Radioul In Sistemul Mass Media

Radioul în sistemul mass-media

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Mass-media și opinia publică

1.1 Apariția radioului

1.2 Istoria radioului românesc

1.2.A Radioul public

1.2.B Radioul comercial

1.3 Primele posturi de radio din lume

Capitolul 2. Consiliul Național al Audiovizualului și monitorizarea radioului

2.1 Audiențele radioului public / comercial

2.2 Radioul și publicitatea

2.3 Perspectivele Radioului – Digitalizarea FM-ului

Studiu de caz – Analiza matinalului Morning ZU, difuzat la Radio ZU

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

În această lucrare îmi propun să analizez rolul radioului în sistemul mass-media iar tema studiului de caz este matinalul Morning ZU difuzat în fiecare dimineață, de luni până vineri, la Radio ZU. Am ales să cercetez o temă din domeniul radio deoarece este materia care mi-a plăcut cel mai mult din timpul facultății.

O contribuție importantă în alegerea temei a avut-o și Școala Radio, un proiect pus la dispoziție de universitate și finanțat din fonduri europene. Din proiect au facut parte mai mulți oameni de radio, angajați ai City FM, care mi-au oferit toate informațiile de care aveam nevoie și m-au învățat tot ce se întâmplă în interiorul unui post de radio. Am profitat de această ocazie și nu i-am lăsat până când nu mi-au răspuns și la ultima întrebare. Modul în care s-a desfășurat acest proiect și devotamentul meu au făcut ca, la sfârșitul acestui stagiu de practică, să obțin un scor de 53 din maximul de 60 puncte și să fiu pe primul loc din cele 70 de persoane înscrise.

Profesorii implicați în dezvoltarea mea au avut și ei un rol foarte important însă Conf. univ. dr. Dona Tudor este un exemplu pentru mine și totodată mentorul meu în conceperea licenței. Îmi aduc aminte cu drag când ne spunea în timpul cursurilor că nu trebuie să ne fie teamă să vorbim la microfon și că în viață nimic nu este imposibil.

Încă din cele mai vechi timpuri comunicarea reprezintă una din trăsăturile caracteristice ale omului. Aceasta este un proces prin care un emițător transmite informații receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte. Și cum radioul comunică cu ajutorul undelor hertziene este una din cele mai importante piese de pe tabla de șah a sistemului mass-media.

Mass–media este elementul fundamental și locomotiva opiniei publice, care, la rândul ei, este instrumentul care măsoară succesul sau insuccesul unor demersuri având ca scop relatarea obiectivă a evenimentelor.

Presa stârnește și conturează interesul publicului față de evenimentele reflectate și influențând fiecare persoană în parte, mass-media creează premise pentru formarea sau modificarea opiniei individuale, opiniei de grup, de colectiv și nu în ultimul rând, a opiniei publice.

Pentru început ar trebui să ne întrebăm: radioul reprezintă undele electromagnetice, descoperite de Marconi, sau un canal de comunicare? Cu siguranță ambele variante sunt corecte însă radioul reprezintă cu mult mai mult.

Radioul este o componentă importantă a mass-media, iar apariția sa a fost considerată sursa principală a Revoluției Electronice. Apărut inițial ca o sursă de informare mai rapidă decât presa scrisă, odată cu trecerea timpului a început să îmbine funcția de informare cu cea de divertisment, pentru ca în zilele noastre aceasta din urmă să fie mult mai vizibilă decât prima.

În România, fenomenul radio a apărut la 1 noiembrie 1928, după ce cu aproape un an înainte fusese constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică, pentru ca în anii următori ceea ce avea să devină radioul public din zilele noastre, Radio România Actualități, cu toate diviziile sale, să progreseze atât la nivel organizatoric, cât și la nivel tehnic.

Momentul decembrie 1989 a reprezentat un moment de cotitură și în istoria radioului românesc, nu numai în cea a societății. Radioul public s-a pliat în funcție de setea românilor de informație și divertisment și a deschis mai multe studiouri regionale, pentru ca ulterior să se reorganizeze periodic.

După 1989 radioul public a început să aibă și concurență, odată cu înființarea posturilor de radio private, ceea ce nu avea cum să fie altfel decât benefic pentru fenomenul radio din România și pentru public, care avea deja posibilitatea de a alege către ce gen de post de radio să se orienteze.

Dacă la început posturile private au suferit din cauza acoperirii inferioare celei a postului public, în 2000 s-a înregistrat o premieră, Europa FM fiind primul post privat de radio cu acoperire națională.

Apariția formatului Contemporany Hit Radio (CHR), în 1993, a fost un nou punct cheie în evoluția fenomenului în România. Adoptând acest format și implementând instrumente de marketing, posturile private de radio și-au crescut considerabil audiența și chiar au ajuns să o depășească pe cea a radioului public, cu toate că, la nivel de acoperire în țară îi sunt inferioare.

În prezent, posturile de radio sunt înființate pentru profit, profit care trebuie maximizat prin instrumente de marketing menite să mărească audiența ce va fi cumpărată de publicitari. Există posibilitatea selectării publicului ascultător, costurile sunt moderate, dar există dezavantajul că mesajul nu poate fi prezentat decât sonor, ascultătorii făcându-și o imagine parțială și de moment asupra acestuia.

Sunt de preferat spoturile scurte, de 20-30 secunde, iar sloganul trebuie inclus obligatoriu. În situațiile în care se apelează la mai multe posturi, se are în vedere ca ora de transmitere a spotului să difere de la un post la altul.

Caracteristic publicității este faptul că ea reprezintă un mijloc de comunicare de masă deoarece mesajele nu sunt transmise unei singure persoane ci unui întreg grup de persoane și raporturile între emițătorul mesajului și destinatarii acestuia nu sunt directe, ci se stabilesc prin intermediul unui canal de comunicație de masă (presă, radio, televiziune, internet), de aceea putem afirma că publicitatea este nepersonală. Fiecare dintre acestea are avantaje și dezavantaje. Planificatorii media au în vedere mai mulți factori atunci când decid ce mediu va fi folosit.

Un domeniu care a luat amploare în ultimii ani este internetul, unde numărul televiziunilor și radiourilor online crește de la zi la zi. Chiar dacă există inițiative publice de reglementare, din păcate mediul virtual nu poate fi controlat. Pe viitor cu siguranță vor apărea reglementări privind mediul online deoarece trebuiesc controlate materialele radio-tv, pornografia infantilă, drepturi de autor, publicitatea online.

În primul capitol vă introduc în sfera jurnalismului și doresc să vă prezint efectul mass-media asupra opiniei publice, o istorie a radioului și bineînțeles informații despre apariția acestui fenomen în România dar și la nivel internațional.

În cel de-al doilea capitol voi discuta despre cât de importantă este audiența dar mai ales rolul pe care îl joacă Consiliul Național al Audiovizualului asupra radioulul. Iar ultimul subcapitol este dedicat marilor schimbări apărute odată cu digitalizarea FM-ului.

Ultima parte a licenței este dedicată studiului de caz unde am să identific pentru dumneavoastră metodele prin care Morning ZU reușește să fie pe primul loc în topul matinalelor din București de mai bine de 6 ani, avănd în vedere că în acest moment există o competiție acerbă pentru această poziție.

În concluzia acestui proiect de cercetare, radioul în sistemul mass-media reprezintă o pârghie importantă în promovarea de idealuri, bunuri sau servicii iar informațiile oferite pe această cale au de cele mai multe ori un rol decisiv în dezvoltarea personalității, influențând opinii și alegeri.

Capitolul 1. Mass-media și opinia publică

Mass-media este un sistem în care sunt incluse toate mijloacele de comunicare având drept țintă un număr cât mai mare de oameni. Acest sistem asigură circulația informațiilor, opiniilor și abordărilor cu importanță socială prin intermediul televiziunii, radioului, ziarelor, revistelor, internetului și cinematografului.

“Pornind de la funcțiile de bază ale sale, ne putem forma ușor o părere despre rolul pe care media îl are în informarea, educarea și ghidarea societății secolului XXI. Pe langă aceasta, mass-media mileniului III se confruntă cu o mare problemă: limita până la care se poate ajunge în procesul de informare, educare și distrare a publicului – țintă, până unde poate ține cenzura și autocenzura fără a aduce atingere libertăților constituționale privind libertatea de exprimare și de informare a cetățenilor.”

Opinia publică o putem defini ca fiind părerea formată de către public, iar efectul mass-media asupra ei se explică prin: relația public – sistem mass-media – sistem social. Această relație în care apare satisfacerea nevoilor indivizilor, probleme de informare, realizarea scopurilor, depinde în totalitate de această interdependență. Cu cât interesul individului față de mass-media este mai mare cu atât și dependența sa față de informațiile survenite prin mass-media crește.

Există și un proces de influențare asupra publicului care poate fi împărțit în două categorii: informativ și analitic. În prima categorie este vorba despre mesajele apărute în presă cu un conținut cât mai mare de informație utilă. Acesta este un proces sistematic și permanent care duce la apariția și formarea interesului public față de anumite evenimente. Tot aici apar, pentru prima dată, încercările de influențare și manipulare a consumatorului prin intermediul presei.

Procesul analitic apare odată cu punerea în sistem a mesajelor cu caracter pozitiv și date operative precum și cu caracter complex analitic. Această a doua categorie influențează fiecare persoană în parte și duce la formarea atitudinii publicului față de o anumită problemă luată în discuție.

Opinia publică se poate manifesta ca o expresie sau ca un răspuns de aprobare sau de dezaprobare față de evoluția unui eveniment. Mass-media are un rol important în formarea sau modificarea opiniei individuale sau de grup și, nu în ultimul rând, a opiniei publice. Mai pot adăuga faptul că opinia publică este produsul comportamentului publicului față de probleme de ordin general și evenimente. Publicul nu este altceva decât o realitate individualizată, care intră în contact cu evenimentele-fapt sau evenimentele-informație.

O realitate incontestabilă o reprezintă faptul că mass-media este supranumită a patra putere întru-un stat, fiind și cel mai puternic factor al formării opiniei publice.

Raportul dintre opinia publică și principalele funcții ale presei este următorul:

opiniile individuale și de grup sunt formate prin difuzarea de știri;

structurează și modifică atitudini și comportamente;

influența opiniei publice asupra vieții social-politice și exercitarea funcției de participare la guvernarea societății;

adoptarea deciziilor sau influențarea modului de rezolvare a treburilor publice printr-o atitudine critică, protestatară.

Jurnalistica apare ca un mediator între realitățile din lumea înconjurătoare și populație. Ea se impune în primă fază ca un producător de secvențe din realitate, de curente de opinii, iar ulterior ca un mijloc important de influențare și schimbare a comportamentelor individuale și colective.

Informația, împreună cu acțiunea de propagandă care însoțește în mod obligatoriu procesul de informare, dă naștere curentelor de opinie publică, modificând direcția acestora.

Propaganda se bazează atât pe procesul de informare a populației, cât și pe cel de dezinformare. Dezinformarea în presă este un fenomen vicios, care presupune relatarea incorectă a unui eveniment, prin omiterea sau adăugarea anumitor informații în conformitate cu opțiunile și simpatiile politice ale jurnalistului și cu scopul propus spre realizare. Acest fenomen a atins cote semnificative în secolul al XX-lea, fiind propagat în interiorul mass-media de anumite grupuri de indivizi sau persoane particulare, care urmăresc scopuri de defăimare, discreditare a unui paare a populației, cât și pe cel de dezinformare. Dezinformarea în presă este un fenomen vicios, care presupune relatarea incorectă a unui eveniment, prin omiterea sau adăugarea anumitor informații în conformitate cu opțiunile și simpatiile politice ale jurnalistului și cu scopul propus spre realizare. Acest fenomen a atins cote semnificative în secolul al XX-lea, fiind propagat în interiorul mass-media de anumite grupuri de indivizi sau persoane particulare, care urmăresc scopuri de defăimare, discreditare a unui partid, a unei întreprinderi sau de destabilizare a unei anumite situații din societate.

Fuga după senzațional a făcut posibilă, chiar necesară, utilizarea tot mai frecventă a informațiilor eronate și înșelătoare în presă, iar concurența dintre diferite mijloace de informare în masă, care au ca scop reflectarea realității unice, a dat naștere unui fenomen negativ: interpretarea tendențioasă a acestei realități. Interpretarea tendențioasă a realității dezinformează și dezechilibrează publicul, având ca rezultat formarea unei opinii publice neadecvate, greșite, vizavi de realitatea înconjurătoare.

Media influențează prin intermediul mesajelor sale opinia publică, modelează atitudini, prefigurează comportamente și reacții. Cel puțin pentru moment media au câștigat, se pare, disputa, devenind forța cu cel mai mare impact asupra opiniei publice. Ele selectează problemele care sunt difuzate, acordându-le grade diferite de importanță și au reușit chiar o performanță ieșită din comun, să se substituie opiniei publice, pretinzând că vorbesc în numele ei.

Apariția radioului

Sursa principală a revoluției electronice este considerată a fi apariția radioului. Dacă la început comunicațiile erau numite telegrafie sau telefonie fără fir, aceste expresii nu au rezistat în timp și au fost înlocuite cu termenul radio.

Radiotelegrafia și radiotelefonia sunt domeniile principale ale radiotelecomunicațiilor. Tehnica redării cu înaltă fidelitate a sunetului reprezintă în continuare un subdomeniu al radiocomunicațiilor.

Fenomenele fizice, în special cele electrice, stau la baza fundamentală a radioului. Fascinați de această ramură, Volta, Cavendish, Faraday, Ampère, Kelvin, Maxwell și Gilbert au început să cerceteze intens și îi putem numi acum pionierii fondatori ai radioului.

Fizicianul german Heinrich Hertz este prima persoană care a realizat, în 1887, o emisie și o recepție de undă radio. Pentru această performanță el s-a folosit de propriile studii de fizică teoretică la care a mai adăugat și rezultatele studiilor predecesorilor săi, mai ales cele ale lui Maxwell.

Aleksandr Stepanovici Popov, fizician rus, cu al său înregistrator de furtună a avut o puternică contribuție la dezvoltarea radioului. El este inventatorul antenei și tot el a realizat primele recepții sistematice în 1895.

Primul sistem practic de emisie și recepție, bazat pe undele electromagnetice aparținând aparatului lui Tesla, a fost prezentat lumii în 1896 de către Guglielmo Marconi care nu a făcut altceva decât să sintetizeze toate datele de până la el. Marconi alături de germanul Karl Ferdinand Braun, în 1909, sunt recompensați cu prestigiosul premiu Nobel pentru contribuțiile aduse în domeniul fizicii.

Realizarea primei transmisi în Statele Unite ale Americii a avut loc în statul Virginia de Vest și este atribuită doctorului stomatolog Mahlon Loomis din Philadelphia.

Între Washington și Baltimore, în 1843, cu ajutorul unei idei aparținând pictorului american Samuel Morse începe să funcționeze primul serviciu telegrafic fără fir. După acest moment istoric tot ce a mai rămas de făcut a fost înlăturarea cablului electric, ceea ce s-a și întâmplat câțiva ani mai târziu.

Pentru ca acest lucru să fie posibil echipamentul de emisie preia informația de voce și o introduce într-un amplificator pentru a-i amplifica semnalul iar de aici semnalul este direcționat către un modulator. Apoi are loc un amestec al semnalului util cu cel de radiofrecvență aparținând unui oscilator local. După această îmbinare semnalul este trimis direct în antenă.

Al doilea echipament, cel de recepție, intervine după ce semnalul a fost transformat în radiație electromagnetică. Echipamentul de recepție, fiind pe scurt aparatul radio, care captează semnalul cu ajutorul antenei, este demodulat și transmis unui amplificator de joasă frecvență. Între urechea umană și radioreceptor intervine difuzorul. Invenția îi aparține lui Alexander Graham Bell care patentează, în 1876, primul difuzor electric, parte din telefonul său. O versiune îmbunătățită a difuzorului este prezentată publicului de Ernst Siemens în 1877.

Există două tipuri de modulație:

Modulația în amplitudine AM

Modulația în frecvență FM.

Frecvența modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte.

Istoria radioului românesc

1.2.A Radioul public

Fenomenul radio în România și-a făcut debutul la data de 1 noiembrie 1928, iar primul semnal radiofonic, lansat în eter, a fost realizat prin cuvântul profesorului Dragomir Hurmuzescu, fizician român, ridicat la rangul de președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică.

Mișcări pro-radiofonie existau și înainte de 1928 iar cel mai bun exemplu este Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, constituită la data de 22 Decembrie 1927, conform Jurnalului nr. 2915 al Consiliului de Miniștri, art.2.

Societatea de Difuziune Radiofonică este înregistrată oficial la tribunal în 1928, iar prima adunare generală a avut loc la data de 17 ianuarie 1928, unde cea mai mare parte a capitalului de participare aparține statului.

