Revista Contemporana Aspecte Definitorii

Comunicare

Revista Contemporana Aspecte Definitorii

Byadmin ianuarie 1, 2024

Revista contemporană: aspecte definitorii

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I. Repere teoretico-practice privind conceptul de revistă

Revista contemporană: noțiune, conținut și caracteristici

Designul revistei contemporane: specific și tendințe

CAITOLUL II. PROIECT PROFESIONAL: CREATIVITATEA ÎN DESIGNUL ȘI MACHETARE A REVISTEI „MICUL PRINȚ”

Concluzii

Recomandări

Anexe

Introducere

Revista, spre deosebire de ziare sau de publicațiile periodice orientate în oferirea informațiilor, mai mult sau mai puțin, actuale și echidistante, oferă o analiză mai amănunțită a evenimentelor și materialelor atât de interes general, cât și în interesul diverselor categorii de public – materiale bazate pe subiecte de specialitate. De obicei, acestea sunt tipărite pe hârtie de calitate superioară având o structură grafică bine pusă la punct sau tipărite în variantă electronică. Revista contemporană are un rol esențial în comunicarea oamenilor de știință din întreaga lume și în formarea imaginii asupra realității sociale, popularizarea unor modele publice contemporane. Divergențele ideilor în societate în ceea ce privește calitatea și originalitatea revistei contemporane au determinat alegerea temei respective pentru a fi cercetată.

Actualitatea temei este determinată de faptul că, însăși revista, prezintă un sprijin pentru dezvoltarea corectă în diferite domenii: științific, cultural și social. Ținând cont, că revista contemporană are un rol important privind informarea, dar și formarea opiniei publice, inclusiv cel de mesager al noilor orientări științifice, culturale și sociale. Revista contemporană are o influență majoră în ceea ce privește educația societății oferindu-i un imbold, chiar un exemplu anume prin felul ei de a ne reda lucrurile într-un mod estetic. Dacă astăzi informația ne este oferită prin intermediul mai multor canale influențându-ne de multe ori negativ, atunci revista tinde să influențeze pozitiv societatea și să-i ofere, într-un fel, nu problema cu care ne confruntăm, dar rezolvarea problemei, ceea ce este un plus pentru noi, dar și pentru generațiile viitoare. În această ordine de idei studiul de față devine extrem de actual prin ceea ce tinde să reprezinte în societate.

Scopul lucrării îl constituie cercetarea modului în care revista contemporană reflectă realitatea atât din punct de vedere al ponderii subiectelor, cât și din punct de vedere al tematicii și genurilor informative în care este încadrată.

Obiective :

Rolul și scopul revistei în sistemul mas-media contemporan;

Potențialul ei informațional;

Specificul mediatizării realității, genurile utilizate, etc.

Analiza cantitativă și calitativă a materialelor publicate în revista contemporană;

Identificarea factorilor care cauzează abordări dezechilibrate în revista contemporană din Republica Moldova;

Analiza comparativă a revistelor tipărite pe hârtie și a celor electronice.

Pentru atingerea sarcinilor propuse s-a recurs la analiza revistelor contemporane privind volumul, genurile jurnalistice utilizate, procedeele de abordare a subiectelor pe diverse teme.

Procesul propriu-zis de monitorizare al revistei: „Micul Prinț” s-a bazat pe câteva criterii, care au fost aplicate în timpul studiului:

frecvența publicațiilor;

analiza cantitativă și calitativă a materialelor publicate;

aspectul revistei;

contextul în care prezintă informația;

genurile jurnalistice utilizate;

esteticitatea imaginii folosite;

designul revistei.

Suportul metodologic al studiului. În investigațiile efectuate, autorul prezentului studiu a apelat, în special, la metoda analitică de cercetare, fiind o metodă științifică generală, care i-a permis să dezvăluie trăsăturile esențiale ale studiului, precum și anumite tendințe existente în prezent, în revista contemporană. În realizarea acestei cerințe a fost utilizată cercetarea calitativă a revistei contemporane, fiind utilizate metode ca: analiza, sistematizarea, sinteza, precum și comparația dintre rezultatele obținute. Au fost utilizate, de asemenea, metode cantitative de cercetare, care au permis structurarea datelor obținute și realizarea unei lucrări eficiente în urma investigării temei abordate.

Gradul de studiere a temei investigate. Revista conține compartimente valoroase care țin de modul în care materialele publicate reflectă realitatea în care trăim. În Republica Moldova există, însă, puține reviste care se axează pe o abordare largă doar a unei laturi/probleme discutând și propunând rezolvarea acesteia monitorizând unghiurile de vedere abordate și publicând aceste date pas cu pas. Ar fi binevenite acest tip de reviste care să facă publice aspectele particulare a temei și nu doar generalizarea ei. Analizând revista contemporană din R.M., am constatat că în mare parte au un design reușit, dar la capitolul aranjării materialelor și fotografiilor în pagină, unele publicații, au lacune.

Respectiv, tema cercetării de față, se pretează unei examinări speciale, destinate configurării unei viziuni interogatoare a revistei contemporane.

Noutatea științifică a studiului. Lucrarea de față este axată pe o cercetare complexă a modului în care sunt publicate revistele ce reprezintă un factor științific, social și cultural în societate. Originalitatea lucrării este pusă în valoare de cercetarea din perspectiva publicațiilor din Republica Moldova. Studiul oferă o sistematizare a revistei: „Micul Prinț”.

Structura lucrării. Teza „Revista contemporană – aspecte definitorii” cuprinde: introducerea, două capitole, care redau conținutul de bază al cercetării, bibliografia și anexele.

Astfel, în introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, sarcinile cercetării, suportul metodologic de studiu și gradul de studiere a temei investigate.

Primul capitol „Repere teoretico-practice privind conceptul de revistă”, redă aspectul din punct de vedere grafic al revistei contemporane.

Al doilea capitol, se prezintă în corespundere cu scopurile preconizate și reflectă rezultatele muncii la revistei „Micul Prinț”. Acesta conține analiza calitativă și cantitativă a revistei, din perspectiva modului în care este reflectată imaginea estetică, structura, designul și cantitatea informațională.

Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată și de un compartiment constituit din recomandări practice.

Capitolul I

1.1 Revista contemporană: noțiune, conținut și caracteristici

Dezvoltarea rapidă a audiovizualului a influențat prin schimbări importante designul revistei contemporane. Până prin an. 2000 se vorbea doar despre niște tendințe verbale cu privire la designul de revistă, cu tot ceea ce implica redactarea ei: format/proporții, design-ul primei pagini, conținut, grafică, fotografie și paginare. La începutul sec. 21 practic a început să se renunțe la noțiunea “textul dictează designul” și s-a trecut la o altă noțiune precum „imaginea dictează designul”. În prima fază a apariției revistei, 90 % din suprafața tipărită era ocupată de text și 10 % de imagini, dupa care s-a evoluat în proproție de 50 la 50 %, iar în ultimii ani aportul imaginilor au ajuns și până la 80 % din conținutul revistei. Ceea ce spune că revista contemporană nu este altceva decât un mijloc vizual de comunicare a ideilor în societate pentru că designul și cuvintele interactionează împreună pentru a îmbunătăți procesul de comunicare. Astfel, în aceste timpuri ale tehnologiilor dezvoltate, fotografiile și aranjamentul în pagină au devenit elemente vitale. Designul joacă un rol foarte important în succesul de piață a revistei atrăgând cititorul de la prima până la ultima pagină, prin combinatia textului cu utilizarea inteligentă a caracterelor de literă, ilustrațiilor și aranjamentul în pagină. Din punct de vedere practic, designul revistei trebuie să conducă privirea cititorilor prin intermediul elementelor grafice. Design-ul ajută ochiul cititorului să știe unde trebuie să îndrepte privirea. Un designer de revistă va evita dezordinea și confuzia. Prezentarea grafică îmbogățeste mesajul, iar cele mai importante idei sunt scoase în evidență prin folosirea rezumatelor, legendelor și prin prezentarea ilustrațiilor expresive, care au menirea sa creeze o revistă atractivă. Fiecare număr trebuie să ofere ceva neprevăzut, pentru a ține cititorul interesat.

