Publicitatea Stradala Vs Designul Orasului

PUBLICITATEA STRADALĂ VS DESIGNUL ORAȘULUI

CUPRINS:

Introducere

Capitolul I: Publicitatea stradală aspect teoretico-legislative

I.1. Publicitatea stradală : istoricul apariției și definiții
I.2. Normele legislative și prevederile legale în amplasarea publicității stradale

Capitolul II. Kitsch-ul în publicitatea stradală din Republica Moldova

I.1. Panotajul stradal versus design-ul estetic al orașului sau tehnici de publicitate stradală..

I.2. Avantajele și dezavantajele panourilor publicitare pentru Republica Moldova

Concluzii generale și recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Publicitatea stradală, are rădăcini adânci, în Republica Moldova, necătând la faptul că este o țară mică, publicitatea stradală a acaparat toate zonele posibile, pentru promovarea celor mai noi, ingenioase sau mai puțin ingenioase produse. Societatea civilă e obișnuită deja să vadă orașul, în așa starea arhiplină de reclame siropoase, culori și imagini uneori mult prea dezgustătoare, care obosesc văzul cetățenilor.

Îmbrăcăm orașul Chișinău în panouri publicitare, în afișe, stickere, fluturași, fel de fel de chestiuțe urâte care ne transformă frumosul estetic al orașului, într-o copie ieftină a ceea ce nu ne reprezintă, sau mai bine zis- Kitsch.

Kitsch-ul este un termen care desemnează produsele cu caracter de pseudo artă, care promovează prostul gust prin materiale stridente și substituiri tehnice, caracterizându-se prin platitudine, imitație superficială a operelor de artă și a elementelor folclorice, falsul patos, lipsa de originalitate și de profunzime, prin pervertirea cerințelor estetice, uite în așa fel distrugem noi originalitatea orașului nostru, dar și specificul nostru national.

Actualitatea temei este determinată de faptul că la momentul actual, legile care reglementează afișajul în spațiul urban există, se pare însă că numai pe hârtie. Clădiri de patrimoniu, cu fațadele dezintegrate, se trezesc peste noapte împachetate în pânze multicolore. Ascunzând mizeria, nepăsarea, sărăcia, toate aceste inserții nu fac adeseori decât să urâțească și mai mult orașul. Uite de asta cred că este actual și necesar să cunoaștem importanța acestor efecte negative asupra design-ului orașului sau cât de mult schimbă publicitatea aspectul estetic al Chișinăului.

Lucrarea este formată din două capitole a câte două subcapitole, primul capitol „Publicitatea stradală aspecte teoretico-legislative” unde se include „Publicitatea stradală : istoricul apariției și definiții” și „Normele legislative și prevederile legale în amplasarea publicității stradale”. Capitolul doi, care conține studiul de caz, cu denumirea „Kitsch-ul în publicitatea stradală din Republica Moldova” , care se divizează în „Panotajul stradal versus design-ul estetic al orașului sau tehnici de publicitate stradală” și „Avantajele și dezavantajele panourilor publicitare pentru Republica Moldova”.

Studiul de caz elaborat, are menirea de a scoate în vizor problematica excesului de panouri publicitare existente în oraș, care aparent nu sunt o mare problemă, dar care creează discomfort, care mai mult pun în evidență dar nu ascund clădirile care abia se mai țin, și care nu se combină deloc cu specificul orașului nostru.

Scopul lucrării este studierea istoricul apariției acestei tehnici de publicitate, definirea legilor ce coordonează cu această activitate și cum afectează aceasta design-ul orașului, care sunt părțile frumoase și mai puțin frumoase a panourilor publicitare din Republica Moldova.

Obiective:

1. Definirea publicității stradale în termeni teoretici și istorici.

2. Determinarea normelor și prevederilor legislative pentru amplasarea panourilor publicitare

3. Identificarea tehnicilor de publicitate stradală

4. Stabilirea avantajelor și dezavantajelor publicității stradale pentru Republica Moldova.
Noutatea științifică. Tematica publicității este momentan actuală, precum la noi în țară așa și peste hotarele ei, însă nu dispunem de nici o sursă care să conțină un material amplu, o abordare multidimensională, care să facă față cerințelor actuale, și întrebărilor din acest domeniu puțin cunoscut, dar solicitat la maxim.

Metodologia aplicată. În realizarea acestei lucrări au fost folosite tehnici precum: cercetarea calitativă a tuturor materialelor găsite la această temă, metode ca: analiza, comparația, de asemenea, metode cantitative de cercetare, care au permis studierea aprofundată a tematicii publicității stradale. Am utilizat la fel metoda analitică de cercetare, care mi-a oferit posibilitatea să observ anumite atribute care sunt esențiale pentru studierea complexă a publicității, iar pentru a compara aceste date, am studiat cărți, am citit bloguri, articole ce conțin informații de acest gen, permițându-mi să asimilez acest flux de noi idei, pentru crearea propriei mele concepții.

Structura tezei. Teza de licență conține două capitole, a câte două subcapitole fiecare. În capitolul I, am folosit termini teoretici, cum ar fi publicitatea, publicitatea stradală, aspectele legislative, cum a apărut această tehnică de promovarea, și care sunt viziunile autorilor la această temă actuală. În capitolul II, analizez, cercetez, investighez ce impact are publicictatea stradală pentru un oraș, cum este afectat acesta de expunerea excesivă a panourilor publicitare, și care este reacția societății la aceste nuanțe.

CAPITOLUL I: PUBLICITATEA STRADALĂ ASPECTE TEORETICO-LEGISLATIVE

Publicitatea stradală, deseori numită outdoor sau publicitate exterioară, este cea mai antică metodă de publicitate din întreaga lume, datorită căreia transmiți consumatorului un mesaj publicitar. Rolul publicității defapt este prezentarea convingătoare a produselor către consumator. Acest tip de publicitate este reprezentat sub formă de panou publicitar sau afiș care conține reclamă plasată pe clădiri înalte, pe străzi, în vehicule, sau chiar pe pietrele din parcurile capitalei, oriunde își are traseul consumatorul în cauză.

Gutenberg, în 1438 a inventat tiparului, un an hotărâtor pentru dezvoltarea ulterioară a două metode de publicitate: afișul, la baza căruia stă actualul afișaj stradal și desigur publicitatea în massmedia. Acestea două devenind cele mai longevive metode de publicitate.

Publicitatea exterioară din Republica Moldova a evoluat extrem de mult pe parcursul ultimelor decenii, fapt ce se datorează tehnicii moderne în primul rând, și să nu uităm libertatea exprimării, care este în continuă creștere la noi în țară. Activitatea promoțională cunoaște, în perioada actuală, o mare varietate sub raportul conținutului, rolului, formei de realizare de unde și vine dificultatea clasificării lor.

„Publicitatea este extrem de interesantă acum pentru că nimeni nu știe cum va evolua. Industria publicitară se dovedește a fi o adevărată aventură de la Bill Bernbach la David Ogilvy, de la Sir Alan Parker la John Hegarty, de la Maurice Bleustein la Maurice Lévy, suntem purtați pe urmele pionierilor epocii de aur a publicității din anii '50–'60 și introduși în birourile marilor directori de creație din zilele noastre.” [1]

Publicitatea este o piesă vitală în ceea ce Robert Opie descrie drept ”puzzle-ul comportamentului consumatorului”. Trebuie să privești lucrurile în contextul istoric, pentru a vedea de ce e importantă. Este oare o reclamă un artefact important? Nu! Este publicitatea, în totalitatea expresiilor sale, importantă? Bineînțeles că da!

Publicitatea ocupă un rol deosebit de important deoarece promovează imaginea unui produs sau a unui serviciu și are ca principal obiectiv „să facă cunoscute și să pună în valoare un produs sau o marcă, un serviciu sau o activitate, o instituție sau o cauză importantă, un grup sau o persoană”[2]. Cu ajutorul publicității sau prin intermediul ei, mai ales a publicității exterioare, publicul nu este doar informat ci și are posibilitatea de a alege.

Spre deosebire de Internet, căruia nu i se poate atribui o definiție, publicitatea (în engleză „advertising”) este definită ca fiind în același timp „știința, afacerea sau profesia creării și diseminării mesajelor (reclamelor), o instituție socială care afectează viața de zi cu zi a fiecărui individ, o forță care modelează cultura de masă, o componentă a activității de marketing sau o sursă de informare despre produse, servicii, evenimente, indivizi, instituții sau companii”[3].

Cei care creează publicitate, care identifică piețele prin diverse tehnici psihodemografice în urma cărora comerciantul își alege publicul țintă sau tipologia de consumatori care vrea să îi acapareze, sunt oameni citiți, experimentați care pe lângă toată tehnologia din spate au ca scop sporirea controlului publicului, toate aceste lucruri care apar cu timpul și se înmulțesc nesimțindu-se mari diferențe, au modificat extrem de mult practica publicității per ansamblu, acei care fac momentan publicitatea, sunt cu mult mai capabili decât predecesorii lor. Ei au învățat să înteleagă, să evalueze și să monitorizeze rezultatele pentru a percepe psihologia comportamentului consumatorului.

Desigur asocierea publicității cu mercantilismul nu înseamnă defapt că au o relație cauzală, acestea două doar contribuie la formarea unor idei anumite. Publicitatea are multe de spus și poate și se întipărește cu adevărat în memorie, însă ea nu poate domina alte puteri sociale cum sunt familia, biserica, literatura care îți construiesc defapt valorile tale sociale.

I.1 Publicitatea stradală: istoricul apariției, definiții

Domeniul publicitații este perceput încă din perioada 3000 – 500 î.e.n., când comerțul era deja pus pe picioare prin perioada modernă, rădăcinile publicității vin din antichitate. Publicitatea a început să promoveze produse când publicitatea își face apariția prin firmele exterioare.

Necesitatea de a face publicitate unui produs, de a îi pune în vizor existența lui pe piață a apărut demult. Primele forme ale publicității, și-au făcut pentru prima dată apariția încă din Antichitate, fiind inițial de tip informativ, cei care doreau să-și facă cunoscută produsul, ofereau doar informațiile veridice, fără a se folosi de alte șmecherii, care să-i ajute să-și vândă mai bine marfa. Abia după o perioadă mai îndelungată de la începerea procesului publicitar s-au adăugat elemente estetice și emoționale, care aveau drept scop mărirea șanselor ca reclama să fie recepționată și reținută, și mai ales ca produsul să fie procurat de consumator.

Începuturile publicității stradale se află în Egiptul antic, unde comercianții amplasau de-a lungul drumului public bucăți de piatră pe care erau sculptate mesaje informative despre produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Romă, mesajele erau pictate pe pereți în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.