Pe site-ul Societății Române de Radiodifuziune se precizează: “La început au fost 17 angajați. Primul director, prima secretară, primul jurist al Societății, primul contabil, primele crainice, primul mecanic al studiourilor […]

Cine erau VOCILE fără chip, pe care ascultătorul învăța treptat să le cunoască și să le recunoască? Cine erau cei care se ascundeau în spatele acestor voci? Cine erau aceia care, încă de la începuturi, se gândeau la gusturile și preferințele celor ce cu atenție și nerăbdare își aplecau urechea la aparatele de radio? Numele lor există în arhiva radioului. Uneori le găsim și fotografiile, alteori, însă, nu! Atunci, ei rămân doar niște voci ."

“Radiodifuziune (TELEC.), radiocomunicație unilaterală care constă în transmisiunea sistematică a unor programe sonore sau vizuale și sonore (în cazul televiziunii radiodifuzate), destinate recepției publice. […] Prin r. se asigură transmiterea unei mari varietăți de programe, a unei mari cantități de informație și promptitudinea informării.”

Construcția primelor studiouri adecvate sau săli de audiție, cum se numeau în acea perioadă, a avut loc în imobilul din strada General Berthelot nr. 60 în 1930. Prima transmisie a unei opere din studio (Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini) a avut loc pe 21 martie 1930 iar pe 11 februarie 1932, la adresa menționată mai sus, a fost inaugurat Studioul Mare.

Pe 20 octombrie 1932 a apărut Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltării rețelei naționale de relee. Aceasta oferea cadrul legal pentru dezvoltarea tehnică a rețelei naționale de radiorelee.

1932 a fost și anul când s-au difuzat primele emisiuni în limbi străine (franceză și germană), care pot fi considerate precursoarele postului Radio România Internațional: niște "miniaturi de emisiuni vorbite", cu referire la specificul românesc, difuzate pe frecvența Radio România.

Pe 11 iunie 1933 a avut loc prima transmisie a unui meci de fotbal internațional: România – Iugoslavia.

În 1937, Societatea Română de Radiodifuziune a introdus în organigramă următoarele:

Consiliu de administrație, care fixa principiile de organizare și conducere;

Comitet de direcție, care controla activitatea Societății Române de Radiodifuziune;

Direcție generală, care includea directorii adjuncți și secretariatul general (arhiva și registratura);

Direcția programelor vorbite și muzicale;

Direcția tehnică;

Direcția contencios;

Direcția administrativă;

Direcția comercială ;

Președinte;

Director general numit de Consiliul de administrație.

Pe 31 decembrie 1937, Societatea Română de Radiodifuziune a trecut în subordinea directă a Președenției Consiliului de Miniștri.

“Primul studio regional a luat ființă pe 8 octombrie 1939, când la Chișinău s-a inaugurat Radio Basarabia, cu un program propriu de emisiuni în limba română și în limba rusă. Numărul abonaților a crescut de la 274.314, în 1938, la 319.408, în 1939.

Pe 12 februarie 1939 s-a lansat o emisiune românească pentru America, drept mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziția Universală de la New York. În program:

Poema română de George Enescu,

o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase,

o horă caracteristică în interpretarea orchestrei lui Grigoraș Dinicu,

arii populare românești, cu concursul Valentinei Crețoiu Tassian și a lui G. Folescu.”

Societatea de Radiodifuziune nu întrerupe difuzarea programului nici în timpul războiului cu toate că evacuarea și dispersarea componentelor sale începe pe 22 aprilie 1944. Mesajul Regelui către țară și proclamația guvernului sunt difuzate pe 23 august 1944, iar o zi mai târziu un bombardament german distruge sediul Societății Române de Radiodifuziune. În aceste condiții dramatice numărul abonaților scade la 96.759.

Finalul războiului afectează structurile și activitatea instituției deoarece în acea perioadă s-au produs schimbări politice majore. Imediat, în cadrul Societății de Radiodifuziune intră în vigoare un nou regulament de funcționare și organizare în care apar o subdirecție generală de programe, una culturală și alta muzicală, toate coordonate politic.

Naționalizarea Societății Române de Radiodifuziune, are loc pe 11 iunie 1948.

În 1954 Societatea de Radiodifuziune emitea pe două programe. În acest an au început să apară, treptat, studiourile locale, odată cu dezvoltarea emițătoarelor pe unde medii în teritoriu:

pe 15 martie Radio Cluj,

pe 6 iunie Radio Craiova,

în 1955, Radio Timișoara.

A continuat înființarea de posturi noi:

în 1967 a început să funcționeze pe litoral, Radio Vacanța,

în martie 1973, emisiunile muzicale sporadice emise în "înalta fidelitate" (FM) s-au transformat în Programul 3 (pentru tineret).

În anii '70 și începutul anilor '80, cele trei canale ale Radiodifuziunii emiteau 54 de ore pe zi:

24/24 pe Programul 1,

19 ore pe Programul 2,

11 ore pe Programul 3.

Data de 22 decembrie 1989 a însemnat, pentru Radio România și pentru societatea românească, un moment de răscruce și un examen. Din acel moment, Radio România și-a deschis stațiile regionale, iar evoluția instituției a fost una ascendentă:

în 1990 s-a înființat studioul regional Constanța,

tot atunci a început să emită și Antena Bucureștilor – devenită mai târziu, în 1998, Radio București,

ulterior a mai apărut un alt canal destinat populației rurale, intitulat "Antena Satelor".

În 1996, apar 11 redacții specializate și un "Departament al Posturilor Teritoriale și Locale”, dupa modelul Radio France și se decide reorganizarea programelor de emisie, înființându-se trei canale naționale:

România Actualități,

România Cultural,

România Tineret,

Pe 24 martie 1997 a început să emită Radio România Muzical.

Sfârșitul anului 2003 introduce Radio România Internațional, într-o rețea internațională de emițătoare. Acum formulele de transmisie intră într-un proces complex care îi oferă posibilitatea de a transmite prin satelit via Internet, prin parteneriat cu posturi de radio private și apare posibilitatea de recepție prin Wi-Fi și telefonie mobilă.

Un an mai târziu, pe 1 octombrie, Radio România Tineret dispare din FM și se transformă în Radio3Net, emițând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro. Din luna august 2007, postul poartă numele fostului director, Florian Pitiș, drept omagiu pentru contribuția sa adusă acestui post.

Radio România începe difuzarea programelor în sistem digital DAB-T în anul 2005, în București și împrejurimi, după emiterea pe internet a altor canale ale sale.

Un alt pas important este făcut pe 1 noiembrie 2008, când Radio România sărbătorește 80 de ani de la transmisia primei emisiuni radiofonice. Importanța evenimentului este lansarea primului radio public online din lume, Kids Radio, dedicat copiilor. Tot cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de radiofonie românească, Banca Națională a României a lansat o monedă aniversară din argint, iar Radiofilatelia omagiază acest eveniment de experiență și profesionalism prin lansare a unui timbru aniversar Radio România 80.

“După realizarea în 1920 a primei transmisiuni radiofonice pentru public (v. și e l e c t r o n i c ț; e m i ț ă t o r), r. a cunoscut o dezvoltare rapidă. Între 1920 și 1924 au fost inaugurate sisteme de r. în toate statele mari, iar în 1930 majoritatea statelor de pe glob dispuneau de stațiuni de radioemisie. Numărul stațiunilor a crescut de la aproximativ 600 în 1925 la circa 12 600 stațiuni de radiodifuziune sonoră și 2 380 stațiuni de televiziune, în 1963, ajungîndu-se ca în ultimul deceniu, pe scară mondială, numărul abonaților r. să-l întreacă pe acela al cititorilor de ziare; în 1963 existau 400 000 000 de radioreceptoare radiofonice și 130 000 000 de televizoare în funcțiune. Problemele foarte variate (distribuirea radiofrecvențelor, cercetarea știintifică-tehnică, transmisiunea de programe internaționale, rețelele de radiocomunicații etc.) ridicate de răspîndirea r. necesită coordonarea activității diferitelor organe și instituții de specialitate. Pe plan internațional ea este efectuată de Comisia electrotehnică internațională, Comitetul consultativ internațional de radiocomunicații, Organizația internațională de radiodifuziune și televiziune, Uniunea europeană de radiodifuziune etc. V. și R a d i o t e l e v i z i u n e a r o m â n ă.”

În prezent Radiodifuziunea Română are 5 posturi centrale: Radio România Actualități, Radio România Cultural și Radio Antena Satelor cu o acoperire totală a teritoriului, Radio România Muzical, Radio România Internațional și mai multe canale regionale, grupate sub genericul Radio România Regional (Radio București, Radio Cluj, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Iași, Radio Mureș, Radio Reșița, Radio Sighet, Radio Timișoara, Radio Antena Brașovului, Radio Antena Sibiului, Radio Vacanța), precum și redacția minorități (maghiară și germană) a studiourilor regionale.

De la prima emisie radio, numai pe unde lungi, canalele Radio România sunt transmise astăzi atât pe unde medii, scurte, ultrascurte, cât și pe satelit, internet și prin radio digital terestru (DAB-T în București și în DRM pentru Europa Occidentală).

1.2.B Radioul comercial

Reala concurență pentru radiourile publice începe în 1990, odată cu lansarea primului post de radio privat, din România, Unifan. Acesta suferă o ruptură, în 1991, ceea ce duce la apariția posturilor Fan Radio și UniPlus.

Pe frecvența Vest (88-108 Mhz), în perioada 1990-1991 are loc o avalanșă de posturi radio. La început pe această frecvență erau două posturi de radio: Delta RFI și Radio Nova 22. Începând cu 1991, Radio Contact și Radio Meridian trec și ele pe banda de Vest.

Acordarea licențelor pe 10 ani, în 1994, reprezintă un pas foarte important pentru radioul privat din România. În acel an Radio Nova 22 își încetează activitatea, iar posturi de radio precum Radio 21, Radio Pro FM și Radio Total își încep activitatea.

În martie 1994, conform ziarului “Libertatea”, în București, emiteau următoarele posturi:

Bandă est (F.M. O.I.R.T.):

Fun Radio 67,8 MHz

Tinerama 68,7 MHz

Uniplus Radio 69,8 Mhz

Radio Romantic 72,68 Mhz

Bandă vest (F.M. C.C.I.R.):

– Radio Delta 93,5 MHz

– Total FM 94,2 MHz

– Radio Contact 96,1 MHz

– Radio 21 100,2 MHz

– Pro FM 102,8 MHz

Europa FM reprezintă o premieră în domeniul radioului privat românesc. Acest post este lansat pe 26 mai 2000, iar noutatea cu care intră pe piață este acoperirea la nivel național. Europa FM deține 44 de stații, acoperă 60% din teritoriul țării și 80% din populație. Referitor la publicul țintă, Europa FM se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani.

Anul 1993 aduce schimbări majore pe piața radio din România, odată cu introducerea formatului Contemporary Hit Radio (CHR). Din acel moment încep și nemulțumirile DJ-lor față de playlist. Primii care își manifestă insatisfacția sunt cei de la Radio Contact, care nu mai au posibilitatea de a propune ascultătorilor propriile preferințe și deasemenea faptul că partea de exprimare liberă o pot face de acum odată la două piese încadrându-se în maximum 30 de secunde.

Motivul real al DJ-lor era altul, mai exact, în cele 40-60 de secunde pe oră în care aveau voie să vorbească, aceștia nu își mai puteau etala personalitatea, iar acest timp era destinat anunțării programului din ora următoare, al unei piese sau chiar anunțării buletinului meteo.

După organizarea grilei de programe la zecimi de secundă, rezultatele au început să apară, astfel încât audiența și profitul au crescut. Această organizare nu le este favorabilă și celor de la Radio UniPlus, deoarece nu se puteau adapta unui program verificat.

Astăzi există o strictețe maximă în ceea ce privește aplicarea rețelelor de audiență. Radioul este înființat pentru profit, care trebuie maximizat cu ajutorul instrumentelor de marketing. De câțiva ani instrumentele de marketing au pătruns și în radiourile românești. S-au înființat chiar și departamente de sondare calitativă a audienței, deoarece ascultătorii doresc să interacționeze cu radioul.

Cea mai bună bază de date pentru feedback se formează cu ajutorul sutelor de apeluri telefonice primite de la ascultători. Aceste informații se prelucrează iar apoi se organizează studii interne care indică impactul vocilor ce se aud în eter, calitatea știrilor dar și muzica, asupra ascultătorilor. Astfel departamentul de marketing, în unele cazuri, este mult mai important decât redacția în sine.

Tabloidizarea știrilor este o altă consecință a evoluției radioului românesc. Cu o cotă zdrobitoare de 53%, echivalentul formatului tabloid în radio (CHR), este cel mai ascultat. Explicația fiind că acest public își ia informația din alte surse. Creșterile substanțiale de ascultători la nivel național, din ultima perioadă, au fost posibile deoarece anumite posturi de radio și-au mărit puterea de emisie sau prin faptul că liderii naționali au achiziționat posturi de radio locale.

În București se manifestă un alt fenomen: folosirea marketingului și publicității în orice mediu (de la cel mai targetat print până la cel mai vândut tabloid, de la cele mai mari panouri până la „telefoanele“ de sondare a audienței).

Apariția posturilor targetate a mărit audiența generală și a „mușcat“ din ascultătorii radiourilor Adult Contemporary. S-a observat o creștere a numărului de ascultători Radio Romantic, ce este definit ca un post de „oldies“. De asemenea, intrarea în emisie a Itsy Bitsy a creat posibilitatea apariției unui public nou – copiii – care până acum nu erau „clienții“ nimănui.

Probabil că la viitoarea măsurătoare lucrurile se vor schimba: apariția pe piață a formatului sports & news (Sport Total FM) și preconizata lansare a unui post de news & talk sigur vor mai „ciupi“ din ascultătorii de Adult Contemporary și vor educa ascultătorii de CHR asupra faptului că informația de calitate poate fi accesată și prin radio.

Primele posturi de radio din lume

Statele Unite ale Americii, au privilegiul de a întemeia primul post de radio comercial în Pittsburgh. În 1920 după ce fuseseră deschise mai multe stații experimentale, pe care azi le-am numi “pirat”, își face apariția KDKA, primul post de radio comercial licențiat.

După apariția KDKA-ului în SUA are loc o adevărată explozie de stații radio. Până în 1923 numărul acestora ajunsese la 550, iar în 1930 americanii dețineau peste 10 milioane de aparate recepție.

Primul post de radio comercial din lume ia naștere în Olanda, mai exact la Haga sub denumirea de PCGG, iar prima emisie are loc pe 6 noiembrie 1919. Radio CFCF, cu sediul în Montreal, a început să emită pe 20 mai 1920 iar pe 20 august, tot în același an, a început să emită și WWJ din Detroit. Problema a fost că niciunul dintre acestea nu avea o licență, astfel că la nivel mondial rămâne „primul” recunoscut tot postul din Pittsburgh.

În Europa, cât și pe celelalte continente, după 1921, în fiecare an au apărut stații de radio, astfel încât 19 țări din Europa se mândreau cu existența radioului pe teritoriul lor în 1925.

“Radio Argentina a început transmisiile cu regularitate programate de la Teatro Coliseo din Buenos Aires la 27 august 1920, realizându-și astfel propria cerere prioritară. Postul de radio a primit licența pe 19 noiembrie 1923. Întârzierea a fost cauzată din pricina lipsei de proceduri oficiale de acordare a licențelor argentiniene până la acea dată. Această stație de emisie a continuat regulat să transmită emisiuni de divertisment și cultural pret de mai multe decenii.”

Marea Britanie sărbătorește pe 18 octombrie 1922 apariția radioului pe teritoriul său, sub numele BBC (British Broadcasting Corporation). Prima emisie a BBC-ului are loc pe 14 noiembrie 1922. Acest post de radio are o ascensiune puternică și un impact major asupra publicul. După numai 3 ani de la prima emisie BBC-ul era acultat de 85% dintre britanici.

În Europa dezvoltarea radioului a avut etape, viteze și specificuri diferite :

• 1922 – Elveția , Lausanne ;
• 1923 – Austria , Viena ;
• 1924 – Italia , Roma ;
• 1922 – Danemarca ;
• 1925 – Ungaria , Polonia , Norvegia și România ;
• 1926 – Iugoslavia ;
• 1929 – Bulgaria .

În Australia primul post de radio licențiat a fost înființat în decembrie 1922. Sub numele de 2CM, acesta își desfășura activitatea în Sydney. Licența de funcționare cu numărul unu a fost deținută de Charles MacLurcan.

Primele programe radiofonice în Rusia au început pe 17 Septembrie 1922, la o stație din Moscova. Sindicatele și comisariatul pentru educație erau responsabile cu organizarea, astfel încât emisiunile au devenit regulate în 1924. Tot în Rusia putem menționa faptul că Lenin susținea experiențele de radiofonie încă din 1918, când acestea au fost relansate de guvernul sovietic.

