educaționalь influențeazăь asupraь intensitățiiь efectuluiь țăriiь deь origine.ь Consumatoriiь cuь nivelulь deь educațieь maiь înaltь suntь maiь multь înь favoareaь produselorь străineь decâtь ceiь cuь educațieь limitată;
Grupurileь compuseь dinь oameniь deь culoareь evalueazăь produseleь dinь Africa,ь Americaь Latină,ь Indiaь maiь bineь decâtь grupurileь deь oameniь albi;
Grupurileь deь oameniь albiь evalueazăь produseleь dinь SUAь șiь Americaь deь Nordь maiь favorabilь decâtь grupurileь deь oameniь deь culoare.ь [56]
Nagashima,ь înь urmaь studiuluiь săuь efectuatь înь 1970,ь asupraь unuiь grupь deь 330ь business-maniь americaniь șiь japonezi,ь aь constatatь căь termenulь deь „madeь in…”ь determinăь laь aceștiaь efecteь diferite.ь Business-maniiь japoneziь apreciazăь produseleь „madeь inь Gemany”ь maiь superiorь înь timpь ceь business-maniiь americaniь apreciazăь celь maiь înaltь produseleь proprii.ь Atâtь business-maniiь japoneziь câtь șiь ceiь americaniь apreciazăь produseleь „madeь inь France”ь caь fiindь celeь maiь puținь calitativeь dinь toateь celeь șaseь țăriь utilizateь înь studiuь șiь anume:ь SUA,ь Japonia,ь Germania,ь Mareaь Britanie,ь Franțaь șiь Italia.ь Nagashima,ь deь asemenea,ь considerăь căь efectulь termenuluiь deь „madeь in…”ь esteь puternicь influențatь deь disponibilitateaь șiь familiaritateaь cuь țaraь respectivă.ь Maiь târziu,ь înь 1977,ь Nagashimaь aь repetatь studiulь săuь cuь scopulь deь aь vedeaь dacăь auь avutь locь carevaь schimbăriь înь atitudinileь business-manilorь americaniь șiь japoneziь fațăь deь produseleь dinь aceleașiь șaseь țări,ь înь funcțieь de:ь prețь șiь valoare,ь serviceь șiь inginerie,ь publicitateь șiь reputație,ь designь șiь stil.ь Nagashimaь aь constatatь căь imagineaь generalăь aь termenuluiь deь „madeь inь SUA”ь esteь înь multeь cazuriь deterioratăь peь parcursulь anilorь 1969-1975.ь Etichetaь deь „madeь inь SUA”ь aь fostь apreciatăь caь inferioarăь întreь celeь șaseь țări,ь înь timpь ceь imagineaь etichetelorь deь „madeь in…”ь Franța,ь Germania,ь Japonia,ь Mareaь Britanieь s-aь amelioratь semnificativ.ь [48]
Krishnakumarь (1974)ь încearcăь săь examinezeь influențaь țăriiь deь origineь asupraь imaginiiь produsului,ь înь rândulь populațieiь dinь țărileь dezvoltateь șiь săь investighezeь efectulь variabilelorь demograficeь asupraь perceperiiь termenuluiь deь „fabricatь în…”.ь Produseleь utilizateь înь studiuь erauь automobilele,ь televizoarele,ь băuturileь ușoareь șiь bluzeleь din:ь SUA,ь Germania,ь Mareaь Britanie,ь India,ь Taiwan,ь șiь Japoniaь iarь respondențiiь chestionațiь erauь studențiь din:ь SUA,ь Indiaь șiь Taiwan.ь Rezultateleь studiuluiь auь arătatь căь locuitoriiь țărilorь dezvoltateь tindь săь aibăь oь atitudineь nefavorabilăь pentruь produseleь țăriiь lorь înь termeniiь calitățiiь lucrărilor,ь durabilității,ь încrederii,ь superioritățiiь tehniceь șiь aь altorь caracteristici.ь Studiulь luiь Krishnakumarь aь maiь arătatь căь consumatoriiь americaniь suntь predispușiь maiь multь pentruь produseleь japoneze.ь Totodată,ь caracteristicileь demograficeь auь unь rolь importantь înь creareaь imaginiiь deь „fabricatь în…”.ь Deь exemplu,ь sexulь șiь experiențaь înь muncăь cauzeazăь diferențeь semnificativeь înь imagineaь termenuluiь deь „fabricatь în…”,ь maiь alesь laь Indieni.ь [30]
Dornoffь (1974)ь înь studiulь săuь și-aь propusь să:
Evidențiezeь careь suntь percepțiileь consumatorilorь asupraь importurilor;
Dacăь percepțiileь consumatorilorь asupraь importurilorь variazăь peь țăriь specifice;
Dacăь percepțiileь consumatorilorь asupraь importurilorь variazăь peь claseь deь produse;
Dacăь diferențeleь înь percepțiiь seь bazeazăь peь caracteristicileь socio-economice.
Studiulь implicaь chestionareaь aь 216ь adulțiь americani,ь despreь produseleь alimentare,ь echipamentulь electronic,ь produseleь deь vestimentație,ь produseь mecaniceь proveniteь din:ь SUA,ь Japonia,ь Franțaь șiь Germania.ь Rezultateleь studiuluiь indicauь următoarele:
Respondențiiь suntь neutriь fațăь deь „fabricatь înь Franța”;
Produseleь fabricateь înь Japoniaь suntь considerateь caь înlocuitoareь pentruь produseleь SUA;
Produseleь străineь auь devenitь maiь competitiveь fațăь deь produseleь dinь SUAь înь ceeaь ceь priveșteь calitatea;
Înь echipamentь electronicь ceaь maiь bunăь esteь consideratăь SUA,ь iarь înь produseь mecaniceь Germania;
Nuь existăь diferențeь semnificativeь întreь percepțiileь femeilorь șiь bărbațilorь asupraь produselorь străine;
Percepțiileь asupraь importurilorь suntь maiь favorabileь dacăь nivelulь educaționalь esteь maiь înaltь (deь exemplu,ь respondențiiь cuь studiiь mediiь suntь maiь multь înь favoareaь produselorь străineь decâtь ceiь cuь studiiь superioare)[26].
Darlingь șiь Kraftь (1977)ь auь cercetatь impactulь inscripțieiь „madeь in…”ь asupraь atitudiniiь consumatorilorь finlandeziь fațăь deь produseleь dinь diferiteь țăriь selectate:ь Suedia,ь Germania,ь Anglia,ь Franța,ь SUA,ь Japoniaь șiь Rusia.ь Produseleь utilizateь înь studiuь erauь automobilele,ь articoleь deь vestimentație,ь parfumuri,ь radiouri,ь televizoareь șiь produseь petroliere.ь Eșantionulь cuprindeaь treiь categoriiь deь respondenți:ь manageri,ь funcționariь șiь studenți.ь Respondențiiь trebuiauь să-șiь arateь acordulь sauь dezacordulь peь oь scalăь cuь cinciь puncteь deь laь „acordь puternic”ь pânăь laь „dezacordь puternic”.ь Rezultateleь studiuluiь auь susținutь ipotezaь căь cunoaștereaь țăriiь deь origineь afecteazăь atitudineaь consumatorilorь fațăь deь produseleь străine.ь [30]
Yaprakь (1978)ь investigheazăь intențiaь deь cumpărareь aь business-manilorь americaniь șiь turciь aь mărcilorь „fabricateь in…”ь Germania,ь Japoniaь șiь Italia,ь produseleь selectateь fiindь camereь deь luatь vederi,ь calculatoareь șiь automobile.ь Rezultatulь studiuluiь aь arătatь căь atâtь țaraь deь origineь câtь șiь atributeleь produsuluiь afecteazăь înь mareь măsurăь intențiaь deь cumpărare.[34]
Niffeneggerь (1980)ь cerceteazăь imagineaь produselorь francezeь șiь americaneь laь comercianțiiь cuь amănuntulь engleziь înь termeniiь prețuluiь șiь valorii,ь publicitățiiь șiь reputației,ь service-uluiь șiь ingineriei,ь stiluluiь șiь designului,ь păreriiь consumatorului.ь Categoriileь deь produseь utilizateь înь studiuь erauь automobilele,ь produseleь alimentare,ь produseь electrice,ь produseь cosmetice,ь produseь textile,ь produseь farmaceutice.
Rezultateleь acestuiь studiuь auь arătatь căь manageriiь engleziь consideră:
Produseleь englezeь maiь ieftineь decâtь produseleь “fabricateь în…”ь SUAь șiь Franța;
Produseleь englezeь tehnicь maiь avansateь decâtь produseleь “fabricateь în…”ь Franța;
Produseleь “fabricateь în…”ь SUAь reclamateь înь măsurăь maiь mareь comparativь cuь celeь “fabricateь în…”ь Franța;
Denumirileь deь marcăь francezeь caь fiindь maiь greuь deь recunoscut;
Produseleь americaneь tehnicь maiь avansate;
Mareaь Britanieь primaь dupăь calitateaь produselor,ь alimentare,ь produselorь textile,ь dispozitivelorь electriceь șiь produselorь farmaceutice;ь aь douaь dupăь calitateaь automobilelorь șiь ultimaь dupăь calitateaь produselorь cosmetice,ь înь timpь ceь Franțaь primaь înь automobileь șiь produseь cosmetice;ь aь douaь înь produseь alimentareь șiь textile;ь șiь ultimaь înь produseleь farmaceuticeь șiь alimentare;
Produseleь “fabricatь înь SUA”ь maiь multь solicitateь deь piețeleь tinere,ь produseleь “fabricatь înь Franța”ь preferateь deь piețeleь feminineь iarь produseleь “fabricateь înь Mareaь Britanie”ь apelateь maiь multь deь piețeleь înь vârstă.
Înь 1981,ь Narayana,ь continuândь unь studiuь anterior,ь aь examinatь imagineaь globalăь aь produselorь japonezeь șiь americaneь șiь aь determinatь diferențeleь întreь acestea.ь Studiulь implicaь consumatoriь japoneziь șiь americani.ь Rezultateleь auь indicatь căь consumatoriiь americaniь percepь produseleь fabricateь înь țaraь lorь caь fiindь generalь superioareь dupăь calitate,ь decâtь produseleь japoneze.ь Deь asemenea,ь americaniiь considerăь produseleь saleь caь fiindь maiь calitativeь șiь maiь sigure.ь Maiь mult,ь atâtь produseleь americaneь câtь șiь celeь japonezeь seь considerăь aь fiь fabricateь înь masăь șiь reclamateь înь mareь măsură.ь Peь deь altăь parte,ь japoneziiь susținь căь produseleь saleь suntь maiь ușorь recunoscuteь șiь deь oь calitateь maiь înaltăь decâtь celeь “fabricatь înь SUA”.ь Totușiь japoneziiь îșiь considerăь produseleь maiь puținь prestigioase,ь maiь puținь populareь șiь distribuiteь într-oь măsurăь maiь micăь decâtь celeь americane.ь Putemь constataь căь consumatoriiь suntь înclinațiь spreь produseleь fabricateь înь țaraь –ь patrie.ь [48]
Unь altь studiuь aь fostь efectuatь deь Ericksonь (1984),ь cuь scopulь determinăriiь efectuluiь țăriiь deь origineь înь evaluareaь mărcilorь deь automobile.ь Dateleь utilizateь înь studiuь auь fostь colectateь deь laь 96ь deь studențiь aiь Universitățiiь dinь Washington.ь Subiecțiiь auь fostь rugațiь să-șiь expunăь părereaь șiь atitudinileь fațăь deь 10ь modeleь deь automobileь (4ь –ь SUA,ь 2ь –ь Germania,ь 4ь –ь Japonia).ь Constatărileь studiuluiь auь arătatь caь “țaraь deь origine”ь afecteazăь comportamentulь consumatorilorь darь nuь esteь oь atitudine.ь Deь asemenea,ь s-aь constatatь căь variabileleь imaginiiь nuь auь oь influențăь directă:ь influențaь variabilelorь imaginiiь esteь secundarăь dupăь ceь acționeazăь încredereaь înь marcaь respectivă.ь [7]
Scopulь cercetăriiь luiь Morello,ь efectuatăь înь 1984,ь eraь deь aь determinaь relațiaь dintreь imagineaь țăriiь șiь imagineaь produsuluiь fabricatь într-oь țarăь anumită.ь Înь studiuь auь fostь utilizateь produseь provenindь dinь optь țăriь șiь anume:ь Belgia,ь Franța,ь Olanda,ь Italia,ь Spania,ь SUA,ь USSR,ь Germania.ь Eșantionulь celorь chestionațiь cuprindeaь 29ь studențiь germaniь șiь 37ь studențiь italieni.ь Rezultateleь acestuiь studiuь auь demonstratь oь relațieь puternicăь întreь acesteь douăь imaginiь șiь căь țaraь deь origineь influențeazăь comportamentulь deь cumpărareaь aь consumatorilor.ь [19]
Studiulь luiь Johanssonь (1985)ь urmăreșteь dezvoltareaь uneiь metodeь multicriterialeь pentruь aь examinaь impactulь țăriiь deь origineь asupraь evaluăriiь produselor.ь Înь cadrulь studiuluiь auь fostь utilizateь zeceь modeleь deь automobileь fabricateь înь treiь țăriь diferiteь (SUA,ь Japoniaь șiь Germania)ь șiь 12ь atributeь aleь produsuluiь (prețul,ь manevrarea,ь cai-putere,ь accelerarea,ь siguranța,ь consumulь deь gazь peь km,ь confortulь conducerii,ь confortulь pasagerilor,ь încrederea,ь durabilitatea,ь stilul,ь durabilitateaь șiь culoarea).ь Eșantionulь celorь chestionațiь alcătuiaь 152ь deь studențiь americaniь șiь japonezi.ь Apoi,ь respondențilorь liь s-aь cerutь săь asociezeь fiecareь modelь deь automobilь cuь unulь dinь atributeleь prezentateь șiь săь indiceь importanțaь fiecăruiь atributь înь luareaь decizieь deь cumpărare.ь Rezultateleь studiuluiь aratăь căь influențaь “țăriiь deь origine“ь esteь relativь minorăь cândь esteь abordatăь metodaь multi-atribut.ь Studiulь luiь Johanssonь susțineь ipotezaь conformь căreiaь țaraь deь origineь esteь consideratăь caь oь variabilăь semnificativăь înь evaluareaь produselor,ь atunciь cândь respondențiiь posedăь cunoștințeь limitateь despreь produs.ь [42]
Heslopь șiь Wallь (1985)ь auь examinatь diferențeleь întreь bărbațiь șiь femei,ь înь evaluareaь diferitorь produseь înь bazaь imaginiiь țăriiь deь origine.ь Subiecțiiь cercetațiь cuprindeauь 635ь deь femeiь șiь bărbațiь canadieni,ь căroraь liь s-aь cerutь săь apreciezeь produseleь fabricateь înь 13ь țăriь diferite.ь Autoriiь auь constatatь căь produseleь “Fabricatь înь Canada”ь suntь apreciateь maiь înaltь atâtь deь femeiь câtь șiь deь bărbați,ь cuь excepțiaь pantofilorь deь damă,ь pentruь careь Canadaь esteь plasatăь aь doua,ь dupăь Italia.ь Trebuieь deь menționat,ь căь bărbațiiь canadieniь preferăь îmbrăcăminteaь italianăь ,înь timpь ceь ceaь româneascăь esteь consideratăь aь fiь ceaь maiь inferioarăь întreь celeь 13ь țăriь studiate.ь Peь deь altăь parteь îmbrăcăminteaь “fabricatь înь Extremulь Orient”ь esteь apreciatăь inferiorь șiь deь bărbați,ь șiь deь femei.ь Maiь mult,ь aprecierileь femeilorь pentruь toatăь îmbrăcăminteaь suntь maiь înalteь decâtь aprecierileь bărbațilorь cuь excepția:ь Koreeiь deь Sud,ь Hongь –ь Konguluiь șiь Filipinelor.ь Deciь putemь susțineь căь bărbațiiь șiь femeileь utilizeazăь criteriiь diferiteь cândь evalueazăь produseleь înь bazaь țăriiь deь origine.ь [11]
Becker,ь înь 1986,ь aь măsuratь percepțiileь consumatorilorь referitorь laь relațiaь dintreь prețь șiь calitateь pentruь produseleь dinь Japoniaь șiь SUA.ь Rezultateleь studiuluiь auь arătatь existențaь modeluluiь “efectь hallo”ь careь susțineь imagineaь produselorь japoneze.ь Conformь luiь Beckerь aceastăь constatareь persistăь șiь atunciь cândь produseleь japonezeь auь unь prețь minim.ь Deь asemenea,ь s-aь depistatь căь factorulь dominantь careь influențeazăь comportamentulь deь cumpărareь aь consumatorilorь americaniь esteь naționalismul,ь chiarь șiь atunciь cândь prețulь șiь calitateaь suntь constante.ь [26]
Papadopoulosь (1987)ь aь examinatь percepțiileь consumatorilorь vizaviь deь produseleь străineь deь largь consum.ь Subiecților,ь originariь dinь Canada,ь Mareaь Britanieь șiь Franțaь liь s-aь solicitatь săь evaluezeь produseleь fabricateь înь SUA,ь Japonia,ь Suediaь șiь înь propriileь țări.ь Produseleь erauь apreciateь înь bazaь performanței,ь prețului,ь serviciilorь pânăь șiь dupăь cumpărare,ь imagineaь socialăь șiь disponibilitateaь peь piață.ь
Studiulь aь dezvăluitь următoareleь concluzii:
“Fărăь niciь oь îndoialăь căь țaraь deь origineь produceь efecteь asupraь consumatorului”.
“Imagineaь țăriiь deь origineь afecteazăь atâtь consumatoriiь câtь șiь cumpărătoriiь industriali”.
“ь Imagineaь deь “fabricatь înь …”ь poateь fiь modificatăь atâtь peь termenь scurtь câtь șiь peь termenь lung”.
“Prețulь poateь afectaь percepereaь produsuluiь străin”.
“Efectulь țăriiь deь origineь variazăь înь funcțieь deь tipulь produsuluiь șiь tipulь consumatorului”.
Darlingь (1987),ь și-aь propusь săь analizezeь atitudineaь consumatorilorь finlandeziь fațăь deь produseleь fabricateь înь țăriь diferite.ь Dateleь auь fostь colectateь deь laь respondențiь originariь dinь treiь orașeь diferiteь dinь Finlanda.ь Subiecțilorь liь s-aь cerutь să-siь arateь atitudineaь saь fațăь deь produseleь fabricateь înь Mareaь Britanie,ь Franța,ь Japonia,ь SUAь șiь Germania,ь fațăь deь practicileь deь marketingь șiь fațăь deь importanțaь țăriiь deь origineь aь produsului.ь Rezultateleь auь dezvăluitь diferențeь semnificativeь înь atitudineaь respondențilorь dinь celeь treiь orașe.ь Înь urmaь cercetăriiь s-aь maiь constatatь căь etichetaь deь “fabricatь în…”ь provoacăь imaginiь diferiteь aleь produsuluiь șiь mixuluiь deь marketingь practicat.ь Înь acelașiь timp,ь s-aь observatь căь întreь dimensiuneaь imaginiiь șiь comportamentulь peь piațăь existăь oь relațieь cauzală.ь [30]
Hanь șiь Terpstraь (1988)ь auь proiectatь oь cercetareь cuь scopulь deь aь determinaь efecteleь țăriiь deь origineь șiь indicăriiь denumiriiь deь marcăь asupraь evaluăriiь produselorь uninaționaleь șiь binaționaleь deь cătreь consumatori.ь Produseleь uninaționaleь suntь produseleь careь auь oь singurăь țarăь deь origine,ь celeь binaționaleь suntь produseleь careь implicăь douăь țăriь deь origineь (deь exempluь produseь careь suntь fabricateь într-oь țarăь străină,ь darь poartăь marcaь locală).ь Înь cadrulь studiuluiь auь fostь interogateь 150ь deь familiiь americaneь despreь atitudineaь lorь fațăь deь automobileleь șiь televizoareleь dinь patruь țări:ь Germania,ь Japonia,ь Coreeaь deь Sudь șiь SUA.ь Rezultateleь auь arătatь căь atâtь țaraь sursăь câtь șiь denumireaь deь marcăь afecteazăь percepereaь calitățiiь deь cătreь consumatori.ь Peь deь altăь parte,ь stimuliiь țăriiь deь origineь auь unь efectь maiь puternicь decâtь denumireaь deь marcăь înь evaluareaь produselorь binaționale.