Odată cu inventarea presei tipografice, în 1453, de catre Johann Gutenberg, promovarea produselor și servicilor a căpătat noi dimensiuni. Cel mai important pas spre adevărata producție publicitară a fost făcută odată cu apariția tiparului, care a întors lumea publicității. Prima formă de publicitate outdoor în Anglia a fost făcută în 1472, când a fost tipărit un ghid de comportament pentru prelați în timpul perioadei Paștelui ce era afișat pe ușile bisericilor, Tipografii, iar deja mai târziu comercianții, încep să utilizeze mici „fluturași” pentru a-și promova produsele. Aceste mici bucăți de hârtie conțineau adesea simboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Modalitatea aceasta de promovare a rămas și în era modernă.

Mass media din Republica Moldova s-a dezvoltat în perioada post-sovietică. Imediat după declararea independenței, piața de media din Moldova era practic inexistentă. Presa moldovenească era constituită din televiziunea națională (moștenită de la URSS), cele două canale ale societății naționale de radiodifuziune, precum și câteva ziare. Eram mult prea departe de agenții de publicitate, de banere publicitare, led-imboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Modalitatea aceasta de promovare a rămas și în era modernă.

Mass media din Republica Moldova s-a dezvoltat în perioada post-sovietică. Imediat după declararea independenței, piața de media din Moldova era practic inexistentă. Presa moldovenească era constituită din televiziunea națională (moștenită de la URSS), cele două canale ale societății naționale de radiodifuziune, precum și câteva ziare. Eram mult prea departe de agenții de publicitate, de banere publicitare, led-uri și panotaje stradale.

Regimul comunist din Republica Moldova a dus la diminuarea progresivă a activității publicitare, în special după naționalizarea mijloacelor de producție, a unităților comerciale. La începutul perioadei comuniste, promova publicitatea stradală prin numeroase servicii de editură publicitară și publicitate, cum sunt afișele publicitare, hârtii de ambalaj cu texte, desene de reclamă ș.a.

După perioada comunistă, publicitatea stradală a avut o evoluție extraordinară din toate punctele de vedere, în special datorită libertății de exprimare care fusese interzisă. La început, publicitatea stradală se dezvoltă stângaci, dar rapid din cauza repulsiei care exista înainte, totul trebuind reinventat. Cu ajutorul inspirației, publicitatea exterioară românească a reușit să ajungă la maturitate. Internetul și internet cafe-urile încep să devină din ce în ce mai populare.

Deși la început internetul era utilizat doar pentru comunicare și înțelegere, încetul cu încetul firmele au început să utilizeze internetul pentru afaceri, apărând astfel și afișele create cu ajutorul noilor tehnologii. În ultimii ani, publicitatea stradală a început să fie din ce în ce mai constrânsă de regulamente și prevederi referitoare la amplasarea afișelor publicitare datorită pierderilor economice destul de însemnate.

Astfel, s-au amenajat locuri speciale de afișaj, drumurile devenind locurile preferate de amplasare a panourilor publicitare. Fiind văzute în timpul călătoriei din mijloacele de transport, acestea trebuie să aibă un text scurt și concis, cu efecte vizuale puține și intense, pe lângă dimensiunea considerabilă. O astfel de reclamă se practică doar pentru un public foarte larg și atinge eficiența maximă când reamintește existența unui produs deja cumpărat.

Reglementarea publicității stradale a rămas, la fel ca în anii precedenți, la latitudinea primăriei și din această cauză unele companii din domeniu s-au plâns de concurența neloială din partea firmelor neautorizate. Astfel cetățenii au cerut îndepărtarea reclamelor agresive și eliminarea acestora, ceea ce duce la întocmirea de către primărie a unui regulament de amplasare a reclamelor.

Societatea în care trăim astăzi este dominată de publicitate. Câmpul vizual dezorientat de sumedenia de produse promovate prin imagini publicitare. Publicitatea stradală este mai tânără la noi în comparație cu alte țări. Cu toate astea, istoria mondială a marketingului ne arată că este cel mai vechi mijloc de promovare și reclamare a produselor, mijloc prin prisma căruia se promovează bunurile mai bine de 5000 de ani.

Acum întrebarea este cum se face că publicitatea exterioară a existat în toate timpurile, indiferent de stat sau regimul lui politic? Care este taina sa nedivulgată? Brochand Bernard în manualul său ”Le publicitor” povestește care sunt beneficiile publicității stradale comparativ cu publicitatea emisă de mass-media. Și aici enumerăm următoarele:

Selectivitatea spațială enormă

Capacitatea comunicațională spectaculoasă

Pentru creație este un media ce nu tolerează jumătate de măsură

Diversitatea suporturilor utilizate [1]

Menționez aici că această aserțiune cu adevărat are un specific authentic, ce poate fi mai eficient ca o poziționare corectă, o selectare a publicului țintă, o viziune clară și identificabilă pentru largul public, creativitatea, originalitatea și actualitatea tehnicilor folosite pentru crearea publicității în sine.

Cum definim publicitatea stradală, și ce intră defapt în categoria acestui tip de publicitate? După Tico Eugen, director al agenției de publicitate exterioară ” Publicitatea stradală este totul, de la panoul mare și bine elaborate de pe autostradă, până la denumirea de firmă de pe o clădire, până la un desen și o inscripție de pe un butic unde se vinde apă dulce- toate intră în categoria publicității externe.”

Toate panourile care sunt instalate la stațiile de troilebuz, la intersecțiile rutiere, pancarte și anunțuri lipite de spatele vehicolelor, toate ele sunt panotaje stradale.

Publicitatea în aer liber conține următoarele tipuri:

Afișul

Posterele

Panourile de opt foi

Buletinele pictate

Firmele

Light box-urile

Clip light-urile

Afișul este un anunț, de obicei imprimat și expus publicului larg, prin care se înștiințează diverse informații cu privire la diverse aspecte social-culturale. Afișul este prima formă de publicitate încă din vechi timpuri. Moment avem spații special pentru afișe, unde cetățenii plasează de regulă anunțuri în scopul de a vinde sau de a achiziționa ceva. (vezi anexa nr.1)

Posterul este același afiș, dar care are anexat mai multe imagini, în mare parte ele sunt plasate pe autostradă. Panourile au o suprafață standart, cu dimensiunea de 3,66m pe 6,25m, formate pe 30 de foi și denumite postere extinse, acest termen ”extins” fiind împrumutat de la publicitatea extinsă din reviste, care nu au nici o margine, iar termenul de ”foaie” vine încă de pe timpurile când nu existau tipare de o mărime exacta și era necesară imprimarea fiecărei foi pentru construirea unui panou de poster publicitar. Posterele extinse sunt cle mai mari postere pe suport metalic, care le avem în țară, la fel posterele pot fi illuminate și neluminate. (vezi anexa nr.2) Un alt tip sunt postere agățate, acestea pot avea mărimi diferite, și pot ajunge la sute de metri, în dependență de preferințele celui ce achiziționează și optează pentru un astfel de poster. (vezi anexa nr.3) Specialiștii afirmă că posterele alcătuiesc esența industriei publicității în aer liber.

Panoul de opt foi este același poster poziționat în aer liber, doar că în zonele urbane, doar cu mărime mică, în jur de un sfert din posterul standart. (vezi anexa nr.4) Acest tip de panou are avantajul de a fi amplasat alături de supermarket sau restaurantul de alături, pentru a reaminti consumatorului despre produs.

Buletinele pictate reprezintă cea mai pronunțată formă de publicitate în aer liber, cu cele mai mari dimensiuni și o valoare intense. Buletinele pictate au două tipuri: mobile și permanente. Buletinul mobil este o publicitate standartă, ca dimensiune de trei ori mai mare față de posterul obișnuit, care garantează un impact puternic, în comparație cu tradiționalul poster. El poate fi deplasat în altă locație pentru a diversifica și a acapara un segment de public mai larg, pentru o perioadă de câteva luni. Buletinul permanent este fixat doar într-un singur loc, fără capacitatea de a se deplasa niciodată, dar are prioaritatea de a-și modifica mărimile. (vezi anexa nr.5)

Firmele sunt metoda de publicitate, pentru a crea o mică impresie printr-un mesaj scurt și logo-ul acestuia. Ele pot fi amplasate pe clădiri, pe acoperișuri, sau atașate pe ușile supermarket-urilor. (vezi anexa nr.6)

Light box-urile, termen împrumutat de la englezi, care presupune cutiile luminoase de pe străzi, din stațiile de autobus, cu mărimi de 1,2m pe 1,8m. (vezi anexa nr.7)

Clip light-urile sau publicitatea pe ecranele Led, care la fel sunt o publicitate inovativă, pentru orașul nostru, care a acaparat piața cu pași rapizi, și se pare că tot mai mult se apelează la aceste servicii. Ele derulează imagini mobile, mici spoturi fără adaos de sunet! (vezi anexa nr.8)

În perioada curentă tot apar tot mai diverse tipuri de publicitate :

Publicitate Aeriană care presupune tractarea bannerelor aeriene printr-un aparat de zbor cu aripi fixe.(vezi anexa nr.9)

Billboard pe bicicleta este un nou tip de publicitate mobil, în care o persoană se plimbă cu bicicletă având atașat pe el un panou care deține un mesaj publicitar, această metodă este orientată și formată în scopuri ecologice, ce permite plasarea de publicitate, fără a distruge esteticul orașului. (vezi anexa nr.10)

Panouri buletin, care sunt de obicei situate în zone cu trafic intens. Acest tip de panou, oferă un impact semnificativ și este de cel mai mare standard de format de publicitate, de obicei, de mărime 11×48 la dimensiune globală.

Publicitatea pe Autobuse – stabili cu fermitate, ele generează reținerea rapidă a brandului. (vezi anexa nr.11)

Afișele din transporturile publice – Ajung să atingă un public țintă bine determinat după locație.

ComPark este un dispozitiv folosit pentru publicitate în parcare, el este plasat pe liniile paralele de un golf și este capabil de a obține o expunere instantanee la șoferii care tocmai au parcat vehicolul lor. ComPark asemenea, servește ca un ghid pentru a ajuta automobiliștii în aderarea la dimensiunea golf parcare. (vezi anexa nr.12)

Banner publicitar felinar – coloane de lampă care sunt amplasate peste tot, permițând publicității să utilizeze bannere, pentru a viza locații geografice precise sau evenimente întru sensibilizarea și promovarea masivă.

Panou mobil – panourile mobile oferă un grad mare de flexibilitate pentru agenții de publicitate. Aceste reclame pot viza anumite rute, locul de desfășurare sau evenimente, sau poate fi folosit pentru a obține saturație pe piață. O versiune mai specială este panoul gonflabil care poate sta gratuit aproape peste tot. Acest produs poate fi utilizat și pentru seri de film exterior.

Cărți poștale – cărți poștale publicitare gratuite disponibile în locuri cum ar fi cafenele si baruri, locuri artistice, instituții culturale, universități și licee. Cărțile poștale sunt luate de la o unitate de afișare special, concepute cu semne indicatoare ale cărților poștale și sunt gratuite pentru publicul larg de a lua.