Conceptul radio era numit ”ziarul fără hârtie și fără frontiere” și avea ca scop depășirea problemelor de distanță, de “educare a maselor” și era totodată folosit ca mijloc de propagandă.

Japonia lansează cu success la 1 iunie 1925 primul lor post de radio. Poartă numele de JOBK, acum NHK (Japonia Broadcasting Corporation) Osaka.

Primul post de radio din China a luat naștere în Harbin. Acesta a intrat în funcțiune în octombrie 1926. Însă, cel mai important post de radio din China a fost înființat de către Partidul Naționalist în 1928 sub denumirea de Central Broadcasting System.

Înainte de 1930, radioul nu are o răspândire mare ci una mică în afara Europei și a Americii de Nord. Cele câteva emițătoare radio din Asia ( 1925 Japonia ) și din Africa au rezultat datorită puterilor coloniale.

Radiodifuziunea a început în Africa de Sud pe data de 18 decembrie 1923. Prima emisiune a avut loc la Johannesburg, unde a fost difuzat un concert de muzică realizat de Western Electric Company.

Radioul se schimbă continuu după 1930 deoarece tehnica evoluează, programele se îmbunătățesc iar realizatorii devin profesioniști. Începând cu această perioadă radioul transmitea cu ajutorul undelor, muzică, știri, poezie până la concerte și piese de teatru.

Fiind folosit ca unealtă de manipulare și propagandă, radioul supraviețuiește războiului cât și apariției televiziunii, care pe lângă sunet aduce și imagini. În zilele noastre acest canal de comunicare a făcut un pas uriaș cu ajutorul Internetului astfel încât radioul nu mai are nevoie nici de eter.

Actorii erau cei care ințial realizau programele radio, însă din 1960 acestea au fost realizate împreună cu oameni specializați precum jurnaliști și oameni de radio.

“Celebrată la 13 februarie, începând cu anul 2012, Ziua Mondială a Radioului marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în 1946.” Proclamarea Zilei Mondiale a Radioului a fost aprobată oficial la 14 ianuarie 2013, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

CAPITOLUL 2. Consiliul Național al Audiovizualului

și monitorizarea radioului

Înființat în 1992, Consiliul Național al Audiovizualului(CNA), are rolul de a asigura o piață a audiovizualului bazată pe libertate de exprimare, liberă concurență și pluralism. Fiind o autoritate publică autonomă, activitatea CNA este reglementată de Legea audiovizualului nr. 504 din 2002 și se află sub control parlamentar. Un alt rol al CNA-ului este de a se asigura că drepturile telespectatorilor și radioascultătorilor sunt respectate de către posturile de radio și televiziune. Se pune accent mai ales pe informarea corectă, viața privată, protecția minorilor și demnitatea umană.

Un domeniu care a luat amploare în ultimii ani este internetul, unde numărul televiziunilor și radiourilor online crește de la zi la zi. Chiar dacă există inițiative publice de reglementare, din păcate mediul virtual nu poate fi controlat. Pe viitor cu siguranță vor apărea reglementări privind mediul online deoarece trebuiesc controlate materialele radio-tv, pornografia infantilă, drepturi de autor, publicitatea online.

Activitatea Consiliului este dezbătută de către Parlament în urma unui raport întocmit anual. Până la data de 15 aprilie acesta trebuie depus la comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Activitatea de monitorizare a conținutului programelor difuzate de posturile de radio cu acoperire națională în anul 2013 a avut ca obiective:

-Respectarea legislației și a reglementărilor în domeniul audiovizualului (Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual etc.);

-Analiza sesizărilor/reclamațiilor în legătură cu conținutul programelor audiovizuale. Sarcinile curente ale monitorizării programelor difuzate de posturile de radio au fost stabilite în ședințele Consiliului Național al Audiovizualului.

Principalele teme de monitorizare în anul 2013 au fost:

Protecția minorilor

-monitorizarea programelor difuzate în intervalele orare în care copiii au acces neîngrădit la programele de radio: emisiuni matinale și de divertisment, producții muzicale ș.a.m.d.;

-selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea situațiilor în care apar încălcări ale prevederilor legale privind protecția minorilor;

-întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine

-monitorizarea programelor informative, programelor de divertisment, programelor de dezbatere, monitorizarea conținutului publicității;

-selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea situațiilor în care apar încălcări ale prevederilor legale privind protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine a persoanelor;

-întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Asigurarea informării corecte și a pluralismului

-urmărirea programelor informative și de dezbatere;

-selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea situațiilor în care apar încălcări ale prevederilor legale privind informarea corectă a publicului;

-întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Publicitatea și sponsorizarea programelor

-monitorizarea tuturor tipurilor de programe;

-selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea rezultatelor în urma analizei conținutului publicității sau a programelor sponsorizate;

-întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Monitorizarea grilelor de programe

-monitorizarea respectării de către radiodifuzori a grilelor de program aprobate, urmărind structurile serviciilor de programe difuzate de posturile de radio, cu privire la:

structura serviciului de programe după sursele de proveniență;

opere audiovizuale românești și europene;

structura serviciului de programe pe tipuri de programe/emisiuni.

-întocmirea fișei grila postului.

Altele (jocuri și concursuri, responsabilități culturale, drepturi de difuzare)

-evenimente de importanță majoră, sesizări/reclamații.

“În anul 2013, cu un număr mediu de personal de monitorizare de 3,1 persoane, au fost monitorizate, sistematic sau prin sondaj, sau ca urmare a sesizărilor/reclamațiilor primite, programele difuzate de 19 posturi de radio: Activ EFEM, București FM, Europa FM, HFM, Info PRO, Kiss FM, Magic FM, Național FM, Pro FM, Radio 21, Radio Gold FM, Radio Guerrilla, Radio ZU, Realitatea FM, RFI România, Rock FM, România Actualități (Radio România Actualități), România Cultural (Radio România Cultural) și Sport Total FM.

Au fost efectuate un număr de 3221 de monitorizări ale emisiunilor de radio difuzate, finalizate prin rapoarte prezentate Consiliului. O monitorizare reprezintă analiza unei ediții a unei emisiuni, pe o temă dată. Aceste monitorizări au acoperit 5980 de ore de program difuzat, din care 570 de ore au fost cuprinse în rapoartele de monitorizare, iar 1488 de ore de program au fost monitorizate pentru evaluarea fișei grilelor de programe ale posturilor.

Referitor la conținutul programelor difuzate de posturile de radio, în anul 2013 s-au înregistrat un număr de 36 de sesizări/reclamații primite de la radioascultători.”

2.1 Audiențele radioului public / comercial

Primele încercări de investigare a audienței au fost realizate secolul trecut, în Statele Unite ale Americii, pentru emisiunile radiofonice, aflate în acea perioadă, în topul mass-media. Sondajele erau realizate telefonic, radio-ascultătorilor li se cerea să reproducă anumite fragmente din emisiuni care fuseseră difuzate în orele anterioare la posturile de radio monitorizate sau chiar să redea ceea ce auzeau în acel moment la radio.

Astăzi metoda de prelevare a datelor se face prin interviuri telefonice, prin interviuri față în față, interviuri realizate la domiciliul respondenților. Realizat de către două institute de cercetare (eșantioane egale), durata totală a perioadei de intervievare este de 46 săptămâni iar durata medie a interviului este de 16 minute.

Rezultatele ultimului studiu de audiențe dat publicității de Asociația pentru Radio Audiență (ARA) pe 21 decembrie 2014 arată că, la nivel național, Kiss FM este cel mai ascultat post de radio, în timp ce Radio România Actualități se regăseste pe locul al doilea în preferințele ascultătorilor.

Studiul de Audiență Radio – Valul de toamnă 2014 a fost realizat în perioada 01 septembrie – 21 decembrie 2014, de către IMAS – Marketing și Sondje SA și Mercury Research SRL, pe un eșantion reprezentativ de 9.442 de persoane, cu vârste de peste 11 ani, cu eroare maximă de +/- 1%. Dintre cele 1.139 localități incluse în eșantion, 67 sunt orașe cu peste 30.000 de locuitori, 240 de localități cu populație sub 30.000, 213 de localități din mediul rural cu peste 5.000 de locuitori și 619 de localități din mediul rural cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Dacă la nivelul întregii țări Kiss FM este lider de audiență, cu 2.091.500 de ascultători zilnic, la nivelul Capitalei postul ocupă doar locul 3, cu 182.800 de ascultători zilnic.

La nivel național, liderul Kiss FM este urmat de Radio România Actualități (2.091.500 de ascultători) și Radio ZU (1.618.600 ascultători).

Clasamentul complet al audiențelor la nivel național, la data de 21 decembrie 2014:

1. Kiss FM – 2.091.500

2. Radio România Actualități – 2.058.100

3. Radio ZU – 1.618.600

4. Radio Pro FM – 1.575.000

5. Radio România Regional – 1.548.500

6. Radio Europa FM – 1.441.100

7. Radio Antena Satelor – 737.300

8. Radio 21 – 733.800

9. Radio Magic FM – 728.200

10. Radio Rock FM – 232.500

11. Radio România Cultural – 214.500

12. Radio Național FM – 211.100

În București lider detașat este Radio Zu cu 223.200 de ascultători zilnic, cu 59.100 mai puțini ascultători decât la măsurătoarea precedentă. Locul doi este ocupat de postul public de radio, Radio România Actualități, cu 202.000 de ascultători, iar podiumul este completat de Kiss FM (182.800 de ascultători), care a pierdut aproape 1.600 de ascultători față de măsurătoarea anterioară.

Conform ultimei măsurători, Magic FM și-a păstrat numărul de ascultători (161.500) iar Pro FM și Europa FM au câștigat teren în fața competitorilor.

Clasamentul complet al audiențelor la nivelul Capitalei, la data de 7 iunie 2010:

1. Radio ZU – 223.200

2. Radio România Actualități – 202.000

3. Radio Kiss FM – 182.800

4. Radio Magic FM – 161.500

5. Radio Pro FM – 131.800

6. Radio Europa FM – 126.700

7. Radio Romantic FM – 100.100

8. Radio 21 – 99.300

9. Radio Rock FM – 90.900

10. Radio Național FM – 45.700

11. Radio Vibe FM – 45.000

12. Radio Antena Satelor – 40.600

13. Radio Gold FM – 38.600

14. Radio România Cultural – 25.600

15. Radio Smart FM – 19.200

16. Radio Itsy Bitsy – 18.400

17. Radio București FM – 14.300

18. Radio Activ EFEM – 5.700

Pe segmentul comercial, reprezentat de persoanele din categoria de vârstă 18-49 de ani, lider în București este Radio Zu (161.200 de ascultători) urmat de Kiss FM (131.100 de ascultători) și Magic FM (118.400 de ascultători).

Primul loc la nivel urban este deținut de Radio Kiss FM, cu 859.000 de ascultători zilnic, urmat de Radio ZU (720.700 de ascultători) și Radio Pro FM (569.400 de ascultători).

La nivel național, segmentul comercial reprezentat de persoanele din categoria de vârstă 18-49 de ani arată că tot Radio Kiss FM este lider de piață (1.380.700 de ascultători) urmat de Radio Zu (1.021.800 de ascultători) și Radio Europa FM (956.200 de ascultători).

2.2 Radioul și publicitatea

Publicitatea reprezintă poate cea mai vizibilă formă de comunicare a unei firme cu actualii și potențialii clienți, cuprinzând “totalitatea acțiunilor care au ca scop prezentarea indirectă (nepersonală) a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marcă sau firmă, de către orice susținător (plătitor identificat)”

Publicitatea este o formă de comunicare plătită și foarte scumpă pentru companie. În Statele Unite ale Americii se cheltuiau anual aproape 244 miliarde de dolari, iar la scară mondială cheltuielile publicitare se ridicau la 465 miliarde de dolari.

Toate aceste costuri reprezintă costuri fixe pentru orice companie și ele trebuie recuperate prin preț și volumul vânzărilor. Privită din acest punct de vedere publicitatea este costisitoare, dar dacă ne gândim la numărul de consumatori țintit, datorită audienței media, atunci costul nu mai este exagerat. De precizat, însă, că în ultimii ani bugetele de publicitate au scăzut totuși simțitor, ca urmare a crizei economice mondiale, iar acest lucru este resimțit destul de puternic de mass-media.

Caracteristic publicității este faptul că ea reprezintă un mijloc de comunicare de masă deoarece mesajele nu sunt transmise unei singure persoane ci unui întreg grup de persoane și raporturile între emițătorul mesajului și destinatarii acestuia nu sunt directe, ci se stabilesc prin intermediul unui canal de comunicație de masă (presă, radio, televiziune, internet), de aceea putem afirma că publicitatea este nepersonală. Fiecare dintre acestea are avantaje și dezavantaje. Planificatorii media au în vedere mai mulți factori atunci când decid ce mediu va fi folosit.

Radioul este unul dintre mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare. Există posibilitatea selectării publicului ascultător, costurile sunt moderate, dar există dezavantajul că mesajul nu poate fi prezentat decât sonor, ascultătorii făcându-și o imagine parțială și de moment asupra acestuia.

Sunt de preferat spoturile scurte, de 20-30 secunde, iar sloganul trebuie inclus obligatoriu. În situațiile în care se apelează la mai multe posturi, se are în vedere ca ora de transmitere a spotului să difere de la un post la altul.

Dintre elementele unui spot publicitar reușit pentru radio se pot enumera:

timbrul plăcut al vocii crainicului, respectiv al celui care transmite mesajul efectiv;

fondul muzical corespunzător;

efectele de sunet pentru punctarea mesajului;

textul;

sloganul;

frecvența de apariție.

Dintre avantajele publicității prin intermediul radioului se pot enumera:

țintirea unor segmente specifice, în funcție de stațiile radio și de programele oferite;

flexibilitate;

cost moderat;

înalt nivel de acceptare din partea publicului;

folosirea imaginației ascultătorului.

La polul opus, dezavantajele publicității prin radio sunt:

percepția scăzută, mulți ascultători gândindu-se la radio ca la un sunet de fond al altor activități pe care le desfășoară și acordându-i o atenție scăzută;

lipsa elementului vizual;

dificultăți în planificarea și cumpărarea spațiului (datorită audienței segmentate trebuie cumpărate spații la diferite stații de radio, iar planificarea și evaluarea publicității pot fi dificile).

Referindu-se la publicitatea în Radioul Public, Alexandra Bădicioiu a publicat, în ziarul Cotidianul din 11 ianuarie 2007, articolul intitulat Radioul public e puțin privat. Din articol reieșea că publicitatea Radioului Public va fi gestionată de vicepreședintele de marketing și vânzări al Antenei 1.

“Societatea Română de Radiodifuziune a ales compania care va administra publicitatea până în 2009. CLIR Media a câștigat licitația după ce a concurat cu Splendid Media și Media Consult. Compania a fost înființată în martie 2006 și este deținută de offshore-ul Global Transaction Ltd. (66%), Radu Cosmin Tănăsescu (7%)și Laurențiu Octavian Ionete (27%),vicepreședintele de marketing și vânzari al postului Antena 1. CLIR Media are în portofoliu mai multe produse ale trustului Voiculescu, printre care Antena 3, Euforia Lifestyle, Good Food, și se va ocupa de publicitate pentru tot ce înseamnă SRR: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internațional, Radio3Net și alte 10 posturi regionale.”

Întrebat în legătură cu un eventual conflict de interese, Laurențiu Ionete declara pentru Cotidianul că nu vede niciunul, în schimb prevede multe schimbări în publicitatea radioului public. “Vom încerca să luăm cu radioul public mai mult decât s-a luat până acum din bugetele de publicitate disponibile pe piață. Există în jur de 20 de milioane de euro, iar ei nu au nici măcar 5% din aceste bugete, deși au o cotă de piață de 17%. Un al doilea aspect este legat de politica de vânzări, care nu a fost adaptată legii cererii și ofertei. Prețurile practicate au fost foarte mari.”

Niciun program nu poate fi sponsorizat de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principală este fabricarea sau comercializarea țigărilor ori a altor produse din tutun.

Sponsorizarea serviciilor sau a programelor media audiovizuale de persoane fizice sau juridice ale căror activități includ fabricarea sau comercializarea produselor și a tratamentelor medicale se poate face prin promovarea numelui, a siglei și/sau a oricărui alt element distinctiv al sponsorului sau ale anumitor produse ori servicii medicale ale acestuia, cu excepția numelui sau a imaginii produselor medicamentoase ori ale tratamentelor medicale care sunt disponibile numai pe baza de prescripție medicală.

Se interzice sponsorizarea unui serviciu de programe în integralitatea sa, precum și a programelor de știri, de analize și dezbatere pe teme politice și/sau economice de actualitate.