Hanь (1990)ь examineazăь rolulь efectuluiь țăriiь deь origineь înь comportamentulь deь alegereь aь consumatoruluiь american.ь Produseleь evaluateь suntь televizoareleь șiь automobilele.ь Pentruь fiecareь produsь auь fostь selectateь câteь douăь mărci.ь Țărileь testateь erauь Coreea,ь Japoniaь șiь SUA.ь Rezultateleь studiuluiь sugerauь căь imagineaь țăriiь esteь utilizatăь deь consumatoriь înь evaluareaь produselorь înь douăь direcții:
Caь oь construcțieь halloь (țaraь deь origineь esteь utilizatăь pentruь considerareaь produselorь atunciь cândь consumatorulь cunoașteь puținь despreь el);
Caь oь construcțieь sumarăь (atunciь cândь consumatoriiь s-auь familiarizatь cuь produseleь țării,ь imagineaь țăriiь poateь deveniь oь construcțieь careь însumeazăь convingerileь consumatorilorь fațăь deь atributeleь produselorь șiь afecteazăь directь atitudineaь acestoraь fațăь daь marcă).ь [33]
Khachaturianь șiь Morganoskyь (1990)ь auь cercetatь percepereaь deь cătreь consumatoriiь americaniь aь calitățiiь articolelorь deь vestimentațieь confecționateь înь SUA,ь Coreeaь deь Sud,ь China,ь Italiaь șiь Costaь Rica.ь Studiulь includeaь determinareaь influențeiь aь treiь variabileь independenteь (țaraь deь origine,ь tipulь magazinuluiь șiь denumireaь deь marcă)ь înь corelațieь cuь oь variabilăь dependentăь (percepereaь calității).ь Constatărileь studiuluiь însumauь următoarele:
Îmbrăcăminteaь fabricatăь înь SUAь esteь deь calitateaь ceaь maiь înaltă,ь fiindь urmatăь deь Italiaь șiь apoiь deь China,ь Coreeaь deь Sudь șiь Costaь Rica.
Prestigiulь înaltь seь asociazăь cuь magazineleь universaleь tradiționale;
Existăь unь declinь înь percepereaь calitățiiь pentruь produseleь vestimentareь vânduteь înь magazineleь universale,ь atunciь cândь acesteaь suntь înzestrateь cuь eticheteь “fabricatь în…”ь Coreea,ь Chinaь șiь Costaь Rica,ь înь timpь ceь apreciereaь calitățiiь pentruь produseleь deь vestimentațieь careь seь vândь înь magazineь cuь prețuriь reduseь semnificativь seь îmbunătățeșteь cândь acesteaь suntь etichetateь caь “fabricatь în…”ь SUAь șiь Italia;
Atunciь cândь magazinulь seь asociazăь cuь diferiteь țăriь deь origine,ь apreciereaь deь cătreь consumatoriь aь prestigiuluiь magazinuluiь seь modificăь odatăь cuь țaraь particularăь cuь careь seь asociazăь magazinul.ь Autoriiь considerăь căь rezultateleь seь modificăь înь legăturăь cuь nivelulь deь dezvoltareь aь țăriiь cuь aь căreiь origineь seь asociază.ь Chinaь esteь apreciatăь maiь pozitiv,ь deșiь Coreeaь deь Sudь seь considerăь maiь industrializată;
Înь cazulь îmbrăcăminteiь deь marcă,ь auь locь declineь semnificativeь înь apreciereaь calitățiiь acestea,ь înь asociereaь eiь cuь toateь celeь patruь țăriь implicateь înь studiu.ь
Prestigiulь magazinuluiь esteь perceputь caь fiindь redusь atunciь cândь acestaь esteь asociatь cuь îmbrăcăminteaь fabricatăь înь Coreeaь deь Sud,ь Chinaь șiь Costaь Rica.ь Marcaь magazinuluiь seь considerăь aь fiь maiь bunăь cândь acestaь seь asociazăь cuь îmbrăcăminteaь fabricatăь înь SUA,ь înь timpь ceь țaraь deь origineь Italiaь nuь produceь schimbăriь mariь înь apreciereaь calitățiiь magazinului.
Khachaturianь șiь Morganovskyь auь concisь căь “asociereaь mărciiь cuь țărileь slabь dezvoltate,ь poateь potențialь diminuaь calitateaь imaginiiь pentruь acesteь tipь deь marcă”.ь Maiь mult,ь “cuь câtь țaraь esteь maiь puținь industrializată,ь cuь atâtь vaь fiь maiь mareь potențialulь declinь înь calitateaь imaginii”.ь [38]
Înь 1990,ь Hanь demonstreazăь căь imagineaь țăriiь poateь fiь conceptualizatăь caь unь haloь laь consumator.ь Înь acestь scop,ь Hanь aь proiectatь unь studiuь înь careь abordeazăь rolulь imaginiiь țăriiь deь origineь înь comportamentulь deь alegereь aь consumatorilorь dinь SUA,ь Japoniaь șiь Coreeaь deь Sud.ь Studiulь evalueazăь următoarele:
Efectulь imaginiiь țăriiь asupraь atitudiniiь consumatorilorь fațăь deь mărcileь “fabricatь in…”ь diferiteь țări;
Efectulь imaginiiь țăriiь asupraь intențiilorь deь cumpărareь aь consumatorilorь aь mărcilorь dinь variateь țări;
Efectulь imaginiiь țăriiь asupraь percepțiilorь consumatorilorь pentruь atributeleь specificeь aleь produselor.
Imagineaь țăriiь aь fostь măsuratăь prinь cinciь dimensiuni,ь șiь anume:ь dezvoltareaь tehnică,ь valoareь deь prestigiu,ь calitateaь lucrărilor,ь prețulь șiь serviciabilitatea.ь Deoarece,ь diverseleь mărciь domesticeь șiь străineь deь televizoareь șiь automobileь suntь bineь cunoscuteь deь cătreь consumatoriiь americani,ь aь cărorь atitudineь aь fostь examinată,ь acesteaь auь servitь dreptь obiectь alь studiului.ь Pentruь fiecareь dinь celeь treiь țăriь auь fostь selectateь câteь douăь mărciь aь produselorь respective.ь Astfelь pentruь televizoareь acesteaь auь fost:ь Generalь Electricь șiь RCAь pentruь SUA,ь Panasonicь șiь Toshibaь pentruь Japoniaь șiь Goldstarь șiь Samsungь pentruь Coreea.ь Mărcileь selectateь pentruь automobileь erau:ь Fordь Escortь șiь Buickь Skyhawkь pentruь SUA,ь Hondaь Accordь șiь Toyotaь Celicaь pentruь Japoniaь șiь Hyndaiь Excelь pentruь Coreea.ь Atitudineaь consumatorilorь fațăь deь marcăь eraь evaluatăь cuь douăь aprecieriь –ь cognitivăь șiь afectivă.ь Dupăь Han,ь ipotezaь haloь sugereazăь căь consumatorulь poateь consideraь necumpărabilăь oь marcăь străinăь nefamiliarăь doar,ь deoarece,ь îșiь poateь formaь concluziiь nefavorabileь despreь calitateaь mărciiь dinь lipsaь familiaritățiiь cuь produseleь țăriiь respective.ь Constatărileь studiuluiь deь asemeneaь demonstreazăь căь dorințaь deь cumpărareь aь produsuluiь esteь legatăь deь caracteristicileь economice,ь politiceь șiь culturaleь aь țăriiь deь origineь aь produsului.ь Adițional,ь imaginileь țărilorь deь origineь suntь afectateь deь percepțiileь consumatorilorь despreь similitudinileь dintreь climatulь culturalь șiь politicь dinь țaraь lorь proprieь șiь țaraь deь origineь aь produsului.ь [33]
Ghadirь (1990),ь cerceteazăь percepțiileь consumatorilorь iordanieniь privindь calitatea,ь prețulь șiь risculь produselorь străineь vizaviь deь celeь domestice.ь Înь studiuь auь fostь utilizateь așaь țăriь ca:ь SUA,ь Mareaь Britanie,ь Japonia,ь Rusia,ь România,ь Taiwan,ь Egiptь șiь Iordania.ь Rezultateleь studiuluiь dezvăluiauь următoarele:ь
Țaraь deь origineь areь legăturăь semnificativăь cuь percepțiileь consumatoruluiь privindь calitatea,ь prețulь șiь risculь produsului;
Produseleь “fabricateь în…”ь țărileь dezvoltateь suntь evaluateь deь cătreь consumatoriь caь fiindь deь calitateь superioarăь darь șiь prețь înalt,ь însăь risculь perceputь esteь celь maiь redus;
Înclinațiaь spreь țaraь –ь casăь esteь importantăь atunciь cândь produsulь domesticь esteь comparatь cuь acelașiь produsь dinь alteь țări,ь dacă,ь țărileь respectiveь auь acelașiь nivelь deь dezvoltare.ь Astfel,ь produseleь “fabricatь în…”ь Iordaniaь erauь evaluateь caь fiindь deь calitateь șiь prețь superiorь șiь riscь redusь fațăь deь produseleь “fabricateь în…”ь țărileь slabь dezvoltate.ь Deь asemenea,ь produseleь propriiь suntь evaluateь caь fiindь deь calitateь șiь prețь inferiorь șiь riscь major,ь atunciь cândь suntь comparateь cuь produseleь proveniteь dinь țărileь puternicь dezvoltate.
Pentruь unь șirь deь stateь s-aь constatatь existențaь uneiь legăturiь inverseь întreь percepereaь calitățiiь șiь riscului.ь Deь exemplu,ь “cuь citь produseleь dinь diferiteь țăriь suntь perceputeь deь cătreь consumatoriь maiь înalt,ь cuь atâtь risculь perceputь deь eiь esteь maiь mic”;
pondereь micăь dinь ceiь chestionațiь leagăь cumpărareaь produselorь domesticeь deь simțulь lorь patriotic;
Printreь variabileleь socio-demografice,ь s-aь determinatь căь sexulь esteь variabilaь ceaь maiь puținь importantăь înь diferențiereaь consumatorilor,ь iarь vârstaь esteь variabilaь ceaь maiь importantă.ь
Ghadirь sugereazăь producătorilorь localiь săь dezvolteь strategiiь deь marketingь separateь pentruь produseleь importateь dinь țăriь dezvoltateь șiь celeь importateь dinь țăriь maiь puținь dezvoltate,ь decâtь săь operezeь afaceriь cuь produseь importateь supuseь doarь termenuluiь generalь deь “străin”.ь [42]
Chaoь (1993)ь încearcăь săь înțeleagăь naturaь multidimensionalăь aь conceptuluiь țară/produs.ь Maiь exact,ь scopulь centralь alь cercetăriiь eraь săь determineь cumь consumatoriiь americaniь evalueazăь produseleь hibride,ь cuь maiь multeь țăriь deь fabricare,ь adicăь țăriь deь proiectareь șiь țăriь deь asamblare.ь Produseleь utilizateь înь studiuь erauь televizoareleь companiilorь Teraь Electronicsь șiь INCь dinь Taiwan.ь Înь cadrulь studiuluiь auь fostь specificate:ь douăь niveluriь aleь prețului,ь treiь țăriь deь asamblareь (Taiwan,ь Mexicь șiь Thailand)ь șiь treiь țăriь deь proiectareь (SUA,ь Japoniaь șiь Taiwan).ь Respondențiiь participanțiь laь studiuь erauь rugațiь săь apreciezeь produseleь dupăь douăь categoriiь separate:ь calitateaь proiectăriiь șiь calitateaь produsului.ь Rezultateleь studiuluiь auь arătatь caь produseleь electroniceь asamblateь înь Taiwanь suntь celeь maiь calitative,ь urmândь apoiь Thailandь șiь apoiь Mexic.ь Percepțiileь privindь calitateaь proiectăriiь situeazăь Japoniaь peь primulь loc,ь SUAь peь alь doileaь șiь Taiwanulь peь ultimul.ь Rezultateleь studiuluiь pentruь calitateaь produsuluiь indicauь următoarele:
Percepțiileь calitățiiь produsuluiь suntь maiь înalte,ь atunciь cândь prețurileь suntь maiь înalte.ь Prețurileь miciь determinăь percepereaь calitățiiь produsuluiь caь fiindь joasă;
Efectulь țăriiь deь proiectareь aratăь căь calitateaь produsuluiь esteь evaluatăь maiь înalt,ь cândь produsulь esteь proiectatь înь Japonia,ь apoiь înь SUA,ь șiь apoiь înь Taiwan.
Efectulь țăriiь deь asamblareь aratăь căь calitateaь produsuluiь esteь apreciatăь maiь înaltь atunciь cândь acesteaь suntь asamblateь maiь întâiь înь Taiwan,ь apoiь înь Thailandaь șiь Mexic.ь Înь ceeaь ceь priveșteь efectulь țăriiь deь proiectareь pentruь televizoareleь proiectateь înь Japonia,ь prețurileь diferiteь nuь indicăь calitateaь diferităь aь televizoarelor.ь Deь aceea,ь televizoareleь proiectateь înь Japoniaь erauь evaluateь înaltь atâtь pentruь prețuriь joaseь câtь șiь înalte,ь înь timpь ceь pentruь televizoareleь proiectateь înь Taiwanь suntь necesareь prețuriь înalteь pentruь aь ridicaь evaluareaь calității.ь
Deci,ь evaluareaь deь cătreь consumatoriь aь proiectăriiь șiь calitățiiь produsuluiь esteь influențatăь deь preț,ь țaraь deь proiectareь șiь țaraь deь asamblare.ь Înь majoritateaь cazurilor,ь relațiaь prețь –ь calitateь esteь specificăь peь țări.ь [57]
Ahmedь șiь d’Astousь (1993)ь auь studiatь efectulь aь treiь țăriь deь origine,ь efectulь aь treiь denumiriь deь marcă,ь șiь aь treiь niveluriь deь prețuri,ь precumь șiь rolulь serviciilorь înь evaluareaь deь cătreь consumatoriь aь valoriiь achiziționate,ь pentruь automobileь înь douăь țăriь consumatoareь șiь anume:ь Belgiaь șiь Canada.ь Mărcileь deь mașiniь utilizateь erau:ь Toyota,ь Fordь șiь Ladaь cuь țărileь deь origine,ь respectiv:ь Japonia,ь Canadaь șiь Rusia.ь Înь Canada,ь celeь treiь niveluriь aleь prețurilorь erauь deь 7000$ь (prețь redus),ь 10000$ь (prețь mediu),ь 13000$ь (prețь înalt);ь șiь respectivь pentruь Canadaь prețurileь erauь deь 250000Fь (prețь redus),ь 350000Fь (prețь mediu),ь 450000Fь (prețь înalt).ь Calitateaь serviciilorь aь fostь divizatăь înь calitateь proastă,ь calitateь medieь șiь calitateь bună.ь Subiecțiiь intervievațiь alcătuiauь 395ь familiiь dinь Sherbrookeь –ь Canadaь șiь Monsь –ь Belgia.ь Rezultateleь studiuluiь auь doveditь faptulь căь efectulь prețuluiь asupraь perceperiiь valoriiь procurateь nuь esteь semnificativă.ь Însă,ь indicațiaь informaționalăь despreь denumireaь deь marcăь esteь maiь importantăь decâtь indicațiaь “madeь in…”ь pentruь consumatoriiь Belgieniь darь nuь șiь pentruь consumatoriiь Canadieni.ь [7]
Înь 1994,ь Ahmedь șiь colegiiь săiь auь investigatь efectulь țăriiь deь origineь asupraь perceperiiь produselorь deь cătreь manageriiь peь aprovizionări,ь înь termeniiь evaluăriiь calității,ь valoriiь cumpărateь șiь caracteristicilorь produsului:ь țaraь deь proiectare,ь țaraь deь asamblare,ь denumireaь deь marcă,ь prețulь șiь garanțiile.ь Produseleь utilizateь înь studiuь erau:ь calculatoare,ь aparateь deь fax,ь pixuri.ь Înь calitateь deь țăriь deь proiectareь auь fostь selectateь Canada,ь Mexiculь șiь Japonia.ь Peь lângăь acesteь treiь țări,ь înь studiuь auь maiь fostь implicateь 13ь țăriь cuь scopulь utilizăriiь lorь caь țăriь deь proiectareь șiь inginerie,ь țăriь deь fabricareь șiь asamblareь aь produselorь industriale.ь Înь urmaь cercetărilorь efectuateь s-aь constatatь căь țărileь dezvoltateь suntь înь generalь evaluateь maiь bineь decâtь noileь țăriь industrializateь atâtь caь țăriь deь proiectareь câtь șiь caь țăriь deь asamblare.ь Totușiь noileь țăriь industrializateь suntь evaluateь maiь bineь caь țăriь deь asamblareь aь produselorь industrialeь decâtь caь țăriь deь asamblare.ь Deь exemplu,ь caь țarăь deь asamblare,ь Coreeaь deь Sudь esteь evaluataь laь felь caь Italiaь șiь Franța.ь Respondenții,ь deь asemeneaь auь apreciatь Coreeaь maiь înaltь decâtь Belgiaь caь țarăь deь asamblareь șiь plaseazăь celeь douăь țăriь laь acelașiь nivelь caь țăriь deь proiectare.ь Peь lângăь aceastaь subiecțiiь considerăь țaraь deь proiectareь caь fiindь unь indicatorь maiь importantь alь calitățiiь produsuluiь șiь valoriiь cumpărateь decâtь țaraь deь asamblare.ь Importanțaь țăriiь deь proiectareь șiь aь țăriiь deь asamblareь esteь legatăь înь acelașiь timpь șiь deь complexitateaь produsuluiь industrial.ь Studiulь maiь aratăь căь manageriiь peь aprovizionareь suntь maiь multь influențațiь deь prețь decâtь deь țaraь deь proiectare.ь [34]
Okechukuь (1994),ь aь utilizatь șiь elь analizaь conjuncționalăь pentruь aь investigaь importanțaь relativăь aь țăriiь deь origineь aь produsuluiь laь consumatoriiь dinь SUA,ь Canada,ь Germania,ь Olanda.ь Pentruь studiuь auь fostь selectateь douăь categoriiь deь produse:ь televizoareleь șiь radiocasetofoaneleь pentruь mașini.ь Televizoareleь auь fostь evaluateь deь cătreь consumatoriь înь bazaь aь patruь atribute:ь denumireaь deь marcă,ь prețul,ь calitateaь imaginiiь șiь garanția;ь iarь radiocasetofoaneleь înь bazaь altorь patruь atribute:ь prețul,ь denumireaь deь marcă,ь calitateaь recepțieiь șiь calitateaь radiocasetofonului.ь Adăugător,ь atâtь pentruь televizoareь câtь șiь pentruь casetofoaneь s-aь maiь inclusь unь atributь deь evaluareь șiь anumeь țaraь deь origine.ь Țărileь sursăь selectateь pentruь studiuь erau:ь Japonia,ь SUA,ь Olanda,ь Coreeaь deь Sudь pentruь televizoareь șiь Germania,ь SUA,ь Canadaь șiь Mexicь pentruь radiocasetofoane.ь Mărcileь deь televizoareleь participanteь laь cercetareь erau:ь Sony,ь Phillips,ь Zenithь șiь Samsungь iarь pentruь casetofoane:ь Blaupunkt,ь Kenoowd,ь Kracoь șiь Pioneer.ь Rezultateleь studiuluiь auь arătatь căь pentruь produseleь implicateь înь studiuь țaraь deь origineь eraь unь atributь importantь înь evaluareaь preferințelorь consumatorilorь fațăь deь celeь patruь țări:ь “pentruь televizoareь țaraь deь origineь eraь maiь importantăь decâtь prețulь laь consumatoriiь Canadieni,ь șiь laь felь deь importantăь caь prețulь laь consumatoriiь Olandezi.ь Pentruь casetofoaneь țaraь deь origineь eraь unь atributь maiь importantь decâtь prețulь șiь laь felь deь importantь caь denumireaь deь marcăь pentruь consumatoriiь dinь toateь celeь patruь țări.ь Deь asemenea,ь s-aь constatatь căь consumatoriiь preferăь produseleь lorь domesticeь deșiь marcaь nuь eь necesarь săь fieь șiь eaь domestică.ь Dacăь produseleь fabricateь înь țarăь nuь suntь calitativeь sauь dinь anumiteь motiveь nuь suntь acceptateь deь consumatori,ь eiь vorь preferaь produseleь importateь dinь țăriь dezvoltate.ь Noileь țăriь industrializateь ca:ь Coreeaь deь Sudь șiь Mexicь suntь evaluateь nefavorabilь deь cătreь consumatoriiь participanțiь laь studiu.ь [42]
Leclercь (1994),ь utilizândь mărcileь francezeь aь proiectatь treiь experimenteь pentruь aь determinaь efecteleь mărcilorь străineь asupraь perceperiiь șiь evaluăriiь produsului.ь Produseleь testateь înь acestь studiuь erau:ь produseleь primare,ь produseleь hedoniceь șiь produseleь hibride.ь Primulь experimentь aь demonstratь efectulь mărcilorь străine.ь Alь doileaь experimentь aь arătatь impactulь comunь alь mărcilorь străineь șiь aь informațieiь despreь țaraь deь origine.ь Înь sfârșit,ь alь treileaь experimentь seь analizeazăь dacăь efectulь mărcilorь străineь seь produceь doarь cândь consumatorulь aь avutь oь experiențăь micăь sauь indirectăь cuь produsul.ь Rezultateleь acestorь treiь experimenteь auь arătatь căь mărcileь străineь potь fiь unь mijlocь efectivь deь influențareь aь percepțiilorь șiь atitudinilorь consumatorilor.ь Studiulь luiь Leclercь aь fostь continuatь înь 1994ь deь cătreь Thakorь șiь Pacheco.ь Rezultateleь lorь auь dezvăluitь următoareleь constatări:
Denumirileь deь marcăь francezăь pentruь calculatoareь suntь perceputeь maiь hedonicь decâtь denumirileь deь mărciь Engleze;
Denumirileь deь marcăь Englezeь pentruь calculatoareь suntь maiь preferateь decâtь celeь Italiene.ь [56]
Kaynakь (1994),ь aь examinatь percepereaь serviciilorь deь transportь aerianь înь SUA.ь Principaleleь obiectiveь aь studiuluiь săuь erau:
Investigareaь satisfacțieiь sauь insatisfacțieiь consumatorilorь înь timpulь zboruluiь cuь avioaneleь interneь sau/șiь străineь înь destinațiiь străine;
Înțelegereaь percepțiilorь consumatorilorь pentruь serviciileь deь transportь aerianь șiь corelareaь acesteiь informațiiь cuь preferințeleь lorь pentruь companiileь aerieneь străineь șiь locale.