Poster – țintă sunt audiențele locale, cu aceste panouri, care sunt extrem de vizibile pentru traficul de vehicule și sunt ideale pentru introducerea de noi produse sau servicii, marketerii folosesc postere pentru a atinge obiectivele de publicitate și de a crește notorietatea brandului prin plasarea mai multor unități în locații strategice.

Panou Premier – panourile Premier combină frecvența și îndemâna unei campanii într-un poster cu impactul creator a unui buletin.

Pătrat Premier – este același panou doar în formă pătrată cu iluminare care mizează pe impactul suplimentar după întuneric.

Street publicitate – Folosirea mobilierului stradal, pentru a crea spațiu media pentru branduri , pentru a obține mesajul lor pe stradă, într-o abordare rentabilă.(vezi anexa nr. 13)

Taxi publicitate – publicitatea în taxi permite agenților de publicitate să evidențieze produsele lor, indiferent dacă e doar plasare de brand, sau un mesaj orientat direct spre zonele în care oamenii lucrează, apelează la servicii, cumpără sau se distrează.(vezi anexa nr.14)

Wallscape – Wallscapes sunt atașate la clădiri și sunt capabile să primească o mare varietate de forme și mărimi neobișnuite. Aceste reclame panou sunt vizibile de la o distanță și ofere un impact extraordinar în domenii majore. (vezi anexa nr.15)

Lumea devine din ce în ce mai inovativă, nu reușești să te obișnuiești cu ceva că apare ceva mai original, mai deosebit de cel precedent. În Republica Moldova din cele enumerate mai sus, sunt foarte puține, și cu toate că e un ambuteiaj de publicități necoerente prin tot orașul, s-ar putea de folosit publicitatea ecologică, pentru a nu urăți atâta orașul nostru.

În ultimii ani s-a produs o schimbare majoră în peisajul mass-media, datorită creșterii de platforme și dispozitive digitale. Acest lucru a condus la folosirea platformelor digitale intens, pentru a utiliza mass-media în întregime prin noi moduri. Această schimbare structurală are cele mai multe forme tradiționale majore de afișare a mass-media ce a provocat o scădere sau o fracturare a publicului consumator. Pentru presă, acest lucru a provocat în cea mai mare parte un declin puternic de cititori. În cazul televiziunii, deși publicul nu a scăzut per ansamblu, noile platforme digitale au crescut alegerea. Soldul publicului pentru opțiunile de livrare în masă a executat o lovitură către grupurile țintă, mai puțin pentru agenții de publicitate. În schimb, structura este în continuă creștere iar populația lumii devine din ce în ce mai conștientă de varietate alegerii.

În plus, tehnologia digitală a contribuit la ceea ca publicitate outdoor să devenă un canal de comunicare mai relevant și mai flexibil decât până acum, acaparând un teritoriu larg a populației. Esența publicității outdoor se potrivește foarte bine cu schimbarea modelelor de interacțiune a consumatorilor cu mesajele publicitare. Spre deosebire de majoritatea tehnicilor utilizate de massmedia, producătorii care apelează la serviciile outdoor sunt în creștere, ceea ce înseamnă că totuși că este o relevanță și se simte o interacțiune între populație și publicitatea stradală. Industria în aer liber a investit, de asemenea, în instrumente semnificative de responsabilitate în ceea ce privește audiența și randamentul investițiilor. Acest lucru a generat un interes pentru instrumente de publicitate iar agențiile de publicitate încearcă să le permită să cuantifice contribuția mediului. Într-o lume nouă, conectată social, în aer liber, outdoor-ul apare ca ultimul mediu de masă, cel mai bine poziționat, pentru a lucra în colaborare cu un public din ce în ce mai urban, mai mobil și mai digital. Ultimii 2 ani au fost esențiali în dezvoltarea de noi interacțiuni între un sector înfloritor de marketing mobil și vehicole de publicitate outdoor.

Publicitate outdoor este în curs de transformare, atât varietatea cât și popularitatea platformelor digitale crește. Aceasta va implica în mod inevitabil schimbări semnificative atât în concepția dar și producția de materiale publicitare concepute pentru platforme digitale, inclusiv smartboards. Fără a aduce în vizor avantajele tehnologice ale platformelor de publicitate exterioare digitale (cum ar fi înseamnă faptul că includ mișcare) ceea ce atrage atenția publicului, însă ca urmare, costul acestor tehnologii, precum și restricțiile logistice și obstacolele strategice sunt extrem de măricele, și este de așteptat că nu toate suporturile publicitare outdoor să fie digitalizate în viitorul apropiat. Odată cu creșterea tehnologiei digitale, s-ar putea aștepta la mai multă animație și imagini în mișcare pentru a atrage atenția populației. Cert este că materiale tradiționale și platformele lor non-digitale vor continuă să fie utilizate pe scară largă în publicitatea outdoor. Este necesar așadar, să recunoască și exploateze caracteristicile unice ale acestui mediu, în proiectarea materialelor pentru platformele non-digitale.

Panourile sunt definite în sens larg ca fiind orice materie imprimată sau proiectată, un semn mare în aer liber. Panourile artistice au fost un mediu cheie sau cel mai vechi vehicol pentru a explora și exprima ideile și strategiile din spatele celor mai importante mișcări artistice de peste ultimii cincizeci de ani, aici enumerăm: conceptualismul și dematerializarea, temporalitatea, probleme, creditele, actorii politici, socio-critica, critica instituțională, angajamentele politice, apărarea vocilor minorităților, cum ar fi femei, homosexuali, negri, diverse etnii, care se confruntau cu problema inegalității, preocupările postmoderne despre diferența dintre realitate și reprezentare, printre multe alte probleme actuale.

Nu toate panourile sunt ”panouri artistice”, chiar dacă acestea au fost create de artiști. Fără a intra în apele adânci întunecate ale definiției de arta, voi simplifica lucrurile și spune că diferența dintre cele două constă în intenția din spatele utilizării acestora. Panourile sunt cel mai frecvent utilizate pentru publicitate, propagandă politică sau decorarea pur industrială a unei corporații sau organizații guvernamentale și politice. Deși efectul și intenția din spatele artiștilor, panourile pot conține unele dintre acestea din urmă categorii, deghizându-se defapt capcanele publicitare. Prin completarea spațiului rezervat pentru publicitate, artistul infiltrează spațiul public într-un mod neașteptat, declanșând un flux de gândire vizuală, generând un fel de dialog între panou și privitorul, indiferent de conținutul său. Peggy Diggs scria: "Billboardurile artistice instigă adesea un proces, un interogatoriu, sau un argument despre o problemă sau o valoare care de multe ori merge necontestat sau nerezolvat în mintea publicului."

Panourile artistice pot lua forma panourilor de pe marginea drumului, panouri în autobuz, stații de autobuz, postere adăpost, etc. Unii artiști folosesc părți din panouri de publicitate pentru a construi tablouri, colaje sau alte obiecte de artă. Un frumos exemplu, a unora dintre adepții mișcării artei "Nouveau Réalisme", care a înflorit în Franța în anii 1960 și 1970, care literal furau publicitatea publică, ca o modalitate de a protesta împotriva realității mercantilismul, reciclându-le pentru a crea o altă realitate.

La noi în oraș nu am avut acte de reciclare a publicității stradale, însă avem tineri care reciclează esteticul orașului, ceea ce e de apreciat, mai ales când ne inundează atâta publicitate în jur, lucrurile originale și bine poziționate sunt mereu bine venite. Chișinău is Me, este comunitatea tinerilor, care încearcă să camufleze frumos, acele locuri care și-au pierdut din viață, acest nou suflu fiind pictat armonios, ingenios și pe alocuri haios, de diverși tineri pasionați de street art sau arta stradală. Intenția acestui grup ,este aceea de a găsi soluții efective, împreună, pentru a construi o capitală demnă de a fi numită europeană.

I.2 Norme legislative și prevederile legale în amplasarea publicității stradale

Conform Legii Republicii Moldova, cu privire la Publicitate Nr.1227-XIII din 27.06.97 sunt stabilite principii generale ale activității în domeniul publicității în Republica Moldova și reglementarea relațiilor ce apar în procesul de producere, amplasare și difuzare a publicității. În Capitolul III Cerințele față de publicitate, Articolul 8, unde sunt enumerate cerințele generale, voi selecta cele ce se atribuie publicității stradale:

Publicitatea trebuie să fie loială și onestă.

Publicitatea trebuie să fie identificată fără cunoștințe speciale și fără utilizarea de mijloace tehnice.

Publicitatea nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele consumatorilor.

Publicitatea subliminală este interzisă.

Publicitatea se difuzează în limba moldovenească iar, la dorința furnizorului de publicitate – și în alte limbi, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, cu Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Publicitatea mascată este interzisă.

Se interzice publicitatea mărfurilor (serviciilor) posibile de certificare (licențiere) în cazul în care certificatul (licența) lipsește, precum și publicitatea mărfurilor (serviciilor) interzise pentru producere și comercializare în conformitate cu legislația în vigoare.

Nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat, a denumirilor sau a abrevierilor de firme, companii, întreprinderi, instituții și organizații.

Publicitatea nu trebuie:

să contravină intereselor statului;

să incite la acțiuni ce încalcă legislația privind protecția mediului înconjurător;

să conțină informații care nu sînt autentice;

să conțină elemente ce pot provoca panică, instiga la violență, la agresiune sau la acțiuni periculoase ce pot prejudicia sănătatea sau amenința securitatea oamenilor;

să conțină, fără temeiuri de ordin instructiv sau social, imagini vizuale sau descrieri ale unor acțiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate.

În Articolul 16, cu denumirea de Publicitatea exterioară se atenționează:

Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afișe, panouri, standuri, instalații și construcții (situate separat sau pe pereții și acoperișurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase, tablouri suspendate electromecanice și electronice, alte mijloace tehnice.

Amplasarea publicității exterioare se admite cu permisiunea organului respectiv al administrației publice locale, coordonată în prealabil, conform procedurii ghișeului unic, cu:

subdiviziunea teritorială a Poliției Rutiere a Ministerului Afacerilor Interne;

organul teritorial al Direcției Drumurilor, în cazul amplasării publicității pe arterele rutiere din afara localităților;

organul respectiv de conducere al Căii Ferate din Moldova, în cazul amplasării publicității în zona de expropriere a căii ferate.

Refuzul privind amplasarea publicității exterioare se argumentează în scris.

Amplasarea publicității exterioare pe clădiri și alte construcții aflate în proprietate privată se coordonează cu organele teritoriale de arhitectură și nu necesită autorizarea specială a autorităților administrației publice locale.

Pentru amplasarea publicității exterioare se încasează o taxă în modul și mărimea stabilite de Codul fiscal. Alte taxe și tarife sînt interzise.

Mijloacele de publicitate exterioară sînt proprietatea unuia din agenții activității de publicitate conform contractului încheiat între agenții activității respective.