Orice publicitate trebuie să fie loială și onestă. Mai mult decât atât, publicitatea nu trebuie să fie înșelătoare și nu trebuie să dăuneze intereselor consumatorilor. De aceea, în spiritul concurenței loiale, publicitatea trebuie să promoveze, nu să descurajeze.

Pe partea de publicitate și marketing, radioul public este marele învins al acestei bătălii. Mișcările cultural-educaționale, ca idee generală, nu reușesc să străpungă zidul ridicat de radiourile accesibile tuturor ca abordare.

Constat cu stupoare că ascultători fideli de Radio ZU recunosc faptul că sunt momente când dau radioul CHR pe radioul AC. Motivarea lor este următoarea: deși Radio ZU nu difuzează muzica pe care ei o ascultă în mod frecvent, preferă să asculte ZU pentru imaginea pe care o are. Concluzie: iată cât de mult contează marketingul unui post de radio.

2.3 Perspectivele Radioului – Digitalizarea FM-ului

În 2005, la aniversarea celor 65 de ani de funcționare, Societatea Națională de Radiocomunicații a lansat servicii în format digital.

La început doar cinci posturi de radio au ales oferta unui astfel de semnal: Radio România Actualități, Radio România Muzical, Antena Bucureștilor și două posturi private: Radio Romantic și Pro FM.

Din 2012, potrivit noilor reguli comunitare, nu se va mai transmite în sistem analogic. Noua tehnologie T-DAB, permite celor care dețin echipament de recepție radio digital, vizionarea de imagini foto, știri despre trafic sau vreme.

Terrestrial – Digital Audio Broadcasting (T-DAB) nu va fi însă folosit de prea multe posturi comerciale deoarece la nivelul Capitalei există un singur emițător care poate suporta, deocamdată, doar șase canale.

Pentru dezvoltarea rețelei digitale în țară numărul emițătoarelor va crește în funcție de cerere astfel încât, conform legislației europene, până în anul 2012 toate televiziunile și radiourile vor trebui să emită în sistem digital.

Avantajele radioului digital sunt nete în comparație cu formatul analog. Tendințele sunt evidente către digitalizarea platformelor radio. În primul rând, transmisia digitală terestră oferă o calitate a sunetului impecabilă, la nivel de CD în orașe, comparativ cu platforma analogică, aceasta suferind atunci când vine vorba de calitatea sunetului între blocuri sau în apropierea diferitelor surse de bruiaj. Asfel de transmisii nu se pot face însă decât de către radiouri complet digitale.

Ascultătorii de radio digital au în plus o facilitate imposibil de exploatat pe receptoarele analogice. Tehnologia T-DAB oferă posibilitatea de a transmite terestru și diferite pachete de date sau fotografii pe “ecranul“ radioului. Astfel, un ascultător care deține echipamente de recepție digitală poate citi pe monitor știri de ultimă oră. Șoferii sunt chiar mai avantajați, deoarece primesc informații despre situația radarelor în timp ce se deplasează, iar în funcție de radioul ascultat vor putea afla informații despre situația traficului, a blocajelor, etc.

Costurile pentru un consumator de radio digital diferă în funcție de disponibilitatea financiară a fiecăruia. Alternativa cea mai ieftină este transformarea radioului analogic într-unul digital prin achiziționarea unui adaptor care costă aproximativ 100 euro. În cazul șoferilor, este bine de știut că majoritatea autovehiculelor de ultimă generație au funcția de recepție digitală, inclusă în prețul de vânzare al mașinii. Totuși, pentru cei care doresc o recepție atât analogică, cât și digitală, există aparate de radio care includ aceste două posibilități. Prețul pornește de la 700 euro și poate ajunge lejer la peste 1000 de euro.

Ziaristul Vasile Damian spunea, într-un articol apărut pe data de 12 iulie 2005 în Săptămâna Financiară, că “România este pe locul 20 în Europa între țările care folosesc sistemul DAB-T . În Europa, radiourile digitale sunt pe locul doi în topul preferințelor pe piața de specialitate a playerelor MP3 , cu o rată medie anuală de creștere de 444%.”

În 2012 existau patru sisteme digitale fără fir recunoscute de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor: cele două sisteme europene Digital Audio Broadcasting (DAB) și Digital Radio Mondiale (DRM), Japonia ISDB-T și SUA sau lumea arabă HD-Radio (IBoc).

Liderul continental este Marea Britanie, țară în care s-au lansat peste 400 de radiouri digitale. În Europa Centrală și de Est acest tip de serviciu a fost lansat doar în România și Ucraina. Guvernul britanic a anunțat că din 2015 programele naționale de radio și numeroase canale comerciale vor emite doar în digital.

Chiar și Vaticanul s-a folosit de digitalizarea arhivei, în 2014, deoarece vor să se asigure că materialul audio uzat nu va mai fi pus în pericol odată cu conservarea lui în format electronic.

Deasemenea suportul digital îi v-a ajuta pe cei interesați să utilizeze mai ușor conținutul. După finalizarea digitalizării arhivei audio a fost reprodus conținutul a 8000 de casete și alte materiale originale privind activitățiile Papilor.

Peste Ocean aproximativ 300 de posturi radio au adoptat standardul digital. Dezvoltarea semnalului digital din America este încetinită însă de asociațiile antipiraterie, care susțin că o calitate atât de bună încurajează copierea și transmiterea melodiilor pe Internet.

Oficialii spun că playerele radio digitale vor permite în curând utilizatorilor înregistrarea automată a anumitor piese atunci când acestea sunt difuzate, facilitând crearea unor arhive de muzică pentru care altfel ar trebui să plătească prin serviciile legale de download (descărcare).

Digitalizarea s-a produs și la nivelul autovehiculelor. Dezvoltatorii au avut de parcurs un drum lung pentru a transforma aparatul de radio clasic într-un adevărat gadget, care să ne permită alegerea automată a programelor în funcție de starea de spirit.

De la început și până în prezent radio-playerul reprezintă una din cele mai dorite extraopțiuni atunci când achiziționăm un autoturism.

Studiu de caz – Analiza programului matinal Morning ZU,

difuzat la Radio ZU

În acest studiu de caz doresc să analizez matinalul Morning ZU, difuzat de luni până vineri între orele 07:00 – 10:00 la Radio ZU. Am ales să analizez acest matinal pentru că echipa formată din Mihai Morar și Daniel Buzdugan (vezi anexa nr.1) reprezintă un model de urmat pentru viitori jurnaliști, cât și pentru audiența acestora. De când sunt împreună au prins foarte bine la public și au ajuns să reprezinte un brand, completându-se foarte bine unul pe celălalt. Este foarte greu în zilele noastre să devii un brand dar în cazul celor doi nu putem spune același lucru. Sunt de părere că orice jurnalist pasionat de radio aflat la început de drum își dorește să aibă “priză la public ”.

Un alt motiv pentru care am ales această temă este că, din momentul lansării pe piață, matinalul este pe primul loc în preferințele bucureștenilor. Chiar dacă din urmă vine tare Pro FM și Antena Satelor vreau să dovedesc că Buzdugan și Morar reușesc să își mențină poziția fruntașă folosind toate mijloacele posibile pentru a-și păstra publicul ascultător.

Pentru mine, și probabil pentru românii din întreaga țară, una din principalele surse de divertisment atunci când ne trezim este radioul, mai exact matinalul. Acesta nu încetează goana după rating dorindu-și, pentru programele sale, un public format din "toți oamenii activi". În ultimii ani, Radio ZU a încercat permanent să se adapteze la cerințele publicului iar cercetările ne-au arătat că publicul ZU este dinamic, înclinat spre valori moderne și plictisit de abordările conformiste.

Radioul reprezintă astăzi una dintre cele mai importante surse de informații disponibile în societatea noastră. Ore în șir, un flux continuu de vorbe și de sunete pătrund în difuzoarele radioului din majoritatea caselor oamenilor, în mașinile acestora și de ce nu în gadgeturi (telefoane mobile, tablete, computere).

Morning ZU ne oferă în fiecare zi informații din diferite domenii, considerate esențiale de jurnaliști, selectate conform unor criterii determinate și difuzate în formatul consacrat al unui gen publicistic.

Iubiți, respectați sau disprețuiți, prezentatorii stârnesc întotdeauna pasiuni externe și sunt incapabili să își lase publicul indiferent. Au reușit să transforme, cu ajutorul pamfletului, prezentarea formală a conținutului unor știri într-o emisiune dinamică, nonconformistă, cu umor, dar și cu replici acide și teorii noi, aceasta fiind și rețenta succesului de care s-au bucurat încă din primele emisiuni.

Până la analiza propriu-zisă a matinalului am să vă prezint o scurtă istorie a ceea ce înseamnă ”Fenomenul ZU”.

Pentru prima oară Radio ZU emite pe FM-ul românesc în data de 29 septembrie 2008 și beneficiază de aportul celor doi oameni de radio Daniel Buzdugan și Mihai Morar, plecați de la Radio 21 către o nouă provocare și veniți să realizeze matinalul Morning ZU. O altă figură proeminentă în media românească este și Mircea Badea convocat pentru emisiunea ’’Mircea Badea Show”.

Radio ZU este parte a grupului de presă Intact, care cuprinde posturile de televiziune Antena 1, Antena Stars, Antena 3, GSP TV, Euforia TV și ZU TV, postul de radio Romantic FM și mai multe publicații, precum Jurnalul Național, Gazeta Sporturilor, BBC Top Gear. Intact Media Group operează peste 7 branduri de top din mediul online românesc iar leadershipul este confirmat de proiecte precum Gsp.ro, Antena3.ro, Jurnalul.ro, a1.ro, RadioZU.ro, euforia.tv sau topgear.ro.

Radio ZU s-a dorit a fi un post care să aducă un suflu nou pe piața posturilor de radio Contemporany Hit Radio (CHR) din România, una suprasaturată, după cum ar fi spus mulți. Evoluția postului a arătat că mereu există loc sub soare pentru proiecte noi și îndrăznețe, atâta timp cât acestea propun publicului ascultător noi provocări. Targetul Radio ZU este format din persoane între 15 și 40 de ani, educate, active.

De format CHR, Radio ZU difuzează cele mai tari hituri ale momentului, din genurile R&B, Dance, House, Pop, Rock, și buletine de știri, din oră în oră.

Radio ZU a venit pe piață cu promoții și campanii noi, atractive pentru public. Toate acestea, dublate de munca DJ-ilor cooptați în echipă alături de Buzdugan și Morar și de cea a echipei de marketing, au făcut ca la primul val de audiențe în care a fost inclus, Radio ZU să ajungă direct pe primul loc în București, atingându-și astfel obiectivul trasat încă de la lansare.

După două luni în care Toni Teșiu, directorul de programe al postului, împreună cu Daniel Buzdugan și Mihai Morar au pus la punct proiectul ce avea să devină Radio ZU, a urmat o campanie destul de agresivă de promovare, în urma căreia toată lumea ajunsese să se întrebe “cine este ZU?”, așa cum suna și sloganul de teasing “Who is ZU?” văzut pretutindeni, de la panourile publicitare din stațiile de metrou și până la pereții clădirilor de pe cele mai lăturalnice străduțe, cel mai tânăr post de radio din România s-a lansat sub sloganul “Radio ZU începe dictatura veseliei”.

În București, Radio ZU emite pe frecvența 89.0, a fostului News FM, care aparținuse tot trustului Intact, în timp ce în țară a intrat pe frecvențele Romantic FM, de asemenea post de radio din cadrul Intact.

"ZU nu vine de la ceva și nu se îndreaptă spre ceva. Cred că ne-am gândit la vreo 200 de potențiale denumiri. ZU s-a numărat printre primele propuneri. La un moment dat chiar uitasem de el. ZU este un brand liber, prin care noi am încercat să surprindem vibrația străzii, vibrația vieții, vibrația existenței fiecăruia dintre noi. ZU nu e static, e într-o mișcare continuă. Nu vine de la ZOO, nu e o prescurtare de la ceva, nu vor apărea, pe parcurs, alte litere. ZU e ZU și atât", spunea Mihai Morar, unul dintre pilonii Radio ZU, cu câteva zile înainte de prima emisie, în ediția din 22 septembrie 2008 a Jurnalului Național (vezi anexa nr.2).

Promotorii “dictaturii veseliei” instaurate de Radio ZU au fost Daniel Buzdugan și Mihai Morar, care, deși după plecarea de la Radio 21 ar fi putut alege un post deja consacrat, unde ar fi găsit locul cald, au preferat o provocare cu totul nouă și să ia un radio de la zero, așa cum au făcut toți cei din echipă. DJ-ii aleși să facă parte din echipă alături de “greii” Buzdugan, Morar și Mircea Badea au trebuit să fie persoane “vesele, cu atitudine și personalitate și cărora să le placă joaca”, așa cum spunea chiar directorul de programe Toni Teșiu, în Jurnalul Național din 22 septembrie 2008.

Grila de emisiuni cu care Radio ZU a pornit la drum, a fost următoarea: 07:00 – 10:00 Morning ZU, cu Buzdugan și Morar, 10:00 – 14:00 ZU Is You, cu Silviu Andrei, 14:00 – 18:00 Drive Time ZU, cu Cristian Păun, 18:00 – 19:00 Mircea Badea Show, 19:00 – 22:00 ZU Is You, cu Raluca Leahu, 22:00 – 04:00 ZU Through The Night, cu Adi Mihăilă. Emisiunea de noapte a fost noutatea cu care Radio ZU a venit pe piață la momentul septembrie 2008, iar ulterior intervalul acesteia a fost modificat în 22:00 – 03:00. Modelul reinstaurat de ZU a fost preluat apoi și de alte radiouri comerciale, Kiss FM și Radio 21 având și ele în prezent emisiuni nocturne, pentru a nu pierde ascultători pe respectivul interval orar.

Ca orice post de radio comercial, Radio ZU a pus mare accent pe interactivitate și pentru a obține feedback-ul mult așteptat din partea publicului, emisiunile vesele și uneori chiar nonconformiste au fost dublate în permanență de mai multe campanii și concursuri cu premii consistente, care să atragă cât mai mulți ascultători. Farsele făcute de Daniel Buzdugan la propuneri venite de la ascultători, concursurile cu premii gen My name is ZU. Who are you?, în cadrul cărora ascultătorii erau premiați cu câte 100 de euro doar pentru că purtau numele strigat de DJ-ii Radio ZU în fiecare oră de emisie, “aroganțele” implementate de aceiași Buzdugan și Morar reprezentând provocări inedite pe care ascultătorii trebuiau să le ducă la bun sfârșit pentru a-și spori câștigurile au atras din ce în ce mai mulți ascultători, astfel că, la primul val de audiențe la care Radio ZU a fost luat în calcul, cel din primăvara anului 2009, cel mai „tânăr” post de radio crescuse în numai câteva luni cât altele în ani de zile. Radio ZU ajunsese cel mai ascultat din București, ceea ce fusese și obiectivul stabilit inițial, în condițiile în care rețeaua sa națională nu îi permitea să se bată de la egal la egal cu posturile mai vechi de pe piață.

Astfel, studiul de audiențe radio realizat în perioada ianuarie – mai 2009 și dat publicității la 1 iunie 2009 arata că Radio ZU era lider detașat pe București, cu o medie de 261.800 de ascultători zilnic, devansând nu numai postul public Radio România Actualități, ci și alte posturi comerciale (vezi anexa nr.3).

În primul an de existență, Radio ZU nu a avut concurență în Capitală, fiind lider și la următoarele două valuri de audiențe din 2009. La nivel național, odată cu creșterea numărului de frecvențe, situația s-a ameliorat simțitor, însă Radio ZU a rămas tot în urma posturilor concurente.

Lider incontestabil în FM-ul bucureștean, Radio ZU a ocupat, în 2009, locul întâi în preferințele tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani, cu venituri mari, având o medie de 42.800 de ascultători zilnic și devansând Kiss FM (40.200 de ascultători) și Radio 21 (33.200 de ascultători). Acest lucru a făcut ca ZU să aibă o cotă de piață de 20,6%, față de 18 procente în dreptul celor de la Kiss și 13 procente ale celor de la "21".

La nivel urban, în octombrie 2009 Radio ZU ocupa locul 2 în clasamentul audiențelor, cu 448.000 de ascultători în medie, zilnic, și o cotă de piață de 16,2, de această dată mai mică decât a rivalilor de la Kiss FM.

Despre logo-ul Radio ZU pot spune că a pornit de la ideea de interactivitate (vezi anexa nr.4). ZU este un brand care își dorește să raționeze cu ascultătorii, să trimită și să primească vibrații, trăiri, sentimente. Este precum un organism care simte ceea ce-l înconjoară și reacționează la orice stimuli veniți din exterior, de la ascultători. Cu alte cuvinte face echipă cu ascultătorul deoarece stabilesc împreună trendul, ce e de ascultat și ce este de văzut.