Cum este văzută revista de către cititor?

Privirea cititorului se focalizează pe o zonă mai mică, iar înafara acestei zone detaliile nu mai sunt atât de distincte. Totuși, ochii se mută continuu, descoperind suprafața paginii pentru a găsi informațiile relevante pentru el. Un design bine făcut într-o revistă de calitate implică profund cititorul în conținutul ei. Compoziția grafică trebuie să țină cont de simetrie și asimetrie – echilibru și ordine. Fiecare spațiu grafic are o axă orizontală și una verticală. Combinând cuvintele și imaginile într-un spațiu grafic, mai întai se stabilește centrul geometric, care este determinat prin măsurători, adică locul unde se intersectează cele două diagonale. Centrul optic, care este punctul unde va privi ochiul uman, este deasupra de centrul geometric.

Expertul internațional în concept de presă dr. Mario Garcia a lansat o teorie, care a fost împărtășită de majoritatea dintre designerii presei scrise. În opinia sa cititorii se împart în patru mari categorii: printnets, digital natives, promiscuous users, traditional users.

Printnets – oameni care se mișcă lejer între presa scrisă și internet. Aceștia citesc presa de 2-3 ori pe săptămână pe sărite, dar intră de șase ori pe zi în internet.

Digital natives – nu-și închipuie o viață fără internet, dar ocazional citesc doar un articol care îl atrage prin design.

Promiscuous users – marea majoritate, care își selectează informațiile din mai multe surse, iar seara nu își mai amintesc de unde au obținut informațiile;

Traditional readers – le place să simptă foaia scrisă în mână si o citesc de la cap la coadă. Din pacate cei mai mulți sunt trecuți de 50 de ani.

În acest moment, ce pare de cotitură, principala provocare a presei scrise este: cum sa îi atragă pe consumatorii de informație, care sunt conectați la mediile digitale. Pentru asta jurnaliștii vor trebui sa se concentreze pe “calea poveștii” – informația apare întai ca alertă pe telefonul mobil sau online, continuă a doua zi în ziar, după care este din nou extinsă online. Jacek Utko, un extraordinar designer polonez, a demonstrat că designul de calitate poate salva presa scrisă și îi poate mări tirajul.

REVÍSTĂ (‹ it.) s. f. 1. Publicație periodică (săptămânală, lunară ș.a.) cuprinzând articole, studii, dări de seamă recenzii etc. din domenii variate sau de strictă specialitate. Prima r. este considerată „Journal des savants” apărută în Franța, în 1665. 2. Trecere în r. = a) solemnitate constând în trecerea unui comandant sau a unei persoane oficiale de-a lungul frontului unei subunități sau unități militare, care dă onorul stând pe loc;b) examinare, cercetare pe rând a unor fapte. 3. Spectacol alcătuit dintr-o succesiune de dansuri, cântece, cuplete, scenete vesele cu subiecte din actualitate; spectacol de varietăți. Derivă din manifestările de stradă din Franța Ev. med., dar a căpătat dimensiunile din prezent prin apariția în sec. 19 a unor teatre pariziene („Folies Marigny” și apoi „Folies Bergères”). În scurtă vreme, spectacole de revistă, jucate de cele mai multe ori în teatre specializate, au apărut în toată lumea.
Sursa: DEx (1993-2009)

O revistă, uneori numită și „magazin” (după cuvântul englez magazine), este o publicație imprimată sau virtuală cu periodicitate regulată care conține o varietate de articole, fiind adesea ilustrată și având un număr variabil de pagini pare. Revistele sunt finanțate fie prin publicitate, fie prin bugetele instituțiilor private sau de stat. În comparație cu ziarele, revistele cuprind articole, studii, dări de seamă, note din domenii variate sau dintr-o anumită specialitateriodicitate regulată care conține o varietate de articole, fiind adesea ilustrată și având un număr variabil de pagini pare. Revistele sunt finanțate fie prin publicitate, fie prin bugetele instituțiilor private sau de stat. În comparație cu ziarele, revistele cuprind articole, studii, dări de seamă, note din domenii variate sau dintr-o anumită specialitate, și sunt mai puțin axate pe știri privind evenimente de actualitate. Wikipedia, enciclopedia liberă.

Revista este o publicație periodică, la intervale mai mari de o zi. Spre deosebire de ziare sau alte publicații periodice, orientate în principal pentru a oferi știri, mai mult sau mai puțin actuale, revistele oferă o analiză mai amănunțiță a evenimentelor, concentrându-se pe un subiect de specialitate.

Revista este o publicație constituită din părți succesive cu o numerotare sau o indicație cronologică, ce se intenționează să apară o perioadă nedeterminată de timp.

Astăzi revistele sunt structurate pentru mai multe tipuri de public: copii, adolescenți, adulți, persoane în etate etc. fiind axate pe diferite domenii: sport, știință, cultură, politică, literatură etc.

Designul revistei contemporane: specific și tendințe

Designul revistei contemporane reprezintă aspectul vizual al acesteia. Astfel, înfățișarea ei se realizează prin îmbinarea elementelor sale constitutive (text, imagine, elemente grafice, spațiu ), pe baza unor reguli de ordonare grafică. Aspectul unei reviste este modul în care conținutul este asamblat și prezentat cititorului. În dependență de aspectul estetic al unei reviste, ea ne poate induce anumite stări care sunt exprimate.

La moment nu există o teorie strictă a designului, de aceea nu avem de-a face cu o știință bazată pe reguli stricte. Designul este mai mult o artă, iar baza designului oricărei publicații este rezultatul experienței celor care desenează publicația. Designul de presă a pornit de la ordonarea simplă a textelor prin paginare și a ajuns la aranjarea textelor, a imaginilor etc. În ultimii ani fotografia a jucat rolul definitoriu în estetica revistelor. Odată cu accentuarea tot mai mare a internetului în viața noastră, un rol tot mai mare îl joacă ilustrațiile (elementele grafice). Revistele împrumutând elemente din desenul paginilor web, pe care le transpun în paginile printate. Încearcând, astfel, să-și păstreze apropiat publicul consumator de internet, care aduce cu el un nou obicei de lectură. Tocmai de aceea, elementele de design și, mai ales, ilustrațiile grafice joacă un rol tot mai mare în paginile revistei contemporane.

În ceea ce privește designul, adevăratele opere de artă nu sunt atât structurile grafice ale primelor reviste tipărite, ci designul revistelor din zilele noastre. De câțiva ani încoace se poate vorbi de adevărata artă a designului cu structuri grafice din ce în ce în ce mai atractive și mai inovatoare. Folosindu-se de posibilitățile tehnologice practic nelimitate oferite de calculator și de creativitate, designerii revistelor au încercat și încearcă, practic, orice.

Textul într-o pagină de revistă:

Antetitlu;

Supratitlu;

Titlu;

Subtitlu;

Șapou;

Corp de text;

Intertitlu;

Semnătură;

Adresă de email;

Legendă foto;

Text de frontispiciu (ansamblu text – elemente grafice care alcătuiește denumirea publicației; el poate cuprinde și alte referiri, precum fondatorul publicației, un slogan, preț, număr de pagini, tiraj etc.; acesta este înscris pe prima pagină.);

Text de foliotaj (colontitlu sau coloncifru – ansamblurile text – elemente grafice unde sunt înscrise denumirea paginii, respectiv, numărul paginii);

Text de casetă;

Text de cap de rubrică și text de casetă redacțională.

Rolul titlului este de a-l face pe cititor să se oprească și de a-l motiva să citească articolul.

De aceea ele trebuie să:

• fie ușor de citit, acordând atenție și spațierii, care dacă este prea strânsă poate afecta lizibilitatea.