Studiulь aь fostь efectuatь înь treiь orașeь diferiteь dinь Pennsylvaniaь șiь anumeь Harrisburg,ь Lancasteь șiь York.ь Pentruь studiuь auь fostь selectateь douăь grupuriь deь respondenți:ь cuь venituriь înalteь șiь cuь venituriь medii.ь Respondențilorь liь s-aь oferitь oь listăь deь companiiь aerieneь șiь liь s-aь spusь săь indiceь treiь companiiь favorabileь pentruь eiь înь efectuareaь călătoriilorь înь străinătate,ь precumь șiь săь arateь cauzeleь principaleь careь i-auь determinatь săь prefereь acesteь companii.ь Rezultateleь studiuluiь indicauь următoarele:
Celeь treiь companiiь preferateь erauь United,ь Americanь șiь Delta;
Respondențiiь careь beneficiazăь deь serviciileь companiilorь aerieneь autohtoneь auь oь atitudineь maiь favorabilăь fațăь deь acesteaь decâtь deь ceiь careь nuь utilizeazăь serviciileь aerieneь autohtone;
Celeь treiь cauzeь principaleь careь îiь influențeazăь peь consumatoriь înь alegereaь companieiь aerieneь sunt:ь încredereaь înь companie,ь experiențaь trecutăь satisfăcătoareь șiь prețulь micь alь tichetelorь deь zbor;
Utilizatoriiь frecvențiь aiь serviciilorь companiilorь aerieneь acordăь maiь multăь atențieь întrețineriiь înь timpulь zborului,ь băuturilorь alcooliceь gratuite,ь disponibilitățiiь curselor.ь Peь deь altăь parteь utilizatoriiь serviciilorь localeь deь transportь aerianь considerăь amenajareaь aeroporturilorь caь criteriulь celь maiь importantь deь evaluareь aь companiilorь aeriene;
Atâtь utilizatoriiь serviciilorь autohtoneь deь transportь aerianь câtь șiь utilizatoriiь serviciilorь companiilorь aerieneь străineь maiь multăь atențieь acordăь înь procesulь deь alegereь prețurilorь competitive;
Dacăь bărbațiiь acordăь maiь multăь atențieь încrederiiь înь companieь atunciь femeileь maiь multăь importanțăь acordăь conveniențeiь rutelorь deь zborь șiь rutelorь deь zborь directe;
Femeile,ь deь asemenea,ь considerăь căь amenajareaь caselorь aeroportuare,ь exactitateaь informațieiь despreь zboruri,ь convenabilitateaь conexiunilorь deь zbor,ь frecvențaь zborurilor,ь conexiuneaь cuь marileь orașeь caь factoriь importanțiь înь selectareaь companieiь aeriene,ь înь timpь ceь bărbațiiь acordăь maiь multăь importanțăь disponibilitățiiь băuturilorь alcooliceь gratuite;
Printreь respondențiiь careь auь efectuatь celь puținь 20ь deь zboruri,ь considerăь calitateaь alimentelor,ь amabilitateaь personalului,ь băuturileь alcooliceь gratuite,ь frecvențaь curselorь deь zbor,ь suntь factoriь deь importanțăь majorăь înь alegereaь companieiь aeriene.[14]
Harrisonь –ь Walkerь (1995)ь aь investigatь efectulь stereotipurilorь naționaleь asupraь selectăriiь deь cătreь consumatorь alь furnizoruluiь deь servicii.ь Principaleleь obiectiveь aleь studiuluiь erau:
Evaluareaь roluluiь potențialь alь stereotipuluiь naționalь înь selectareaь furnizoruluiь deь servicii;
Investigareaь efectuluiь relativь aь naționalitățiiь furnizoruluiь deь servicii,ь informațieiь suplimentareь despreь serviciuь șiь naționalitățiiь consumatoruluiь înь selectareaь furnizoruluiь deь servicii.ь
Pentruь studiuь auь fostь luateь serviciileь oftalmologice,ь respondențilorь prezentându-leь următorulь scenariu:
“Tuь aiь depistatь căь aiь problemeь cuь vederea,ь deь aceaь aiь hotărâtь să-țiь verificiь vedereaь laь unь oftalmolog.ь Neavândь unь oftalmologь localь te-aiь deplasatь înь altăь regiuneь (oraș),ь undeь nuь cunoștiь peь nimeniь cineь arь puteaь să-țiь deaь referințe.ь Singuraь informațieь peь careь oь aiь esteь ceaь careь apareь înь carteaь deь telefoane.”
Acestь scenariuь aь fostь expusь laь 223ь studențiь originariь dinь SUA,ь Japonia,ь Spaniaь șiь alteь țăriь șiь le-aь fostь prezentatăь oь listăь deь 20ь oftalmologi,ь careь includeaь câteь cinciь mediciь dinь fiecareь dinь celeь patruь țări:ь SUA,ь Japonia,ь Spania,ь India.ь Autorulь aь maiь utilizatь șiь câtevaь niveluriь deь informareь aь respondenților:
Nivelulь 0:ь nefurnizareaь informațieiь adăugătoare;
Nivelulь 1:ь Informațieь suplimentarăь despreь certificareaь oftalmologului;
Nivelulь 2:ь Informațieь suplimentarăь despreь certificareaь oftalmologuluiь șiь disponibilitateaь acestuiaь (zile,ь vacanțe,ь weekenduri);
Nivelulь 2:ь Informațiiь suplimentareь despreь certificareaь oftalmologuluiь șiь serviciileь acestuiaь (utilizareaь laserului,ь chirurgiaь cataractei);
Nivelulь 3:ь Informațieь suplimentarăь despreь certificareaь oftalmologului,ь disponibilitateaь șiь serviciileь acestuia.
Înь urmaь selecțieiь efectuateь deь cătreь subiecțiiь cercetațiь s-aь constatatь căь nuь existăь evidențeь clareь aь înclinațieiь spreь aceeașiь naționalitate.ь Americaniiь auь preferatь oftalmologiiь americaniь atunciь cândь areь locь anunțareaь informațieiь deь laь nivelulь 0,2/servicii,3,ь înь timpь ceь laь anunțareaь informațieiь deь laь nivelulь 1ь șiь 2/disponibilitateь eiь nuь auь arătatь aceeașiь preferință.ь Oftalmologiiь Japoneziь auь fostь evaluațiь laь acelașiь nivelь cuь ceiь americani.ь Subiecțiiь Spanioliь nuь auь arătatь înclinațieь spreь propriaь naționalitateь pentruь niciь unulь dinь niveleь deь informare.
Dupăь Harrisonь –ь Walkerь serviciileь deь oftalmologieь oferiteь suntь maiь importanteь pentruь consumatoriь decâtь disponibilitateaь oftalmologilor,ь cuь excepțiaь aь douăь cazuri:
Disponibilitateaь prestatorilorь Japoneziь esteь maiь importantăь laь americaniь decâtь extraь –ь serviciile;
Disponibilitateaь prestatorilorь Indieniь esteь maiь importantăь pentruь “celelalteь naționalități”ь decâtь extraь –ь serviciile.ь [6]
Wetzelsь (1996),ь aь investigatь concepțiileь deь etnocentrismь laь consumatoriiь germaniь fațăь deь zeceь tipuriь deь prestatoriь deь serviciiь dinь Olanda.ь Etnocentrismulь poateь fiь descrisь caь procesulь deь preferareь aь unuiь produsь sauь serviciuь șiь concomitentь respingereaь celorlalte.ь Serviciileь analizateь includeau:ь transportulь publicь cuь autobuzul,ь serviciileь bancare,ь serviciileь deь livrareь rapidă,ь transportulь aerian,ь agențiileь deь călătorie,ь serviciileь deь transportь peь caleь ferată,ь serviciileь poștale,ь serviciileь medicaleь șiь utilitățileь publiceь așaь cumь arь fiь gazificarea,ь electricitateaь etc.ь Rezultateleь auь arătatь următoarele:
Tendințaь deь etnocentrismь aь consumatorilorь fațăь deь serviciiь esteь corelatăь inversь cuь libertateaь culturalăь (indiviziiь deschișiь maiь multь spreь alteь culturiь auь unь nivelь alь etnocentrismuluiь maiь redus)ь șiь esteь corelatăь directь cuь patriotismul,ь conservatismul,ь colectivismul,ь vârstă;
Consumatoriiь cuь unь nivelь deь educațieь maiь înaltь auь tendințeь deь etnocentrismь maiь reduseь fațăь deь servicii.ь [30]
Al-Sulaitiь șiь Bakerь (1997)ь auь urmăritь percepțiileь șiь modulь deь selectareь aь cărăușuluiь aerianь autohtonь contraь celuiь străinь înь regiuneaь Golfuluiь Arab,ь Qatar.ь Cărăușiiь aerieniь utilizațiь înь studiuь auь fostь grupațiь înь treiь categorii:
Cărăușь dinь Golfь (numitь domestic);
Cărăușь Arabь darь nuь dinь Golf;
Cărăușь străinь (numitь “străin”).
Principalulь scopь alь studiuluiь eraь săь seь determineь modulь înь careь “țaraь deь origine”ь influențeazăь apreciereaь calitățiiь cărăușuluiь șiь selectareaь acestuia.ь Rezultateleь auь dezvăluitь următoarele:
Existăь diferențeь semnificativь întreь selectareaь cărăușuluiь aerianь domesticь șiь celь străin.ь S-aь depistatь caь 68%ь dinь respondențiь preferăь serviciileь cărăușuluiь dinь Golf,ь restulь admitь posibilitateaь utilizăriiь șiь deь serviciileь străine;
Serviciileь deь transportь aerianь domesticeь auь oь imagineь nefavorabilăь fațăь deь celeь străineь darь favorabilăь fațăь deь serviciileь deь transportь aerianь arabeь darь nuь dinь Golf.ь [14]
Bruningь (1997)ь aь examinatь loialitateaь naționalăь aь Canadienilorь șiь rolulь țăriiь înь selectareaь cărăușuluiь aerian.ь Înь colectareaь datelor,ь Bruningь aь utilizatь douăь instrumente:ь unulь presupuneaь unь experimentь înь careь respondențilorь liь seь prezentaь oь mulțimeь deь atributeь specificeь transportuluiь aerianь șiь liь seь cereaь înь bazaь lorь săь selectezeь cărăușulь aerianь preferat,ь șiь alь doileaь constaь într-unь chestionarь pentruь colectareaь datelorь demografice,ь deь atitudineь etc.ь Studiulь aь fostь desfășuratь înь treiь provinciiь dinь Canada.ь Rezultateleь studiuluiь auь arătatь următoarele:
Înь deciziaь deь alegereь aь cărăușuluiь aerian,ь importanțaь atributuluiь “țaraь deь origine”ь esteь aь douaь dupăь atributulь preț;
Călătoriiь Canadieniь preferăь companiileь aerieneь Canadieneь celorь Mexicane,ь darь aratăь oь susținereь copleșitoareь pentruь companiileь Canadieneь cândь seь areь înь vedereь unь zborь internațional;ь
Preferințaь pentruь cărăușulь aerianь autohtonь nuь esteь aceeașiь pentruь diferiteleь segmenteь deь călători.ь Deь exemplu,ь femeileь aratăь oь atitudineь maiь favorabilăь fațăь deь serviciileь aerieneь localeь decâtь bărbații.ь Cuь câtь veniturileь călătoruluiь suntь maiь mariь cuь atâtь maiь multь elь vaь preferaь cărăușulь străin.ь Loialitateaь pentruь cărăușulь naționalь esteь sporităь atunciь cândь frecvențaь călătoriilorь esteь redusăь șiь aceastăь loialitateь declinăь odatăь cuь creștereaь frecvențeiь zborurilor.ь [14]
2.3.ь Formareaь stereotipurilorь pentruь țări
Studiileь analizateь anteriorь auь arătatь formareaь laь consumatoriь aь unorь stereotipuriь universaleь pentruь țări.ь Stereotipulь reprezintăь unь sistemь deь reflexeь condiționateь careь seь formeazăь datorităь repetăriiь înь aceeașiь succesiuneь aь condițiilorь dinь mediulь înconjurător.ь Înь vedereaь analizăriiь existențeiь stereotipuluiь laь consumatoriь auь fostь făcuteь numeroaseь studii,ь iatăь câtevaь dintreь ele.
Reirsonь aь fostь unulь dintreь primiiь careь aь proiectatь oь cercetareь aь stereotipurilorь pentruь țări.ь Înь 1966,ь înь rezultatulь studiilorь efectuateь elь constatăь căь noțiunileь preconceputeь peь careь leь auь consumatoriiь despreь produseleь străineь suntь într-adevărь maiь curândь stereotipuriь naționaleь decâtь opiniaь lorь despreь produs.ь Înь studiulь săuь elь aь determinatь căь produseleь “madeь inь SUA”ь suntь înь generalь apreciateь maiь superiorь caь produseleь dinь alteь țări.ь Deь asemenea,ь Reirsonь susțineь căь atâtь timpь câtь consumatoriiь auь cunoștințeь preconceputeь despreь produsulь străin,ь atitudinileь lorь suntь stereotipuriь naționale.ь [53]
Nagashimaь (1970)ь aь constatatь căь business-maniiь Japoneziь evalueazăь produseleь “fabricatь înь Germania”ь maiь superioare,ь fiindь urmateь deь produseleь Engleze,ь SUA,ь Japoniaь șiь Franța.ь Înь studiulь săuь următorь Nagashimaь (1977)ь aь relateazăь căь imagineaь produselorь Japoneze,ь Germaneь șiь Francezeь s-auь îmbunătățitь iarь produseleь Englezeь și-auь deterioratь înь timpь imaginea.ь Dinь acesteь rezultateь seь poateь deduceь căь peь lângăь faptulь existăь diferențeь întreь consumatoriiь dinь națiuniь variate,ь stereotipurileь pentruь țăriь înь timpь seь modifică.ь [48]
Gaedekeь (1973)ь aь extinsь ideeaь stereotipuluiь naționalь șiь înь țărileь dezvoltate.ь Elь aь examinatь opiniaь consumatorilorь dinь SUAь despreь calitateaь produselorь importateь dinь țăriь variate.ь Înь studiuь auь fostь produseleь care,ь deь obiceiь seь importăь înь cantitățiь mariь dinь țăriь ca:ь SUA,ь Filipine,ь Hong-Kong,ь Argentina,ь Taiwan,ь Mexic,ь Coreeaь deь Sud,ь India.ь Singapore,ь Turcia,ь Indonezia.ь Pentruь toateь claseleь deь produseь incluseь înь studiu,ь celeь dinь SUAь erauь considerateь celeь maiь bune.ь Gaedekeь aь constatatь căь informațiaь despreь țaraь deь origineь nuь afecteazăь semnificativь opiniaь consumatorilorь despreь calitateaь produselor.ь [30]
Abdul-Malekь (1975)ь aь examinatь atitudinileь managerilorь Canadieniь fațăь deь contracteleь comercialeь cuь alteь țări.ь Pentruь aceastaь aь fostь elaboratь unь chestionarь careь apoiь s-aь prezentatь laь 154ь deь manageriь generaliь aь întreprinderilorь deь producereь dinь Canada.ь Înь cadrulь studiuluiь auь fostь incluseь câtevaь regiuniь sursăь șiь anume:ь SUA.ь Canada,ь Europaь deь Vest,ь Americaь Latină,ь Africa,ь Asia.ь Fiecareь dinь manageriь trebuiaь săь descrieь câteь unь clientь sauь intermediarь (efectivь sauь potențial)ь dinь regiunileь propuse.ь Dinь expunerileь managerilorь s-aь deprinsь dorințaь clarăь deь faceь afaceriь cuь agențiiь nord-americani,ь careь suntь percepuțiь maiь superior.ь Abdul-Malekь aь maiь constatatь căь existăь diferențeь semnificativeь înь percepțiileь managerilorь rezultateь dinь percepereaь diferităь aь trăsăturilorь social-economice.ь Deь exemplu,ь exportatoriiь cuь maiь multăь experiențăь tindь săь fieь maiь multь înь favoareaь produselorь importateь decâtь manageriiь careь nuь seь ocupăь cuь exportul.ь [53]
Darlingь șiь Kraftь (1977)ь susțineauь căь variabileleь suplimentare,ь așaь ca:ь experiențaь trecută,ь putereaь reputațieiь trebuieь șiь eleь considerateь atunciь cândь seь investigheazăь impactulь indicațiilorь “fabricatь în…”.ь Darlingь șiь Kraftь considerăь căь aceastăь indicațieь furnizeazăь multăь informațieь consumatorilorь caь urmareь aь experiențeiь trecuteь înь consumareaь produselorь reprezentativeь aleь națiunii,ь aь stereotipurilorь șiь reputațieiь produselorь șiь posibilь cuь imagineaь generalăь aь tradițiilorь șiь obiceiurilorь popoarelorь străine.ь [53]
Bannisterь șiь Saundersь (1978)ь auь studiatь atitudineaь consumatorilorь Engleziь fațăь deь produseleь propriiь șiь celeь străineь aparținândь unorь stateь careь desfășoarăь oь activitateь intensivăь peь piețeleь Englezeь (Franța,ь Japonia,ь SUA,ь Italia,ь Germania,ь USSR).ь Subiecțilorь liь s-aь cerutь săь apreciezeь produseleь acestorь țăriь înь bazaь următoarelorь atribute:ь încrederii,ь valoriiь înь bani,ь aspectuluiь exterior,ь disponibilitățiiь șiь standardizării.ь Rezultateleь auь demonstratь oь viziuneь stereotipicăь pentruь țăriь diferiteь șiь întreь acesteь stereotipuriь existăь diferențeь semnificative.ь Imaginileь Englezilorь despreь țărileь străineь potь fiь grupateь înь treiь categorii:ь imagineь favorabilăь pentruь Japonia,ь Angliaь șiь Germania;ь imagineь mediocrăь pentruь Franța,ь Italiaь șiь SUA,ь imagineь proastăь pentruь Rusia.ь [30]
Whiteь șiь Cundiffь (1978)ь examineazăь dacăь cumpărătoriiь industrialiь permitь stereotipurilorь săь leь influențezeь evaluareaь produselorь industrialeь șiь percepereaь calitățiiь produselorь înь bazaь țăriiь deь origine.ь Acestuiь studiuь auь fostь supușiь 480ь deь membriь aiь Asociațieiь Naționaleь aь Managerilorь peь Aprovizionări.ь Rezultatulь studiuluiь aь arătatь căь statisticь existăь diferențeь înь evaluareaь produselorь înь funcțieь deь loculь undeь acesteaь auь fostь fabricate.ь Deь exemplu,ь respondențiiь auь apreciatь produseleь dinь SUA,ь Franțaь șiь Italiaь caь fiindь maiь calitativeь decâtь celeь dinь Brazilia.