Radio ZU a avut parte de un proces de branding foarte rapid. A fost lansat în luna septembrie după o colaborare foarte bună și eficientă între echipa Radio ZU și echipa de proiect din partea Seed Consultants. Din echipa Radio ZU făceau parte : Cristian Mihalache – Project Manager, Camelia Levintza Stettler – Director de Marketing, Tony Tesiu – Director de Programe, Mihai Morar și Daniel Buzdugan, iar echipa Seed Consultants era alcătuită din: Dochița Zenoveiov – Managing Director, Andreea Lupu – Brand Consultant, Bogdan Diaconu – Brand Designer si Roxana Iancu – Project Manager. 

Morning Zu este un program realizat la Radio Zu, retransmis în rețeaua radio Impact Fm, unde în fiecare dimineață de luni până vineri între orele 07:00 și 10:00 Daniel Buzdugan și Mihai Morar ne dau deșteptarea.

Radioul ne învată, ne spune povești, ne face să râdem, ne înfurie, ne duce într-o întreagă serie de lumi diferite și ne obligă să ne stabilim poziția față de ele.

Matinalul dă tonul în concertul distinct susținut de fiecare post de radio și funcționează ca un veritabil sistem nervos central al lui, iar principala calitate face referire la evenimente, fapte și opinii care interesează un număr cât mai mare de oameni. Totodată, e un lucru știut că receptarea mesajului radiofonic este prin excelență instabil, selectiv și subiectiv, fapt care determină o structurare distinctă și precisă a informației ce urmează să fie dezbătută în emisiune.

Emisiunea începe în forță cu mixul hitului internațional Habits, interpretat de Tove Lo, urmat de sloaganul Radio ZU, ZU is you.

Prima intervenție a prezentatorilor are loc la 07:03 și îi aparține lui Mihai Morar care salută ascultătorii, ocazie cu care se prezintă atât pe el cât și pe colegul său Daniel Buzdugan. Scurta intervenție este încheiată prin anunțarea primului jurnal de știri numit ZUrnal, în care sunt prezentate primele știri ale dimineții de către Cristiana Dumitru. ZUrnalul începe cu prezentarea titlurilor pe scurt, urmate de detalirea acestora. Informațiile sunt de interes general și cuprind o arie geografică vastă, subiectele ZUrnalului fac referire la reținerea lui Marian Vanghelie de către DNA, afișarea rezultatelor de la simulare bacalaureat și anunțarea unui târg de joburi în Timișoara, urmate de sport și meteo.

După prezentarea ZUrnalului intră binecunoscutul jingle: Morning ZU, bună dimineața, hiturile se ascultă la ZU, urmat de piesa straină All of me, interpretată de John Legend. La aproximativ 8 minute de la începerea matinalului Morning ZU, Buzdu și Morar revin în forță, cu un salut către audiență, urmat de anuntul “Este Sfânta zi de vineri”. Intervenția celor 2 prezentatori durează aproximativ 7 minute, timp în care parodiază diverse subiecte:

– Marian Vanghelie și DNA-ul;

– ritmul construcțiilor de autostrăzi în România cu o invitație pentru ascultători de a participa la emisiune prin intermediul unui mesaj text trimis la numărul de telefon 1815, în care să specifice pe ce autostradă din România circulă în acel moment;

– inexistența spațiului în care ar trebui să se organizeze anul viitor campionatul mondial de handball.

Incursiunea celor doi se încheie cu anunțarea concursului Zi ZU ca să fie bine, ce urmează a avea loc în următoarea oră, premiul fiind de 100 de euro. Morning ZU continuă cu 4 minute de publicitate, urmate de jingle și de prezentarea primei piese românești, Inimi desenate, interpretată de Delia Matache. Imediat ce melodia Deliei ajunge la final Buzdu introduce în discuție un videoclip văzut cu o seară în urmă pe internet cu tema “Te iubesc în 31 de limbi străine”. Se mai discută încă prezența afișelor electorale pe străzi și declarațiile date de Marian Vanghelie privind “decalotarea” sectorului 5, cel mai sărac din București, iar celor de la DNA le este propusă o campanie de “turnătorie” cu titlul “Zi ZU ca să fie bine”.

Pamfletul celor doi este urmat de “hitul care trezește România” Constantine, Constantine în interpretarea Floarei Calotă și mixată cu două piese străine aparținând lui Run DMC și Fatman Scoop. În timpul difuzării piesei apare o defecțiune tehnică iar piesa se oprește brusc, însă cei doi prezentatori trec peste acest incident cu mult profesionalism. Mai suntem informați despre un student de 23 ani, care a fost arestat pentru înșelăciune, trecând apoi la anunțarea concursului Zi ZU ca să fie bine; totodată este difuzată și o înregistrare privind detaliile concursului urmată de publicitate și de piesa straină I’m not de only one în interpretarea lui Sam Smith.

Următoarele subiecte “tocate” în emisiune fac referire la animale. Se lansează invitația către iubitorii de animale de a da o fugă la grădina zoologică din București, unde putem vedea cușca leului și țarcul elefantului în apropierea unui complex de apartamente. Cei doi mai prezintă o știre din Rusia despre doi urși alcoolici, iar în ultimul subiect suntem informați că prețul uleiului de palmier costă între 3.000 și 5.000 de urangutani.

Primul mesaj citit în emisiune este trimis de un șofer care se află lângă Hanovra, iar al doilea este un mesaj de mulțumire de la un ascultător pentru piesa Constantine, Constantine; ulterior este anunțată publicitate, știri și muzică. De această dată între știri și publicitate este difuzată piesa straină I’m an albatraoz interpretată de AronChupa.

În ultimile minute din prima oră cei doi prezentatori ai matinalului aduc din nou în discuție uleiul de palmier și urangutanii, secondați de Cristiana Dumitru care ne prezintă cel de-al doilea buletin de știri ce are ca subiecte: autostrada soarelui, efectele dăunătoare ale fumatului asupra sănătății și economiei, lansarea unui film românesc și meteo.

Prima intervenție a prezentatorilor din a doua oră de emisie începe cu anunțarea concursului „Zi ZU ca să fie bine” anunțat de Morar. Buzdu vine cu propunerea de a introduce cel puțin o dată pe săptamană o nouă rubrică de emisiune numită „Cartonașul zilei”, vineri tema propusă fiind „zece lucruri pe care le pot face femeile și barbații nu.” Se mai discută despre pierderea procesului intentat de Heineken, împotriva unui alt producator de bere local care a scos pe piață „adevărata bere Ciuc”. După ce discută de subiectul despre bere Buzdu și Morar le propun ascultătorilor să îi sune și să le spună de ce bere le este dor din perioada anilor 90. Ascultătorii nu stau pe gânduri și răspund cu promptitudine invitației lor. Timp de 12 minute sunt luate telefoane în direct și se discută despre provocarea anterioară. Acest scurt maraton se încheie cu reanunțarea concursului urmat de publicitate, jingle și melodia românească Prietena ta interpretată de Randi feat. Uddi & Nadir. Dupa terminarea piesei Buzdu și Morar ne oferă în exclusivitate detalii despre următorul single ce aparține solistului Randi și se numește Visătorii. În emisiune urmează rubrica Protecția Consumatorilor unde ascultătorii sunt așteptați să intre din nou în direct și să spună de ce se mai plâng, pe cine vor să toarne sau să denunțe.

Ora a doua de emisie se termină după cea de-a doua intervenție a ascultătorilor prin anunțarea câștigătorului concursului „Premii de vară sau o vacanță așa cum îți dorești” oferit de TuiTravel. Câștigătorul este o femeie, Simona, care a câștigat o cameră video subacvatică. Ulterior este sunat un alt ascultător care răspunde corect la concursul „Zi ZU ca să fie bine” și închide brusc. Ascultătorul de sex feminin este resunat, prezentatorii precizează că vor să-i dea banii pentru că a răspuns corect dar totuși femeia le respinge apelul, într-un final le răspunde, spune că se numește Maria și că este din Câmpulung Moldovenesc.

Ultima oră de emisie începe cu anunțarea unui nou concurs, urmat de publicitate, jingle, și piesa Diggy Down ce îi aparține româncei Inna. Și cum subiectul zilei este Marian Vanghelie, prezentatorii, în scurta intervenție, vorbesc despre posibilitatea acestuia de a organiza în spatele gratiilor petrecerea de revelion numită „Zeghelion”. Discuția este întreruptă de știri, precedate de o melodie straină în interpretarea celor de la Fifth Harmony feat. Kid Ink, Worth It. Punctul culminant al emisiunii, din punctul meu de vedere este poezia dedicată lui Marian Vanghelie intitulată „Mama lui Marian Vanghelie”.

În rolurile principale sunt Daniel Buzdugan, care interpretează rolul lui Marian Vanghelie cât și al mamei acestuia, Mihai Morar în rolul povestitorului iar coloana sonoră, mai exact flautul, îi aparține cântăreței Delia Matache. Poezia parodiază celebra creație „Muma lui Ștefan cel Mare” de Dimitrie Bolintineanu.

„Eu sunt dragă mamă, fiul tău primar

Sun de la Codruța, mi-a făcut dosar.

Vor să mă rețină o vreme mai multă

Că am luat, din contracte, douăzeci la sută

Că e multe lucruri care e împuțite,

Mi-am tras foloase mai … necuvenite.

[…]

Fără să te știe presa și dușmanii

Lichidează contul și scoate toți banii!

Dă-i în stanga, în dreapta, mergi până la Băsescu,

Nu vreau să dorm mamă cu Diaconescu!

Că cică în celulă viața este tristă,

N-are almanahe, goagle nu există.

Fă orice mămică, ca să-ți scoți odorul

Tre`să ies afară, mă așteaptă sectorul.” (vezi anexa nr.5)

După recitarea poeziei cei doi moderatori râd în continuare de Vanghelie, respectiv de poezia dedicată lui, apoi începe publicitatea urmată de jingle și de piesa straină All Of Me aparținând lui John Legend.

Cel de-al doilea posibil câștigător al concursului „Zi ZU ca să fie bine” este sunat în jurul orei 09:30. La telefon răspunde corect tot o persoana de sex feminin, aceasta fiind anunțată că a câștigat suma de 100 euro. Următorul subiect dezbătut în emisiune este despre fashion, mai exact despre cum se îmbracă oamenii la evenimente și despre cum se duc la shopping în Milano purtând sandale cu șosete.

Piesa care “trezește” România își face din nou apariția iar odată cu terminarea ei se discută despre Sfinții Constantin și Elena, despre câte zile au mai rămas până la 1 mai, pentru că Buzdu vrea să ajungă primul la mare. Cu această ocazie Morar ne informează că Buzdu își face rezervare pentru a pleca la mare de pe 2 ianuarie. În continuare se citesc mesaje de la ascultători urmate de publicitate și de piesa Când luminile se sting interpretată de Alina Eremia.

Ultima intervenție a celor doi prezentatori din această emisiune este legată de rubrica în care ascultătorul le transmite data nașterii iar ei comunică hit-ul number one din acea zi. Ascultătorii nu ezită nici de această dată să îi sune pe cei doi moderatori pentru a afla toate detaliile legate de rubrica prezentată mai sus. Printre curiosi se numără și colega lor, Denise.

Tot în această rubrică aflăm că în ziua în care se năștea Radio ZU, 29 septembrie 2008, number one în topurile naționale și internaționale erau două piese care se băteau pentru supremație: Pink cu So what și controversata cântăreață Lady Gaga cu Poker face.

Ultimile cuvinte ale prezentatorilor sunt rostite la 10:07, mesajul fiind „Aceasta a fost săptămâna noastră la Morning ZU, săptămâna în care am repetat împreună Zi ZU ca să fie bine. Mai suntem anunțați că săptămâna viitoare hitul care “trezește” România se va numii Gheorghe Gheorghe. Daniel Buzdugan și Mihai Morar își iau la revedere de la ascultători, le urează un weekend frumos și îi anunță că urmează Adi Mihailă, care vine și el cu 200 de euro pentru ascultători.

Dacă dorim să înțelegem Morning ZU, trebuie să luăm în considerare doi termeni majori: limbajul și forțele sociale care determină felul în care sunt produse subiectele dezbătute. Prezentatorii nu vorbesc pur și simplu, fiecare act de vorbire include transmiterea de mesaje pe înțelesul tuturor deoarece ascultătorii nu trebuie să fie specialiști ca să le înțeleagă. Subiectele sunt prezentate într-un limbaj familiar, lipsit de ambiguități, simplu, clar, concis, proaspăt, pentru ca în final cel care va asculta matinalul să înțeleagă și să perceapă subiectul respectiv.

Pe parcursul emisiunii prezentatorii supun atenției ascultătorilor cele mai interesante subiecte apărute în presa cotidiană, săptămânală și lunară, iar acestea sunt comentate cu amuzament iar uneori cu aciditate.

Subiectele dezbătute sunt din majoritatea domeniilor și au fost construite astfel încât ascultătorii să nu se plictisească și să facă un lucru pe care nu și-l doresc oamenii de radio și anume să schimbe postul. În cele trei ore s-a discutat despre politică, economie, social, internațional și life & style.

Cel mai important subiect face parte din aria politicii și se referă la arestarea primarului sectorului 5, Marian Vanghelie, de DNA.

Din econimie persoana vizată este Ministrul Transporturilor, Ion Rus, căruia i se reproseajă ritmul construcțiilor de autostrăzi din România. Tot aici se mai discută despre procesul intentat de Heineken împotriva unui producător de bere local.

La capitolul social sunt vizate două știri care fac referire la arestarea unui tânăr din Brașov, arestat pentru înșelătorie și despre construcția unui complex imobiliar despărțit de un simplu gard de grădina zoologică din București.

În emisiune sunt comentate și două subiecte internaționale cu un impact emoțional puternic asupra publicului. Primul face referire la doi urși din Rusia, tinuți în captivitate și cărora oamenii le dădeau să consume alcool, aceștia fiind salvați în cele din urmă cu ajutorul justitiei. Al doilea subiect face referire la uciderea urangutanilor din Africa, pentru ca oamenii să se poată bucura de uleiul de palmier.

Ultimile două domenii dezbătute în emisune fac referire la sport și life & stile. La sport aduc în discuție inexistența unui spațiu în București în care ar trebui să se organizeze anul viitor campionatul european de handbal iar în life & style se discută despre un videoclip difuzat în mediul online cu tema:” Te iubesc in 33 de limbi straine” și despre afișele de pe străzi care fac referire la ultima campanie electorală sau anunță un eveniment organizat de un restaurant.

De remarcat este dialogul permanent dintre cei doi prezentatori, realizat aproape pe tot parcursul emisiunii, iar concluziile sunt următoarele:

în prima oră Buzu și Morar, vorbesc aproximativ 29 de minute;

ora a doua aduce și ascultători în direct, iar numărul minutelor ajunge la 41;

în ultima oră, timpul alocat dialogului este de 39 minute;

Cu alte cuvinte în emisiunea din 13 februarie 2015, din cele 190 de minute (pentru că au depășit spațiul de emisie cu 10 minute), prezentatorii au intrat în direct 109 minute. Dacă scad și minutele destinate știrilor, publicității, jingle-urilor și muzicii de pe parcursul emisiunii ajung la concluzia că cei doi prezentatori au avut o prestație îmbelșugată.

La orele difuzării emisiunii prezentate de Daniel Buzdugan și Mihai Morar căutam un moment de dezmeticire, înainte de a începe activitatea zilnică.

Pentru a arăta care sunt punctele tari, punctele slabe, oportunitățile de dezvoltare ale emisiunii și amenințările din exterior sau interior, am creat următoarea analiză SWOT bazându-mă doar pe informațiile din emisunea difuzată în data de 13 februarie 2015.

Puncte forte:

Ideea pe care e fondată emisiunea: o agendă a evenimentelor care ne înconjoară;

Are rubrici. Printre acestea se numară : Cântecul care trezește Romania, Protecția Consumatorilor;

Funcția de divertisment;

Muzica bună. Emisiunea din 13 februarie 2015 a avut un playlist energic, divers, care a adus un plus de bună dispoziție;

Interacțiunea cu ascultătorii;

Concursuri : Zi ZU ca să fie bine, Premii de vară sau o vacanță așa cum îți dorești;

Funcția educativă. Indiferent de modul de prezentare, emisiunea are și scopul de a educa;

Funcția de divertisment;

Emisiunea e transmisă pe internet.

Puncte slabe:

Lipsește copertajul. În această emisiune, textul redactat de moderatori pentru trecerea de la un subiect la altul a lipsit și a făcut emisiunea greu de urmărit;

Funcția de culturalizare, este inexistentă;

Prea mult text vorbit;

Textul nu e redactat clar, concis și nu răspunde întotdeauna la întrebările esențiale;

Muzica prea putină;

Funcția informativă.