•potrivească tipul de carater: atunci când folosești o varietate de tipuri de caractere într-o publicație trebuie să potrivești tipul de caractere cu mesajul.

• determinată spațierea tipurilor de caractere: pe lângă problema lizibilității, nivelul de excelență în ceea ce privește utilizarea tipurilor de caractere se realizează printr-o spațiere atentă a titlurilor și a textului scris cu caractere mari pe o pagină.

Titlul: trebuie să fie ales cu inteligență subtilul intrigant pentru a atrage cititorii și mai tare spre textul articolului.

Legendele: trebuie să explice o fotografie, dar nu să descrie ceea ce este evident. Ea trebuie să contrasteze în mod adecvat cu textul pentru ca cititorul să nu o considere din greșeală o parte a textului. Este indicat să folosești același stil de legende în toată revista.

Subtitlurile: oferă un mic spațiu de odihnă pentru ochi, pentru ca cititorul să nu fie descurajat în tentativa sa de a continua citirea textului.

Rezumatele: trebuie să fie scurte altfel, s-ar putea să nu fie citite. Trebuie să contrasteze în mod potrivit cu corpul textului.

Alegerea fonturilor pentru revistă:

• vom folosi fonturile care probabil vor supraviețui schimbărilor survenite în tendințele designului. Versiuni noi ale fonturilor clasice sunt întotdeauna o alegere bună.

• vom alege fonturi care au caracteristici multiple: condensat și extins, bold și subțire, clasic și contemporan.

•vom căuta fonturi care sunt în contrast, dar care oferă efectul vizual urmărit.

• pentru corpul textului alege un font curat, ușor de citit și care nu are prea multe detalii tipografice care să distragă atenția făcându-l astfel greu de citit.

Toate aceste elemente conțin litere, adică semne grafice care au un sens înțeles pentru oricare cititor . Amplasarea acestor elemente în arhitectura unei pagini personalizează mesajul.

În funcție de tipul de scriere ales un text este mai mult sau mai puțin lizibil.

A. Tipuri de scriere :

Scrierea anticvă – Exemple de fonturi anticve: Times, Garamond, Palatino, Century.

Scrierea grotescă – Exemple de fonturi grotești: Arial, Helvetica, Futura, Franklin.

Scrierea caligrafică – Exemple de fonturi caligrafice: Monotype Corsiva.

Scrierea courier – Exemple de fonturi courier: Courier New.

B. Caracterul literei:

Litera normală –

Acest caracter se folosește pentru corpul de text și este cel mai lizibil.

Litera cursivă (italic) –

Poate fi folosită în șapouri, în fotoexplicații, în citate (seamănă cu literele caligrafice, dar sunt mai lizibile) și în casete.

Litera neagră (bold) –

Este folosită, cel mai adesea, în titluri, dar mai poate fi utilizată în șapouri, fotoexplicații, fotosemnături, texte de cap de rubrică, texte de foliotaj etc.

Litera neagră cursivă (bold italic) –

Ca și litera cursivă normală, este folosită, cel mai adesea, în șapouri, în fotoexplicații, în citate și casete.

Litera capital –

Este redată prin majuscule de dimensiuni diferite și poate fi folosită doar în titluri și titluri de casetă și de rubrică.

Verzala (majuscula) –

Este folosită doar la începutul propozițiilor și frazelor și rareori în titluri.

Litera îngustă –

Este folosită în corpul de text pentru a condensa cât mai mult articolul. Trebuie, însă, ca îngustarea să nu afecteze lizibilitatea.

Litera lată –

Este folosită doar cu rol decorativ, în textul de foliotaj, de cap de rubrică, de casetă etc.

C. Mărimea literei variază în funcție de secțiunea de text din care face parte. E bine de știut că un titlu de revistă pentru un text aflat în pagină are o mărime de 40 – 50 – 60 de puncte, în funcție de locul unde este plasat articolul. Pentru titlul unei casete se folosește o mărime în jur de 15 puncte, iar pentru corpul de text o mărime de aproximativ 9 puncte.

D. Alinierea textelor:

Alinierea în bloc;

Alinierea la stânga;

Alinierea la dreapta;

Alinierea centrată.

Imaginea și elementele grafice în revista contemporană:

Revista contemporană se prezintă prin aspectul său vizual. O fotografie face cât o mie de cuvinte. Fotografiile dau viață unei publicații și ajută la vânzarea ei. Modul în care arată prima pagină a devenit vital pentru supraviețuirea publicațiilor. Astăzi revistele sunt paginate în funcție de fotografie. Într-o pagină de revistă, prima oară se așează fotografiile și în funcție de acestea textul și celelalte elemente grafice.

Elementele grafice sunt tot mai prezente în paginile revistelor. Împrumutate din desenul paginilor web, ilustrațiile transpun în print obiceiurile de lectură selectivă caracteristice internetului. Ilustrațiile grafice au o varietate infinită de forme, care țin de gustul designerului ghidat la rândul lui de preferințele publicului. Dincolo de aceste forme, ele trebuie să se constituie într-un instrument de eficientizare a lecturii. Aici intervine talentul și gustul designerului care le desenează. Unele ilustrații și culori pot reprezenta secțiuni tematice ale publicației, unele ilustrații pot marca sfârșitul unui text sau continuarea lui pe fila următoare etc.

La fel ca și în cazul tipului de caractere, limitarea în gama de culori folosită într-o revistă, întărește identitatea acesteia și integritatea vizuală. O largă varietate de culori este interesantă la prima vedere, dar obosește ochiul repede și poate submina semnificația produsului editorial.

O paletă de culori poate ajuta la determinarea „temperaturii vizuale“ a revistei. Deși nu dorim restrângerea culorilor la doar câteva nuanțe, va fi de folos să identificăm câteva principii care ne vor călăuzi în luarea deciziilor privitoare la alegerea culorilor. De exemplu, un ziar axat pe știri poate să aibă un aspect îndrăzneț și dramatic, în timp ce o revistă pentru femei poate să aibă un aspect fin și pastelat. O paletă de culori este o gamă de culori care sugerează și impune deciziile legate de utilizarea culorilor într-o revistă.

Alegerea paletei de culori

• vom alege o culoare dominantă și o vom folosi ca și un semnal în diferite rubrici.

• vom alege câteva culori discrete pentru fundaluri.

• la designul unui articol ne vom baza pe imaginile folosite la acel articol, fie că este vorba de ilustrații sau fotografii.

• vom lua în considerație succesiunea articolelor atunci când alegi culorile. Cum se raportează culorile folosite la cele de pe paginile următoare?

•vom evita culorile care intră în conflict cu imaginile de pe o desfășurare. Culoarea dominantă trebuie să provină din imaginile folosite, deși în cazuri speciale se pot face excepții.

Semnificațiile culorilor în revista contemporană:

Negru –

cea mai complexă culoare care pe copertă este asociată, în majoritatea cazurilor, cu tragedia sau cu moartea cuiva.

Alb –

aproape la fel de complex ca și negrul și este inocent, curat, sănătos, pur, dar și steril, neutru și chiar orb.

Roșu –

folosit în exces într-o pagină face din toate celelalte elemente din jur niște apariții invizibile.

Albastru –

exprimă pacea și liniștea și produce relaxare. Folosit în exces și în tonuri închise albastrul este rece și depresiv.

Verde –

cea mai ușor de receptat culoare pentru ochi și este răcoritoare și liniștitoare. În tonuri închise exprimă sănătate și putere.

Galben –

cea mai dificilă culoare, este depresivă și bolnăvicioasă. Trebuie evitată pentru paginile de copertă.

Roz –

este asociat cu luxul, sănătatea, romantismul și viața sofisticată. Mai poate fi excesiv de sexy și chiar ușor depravat.

Portocaliu – o culoare dificil de asociat în combinație cu alte culori datorită contrastului puternic.

Maro –

are semnificații pozitive datorită asocierii cu natura. În reviste face trimitere cel mai des la masculin.