Crawfordь șiь Lambь (1981)ь auь studiaь mărimeaь dorințeiь deь cumpărareaь deь cătreь consumatoriь aь produselorь deь origineь străinăь șiь identificareaь țărilorь preferateь .Subiecțiiь studiuluiь erauь 1000ь deь firmeь membriь aiь Asociațieiь Naționaleь aь Managerilorь peь Aprovizionări.ь Cumpărătoriiь industrialiь erauь rugațiь săь arateь dorințaь lorь deь achiziționareь aь produselorь dinь 44ь țăriь diferiteь Rezultateleь auь arătatь căь cumpărătoriiь industrialiь americaniь erauь influențațiь deь țaraь însășiь câtь șiь deь nivelulь deь dezvoltareь alь țării,ь libertateaь politicăь interioarăь aь celorь 44ь deь stateь indicate.ь Maiь multь cumpărătoriiь industrialiь americaniь manifestăь existențaь țăriiь stereotipь careь constăь dinь cumpărareaь produselorь deь laь țărileь avansate.ь [53]
Khanaь (1986)ь aь investigatь percepțiileь oamenilorь deь afaceriь pentruь cinciь atributeь aleь companiilorь Asiaticeь exportatoare:ь preț,ь produs,ь promovareь șiь servicii.ь Pentruь studiuь auь fostь selectateь patruь țări:ь Coreeaь deь Sud,ь Taiwan,ь Indiaь șiь Japonia.ь Subiecțiiь auь fostь întrebațiь despreь importanțaь peь careь oь areь stereotipulь țăriiь deь origineь pentruь unь clientь nouь fațăь deь unulь cuь oь relațieь deь maiь lungăь durată.ь Rezultatulь studiuluiь aь arătatь căь stereotipulь țăriiь deь origineь areь unь efectь beneficь înь contactareaь cuь noiь clienți.ь [53]
Kaynakь șiь Cavusgilь (1986)ь aь examinatь cumь variazăь percepereaь calitățiiь vizaviь deь patruь grupe:ь produseь alimentare,ь produseь electronice,ь articoleь deь vestimentație,ь bunuriь casnice.ь Dateleь auь fostь colectateь deь laь 197ь deь familiiь Canadiene,ь dinь 4ь orașeь dinь Canada.ь Subiecțiiь trebuiauь săь apreciezeь calitateaь șiь prețulь produselorь dinь 25ь deь state.ь Rezultateleь auь dezvăluitь căь percepțiileь consumatorilorь referitorь laь calitateaь produselorь variazăь peь celeь patruь categoriiь deь produse.ь Produseleь alimentareь suntь celeь maiь sensibileь laь culturăь subiecțiiь preferându-leь peь celeь fabricateь înь Canada.ь Maiь multь s-aь constataь căь țaraь deь origineь esteь unь surogatь deь variabile,ь careь areь unь impactь puternicь asupraь decizieiь deь cumpărareь dacăь seь cunoașteь puținь despreь alteь atributeь aleь produsului.ь Alțiь autoriь susținь însăь căь ipotezaь despreь preferințaь pentruь țaraь patrieь esteь semnificativăь înь evaluareaь produselorь șiь căь înь existăь variațiiь culturaleь înь evaluareaь produselorь dinь propriaь țară.ь [38]
Papadopoulosь (1989)ь aь dezvoltatь unь studiuь pentruь cercetareaь consumatorilorь locuitoriь aiь periferiilor.ь Țaraь selectatăь pentruь studiuь aь fostь Ungaria,ь cuь scopulь examinăriiь atitudiniiь consumatorilorь dinь Estulь Europei.ь Rezultateleь auь maiь demonstratь odatăь existențaь stereotipurilorь diferiteь pentruь țări.ь Studiulь aь arătatь șiь oь atitudineь puternicь pozitivăь pentruь produseleь “fabricatь înь Japonia”.ь [53]
Lawrenceь (1992)ь aь examinatь atitudineaь consumatorilorь dinь Nouaь Zeelandăь fațăь deь automobileleь fabricateь înь patruь țăriь diferite:ь Japonia,ь Germania,ь Franța,ь Italia.ь Studiulь presupuneaь elaborareaь unuiь chestionarь careь eraь divizatь înь patruь părți:
Comportamentulь deь cumpărare
Atitudineaь fațăь deь țaraь deь origine
Familiaritateaь cuь marca
Atributeь demograficeь
Rezultateleь studiuluiь auь arătatь prezențaь stereotipuluiь țăriiь pentruь automobileь laь consumatoriiь dinь Nouaь Zeelandăь șiь căь adeseaь eraь unь factorь determinantь înь procesulь deь cumpărare.ь Respondențiiь auь evaluatь Germaniaь caь țaraь ceaь maiь puternicăь înь domeniulь construcțieiь deь automobile.ь [7]
Maheswaranь (1994)ь identificăь tipulь atributelorь deь informareь aь produsuluiь careь modereazăь efectulь țăriiь deь origineь înь evaluareaь produsului.ь Înь acestь studiuь aь fostь folositь calculatorulь personalь cuь celeь nouăь atributeь aleь saleь șiь anume:ь capacitateaь memoriei,ь vitezaь deь lucru,ь programeь soft,ь monitorul,ь compatibilitatea,ь stocareaь datelor,ь ușurințaь deь operare,ь tastatura,ь modemul.ь Rezultateleь studiuluiь auь arătataь căь atunciь cândь informațiaь despreь atributeleь calculatoruluiь esteь inechivocă,ь experțiiь îlь evalueazăь înь bazaь puteriiь atributelorь înь timpь noviciiь înь calculatoareь seь bazeazăь peь țaraь deь origine.ь Atunciь cândь informațiaь despreь atributeь esteь echivocăь evaluareaь produselorь atâtь deь cătreь experțiь câtь șiь deь noviciь seь efectueazăь înь bazaь țăriiь deь origineь dar,ь înь stereotipuriь diferite.ь Deь exemplu,ь experțiiь utilizeazăь stereotipulь țăriiь deь origineь înь procesulь deь selectareь șiь revocareь aь informațieiь despreь atribute,ь înь timpь ceь noviciiь îlь utilizeazăь caь unь cadruь deь referințăь pentruь interpretareaь diferențiatăь aь informațieiь privindь atributele.[53]
Stereotipulь țăriiь deь origineь esteь înь mareь măsurăь afectatь deь etnocentrism.ь Etnocentrismulь esteь fenomenulь deь preferareь aь unorь feluriь deь bunuri,ь dinь anumiteь regiuniь șiь concomitentь cuь fenomenulь deь antipatieь pentruь alteь feluriь deь bunuri,ь dinь alteь regiuni.ь Acestь termenь areь unь impactь puternicь asupraь alegeriiь efectuateь deь cătreь consumatorь atâtь prinь evaluareaь atributelorь produselorь câtь șiь directь prinь factoriiь afectiviь ceь determinăь cumpărareaь însăși.ь Patriotismulь esteь șiь elь oь categorieь aь acestuiь fenomen,ь prezentândь următoareleь avantaje:ь contribuțiaь laь creareaь locurilorь deь muncăь înь țară,ь susținereaь economiei,ь serviciiь dupăь vânzareь maiь accesibile,ь menținereaь mândrieiь naționale.ь
Hanь (1988)ь susțineь căь patriotismulь consumatorilorь afecteazăь evaluareaь cognitivăь aь bunurilor,ь intențiaь deь cumpărareь însă,ь esteь afectatăь treptat.ь Deь exemplu,ь consumatoriiь Americaniь preferăь produseleь SUA,ь consumatoriiь Franceziь suntь maiь multь înь favoareaь produselorь “fabricatь înь Franța”,ь consumatoriiь Japoneziь favorizeazăь produseleь Japoneze,ь consumatoriiь Canadieniь auь înclinațiaь deь aь cumpăraь produseь Canadieneь careь suntь maiь înalteь laь prețь darь egaleь caь calitateь cuь produseleь importate,ь manageriiь Turciь cumpărăь produseь “fabricateь înь Turcia”,ь consumatoriiь Rușiь șiь Poloneziь preferăь produseleь dinь țaraь lor,ь consumatoriiь spanioliь preferăь produseleь fabricateь acasă,ь consumatoriiь Mexicaniь cumpărăь produseь Mexicane,ь consumatoriiь Engleziь preferăь produseleь dinь țara-patrie,ь iarь consumatoriiь Europeniь preferăь produseleь “fabricatь înь Europa”ь decâtь celeь importate.
Bakerь șiь Currieь (1993)ь susținь căь conceptulь țăriiь deь origineь poateь fiь consideratь caь alь cincileaь elementь alь marketinguluiь –ь mix,ь alăturiь deь însușiь produsul,ь prețulь lui,ь promovareaь șiь distribuțiaь produsului.ь Deь laь mijloculь anilorь 60,ь aiь sec.XX,ь efectulь țăriiь deь origineь aь fostь imboldulь unuiь numărь mareь deь studii.ь Multeь dinь acesteь studiiь auь demonstratь căь țaraь deь origineь aь produsuluiь afecteazăь evaluareaь acestuia.ь Totușiь rezultateleь despreь putereaь deь influențăь aь țăriiь deь origineь înь evaluareaь produselorь încăь nuь suntь determinateь șiь deь aceeaь opiniileь apăruteь diferăь înь mareь măsură.ь Maiь multeь uneleь studiiь efectuateь auь arătatь căь indicațiileь intrinseciь aleь produsuluiь (așaь caь gustul,ь designul,ь performanțele)ь auь unь efectь maiь beneficь asupraь aprecieriiь calitățiiь decâtь indicațiileь extrinseciь (așaь caь prețul,denumireaь deь marcă,ь garanțiile).ь Deь aceeaь “țaraь deь origine”ь (indicațieь extrinsecă)ь poateь aveaь doarь oь influențăь limitatăь înь percepereaь calitățiiь produsului.ь Laь începutь majoritateaь studiilorь implicauь modeleь deь indicațiiь simpleь (deь exemplu,ь țaraь deь origineь esteь unicaь informațieь adusăь respondențilorь peь careь trebuieь săь seь bazezeь evaluareaь lor)ь careь tindь săь înclineь rezultateleь înь direcțiaь detectăriiь efectelorь pozitiveь aleь țăriiь deь origine.ь Maiь târziuь studiileь seь completeazăь cuь modeleь deь indicațiiь multipleь careь aratăь unь rolь maiь redusь alь țăriiь deь origineь laь evaluareaь deь cătreь consumatoriь aь produselor.
2.4.ь Comportamentulь consumatoruluiь autohtonь vizaviь deь produseleь străine
Peь hartaь lumiiь Republicaь Moldovaь esteь greuь deь găsitь datorităь suprafețeiь nuь preaь mari.ь Deь aceeaь oь mareь parteь aь resurselorь suntь importate.ь Importulь Republiciiь Moldovaь înь 2011ь aь constituitь 5191,3ь mln.ь deь dolari,ь ceeaь ceь reprezintăь oь creștereь fațăь deь anulь precedentь cuь 34,6%.ь Înь acelașiь timpь Republicaь Moldovaь aь exportatь înь 2011ь mărfuriь șiь serviciiь înь valoareь deь 2216.8ь mln.ь Ritmulь deь creștereь aь exportuluiь seь accelereazăь dinь anь înь an,ь astfelь dacăь înь 2000ь exportulь aь crescutь cuь 1.7%,ь înь 2010ь aceastăь creștereь aь constituitь dejaь 43.8%ь fațăь deь anulь precedent.ь Structuraь exporturilorь peь țăriь esteь prezentatăь înь tabelulь 2.1.
Tabelulь 2.1.
Structuraь exporturilorь șiь importurilorь peь țăriь (mln.ь $ь SUA)
Principalulь partenerь înь comerțulь exteriorь rămâneь săь fieь Federațiaь Rusă,ь fiindь urmatăь apoiь deь țărileь Uniuniiь Europene,ь celeь maiь intensiveь relațiiь fiindь întreținuteь cuь Româniaь șiь Italia.ь
Dacăь analizămь structuraь importurilorь înь funcțieь deь tipulь produselor,ь atunciь celь maiь mareь volumь aь importurilorь îiь revineь produselorь mineraleь deь tipulь combustibiluluiь șiь aь uleiurilor,ь fiindь urmatăь apoiь deь grupaь mașini,ь aparate,ь echipamenteь electrice.ь Fiindь oь țarăь cuь oь puternicăь industrieь alimentară,ь totușiь importurileь produselorь alimentareь șiь aь băuturilorь alcooliceь șiь nealcooliceь constituieь 8.8%ь dinь totalulь importurilor.ь
Înь acesteь condiții,ь amь hotărâtь săь realizezь unь chestionarь (veziь anexaь 1)ь pentruь aь înțelegeь comportamentulь consumatorilorь autohtoni,ь careь suntь preferințeleь lorь șiь deь ceь ținь contь atunciь cândь achiziționeazăь produse.ь Chestionarulь cuprindeь 11ь întrebări.ь Sondajuluiь aь fostь efectuatь asupraь populațieiь municipiuluiь Chișinău,ь eșantionulь deь cercetareь constituindь 215ь deь subiecțiь selectațiь aleatorь dinь careь doarь 200ь deь chestionareь auь fostь completeь șiь buneь pentruь analiză..ь Astfelь rezultateleь vorь conțineь oь eroareь deь 15%-20%.ь Înь cadrulь studiuluiь auь participatь respondențiь cuь vârstaь cuprinsăь întreь 15ь șiь 54ь deь ani.ь Dinь totalulь celorь chestionațiь 57.5%ь suntь femei,ь restul,ь 42.5%ь bărbați.ь
Laь primaь întrebare,ь dinь toțiь ceiь chestionațiь 29%ь auь afirmatь căь atunciь cândь achiziționeazăь unь produsь înь primulь rândь atragь atențiaь laь designulь ambalajului,ь 28%ь termenuluiь deь garanție,ь 20%ь ținь contь deь elementeleь componenteь aleь produsuluiь
Fig.ь 2.2.ь Deь ceь ținь contь consumatoriiь laь achiziționareaь produselor
Dacăь analizămь aceleașiь dateь darь înь funcțieь deь vârstăь vomь observaь următoareleь diferențeь peь măsurăь ceь populațiaь esteь deь vârstăь maiь înaintată,ь totь maiь multь creșteь importanțaь valoriiь energeticeь aь produselor.ь Țaraь deь fabricareь esteь importantăь pentruь cumpărătoriiь cuprinșiь înь vârstaь 15-24ь ani,ь importanțaь acesteiaь creșteь odatăь pentruь grupaь deь vârstăь 35-44,ь însăь populațiaь maiь maturăь nuь țineь contь deь țaraь deь fabricare.
Fig.2.3.ь Structuraь peь vârste
Laь consumatoriiь moldoveniь caь șiь laь ceiь internaționaliь areь locь formareaь stereotipurilorь pentruь țări.ь Deь aceastaь neь convingemь urmărindь rezultateleь asocieriiь cuь denumireaь câtorvaь stateь aь diferitorь produse.ь Deь exemplu,ь Franța,ь pentruь 55%ь dinь ceiь intervievațiь esteь asociatăь cuь parfumul.ь Acestь stereotipь esteь caracteristicь nuь doarь pentruь populațiaь Moldovei.ь Parfumurileь suntь produseь pentruь careь Franțaь esteь renumităь înь lume.ь Dacăь luăm,ь deь pildăь Turcia,ь aceastaь esteь asociatăь celь maiь frecventь cuь îmbrăcăminte,ь aur,ь fructe,ь turism;ь Rusiaь înь 80ь cazuriь dinь 200ь esteь asociatăь cuь vodca;ь pentruь Japoniaь 50%ь dinь intervievațiь oь asociazăь cuь calculatoareleь șiь înь generalь cuь tehnicaь electronică;ь imagineaь ceaь maiь stereotipicăь esteь formatăь pentruь Germania,ь 65%ь dinь subiecțiiь participanțiь oь asociazăь cuь automobilele;ь Italiaь esteь asociatăь cuь produseleь saleь tradiționale:ь îmbrăcăminte,ь spaghetiь șiь pizza;ь pentruь Angliaь stereotipulь nuь esteь bineь evidențiat,ь șiь totușiь 55ь persoaneь chestionateь auь asociat-oь cuь ceaiul.ь
Laь etapaь următoareь deь studiuь amь utilizatь scalaь luiь Likertь pentruь aь testaь câtevaь afirmații.ь Primaь afirmațieь aь fost:ь „Cuь câtь nivelulь deь dezvoltareь alь țăriiь esteь maiь înaltь cuь atâtь produseleь acesteiaь suntь maiь calitative”.ь Rezultateleь auь arătatь căь respondențiiь suntь deь acordь cuь afirmațiaь respectivă,ь aceastaь neь adevereșteь încăь odatăь căь țaraь deь origineь afecteazăь comportamentulь consumatorilor.ь Pentruь aь verificaь atitudineaь consumatorilorь pentruь produseleь autohtoneь amь plasatь următoareaь afirmație:ь „Bunurileь fabricateь înь Republicaь Moldovaь auь oь calitateь foarteь bună”.
Aiciь amь constatatь căь atitudineaь consumatorilorь fațăь deь produseleь autohtoneь esteь indiferentăь cuь oь micăь înclinațieь spreь susținereaь afirmației.ь Înь finalь amь maiь indicatь oь afirmațieь șiь anume:ь “Produseleь importateь înь Republicaь Moldovaь suntь deь oь calitateь proastă”.ь Subiecțiiь intervievațiь considerăь aceastăь afirmațieь neveridică.
Pentruь aь comparaь dateleь despreь exportь șiь importь aь produselorь amь verificatь careь produseь predominăь înь consumulь lorь curent,ь autohtoneь sauь celeь importate.ь
Așadar,ь dinь expunerileь respondenților,ь vedemь căь înь consumulь lorь curentь cuь 65%ь predominăь produseleь autohtone,ь șiь atunciь deь ceь importurileь Moldoveiь depășescь exporturile?
Fig.2.4.ь Structuraь produselorь consumate
Acumь vomь analizaь acelașiь indicatorь darь înь structurăь dupăь mediulь deь traiь alь celorь intervievați.ь Seь vedeь lesneь căь laь respondențiiь dinь mediulь urbanь predominăь produseleь autohtoneь într-oь măsurăь maiь mareь decâtь laь ceiь dinь mediulь rural.ь
ь Fig.ь 2.5.ь Structuraь consumuluiь curent
Analizândь consumulь deь produseь înь funcțieь deь nivelulь studiilorь saь constatatь căь cuь câtь nivelulь studiilorь esteь maiь înaltь cuь atâtь pondereaь produselorь importateь esteь maiь înaltă.ь Oь altăь concluzieь făcutăь esteь căь cuь câtь veniturileь populațieiь suntь maiь mariь cuь atâtь pondereaь produselorь importateь esteь maiь mare.
Laь consumatorulь moldoveanь caь șiь laь celь internaționalь șiь maiь alesь american-japonez,ь seь poateь observaь oь tendințăь deь etnocentrismь pronunțat.ь Astfelь dinь conținutulь cercetăriiь amь concisь că,ь înь ceeaь ceь priveșteь produseleь alimentare,ь aproapeь înь unanimitateь consumatoriiь suntь pentruь produseleь autohtone.ь Acestь rezultatь aь fostь obținutь caь urmareь aь continuăriiь deь cătreь respondențiь aь câtorvaь frazeь deь tipul:ь “deь aziь amь săь beauь doarь sucь naturalь produsь în…”,ь “Produseleь lactateь produseь în…ь suntь extremь deь delicioaseь șiь variate”,ь calitateaь vinuluiь din…ь esteь recunoscutăь înь toatăь lumea”.ь Altfelь esteь situațiaь atunciь cândь eь vorbaь deь produseleь nealimentare.ь Dinь toțiь ceiь inclușiь înь studiuь 40%ь considerăь căь îmbrăcăminteaь dinь Italiaь esteь ceaь maiь calitativăь șiь modernă,ь iarь 50ь %ь suntь deь părereaь căь automobileleь OPELь șiь BMWь suntь celeь maiь moderne.
Înь finalь respondențiiь auь aranjatь unь setь deь 12ь țăriь înь funcțieь deь prestigiulь produselorь lorь înь lume,ь înь careь eraь inclusăь șiь Republicaь Moldova.ь Rezultateleь auь dezvăluitь căь primeleь locuriь suntь disputateь deь SUA,ь Japonia,ь Germania,ь Anglia,ь peь cândь Moldovaь perindeazăь deь peь ultimulь peь penultimulь locь împreunăь cuь Congo.
Făcândь oь generalizareь aь atitudiniiь consumatorilorь autohtoniь putemь constataь căь comportamentulь acestuiaь diferăь cuь miciь deosebiriь deь celь internaționalь așaь încâtь acestuiaь iarь puteaь fiь aplicateь strategiiь asemănătoareь dinь practicaь țărilorь dezvoltate.ь
CAPITOLULь III.ь STRATEGIIь DEь MARKETINGь ÎNь VEDEREAь DEZVOLTĂRIIь ȘIь PROMOVĂRIIь UNEIь IMAGINIь FAVORABILEь Aь REPUBLICIIь MOLDOVA
3.1ь Estimareaь componentelorь actualeь aь imaginiiь Republiciiь Moldova.
Imagineaь țăriiь cuprindeь ansamblulь reprezentărilorь emoționaleь șiь raționaleь careь rezultăь dinь concordanțaь tuturorь simbolurilorь țării,ь experiențeiь propriiь șiь dinь celeь auzite,ь careь conducь laь creareaь uneiь imaginiь determinateь xerox,ь rusa].ь Factoriiь menționațiь înь definițieь contribuie,ь caь doar,ь laь rostireaь uneiь denumiriь deь țarăь săь seь formezeь unь lanțь deь asocieriь cuь țaraь respectivă.ь
Atractivitateaь țărilorь esteь determinatăь deь oь serieь deь componenteь așaь cumь sunt:
Resurseleь naturale
Resurseь material-tehnice
Resurseь financiare
Resurseь umane
Resurseь organizatoriceь
Resurseь sociale
Istorie
Cultura,ь arhitectura,ь turismul,ь distracțiileь șiь multeь alteleь careь înь combinațieь formeazăь oь imagineь fieь pozitivăь fieь negativă.ь [21]
Pentruь Republicaь Moldovaь caь șiь pentruь oricareь altăь țarăь alь căreiь scopь esteь impunereaь peь piațaь mondială,ь imagineaь esteь punctulь deь plecareь înь agendaь activității.ь Peь parcursulь aь douăь deceniiь deь independențăь șiь suveranitate,ь prinь valorificareaь resurselorь sale,ь Republicaь Moldovaь și-aь creatь oь imagineь maiь bunăь sauь maiь rea.
Moldovaь esteь oь țarăь situatăь înь parteaь deь Sud-Estь aь Europei,ь bucurându-seь deь oь amplasareь deь invidiat.ь Așezareaь geograficăь faciliteazăь dezvoltareaь relațiilorь economiceь șiь comercialeь atâtь cuь țărileь Europei,ь câtь șiь cuь alteь stateь aleь lumiiь fiindь oь punteь întreь piețeleь vesticeь șiь estice.ь
Resurseleь naturaleь deь careь dispuneь Republicaь Moldovaь suntь limitate,ь principaleleь fiind:
Resurseь mineraleь nemetalifereь –ь argila,ь nisipul,ь calcarul,ь gresia,ь granitulь careь suntь folositeь înь industriaь deь construcții.
Resurseь pedoclimaterice,ь favorabileь pentruь dezvoltareaь agriculturii.ь [4]
Resurseleь energeticeь primareь –ь hidrocentraleleь deь laь Dubăsariь șiь deь laь Costești-Stîncaь acoperăь circaь 23%ь dinь necesarulь deь consum.ь Termocentralaь deь laь Cuciurganь funcționeazăь peь bazaь combustibiluluiь importatь dinь Rusiaь șiь Ucraina.