Se interzice amplasarea publicității exterioare:

prin vătămarea sau nimicirea de arbori;

în zonele de protecție a monumentelor de arhitectură, istorie și cultură.

Sistemele de comunicare vizuală nu trebuie să ia forma și dimensiunile indicatoarelor rutiere.

Articolul 17, care cuprinde Amenajarea locurilor de comerț și de prestări de servicii, este stipulat că în locurile și spațiile de comerț precum și de prestări de servicii, folosirea de către agenții activității de întreprinzător în interior și exterior a elementelor de design și amenajat artistic și arhitectural ce conțin emblema firmei, marca comercială, embleme, mărfuri sau imaginea lor, orice altă informație ce corespunde profilului întreprinderii nu se consideră publicitate și se efectuează fără autorizarea autorităților administrației publice locale.

Articolul 18. Publicitatea pe mijloacele de transport și pe trimiterile poștale

Plasarea publicității pe mijloacele de transport (de pasageri, marfuri, prestări servicii) se efectuează în bază de contracte încheiate cu proprietarii acestora fără autorizarea autorităților administrației publice locale.

Restricțiile asupra plasării publicității pe mijloacele de transport se stabilesc de către organele care exercită funcția de control asupra securității circulației.

Publicitatea stradală deține anumite caracteristici și criterii după care este divizată și amplasată.

După criteriul cantitativ remarcăm:

1. Panourile solitare sunt panourile poziționate în așa fel încât în aria lor să nu mai fie altă publicitate, încă câțiva metri. Ele tind să aibă un impact mai mare, datorită faptului că este unică și neaglomerată de alte imagini.

2. Panourile în grup sau cele situate alături, sunt amplasate pe autostrăzi, pe acoperișe și alte zone disponibile publicității. Deși constituie un grup ele pot fi de diverse mărimi, cee ace nu duce la un impact prea mare pentru că distorsionează mesajul unic, iar publicul se plictisește.

După criteriul suportului metalic distingem:

Panourile pe picior de metal au mărimi diferite, panourile care sunt fixate mai înalte de 4 metri sunt amplasate pe autostrăzi, iar cele cu piciorul mai jos de 45-50 de cm sunt poziționate pe trotuarele din oraș.

Pentru posterele atârnate, drept suport servesc blocurile caselor înalte, pentru ca publicitatea să fie ușor de observat și de vizualizat. De regulă postere agățate fac parte din cele mai mari banere existente.

Publicitatea pe acoperiș care implică doar logotipuri, care au ca scop,întipărirea logoului sau simbolului unei firme în mintea consumatorului.

După criteriul de amplasare denotăm:

Panouri de magistrală, care sunt amplasate pe autostrăzile mari și care sunt populate intensive. Ele sunt de tip solitare și de dimenisuni mari, ridicate la înălțimi considerabile, pentru a se vedea clare de la o depărtare mare.

Panouri de trotuar, semănate prin tot orașul cu diverse dimensiune și incluse în cutii luminoase cu denumirea de light box-uri.

După criteriul de iluminare identificăm:

Postere cu iluminare, care sunt vizibile nu doar ziua dar și noaptea, pentru că folosesc energie electrică. Iluminarea la fel poate fi internă sau externă adică dinăuntrul cutiei și din afara cutiei, fiind fixate becuri speciale pentru iluminarea panoului. Cele cu iluminare internă dau panoului un efect luminiscent.

Postere neluminate au dezavantajul de a fi vizualizate doar pe parcursul zilei.

După criteriul de răspândire a panourilor avem:

Afișe de inters national, unde se include publicitatea produselor autohtone care tind să satisfacă necesitățile societății civile.

Afișe de interes regional și local, unde se promovează anume produsele care sunt solicitate în acea zonă.

După criteriul mobilității suporturilor există:

Afișe mobile plasate pe suporturi mobile precum troleibuze, autobuze, autocare, taxiuri și chiar avioane. Ce este benefic la acest tip de publicitate e faptul că cuprinde o rază de acoperire foarte mare.

Afișe immobile, cele fixate pe pereți, chioșcuri, stâlpi și garduri, ceea ce micșorează instantaneu segmentul de oameni care vor vizualiza acel afiș.

După criteriul folosit la tipărire avem:

Afișe de hârtie, folosite la informații actuale ce au un termen de viață foarte scurt.

Afișe de lemn, cu o durată de viață mai mare, utilizată în scopul reamintirii informației.

Afișe din ceramică, de regulă folosite doar pentru realizarea publicității de relief.

Afișe din țesătură, asemănătoare duratei de viață a afișelor de lemn, ele sunt folosite pentru publicitatea în aer.

La fel, în conformitate cu prevederile Programului de activitate al Guvernului „Integrare europeană: libertate, democrație, bunăstare” pentru anii 2011 – 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a elaborat Codul Urbanismului și Construcțiilor, care vine să sistematizeze dezvoltarea teritoriilor.

Codul Urbanismului și Construcțiilor va stabili: cadrul legal unitar care va reglementa relațiile din domeniile de amenajare a teritoriului și urbanismul, autorizarea și executarea lucrărilor de construcții, asigurarea calității construcțiilor, a materialelor și a produselor pentru construcții, exploatarea construcțiilor, certificarea profesională a întreprinderilor din construcții, exercitarea controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și a regimului de autorizare și executare a construcțiilor, precum și aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul utilizării și postutilizării construcțiilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Actul legislativ la nivel de lege organică va reglementa unitar etapele care sunt parcurse pentru edificarea unei construcții, începând cu concepția, proiectarea, autorizarea, execuția, exploatarea, urmărirea comportătii în timp, controlul statului și post-utilizarea construcțiilor.

După toate cele enumerate mai sus, sesizăm că publicitatea stradală are o arie mare de modalități de prezentare cât și amplasare a publicității, ea îți propune o vastă alegere când vine vorba de promovarea unui produs, însă pentru protejarea orașului de a-și pierde din estetic, din originalitate, avem nevoie de anumite riguri, după care să se ghideze strict, mai ales comercianții, care uită de multe chestii importante când vine vorba de plasarea unui nou produs, prin prisma unei noi publicități.

CAPITOLUL II. KITSCH-UL ÎN PUBLICITATEA STRADALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pornind de la DEX, kitsch-ul este un termen de origine germană, folosit pentru a desemna un obiect decorativ de prost gust. Este reproducere sau copiere pe scară industrială a unor opere de artă, multiplicate și valorificate comercial. Kitsch-ul este un produs cu caracter de pseudoartă, caracterizat prin platitudine, imitație superficială sau pe alocuri vulgară a operelor de artă și lipsă de originalitate. Ele urmăresc să atragă atenția cu orice preț, de regulă în scopuri comerciale.

Artele sunt domeniul frumosului, însă asta nu presupune că un produs artistic trebuie să fie numaidecât „frumos” și că obiectele artistice ar fi trebuit să înglobeze epitetele unui câmp al frumosului ca: drăguț, simpatic, dulce, duios, încântător, fermecător, strălucitor, admirabil, ceea ce defapt enumeră însușirile unui obiect-kitsch.

De ce atrage kitsch-ul? Pentru că-i „frumos”, strălucește, e comercial, și accesibil, sau ma bine zis, ieftin. E duios și e sentimental, chiar și atunci când „reflectă” o drama el este drăgălaș și dulce. Kitsch-ul e mecanic, schematic, artificial, clișeizat și lipsit de substanță. El este strident, pompos, pretențios, dar care în același timp, este un fenomen simplificat la maxim. Cum se produce, și de unde apare? Poate din încrederea unor artiști că „și eu aș putea”, deși în mare parte autorii acestora, fac conștient aceste surogate. Kitsch-ul e mimetic, el copiază sau imită lucrările originale, autentice, fără a pătrunde în structura interioară, în logica liniilor și a proporțiilor, o imitație a unei opere de succes. Acestea sunt, de obicei, producții complexe, elaborate, lucrate cu talent și chibzuință, unde fiecare detaliu are o subtilitate aparte. Iar ce fac imitatorii e simplu de presupus, ei observă doar ceea ce stă la suprafață, fără a pătrunde în sensul acesteia, fapt ce și face acea operă mimată- superficială, țipătoare, extravagantă și vulgară.

Kitsch-ul nu are simțul măsurii, autorii operelor kitsch îngroașă culorile, adaugă fel de fel de străluci, poleind-o chiar și atunci când defapt opera necesită culori mai mate, mai temperate. Mai include aici pe lângă culori țipătoare și melanjul, unde se amestecă elemente imposibile, care nu pot fi compatibile.

La noi publcitatea stradală sau outdoorul are mult prea multe informații, ca să nu mai zic și de aglomerația de panouri, la care evident nu știi ce să citești mai întâi, că faci buna alegere de a le ignora în totalitate. Clienții agențiilor de publicitate, sau creatorii de publicitate ar trebui să cunoască că pe outdoor prea multă informație este echivalent cu zero informație memorată de public.

Alt aspect urât este faptul că panourile sunt îngrămădite una lângă cealaltă, până la refuz. În Republica Moldova panourile sunt prea informative, prea pestrițe și mult prea aglomerate pentru a mai avea și un oarecare impact.

Vorbind despre acoperirea clădirilor cu panouri publicitare, fapt ce anulează o dimensiune esențială a efortului creativ al arhitectului deoarece, odată devenită un simplu suport pentru reclame, fațada clădirii este deposedată de valoare sa semnificativă.

Invazia publicității outdoor, este nu doar efectul vizual al unui comportament primitiv, ci și demonstrația involuntară, că la noi în țară nu funcționează legile.

Atâta timp cât clădirile de valoare sau monumentele, sunt desfigurate prin acoperirea lor cu panouri iar spațiile publice reprezentative sunt parazitate de obiecte publicitare de dimensiuni mari, este mai mult ca evident că legile sunt încălcate și că administrația publică nu-și face datoria, la toate nivelurile sale. Nu neg faptul că posibil că nu toate panourile sunt ilegale, unele chiar s-ar putea să aibă autorizații, dar tot acest haos creat de publicitatea stradală vorbește despre nesimțire, despre neorganizare, și chiar despre corupție.

Cei care invocă, aducând ca exemple așa-zise modele străine Times Square din New York sau Picadilly Circus din Londra, ar trebui să nu uite să menționeze faptul că acestea se limitează la spațiul unei singure piețe, nu a unui oraș întreg.

Legea cu privire la publicitate pare a fi destul de clară, dar complet ignorată de publicitari și îndrăznesc să zic neaplicată de autorități, ceea ce și generează un sistem în care nimic nu este imposibil.