Paginarea revistei:

Paginarea în scară –

Astăzi acest tip de machetare mai poate fi în întâlnit în paginile de mică publicitate, dar și la paginarea dicționarelor și enciclopediilor.

Paginarea în ramă –

Paginarea în ramă creează o confuzie deoarece prin alăturarea coloanelor de la texte diferite cititorul trebuie să inspecteze cu atenție pagina pentru a identifica logica plasării materialelor.

Paginarea în bloc –

Acest tip de paginare în bloc nu clarifică, însă, relația textului cu imaginea în sensul că imaginile sunt alăturate blocului de text, dar ele pot fi ușor asociate unui alt articol.

Paginarea în module –

Toate textele, fotografiile și imaginile care aparțin aceluiași articol formează un dreptunghi. Aceste module sunt așezate unul peste altul sau unul sub altul în interiorul paginii de revistă.

Modele și formate de reviste

Standard :

• format A4

• majoritatea publicațiilor folosesc acest model

• comunicarea rapidă a mesajului

Digest :

• format A5

• ușor de purtat

•dă impresia unui sentiment de prietenie și intimitate

Tabloid:

• dimensiunile de 30 x 24 cm.

• tipărit pe hârtie care este un pic mai bună decât hârtia de ziar dar nu la fel de bună ca și hârtia standard a majorității revistelor.

• este tipărit în una sau două culori

• degajă vitalitate și de actualitate

Newsletter (informative) :

• dimensiunea apr. A4 (poate varia)

• finanțe minime

• pentru publicațiile mici

Principii în designul de presă

Designerul :

Comunică. Designul nu joacă doar un rol de sprijin, ci înseamnă 50% din procesul de comunicare. În acest sens, designerul, exact ca și scriitorul sau redactorul este un jurnalist.

Editează. Un designer decide încontinu ce elemente să păstreze, ce elemente să scoată afară sau să combine pentru a comunica mesajul cât mai bine.

Catalizează. Designerul este o punte de legătură între mesaj și cititor cititori motivându-i să citească articolul și îi ajută să înțeleagă conținutul.

Elementele designului – caracterul, ilustrațiile, hârtia, cerneala, fotografia, culoarea, aranjamentul paginii – sunt mijloace prin care se comunică idei, și de aceea toate implică un proces de decizie. Toate comunică ceva, deci este important să ne gândim ce spun ele de fapt cititorului.

Designul unei reviste este, în primul rând, rodul imaginației și talentului persoanei care-l concepe. Alegerea unui anumit desen, combinarea unui set de culori, selectarea unor fonturi și amplasarea unor ilustrații grafice, toate acestea țin de talentul artistic al designerului. Cu toate acestea, din exemplele reușite sau mai puțin reușite ale unor graficieni a rezultat o serie de reguli a căror respectare poate facilita lizibilitatea mesajului jurnalistic, adică principalul rol al paginării unei publicații:

A se evita ordinea (în designul unei publicații ordinea nu înseamnă simetrie, ci înseamnă alternare).

Armonizarea contrastului (exemplu: se combină garniturile de litere grotești cu cele anticvă).

Crearea hărților pentru orientarea cititorilor prin coduri de culoare.

A se folosi o gamă caldă de culori.

Titlul, ordinea și plasarea lor trebuie să fie constantă pentru ușurința lecturii și pentru a crea obișnuițe de lectură.

Prima pagină trebuie să fie consistentă, nu plină.

Fotografia mare pe prima pagină nu este întotdeauna cea mai bună soluție.

A nu se face un număr mare de trimiteri pe prima pagină care poate face o pagină încărcată.

Pentru textul de rând, a se folosi o anticvă clasică (Guliver, Mercury), nu una babală (Times, Century).

A nu se folosi alinieri la centru și la dreapta pentru texte mai mari de două, trei rânduri.

A nu se folosi o lățime mare a coloanei atunci când corpul de literă este mic.

A se folosi ilustrațiile grafice care au devenit absolut necesare ca urmare a tendinței de lecturare selectivă.

Pentru definirea sintagmei de funcție a revistei contemporane trebuie avute în vedere mai multe aspecte.

Relația dintre materialul jurnalistic publicat și societate se poate pune în termeni de:

consecințe globale (funcțiile revistei);

influențe precise (efectele materialului publicat în revistă) ;

misiuni generale atribuite (rolurile revistei).

În limbajul uzual și chiar în unele lucrări de specialitate, termenul funcție cumulează frecvent cele trei posibilități enumerate mai sus. Astfel, termenul de funcție poate să înglobeze noțiunile de: scop, cerință sau așteptare. Luând exemplul funcției de informare a publicului prin intermediul revistei, putem face următoarea analiză:

funcția – publicul este informat ca urmare a activității revistei;

rolul – revista are rolul de a informa publicul;

efectele – revista influențează gândirea și comportamentul publicului prin ininformațiile pe care le distribuie.

Revistele contemporane sunt publicate la intervale regulate, mai frecvent decât o dată pe an și mai puțin frecvent decât bisăptămânalul. Frecvența unei reviste poate fi: bisăptămânală, lunară, bilunară, semestrială, trimestrială. În această categorie sunt incluse și revistele științifice care sunt dedicate unui domeniu fiind destinate cercetării și învățării. Revistele electronice-imprimate sunt distribuite în formatul electronic, dar, de asemenea se distribuie și într-un număr limitat în formă tipărită. Revistele imprimate-electronice (p-e), de regulă, sunt distribuite în formă tipărită, dar, de asemenea, sunt puse la dispoziția utilizatorilor în format electronic. Revistele tipărite + electronice sunt caracterizate prin faptul că versiunile tipărite și electronice ale acestor reviste au început în paralel. Cu referire la revistele științifice, putem presupune pentru viitor o integrare a instrumentelor de producere și de acces, un conținut multimedia interactiv, care să permită crearea unor modele de publicații absolut noi. Sistemul publicațiilor periodice în perioada post-sovietică a suferit transformări radicale. Problemele economice, în primul rând, au influențat funcționarea sistemului de reviste. Sistemul actual al publicaților periodice din Republica Moldova a început să se configureze la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Sistemul publicațiilor periodice din perioada sovietică a fost desființat, unele reviste și-au încetat apariția, altele pentru o perioadă au sistat publicarea materialelor.

Revista contemporană (electronică)

Arta Medica; Buletin informativ al Guvernului; Chemistry Journal of Moldova; Computer Science Journal of Moldova (CSJMol); Contabilitate și audit; Curierul medical; Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină; Fizica și Tehnologiile Moderne; Itinerar strategic; Meridian ingineresc; Moldavian Journal of the Physical Science; Moldoscopie; Problemele energeticii regionale; Quasigroups and Related Systems; Revista de Filozofie, Sociologie și Științe Politice; Revista de Istorie a Moldovei; Revista de studii și cercetări juridice; Revista de teorie și practică educațională DIDACTICA PRO; Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale; Surface Engineering and Applied Electrochemistry; Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. Informare; Documentare; Informatica economica ASE București; Jurnalul economic ASE București; Administrație si managementul public; Contabilitate și informatică de gestiune; Dialogos; Economia; Revista Romana de Informatica si Automatica; Dacia, etc.

Cu toate că publicațiile electronice înregistrează o creștere rapidă, există o anumită neîncredere, deoarece criteriile de evaluare a acestor reviste nu sunt încă clar definite. Este bine cunoscut faptul că lipsa standardelor de calitate privind revistele științifice împiedică indexarea lor în bibliografii și baze de date internaționale, care se sprijină pe criteriile de calitate prestabilite. Cercetătorii din Moldova de asemenea au exprimat o anumită neîncredere în calitatea revistelor științifice electronice. Pentru a asigura calitatea revistelor electronice a fost dezvoltat un Model de analiză privind structura revistelor științifice electronice. Această analiză se bazează pe 14 criterii care acoperă aspectele privind calitatea revistelor electronice. Modelul include criterii privind arhitectura site-ului, precum și elementele care se utilizează pentru evaluarea calității revistelor științifice tipărite. Aceste criterii se referă la asigurarea funcțiilor importante ale revistelor științifice electronice: arhivarea și diseminarea informației științifice. Dezvoltarea revistelor electronice trece prin patru etape:

utilizarea computerului pentru pregătirea publicației tipărite;

difuzarea în mediul electronic a copiilor exacte ale edițiilor tradiționale;

difuzarea edițiilor textuale doar în formatul electronic;

difuzarea edițiilor electronice multimedia.