Astăziь ceaь maiь mareь bogățieь naturalăь aь Republiciiь Moldovaь esteь solulь reprezentatь prinь diferiteь tipuriь deь cernoziom,ь careь înь primiiь aniь deь dupăь războiь eraь apreciatь caь celь maiь fertilь înь Europa.ь Astfel,ь temeliaь economieiь naționaleь oь constituieь complexulь agroindustrial.ь
Înь cadrulь industrieiь alimentare,ь complexulь strategicь alь economieiь naționaleь esteь complexulь viti-vinicol.ь Însășiь configurațiaь Republiciiь Moldovaь neь aminteșteь unь strugureь deь poamă.ь Aceastaь esteь unь simbol,ь deoareceь Republicaь Moldovaь esteь țaraь viței-de-vie,ь iarь producereaь vinuluiь începeь aiciь încăь dinь veacuriь timpurii.ь Conformь datelorь statistice,ь Moldovaь ocupăь loculь 19ь dupăь volumulь producțieiь vinicoleь careь dupăь calitățileь gustativeь esteь irepetabil.
Republicaь Moldovaь esteь situatăь peь paralelaь 47˚ь careь coincideь cuь paralelaь Burgundiei.ь Pământulь fertil,ь soareleь cald,ь colineleь șiь dealurileь Moldoveiь creeazăь condițiiь perfecteь pentruь producereaь unorь vinuriь excelente.ь Laь începutulь anuluiь 2012,ь înь țarăь auь fostь înregistrateь circaь 149ь miiь h.ь cuь viță-de-vie.ь Dinь întregь teritoriulь cultivatь cuь viță-de-vie,ь 60%ь suntь situateь înь centrulь Republicii.ь Înь Republicaь Moldovaь seь cultivăь toateь soiurileь deь poamăь Europeană.ь Înь ultimiiь aniь roadaь anualăь deь viță-de-vieь constituieь circaь 650ь –ь 700ь miiь tone.ь Defalcărileь înь bugetulь deь statь deь peь urmaь activitățiiь ramuriiь seь cifreazăь înь fiecareь anь laь 500ь ml.ь lei,ь iarь înь Fondulь Socialь laь 100ь ml.ь lei.ь Înь prezentь industriaь viticolăь includeь 170ь deь întreprinderi.ь Celeь maiь renumiteь beciuriь suntь celeь deь laь Cricova,ь Mileștii-Mici,ь Brăneștiь ș.a.ь Înь ultimiiь aniь exportulь producțieiь vinicoleь obținuteь aь scăzutь considerabil,ь cotaь dinь volumulь totalь alь exporturilorь înь 2011ь fiindь deь 11,5%ь fațaь deь 28.2%ь înь 2010.ь Celeь maiь mariь piețeь deь exportь rămânь aь fiь Rusiaь 67%,ь Europaь 20%,ь Ucrainaь 7%,ь Kazahstanь 3.8%,,ь SUAь 0.5%ь ș.a.ь Ceiь maiь mariь importatoriь deь vinuriь peь piațaь mondialăь suntь Angliaь 19.8%,ь SUAь 18.3%,ь Germaniaь 13%,ь Japoniaь 6%,ь Elvețiaь 4.8%,ь Canadaь 4.5%,ь Olandaь 4.2%,ь Suedia,ь Norvegia,ь Finlandaь 6.4%,ь Rusiaь 1.6%.ь Celeь maiь solicitateь vinuriь peь piațaь occidentalăь suntь celeь roșiiь seciь dinь astfelь soiuriь nobileь ca:ь “Merlot”,ь “Cabernet”,ь “Pinotь Noir”.ь Dintreь vinurileь albeь careь seь bucurăь deь oь cerereь deosebităь “Chardonnay”,ь “Sauvignon”,ь “Riesling”,ь “Aligote”.ь
Vinurileь moldoveneștiь arь puteaь atrageь atențiaь multorь țăriь străine.ь Deoareceь vinurileь dinь țărileь tradiționaleь dejaь auь saturatь piețele,ь seь cautăь cevaь nou.ь Importatoriiь solicită,ь însăь oь calitateь înaltăь aь produsului,ь iarь celeь fabricateь înь Moldovaь suntь deocamdatăь deь calitateь medie,ь acestaь fiindь rezultatulь calitățiiь joaseь șiь instabileь aь strugurilor.ь Caь urmareь aь îmbătrâniriiь butașilorь deь viță-de-vie,ь productivitateaь acestoraь esteь foarteь mică.ь Laь aceastaь seь maiь adaugăь faptulь căь Moldovaь nuь areь propriileь resurseь energetice.ь Înь prezentь suntь necesareь investițiiь enormeь pentruь procurareaь altoiurilorь deь soiь șiь plantareaь acestora.ь Înь condițiaь sădiriiь butașilorь noiь esteь necesarь minimumь 3-5ь aniь pentruь aь obțineь oь productivitateь înaltăь aь viței-de-vie.ь Deșiь vinificațiaь aь contribuitь semnificativь laь promovareaь imaginiiь țăriiь prinь organizareaь deь expozițiiь seminare,ь festivalulь vinului,ь creareaь itineraruluiь turisticь “Drumulь vinului”,ь acestь sectorь seь confruntăь cuь deficiențeь mari,ь maiь alesь înь ultimiiь ani,ь începândь cuь 2007.ь [8,32,37,4,47]ь
Înь Republicaь Moldovaь existăь condițiiь favorabileь șiь pentruь dezvoltareaь ramuriiь tutunului.ь Maiь multь condițiileь climatericeь aleь gospodăriilorь țărăneștiь suntь excepționaleь pentruь cultivareaь tutunului.ь Întreprinderileь arь puteaь prelucraь pânăь laь 130ь miiь toneь deь tutunь anual.ь Înь ultimaь vremeь însăь volumulь producțieiь acesteiь ramuriь scadeь semnificativ.ь Deoareceь esteь oь ramurăь cuь oь profitabilitateь ridicată,ь anumeь înь acestь domeniuь seь intersecteazăь interesulь multorь persoane:ь statului,ь comercianților,ь producătorilor,ь importatorilor,ь cetățenilorь deь rând.ь Înь scopulь creăriiь concurenței,ь mulțiь producătoriь auь fostь dezbinați,ь lipsindu-iь deь capacitateь deь aь concuraь peь piațaь globală.ь Lipseșteь unь controlь centralizatь alь ramurii.ь Toateь acesteaь auь indusь industriaь tutunuluiь într-oь situațieь dificilăь șiь constituieь unulь dinь domeniileь celeь maiь corupteь aleь economiei.
Fațăь deь unь potențialь deь 120-130ь miiь toneь deь tutunь șiь 15ь md.ь bucățiь deь țigareteь anual,ь înь Moldovaь înь anulь 2011ь sauь produsь doarь 4.9ь miiь toneь deь tutunь șiь 7.3ь md.ь țigări.ь Eь evidentь căь volumulь producțieiь seь determinăь deь piață,ь însăь cifraь deь 30-40ь miiь toneь deь tutunь esteь realăь pentruь Republicaь Moldova.ь Tutunulь esteь oь activitateь ceь poateь atingeь oь rentabilitateь deь 40%.ь Doarь înь rezultatulь produceriiь șiь prelucrăriiь aь 10-14ь miiь toneь deь tutunь întreprindereaь devineь rentabilă.
Oь altăь problemăь aь acesteiь ramuriь înь Republicaь Moldovaь esteь ceaь aь asigurăriiь cuь cadre.ь Aproapeь toțiь specialiștiiь acesteiь ramuriь suntь pensionari.ь Tutunulь arь puteaь fiь unь produsь pentruь careь amь fiь ușorь cunoscuțiь șiь apreciațiь înь lume,ь darь atâtь timpь câtь nuь vorь fiь luateь măsurileь adecvateь situațiaь înь acestь domeniuь s-arь puteaь înrăutăți.ь [9]
Conserveleь deь fructeь șiь legume,ь suntь unь altь sectorь alь industrieiь alimentareь pentruь careь dejaь suntemь cunoscuțiь maiь alesь peь piețeleь țărilorь fosteь CSI.ь Dar,ь caь deь obicei,ь înь locь săь mergemь spreь cucerireaь piețelorь noiь abiaь reușimь săь neь menținemь pozițiileь peь celeь existente.ь Astfelь peь parcursulь anuluiь 2011,ь întreprinderileь deь conserveь dinь Republicaь Moldovaь auь produsь doarь 58ь miiь toneь deь conserveь dinь fructeь șiь legumeь dintreь careь 27,9ь miiь toneь deь sucuri,ь ceeaь ceь constituieь 59%ь șiь 73%ь dinь volumulь producțieiь perioadeiь respectiveь aь anuluiь precedent.ь Înь prețuriь curenteь aceastaь reprezintăь 802,4ь mln.ь lei.ь S-aь micșoratь șiь pondereaь acestorь produseь înь PIB.ь
Înь cadrulь industrieiь alimentareь ponderiь însemnateь înь formareaь imaginiiь republiciiь leь auь industriaь zahărului,ь aь uleiurilorь vegetale,ь mezelurilor,ь lactatelor,ь panificației.ь Fiecareь dinь acesteaь îșiь areь parteaь saь înь imagineaь generalăь aь Republiciiь Moldovaь careь oь evidențiazăь atâtь printreь țărileь Europeiь câtь șiь înь lumeaь întreagă.
Exportulь alь producțieiь industrialeь înь Republicaь Moldovaь esteь alcătuitь dinь următoareleь bunuri:ь vestimentațiaь pentruь copii,ь femeiь șiь bărbațiь aь fabriciiь S.A.”Ionel”,ь articoleleь dinь blanăь aleь S.A.ь “Mioara”,ь producțiaь societățilorь “Piele”,ь “Pielart”,ь mobilăь pentruь casăь aь firmeiь deь producțieь șiь comerțь S.A.ь “Stejaur”,ь covoareь aleь S.A.ь “Floare-Carpet”ь șiь “Moldabela”.ь [5,36]
Oь renaștereь spectaculoasăь printreь întreprinderileь industrieiь nealimentare,ь aь cunoscut-oь fostaь uzinăь deь materialeь deь construcțieь dinь Bălți.ь Dupăь ceь aь fostь transformatăь înь întreprindereaь moldo-germanăь “Knauf”ь întreprindereaь aь reluatь procesulь deь producție,ь avândь înь sortimentь deь 20ь deь tipuriь deь produse.ь Însușiь Concernulь “Knauf”ь careь areь pesteь 30ь deь întreprinderiь înь maiь multeь țăriь aleь lumii,ь menționeazăь căь ceaь dinь Bălțiь înregistreazăь ceiь maiь mariь indiciь deь creștere.ь Aproapeь întreagaь producțieь aь întreprinderiiь esteь destinatăь exportului,ь principaleleь țăriь importatoareь fiindь celeь Baltice,ь România,ь Bulgaria,ь Polonia,ь Ucraina,ь Rusia.ь Producțiaь deь calitateь esteь cunoscutăь deь mulțiь consumatori,ь însăь așaь cumь esteь emisăь subь denumireaь “Knauf”ь puținiь dinь eiь știuь căь esteь dinь Moldova.ь [36]
Înь listaь exportatorilorь moldoveni,ь careь neь facь țaraь cunoscutăь prinь produseleь sale,ь s-aь efectuatь oь deplasareь aь vinificatorilorь deь peь primeleь pozițiiь cedândь înь fațaь producătorilorь deь uleiь vegetal,ь aь vestimentațieiь ș.a.ь [18]ь Topь 10ь exportatoriь moldoveni,ь înь 2011ь eraь următorul:
ICSь "Transь Oilь Ltd"ь SRL
"Draь Draexlmaierь Automotive"ь SRL
SRLь "Politrans-Broker"
"Vamcomplex"ь SRL
"Metalferos"ь SA
"Floareaь Soarelui"SA
"Airь Moldova"ь IS
I.C.S."Learь Corporation"S.R.L.
SCь "Doldanь Grup"ь SRL
"Iugintertrans"SA
Oь componentăь nuь maiь puținь importantăь aь economieiь Republiciiь Moldovaь esteь turismul.ь Potențialulь țăriiь înь acestь domeniuь esteь foarteь bogat.ь Mulțiь dintreь călătoriiь străiniь careь auь vizitatь țaraь noastrăь auь fostь impresionațiь deь bisericileь dinь lemnь șiь mănăstirileь săpateь înь stânciь dinь Țipova,ь Butuceni.ь Deь asemeneaь esteь deь remarcatь Cetateaь Sorocii.ь Oь “insulă”ь amplasatăь întreь stepeleь Moldoveiь esteь Zonaь Codrilor.ь Esteь oь regiuneь pitorească,ь aflatăь subь protecțiaь statului.ь Regiuneaь suduluiь oferăь șiь eaь multeь mistere.ь Turismulь ruralь esteь oь direcțieь relativь nouăь careь nuь numaiь căь arь propagaь țaraь noastră,ь darь șiь arь contribuiь laь dezvoltareaь economică,ь prinь asigurareaь unorь venituriь suplimentareь înь mediulь rural.ь Neь cătândь laь lipsaь cadruluiь organizatoric,ь turismulь aь înregistratь înь 2011ь oь creștereь neesențialăь deь 0,9%ь comparativь cuь anulь precedent.
Imagineaь produselorь șiь serviciilorь Republiciiь Moldovaь seь lovescь înь prezentь deь uneleь limiteь ceь decurgь dinь stadiulь actualь deь dezvoltareь aь economieiь noastreь naționale.ь Printreь acesteaь seь numără:
Gradulь avansatь alь uzuriiь moraleь (șiь înь multeь cazuriь șiь fizice)ь aь aparatajuluiь șiь aь tehnologiilorь deь producție;
Dependențaь totalăь deь resurseleь energeticeь străine;
Dependențaь multorь subramuriь industriale,ь îndeosebiь aь industrieiь constructoareь deь mașiniь șiь aь industrieiь ușoare,ь deь materieь primăь importată;
Distrugereaь bazeiь deь mecanizareь aь agriculturii,ь ceeaь ceь aь contribuitь laь oь disproporțieь mereuь crescândăь întreь volumulь producțieiь agricoleь șiь potențialulь industrieiь alimentare;
Distanțeь mariь pânăь laь principaliiь importatoriь deь produseь peь careь leь exportăm;
Republicaь Moldovaь nuь dispuneь deь oь industrieь destulь deь dezvoltatăь (înь afarăь deь complexulь agroindustrial),ь careь săь satisfacăь toateь cerințeleь piețiiь interne;
Esteь adevărat,ь căь economiaь esteь componentaь principalăь careь neь formeazăь autoritateaь înь lume,ь darь existăь șiь alțiь factoriь careь contribuieь laь formareaь imaginiiь țării.
Politicaь externăь aь Republiciiь Moldovaь reprezintăь unь instrumentь deь realizareь aь dialoguluiь cuь stateleь lumiiь înь planь bilateralь șiь multilateral.ь S-aь finalizatь perioadaь deь afirmareь șiь recunoaștereь aь statalitățiiь șiь suveranitățiiь Republiciiь Moldovaь înь circuitulь internațional.ь Eaь aь devenitь membruь plenipotențiarь alь ONUь șiь alь agențiilorь saleь specializate;ь membruь cuь drepturiь deplineь alь Consiliuluiь Europei.ь Republicaь Moldovaь aь aderatь laь Conferințaь pentruь Securitateь șiь Cooperareь înь Europa.ь Esteь membruь alь Consiliuluiь deь Cooperareь Nord-Atlantic,ь membruь cuь drepturiь deplineь alь mișcăriiь țărilorь francofone.ь Participăь activь laь procesulь deь cooperareь regionalăь șiь subregională:ь ICE,ь CSI,ь SECI,ь CEMN,ь Comisiaь Dunării,ь etc.ь
Cultura,ь deь asemenea,ь esteь unь mijlocь eficientь șiь importantь înь creareaь imaginiiь favorabileь aь țăriiь noastreь pesteь hotare.ь Colectiveь artisticeь deь mareь prestanță,ь propagăь valorileь noastreь culturale,ь reprezentândь Republicaь Moldovaь înь cadrulь diferitorь turnee,ь festivaluri,ь manifestații.ь Artaь esteь unaь dinь trăsăturileь definitoriiь aleь culturii.ь Pictura,ь sculpturaь dezvăluieь interiorulь specificь diferitь șiь traseazăь căileь deь dezvoltare.
Creațiaь sculptoruluiь Tudorь Cataragaь devineь cunoscutăь șiь multь apreciatăь înь străinătateь prinь participareaь laь expozițiileь deь grupь deь laь Galeriileь deь Artăь dinь Dusseldorf,ь Germania.ь Pictorulь Andreiь Neagaь și-aь organizatь expozițiiь personaleь înь Italia,ь Franța,ь Belgia,ь Unь altь promotorь alь culturiiь noastreь esteь teatrulь deь păpușiь “Guguță”.ь Înь augustь 2001,ь elь aь prezentatь Republicaь Moldovaь înь cadrulь Festivaluluiь Internaționalь deь Păpuși,ь ceь s-aь desfășuratь înь Taipei,ь Taiwan.ь Teatrulь aь revenitь acasăь cuь trofeulь festivalului.ь Imagineaь țăriiь noastreь aь fostь propagatăь șiь deь Operaь Naționalăь înь Spania,ь Italia,ь Mareaь Britanie,ь Olanda;ь deь Capelaь coralăь “Doina”,ь deь Teatrulь Naționalь șiь deь teatrulь “Eugenь Ionescu”.ь Faimaь tradițieiь populareь esteь purtatăь deь ansamblulь academicь “Joc”.ь Culturaь dansuluiь modernь esteь promovatăь deь ansambluь “Codreanca”,ь deținătorulь multorь trofeeь naționaleь șiь internaționaleь șiь campionь alь Europeiь înь aniiь 2001ь șiь 2002.ь [35,ь 27]
3.2.ь Analizaь economicăь generalăь șiь poziționareaь imaginiiь Republiciiь Moldovaь înь lume
Noulь mileniuь aь începutь înь Republicaь Moldovaь cuь oь serieь deь reformeь aleь sistemuluiь judiciarь șiь aleь administrațieiь publice,ь precumь șiь cuь oь revizuireь aь regimurilorь fiь scaleь șiь deь reglementare,ь ceeaь ceь aь dusь laь oь creștereь aь investițiilorь străineь directe.
Acesteь reformeь auь contribuitь laь oь recuperareь economică,ь cuь creștereaь PIB-uluiь realь deь 1,6ь ori,ь înь perioadaь 2000-2008.ь Înь aceeașiь perioadă,ь cătreь anulь 2011,ь înь expresieь nominală,ь salariulь mediuь lunarь înь Republicaь Moldova,ь aь crescutь deь aproximativь 5ь ori,ь iarь pensiaь medieь lunarăь deь pesteь 6ь ori.ь Cuь toateь acestea,ь înь expresieь reală,ь salariileь șiь indemnizațiileь auь scăzutь cuь 28%ь și,ь respectiv,ь cuь 63%,ь fațăь deь anulь 1990.
Perioadaь tranzițieiь aь influențatь semnificativь structuraь PIB-ului,ь cuь oь creștereь aь comerțuluiь șiь aь serviciilorь deь transportь șiь oь scădereь bruscăь aь rateiь agriculturiiь șiь industriei.ь Dezvoltareaь lentăь aь sectoruluiь agricolь șiь aь celuiь industrial,ь înь specialь înь perioadaь 2007-2011,ь aь fostь determinatăь deь condițiileь climatericeь nefavorabileь șiь deь relațiileь comercialeь tensionateь cuь uneleь țăriь partenere,ь înь specialь cuь Federațiaь Rusă,ь careь aь impusь înь 2007ь unь embargoь asupraь importurilorь deь vinь dinь Moldova.
Acesteь circumstanțeь auь determinatь oь parteь semnificativăь aь forțeiь deь muncă,ь înь specialь ceaь dinь acesteь sectoare,ь săь seь impliceь înь alteь tipuriь deь activități,ь generatoareь deь venituriь stabileь șiь imediate,ь sauь săь emigreze.ь Dreptь rezultat,ь circaь unь sfertь dinь populațiaь activăь aь părăsitь țara,ь înь căutareaь locurilorь deь muncăь maiь bineь plătiteь (Fig.ь 3.1).
Fig.ь 3.1.ь Dinamicaь rateiь sărăcieiь șiь aь migrației
Remitențeleь auь crescutь înь aceastăь perioadă,ь împreunăь cuь salariileь șiь indemnizațiile,ь faptь careь aь contribuitь laь oь reducereь constantăь aь sărăcieiь absolute,ь deь laь 67,8%ь înь 2000,ь laь 21,9%ь înь 2010.
Crizaь financiarăь șiь economicăь mondială,ь careь aь afectatь dramaticь țărileь vecine,ь nuь aь avutь unь impactь seriosь înь 2008ь asupraь situațieiь social-economiceь înь Moldova.ь Conformь datelorь statisticeь oficiale,ь cătreь fineleь anuluiь 2008,ь indicatoriiь macroeconomiciь auь înregistratь performanțeь pozitive:ь produsulь internь brutь aь crescutь fațăь deь anulь precedentь cuь 7,2%,ь exporturileь șiь importurileь auь crescutь cuь 18,6%ь șiь 32,8%,ь respectiv.