Să recunoaștem că publicitatea stradală a ajuns la apogeul saturației, atât prin cantitatea excesivă cât și competitivitatea existentă, și cum impactul este redus de multitudinea de mesaje, publicitarii mizează pe cumpărarea unor suprafețe de expunere din ce în ce mai mari, cu scopul de a ieși cumva în vizor. Din acest motiv, nu putem invinui nici clienții, nici companiile de publicitate stradală, pentru că în mare parte, fiecare îți face munca, fiecare își urmărește obiectivele profesionale.

Orașul nostru își vede mascate fațadele unde clădirile își ascund adevărata față, în spatele pânzelor publicitare, fațadele de prea multe ori triste, măcinate de timp, praf și nepăsare, încercând să ascundă ridurile și sărăcia Republicii Moldova.

De câțiva ani buni, mari panouri făc reclamă unor lucruri de care avem sau nu nevoie, ocupând fațadele clădirilor orașul nostru care a devenit un templu al consumismului, redus la rolul de suport pentru marile „icoane” intercesoare între buzunarele noastre și ale celor care ne vând iluzii și obiecte.[]

Ne ascundem de lumina zilei în spatele detergenților, mașinilor de spălat, călcat, plimbat, a produselor la care, în general nu vom avea acces vreodată în chip real. Ceea ce începuse modest, ca o formă de cooperare între interesul public, ceasuri urbane, stații de autobuz, au devenit o formă violentă de apropriere a teritoriului public de către interesul privat, de vreme ce și trotuarele, câte au mai rămas, sunt ocupate de piciorușele metalice, care susțin în vârf, imensele panouri publicitare.

Sau poate că e „bine”, să trăim într-un oraș de simulare, superficial la modul propriu, redus la epiderma care nu e a lui, redus la fluxuri de reclamă și falsă informație nenecesară?

Despre publicitate se pot spune multe, se poate teoretiza la infinit asupra eficienței sale și a rostului ei în lume, se poate comenta mult despre relația ei cu spațiul pe care încercăm să-l mai locuim.

Da, publicitatea e multă, proastă, agresivă, seacă, și urâtă care provoacă deja văzului vomă de la atâta informația ineficientă, plasată în tot orașul. S-a mai afirmat chestii de genu, precum că publicitatea ne omoară visele, spațiile, imaginația și privirile și se vor mai spune multe, dar asta nu va face ca publicitarii să-și schimbe năravul, iar publicitatea în orașul nostru nu va căpăta caracter, ținută și personalitate decât mult mai târziu, mult prea târziu.

Pe lângă faptul că publicitatea ne îneacă viața în mizerie vizuală, ea ne fură viața cu totul. Aparent, această afirmație sună absurd, dar fiecare sărbătoare, vacanță, reuniune de familie parcă nu au atribuție cu publicitatea, nu?

Suntem supuși la a sărbători încontinuu, publicitatea invadează cu mult timp înainte de evenimentul propriu-zis și cu mult timp după ce se încheie. Și ne găsim într-un final de aceste sărbători, sătuli, plictisiți și indiferenți de ce se întâmplă în jur. Nu ne mai emoționează nimic, la sosirea sărbătorilor, la revederea cu cei dragi, la vacanțele mult așteptate. Suntem atât de istoviți de multitudinea de reclame, panouri, atmosferă feerică, că visăm deja la zilele normale de rutină.

Într-o lume în care vorbim despre spațiul-eveniment, despre întâmplarea per ansamblu, evenimentul este condamnat la dispariție. Totul în jur pare un cotidian strălucitor și colorat în care nimic nu ne mai scoate din amorțeală și nimic nu se decupează prin semnificație. Nu mai avem puncte culminante cum este cel din jurul bradului, ci doar efervescența reclamelor, panourilor și vitrinelor și rămânerea tristă a beculețelor prin copaci până la următorul Crăciun.

În autobuze, și troilebuze mergem ca înăuntrul unor pungi de plastic din care nu vezi nimic din cauză că e învelit cu totul în reclama, din apartament nu vezi nimic pentru că fațada blocului e acoperit integral de coapsele unei dive perfect retușate în Photoshop, ce pot menționa, e că publicitatea stradală acaparează și cea mai invizibilă locație, pentru a-și plasa noul și minunatul său produs.

Puține fenomene provoacă atâtea efecte în societatea de consum precum o face publicitatea. Simplele și obișnuitele observări îți permit să realizezi faptul că publicitatea s-a extins extrem de mult în afara sectorului economic, căpătând conotații comunicative și integrându-se în societatea cu o valoare de cotidian, de omniprezență. Publicitatea prin natura sa, se află mereu la vedere. În sens pozitiv că contribuie la formarea interesului consumerist și mai mult chiar exercită o anumită influență asupra întregii activități umane. S-a demonstrat nu o dată că publicitatea, îndeplinind rolul armei persuasive, influențează atât pozitiv, cât și negativ, valorile și modul de viață a persoanelor.

Richard Pollay afirma că ,,Poziția înaltă a publicității, care apelează la vânzările masive de produse și servicii, contribuie la ascultare; apelul la prestigiu stimulează dezvoltarea invidiei, mândriei și spiritului concurențial în societate; apelul la temeri sporește neliniștea; apelul publicității la tot ce e nou contribuie la nerespectarea tradițiilor, veșniciei și istoriei; apelul la tinerețe contribuie la scăderea autorității familiei și apelul publicității la sexualitate stimulează dezmățul”, ceea ce am vrut să subliniez prin acest fragment, e faptul că problema principală a fiecăruia, este stabilirea valorilor și stilului de viață care necesită a fi evitat. Toate aceste judecăți constituie ceea ce numesc eu superficialitate, care iarăși vine din sistemul de piață, și sistemul social ducându-ne toate valorile la ieftinul aspect de a acorda o sporită importanță lucrurilor materiale, devenind niște mercantili.

Mercantilismul persistă în noi toți, nu neg faptul, dar să nu uităm de latura opusă a monedei, și anume de părțile frumoase a vieții care nu sunt materiale, fenomene ca libertatea, dragostea, armonia, familia și starea de bine, deși în ultima perioada cei care creează publicitatea au introdus în publicitate și elementele astea mai sensibile, mizând pe sentimentul aparteneței și influențând consumatorii prin căi mai șmechere ca până acum.

II.1 Panotajul stradal versus design-ul estetic al orașului sau tehnici de publicitate stradală

În ultima perioadă tot mai des aud discuții despre cultura urbană, dar câți sunt aceia care știu la ce se referă această expresie? Oare graffiti-ul de pe ziduri, publicitatea stradală amplasată de cele mai multe ori în locuri nepotrivite și agresând privirile trecătorilor sau ale celor aflați în trafic reprezintă cultură urbana? Sau, poate, arta modernă exprimată prin statuile reci și abstracte, poate chiar și cântăreții ambulanți sau cerșetorii fac parte din tumultul orașului?

Cultura urbană trebuie să ajungă la oameni și cum altfel decât pe ziduri, pe asfalt, pe automobile, pe clădiri, pe mijloacele de transport, pe mobilierul stradal, în intersecții sau în piețe publice. Am căutat o definiție pentru “Cultura urbană” și iată ce am găsit: cultura urbană reprezintă prin definiție totalitatea valorilor materiale sau spirituale create pentru locuitorii unui oraș, chiar de către aceștia, la care toți locuitorii pot contribui la crearea culturii urbane, aducându-și contribuția într-o mai mare sau mai mică măsură, pentru menținerea ei.

Publicitatea stradală, colorează un oraș gri, îi dă personalitate, însă îmbinarea nefericită, amplasarea acesteia în locuri de patrimoniu arhitectural, au ca efect îngrămădirea în masă a informațiilor, agresând atât din punct de vedere estetic, cât și public informațional.

Cultură cred ca ține de atitudinea față de orașul în care locuiești, acesta trebuie să facă parte din viața fiecărui locuitor, nu este doar un semn pe o hartă. Orașul este locul unde îți petreci viața zi de zi, orașul este viu și cultura urbană este cultura orașului. Această cultură a orașului ne învață să protejăm spațiile verzi sau să le călcăm în picioare, să avem grijă de un parc sau să îl distrugem rupând băncile și florile, să protejăm clădirile de patrimoniu sau să le ascundem în spatele numeroaselor firme luminoase și panouri publicitare ce dăunează esteticului orașului.

La noi în Republica Moldova se copiază modele de succes din alte țări, însă cu mici modificări de rigoare, care țin de identitatea culturală a fiecărui oraș, zonă sau stradă, unde, după ultimele studii, un om își petrece în jur de 3 ore pe zi, astfel încât publicitatea stradală devine unul dintre cele mai importante medii de informare a unei mase mari de oameni. Dacă un brand, sau o companie care tinde să devină un brand, nu are panouri, afișe, firme pe stradă, ea practic nu există, pentru că nimeni nu a memorat incoștient numele tău, de pe un panou publicitar pe lângă care trece zilnic.

În Chișinău, publicitatea se face și se plasează astăzi haotic, pierzând-și din eficiență și dăunând orașului din punct de vedere a frumosului. Panourile, cuburile, light-boxurilee și alte forme publicitare s-au înmulțit și continuă să apară peste tot, violând spațiul public. În sectoarele populate a orașului, au apărut panouri cu imagini în mișcare, chiar în câmpul vizual al șoferilor, ceea ce în alte țări europene este complet interzis, pentru că mărește riscul de accidentare. Publicitatea stradală este o parte importantă a culturii urbane, este calea cea mai ușoară și mai ieftină de informare a populației, dar cu prea multe dezavantaje.

Desigur unui oraș îi este esențial să se exprime, pentru ca cetățenii acestuia să fie informați, dar totuși cred că se pot face aceste lucruri fără pierderi de valori culturale, cu menținerea și protejarea esteticului orașului, pentru că într-un final toate acestea ne definesc design-ul orașului.

Poate protejarea spațiilor verzi și arhitecturale împotriva panourilor publicitare și graffiti ține de autorități, însă noi ca cetățeni activi, trebuie să realizăm un echilibru între libertatea exprimării și interzicerea vandalismului și reclamelor. Pentru ca tot ce expunem, să se potrivească cu stilul fiecarei zone a orașului.

În epoca bugetelor restrânse, marketingul de gherilă pare adesea a fi soluția cea mai bună, și nu din lipsă de bani, ci tocmai pentru că acoperă cele mai neconvenționale tehnici de promovare.

Niște semne pe un zid; un îndemn scris pe perete și o adresă de web; pe stradă, un bărbat atrage privirile nedumerite ale trecătorilor purtând un maiou ciudat cu un mesaj pe spate; iar în mall, din difuzoare începe să bubuie o piesă muzicală arhicunoscută și un tip începe să danseze, iar apoi unul câte unul i se alătură, iar curând, zeci de persoane se mișcă sincronizat, după muzică, în timp ce zeci de alți vizitatori ai clădirii își scot telefoanele mobile, să le facă poze.