Oportunități:

Suntem în era emisiunilor-concurs. Omul modern apreciază ideea de competitivitate și niște premii în ton cu emisiunea, constând în cărți, invitații la diverse evenimente de calitate ar atrage mai multi ascultători;

Un format mai organizat, mai “curat”: rubrici, mai puțin text vorbit, muzică potrivită, copertaj etc.;

Inserarea unei rubrici noi, dedicate culturii, care ar atrage, în special, publicul mai tânăr;

Pasiune și implicare. Practicarea unui jurnalism de atitudine care să capteze ascultătorul și să-l țină pe Radio ZU;

Promovarea mai intensă a emsiunii în trustul Intact.

Amenințări:

Matinalul din televiziune;

Rutina echipei de producție în selecția subiectelor și redactarea materialelor;

Emisiuni concurente de la alte posturi de radio;

Apariția unor noi emsiuni la posturi concurente, ca urmare a fenomenului de nișare a presei și valorizare a culturii.

Titlul emisiunii este ales în concordanță cu conținutul și specificul acesteia. A fost ales un titlu în limba engleză deoarece s-a urmărit captarea atenției noii generații care este obișnuită să folosească, din ce în ce mai mult, cuvinte din limbi străine. Tradus în limba română Morning ZU este echivalentul Neața ZU și reprezintă un salut al celor doi prezentatori către națiune, odată cu începerea zilei.

Pentru a fi în ton cu ceea ce se întâmplă pe miciile ecrane, Buzdu și Morar, au acceptat și ajutorul unei asistente. Se numește Denise și puțini sunt cei care știu că aceasta este un fost concurent X Factor și totodată fiica unui om foarte important în showbizul autohton (vezi anexa nr.6). Tatăl ei este fostul component al trupei Compact, Adrian Ordean. Denise nu a renunțat la proiectele sale muzicale, însă cea mai mare parte a timpului și-o petrece alături de colegii de la Radio Zu. Chiar dacă intervențiile sale nu sunt dese în emisiune, Denise este parte a matinalului de cinci ani.

Dacă tot am deschis subiectul legat de prezentatori și de cine sunt ei pot spune că Morar și Buzdugan nu sunt de meserie jurnaliști. Daniel Buzdugan s-a născut la Iași pe 23.septembrie.1974 și a absolvit Liceul Economic nr.1 secția de Finanțe-Contabilitate și Facultatea de Teatru din cadrul Universității de Arte George Enescu din orașul său. Este actor, prezentator TV, realizator de programe radio și jurat în cadrul show-lui de divertisment Splash! Vedete la apa. Mai este cunoscut ca fiind omul farselor și al aroganțelor. Mihai Ionuț Morar este născut la Baia Mare pe 14.octombrie.1981 și a urmat cursurile liceului Vasile Lucaciu, profil uman. Este prezentatorul emisiunii Răi da buni de la Antena Start iar în 2011 a făcut parte din juriul emisiunii X-Factor de la Antena1.

Relația dintre prezentatori și ascultători este una foarte strânsă. În prima oră a emisiunii niciun ascultător nu a intrat în direct. Buzdu și Morar se recompensează față de aceștia în ora a doua, când îndeamnă ascultătorii să intre în direct prin intermediul apelurilor telefonice pentru a menționa care sunt lucrurile din perioada anilor 90 de care le este dor. Au intrat în direct un număr de 18 ascultători, șase persoane de sex feminin și douăsprezece persoane de sex masculin. O singură femeie a precizat că este din Cluj iar din rândul bărbaților doar trei au afirmat și locația de unde provin și anume Timișoara, Bacău și Zinca. Tot în ora a doua de emisie, la rubrica Protecția Consumatorului, au intrat în direct cinci persoane: o femeie din Bacău și patru bărbați din care unul cetățean turc cu domiciliul în București. Ultimul apel al acestei ore este legat de concursul “Zi ZU ca să fie bine” iar la capătul firului se află Maria din Câmpulung Moldovenesc.

În ultima oră a matinalului, la îndemnul prezentatorilor: “zi-mi când te-ai născut ca să-ți spun ce hit era number one atunci” au intrat în direct 14 ascultători dornici de a afla hitul în vogă la momentul nașterii lor. Și de această dată numărul bărbaților a fost mai mare decât cel al femeilor și anume 9 vs 5. De această dată un singur bărbat și-a spus numele iar altul a precizat că sună din Timișoara iar din rândul femeilor nimeni nu a menționat cum se numește sau localitatea de unde apelează.

Conform datelor de naștere furnizate de către ascultătorii care au reușit să intre în direct cel mai în vârstă are 45 de ani și este bărbat iar cel mai tânăr are 26 de ani și este tot bărbat. În concluzie, vârsta medie a ascultătorilor Morning ZU este în jur de 30 de ani. Majoritatea ascultătorilor care simt nevoia de a intra în direct pentru a-și face publică părerea este cu preponderență formată din persoane de sex masculin.

Pe parcursul celor trei ore de emisie au fost difuzate un număr de unusprezece piese muzicale din care șase piese românești și cinci piese internaționale. În prima oră au fost emise două melodii românești și patru internaționale, a doua oră au putut fi ascultate alte două melodii românești iar în ultima oră ascultătorii au putut să se delecteze cu două piese românești și una internațională. În intervalul celor trei ore piesa românească Constantine Constantine a fost difuzată de două ori, o dată în prima oră și a doua oară în ultima oră de emisie.

Concursurile au și ele un rol foarte important în emisiune. Oameni sunt fascinați de ideea de a concura și mai ales de a câștiga. În cazul Morning ZU, ele au scopul de a ține aproape ascultătorii sau de a promova un produs.

În timpul emisiunii am identificat două tipuri de concursuri: Zi ZU ca să fie bine și Premii de vară sau o vacanță așa cum îți dorești. Primul concurs este realizat de către Radio ZU și are ca premiu 100 de euro. Gradul de dificultate este minim deoarece pentru a câștiga trebuie să răspunzi, după ce te-ai înscris printr-un sms sau apel telefonic, cu “Ascult Radio ZU”. Cel de-al doilea concurs se desfășoară în colaborare cu agenția de turism Tui Travel. Și de această dată regurile sunt simple, ascultătorii trebuie să se înscrie pe website-ul agenției de turism și să își personalizeze vacanța. Apoi, prin tragere la sorți, au șansa de a câștiga vacanța de vis sau premii specifice sezonului estival. În emisiunea din 13 februarie 2015 premiul a fost o cameră foto subacvatică care va fi trimisă câștigătorului direct la el acasă de către agenția de turism.

Dacă tot sunt la capitolul concursuri țin să precizez că Morning ZU a oferit cel mai mare premiu în bani din istoria radioului românesc în data de 08 iunie 2010. Premiul a fost câștigat de o femeie din Baia Mare iar valoarea acestuia a fost de 130.000 lei (vezi anexa nr.7).

Pentru a dovedi că Morning ZU își merită locul fruntaș am analizat și cele cinci funcții ale mass-media:

1. funcția de informare – se ocupă de colectarea și tratatarea informațiilor – asigură transparența raporturilor sociale și difuzarea elementelor de cunoaștere și este totodată o funcție a procesului democratic;

2. funcția de persuasiune, este legată de controlul social, asigură coerența acțiunilor publice și vizează dezvoltarea economică și socială;

3. funcția de educație are rolul de a transmite moșteniri sociale și culturale, trezește curiozități față de anumite probleme a căror înțelegere este favorizată de educație;

4. funcția de socializare facilitează interacțiunea socială și permit oamenilor să ia parte la soluționarea problemelor – această funcție este solidară cu democratizarea vieții publice;

5. funcția de divertisment se exercită în modalități diverse, are ca scop îmbunătățirea calității vieții, depinde de varietatea contextelor și a gradelor de evoluție.

Concluzia este că pe parcursul emisiunii am întâlnit toate aceste funcții, chiar dacă prezentatorii parodiază anumite subiecte. Dar cum ascultătorii se împart în mai multe categorii, nu știu câți dintre ei pot sintetiza informațiile ce le sunt oferite. Cu alte cuvinte funcțiile mass–media pot fi descifrate doar de cei care își folosesc cu adevărat raționamentul iar pentru ceilalți aceste funcții sunt percepute doar ca elemente de amuzament.

Ceea ce doresc să scot în evidență, în urma relatării analizei matinalului de la Radio ZU, este faptul că, deși acesta este un post de radio cu o audiență mare din rândul publicului, cu o apreciere deosebită pentru calitatea informațiilor difuzate, câteodată se confruntă cu probleme de percepție și de limbaj, din cauza faptului că distanța dintre cei ce comunică și cei care receptează este, prin natura ei, un obstacol în calea realizării legăturilor de solidaritate socială iar atunci când ea este dependentă și de calitatea canalului prin care se încearcă o asemenea apropiere situația se complică sensibil.

După analiza efectuată în acest studiu de caz, sunt de părere că am atins toate cerințele pentru a dovedi faptul că emisiunea Morning ZU îndeplinește toate criteriile pentru a fi numărul unu în audiențele radioului din București. Chiar dacă în presă au apărut informații cum că vor fi depășiți de Pro FM și Antena Satelor în viitorul apropiat, sunt sceptic. Mai pot spune că amenințările venite din exterior, cum ar fi alte posturi de nișă sau televiziunile care în același fus orar difuzează tot o emisiune de tip matinal, au șanse minime să acapareze publicul dedicat radioului.

Este adevărat că prezentatorii sunt implicați în multe proiecte și mă întreb cât vor mai putea duce la bun sfârșit tot ce au în desfășurare fără a afecta calitatea emisiunii. Nu am observat în niciun moment cum că aceștia dau semne de oboseală sau că nu au logică în ceea ce prezintă. Cu alte cuvinte, matinalul Morning Zu tratează cu mult profesionalism fiecare subiect și încă odată se dovedește că nu este nevoie de studii în jurnalism pentru a putea coordona o emisiune de succes.

Pe viitor sper ca cei doi să nu renunțe la lupta pentru audiență și să le dovedească cârcotașilor că tot ce se spune despre ei este fals.

În consecință, Daniel Buzdugan și Mihai Morar trebuie să își adapteze stilul și organizarea informației în conformitate cu particularitățile concrete ale canalului de comunicare ales, pentru a evita apariția unor probleme de percepție și de limbaj din partea ascultătorului.

Concluzii

Lumea și întreaga noastră experiență sunt codificate potrivit unor structuri mentale, culturale, personale. Când încercăm să descriem realitatea nu facem decât să prezentăm lucrurile potrivit codurilor noastre, oferind astfel versiuni distorsionate ale realităților la care ne referim.

Mediul în care trăim este mult prea extins și foarte greu de asamblat, de articulat și cuprins într-o viziune unitară. Fiecare vede atât cât poate și întelege cât cuprinde. Răspunsul omului la realitate și la evenimentele din jurul său este o reacție care exprimă mai curând o reprezentare subiectivă, personalizată.

În primul capitol am analizat sistemul mass-media în care sunt incluse toate mijloacele de comunicare având drept țintă un număr cât mai mare de oameni. Acest sistem asigură circulația informațiilor, opiniilor și abordărilor cu importanță socială prin intermediul televiziunii, radioului, ziarelor, revistelor, internetului și cinematografului. Tot în acest capitol am prezentat istoria radioului și totodată pe savanții care au avut o contribuție importantă în apariția fenomenului numit radio.

Media influențează prin intermediul mesajelor sale opinia publică, modelează atitudini, prefigurează comportamente și reacții. Cel puțin pentru moment, media au câștigat, se pare, disputa, devenind forța cu cel mai mare impact asupra opiniei publice. Ele selectează problemele care sunt difuzate, acordându-le grade diferite de importanță și au reușit chiar o performanță ieșită din comun, să se substituie opiniei publice, pretinzând că vorbesc în numele ei.

Cea mai importantă ramură a sistemului mass–media este radioul, a cărui apariție a fost considerată și sursa principală a revoluției electronice. Dacă la început comunicațiile erau numite telegrafie sau telefonie fără fir, aceste expresii nu au rezistat în timp și au fost înlocuite cu termenul radio.

Aceasta revoluție nu ar fi fost posibilă fară ajutorul marilor savanți Alessandro Volta, Henry Cavendish, Heinrich Hertz, Aleksandr Stepanovici Popov, Michael Faraday, André-Marie Ampère, Lord Kelvin, James Clerk Maxwell și William Gilbert care au avut o contribuție foarte importantă în realizarea transmisilor radio.

Însă, cel care culege roadele este Guglielmo Marconi care nu a făcut altceva decât să sintetizeze toate datele de până la el. Marconi alături de germanul Karl Ferdinand Braun, în 1909, sunt recompensați cu prestigiosul premiu Nobel pentru contribuțiile aduse în domeniul fizicii.

Fenomenul radio în România și-a făcut debutul la data de 1 noiembrie 1928, iar primul semnal radiofonic lansat în eter a fost realizat prin cuvântul profesorului Dragomir Hurmuzescu, fizician român, ridicat la rangul de președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică.

În cel de-al doilea capitol, analiza a avut ca punct de plecare rolul Consiliului Național al Audiovizualului și monitorizarea radio și a pus accent pe audiență și importanța ei, publicitatea la radio și digitalizarea FM-ului.

Înființat în 1992, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a avut ca rol, încă din prima zi, să asigure o piață a audiovizualului bazată pe libertate de exprimare, liberă concurență și pluralism. Fiind o autoritate publică autonomă, activitatea CNA este reglementată de Legea audiovizualului nr. 504 din 2002 și se află sub control parlamentar.

Un alt rol al CNA- ului este de a se asigura că drepturile telespectatorilor și radioascultătorilor sunt respectate de către posturile de radio și televiziune. Se pune accent mai ales pe informarea corectă, viața privată, protecția minorilor și demnitatea umană.

Consiliul poate decide retragerea licenței audiovizuale sau a dreptului de furnizare a serviciului media audiovizual la cerere, în cazul săvârșirii repetate de către furnizorul de servicii media a uneia dintre urmatoarele fapte: incitarea publicului la ură națională, rasială sau religioasă; incitarea explicită la violentă publică; incitarea la acțiuni care au drept scop disoluția autorității de stat; incitarea la acțiuni teroriste.

Despre Morning ZU pot spune ca ne oferă în fiecare zi informații din diferite domenii, considerate esențiale de jurnaliști, selectate conform unor criterii determinate și difuzate în formatul consacrat al unui gen publicistic.

Radioul este un mediu de comunicare foarte personal. Radiodifuzorul se adresează în mod direct ascultătorului, de aceea cel dintâi e important să se gândească la public ca la o singură persoană. Când vorbești la radio nu e ca și cum te-ai adresa unei mase printr-un sistem gigantic de sonorizare, ci i te adresezi unei persoane anume, așa cum ai sta de vorbă la o cafea sau o bere.

Să nu uităm de faptul că radioul, în zilele noastre, reprezintă o afacere. O bună sursă de finanțare este publicitatea care reprezintă orice tip de anunț – difuzat contra cost sau în schimbul unei alte modalități de plată, ori difuzat în scop autopromoțional – al unei societăți sau instituții, publice sau private, în legătură cu o activitate comercială, o tranzacție, o afacere, o meserie sau o profesie, cu scopul promovării, contra cost, de bunuri sau servicii, inclusiv de bunuri imobiliare, drepturi sau obligații.

Orice publicitate trebuie să fie loială și onestă. Mai mult decât atât, publicitatea nu trebuie să fie înșelătoare și nu trebuie să dăuneze intereselor consumatorilor. De aceea, în spiritul concurenței loiale, publicitatea trebuie să promoveze, nu să descurajeze.

Despre avantajele radioului digital am demonstrat că sunt net superioare în comparație cu formatul analog. Tendințele sunt evidente către digitalizarea platformelor radio. În primul rând, transmisia digitală terestră oferă o calitate a sunetului impecabilă, la nivel de CD în orașe, comparativ cu platforma analogică, aceasta suferind atunci când vine vorba de calitatea sunetului între blocuri sau în apropierea diferitelor surse de bruiaj. Asfel de transmisii nu se pot face însă decât de către radiouri complet digitale.

Ascultătorii de radio digital au în plus o facilitate imposibil de exploatat pe receptoarele analogice. Tehnologia T-DAB oferă posibilitatea de a transmite terestru și diferite pachete de date sau fotografii pe “ecranul“ radioului. Astfel, un ascultător care deține echipamente de recepție digitală poate citi pe monitor știri de ultimă oră. Șoferii sunt chiar mai avantajați, deoarece primesc informații despre situația radarelor în timp ce se deplasează, iar în funcție de radioul ascultat vor putea afla informații despre situația traficului, a blocajelor, etc.

Cu ajutorul ultimului capitol dovedesc importanța programului matinal Morning ZU, difuzat la Radio ZU, și modalitățile prin care acesta reusește să fie pe primul loc în preferințele ascultătorilor din București încă din primele luni de la apariția sa.