Investițiileь străineь directeь auь crescut,ь laь rândulь lor,ь deь 1,4ь ori.ь Deșiь crizaь financiarăь șiь economicăь mondialăь nuь aь avutь unь impactь gravь asupraь Moldoveiь înь anulь 2008,ь laь începutulь anuluiь 2009ь declinulь economicь aь devenitь evident.ь PIB-ulь înь 2009ь aь fostь înь scădere,ь înь termeniь reali,ь constituindь 93,5%ь fațăь deь perioadaь respectivăь aь anuluiь 2008,ь fiindь influențatь deь reducereaь cereriiь externeь laь bunurileь industrialeь produseь înь Moldova,ь dar,ь înь mareь măsură,ь șiь deь reducereaь transferurilorь deь pesteь hotareleь țării.ь Dupăь oь creștereь constantă,ь începândь cuь anulь 2000,ь înь ultimulь trimestruь alь anuluiь 2009,ь conformь balanțeiь deь plăți,ь remitențeleь auь scăzutь cuь 16,5%,ь fațăь deь trimestrulь precedentь șiь auь înregistratь oь creștereь deь doarь 3,8%,ь fațăь deь aceeașiь perioadăь aь anuluiь 2007.ь Tendințeleь deь scădereь auь continuatь șiь înь 2010-2011,ь iarь transferurileь deь pesteь hotareь prinь intermediulь sistemuluiь bancar,ь auь scăzutь cuь 28,8%,ь comparativь cuь anulь precedent.
Tabelul.ь 3.2
ь Țărileь CSIь celeь maiь sărace
Înь 2010,ь producțiaь industrialăь aь scăzutь cuь 22,2%,ь înь comparațieь cuь anulь precedent,ь producțiaь agricolăь -ь cuь 9,9%,ь înь timpь ceь sectorulь transporturilorь șiь comunicațiilorь aь scăzutь cuь 7%.ь Volumulь lucrărilorь deь construcțiiь aь scăzutь cuь 33,3%.ь Încetinireaь dinь domeniulь construcțiilorь poateь fiь ,ь deь asemenea,ь explicatăь prinь scădereaь remitențelorь șiь retragereaь banilorь cetățenilorь moldoveni,ь careь muncescь pesteь hotare,ь deь peь piațaь imobiliară.ь S-aь înregistratь oь descreștereь aь volumuluiь vânzărilorь deь imobiliare,ь cuь circaь 60%,ь ceeaь ceь aь dusь laь stagnareaь sectoruluiь deь construcțieь aь locuințelor.ь Aceastăь situațieь aь avutь unь efectь negativ,ь atâtь asupraь producătorilorь deь materialeь deь construcții,ь câtь șiь asupraь agențiilorь careь acordăь crediteь pentruь procurareaь imobilelor.
Înь procesulь deь regionalizareь Republicaь Moldovaь s-aь inclusь înь grupaь statelorь CSI.ь Dupăь douăь deceniiь deь tranzițieь s-auь conturatь câtevaь evoluțiiь cuь claritate.ь Înь cadrulь acesteiь grupeь seь poateь efectuaь oь evaluareь aь țărilorь înь funcțieь deь veniturileь populațieiь peь capь deь locuitor.ь Înь rezultatulь unuiь astfelь deь studiu,ь Republicaь Moldovaь șiь pierdutь pozițiaь caь ceaь maiь săracăь țară,ь pondereaь persoanelorь aь cărorь venituriь suntь maiь miciь deь 2,15ь $ь fiindь deь 11,1%.
Stabilitateaь economicăь aь țăriiь esteь oь variabilăь careь determinăь înь mareь măsurăь calitateaь imaginiiь țarii.ь Principaliiь indicatoriь aiь stabilitățiiь suntь PIBь (Produsulь Internь Brut),ь rataь șomajului,ь rataь inflației.ь Vomь observaь careь suntь tendințeleь acestorь indicatoriь înь cadrulь țărilorь Est-Europene,ь deoareceь anumeь pentruь acesteь țăriь indicatoriiь menționațiь auь oь evoluțieь oarecumь instabilă.ь Dateleь despreь țăriь suntь prezentateь înь tabelulь 3.3.
Dacăь pânăь înь 1999ь Republicaь Moldovaь înregistraь doarь evoluțiiь negativeь aleь PIB-uluiь atunci,ь începândь cuь anulь 2000ь creștereaь PIB-uluiь eraь deь 2.1%,ь iarь înь 2011ь deь 7.1%,ь ridicându-neь ratingulь înь listaь țărilorь Europeiь deь Estь șiь CSI.ь [13]
Tabelulь 3.3.
Rataь inflațieiь șiь evoluțiaь PIBь înь țărileь Europeiь deь Estь șiь CSI
Atractivitateaь țărilorь seь caracterizeazăь șiь prinь tendințaь deь vizitareь aь acesteiaь deь cătreь turiști.ь Dateleь despreь turismulь internaționalь neь potь vorbiь despreь regiunileь celeь maiь preferateь conformь tab.ь 3.4
Tabelulь 3.4.ь
Sosirileь turisticeь internaționaleь (mln.ь turiști)
Contrarь tuturorь opiniilor,ь turismulь internaționalь relevăь oь creștereь deь 3.1%ь laь unь nivelь deь 715ь ml.ь sosiriь turisticeь dinь toateь timpurile.ь Celeь maiь importanteь creșteriь cuь circaь 20%,ь fațăь deь anulь precedentь auь fostь înregistrateь înь țărileь dinь zonaь mediteraneanăь aь Europeiь înь specialь deь Spania,ь Italia,ь Grecia.ь Celь maiь mareь numărь deь vizitatoriь înь Republicaь Moldovaь auь fostь înь 2004,ь fiindь deь 26045ь persoane,ь peь parcursulь ultimilorь aniь înregistrândь oь scădereь esențialăь șiь ajungândь numaiь laь 8956ь persoaneь înь 2011.
Tabelulь 3.1.
Indiceleь Dezvoltăriiь Umane
Analizaь componentelorь principaleь careь formeazăь imagineaь Republiciiь Moldovaь înь lumeь peь anulь 2010,ь reflectăь oь țarăь relativь tânără,ь cuь unь potențialь deь creștereь însemnat,ь darь careь nevalorificatь eficient,ь nuь poateь aduceь rezultateь favorabile.ь Diverșiь indiciь aratăь realaь poziționareь aь Republiciiь Moldovaь printreь țărileь lumii.ь Dacăь vomь analizaь indiceleь dezvoltăriiь umaneь (IDU)ь vomь constataь căь dinь numărulь totalь deь stateь aleь lumii,ь Moldovaь ocupăь pozițiaь 99.ь
Indiceleь dezvoltăriiь umaneь esteь unь indiceь careь integreazăь indicatoriь durateiь mediiь deь viață,ь indiceleь educațieiь șiь indiceleь niveluluiь deь viață.ь Țărileь cuь nivelulь deь dezvoltareь ridicatь auь IDUь deь 0.8ь șiь maiь mare,ь țărileь cuь niveleь mediiь deь dezvoltareь auь acestь indiceь cuprinsь întreь 0.5ь șiь 0.779ь iarь pentruь țărileь cuь nivelь deь dezvoltareь redusь acestь indiceь esteь deь 0.5ь șiь maiь mic.ь Mărimeaь acestuiь indiceь pentruь Republicaь Moldovaь esteь deь 0.623,ь plasându-neь înь categoriaь țărilorь cuь nivelь deь dezvoltareь mediu.ь Ceaь maiь mareь valoareaь aь acestuiь indiceь esteь atinsăь deь cătreь Norvegia,ь careь esteь înь capulь acesteiь listeь cuь IDUь deь 0.938,ь urmată,ь Australia,ь Nouaь Zeelandă,ь SUAь șiь Irlanda.ь Pentruь alteь stateь IDUь esteь prezentatь înь tabelulь 3.1..ь [59]
3.3.ь Strategiiь deь dezvoltareь șiь promovareь aь imaginiiь Republiciiь Moldova
Procesulь deь tranzițieь laь economiaь deь piațăь înь Republicaь Moldovaь șiь înь alteь stateь aleь Europeiь deь Estь diferăь deь modeleleь generaleь deь tranziție.ь Mersulь seь efectueazăь deь laь dirijareaь totalь centralizatăь aь economieiь spreь dominareaь mecanismuluiь deь piață.ь Acestь mecanismь presupuneь căь concurențaь vaь avantajaь întotdeaunaь peь celь maiь competitivь șiь vaь dezavantajaь sauь eliminaь peь ceiь careь nuь seь adapteazăь cerințelorь pieții.ь Înь prezentь principalaь metodăь deь aliniereь cuь stateleь dezvoltateь esteь comerțulь exteriorь careь înь ultimulь deceniuь s-aь transformatь într-unь procesь ampluь deь mondializare.ь Pentruь Republicaь Moldovaь integrareaь înь economiaь mondialăь nuь esteь comerțulь exterior,ь niciь investițiileь directeь deь capital,ь ciь crediteleь externe.ь Trebuieь deь menționatь faptulь căь Republicaь Moldovaь areь oь piațăь economicăь micăь șiь depindeь înь mareь măsurăь deь importulь materieiь primeь șiь aь resurselorь energetice,ь deciь esteь dependentăь deь sectorulь extern.ь Maiь multь dacă,ь dacăь analizămь balanțaь deь plăți,ь atunciь observămь căь începândь cuь 1991,ь soldulь acesteiaь esteь deficitar.ь
Principaliiь parteneriь aiь Republiciiь Moldovaь înь comerțulь exteriorь rămânь săь fieь țărileь CSI.ь Printreь acesteaь rolurileь principaleь revenindu-leь Rusiei,ь Ucrainei,ь Bielorusiei.ь Înь ceeaь ceь priveșteь piețeleь tradiționaleь aleь CSI,ь Moldovaь eь cunoscutăь destulь deь bine,ь darь șiь aiciь esteь constrânsăь deь producătoriiь dinь Vest.ь Calitateaь produselorь lorь nuь întotdeaunaь esteь superioarăь produselorь noastre,ь însăь imagineaь șiь reputațiaь lorь le-auь permisь săь cucereascăь 70%ь dinь piațaь răsăriteană.ь Pornindь deь leь acesteь condițiiь obiectivulь politiciiь comercialeь aь Republiciiь Moldovaь esteь formareaь uneiь imaginiь integreь șiь promovareaь acesteiaь leь nivelь mondial.ь Principaleleь direcțiiь deь consolidareь aь imaginiiь Republiciiь Moldovaь sunt:
Definireaь uneiь concepțiiь ampleь aь dezvoltăriiь relațiilorь economiceь șiь comercialeь internaționaleь șiь creareaь unuiь cadruь legislativ-instituționalь adecvat.ь Moldovaь trebuieь săь promovezeь oь politicăь protecționistăь îndreptatăь spreь orientareaь importurilorь înь direcțiaь protejăriiь resurselorь naționale,ь aь restructurăriiь economiei,ь dezvoltăriiь serviciilor,ь câtь șiь peь măsuriь deь stimulareь aь producătorilorь înь sensulь intensificăriiь exportuluiь șiь eficientizăriiь lui.ь Exportămь mariь cantitățiь deь materieь primă,ь cândь staționeazăь multeь întreprinderiь autohtone.ь Deь peь urmaь unorь astfelь deь tranzacțiiь sporeșteь șomajul,ь sărăceșteь populațiaь locală,ь seь îmbogățeșteь oь minoritateь deь afaceriști,ь careь nuь preaь investescь profiturileь înь economiaь Republiciiь Moldova,ь înь restructurareaь șiь modernizareaь ei.
Recucerireaь piețelorь deь desfacereь tradiționaleь șiь cucerireaь unorь piețeь noi,ь maiь alesь înь țărileь europene,ь acordândь prioritateь țărilorь bazinelorь Măriiь Negre,ь iarь întreь acesteaь –ь țărilorь vecine:ь România,ь Ucraina.
Realizareaь uneiь oferteь pentruь exportь cuь unь specificь naționalь pronunțat.ь Avândь înь vedereь condițiileь favorabileь pentruь dezvoltareaь agriculturii,ь arь trebuiь acordatăь prioritateь exportuluiь vinurilor,ь sucurilor,ь conservelorь –ь producțieiь finiteь șiь nuь aь materieiь primeь ieftine.ь Pentruь industriaь Moldoveiь esteь posibilăь exportareaь pompelorь centrifuge,ь frigiderelor,ь mașinilorь deь spălat,ь uleiurilorь eterice,ь mobilei.ь Sectorulь serviciilorь s-arь puteaь afirmaь înь asigurareaь transporturilorь pentruь toateь țărileь interesateь înь tranzitareaь teritoriuluiь nostru,ь precumь șiь dezvoltareaь turismuluiь internațional.ь
Asigurareaь uneiь structuriь favorabileь aь oferteiь pentruь exportь depindeь totь maiь multь deь selectareaь șiь valorificareaь resurselorь economiceь primareь autohtoneь abundenteь pentruь noiь și,ь totodatăь relativь rareь pentruь țărileь partenere.ь Deci,ь esteь necesarь săь producemь ceeaь ceь s-arь puteaь exporta,ь bazându-neь peь cunoaștereaь cereriiь partenerilorь străini.ь Înь acestь scop,ь suntь necesareь cercetăriь minuțioaseь deь marketingь internațional,ь astfelь încâtь șanseleь noastreь deь reușităь săь fieь câtь maiь mari,ь iarь riscurileь –ь câtь maiь mici.
Îmbunătățireaь substanțialăь aь calitățiiь producției,ь caь produseleь noastreь săь fieь fabricareaь laь nivelulь standardelorь mondialeь șiь săь fieь competitiveь peь piațaь externă.ь Dacăь tindemь spreь oь economieь modernăь deь piațăь șiь oь integrareь câtь maiь favorabilăь aь Republiciiь Moldovaь înь economiaь europeanăь șiь ceaь mondială,ь seь impuneь oь modificareь radicalăь aь comportamentuluiь nostruь cuь privireь laь calitate.ь Fațăь deь situațiaь moștenităь deь laь regimulь sovieticь arь trebuiь săь înfăptuimь oь adevăratăь revoluțieь înь economiaь Moldovei.ь
Ceь seь poateь faceь atunciь cândь produseleь Republiciiь Moldovaь suntь egaleь sauь superioareь celorь aleь concurenței,ь darь proveniențaь lorь îndepărteazăь clientela?
Oь soluțieь arь fiь coproducțiaь cuь oь firmăь străinăь careь beneficiazăь deь unь renumeь maiь bun.ь Deь exemplu,ь înь Coreeaь deь Nordь seь producь haineь deь pieleь deь oь foarteь bunăь calitate,ь careь suntь finisateь înь Italia.ь Înь cazulь Republiciiь Moldova,ь înь cadrulь industrieiь constructoareь deь mașini,ь amь puteaь asamblaь variateь dispozitiveь electriceь precumь șiь mașiniь șiь chiarь calculatoareь proiectateь deь firmeь cuь renumeь așaь ca:ь Samsung,ь Boch,ь Wirpool,ь Renault,ь BMW,ь IBM,ь ș.a.
Oь altăь soluțieь arь constaь înь angajareaь unorь celebritățiь localeь careь și-auь câștigatь dejaь popularitatea,ь careь arь reclamaь produseleь șiь serviciileь naționale.ь Deь pildă,ь cândь eraь maiь puținь cunoscutăь Mazdaь înь SUA,ь l-aь angajatь peь Jamesь Garnierь săь aparăь înь spoturileь saleь publicitare.ь Republicaь Moldova,ь deь asemenea,ь arь puteaь angajaь șiь eaь celebritățiь așaь ca:ь Sofiaь Rotaru,ь Mădălinaь Manole,ь Patriciaь Cass,ь Whitneyь Houston,ь sauь Enriqueь Iglesiasь pentruь aь reclamaь produseleь noastreь înь străinătate.
Oь altăь strategieь arь constaь înь realizareaь unorь produseь deь nivelь mondialь înь industriaь locală,ь așaь cumь esteь cazulь ciocolateiь belgiene,ь whisky-uluiь irlandez,ь șunciiь poloneze,ь cafeleiь columbiene,ь beriiь germaneь șiь deь ceь nuь aь vinurilorь moldovenești,ь aь conservelorь moldovenești,ь aь bomboanelorь sauь țigărilorь moldovenești;
Oь altăь strategieь careь arь puteaь fiь aplicatăь esteь ceaь aь creăriiь unuiь simbolь naționalь careь arь puteaь fiь recunoscutь oriundeь înь lumea,ь așaь cumь este:ь turnulь Eiffelь pentruь Franța,ь cangurulь pentruь Australia,ь statuiaь libertățiiь pentruь SUA,ь reginaь pentruь Anglia,ь ș.a.
Pentruь Republicaь Moldovaь s-arь puteaь elaboraь unь simbolь prinь careь săь putemь fiь ușorь recunoscuțiь oriunde.ь Înь calitateь deь astfelь deь simbolь amь puteaь folosi:ь hartaь republiciiь careь esteь asemuităь cuь unь strugure,ь oь barză,ь oь căsuțăь deь laь țarăь înconjuratăь deь verdeață,ь unь măr,ь sauь alteь figuriь grafice.ь
Oь altăь strategieь arь puteaь fiь instituireaь unorь festivaluri,ь manifestațiiь naționale,ь careь săь fieь ampluь mediate.ь Astfelь deь sărbătoriь auь fostь dejaь organizateь înь Republicaь Moldova.ь Esteь vorbaь deь festivalulь vinului,ь alь berii,ь etc.,ь darь aь cărorь organizareь areь încăь multeь breșeь șiь necesităь eforturiь suplimentareь atâtь umaneь câtь șiь financiare.ь Deь asemenea,ь arь fiь bineь caь înь țărileь înь careь populațiaь moldoveneascăь constituieь minoritățiь săь seь petreacăь acesteь sărbători.ь Laь rândulь său,ь participareaь activăь aь Republiciiь Moldovaь laь diverseь târguri,ь expoziții,ь sărbătorileь naționaleь aleь altorь stateь cuь utilizareaь intensivăь aь mijloacelorь promoționaleь cuь logotipurileь Moldoveiь (caiete,ь genți,ь brichete,ь pixuri,ь stegulețe,ь calendare,ь pliante,ь etc.ь )ь ne-arь faceь țaraь maiь cunoscută;
Oь altăь strategieь poateь fiь ceaь aь creăriiь unorь posturiь deь radioь șiь televiziuneь internaționale.ь Laь acestь capitolь Moldovaь seь situeazăь peь într-oь posturăь foarteь dificilăь deoareceь nuь numaiь căь nuь areь unь postь internațional,ь ciь chiarь celь intern,ь naționalь areь oь audiențăь minimalăь șiь necesităь restructurăriь profunde;
Unь produsь poateь cuceriь piețeleь străineь maiь ușorь atunciь cândь acestaь esteь maiь întâiь apreciatь înь țară.ь Deь aceeaь elaborareaь unorь programeь laь nivelь naționalь careь săь susținăь produseleь naționaleь arь contribuiь laь evaluareaь lorь înaltăь șiь înь țărileь exportate.
Pentruь asigurareaь succesuluiь produselorь noastre,ь acesteaь trebuieь maiь iniiь deь toateь adaptateь laь specificulь țărilorь înь careь urmeazăь săь fieь exportateь șiь înь primulь rândь aceastaь seь referăь laь traducereaь etichetelorь dinь limbaь românăь înь ceaь aь țăriiь destinație.ь Oь strategieь deь promovareь aь imaginiiь Republiciiь Moldovaь arь fiь aplicareaь unorь programeь conformь căroraь peь eticheteleь tuturorь produselorь fabricateь înь țarăь săь fieь înscriseь dateь prescurtateь despreь Moldova.ь Deь exemplu,ь acesteь dateь arь puteaь fiь despreь amplasareaь republicii,ь scurtь istoric,ь produseleь specificeь ș.a.ь
Oь altăь strategieь arь lansareaь uneiь rețeleь deь restauranteь sauь mini-cafeneleь cuь bucătărieь naționalăь înь țărileь străine.ь Înь combinațieь cuь oь campanieь deь publicitateь ne-amь puteaь ridicaь semnificativь imagineaь avândь înь vedereь bucateleь moldoveneștiь excepționale;
Oь altăь strategieь careь arь puteaь fiь aplicatăь Moldoveiь esteь elaborareaь unuiь filmь despreь Republicaь Moldova,ь aь revistelorь moldovenești,ь hărțilorь careь săь fieь difuzatь pesteь hotare;
Amь descrisь maiь susь doarь câtevaь dinь strategiileь care,ь dupăь părereaь meaь arь puteaь duceь laь recunoaștereaь cuь ușurințăь aь produselorь noastreь și,ь respectivь aь țăriiь noastre,ь iarь aceastaь s-arь răsfrângeь nemijlocitь asupraь integrăriiь noastreь înь structurileь Europeneь șiь Mondialeь șiь laь bunăstareaь populației.