Putem afirma că editarea revistelor științifice în Republica Moldova se află la începutul celei de-a doua etape.

Capitolul II. PROIECT PROFESIONAL: CREATIVITATEA ÎN DESIGNUL ȘI MACHETAREA REVISTEI „MICUL PRINȚ”

Revista "Micul Prinț"

Prima revistă cu adevărat liberă și independentă pentru copii și tineret din Europa de Est, gestionată de copii și tineri doar prin muncă de voluntariat, prima publicație pentru copii cu statut de ONG, o primă școală de mass-media pentru tinerii din R.Moldova. O frumoasă revistă color, editată la ed.Universul, la un înalt nivel artistic.

Obiectiv strategic: Promovarea unei mass-media libere și independente pentru copii și adolescenți, prin care să se promoveze dreptul la libera exprimare, drepturile copilului, promovarea unei generații de noi jurnaliști liberi.

Primul număr al revistei a apărut la 8 martie 1993. Prima revistă editată de copiii din R.Moldova al cărui Colegiu de Redacție îl constituie copii din diferite țări. La 10 ianuerie 2010, la spectacolul de binefacere "Balul Micului Prinț" a fost selectat un nou Colegiu de redacție (juni jurnaliști cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani). Revista "Micul Prinț" a fost organizatorul Primei Conferințe Europene a Copiilor Jurnaliști (1995), azi Conferința Europeană a Junilor Jurnaliști, se desfășoară în fiecare toamnă.

Liderii Revistei "Micul Prinț", dorind să selecteze copii talentați pentru Colegiul de Redacție, a pornit din localitate în localitate, astfel a luat naștere Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii "Micul Prinț", în prezent – un original dialog dintre culturi și popoare din Sud-Est-ulEuropei, proiect al Organizației Mondiale a Copiilor Talentați.

Colegiul de Redacție:

Daniel Verejanu, director, redactor șef

Victor Rusu, redactor șef adjunct

Membrii:

Marius Guțu, secretar general,

Ion Bădălău, reporter Chișinău,

Sandu Cibotaru, reporter Nordul Moldovei

Naitan Negară, reporter Chișinău,

Constantin-Eduard Oxenti, reporter

Chișinău, Mihai Enache, reporter România

Adresa redacției:

Chișinău 2012, str. Pușkin 24,

tel: 022 22 66 75, 068582011

E-mail:

[anonimizat]

http://revistamiculprint.blogspot.com

[anonimizat]

ISSN 2345-1556

Tipărit la tipograﬁa “Universul”.

Comunicarea indirectă: este mediată de un suport tehnologic (scrisoare, telefon, calculator) sau de un ansamblu de instituții, specialiști și dotări tehnologice (ziare/reviste, radioul, televiziunea etc.). În cazul al doilea, difuzarea produselor culturale, a informațiilor fixate pe suport tehnologic se face pe scară largă și prin tehnologii sofisticate: sistemele mass-media. Vorbim despre comunicarea de masă sau comunicarea prin mass-media. În acest tip de comunicare, emițătorul este instituționalizat, iar comunicarea se adresează unor grupuri umane foarte numeroase. Ceea ce îi leagă pe receptori este un singur lucru: consumul aceluiași produs cultural, distribuit pe scară largă, prin tehnologii moderne. Între emițător și receptor se interpun nu numai instalații tehnice sofisticate, ci și instituții complexe, cum ar fi: sistemul editorial, redacțiile din presa scrisă, radio, TV și media online, sistemul de difuzare, sistemul de promovare a produselor (emisiuni, ziare, reviste etc.). Etimologia cuvântului compus mass-media: englezescul mass (masa de consumatori ai acestor forme culturale) și latinescul media (un plural, care se referă la suporturile pe care sunt fixate mesajele respective: tipărit, sonor, audiovizual, electronic).

Caracteristicile comunicării prin media tipărite:

–Emițătorul este instituționalizat;

–Comunicarea se bazează pe difuzarea unui produs către mai mulți receptori concomitent;

–Emițătorul/comunicatorul oferă informații;

–Comunicarea este orientată către un public țintă;

–Mesajele sunt transmise în mod public și se urmărește ca ele să ajungă cât mai repede la public și pe arii geografice cât mai mari;

–Difuzarea mesajelor se face prin modalități de codare și multiplicare electronice, digitale și mecanice. Se folosesc tehnologii complexe, care presupun costuri financiare mari, medii și mici;

–Produsele au statut de mărfuri și sunt consumate personal, privat, de către publicul lor;

–Există și posibilități de feed-back.

Privește!

Cât timp avem ochii deschiși, suntem „atacați” de o mulțime de stimuli vizuali care sunt captați, sub formă de impulsuri, de către creier și convertiți în imagini. Practic, gândirea vizuală presupune să facem acest lucru în mod activ și conștient, privind cu bună știință anumite aspecte ale realității.

Acțiunea de a privi se referă la colectarea informațiilor din jurul nostru, preluarea datelor despre problema pe care urmează să o supunem analizei, scanarea mediului pentru înțelegerea contextului și o primă filtrare a informațiilor selectate, în funcție de relevanță.

Vezi!

Acțiunea de a vedea presupune internalizarea informațiilor colectate, categorisirea acestora după anumite criterii, înțelegerea semnificațiilor pe care le au în contextul dat și observarea relațiilor dintre elementele componente.

A vedea înseamnă, în contextul gândirii vizuale, selectarea acelor elemente esențiale pentru problema în cauză, identificarea de trăsături comune lor și gruparea ulterioară în funcție de acestea.

Imaginează!

A îți imagina ceva înseamnă a vedea cu „ochii minții” lucruri neaccesibile privirii. La modul concret, actul imaginării presupune crearea de analogii, identificarea de metafore și comparații care să sublinieze mai bine relațiile dintre elementele identificate, punerea problemei într-un context mai larg sau o abordare mai creativă a problemei, care să scoată în evidență componentele principale și raporturile de interdependență dintre acestea.

Arată!

Odată parcurse cele trei etape enunțate anterior, vine momentul considerat cel mai dificil, și anume prezentarea viziunii pe care v-ați făcut-o asupra problemei: alegerea formelor și simbolurilor potrivite și identificarea manierei de a le pune laolaltă, astfel încât oamenii din audiență să înțeleagă exact ceea ce le arătați.

Cel mai simplu, în această fază, este să vă întoarceți la a doua etapă: analizați elementele pe care le-ați văzut și selectat și gândiți-vă ce abordare este mai potrivită pentru acestea: dacă problema este de tipul „cine” și deci se învârte în jurul personajelor, atunci veți apela la imagini și scheme care să implice portrete, schițe ale unor roluri sau profile.

Dacă, în schimb, problema e una de natura cantitativă – rezultate, măsurători, previziuni – atunci cea mai bună abordare este realizarea unui grafic sau a unei diagrame. Dacă elementul principal este contextul, deci un element de natură spațială, gândiți-vă cum ați putea reprezenta o hartă a situației pe care trebuie să o reprezentați. Și exemplele pot continua, pe fiecare tip de problemă în parte.

Cum explic desenul?

Aceasta este întrebarea cea mai grea, cu răspunsul cel mai simplu, tot ce trebuie să faceți pentru a explica imaginea creată este să descrieți cele patru etape urmate în cadrul procesului, adică să priviți, să vedeți, să vă imaginați și să arătați cu voce tare.