Toate cele enumerate sunt tehnici de guerilla marketing, cele mai eficiente reclame sunt acelea care nu par să fie reclame, acțiunile de acest gen au avantajul că, de obicei, costă o nimica toată, în comparație cu bugetele necesare pentru alte genuri de marketing și publicitate. Guerrilla marketing poate fi eficientă și când ești mic și nou pe piață și când vrei să spargi tiparele cu ceva inovativ care va cuceri publicul.

“Guerrilla Marketing” considerată biblia în materie de publicitate, scrisă în 1984 de Jay Conrad Levinson, spunea: “Spiritul și esența guerrilla marketing rămân mereu aceleași – să atingi obiective convenționale, cum ar fi profitul și bucuria, prin metode neconvenționale, de exemplu investind energie în loc de bani”. Guerrilla autentică presupune că încalci niște reguli, ideea este să știi exact unde să te oprești pentru că graffiti-urile, stencilurile și alte asemenea procedee din arsenalul guerrilla marketing pot fi în afara legii, mai ales când implică proprietatea publică.

Specialistul Mircea Tomescu afirmă că “Filosofia guerrilla pune față în față riscurile cele mai mari cu impactul cel mai mare”, de unde înțelegem că lumea mereu a fost impresionată de metodele mai puțin tradiționale de reclamă, originalitatea și noul sunt mereu apreciate la justa valoare, dar toate au preț, și pentru un impact vizibil și desigur benefic, trebuie să-ți asumi anumite riscuri. Plus la astea, când apelăm la astfel de tehnici riscante, este foarte importantă planificarea minuțioasă a acestora, aici includem toate situațiile posibile și consecințele lor, discuțiile cu oamenii legii, cum ar fi avocații, ar fi o prioritate, pentru o cercetare mai amplă a legilor în vigoare și în ce cadru legal intră acțiunea elaborată.

Chiar dacă guerrilla marketing e uneori considerată artă, arta stradală, nu este neapărat guerrilla, și nu este neapărat marketing, ceea ce nu trebuie de confundat și cu toate că forma marketingului tradițional diferă de guerrilla marketing, este că aceste două modele de marketing pot conlucra pentru a duce la desfășurarea unor campanii cu o eficiență sporită. Diferența dintre acestea două, e faptul că marketingul tradițional are ca scop competiția cu celelalte companii, în timp ce guerrilla marketing încurajează cooperarea între afaceri și ajutorul reciproc. În cazul marketingului tradițional, accentul cade pe vânzarea produsului, în cadrul modelului de guerrilla marketing este mai important dezvoltarea unei relații de lungă durată cu clientul companiei.

Guerrilla marketing este un concept dinamic, care își roade pielea din nou și din nou, evitând orice vechi tradiționale tehnici, metode și felul cum sunt ele aplicate. Eliberarea din obligațiunile de convenții comercializate, ce atestă în mod constant la nemărginirea de oportunități inerente in marketing. Orice publicitate făcută în aer liber, care să mediatizeze produse și servicii ale afacerilor dumneavoastră, includ panouri, bănci de autobuz, interior și exterior de autobuze, taxiuri și vehicule comerciale. Publicitatea outdoor funcționeaza bine întru promovarea produsului în zone geografice specifice. În timp ce publicitatea la TV sau Radio poate fi foarte eficientă pentru micile afaceri, orice campanie de succes, care își plasează reclama în aer liber începe să cucerească un segment mai mare de populație, mai ales în cazul alegerii corecte a locației unde va fi plasată publicitatea.

Aici distingem criterii cum că: ar trebui să fie suficient de luminos și vizibil pentru a atrage atenția, dar și fără de a fi bătător la ochi, și desigur suficient de informativ, pentru a lăsa clienții potențiali cu o imagine întipărită. Indiferent de afacerea pe care o dețineți, folosiți-vă de toate resursele pentru a vă face vizibili pe piață, chiar și vehiculele care efectuează livrări sau furnizează un serviciu ar trebui să fie clar vizibile pe vehiculele companiei elemente precum: numele, logo-ul, și numărul de telefon a companiei dumneavoastră.

Panourile publicitare sunt mai eficiente atunci când sunt situate în apropiere de zona unde se află locația firmei, sau unde pot fi procurate produsele . Din cauza costurilor ridicate, acestea sunt de obicei folosite pentru a ajunge la un public foarte mare, la fel ca în campaniile politice. În Europa sunt comunități care au ordonanțe stricte ce reglementează plasarea de panouri, un exemplu este Vermont, la noi la fel ar fi binevenite zone care să se interzică plasarea de publicitate, întru cât ar fi un fel de respiro din gloata mercantilismului, plus ai putea savura din energia curată a localității și te bucura de priveliștea naturii și blocurilor neatinse de publicitate.

Așa dar, la etapa actuală, cu regret realizez că cultura noastră urbană și esteticul orașului au un aspect murdar, desigur nu doar din cauza publicității stradale, dar are și ea un impact răvășitor, la care avem de lucrat extrem de mult, pentru a renaște și a deveni o capitală demnă secolului XXI.

II.2 Avantaje și dezavantaje a panourilor publicitare pentru Republica Moldova

Panourilor publicitare pentru Republica Moldova sunt o temă destul de largă, dar puțin cercetată și monitorizată, ceea ce duce la ceea ce vedem azi în jurul nostru. Și totuși să începem de la avantajele publicității outdoor, mai ales la noi în țară. Peisajul urban, adesea detestabil, creează repulsie rezidenților, însă cu toate acestea, timp de mulți ani, publicitate stradală joacă un rol important. Atunci când sunt reușite, peisajul urban devine mai vioi și trezește trecătorii din leneveala și posomorâta atmosferă cauzată de drumuri obositoare care par din ce în ce mai lungi și mai aglomerate.

Este bine cunoscut faptul că lumea publicitatii, inclusiv outdoorul, este una dintre cele mai dinamice si active dimensiuni economice de marketing. Spațiul public este invadat de publicitate și de tot felul de modalități de promovare urbană a diferitor produse și diverse evenimente. De la reclame de câteva zeci de metri pătrați, mini afișele care nu ocupă mai mult de 10 cm2, peisajul urban este invadat de acțiuni concrete desfășurate de marketing obsesiv în oraș. În goană nebună după profit, companiile de publicitate, în rezonanță cu autoritățile urbane nu ține cont de aspectul vizual, la care ne aduc aceste afișe publicitare. Nu că ar fi trebuit să aibă vreo cunoaștere a ceea ce e urbanismul și cultura arhitecturală al spațiului urban, dar totuși nu doar satisfacerea profitului propriu și cel al clientului contează.

Așa cum orașul nostru cuprinde mase mari de oameni, în așa fel și companiile de publicitate se concentrează pe promovarea produselor în zone cu trafic intens, unde este cea mai mare vizibilitate posibilă, pentru a avea un impact puternic asupra trecătorilor, și potențialilor consumatori. Operațiunea necontrolată a afișelor stradale, în mediul urban sau afișarea lor ilegală nu este o trezire din somnolența ce ne cuprinde, dimpotrivă obosește și deranjează mai tulburător cetățenii.

Orașul nostru este depășit cu afișe și bannere care acoperă aproape orice, de la clădiri istorice până la blocuri și spații de hodină. Desigur astfel de practici sunt în alte orașe ale lumii, nu suntem unicii care se confruntă cu această problematică, cu excepția că ele nu sugerează nimănui ideea unui oraș occidental. Abundența și viteza cu care sunt lipite afișele colante, îngrozește pe oricine, întrucât ele nu se rezumă numai la zone desemnate pentru astfel de scopuri, dar peste tot. Mai rău este că acestea sunt amplasate pe zidurile clădirilor indiferent de ce tip de clădire, murdarind și în același timp urâțind și deteriorând clădirile în cauză. Prin analogie cu graffiti-urile, se poate spune că această practică urbană, în unele cazuri, vandalizează și agresează componentele urbane. Care este atunci diferența dintre cele două practici, atât timp cât ambele din ele sunt ilegale?

Toate orașele au spații specializate pentru publicitate și de anunțare a unor evenimente. Din păcate, în unele cazuri, zonele special amenajate sunt insuficiente, dar acest lucru nu scuză postarea necontrolată pe zidurile clădirilor. Cei care întreprind în mod regulat astfel de acțiuni trebuie să plătească cu ei și administrația care nu ia nici o măsură, pentru a opri aceste acte de vandalism.

Paradoxal sau nu, dar cele mai multe postere care ne asaltează orașul sunt cele care promovează evenimente culturale, anunțarea unui concert,a unei piese de teatru, un balet sau cine știe ce alt fel de context cultural. Cum este modul aceasta de a împreuna promovarea culturii cu urâțirea clădirilor? Clădirile, după cum știm, este parte a culturii urbaniste șimai mult decât atât a celei arhitecturale fără a lua în considerare aici calitatea arhitecturii, ci doar simpla ei prezență ca rod al cunoașterii. Este poate doar convingerea mea, dar cu toate acestea, cele două nu se combină deloc, ele doar sunt puse împreună de oameni care sunt plătiți să le promoveze și nu au nici o idee nici de cultură, nici de aspectul unui oraș, și cu atât mai mult de arhitectură. Aceste persoane lipesc afișele într-o manieră de mimetism căutând veniturile generate destul de ușor. Mimetismul se bazează pe dorința de a epuiza afișele ce necesită să fie lipite într-un timp scurt, chiar cu prețul încălcarii legii.

Alt aspect care aș vrea să mai evidențiez este pericolul de a dezvolta străzi publicitare haotice în orașul nostru. În țara noastră, în perioada curentă, publicitatea este unul dintre sectoarele cu cea mai mare dezvoltare. Printre formele de publicitate, strada are un mare impact asupra consumatorilor. Cele mai frecvent folosite modele de realizare a publicității la nivel de stradă, sunt:

Afișaj LED – ecrane de diferite dimensiuni, din LED-uri trei culori situate de obicei pe fațadele de blocuri de intersecții;

Rooftop – panouri publicitare amplasate pe blocuri;

Trivision – panouri de expunere ale căror suprafețe sunt realizate dintr-un număr mare de prisme triunghiulare. Prin rotirea periodica prisme automate, creând trei imagini diferite;

Unipoles – panouri rutiere amplasate pe un stâlp;

Mesh – fibra de sticla cu ochiurile de plasă, tipărit și plasate pe părțile laterale ale clădirilor;

Banner – suprafață poliplan, imprimat și atârnat între doi poli de cele mai dese ori de-a lungul drumurilor.

Ce vreau să explic este că, toate aceste „anunțuri” pot fi un real pericol pentru clădiri și, în special, pentru mașini și pietoni. Cauzele accidentelor rutiere sunt datorate anunțurilor publicitare. Ele pot apărea de la faza de design sau de la felul cum au fost proiectate.

Aici se include structura de rezistență a panourilor, care în marea lor majoritate structura metalică subțire e sensibilă la acțiunea vântului; prezența de concentrare în vânt; sub-dimensionare a elementelor structurale din motive economice; și desigur lipsa unei strategii în timpul programului de funcționare, monitorizare și întreținere.