ÎNCHEIERE
1.ь Consumatorulь poateь fiь asemuitь uneiь „cutiiь negre”,ь comportamentulь săuь arь fiь rezultatulь intrărilorь șiь ieșirilorь dinь sistem.ь Intrărileь înь sistemь suntь reprezentateь deь stimuliь deь naturăь endogenăь șiь exogenăь cuь careь seь confruntăь consumatorul,ь iarь ieșirileь reprezintăь reacțiileь sale,ь răspunsurileь laь aceștiь stimuliь ceь dauь conturulь concretь alь consumatorului.ь Unь locь deosebitь înь cadrulь stimulilorь deь naturăь endogenăь îlь ocupăь imagineaь produsului,ь serviciului,ь mărcii,ь întreprinderii,ь țării.ь Prinь imagineь seь înțelegeь reprezentareaь careь s-aь formatь caь oь sumăь deь credințe,ь atitudini,ь opinii,ь prejudecăți,ь experiențeь sauь presupuneriь laь grupeь deь persoaneь sauь înь cadrulь opinieiь publiceь asupraь uneiь persoaneь fiziceь sauь juridice,ь instituțiiь sauь oriceь fenomeneь sauь obiecte.ь Imagineaь laь indiviziь sauь laь grupurileь socialeь seь realizeazăь înь 2ь câmpuri:ь unь câmpь alь vizibilitățiiь proximale,ь înь careь realitateaь esteь perceputăь prinь simțuri,ь șiь unь câmpь alь vizibilitățiiь distale,ь inaccesibilь înь modь direct,ь darь accesibilь prinь intermediulь unuiь mijloc.ь Imagineaь poateь fiь diversificatăь sauь maiь puținь diversificată.ь Diferențaь întreь acesteaь esteь făcutăь înь funcțieь deь caracteristicileь deь calitateь aleь acestorь componenteь careь potь fiь numeroaseь șiь diverse.ь Imagineaь maiь poateь fiь distinctăь sauь ștearsă.ь Cuь câtь imagineaь uneiь țăriь seь vaь distingeь maiь multь deь celelalteь imaginiь similareь cuь atâtь eaь vaь fiь maiь personalizată.,ь
2.ь Imagineaь generalăь nuь esteь oь însumare,ь ciь oь sintezăь deь imagini,ь aь produsului,ь aь mărcii,ь aь întreprinderii,ь aь țării.ь Imagineaь uneiь țăriь nuь esteь doarь reputațiaь acesteiaь pentruь anumiteь produse,ь ciь constituieь oь combinareь eficientăь aь factorilorь mediilorь careь formeazăь unь stat:ь politici,ь economici,ь culturali,ь sport,ь ș.a.ь Oь legăturăь deosebităь seь stabileșteь întreь imagineaь țăriiь șiь imagineaь mărcii.ь Înь funcțieь deь caracterulь acestorь imaginiь neь putemь confruntaь cuь patruь situații:
marcaь cuь imagineaь dubluь pozitivă;
marcaь cuь imagineaь țăriiь deficitară;
marcăь cuь imagineь deficitară;
marcaь cuь imagineь dubluь negativă.
3.ь Comportamentulь deь cumpărareь șiь consumь alь consumatoruluiь reprezintăь unь procesь foarteь complex.ь Înь funcțieь deь efectulь peь careь îlь produceь imagineaь laь consumatorь seь distingь patruь modeleь principaleь deь comportament:
modelulь American-japonez;
modelulь European;
modelulь Est-european;
modelulь Asiatic.
4.ь Țaraь deь origineь poateь fiь definităь înь diverseь moduri.ь Dupăь uniiь cercetători,ь aceastaь reprezintăь cartierulь comunь alь întreprinderii,ь adicăь undeь esteь localizatь produsulь acesteia,ь marcaь șiь activitateaь deь marketing.ь Înь ultimaь perioadăь referindu-neь laь globalizareaь laь nivelulь produselorь finite,ь creștereaь companiilorь multinaționaleь aь determinatь aparițiaь produselorь globale,ь careь înь majoritateaь cazurilorь întunecăь validitateaь șiь exactitateaь termenuluiь deь „fabricatь în…”.ь Produseleь secoluluiь IIIь suntь nișteь produseь hibride,ь fiindь alcătuiteь dinь componenteь dinь maiь multeь țăriь sursă,ь determinândь antrenareaь țărilorь înь producereaь deь subansamble.ь Deь aceea,ь dupăь opiniaь altorь cercetători,ь țaraь deь origineь esteь „țaraь deь fabricare”ь sauь „țaraь deь asamblare”,ь avându-seь înь vedereь punctulь finalь deь fabricareь aь produsuluiь careь poateь săь coincidăь cuь amplasareaь conduceriiь generaleь aь companieiь darь poateь săь nuь coincidă.ь Șiь totușiь termenulь deь „fabricatь în…”ь desemneazăь țaraь înь careь produsulь esteь preconceput.
5.ь Cumpărătoriiь apreciazăь mărcileь înь funcțieь deь „țaraь lorь deь origine”.ь Proveniențaь unuiь produsь poateь aveaь unь efectь pozitiv,ь neutruь sauь negativь asupraь clientuluiь potențial.ь Consumatoriiь îșiь formeazăь propriileь preferințeь peь bazaь experiențeiь personale.ь Astfelь cumpărătoriiь vorь porniь deь laь ideeaь căь unь echipamentь tipograficь fabricatь înь Germaniaь esteь deь calitateь superioarăь unuiaь fabricatь înь Bulgaria.ь Uneleь studiiь efectuateь asupraь influențeiь țăriiь deь origineь auь evidențiatь următoareleь aspecte:
Impactulь țăriiь deь origineь diferăь înь funcțieь deь tipulь produsului.ь Consumatoriiь dorescь săь știeь undeь aь fostь fabricatăь oь mașină,ь darь nu-Iь intereseazăь deь undeь provineь uleiulь lubrifiant;
Consumatoriiь dinь țărileь puternicь industrializateь tindь săь aibăь oь părereь foarteь bunăь despreь produseleь alimentareь realizateь peь planь intern,ь înь timpь ceь consumatoriiь dinь țărileь înь cursь deь dezvoltareь auь tendințaь deь aь apreciaь maiь multь produseleь dinь import;
Campaniileь meniteь săь convingăь publiculь consumatorь săь accepteь produseleь indigeneь auь puținiь sorțiь deь izbândă,ь atunciь cândь acesteь produseь parь aь fiь inferioareь celorь străine.ь Maiь multь oь campanieь publicitarăь deь genulь “Cumpărațiь numaiь produseь americane!”ь arь puteaь aveaь dreptь rezultatь favorizareaь companiilorь străine;
Uneleь țăriь seь bucurăь deь unь renumeь înь privințaь anumitorь produse:ь Japoniaь pentruь automobileь șiь produseь electronice,ь SUAь pentruь inovațiiь înь domeniulь tehnologieiь deь vîrf,ь băuturiь răcoritoare,ь jucării,ь țigări,ь blugi,ь Franțaь pentruь vinuri,ь parfumuriь șiь articoleь deь lux;
Cuь cîtь esteь maiь favorabilăь imagineaь uneiь țăriь cuь atîtь maiь vizibilь trebuieь poziționatăь etichetaь careь indicăь țaraь deь origine;
Atitudineaь fațăь deь țaraь deь origineь poateь fiь schimbatăь înь timp.ь Săь remarcămь numaiь modulь înь careь Japoniaь și-aь îmbunătățitь calitateaь imaginiiь fațăь deь perioadaь premergătoareь celuiь de-alь doileaь războiь mondial.
6.ь Înь comportamentulь consumatoruluiь internaționalь areь locь formareaь stereotipurilorь naționaleь pentruь țări.ь Stereotipulь reprezintăь unь sistemь deь reflexeь condiționateь careь seь formeazăь datorităь repetăriiь înь aceeașiь succesiuneь aь condițiilorь dinь mediulь înconjurător.
7.ь Înь Republicaь Moldovaь exportulь acoperăь importulь doarь laь 64%.ь Principaleleь produseь importateь suntь combustibilii,ь energia,ь mașinileь șiь aparateleь electrice.ь Partenerulь principalь înь relațiileь externeь esteь Rusia.ь Curiosь însăь esteь faptulь căь avândь oь industrieь alimentarăь bogată,ь circaь 8.9%ь dinь importuriь oь alcătuiescь produseleь alimentareь șiь buturileь alcoolice/nealcoolice
Populațiaь autohtonăь esteь afectatăь deь “țaraь deь origine”ь aь produsului,ь șiь maiь alesь grupeleь deь vârstăь 15-24ь șiь 35-44.ь Consumatoriiь moldoveniь manifestă,ь deь asemeneaь unь patriotismь pronunțatь cândь eь vorbaь deь produseleь alimentareь șiь inversь produseleь nealimentareь preferate,ь suntь celeь importate.ь Laь consumatoriiь autohtoniь areь locь formareaь stereotipurilorь naționaleь careь suntь similareь cuь celeь aleь consumatoruluiь internațional.
8.ь Peь parcursulь aь douăь deceniiь deь independențăь șiь suveranitate,ь prinь valorificareaь resurselorь sale,ь Republicaь Moldovaь și-aь creatь oь imagineь maiь bunăь sauь maiь rea.ь Ceaь maiь mareь bogățieь aь Republiciiь Moldovaь esteь solul,ь deь aceeaь produseleь industrieь alimentareь suntь celeь careь neь formeazăь imaginea.ь Printreь acestea,ь principalulь produsь pentruь careь suntemь cunoscuțiь esteь vinulь cuь calitățiь gustativeь excepționale.ь Importanțeь deosebiteь leь auь șiь așaь produseь ca:ь conserveleь șiь sucurile,ь produseleь deь tutungerie,ь uleiurile,ь produseleь deь cofetărie,ь ș.a.ь Industriaь nealimentarăь neь îmbogățeșteь șiь eaь imagineaь cu:ь mobilă,ь materialeь deь construcție,ь îmbrăcăminteь elegantă,ь ș.a.ь Înь toateь cazurileь Republicaь Moldovaь însă,ь seь confruntăь cuь oь bazăь deь materiiь primeь extremь deь slabă.ь Laь toateь acesteь produseь seь maiь adaugăь șiь situațiaь politicăь șubredă,ь economiaь instabilă,ь culturaь șiь sportulь careь nuь beneficiazăь eь susținereaь necesară.
9.ь Înь urmaь efectuăriiь unorь studiiь comparativeь amь realizatь căь Republicaь Moldovaь seь plaseazăь peь ultimeleь locuriь nuь doarь înь cadrulь țărilorь lumiiь ciь chiarь șiь înь cadrulь țărilorь CSI,ь undeь esteь consideratăь ceaь maiь săracăь dupăь venitulь populației.ь Înь acelașiь timp,ь celeь treiь locuriь deь vârfь suntь disputateь întreь Japonia,ь SUAь șiь Germania.
10.ь Ceь seь poateь faceь atunciь cândь produseleь Republiciiь Moldovaь suntь egaleь sauь superioareь celorь aleь concurenței,ь darь proveniențaь lorь îndepărteazăь clientela?
soluțieь arь fiь coproducțiaь cuь oь firmăь străinăь careь beneficiazăь deь unь renumeь maiь bun.ь Deь exemplu,ь înь Coreeaь deь Nordь seь producь haineь deь pieleь deь oь foarteь bunăь calitate,ь careь suntь finisateь înь Italia.ь Înь cazulь Republiciiь Moldova,ь înь cadrulь industrieiь constructoareь deь mașini,ь amь puteaь asamblaь variateь dispozitiveь electriceь precumь șiь mașiniь șiь chiarь calculatoareь proiectateь deь firmeь cuь renumeь așaь ca:ь Samsung,ь Boch,ь Wirpool,ь Renault,ь BMW,ь IBM,ь ș.a.
Oь altăь soluțieь arь constaь înь angajareaь unorь celebritățiь localeь careь și-auь câștigatь dejaь popularitatea,ь careь arь reclamaь produseleь șiь serviciileь naționale.ь Deь pildă,ь cândь eraь maiь puținь cunoscutăь Mazdaь înь SUA,ь l-aь angajatь peь Jamesь Garnierь săь aparăь înь spoturileь saleь publicitare.ь Republicaь Moldova,ь deь asemenea,ь arь puteaь angajaь șiь eaь celebritățiь așaь ca:ь Sofiaь Rotaru,ь Mădălinaь Manole,ь Patriciaь Cass,ь Whitneyь Houston,ь sauь Enriqueь Iglesiasь pentruь aь reclamaь produseleь noastreь înь străinătate.
Oь altăь strategieь arь constaь înь realizareaь unorь produseь deь nivelь mondialь înь industriaь locală,ь așaь cumь esteь cazulь ciocolateiь belgiene,ь whisky-uluiь irlandez,ь șunciiь poloneze,ь cafeleiь columbiene,ь beriiь germaneь șiь deь ceь nuь aь vinurilorь moldovenești,ь aь conservelorь moldovenești,ь aь bomboanelorь sauь țigărilorь moldovenești;
Oь altăь strategieь careь arь puteaь fiь aplicatăь esteь ceaь aь creăriiь unuiь simbolь naționalь careь arь puteaь fiь recunoscutь oriundeь înь lumea,ь așaь cumь este:ь turnulь Eiffelь pentruь Franța,ь cangurulь pentruь Australia,ь statuiaь libertățiiь pentruь SUA,ь reginaь pentruь Anglia,ь ș.a.
Pentruь Republicaь Moldovaь s-arь puteaь elaboraь unь simbolь prinь careь săь putemь fiь ușorь recunoscuțiь oriunde.ь Înь calitateь deь astfelь deь simbolь amь puteaь folosi:ь hartaь republiciiь careь esteь asemuităь cuь unь strugure,ь oь barză,ь oь căsuțăь deь laь țarăь înconjuratăь deь verdeață,ь unь măr,ь sauь alteь figuriь grafice.ь
BIBLIOGRAFIE
ь Abricь J.C.,ь Reprezentărileь Sociale:ь aspecteь teoreticeь înь psihologiaь cîmpuluiь social.ь –ь București,ь “ь SCь Științificăь șiь Tehnicăь SA”,1995,ь -ь p.138.
ь Alesinaь I.V.ь Povedenieь potrebitelea:ь ucebnoeь posobie.ь –ь Moscva,ь „FAIRь –ь PRESS”,ь 2000.ь –ь p.376.
ь Antonь D.,ь Teoriaь Logicii,ь București,ь “Academieiь RSR”,ь 1973.ь –ь p.300.
Anuarulь statisticь alь Republiciiь Moldova.ь –ь Chișinău,ь 2010.
ь Bacosь C.,ь Rolulь imaginiiь asupraь mentalitățilorь colectiveь înь Societateь șiь Cultură,ь București,ь „Teora”,ь 1992,ь Nr.3,ь -ь p.23.
ь Bakerь M.J.ь andь Currieь C.A.ь Countryь ofь origine:ь theь fifthь elementь ofь theь marketingь mixь //ь Marketingь Educationь Groupь Conference.ь –ь 1993.
Bakerь M.J.ь andь Michieь J.ь Productь countryь images:ь perceptionsь ofь Asianь carsь //ь Universityь ofь Strathclydeь //ь Departmentь ofь Marketing.ь –ь Workingь Paperь Series,ь Nr.95.
Banaruь E.ь Programaь polnogoь obnovleniaь vinogradnîhь plantațiiь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.41,ь -ь p.23.
Banaruь E.ь Tabaciniiь rînocь ostalseaь beyь distribiutorovь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.45.ь –ь p.22.
Belostecinicь G.ь Marketing.ь –ь Chișinău,ь „Universitas”,ь 1998.ь –ь p.380
ь Blyteь J.ь Comportamentulь consumatorului.ь –ь București,ь „Teora”,ь 1999.ь –ь p.239.
Boierь R.ь Marketing:ь Comportamentulь consumatorului.ь –ь Iași,ь „GRAPHIX”,ь 1994.ь –ь p.163.
ь Borșь V.ь Diferiteь opiniiь înь cadrulь UEь despreь extindereaь spreь Estь //ь Tranzițiaь Economică.ь Tendințeь deь Mondializareь șiь cazulь Moldovei,ь 1999,ь Nr.1,ь -ь p.ь 45ь –ь 48.
ь Bruningь E.R.ь Countryь ofь origine,ь nationalь loyaltyь andь productь choice:ь theь caseь ofь internationalь airь travelь //ь Internationalь Marketingь Review.ь –ь 1997,ь Vol.14,ь Nr.1.ь –ь p.59ь –ь 74.
ь Calitateaь caь factorь deь bazăь //ь PROь BUSINESS,ь 2004,ь Nr.6,ь -ь p.8.
ь Cătoiuь I.ь Comportamentulь consumatorului:ь teorieь șiь practică.ь –ь București,ь „Economica”,ь 1997.ь –ь p.248.
ь Cernovь F.ь Toь ștoь mîь pocupaemь //ь Bolișieь Denighi,ь 2002,ь Nr.2,ь -ь p.6ь –ь 7.
ь Chetraruь V.ь Itoghiь seliscohozeaistvenogoь sezonaь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.44.ь –ь p.22.
ь Chungь K.C.ь Brandь popularityь andь countryь imageь inь globalь competition:ь managerialь implicationsь //ь Journalь ofь Productь &ь Brandь Management,ь -ь 1995,ь Nr.5.ь –ь p.21ь –ь 32.
ь Ciornaeaь I.P.ь Marketingь imidjaь cacь strateghicescoeь napravlenieь teritorialinogoь marketingaь //ь Marchetingь vь Rosiiь iь zaь Rubejom,ь 2002,ь Nr.4ь (30).ь –ь p.13ь –ь 18.
ь Cufurdacheь N.ь Problemiь vь proiyvodstveь saharaь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie,ь 2002,ь Nr.45ь –ь p.23
ь Curryь J.E.ь Elementeь deь marketingь internațional.ь –ь București,ь „Teora”,ь 2001.ь –ь p.199.
ь Curtescuь T.ь Gestionareaь imaginiiь uneiь întreprinderiь //ь Tranzițiaь economică:ь Tendințeь deь Mondializareь șiь cazulь Moldovei,ь 1999,ь Nr.1,ь -ь p.96ь –ь 110.
ь Danciuь P.ь Marketingь internațional.ь –ь București,ь „Economica”,ь 2001.ь –ь p.576.
ь Decusearăь I.ь Odatăь cuь călduraь vineь șiь default-ulь //ь Observatorь Economic,ь 2002,ь Nr.1ь –2,ь -ь p.32ь –ь 33.
ь Dornoffь R.,ь Tankersleyь Cь andь Whiteь G.ь Consumer’perceptionsь ofь importsь //ь Businessь andь Economicь Review.ь –ь 1974,ь Vol.5.ь –ь p.26.
ь Farellь M.,ь Meganь S.ь Romania:ь Theь Roughь Guideь /ь Romaniaь &ь Moldovaь //ь Lybraryь Journal,ь 1ь martieь 1999,ь -ь p.55.
ь Făurașь E.,ь Ghinculovь S.ь Relațiileь informaticeь înь cadrulь economieiь deь piațăь //ь Analeleь Universitățiiь “Dunăreaь deь Jos”,ь Galați,ь 2001.ь –ь p.103.
ь Florescuь C.ь Marketing.ь –ь București,ь 1992.ь –ь p.516.
ь Gaedekeь R.ь Consumerь attitudesь towardь productsь madeь inь developingь countriesь //ь Journalь ofь Retailing.ь –ь 1973,ь Nr.49.ь –ь p.13ь –ь 24.
ь Gunterь B.ь Tipîь potrebitelei:ь vedenieь vь psihologhiu.ь –ь Sanktь –ь Peterburg,ь „Piter”,ь 2001.ь –ь p.304.
ь Gurezь Lь „Drumulь vinului”ь –ь întreь aь fiь șiь aь nuь fiь //ь Profit,ь martieь 2003,ь Nr.3(94),ь -ь p.55.
ь Hanь C.M.ь andь Terpstraь V.ь Countryь ofь origineь effectsь forь uniь –ь nationalь andь biь –ь nationalь productsь //ь Journalь ofь Internationalь Businessь Studies.ь –ь 1988,ь Vol.19.ь –ь p.35ь –ь 55.
ь Hanь C.M.ь Testingь theь roleь ofь countryь imageь inь consumerь coiceь behaviourь //ь Europeanь journalь ofь Marketing.ь –ь 1990,ь Vol.24,ь Nr.6.ь –ь p.24ь –ь 39.
ь Imagineaь Republiciiь Moldovaь înь străinătate.ь –ь 2002,ь Chișinău.
ь Industriaь Moldoveiь –ь 2002ь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.10,ь -ь p.6.
ь Josь tristețea,ь susь paharulь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.10,ь -ь p.7.
ь Kayanakь E.ь andь Cavusgilь S.T.ь Consumerь attitudesь towardsь productsь ofь foreignь origin:ь doь theyь varyь acrossь productь classesь //ь Internationalь Journalь ofь Advertising.ь –ь 1993,ь Vol.2.ь –ь p.147ь –ь 157.
ь Kotlerь Ph.,ь Managementulь Marketingului.ь –ь București,ь „Teora”,ь 1998.ь –ь p.1070.
ь Kotlerь Ph.,ь Principiiь deь Marketing.ь –ь București,ь “Teora”,ь 1999.ь –ь p.1150.
ь Leь Bonь Gustave,ь Psihologiaь Mulțimilor,ь București,ь “Anima”,ь 1990.ь –ь p.236.
ь Leeь H.,ь Kimь C.ь andь Millerь J.ь Theь relativeь effectь ofь price,ь warrantyь andь countryь ofь origineь onь consumerь productь evaluationsь //ь Journalь ofь Globalь Marketing.ь –ь 1992,ь Vol.6,ь Nr.2.ь –ь p.55ь –ь 80.