Cu alte cuvinte, trebuie să spuneți ce informații ați colectat, ce date ați considerat ca fiind esențiale și ce relații sunt între ele, ce conexiuni mai puțin vizibile ați remarcat, cum ar putea fi ele exploatate și cum arată aceste elemente, puse cap la cap, cu toate implicațiile și variantele de atac care decurg de aici.

Așadar, gândirea vizuală este o abordare inedită a problemelor complexe, care prezintă o mulțime de beneficii, nu doar pentru cei care o practică, ci și pentru cei care „ascultă”. Gândirea vizuală stimulează introspecțiile și analiza amănunțită a problemelor cu care ne confruntăm și ne forțează să identificăm tipare și relații de influență între componentele unei situații complexe.

Totodată, permite o prezentare clară și structurată a problemelor, chiar și în fața persoanelor care fac parte dintr-o cultură diferită. Însă pentru a vă putea bucura de aceste beneficii, metoda trebuie aplicată conform indicațiilor de mai sus. Nu orice simplă mâzgălitură este un produs al gândirii vizuale; aceasta este, până la urmă, o metodă specifică de comunicare, care necesită respectarea unor rigori pentru a fi eficientă.

CONCEPT – Termenul „concept” se referă la ideea sau viziunea din spatele unui design. Mecanismele de gândire și de creație pe care le parcurg designerii atunci când absorb și dezvoltă informațiile primite de la clienți sunt o parte vitală din stabilirea unei variante grafice la o problemă specifică. Dacă nu sunt susținute de o concepție inteligentă, forma și culoarea au puțină. Dar, ca și în cazul formei și al culorii, puteți recurge la tot felul de tehnici care să vă ajute în dezvoltarea conceptelor dorite. Atunci când conceptul și utilizarea formei și culorii se întâlnesc într-un ansamblu coerent, există o posibilitate reală ca designul să-și atingă obiectivele.

CONTRAST – Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2. Diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini fotografice. ◊ Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop în televiziune. – Din fr. contraste.

CONTRAST SIMULTAN. Este dat de tendinta ochiului uman de a face deosebirea intre doua culori apropiate cromatic. Iar aceasta diferentiere este operata accentuandu-se asupra deosebirilor si nu asupra asemanarilor!

CULOAREA (cromatica) este foarte importantă în graphic design, conferind varietate, atmosferă și spațialitate. Culorile pe care le alegeți vor determina nu numai reacții psihologice și emoționale, ci ar trebui, de asemenea, să susțină și să sporească aspectele de natură formală.

DESIGN s. n. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și

calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl., fr. design.

La începutul studiului de caz voi face o trecere în revistă a studiului pe baza revistei „Micul Prinț” abordând scopul designului publicației și rolul designerului în acest process, descriind mijloacele folosite în design.

Scopul revistei este un mijloc vizual de comunicare a ideilor. Abordarea vizuală și cuvintele contribuie împreună pentru a îmbunătăți procesul de comunicare. În primele numere ale revistei, cuvântul tipărit ocupa peste 65% din revistă, iar după un timp fotografiile, ilustrațiile și aranjamentul în pagină au devenit elemente vitale ale trensmiterii mesajului revistei.

Designerul publicației lucrează în tot acest timp să atragă cititorul în primul rând prin a crea o copertă atractivă și interesantă, dar și prin paginile publicației care atrag cititorul corelând bine textul cu utilizarea inteligentă a caracterului, structurii paginii și a imaginilor astfel, îmbogățind mesajul prin design și idei importante și prin folosirea legendelor, prezentarea fotografiilor, a graficii etc. devenind prieten cu cititorul, creând o legătură specială cu cititorul.

Revista „Micul Prinț” este combinație extraordinară de familiar și surpriză. Familiaritatea oferă cititorului o ușurință în orientare – elemente care rămân aceleași de la număr la număr – ca niște semne de orientare care îi arată cititorului cum să se descurce prin revistă. Cititorii vor ști la ce să se aștepte și vor recunoaște locurile familiare, cum ar fi rubricile permanente, sistemul de aranjare a titlurilor și subtitlurilor în pagină. Dar prea multă uniformitate poate să aibă și un efect negativ, totul devenind mult prea previzibil. Iar surpriza, pe de altă parte, dă siguranța că cititorul nu se va plictisi.

Dat fiind faptul că în redacția revistei „Micul Prinț” lucrează doar voluntari, subsemnatul, am toată libertatea de a modela revista așa cum dictează gusturile publicului țintă prin discuțiile cu ei, dar ținând cont și de studiile specialiștilor în ceea ce privește felul de a crea o revistă în sec. XXI.

Ca și designer(voluntar) urmăresc să fiu:

Un comunicator bun, cu publicul căruia i se adresează.

Un editor vizual potrivit prin a decide în continu ce elemente să păstrez și ce elemente să înlătur sau să le combin pentru a comunica mesajul cât mai bine.

Un bun catalizator, pentru a face o conexiune durabilă între mesaj și cititor. Așadar, este important să văd lucrurile nu numai ca și un creator de publicație, ci ca un jurnalist care comunică în mod eficient un mesaj.

Mijloacele pe care le folosim la crearea revistei „Micul Prinț” sunt toate elementele designului: caracterul, ilustrațiile, hârtia, cerneala, fotografia, culoarea, aranjamentul paginii – acestea sunt mijloace prin care transmitem mesajul publicului țintă.

Caracterul: este elegant și classic;

Hârtia: este lucioasă și rezistentă;

Culoarea: culorile sunt calde și poartă un mesaj emoțional pozitiv.

Aranjamentul în pagină: este ordonat și consecvent;

Fotografia și ilustrația: progresist și tânăr;

1.Periodicitatea

Periodicitatea revistei este bianuală fiind corelată cu specificul publicului țintă.

2.Tirajul:

Formatul revistei (A4) 1000 ex.

4.Aria de difuzare

Națională.

5.Conținut

Presă pentru copii și adolescenți cu tematică culturală.

6.Calitate:

Publicație de calitate ce abordează subiecte cu impact cultural, are un ton echilibrat.

7.După momentul apariției (Sunt corelate cu ritmurile vieții urbane).

Publicații de dimineață (majoritatea)

8. Scopul activității

Publicația nu vizează obținerea profitului.

Nu depinde de o sursă publică de finanțare.

Este independentă de autoritățile statale în privința conținutului celor publicate.

Publicație non-profit.

Surse de finanțare: (societatea civilă)

9. Poziția revistei

Neutră.

Echidistantă.

Nu aderă nici la o doctrină sau grupare politică.

Promovează în mod evident valorile și tinerele talente.

Coperta I

Denumirea publicației este „Micul Prinț” (Times New Roman) scrisă cu roșu deschis, ceea ce oferă emoții pozitive de la primul contact vizual. Culoarea copertei este neagră/lucioasă, ceea ce conferă originalitate și statut fotografiei „vedetei” de pe copertă, dar și revistei. Personajul este îmbrăcat cu un sacou alb ceea face să se obțină un contrast bine venit între culori, iar mesajul de „La mulți ani” este scris cu roșu, având pe margini o umbră albă ce ține să atenționeze cititorul cu sinceritate și căldură din partea colegiului de redacție al revistei. În partea de jos a copertei este trasată o bandă de culoare roșie pe care este scrisă denumirea revistei în trei limbi cu litere albe, la fel ca și tirajul, nr., data… pentru evidențiere. Coperta I oferă cititorului încredere prin design și personalitate motivând cititorul să o citească intergral pentru a face cunoștință cu personalitatea propusă, dar și cu alte tinere talente provate în această publicație.