Nesiguranța structurală, pune în pericol clădirile care sunt montate. De-a lungul existenței reclame stradale și chiar și după dezafectarea, accidente pot apărea din mai multe cauze cum ar fi demontarea incompletă a structurii, ancorare sau balastului. În urma pagubelor majore apărute la clădiri și vehiculele aflate în zona, rănind participanții traficului. Acest tipuri de accidente sunt dintre cele mai frecvente și pot provoca leziuni grave.

Care ar fi măsurile de prevenire a accidentelor cauzate de reclama stradală? Eu cred că dacă s-ar verifica cu adevarat condițiile de autorizare, amplasare, construcție și exploatare a organismelor, panourilor și reclamelor plasate în spațiul public, s-ar putea de evitat multe ilegități. Aici ține de autoritățile locale, care în conformitate cu reglementările impuse pentru publicitatea stradală, să aplice cerințele necesare pentru a limita cazurile care contravin locului de utilizare a spațiului public, factori de risc care afectează siguranța traficului, fiabilitatea operațională a clădirilor și ținerea sub protecție a arhitecturii istorice.Noi ca cetățeni active, din păcate nu ni se oferă o imagine de ansamblu a gravității fenomenului și necesitatea elaborării unei legi uniforme în materie de stradă publicitate.

Creșterea siguranței rutiere în jurul publicității se poate realiza prin aplicarea strictă a unei legislații coerente și uniforme. Îmbunătățirea legislației ar trebui să includă impunerea unui program de urmărire a calității în timpul execuției unui program de monitorizare a performanței pentru reclame, menționând perioada de standarde stricte de funcționare și dezafectare și restaurarea stării lor inițiale. Aceste măsuri ar trebui să reducă în mod semnificativ riscul de accidente și pentru a asigura confortul vizual în oraș dar și a comunicației interioare.

Un argument forte ar fi cum este utilizată limba română în aceste panouri publicitare, pentru că am mai menționat ele cumva educă inconștient populația Republicii Moldova, este destul de important să înțelegem că felul în care comunică outdoor-ul la noi în țară, face parte iarăși din kitsch. Pe lângă faptul că limba română este înghesuită în locuri publice alături de limba rusă, dar și de alte limbi de circulație internațională, ea mai are tendința să fie schimonosită la maxim. Acest handicap al dialectulului național este evident atunci când tragi o privire la publicitatea outdoor din Chișinău și din celelalte orașe ale republicii. Deși există legi și amenzi care ar trebui să oblige firmele să acorde prioritate limbii oficiale a Republicii Moldova, acest lucru nu se întâmplă, atunci când se plasează publicitatea. (vezi anexa nr. 15)

Necătând la faptul că în 2012 la 5 aprilie, Parlamentul a adoptat completările la punctul 5 din art. 364 din Codul Constravențional care prevede amenzi de până la 3000 de lei pentru persoanele fizice și, respectiv, între 6 și 10 mii lei pentru persoanele juridice în cazul în care limba oficială este ignorată în informațiile de afișare a publicității outdoor, legea nu are efectul dorit, iar unele companii din Chișinău continuă să ofere publicitate în limbi străine. Continuăm să avem publicitate în limba rusă și pe panouri, și pe cladiri, și în instituțiile de alimentație publică, în magazine și vitrine, toate acestea sunt dovadă că la noi lucrurile se mișcă încet de tot.

Deși autoritățile intenționează să scoată treptat aceste reclame, și prețurile la outdoor cresc în continuu, nu se simt schimbări majore în ceea ce privește aspectul orașului, trist dar tot mai mulți apelează la aceste servicii, ce înseamnă că tot noi cetățenii acestui frumos oraș contribuim la urâțirea lui permanentă. Și există și argumente după care se ghidează cei care recurg la publicitatea stradală:

Publicitatea stradală este o etapă a dezvoltării umane. În publicitatea outdoor, chiar dacă mesajele sunt agresive, dezvoltarea este strâns legată de dezvoltarea pieței și anume vorbim despre dezvoltarea comportamentului consumatorului. Specialiștii în publicitat spun că, dacă ai rezolvat problema mesajelor emise , te-ai descurcat cu toate mesajele, în orice mod vei continua să le trimiți. Și e adevărat, un mod mai eficient de a crea și de a lua pulsul pieței, deocamdată nu există.

Mesajul este peste tot! Nimic mai cert! Cum ridicați ochii spre cer vedeți o mașină decapotalibilă la care visați demult. Dați privirea în jos și într-o intersecție aglomerată dați peste vreo 10 mesaje comunicaționale. Rulați în spatele unui autobuz, iar de pe capota motorului, o doamnă superbă vă invita la o bere. Opriți la parcarea auto și, pe stâlp vă salută, noul telefon performant care nerăbdător aștepteaptă să vă comunice ceea ce poate face. Biscuiti de buzunar sunt din casele de la supermarketul care procurați alimentele. Iar LEDurile de mărimi imense vă captează atenția în drum spre caă când te întorci seara, nu ai nici o șansă: mesajul este peste tot!

Strada este o altă casă. Pare greu de crezut, dar este așa. Conform unor studii recente, petrecem pe stradă, în medie, aproximativ 3 ore pe zi. Nu-i rău deloc ca timp de expunerea a mesajului, nu? Și marele avantaj al străzii este că nu prea oferă alternativă, iar de plictiseală te mai uiți pe un panou, pe un televizor, un banner sau bloc. Vă recunoașteți, nu? Uite așa de banali ne comportăm fiecare, iar specialiștii cunost acest fapt și profită de el.

Publicitatea outdoor este de asemenea și pentru cei mici. Și prin mici nu am în vedere copii, ci companiile mici, care au un buget mai restrâns decât firmele mari. Ei bine, atunci există o singură speranță: publicitatea outdoor. Mai multe mii de euro investite cu cap pot aduce reputația dorită și vânzări semnificativ în creștere. Și în așa fel afacere începe a da roade.

Nu ești pe stradă, nu exiști, atât de simplu! cele mai cunoscute branduri din lume sunt prezente permanent pe stradă. Sansa ta să faci parte din cei „mari” este să găsești loc de cinste printre piață deja sufocată de renumite companii.

Toate cele enumerate mai sus explică de ce lumea apelează cu disperare la serviciile specialiștilor și agențiilor de publicitate stradală, pentru că vor să aibă succes în ceea ce fac, vor să fie auziți și recunoscuți și desigur respectați și apreciați pentru ce fac. Și oare merită tot acest efort?

Ce am dedus din toată cercetarea efectuată este că publicitatea stradală are și avantaje și dezavantaje, doar că avantajele vizează doar companiile ale căror scopuri sunt de a vinde un produs sau un serviciu, iar dezavantajele se răsfrâng pe restul cetățenilor, pe esteticul orașului, pe atmosfera care o capăta în timp, are de suferit aspectul unei întregi țări, în schimbul vânzării de succes a produsului în cauză. Egoist? Nu, deloc, ei doar se ghidează spre țelul propus, și aici deja e problema noastră ca uniune a cetățenilor, să avem un țel bine definit, să nu permitem și să nu contribuim la clădirea unui oraș kitsch.

O inițiativă recentă și binevenită pentru orașul Chișinău, sunt grupul de tineri activiști care și-au propus să înfrumusețeze puțin, acele detalii care și-au pierdut din frumusețea de cândva. Proiectul „Chișinău sunt EU" a pornit de la compania Simpals, care urmărește scopul de a da mai multă culoare Chișinăului și un caracter mai pronunțat. Parte din schimbarea capitalei poate deveni orice doritor cu inițiativă. Ei deja au întocmit o serie de proiectări, care au dat viață la unele obiecte care nu-și mai găseau sensul prin oraș. (vezi anexa 16, 17)

Una dintre primele definiții ale imaginii a fost dată de către filozoful grec Platon, în opera lui „Republica”: "Numesc fotografii, mai întâi umbrele, apoi reflexele care sunt văzute în ape sau la suprafața organismelor opace, lustruite și strălucitoare și toate reprezentarile astfel ". Este important să remarcăm faptul că, prin procesul de sinestezie, prin intermediul imaginilor vizuale comunicăm și imagini olfactive, tactile și gustative. Ce vreau să spun este că acești tineri activi vor defapt să sensibilizeze populația Republicii Moldova, să impresioneze și să dorească și ei să se implice în restaurea orașului nostru, pentru că suntem cu adevărat o țărișoară mică, dar cu atâta frumos în el. Ne-ar face bine să învățăm să păstrăm frumusețea orașului în care locuim, pentru însăși bunăstarea noastră.

Ce este comfortul în orașul tău? Înseamnă aceasta să vă simțiți ca acasă? Știți sentimentul cel incofundabil, când în fiecare seară intrați în zona în care locuiți? Oriunde vă aflați în mașină, autobuz, pe trotuar, începi a recunoaște cât mai multe amănunte, detalii, semne familiare. Prin urmare, nu-mi place sa folosesc termenul de kitsch, e agresiv și de prost gust atunci când vorbim despre reclama stradală. Uneori e dificil să spun că un mesh este îngrozitor atunci când este întins pe un bloc și mai îngrozitor? Cel puțin Mesh-ul ăla are niște culori vii care, eventual, mai învie cartierele gri.

Să ne întoarcem la publicitatea în zonele defavorizate, nu-mi place cum arată centrul Chișinăului, nu-mi plac bulevardele pline de bilboarduri, ca să nu mai zic de haosului Pieței Centrale. Publicitate din locurile publice ar trebui să sprijine "look-ul" orașului. Un mesh simplu poate anima atmosfera într-un loc sărăcăcios, uitat de lume, dar în mijlocul unui oraș, o investiție mare trebuie să se bazeze foarte mult pe producție. Chisinaul cu siguranță merită mai mult decât acele simboluri împrăștiate și ieșite din context. Respectiva reclamă, care nu se poate combina mai bine decât cu scamatoria arhitecturală și blocurile curcubeu, și bilborduri suprapuse pe clădirile monumentale. Mai fantastică combinație nu am văzut, îmi place și îmi iubesc orașul, cred că Chișinăul ar avea un potențial foarte bun, dacă nu ar mai apărea tot felul de emfaze peste tot.