ь Lescuь M.ь Imagineaь țăriiь înь presăь //Moldovaь șiь Lumea,ь 2003,ь Nr.2,ь -ь p.8
ь Levinsonь J.C.,ь Guerillaь Marketingь –ь profituriь mariь cuь investițiiь mici,ь București,ь “SCь Științificăь șiь Tehnicăь SA”,ь 1998,ь -ь p.142.
ь Mirovaeaь sferaь comunicații.ь Peatiorcaь Liderovь //ь PROь BUSINESS,ь 2005,ь Nr.11,ь -ь p.23.
ь Moldovanь D.ь Tranziția:ь interdependențaь transformărilorь sistemiceь șiь aь integrăriiь înь economiaь mondială.ь –ь Chișinău,ь „ASEM”,ь 1997.ь –ь p.260
ь Moldovanь Winemakingь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.9,ь -ь p.15.
ь Nagashimaь A.ь Aь comparativeь “madeь in”ь surveyь amongь Japaneseь businessmenь //ь Jornalь ofь Marketing.ь –ь 1977,ь Vol.41.ь –ь p.95ь –ь 100.
ь Oь privireь asupraь industrieiь Republiciiь Moldovaь PROь BUSINESS,ь 2003,ь Nr.2,ь -ь p.7.
ь Pădureь L.ь Transitionalь economies:ь geopoliticalь backgroundь andь patternsь ofь economicь reformsь //ь Tranzițiaь economică:ь Tendințeь deь Mondializareь șiь cazulь Moldovei.ь –ь 1999,ь Nr.1.ь –ь p.23ь –ь 30.
ь Pădurețь N.ь Republicaь Moldovaь înь organizațiileь internaționaleь //ь Profit,ь ianuarie-februarieь 2003,ь Nr.1ь –ь 2,ь –ь p.70ь –ь 72.
ь Piațaь covoarelorь –ь artăь șiь tradițieь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.11,ь -ь p.7.
ь Reiersonь C.ь Areь foreignь productsь seenь asь nationalь stereotypes?ь //ь Journalь ofь Retailing.ь –ь 1966,ь Vol.42.ь –ь p.33ь –ь 40.
ь Ruzeь A.ь Laь Moldovaь entreь laь Roumanieь etь laь Russie:ь deь Pierreь leь Grandь aь Borisь Eltsinь //ь L’Harmattan,ь Monreal,ь “L’Harmattanь Inc.”,1997.ь –ь p.223
Sainsusь V.ь Leь directionsь deь laь migrationь deь laь populationь ruraleь dansь laь Republiqueь deь Moldovaь //ь Analeleь științificeь aleь Universitățiiь “Al.ь I.ь Cuza”,ь Iașiь 1996ь –ь 1997.ь –ь p.211ь –ь 214.
ь Schoolerь R.D.ь andь Sunooь D.H.ь Consumerь perseptionsь ofь internationalь productsь //ь Socialь Scienceь Quarterly.ь –ь 1969,ь Vol.49.ь –ь p.88ь –ь 90.
ь Schoolerь R.D.ь andь Wildtь A.R.ь Elasticityь ofь productь biasь //ь Journalь ofь Marketingь Research.ь –ь 1968,ь Vol.5.ь –ь p.78ь –ь 81.
ь Teagaь cь obiedineniuь naь foneь padeniaь proizvodstvaь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.31.ь –ь p.22.
ь Teritorialiniiь Marketingь //ь Marketingь vь Rosiiь iь zaь Rubejom.ь –ь 1999,ь Nr.3.ь –ь p.26
http://www.ebrd.com/ь –ь Bancaь Europeanăь deь Reconstrucțiiь șiь Dezvoltare
http://www.statistica.md/ь –ь Biroulь Naționalь deь Statisticăь alь Republiciiь Moldova
http://www.cisstat.comь –ь Comitetulь Statisticь CSI
http://ec.europa.eu/index_en.htmь -ь site-ulь statisticiiь Comunitățiiь Europene
http://hdr.undp.org/en/reports/ь -ь UNDP,ь Rapoarteleь Dezvoltăriiь Umane
http://data.worldbank.org/country/moldovaь -ь Bazaь deь dateь statisticeь aь Bănciiь Mondiale
http://undp.md/ь -ь Programulь Națiunilorь Uniteь pentruь Dezvoltareь
ANEXAь 1
CHESTIONAR
Stimateь Doamneь șiь Stimațiь Domni,ь înь vedereaь efectuăriiь unuiь studiuь asupraь atitudiniiь șiь comportamentuluiь Dumneavoastrăь vizaviь deь produseleь importate,ь văь rugămь săь răspundețiь laь cîtevaь întrebări.
Văь mulțumimь anticipat!
Atunciь cîndь procurațiь unь produsь acordațiь maiь multăь atenție:
Designuluiь ambalajului
Masei
Termenuluiь deь garanție
Elementelorь componente
Țăriiь deь fabricare
Valoriiь energetice
ь Asociațiь fiecăreiь țăriь deь maiь josь cîteь unь produs.
Franța ь Germania
Turcia ь Italia
ь Rusia ь Anglia
ь Japonia ь SUAь
Pentruь fiecareь afirmațieь deь maiь josь exprimațivăь acordulь sauь dezacordulь încercuindь unaь dinь celeь cinciь opțiuni.
Înь consumulь curentь alь dumneavoastrăь predominăь produsele:
ь Autohtoneь ь Importate
Continuațiь frazele:
Îmbrăcăminteaь dinь esteь foarteь modernăь șiь calitativă.
Recentь amь cumpăratь unь automobilь deь marcaь construitь dupăь ultimeleь tehnologii.
Deь aziь amь săь beauь doarь sucь naturalь produsь înь .
Produseleь lactateь fabricateь înь _____________sîntь extremь deь variateь șiь delicioase.
Calitateaь vinuluiь dinь esteь recunoscutăь înь toatăь lumea.
6.ь Plasațiь țărileь înь funcțieь deь prestigiulь produselorь lorь înь lume.
ь SUAь ь Angliaь ь Congoь ь Japonia
ь Moldovaь ь Ucrainaь ь Turciaь ь Franțaь
ь Italiaь ь Rusiaь ь Germaniaь ь România
7.ь Vîrstaь Dumneavoastrăь 8.ь Sexulь 9.ь Venitulь Dumneavoastrăь lunarь
15ь –ь 24ь aniь ь masculinь pînăь laь 500ь lei
25ь –ь 34ь aniь ь femeninь 501ь –ь 1000ь lei
35ь –ь 44ь aniь 10.ь Locuițiь înь mediulь 1001ь șiь maiь mult
45ь –ь 54ь aniь ь urban
55ь șiь maiь multь ь rural
11.Ceь studiiь aveți?
ь mediiь incompleteь ь mediiь completeь ь superioareь incompleteь ь superioare
BIBLIOGRAFIE
ь Abricь J.C.,ь Reprezentărileь Sociale:ь aspecteь teoreticeь înь psihologiaь cîmpuluiь social.ь –ь București,ь “ь SCь Științificăь șiь Tehnicăь SA”,1995,ь -ь p.138.
ь Alesinaь I.V.ь Povedenieь potrebitelea:ь ucebnoeь posobie.ь –ь Moscva,ь „FAIRь –ь PRESS”,ь 2000.ь –ь p.376.
ь Antonь D.,ь Teoriaь Logicii,ь București,ь “Academieiь RSR”,ь 1973.ь –ь p.300.
Anuarulь statisticь alь Republiciiь Moldova.ь –ь Chișinău,ь 2010.
ь Bacosь C.,ь Rolulь imaginiiь asupraь mentalitățilorь colectiveь înь Societateь șiь Cultură,ь București,ь „Teora”,ь 1992,ь Nr.3,ь -ь p.23.
ь Bakerь M.J.ь andь Currieь C.A.ь Countryь ofь origine:ь theь fifthь elementь ofь theь marketingь mixь //ь Marketingь Educationь Groupь Conference.ь –ь 1993.
Bakerь M.J.ь andь Michieь J.ь Productь countryь images:ь perceptionsь ofь Asianь carsь //ь Universityь ofь Strathclydeь //ь Departmentь ofь Marketing.ь –ь Workingь Paperь Series,ь Nr.95.
Banaruь E.ь Programaь polnogoь obnovleniaь vinogradnîhь plantațiiь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.41,ь -ь p.23.
Banaruь E.ь Tabaciniiь rînocь ostalseaь beyь distribiutorovь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.45.ь –ь p.22.
Belostecinicь G.ь Marketing.ь –ь Chișinău,ь „Universitas”,ь 1998.ь –ь p.380
ь Blyteь J.ь Comportamentulь consumatorului.ь –ь București,ь „Teora”,ь 1999.ь –ь p.239.
Boierь R.ь Marketing:ь Comportamentulь consumatorului.ь –ь Iași,ь „GRAPHIX”,ь 1994.ь –ь p.163.
ь Borșь V.ь Diferiteь opiniiь înь cadrulь UEь despreь extindereaь spreь Estь //ь Tranzițiaь Economică.ь Tendințeь deь Mondializareь șiь cazulь Moldovei,ь 1999,ь Nr.1,ь -ь p.ь 45ь –ь 48.
ь Bruningь E.R.ь Countryь ofь origine,ь nationalь loyaltyь andь productь choice:ь theь caseь ofь internationalь airь travelь //ь Internationalь Marketingь Review.ь –ь 1997,ь Vol.14,ь Nr.1.ь –ь p.59ь –ь 74.
ь Calitateaь caь factorь deь bazăь //ь PROь BUSINESS,ь 2004,ь Nr.6,ь -ь p.8.
ь Cătoiuь I.ь Comportamentulь consumatorului:ь teorieь șiь practică.ь –ь București,ь „Economica”,ь 1997.ь –ь p.248.
ь Cernovь F.ь Toь ștoь mîь pocupaemь //ь Bolișieь Denighi,ь 2002,ь Nr.2,ь -ь p.6ь –ь 7.
ь Chetraruь V.ь Itoghiь seliscohozeaistvenogoь sezonaь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.44.ь –ь p.22.
ь Chungь K.C.ь Brandь popularityь andь countryь imageь inь globalь competition:ь managerialь implicationsь //ь Journalь ofь Productь &ь Brandь Management,ь -ь 1995,ь Nr.5.ь –ь p.21ь –ь 32.
ь Ciornaeaь I.P.ь Marketingь imidjaь cacь strateghicescoeь napravlenieь teritorialinogoь marketingaь //ь Marchetingь vь Rosiiь iь zaь Rubejom,ь 2002,ь Nr.4ь (30).ь –ь p.13ь –ь 18.
ь Cufurdacheь N.ь Problemiь vь proiyvodstveь saharaь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie,ь 2002,ь Nr.45ь –ь p.23
ь Curryь J.E.ь Elementeь deь marketingь internațional.ь –ь București,ь „Teora”,ь 2001.ь –ь p.199.
ь Curtescuь T.ь Gestionareaь imaginiiь uneiь întreprinderiь //ь Tranzițiaь economică:ь Tendințeь deь Mondializareь șiь cazulь Moldovei,ь 1999,ь Nr.1,ь -ь p.96ь –ь 110.
ь Danciuь P.ь Marketingь internațional.ь –ь București,ь „Economica”,ь 2001.ь –ь p.576.
ь Decusearăь I.ь Odatăь cuь călduraь vineь șiь default-ulь //ь Observatorь Economic,ь 2002,ь Nr.1ь –2,ь -ь p.32ь –ь 33.
ь Dornoffь R.,ь Tankersleyь Cь andь Whiteь G.ь Consumer’perceptionsь ofь importsь //ь Businessь andь Economicь Review.ь –ь 1974,ь Vol.5.ь –ь p.26.
ь Farellь M.,ь Meganь S.ь Romania:ь Theь Roughь Guideь /ь Romaniaь &ь Moldovaь //ь Lybraryь Journal,ь 1ь martieь 1999,ь -ь p.55.
ь Făurașь E.,ь Ghinculovь S.ь Relațiileь informaticeь înь cadrulь economieiь deь piațăь //ь Analeleь Universitățiiь “Dunăreaь deь Jos”,ь Galați,ь 2001.ь –ь p.103.
ь Florescuь C.ь Marketing.ь –ь București,ь 1992.ь –ь p.516.
ь Gaedekeь R.ь Consumerь attitudesь towardь productsь madeь inь developingь countriesь //ь Journalь ofь Retailing.ь –ь 1973,ь Nr.49.ь –ь p.13ь –ь 24.
ь Gunterь B.ь Tipîь potrebitelei:ь vedenieь vь psihologhiu.ь –ь Sanktь –ь Peterburg,ь „Piter”,ь 2001.ь –ь p.304.
ь Gurezь Lь „Drumulь vinului”ь –ь întreь aь fiь șiь aь nuь fiь //ь Profit,ь martieь 2003,ь Nr.3(94),ь -ь p.55.
ь Hanь C.M.ь andь Terpstraь V.ь Countryь ofь origineь effectsь forь uniь –ь nationalь andь biь –ь nationalь productsь //ь Journalь ofь Internationalь Businessь Studies.ь –ь 1988,ь Vol.19.ь –ь p.35ь –ь 55.
ь Hanь C.M.ь Testingь theь roleь ofь countryь imageь inь consumerь coiceь behaviourь //ь Europeanь journalь ofь Marketing.ь –ь 1990,ь Vol.24,ь Nr.6.ь –ь p.24ь –ь 39.
ь Imagineaь Republiciiь Moldovaь înь străinătate.ь –ь 2002,ь Chișinău.
ь Industriaь Moldoveiь –ь 2002ь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.10,ь -ь p.6.
ь Josь tristețea,ь susь paharulь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.10,ь -ь p.7.
ь Kayanakь E.ь andь Cavusgilь S.T.ь Consumerь attitudesь towardsь productsь ofь foreignь origin:ь doь theyь varyь acrossь productь classesь //ь Internationalь Journalь ofь Advertising.ь –ь 1993,ь Vol.2.ь –ь p.147ь –ь 157.
ь Kotlerь Ph.,ь Managementulь Marketingului.ь –ь București,ь „Teora”,ь 1998.ь –ь p.1070.
ь Kotlerь Ph.,ь Principiiь deь Marketing.ь –ь București,ь “Teora”,ь 1999.ь –ь p.1150.
ь Leь Bonь Gustave,ь Psihologiaь Mulțimilor,ь București,ь “Anima”,ь 1990.ь –ь p.236.
ь Leeь H.,ь Kimь C.ь andь Millerь J.ь Theь relativeь effectь ofь price,ь warrantyь andь countryь ofь origineь onь consumerь productь evaluationsь //ь Journalь ofь Globalь Marketing.ь –ь 1992,ь Vol.6,ь Nr.2.ь –ь p.55ь –ь 80.
ь Lescuь M.ь Imagineaь țăriiь înь presăь //Moldovaь șiь Lumea,ь 2003,ь Nr.2,ь -ь p.8
ь Levinsonь J.C.,ь Guerillaь Marketingь –ь profituriь mariь cuь investițiiь mici,ь București,ь “SCь Științificăь șiь Tehnicăь SA”,ь 1998,ь -ь p.142.
ь Mirovaeaь sferaь comunicații.ь Peatiorcaь Liderovь //ь PROь BUSINESS,ь 2005,ь Nr.11,ь -ь p.23.
ь Moldovanь D.ь Tranziția:ь interdependențaь transformărilorь sistemiceь șiь aь integrăriiь înь economiaь mondială.ь –ь Chișinău,ь „ASEM”,ь 1997.ь –ь p.260
ь Moldovanь Winemakingь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.9,ь -ь p.15.
ь Nagashimaь A.ь Aь comparativeь “madeь in”ь surveyь amongь Japaneseь businessmenь //ь Jornalь ofь Marketing.ь –ь 1977,ь Vol.41.ь –ь p.95ь –ь 100.
ь Oь privireь asupraь industrieiь Republiciiь Moldovaь PROь BUSINESS,ь 2003,ь Nr.2,ь -ь p.7.
ь Pădureь L.ь Transitionalь economies:ь geopoliticalь backgroundь andь patternsь ofь economicь reformsь //ь Tranzițiaь economică:ь Tendințeь deь Mondializareь șiь cazulь Moldovei.ь –ь 1999,ь Nr.1.ь –ь p.23ь –ь 30.
ь Pădurețь N.ь Republicaь Moldovaь înь organizațiileь internaționaleь //ь Profit,ь ianuarie-februarieь 2003,ь Nr.1ь –ь 2,ь –ь p.70ь –ь 72.
ь Piațaь covoarelorь –ь artăь șiь tradițieь //ь PROь BUSINESS,ь 2002,ь Nr.11,ь -ь p.7.
ь Reiersonь C.ь Areь foreignь productsь seenь asь nationalь stereotypes?ь //ь Journalь ofь Retailing.ь –ь 1966,ь Vol.42.ь –ь p.33ь –ь 40.
ь Ruzeь A.ь Laь Moldovaь entreь laь Roumanieь etь laь Russie:ь deь Pierreь leь Grandь aь Borisь Eltsinь //ь L’Harmattan,ь Monreal,ь “L’Harmattanь Inc.”,1997.ь –ь p.223
Sainsusь V.ь Leь directionsь deь laь migrationь deь laь populationь ruraleь dansь laь Republiqueь deь Moldovaь //ь Analeleь științificeь aleь Universitățiiь “Al.ь I.ь Cuza”,ь Iașiь 1996ь –ь 1997.ь –ь p.211ь –ь 214.
ь Schoolerь R.D.ь andь Sunooь D.H.ь Consumerь perseptionsь ofь internationalь productsь //ь Socialь Scienceь Quarterly.ь –ь 1969,ь Vol.49.ь –ь p.88ь –ь 90.
ь Schoolerь R.D.ь andь Wildtь A.R.ь Elasticityь ofь productь biasь //ь Journalь ofь Marketingь Research.ь –ь 1968,ь Vol.5.ь –ь p.78ь –ь 81.
ь Teagaь cь obiedineniuь naь foneь padeniaь proizvodstvaь //ь Ăconomicescoeь Obozrenie.ь –ь 2002,ь Nr.31.ь –ь p.22.
ь Teritorialiniiь Marketingь //ь Marketingь vь Rosiiь iь zaь Rubejom.ь –ь 1999,ь Nr.3.ь –ь p.26
http://www.ebrd.com/ь –ь Bancaь Europeanăь deь Reconstrucțiiь șiь Dezvoltare
http://www.statistica.md/ь –ь Biroulь Naționalь deь Statisticăь alь Republiciiь Moldova
http://www.cisstat.comь –ь Comitetulь Statisticь CSI
http://ec.europa.eu/index_en.htmь -ь site-ulь statisticiiь Comunitățiiь Europene
http://hdr.undp.org/en/reports/ь -ь UNDP,ь Rapoarteleь Dezvoltăriiь Umane
http://data.worldbank.org/country/moldovaь -ь Bazaь deь dateь statisticeь aь Bănciiь Mondiale
http://undp.md/ь -ь Programulь Națiunilorь Uniteь pentruь Dezvoltareь
ANEXAь 1
CHESTIONAR
Stimateь Doamneь șiь Stimațiь Domni,ь înь vedereaь efectuăriiь unuiь studiuь asupraь atitudiniiь șiь comportamentuluiь Dumneavoastrăь vizaviь deь produseleь importate,ь văь rugămь săь răspundețiь laь cîtevaь întrebări.
Văь mulțumimь anticipat!
Atunciь cîndь procurațiь unь produsь acordațiь maiь multăь atenție:
Designuluiь ambalajului
Masei
Termenuluiь deь garanție
Elementelorь componente
Țăriiь deь fabricare
Valoriiь energetice
ь Asociațiь fiecăreiь țăriь deь maiь josь cîteь unь produs.
Franța ь Germania
Turcia ь Italia
ь Rusia ь Anglia
ь Japonia ь SUAь
Pentruь fiecareь afirmațieь deь maiь josь exprimațivăь acordulь sauь dezacordulь încercuindь unaь dinь celeь cinciь opțiuni.
Înь consumulь curentь alь dumneavoastrăь predominăь produsele:
ь Autohtoneь ь Importate
Continuațiь frazele:
Îmbrăcăminteaь dinь esteь foarteь modernăь șiь calitativă.
Recentь amь cumpăratь unь automobilь deь marcaь construitь dupăь ultimeleь tehnologii.
Deь aziь amь săь beauь doarь sucь naturalь produsь înь .
Produseleь lactateь fabricateь înь _____________sîntь extremь deь variateь șiь delicioase.
Calitateaь vinuluiь dinь esteь recunoscutăь înь toatăь lumea.
6.ь Plasațiь țărileь înь funcțieь deь prestigiulь produselorь lorь înь lume.
ь SUAь ь Angliaь ь Congoь ь Japonia
ь Moldovaь ь Ucrainaь ь Turciaь ь Franțaь
ь Italiaь ь Rusiaь ь Germaniaь ь România
7.ь Vîrstaь Dumneavoastrăь 8.ь Sexulь 9.ь Venitulь Dumneavoastrăь lunarь
15ь –ь 24ь aniь ь masculinь pînăь laь 500ь lei
25ь –ь 34ь aniь ь femeninь 501ь –ь 1000ь lei
35ь –ь 44ь aniь 10.ь Locuițiь înь mediulь 1001ь șiь maiь mult
45ь –ь 54ь aniь ь urban
55ь șiь maiь multь ь rural
11.Ceь studiiь aveți?
ь mediiь incompleteь ь mediiь completeь ь superioareь incompleteь ь superioare
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Imaginii Tarii In Luarea Deciziei de Cumparare. Studii Si Practici (ID: 107943)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.