Matinalul dă tonul în concertul distinct susținut de fiecare post de radio și funcționează ca un veritabil sistem nervos central al lui iar principala calitate face referire la evenimente, fapte și opinii care interesează un număr cât mai mare de oameni. Totodată, e un lucru știut că receptarea mesajului radiofonic este prin excelență instabil, selectiv și subiectiv, fapt care determină o structurare distinctă și precisă a informației ce urmează să fie dezbatută în emisiune.

Prin radio, ascultătorii percep și își însușesc în mod inconștient, mai bine decât prin oricare alt mijloc de comunicare, spiritul general al unei realități sau al unei persoane, fără a se folosi de imagini.

Procesul de primire și interpretare a mesajului este numit decodare în mai multe modele de comunicare. El implică percepția sau preluarea stimulilor prin simțuri și procesarea ulterioară a acestor informații.

Radioul constituie, așadar, un mediu eminamente sentimental și reacționează ca o ființă. Acesta este poate și motivul pentru care oamenii de radio sunt atât de atașați, dacă nu de un anume post de radio cu siguranță de ideea de radio. Se spune că există un adevărat „microb” al radioului.

Mesajele difuzate de mass-media nu sunt niciodată neutre, ele exprimă întotdeauna un punct de vedere particular asupra subiectului prezentat. Diversitatea publicului constituie o barieră în calea comunicării eficiente ce poate fi trecută dacă jurnalistul elaborează textul într-un limbaj accesibil, inteligibil și precis, oferind fiecărui receptor în parte elemente pentru decodarea corectă a mesajului.

Postul Radio ZU reprezintă astăzi una dintre cele mai importante surse de informație disponibile în societatea noastră. La orele propuse pentru matinal, un flux continuu de vorbe, muzică și informații pătrund prin difuzoarele aparatului receptor în majoritatea caselor oamenilor, mașinilor acestora și de ce nu în gadgeturi (telefoane mobile, tablete, computere).

Iubiți, respectați sau disprețuiți, prezentatorii stârnesc întotdeauna pasiuni externe și sunt incapabili să își lase publicul indiferent. Au reușit să transforme, cu ajutorul pamfletului, prezentarea formală a conținutului unor știri într-o emisiune dinamică, nonconformistă, cu umor, dar și cu replici acide și teorii noi, aceasta fiind și rețeta succesului de care s-au bucurat încă din primele emisiuni.

Dacă oamenii din radio se simt bine și își percep activitatea ca pe o joacă, o muncă distractivă, starea lor de spirit va fi transmisă și ascultătorilor. Buna dispoziție, creativitatea, diversitatea, sunt ingrediente absolut obligatorii pentru reușita unui program de radio.

Indiferent de formele de program pentru care optează un post de radio, important este ca ele să se diferențieze de celelalte: trebuie să sune pur și simplu altfel și să-i evoce ascultătorului ideea de originalitate, de bună dispoziție și de corectă informare.

Despre imaginea unui post de radio, în cazul meu Radio ZU, pot spune că nu se creează peste noapte. Posturile nou-înființate trebuie să parcurgă mai multe trepte ca să intre în atenția și conștiința ascultătorului, iar întregul proces poate dura uneori chiar ani de zile.

Cu alte cuvinte Radio ZU a avut nevoie de aproximativ șapte ani pentru a cucerii Bucureștiul și nu se știe câți vor mai trece pentru va ajunge la performanța de a spune că sunt numărul unu în România.

Ascultând un anumit post de radio, oamenii pot avea sentimentul că sunt bine informați; are prea puțină importanță dacă acest lucru se întâmplă cu adevărat. Din punctul de vedere al accesibilității și al spontaneității, mulți consideră că radioul este cel mai rapid mediu de informare, aflat în continuă mișcare, la curent cu noutățile, portabil, disponibil oriunde, în mașină cât și în bucătărie. Ei percep știrile din ziar ca fiind rapid depășite de evenimente, spre deosebire de cele transmise prin radio.

Captarea ascultătorului este un proces extrem de elaborat, dificil și de lungă durată. Programele și personalitățile vor fi la un moment dat judecate diferențiat de către ascultători, iar aprecierile pot fi formulate astfel: „muzica ok, animatorii slabi” sau „animatorii ok, muzica ok, dar partea de știri s-ar putea îmbunătăți”.

Pentru ascultător, este important să simtă că postul de radio se străduiește în modul cel mai serios și onest cu putință să asigure o calitate înaltă a programelor. Dacă va constata acest lucru, va rămâne fidel acelui post, în ciuda greșelilor inerente.

Aparent, lipsa imaginilor poate crea un dezavantaj net al radiourilor în raport cu televiziunile. Dar să fie vorba într-adevăr de un dezavantaj? Poate că, până la urmă, aceasta constituie un mare atu. Lipsa imaginilor permite crearea de imagini mentale individuale pentru sute de mii de ascultători. O imagine unicat se formează în mintea fiecărui ascultător, lucru extraordinar. Radioul este cel mai bun mediu pentru a stimula imaginația iar imaginile create de radio nu sunt limitate de dimensiunea ecranului, ele pot căpăta orice dimensiune dorită.

Anexa nr.1

http://www.livearad.ro/wp-content/uploads/2014/02/mgl7532.jpg – accesat în 15.04.2015, ora 17:00

Anexa nr.2

LANSARE – Radio ZU începe dictatura veseliei

Articol de: Adriana V. Păduraru

Publicat în: Observator

Publicat la date de: 22 Sep 2008 – 00:00

Un nou post de radio va începe să emită în eter din 29 septembrie. ZU va lua locul în FM pe București al fostului News FM, în timp ce în țară se va putea auzi pe frecvențele Radio Romantic.

De câteva săptămâni bune ne tot întrebăm "Who is ZU?". Părerile sunt împărțite. Ba șampon, ba detergent, ba marcă de băutură răcoritoare, ba titlul unui album Zdob și Zdub, ba iaurt, ba desene animate japoneze, ba o marcă de cereale, ba un club din Grozăvești. Până și celebra Elodia a apărut în peisaj. Sunt și oameni care pe blogul http://whoiszu.blogspot.com au dat răspunsul corect. ZU este noul post de radio al trustului Intact. De ce ZU și nu alt nume? Explicația ne-o dă prompt Mihai Morar. "ZU nu vine de la ceva și nu se îndreaptă spre ceva. Cred că ne-am gândit la vreo 200 de potențiale denumiri. ZU s-a numărat printre primele propuneri. La un moment dat chiar uitasem de el. ZU este un brand liber, prin care noi am încercat să surprindem vibrația străzii, vibrația vieții, vibrația existenței fiecăruia dintre noi. ZU nu e static, e într-o mișcare continuă. Nu vine de la ZOO, nu e o prescurtare de la ceva, nu vor apărea, pe parcurs, alte litere. ZU e ZU și atât", a declarat Morar. Ce aduce nou acest post de radio pe piața din România? Una dintre premiere constă în realizarea de emisiuni pe durata nopții, una dintre ele fiind un pre-morning show (4:00-6:30). O altă noutate este posibilitatea invitaților de a cânta live în studio.

Proiect

Daniel Buzdugan și Mihai Morar sunt cei care, alături, de Tony Teșiu (directorul de programe al postului) au pus la punct în aproximativ două luni Radio ZU. A fost o muncă grea, au fost nopți pierdute, sute de telefoane și SMS-uri date. Însă nimic din toate acestea n-au fost resimțite ca o caznă tocmai pentru că fiecare dintre ei avea certitudinea că vor da lovitura. "Puteam să mergem oriunde, puteam să alegem un radio bine făcut, bine promovat, cu un trust puternic în spate și pur și simplu să începem emisiunea. Puteam, chiar, să schimbăm formatul radioului. Puteam inclusiv să mergem pe un radio de nișă, așa cum au făcut mulți. Am ales, însă, cea mai grea variantă, aceea de a lua un radio de la zero. Când am bătut palma cu trustul ni s-a spus că trebuie să lansăm postul în două luni. Ceea ce, iată, se întâmplă. Ni s-a dat exemplul GSP TV care a fost lansat în cinci săptămâni. Aceste două luni nu le vom uita niciodată", a declarat Mihai.

Voci

La Radio ZU îi veți putea auzi pe unii dintre cei mai buni realizatori de programe radio din țară. Tea Teodorescu, Silviu Andrei, Cristi Păun, Raluca Leahu, Adi Mihăilă sunt "vocile" cu care vă veți întâlni în fiecare zi, de luni până vineri, pe calea undelor. În week-end vă vor binedispune Emil Ciucur, Cosmin Cojocaru și Raluca Ionescu. "Sunt persoane ZU, vesele, cu atitudine, cu personalitate și le place joaca. Iar la radioul ăsta au voie să și greșească. Însă știu că suntem oameni deștepți, bazați și riscul de a greși e mic", a declarat Tony Teșiu. Nu vor lipsi, bineînțeles, din grila de programe vedetele postului, Buzdugan și Morar, a căror emisiune matinală se va numi "Morning ZU". O altă "ZUrpriză" este Mircea Badea, care, de la ora 18:00, va intra în direct cu ascultătorii. De asemenea, cele mai proaspete informații ale zilei vor fi furnizate de "Zurnalele de știri".

ZU, pe frecvențele News FM și Radio Romantic

Noul post de radio va emite în București pe 89 FM (frecvența fostului News FM). ZU va putea fi auzit, însă și în țară, în orașele Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Arad, Târgu-Mureș, Timișoara, Sibiu, Brașov, Târgu Jiu, Bușteni, Buzău, Mahmudia, Tulcea, Craiova, Pitești, Ploiești, Slobozia, Medgidia, Constanța, Eforie Nord, pe frecvențele pe care emitea Romantic FM. Publicul țintă îl constituie tinerii cu vârste cuprinse între 15-30 ani, iar pentru programul de matinal între 15-40 ani. Ascultătorii vor putea trimite SMS-uri, vor putea telefona și chiar vor putea asista, din public, la emisiuni, își vor putea exprima opiniile pe site-ul radioului (www.radiozu.ro). Într-un cuvânt, ascultătorii vor avea un post de radio "fresh", interactiv, cu care vor fi mereu în contact.

Farsele lui Buzdugan, ediție revizuită și adăugată

Dacă vă închipuiți că o dată cu noul matinal Daniel Buzdugan va renunța la celebrele-i farse vă înșelați. Și nu este nici un fel de păcăleală. Dimpotrivă. Buzdugan promite o "ediție revizuită și adăugată". De-acum ascultătorii vor avea o implicare directă în realizarea farsei. "Persoana care pune la cale farsa va avea posibilitatea de a veni în studio, va face «preludiul», povestindu-i păcălitului scenariul pe care l-am stabilit. Astfel, farsa devine mult mai credibilă. După aceea intră în acțiune personajul pe care îl joc eu. La final, după ce am «fiert» la maxim «păcălitul» îi spun că, din fericire, a fost o farsă", ne-a explicat Daniel "procesul tehnologic".

Anexa nr.3

Asociația pentru Radio Audiență Studiul de Audiență Radio –Valul de primăvară 2009

Rezultatele Studiului de Audiență Radio în București:

Marius STRÂMBEANU

Director Executiv

ASOCIAȚIA PENTRU RADIO AUDIENȚĂ

http://www.audienta-radio.ro – accesat în 12.03.2015, ora 07:00

Anexa nr.4

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/09/01/radio_zu.jpg – accesat în 17.03.2015, ora 21:00

Anexa nr.5

Morning ZU – Ediția din 13 februarie 2015 – Fragment din emisiune difuzat la ora 09:20

Hei, într-o casă mare, pe straduțe înguste

Unde niște doamne cu cinci, șase fuste

Îți ciordesc toți banii, ca să-ți dea cu ghiocul

O ființă suavă în ușă găsește locul!

Plânge și suspină ea, Mizil draguța

Că pe al ei Marian, l-a chemat Codruța!

Că îl bănuiește că a făcut buba

Și a trimis cagule, ca să-l ia cu duba

Dis de dimineață cât dormea cât patul

Ca să dea la sediu, el cu subsemnatul

Și l-a luat cu japca iar Mizil săraca

A ramas acasă, numai ea cu soacra.

Telefonul sună la zece jumate

Oana îl priveste, zice „Nu se poate!”

Însă soacra dânsei vine de niciunde

Înfașcă mobilul și pe loc răspunde:

„Eu sunt dragă mamă, fiul tău primar

Sun de la Codruța, mi-a făcut dosar.

Vor să mă rețină o vreme mai multă

Că am luat, din contracte, douăzeci la sută

Că e multe lucruri care e împuțite,

Mi-am tras foloase mai … necuvenite.

Că am făcut manevre cu Vanghelion

Vor să mă închidă, și nu îmi dă freon

Ia pe tine mamă fusta și helanca

Ochelari de soare și dute la bancă,

Fără să te știe presa și dușmanii

Lichidează contul și scoate toți banii!

Dă-i în stanga, în dreapta, mergi până la Băsescu,

Nu vreau să dorm mamă cu Diaconescu!

Că cică în celulă viața este tristă,

N-are almanahe, goagle nu există.

Fă orice mămică, ca să-ți scoți odorul

Tre`să ies afară, mă așteaptă sectorul.”

Mama:

„Ce spui tu străine fraze agramate

N-ai cum să fii fi`miu, practic nu se poate

Marian al meu e plin de mândrie,

Nu se teme dânsul de o pușcărie.

Pai acolo zilnic are pat și masă,

Nu ca alții care stau cu calul în casă.

S-a batut politic mai ceva ca Bute,

Nu îi e lui teamă ca să execute

Mai ales că-n zeghe sunt prieteni doamne

Pentru care ar face el Vanghelioane.

Fiul meu, știu bine, e viteaz mereu

De ești tu acela nu-ți sunt mamă eu,

Iar de ești chiar tu, dragă Mariane

Și tu chiar ți-ai tras zeci de meleoane

Atunci zaci acolo tu zile mai multe

Fiindcă mi-ai zis mie că ai furat, doar sute.

Și de n-ai vrut mamei într-adevăr să-i zici,

Oi fi tu celebru, nu te scot de aici.

Oricum ca Năstase, tu nu poți să ieși, mai repede afară.

Oricum ca Năstase, ca m-am și emoționat domnu… (râsete)

Oricum ca Năstase, tu nu poti ieșii, mai repede afară, că nu știi să scrii.”

Povestitorul:

„Si zicând acestea, închide mobilul

Și îi lasă Codruței momentan edilul.

Asta deocamdată e a lui poveste

A lui Marian, ăla care este.

Anexa nr.6

http://www.mondenonline.ro/wp-content/uploads/2013/11/denise-ordean3.jpg – accesat în 22.03.2015, ora 16:30

Anexa nr.7

http://fs68.trilulilu.ro/imgs/wwwradiozuro/radio-zu-castigatoarea-celui-mai-mare-premiu-in-ba_9db33a710f1358.jpg – accesat în 03.03.2015, ora 18:30

Bibliografie

-Academia Republicii Socialiste România , Dicționar Enciclopedic Român Vol. IV Q-Z , Editura Politică, București 1966.

-Bakenhaus,Nobert , Radioul local – Ghid practic pentru jurnaliști , Editura Polirom , Iași 1998.

-Bertrand,Claude-Jean , O introducere în presa scrisă și vorbită , Traducere coordonată de Mirela Lazăr , Editura Polirom , Iași 2001.

-Bârgauanu,Alina; Paul,Dobrescu , Mass-media și societatea , Editura Comunicare.ro, București 2003.

-C.Popescu,Ioana; Șerbanică,Daniel; Balaure,Virgil , Tehnici promoționale , Edit. Metropol , București 1944.

-Ciobăniță,Vasile; Lingvay,Iosif; Matra,Ilie; Mărculescu,Alexandru; Mihăescu,Ilie , Radiorecepția A-Z – Mică enciclopedie pentru tineret , Editura Albatros , București 1982.

-Coman,Mihai , Introducere în sistemul mass-media , Editura Polirom , Iași 1999.

-Geller,Valerie , The Poweful radio – Workbook , M Street Publications , Nashville 2000.

-Grosu Popescu,Eugenia , Jurnalism Radio – Specificul radio-fonic , Editura Teora , București 1998.

-Haas,Michael H.; Uwe,Frigge; Gert,Zimmer , Radio management – Manualul jurnalistului de radio , Editura Polirom , Iași 2001.

-Joanescu,Irene , Radioul modern , Tratarea informatiei si principalele genuri informative , Editura ALL , Bucuresti 1999.

-Marin,Ion , Dreptul comunicării , Editura Semne , București 2012.

-Mencher,Melvin , News Reporting and Writing , Sixth Edition.Brown L. Benchmark Publishers , Iaw 1997.

-Popescu,Cristian Florin , Manual de jurnalism , Editura Tritonic , București 2004.

-Traciuc,Vasile , Jurnalism radio , Editura Tritoric , Bucuresti 2003.

-Vișinescu,Victor , Jurnalism contemporan , Editura Victor , București 2002.