Pagina 2

Pagina respectivă este alb-negru, iar sus la mijloc este o informație culturală (Cenaclul „ Grai Matern” – un sfert de veac), mai jos este denumirea paginii scrisă cu negru evidențiat pe un fon sur pentru a accentua denumirea rubricii din pagină „PAGINA CERCETĂTORULUI”. Aproape de mijlocul paginii este scrisă denumirea materialului expus cu înștiințare precum că există o continuare și pe pag. 14 pentru a intriga cititorul și pentru a-l ține în suspans. Textul este scris cu font „Times New Roman”, iar în fiecare colț al paginii este afișată câte o fotografie de formate diferite cu autorul materialului, dar și cu voluntari ai publicației, pentru promovarea lor.

Colontitlul: Georgia/bold/negru/18pt;

Titlu: Times New Roman/bold/negru/20pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 4/alb-negru.

Pagina 3

Această pagină începe cu reamintirea cititorului că Cenaclul „Grai Matern” a ajuns la un sfert de veac, iar denumirea materialului propus în pagină la fel este scrisă cu negru pe un fon gri pentru a da greutate expunerii interviului și la mijlocul paginii este amplasată o descriere. Pagina este alb-negru pentru a nu obosi ochii cititorului. În colțurile de sus sunt amplasate fotografia reporterului și a intervievatei care la fel sunt alb-negru, iar jos este reprezentat un desen grafic ce reprezintă destinul poetei. Acest interviu continuă pe pag. 6 pentru a motiva cititorul prin suspans.

Colontitlul: Georgia/bold/negru/18pt;

Titlu: Italic/bold/negru/20pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 2/alb-negru.

Desen grafic: 1

Pagina 4

A patra pagină a revistei este așternută color (roșu). Iar titlurile și textul este este de două culori: alb și galben (Times New Roman). Poza 1 este în colțul stâng sus, iar poza 2 este in colțul drept jos, la fel coloră.

Fond: roșu;

Colontitlul: Italic/bold/alb/18pt;

Titlu: Bold Mt Blak/alb/20pt;

Text: Times New Roman/alb/galben/12pt;

Foto: 2/color.

Pagina 5

Pagina cinci la fel este coloră(fundal galben), iar titlul e de culoare roșie (Times New Roman-înclinat). Această pagină prezintă învingătorii festivalului de poezie„R.V.” Denumirile poeziilor sunt cu font Times New Roman de culoare neagră, iar textul este în două culori rușu și albastru care pe culoarea de fon a painii(galbenă) emană energie cititorului. Iar jos, în colțul stâng este amplasată o informație într-un chenar dreptunghiular cu linii negre, ce atenționează despre următorul nr. al revistei.

Fond:galben;

Colontitlul: Italic/bold/roșu/18pt;

Titlu: Times New Roman/bold/negru/20pt;

Text: Times New Roman/ roșu/albastru/negru/12pt;

Foto: 3/color.

Pagina 6

Pagina șase este alb-negru și începe cu un chenar gri pe care este scris cu font (Blackadder ITC), iar textul este scris cu font (Times New Roman) negru și negru evidențiat cu scopul de a accentua și a oferi originalitate mesajului oferit. Pozele la fel vin pentru a aduce date concrete cititorului sau pentru a și în același timp pentru a relaxa ochi cititorilor.

Colontitlul: Blackadder ITC/negru/20pt;

Titlu: Italic/bold/negru/18pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 2/alb-negru.

Pag. 7

Pagina opt este alb-negru, iar denumirea paginii este scrisă pe un chenar gri cu font (Times New Roman) continuând textul din pag. 6 la fel fiind amplasate in pagina două poze pentru autenticitate.

Colontitlul: Times New Roman/bold/negru/18pt;

Titlu: Italic/bold/negru/20pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 2/alb-negru.

Pag. 8

Pagina opt este așternută în culoarea galben, iar denumirea rubricii este cu font(Times New Roman- roșu) între două linii paralele. Titlul textului este evidențiat, iar textul este scris cu (Times New Roman-negru).

Fond: galben;

Colontitlul: Times New Roman/roșu/20pt;

Titlu: Times New Roman/bold/negru/14pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 4/color.

Pag. 9

Pagina nr. nouă la fel este galbenă pe care continuă textul de pe pag. 8 font (Times New Roman) și trei poze colore.

Fond: galben;

Colontitlul: Times New Roman/roșu/20pt;

Titlu: Times New Roman/bold/negru/14pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 3/color.

Pag. 10

Pagina zece continuă interviul realizat de către subsemnatul pe un ton alb-negru cu denumirea paginii pe un chenar gri și trei poze alb-negru.

Colontitlul: Blackadder ITC/negru/18pt;

Titlu: Times New Roman/bold/negru/16pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/bold/12pt;

Foto: 3/alb-negru.

Pag. 11

Pagina nr. unsprezece la fel începe cu denumirea paginii pe chenarul gri, la fel ca pe majoritatea paginilor pentru a oferi paginilor și revistei un ton puți mai rece pentru a-l pregăti, dar și motiva pe cititor să lectureze. Această pagină conține doar o fotografie alb-negru.

Colontitlul: Blackader ITC/negru/18pt;

Titlu: Times New Roman/bold/negru/16pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 1/alb-negru.

Pag. 12

Pagina nr. doisprezece este coloră(roșie). Denumirea paginii este scrisă cu font (Times New Roman-galben). Titlul textului este cu font alb, iar textul din pagină este alb și galben. Fila mai are și doă fotografii colore de mici dimensiuni.

Fond: roșu;

Colontitlul: Georgia/bold/galben/18pt;

Titlu: Times New Roman/bold/alb/16pt;

Text: Times New Roman/italic/alb/galben12pt;

Foto: 2/color.

Pag.13

Pe pagina nr. treisprezece este publicată o poză de dimensiuni mari, cu legendă, care promovează o tânără talentată din R.M. Poza are o calitate medie, întru cât cerința protagonistei nu a coincis cu foto. oferită spre publicare.

Fond: galben;

Colontitlul: Italic/roșu/20pt;

Text: Times New Roman/negru/12pt;

Foto: 41/color.

Pag. 14

Pagina nr. paisprezece este alb-negru, iar textul este scris cu font (Times New Roman). Denumirea paginii este pe chenar gri. Textul împărțit strict în trei coloane. Poza de mici dimensiuni.

Colontitlul: Blackadder ITC/negru/18pt;

Titlu: Times New Roman/negru/20pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 1/alb-negru.

Pag. 15

Pagina nr. cinsprezece este la fel alb-negru și conține informații poze alb-negru de pe coperta 1și 2, dar și un chenar gri în care este afișat colegiul de redacție.

Colontitlul: Blackader ITC/negru/18pt;

Titlu: Times New Roman/negru/14pt;

Text: Times New Roman/italic/ negru/12pt;

Foto: 3/alb-negru.

Coperta 2

Coperta a doua are un fon alb pe care este scrisă denumirea revistei„Micul Prinț” (Times New Roman-roz), dar cel mai important este plasată poza și legenda care destăinuie numele a două vedete mici pe care am avut plăcerea să îi promovăm printre semenii noștri.

Fond: alb;

Titlu: Times New Roman/bold/roșu/24pt;

Text: Monotye/16pt;

Foto: 1/color.