Articole de reviste/ziare

-Onofrei,George Lucian , Mass-media și rolul său în propagarea violenței , Revista de Studii Media, nr.3, 2014 , pp.63-68.

Internet:

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/13/ziua-mondiala-a-radioului-07-48-49 – 02.feb.2015

http://www.audienta-radio.ro/default.aspx?id=7 – 06.feb.2015

http://www.capital.ro/digitalizarea-auto-masinile-ne-vor-conduce-la-destinatie.html – 30.ian.2015

http://www.cna.ro/IMG/pdf/__Raportul_de_activitate_al_CNA_pe_anul_2013.pdf – 15.feb.2015

http://cortexro.blogspot.ro/2007_12_23_archive.html – 17.feb.2015

http://www.cotidianul.ro – 25.ian.2015

http://www.dailybusiness.ro – 01.feb.2015

http://www.deradio.ro/istoria-radioului/5-istoria-radioului.html – 02.feb.2015

http://www.evz.ro – 29.ian.2015

http://forums.frocus.biz/index.php?showtopic=6056&mode=threaded&pid=107311 – 05.feb.2015

http://www.livearad.ro/wp-content/uploads/2014/02/mgl7532.jpg – 15.apr.2015

http://www.mondenonline.ro/wp-content/uploads/2013/11/denise-ordean3.jpg – 22.mar.2015

http://www.sfin.ro – 15.ian.2015

http://srr.ro/anii_30-11864 – 03.feb.2015

http://srr.ro/anii_70-11869 – 03.feb.2015

http://www.srr.ro/RadioRomania/istoric-5 – 03.feb.2015

http://www.live-radio.net – 06.feb.2015

http://www.romanialibera.ro – 22.ian.2015

http://www.radio3net.ro – 16.feb.2015

http://radio.itbox.ro – 15.feb.2015

http://www.roportal.ro/subcategorie/17.htm – 10.feb.2015

http://transilvaniareporter.ro/esential/istoria-undelor-cum-s-a-dezvoltat-cel-mai-popular-mijloc-de-comunicare/ – 31.ian.2015

http://fs68.trilulilu.ro/imgs/wwwradiozuro/radio-zu-castigatoarea-celui-mai-mare-premiu-in-ba_9db33a710f1358.jpg – 03.mar.2015

http://www.ziare-reviste.ro/radio.html – 28.ian.2015

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/09/01/radio_zu.jpg – 17.mar.2015

http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/4659/Digitalizarea-FM-ului.html – 24.ian.2015

http://ro.wikipedia.org/wiki/Radio – 30.ian.2015

Bibliografie

-Academia Republicii Socialiste România , Dicționar Enciclopedic Român Vol. IV Q-Z , Editura Politică, București 1966.

-Bakenhaus,Nobert , Radioul local – Ghid practic pentru jurnaliști , Editura Polirom , Iași 1998.

-Bertrand,Claude-Jean , O introducere în presa scrisă și vorbită , Traducere coordonată de Mirela Lazăr , Editura Polirom , Iași 2001.

-Bârgauanu,Alina; Paul,Dobrescu , Mass-media și societatea , Editura Comunicare.ro, București 2003.

-C.Popescu,Ioana; Șerbanică,Daniel; Balaure,Virgil , Tehnici promoționale , Edit. Metropol , București 1944.

-Ciobăniță,Vasile; Lingvay,Iosif; Matra,Ilie; Mărculescu,Alexandru; Mihăescu,Ilie , Radiorecepția A-Z – Mică enciclopedie pentru tineret , Editura Albatros , București 1982.

-Coman,Mihai , Introducere în sistemul mass-media , Editura Polirom , Iași 1999.

-Geller,Valerie , The Poweful radio – Workbook , M Street Publications , Nashville 2000.

-Grosu Popescu,Eugenia , Jurnalism Radio – Specificul radio-fonic , Editura Teora , București 1998.

-Haas,Michael H.; Uwe,Frigge; Gert,Zimmer , Radio management – Manualul jurnalistului de radio , Editura Polirom , Iași 2001.

-Joanescu,Irene , Radioul modern , Tratarea informatiei si principalele genuri informative , Editura ALL , Bucuresti 1999.

-Marin,Ion , Dreptul comunicării , Editura Semne , București 2012.

-Mencher,Melvin , News Reporting and Writing , Sixth Edition.Brown L. Benchmark Publishers , Iaw 1997.

-Popescu,Cristian Florin , Manual de jurnalism , Editura Tritonic , București 2004.

-Traciuc,Vasile , Jurnalism radio , Editura Tritoric , Bucuresti 2003.

-Vișinescu,Victor , Jurnalism contemporan , Editura Victor , București 2002.

Articole de reviste/ziare

-Onofrei,George Lucian , Mass-media și rolul său în propagarea violenței , Revista de Studii Media, nr.3, 2014 , pp.63-68.

Internet:

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/13/ziua-mondiala-a-radioului-07-48-49 – 02.feb.2015

http://www.audienta-radio.ro/default.aspx?id=7 – 06.feb.2015

http://www.capital.ro/digitalizarea-auto-masinile-ne-vor-conduce-la-destinatie.html – 30.ian.2015

http://www.cna.ro/IMG/pdf/__Raportul_de_activitate_al_CNA_pe_anul_2013.pdf – 15.feb.2015

http://cortexro.blogspot.ro/2007_12_23_archive.html – 17.feb.2015

http://www.cotidianul.ro – 25.ian.2015

http://www.dailybusiness.ro – 01.feb.2015

http://www.deradio.ro/istoria-radioului/5-istoria-radioului.html – 02.feb.2015

http://www.evz.ro – 29.ian.2015

http://forums.frocus.biz/index.php?showtopic=6056&mode=threaded&pid=107311 – 05.feb.2015

http://www.livearad.ro/wp-content/uploads/2014/02/mgl7532.jpg – 15.apr.2015

http://www.mondenonline.ro/wp-content/uploads/2013/11/denise-ordean3.jpg – 22.mar.2015

http://www.sfin.ro – 15.ian.2015

http://srr.ro/anii_30-11864 – 03.feb.2015

http://srr.ro/anii_70-11869 – 03.feb.2015

http://www.srr.ro/RadioRomania/istoric-5 – 03.feb.2015

http://www.live-radio.net – 06.feb.2015

http://www.romanialibera.ro – 22.ian.2015

http://www.radio3net.ro – 16.feb.2015

http://radio.itbox.ro – 15.feb.2015

http://www.roportal.ro/subcategorie/17.htm – 10.feb.2015

http://transilvaniareporter.ro/esential/istoria-undelor-cum-s-a-dezvoltat-cel-mai-popular-mijloc-de-comunicare/ – 31.ian.2015

http://fs68.trilulilu.ro/imgs/wwwradiozuro/radio-zu-castigatoarea-celui-mai-mare-premiu-in-ba_9db33a710f1358.jpg – 03.mar.2015

http://www.ziare-reviste.ro/radio.html – 28.ian.2015

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/09/01/radio_zu.jpg – 17.mar.2015

http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/4659/Digitalizarea-FM-ului.html – 24.ian.2015

http://ro.wikipedia.org/wiki/Radio – 30.ian.2015

Anexa nr.1

http://www.livearad.ro/wp-content/uploads/2014/02/mgl7532.jpg – accesat în 15.04.2015, ora 17:00

Anexa nr.2

LANSARE – Radio ZU începe dictatura veseliei

Articol de: Adriana V. Păduraru

Publicat în: Observator

Publicat la date de: 22 Sep 2008 – 00:00

Un nou post de radio va începe să emită în eter din 29 septembrie. ZU va lua locul în FM pe București al fostului News FM, în timp ce în țară se va putea auzi pe frecvențele Radio Romantic.

De câteva săptămâni bune ne tot întrebăm "Who is ZU?". Părerile sunt împărțite. Ba șampon, ba detergent, ba marcă de băutură răcoritoare, ba titlul unui album Zdob și Zdub, ba iaurt, ba desene animate japoneze, ba o marcă de cereale, ba un club din Grozăvești. Până și celebra Elodia a apărut în peisaj. Sunt și oameni care pe blogul http://whoiszu.blogspot.com au dat răspunsul corect. ZU este noul post de radio al trustului Intact. De ce ZU și nu alt nume? Explicația ne-o dă prompt Mihai Morar. "ZU nu vine de la ceva și nu se îndreaptă spre ceva. Cred că ne-am gândit la vreo 200 de potențiale denumiri. ZU s-a numărat printre primele propuneri. La un moment dat chiar uitasem de el. ZU este un brand liber, prin care noi am încercat să surprindem vibrația străzii, vibrația vieții, vibrația existenței fiecăruia dintre noi. ZU nu e static, e într-o mișcare continuă. Nu vine de la ZOO, nu e o prescurtare de la ceva, nu vor apărea, pe parcurs, alte litere. ZU e ZU și atât", a declarat Morar. Ce aduce nou acest post de radio pe piața din România? Una dintre premiere constă în realizarea de emisiuni pe durata nopții, una dintre ele fiind un pre-morning show (4:00-6:30). O altă noutate este posibilitatea invitaților de a cânta live în studio.

Proiect

Daniel Buzdugan și Mihai Morar sunt cei care, alături, de Tony Teșiu (directorul de programe al postului) au pus la punct în aproximativ două luni Radio ZU. A fost o muncă grea, au fost nopți pierdute, sute de telefoane și SMS-uri date. Însă nimic din toate acestea n-au fost resimțite ca o caznă tocmai pentru că fiecare dintre ei avea certitudinea că vor da lovitura. "Puteam să mergem oriunde, puteam să alegem un radio bine făcut, bine promovat, cu un trust puternic în spate și pur și simplu să începem emisiunea. Puteam, chiar, să schimbăm formatul radioului. Puteam inclusiv să mergem pe un radio de nișă, așa cum au făcut mulți. Am ales, însă, cea mai grea variantă, aceea de a lua un radio de la zero. Când am bătut palma cu trustul ni s-a spus că trebuie să lansăm postul în două luni. Ceea ce, iată, se întâmplă. Ni s-a dat exemplul GSP TV care a fost lansat în cinci săptămâni. Aceste două luni nu le vom uita niciodată", a declarat Mihai.

Voci

La Radio ZU îi veți putea auzi pe unii dintre cei mai buni realizatori de programe radio din țară. Tea Teodorescu, Silviu Andrei, Cristi Păun, Raluca Leahu, Adi Mihăilă sunt "vocile" cu care vă veți întâlni în fiecare zi, de luni până vineri, pe calea undelor. În week-end vă vor binedispune Emil Ciucur, Cosmin Cojocaru și Raluca Ionescu. "Sunt persoane ZU, vesele, cu atitudine, cu personalitate și le place joaca. Iar la radioul ăsta au voie să și greșească. Însă știu că suntem oameni deștepți, bazați și riscul de a greși e mic", a declarat Tony Teșiu. Nu vor lipsi, bineînțeles, din grila de programe vedetele postului, Buzdugan și Morar, a căror emisiune matinală se va numi "Morning ZU". O altă "ZUrpriză" este Mircea Badea, care, de la ora 18:00, va intra în direct cu ascultătorii. De asemenea, cele mai proaspete informații ale zilei vor fi furnizate de "Zurnalele de știri".

ZU, pe frecvențele News FM și Radio Romantic

Noul post de radio va emite în București pe 89 FM (frecvența fostului News FM). ZU va putea fi auzit, însă și în țară, în orașele Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Arad, Târgu-Mureș, Timișoara, Sibiu, Brașov, Târgu Jiu, Bușteni, Buzău, Mahmudia, Tulcea, Craiova, Pitești, Ploiești, Slobozia, Medgidia, Constanța, Eforie Nord, pe frecvențele pe care emitea Romantic FM. Publicul țintă îl constituie tinerii cu vârste cuprinse între 15-30 ani, iar pentru programul de matinal între 15-40 ani. Ascultătorii vor putea trimite SMS-uri, vor putea telefona și chiar vor putea asista, din public, la emisiuni, își vor putea exprima opiniile pe site-ul radioului (www.radiozu.ro). Într-un cuvânt, ascultătorii vor avea un post de radio "fresh", interactiv, cu care vor fi mereu în contact.

Farsele lui Buzdugan, ediție revizuită și adăugată

Dacă vă închipuiți că o dată cu noul matinal Daniel Buzdugan va renunța la celebrele-i farse vă înșelați. Și nu este nici un fel de păcăleală. Dimpotrivă. Buzdugan promite o "ediție revizuită și adăugată". De-acum ascultătorii vor avea o implicare directă în realizarea farsei. "Persoana care pune la cale farsa va avea posibilitatea de a veni în studio, va face «preludiul», povestindu-i păcălitului scenariul pe care l-am stabilit. Astfel, farsa devine mult mai credibilă. După aceea intră în acțiune personajul pe care îl joc eu. La final, după ce am «fiert» la maxim «păcălitul» îi spun că, din fericire, a fost o farsă", ne-a explicat Daniel "procesul tehnologic".

Anexa nr.3

Asociația pentru Radio Audiență Studiul de Audiență Radio –Valul de primăvară 2009

Rezultatele Studiului de Audiență Radio în București:

Marius STRÂMBEANU

Director Executiv

ASOCIAȚIA PENTRU RADIO AUDIENȚĂ

http://www.audienta-radio.ro – accesat în 12.03.2015, ora 07:00

Anexa nr.4

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/09/01/radio_zu.jpg – accesat în 17.03.2015, ora 21:00

Anexa nr.5

Morning ZU – Ediția din 13 februarie 2015 – Fragment din emisiune difuzat la ora 09:20

Hei, într-o casă mare, pe straduțe înguste

Unde niște doamne cu cinci, șase fuste

Îți ciordesc toți banii, ca să-ți dea cu ghiocul

O ființă suavă în ușă găsește locul!

Plânge și suspină ea, Mizil draguța

Că pe al ei Marian, l-a chemat Codruța!

Că îl bănuiește că a făcut buba

Și a trimis cagule, ca să-l ia cu duba

Dis de dimineață cât dormea cât patul

Ca să dea la sediu, el cu subsemnatul

Și l-a luat cu japca iar Mizil săraca

A ramas acasă, numai ea cu soacra.

Telefonul sună la zece jumate

Oana îl priveste, zice „Nu se poate!”

Însă soacra dânsei vine de niciunde

Înfașcă mobilul și pe loc răspunde:

„Eu sunt dragă mamă, fiul tău primar

Sun de la Codruța, mi-a făcut dosar.

Vor să mă rețină o vreme mai multă

Că am luat, din contracte, douăzeci la sută

Că e multe lucruri care e împuțite,

Mi-am tras foloase mai … necuvenite.

Că am făcut manevre cu Vanghelion

Vor să mă închidă, și nu îmi dă freon

Ia pe tine mamă fusta și helanca

Ochelari de soare și dute la bancă,

Fără să te știe presa și dușmanii

Lichidează contul și scoate toți banii!

Dă-i în stanga, în dreapta, mergi până la Băsescu,

Nu vreau să dorm mamă cu Diaconescu!

Că cică în celulă viața este tristă,

N-are almanahe, goagle nu există.

Fă orice mămică, ca să-ți scoți odorul

Tre`să ies afară, mă așteaptă sectorul.”

Mama:

„Ce spui tu străine fraze agramate

N-ai cum să fii fi`miu, practic nu se poate

Marian al meu e plin de mândrie,

Nu se teme dânsul de o pușcărie.

Pai acolo zilnic are pat și masă,

Nu ca alții care stau cu calul în casă.

S-a batut politic mai ceva ca Bute,

Nu îi e lui teamă ca să execute

Mai ales că-n zeghe sunt prieteni doamne

Pentru care ar face el Vanghelioane.

Fiul meu, știu bine, e viteaz mereu

De ești tu acela nu-ți sunt mamă eu,

Iar de ești chiar tu, dragă Mariane

Și tu chiar ți-ai tras zeci de meleoane

Atunci zaci acolo tu zile mai multe

Fiindcă mi-ai zis mie că ai furat, doar sute.

Și de n-ai vrut mamei într-adevăr să-i zici,

Oi fi tu celebru, nu te scot de aici.

Oricum ca Năstase, tu nu poți să ieși, mai repede afară.

Oricum ca Năstase, ca m-am și emoționat domnu… (râsete)

Oricum ca Năstase, tu nu poti ieșii, mai repede afară, că nu știi să scrii.”

Povestitorul:

„Si zicând acestea, închide mobilul

Și îi lasă Codruței momentan edilul.

Asta deocamdată e a lui poveste

A lui Marian, ăla care este.

Anexa nr.6

http://www.mondenonline.ro/wp-content/uploads/2013/11/denise-ordean3.jpg – accesat în 22.03.2015, ora 16:30

Anexa nr.7

http://fs68.trilulilu.ro/imgs/wwwradiozuro/radio-zu-castigatoarea-celui-mai-mare-premiu-in-ba_9db33a710f1358.jpg – accesat în 03.03.2015, ora 18:30