Concluzie

Revista contemporană are un rol esențial în formarea opiniei societății, dar și în comunicarea oamenilor de știință, artă… din întreaga lume și în formarea imaginii asupra realității social-culturale, popularizarea unor modele publice contemporane. Revista tinde să ofere o analiză amănunțită/amplă a evenimentelor și materialelor sociale,artistice și a celor științifice atât de interes general, cât și în interesul diverselor categorii de public – materiale bazate pe subiecte de specialitate. De obicei, acestea sunt tipărite pe hârtie de calitate superioară având o structură grafică bine pusă la punct sau tipărite în variantă electronic. Însăși revista, prezintă un sprijin pentru dezvoltarea corectă în diferite domenii: științific, cultural și social. Ținând cont, că revista contemporană are un rol important privind informarea, dar și formarea opiniei publice, inclusiv cel de mesager al noilor orientări științifice, culturale și sociale. Revista contemporană are o influență majoră în ceea ce privește educația societății oferindu-i un imbold, chiar un exemplu anume prin felul ei de a ne reda lucrurile într-un mod estetic. Dacă astăzi informația ne este oferită prin intermediul mai multor canale influențându-ne de multe ori negativ, atunci revista tinde să influențeze pozitiv societatea și să-i ofere, într-un fel, nu problema cu care ne confruntăm, dar rezolvarea problemei, ceea ce este un plus pentru noi, dar și pentru generațiile viitoare. Revista contemporană reflectă realitatea atât din punct de vedere al ponderii subiectelor, cât și din punct de vedere al tematicii și genurilor informative în care este încadrată. Astfel, cercetarea temei a inclus: rolul și scopul revistei în sistemul mas-media contemporan; potențialul ei informațional; specificul mediatizării realității, genurile utilizate, etc. analiza cantitativă și calitativă a materialelor publicate în revista contemporană; identificarea factorilor care cauzează abordări dezechilibrate în revista contemporană din Republica Moldova; analiza comparativă a revistelor tipărite pe hârtie și a celor electronice. Aceste criterii au constatat că revistele au diferite frecvențe: bisăptămânală, lunară, bilunară, trimestrială, semestrială. Calitatea și cantitatea materialelor în cele mai multe cazuri coincide cu realitatea astfel făcând o imagine bună revistei. Revista contemporană este un canal mediatic regenerativ, iar publicarea multitudinii de materiale, contribuie la fortificarea și acumularea cunoștințelor noi. Revista contemporană ca o modalitate de liberă circulație a informațiilor, joacă un rol important în asigurarea schimbului de informații în societate, constituind un mediu de dialog între diferite domenii și comunități. Tehnologiile informaționale modifică scenariile de dezvoltare a platformelor de comunicare, fiind adăugate noi opțiuni de comunicare, iar utilizarea revistelor științifice electronice în comunicarea științifică este în creștere, ceea ce presupune că în următorii ani rata utilizării, în special a revistei electronice, va constitui un procent tot mai ridicat în cadrul sistemului de informare. Revistele din Republica Moldova nu înregistrează o apariție regulată și operativă, încât, anual nu văd lumina tiparului circa mai mult de douăzeci de procente din numerele preconizate pentru apariție. Astfel, platformele online vor sprijini din ce în ce mai mult publicarea revistelor care nu pot vedea lumina tiparului din diferite probleme economice. Asistăm la o modificare a aspectului și conținutului revistei contemporane care trece treptat în altă „eră” a informației și a jurnalismului în general însă, totuși cred ar fi bine ca revitele să fie publicate și în format tipărit pentru a nu pierde din originalitatea și frumusețea revistei contemporane. Chiar dacă revista tipărită prezintă o serie de aspecte ce pare a ne pune în situații dezavantajoase cum ar fi șituația economică, în nici un caz, nu trebuie să renunțăm la varianta tipărită. Chiar va fi mai ușor ca după ce a fost pus la punct un număr complet al revistei, pe platformele electronice să facem și varianta tipărită, din motivul că ea este complet finalizată în variantă digitală. Cu toate acestea totuși, revistele științifice electronice vor putea soluționa problemele provocate de criza publicațiilor periodice, inclusiv datorită posibilităților tehnologiilor avansate, ceea ce este un aspect important în soluționarea acestei probleme odată ce revistele științifice din Moldova nu înregistrează o apariție regulată și operativă, iar din această cauză anual nu văd lumina tiparului circa 20% din numerele preconizate.

Chiar dacă revista electronică are multe avantaje din mai multe puncte de vedere, totuși, revista tipărită pe hârtie reprezintă ea însăși un avantaj din punct de vedere istoric constituind un document incontestabil care trece prin timp, ceea ce nu putem spune și depre e-reviste pentru că aceste platforme pe care sunt publicate pot fi distruse din diferite motive și atunci ea reprezintă și un risc foarte mare mai ales pentru cele științifice care reprezintă un dialog la nivel mondial între oamenii de știință.

Revista „Micul Prinț” este combinație extraordinară de familiar și surpriză. Familiaritatea oferă cititorului o ușurință în orientare – elemente care rămân aceleași de la număr la număr – ca niște semne de orientare care îi arată cititorului cum să se descurce prin revistă. Cititorii vor ști la ce să se aștepte și vor recunoaște locurile familiare, cum ar fi rubricile permanente, sistemul de aranjare a titlurilor și subtitlurilor în pagină. Dar prea multă uniformitate poate să aibă și un efect negativ, totul devenind mult prea previzibil. Iar surpriza, pe de altă parte, dă siguranța că cititorul nu se va plictisi.

Dat fiind faptul că în redacția revistei „Micul Prinț” lucrează doar voluntari, subsemnatul, am toată libertatea de a modela revista așa cum dictează gusturile publicului țintă prin discuțiile cu ei, dar ținând cont și de studiile specialiștilor în ceea ce privește felul de a crea o revistă în sec. XXI.

Scopul revistei este un mijloc vizual de comunicare a ideilor. Abordarea vizuală și cuvintele contribuie împreună pentru a îmbunătăți procesul de comunicare. În primele numere ale revistei, cuvântul tipărit ocupa peste 65% din revistă, iar după un timp fotografiile, ilustrațiile și aranjamentul în pagină au devenit elemente vitale ale trensmiterii mesajului revistei. Designerul publicației lucrează în tot acest timp să atragă cititorul în primul rând prin a crea o copertă atractivă și interesantă, dar și prin paginile publicației care atrag cititorul corelând bine textul cu utilizarea inteligentă a caracterului, structurii paginii și a imaginilor astfel, îmbogățind mesajul prin design și idei importante și prin folosirea legendelor, prezentarea fotografiilor, a graficii etc. devenind prietenul cititorului, creând o legătură specială cu cititorul.

Bibliografie

Surse online:

www.magazinetraining.com

www.Designdepresa.ro

www.Conceperea-Si-Elaborarea-Ziarului.com

www.ro/design/logo-design

www.designul-in-presa-scrisa.ro

www.design/identitate-vizuala.ro

www.ro/design/grafica.ro

Cărți:

Popescu, Cristian Florin & Bâlbâie, Radu – Mic dictionar de jurnalism, ed. Fundatia Rompres,Bucuresti, 1998;

Funeriu, I. – Principii si norme de tehnoredactare computerizata, ed. Amarcord, Timisoara, 1998;

Coman, Mihai (coordonator) –Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, 2 vol., ed.Polirom, Iasi, 1997 (vol. 1), 2000 (vol. 2);

David Randall, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 95-104;

Richard Keeble (coord), Presa scrisă. O introducere critică, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 81-88;

Brielmaier, Peter, Eberhard, Wolf, 1999 (trad.): Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Iași, Polirom, pp.7-153;

Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare. Punerea în pagină a ziarelor și revistelor, Colecția Collegium. Media, Polirom, Iași, 1999;

Guzun, Mihail, Maxim, Dumitru, Machetarea – două viziuni, un singur scop. Prezentarea grafică. Ghid de jurnalism pentru liceeni, Centrul Independent de Jurnalism, Chișinău, 2003 ;

Guzun, Mihail. Prezentarea grafică a ziarului. Ed: Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, 1992, p.72;

Roșca, Luminița, Surugiu, Romina (coord.), Producția unei reviste. Strategii editoriale în presa specializată. Editura Universității din București, București, 2007;

Simion, Cristina (coord.), Ghidul managerului de presă, colecția Practic, Ed: Humanitas, București, 2007.

Anexă

Capitolul I

1.1

– coperta revistei "Clipa"( un număr mai vechi.)

– are o grafică simplă, în care predomină textul, iar ilustrațiile sunt simple desene.

1.2

– coperta revistei "Clipa" (o variantă mai nouă).

– imaginația designer. este, practic, nemărginită, prima pagină conține câte o fotografie originală și are un colorit bine accentuat pentru a ilustra articolul principal.