În urma chestionarului întocmit „Pro sau Contra publicității stradale” , am primit un rezultat diferit de așteptările mele, din 300 de persoane care au îndeplinit chestionarul 38% sunt pro panotajului stradal, 40% contra iar 22% din ei nu-i interesează acest subiect. Acest chestionar mi-a arătat că deși suntem mulți care înțeleg că panourile ne distrug viziunea unui oraș frumos și îngrijit, sunt aproape tot atâția care nu vor să se producă vreo schimbare, și mai sunt și din cei care defapt nu le pasă de ce se întâmplă în jur, ei sunt partea ce mai grea a populației, cei cu care trebuie să luptăm pentru ai convinge că doar prin efortul comun, și lucrul în echipă, ne vom putea mândri de capitala în care locuim.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Cultura urbană este echivalentul culturii orașului, în înțelegerea actuală, cultura urbana se referă la cultura oficială, sinonimă cu cea a centrul sau a elitei, a intelectualilor, a revistelor sau a oamenilor de cultură. Aici se include un set de elemente care îi formează întreg profilul – începând cu limbă, istorie, memorie a locurilor, personalități, literatură, artă, stil arhitectural, mod de amenajare a spațiilor publice și modul de utilizare a acelor spații, modul de consum, de distracție, muzică, și chiar vestimentație.

La noi în țară, la mometul actual este o dezordine totală, și deși parcă încercăm să avansăm și să progresăm, la acest capitol avem multe de învățat de la țările străine, prin raportul pe care îl întreținem cu modernitatea ca model generic al orașului și cultura noastră urbană care nu participă deloc la conturarea identității spațiului nostru urban. După alte reflecții realizez că cultura urbană română este un fenomen relativ nou, iar modernicarea culturală este una în curs de desfășurare. Principala sa caracteristică, de-a lugul traversării acetor etape și modele evolutive, este totuși derivată din nevoia permanentă de racordare la valorile modernității, fie ea prin imitație, sau critică, sau prin adaptarea „la scara locală”, sau transfigurare, ce duce la mutilare. În Republica Moldova se întâlnesc două extreme: pe de o parte este mimetismul sau imitarea acelor elemente din cultura occidentală fără nici o contextualitate urbanică, și pe de altă parte sensu opus imitării, refuzarea completă a modernismului și exagerarea de valori autohtone. Uite din acest motiv, tindem să facem din capitala orașului un „Times Square” ca în New York unde publicitatea îți învăluie tot spațiul, dar uităm să mai și cercetăm că bannerele publicitare sunt plasate în așa cantitatea doar în zona aia, nu în tot orașul aruncate haotic laolaltă. Și în așa fel esteticul orașului nostru are de suferit pe urmele acestor inovații comerciale.

Publicitatea stradală este un strat al conexiunilor care se petrece în aer liber, la nivel de manipulare a mentalității colective, pentru inducerea de stări, ambianțe, zvonuri, emoții care ajung împreună să reinvestească în spații și locuri reale, limbaj, gust, și preferințe, pentru a le modifica cu propriile elemente parazitare, sau cel puțin contradictorii, diferite de cele originare, creând valuri în cunoașterea a culturii urbane. Cam asta se întâmpla la noi în țară, ori ne-am obișnuit, ori nu ne pasă, ori am învățat să conviențuim cu acest kitsch, și nu ne mai pare așa grav subiect, pe lângă mecanismul nostru social, politica murdară, ce face publicitatea stradală e doar un mic procentaj din mizeria noastră cotidiană.

Peisajului curent îi pot atribui doar cuvinte precum: dezordine, vag, incoerență, absență de valori, lipsă de autenticitate, stereotipuri, obrăznicie, violență, ambiguitate, exces, mai mult ca atât avem nevoie urgentă de un rebranding pentru o proiecție a designului orașului pentru a ne pune în vizor autenticitatea poporului român.

Recomandările mele pentru o schimbare în viitor ar fi:

Să începem să prețuim ce se face pentru acest oraș, pentru această republică, nu să criticăm doar, dar și să ne implicăm ori de câte ori avem posibilitatea

Să se întocmească niște proiecte urbanistice pentru înfrumusețarea Republicii Moldova

Să se solicite impunerea unor legi mult mai stricte ce privește plasarea publicității de către organele legislative

De lansat un proiect-concurs cu tema culturii urbane, pentru selectarea celor mai bune și proaspete idei ale tinerilor

De promovat această cultură la nivel internațional, în așa fel partea juridică va susține mai intens rigorile impuse pentru publicitate stradală.â

De elaborat un proiect comunitar, cu scopul de a curăți sau înfrumuseța sectoarele în care locuiesc, aici vorbesc, de graffiti, de elemente detalialiste care vor da un specific aparte fiecărui sector al orașului, comunei sau sătelor.

BIBLIOGRAFIE

Comunicarea publică: Concepte și interpretări, Studiu colectiv, volumul II, pag. 111.

Comunicarea publică: Concepte și interpretări, Studiu colectiv, volumul III, pag. 32-35.

Strategia creativă în publicitate: Comunicarea prin design, pag. 224.

Michael J. Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, Editura Macmillan Business, London, 1998, pag. 6.

Claude-Jean Bertrand (coord), O introducere în presa scrisă și vorbită, Polirom, Iasi, 2001, pag. 147.

Michael J. Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, Editura Macmillan Business, London, 1998, pag. 6.

Mark Tungate Adland. Istoria universală a publicității, pag. 45

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311557&lang=1, „LEGE Nr. 1227 din 27.06.1997, cu privire la publicitate”, accesat 20.03.15

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/apari-ia-i-evolu-ia-publicit-ii, „Apariția și evoluția publicității”, accesat la 9.03.15

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media_%C3%AEn_Republica_Moldova, „Massmedia în Republica Moldova”, accesat la 9.03.15

http://www.infoagency.ro/articole_stiri/3013-istoria-publicitatii.html, „Istoria Publicității”, accesat la 20.03.15

http://www.timpul.md/articol/(foto)-limba-romana-e-marginalizata-in-publicitatea-stradala-35146.html, „Limba română e marginalizată în publicitatea stradală”, accesat la 22.03.15

http://www.manager.ro/articole/marketing/-5-argumente-pentru-a-alege-publicitatea-stradala-538.html, „5 argumente pentru a alege publicitatea stradală”, accesat la 29.03.15

http://segregareurbana.blogspot.com/2011/09/afisele-stradale-intre-promovare-si.html, „Afișele stradale între promovare și agresiune urbană”, accesat la 29.03.15

http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/03/11/reclamele-stradale-pericol-public/#.VWDS9Pntmkr, „Reclamele stradale un pericol public?”, accesat la 29.03.15

http://www.timpul.md/articol/spargerea-randurilor-despre-kitsch-25767.html, „Spargerea rândurilor: Despre kitsch”, accesat la 3.04.15

http://www.scritub.com/management/marketing/Strategii-de-Guerrilla-Marketi93141.php, „Strategii de Guerrilla Marketing”, accesat la 3.04.15

http://www.gheriladevrancea.ro/12/2014/strategia-de-furat-2014-2020/, „Strategia de furat 2014-2020”, accesat la 3.04.15

http://www.iaa.ro/Articole/Zoom/Motion-vision-communication-despre-gherila-multisenzoriala-in-care-lupta-pe-frontul-alian%C8%9Bei-celor-5-sim%C8%9Buri/5661.html, „Motion Vision Communication, despre gherila multisenzorială în care luptă pe frontul alianței celor 5 Simțuri”, accesat la 4.04.15

https://www.igloo.ro/articole/publicitatea-in-oras/, „Publicitatea în oraș”, accesat la 4.04.15

http://cms4.jurnal.md/ro/import/2011/9/20/moldovenii-aleg-kitschul-210620/, „Moldovenii aleg kitsch-ul”, accesat la 4.04.15

http://theindustry.ro/2012/02/de-ce-guerrilla-si-pana-unde-marketing/#, „De ce guerilla și până unde marketing”, accesat la 7.04.15

http://www.publika.md/mai-putina-reclama-pe-strazile-chisinaului–autoritatile-intentioneaza-sa-reduca-spatiile-pentru-publicitate_1810481.html, „Mai puțină reclamă pe străzile Chișinăului. Autoritățile intenționează să reducă spațiile pentru publicitate”, accesat la 7.04.15

http://trm.md/ro/social/primaria-chisinau-lupta-cu-publicitatea-stradala/, „Primăria Chișinău, luptă cu publicitatea stradală”, accesat la 14.04.15

Anexe

Anexa nr. 1, sursa: publika.md

Anexa nr. 2, sursa: goodmedia.md

Anexa nr. 3, sursa diez.md

Anexa nr. 4, sursa: Imonagrup.md

Anexa nr. 5, sursa nataalbot.md

Anexa nr. 6, sursa: jurnal.tv

Anexa nr. 7, sursa: Imonagrup.md

Anexa nr. 8, sursa: Imonagrup.md

Anexa nr. 9, sursa: google.com

Anexa nr. 10, sursa: google.com

Anexa nr. 11, sursa: google.com

Anexa nr. 12, sursa: google.com

Anexa nr. 13, sursa: google.com

Anexa nr. 14, sursa: google.com

Anexa nr. 15, sursa: google.com

Anexa nr. 16, sursa: publika.md

Anexa nr. 17, sursa: pagina de facebook Chișinău is ME

Anexa nr. 18, sursa: pagina de facebook Chișinău is ME

BIBLIOGRAFIE

Comunicarea publică: Concepte și interpretări, Studiu colectiv, volumul II, pag. 111.

Comunicarea publică: Concepte și interpretări, Studiu colectiv, volumul III, pag. 32-35.

Strategia creativă în publicitate: Comunicarea prin design, pag. 224.

Michael J. Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, Editura Macmillan Business, London, 1998, pag. 6.

Claude-Jean Bertrand (coord), O introducere în presa scrisă și vorbită, Polirom, Iasi, 2001, pag. 147.

Michael J. Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, Editura Macmillan Business, London, 1998, pag. 6.

Mark Tungate Adland. Istoria universală a publicității, pag. 45

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311557&lang=1, „LEGE Nr. 1227 din 27.06.1997, cu privire la publicitate”, accesat 20.03.15

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/apari-ia-i-evolu-ia-publicit-ii, „Apariția și evoluția publicității”, accesat la 9.03.15

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media_%C3%AEn_Republica_Moldova, „Massmedia în Republica Moldova”, accesat la 9.03.15

http://www.infoagency.ro/articole_stiri/3013-istoria-publicitatii.html, „Istoria Publicității”, accesat la 20.03.15

http://www.timpul.md/articol/(foto)-limba-romana-e-marginalizata-in-publicitatea-stradala-35146.html, „Limba română e marginalizată în publicitatea stradală”, accesat la 22.03.15

http://www.manager.ro/articole/marketing/-5-argumente-pentru-a-alege-publicitatea-stradala-538.html, „5 argumente pentru a alege publicitatea stradală”, accesat la 29.03.15

http://segregareurbana.blogspot.com/2011/09/afisele-stradale-intre-promovare-si.html, „Afișele stradale între promovare și agresiune urbană”, accesat la 29.03.15

http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/03/11/reclamele-stradale-pericol-public/#.VWDS9Pntmkr, „Reclamele stradale un pericol public?”, accesat la 29.03.15

http://www.timpul.md/articol/spargerea-randurilor-despre-kitsch-25767.html, „Spargerea rândurilor: Despre kitsch”, accesat la 3.04.15

http://www.scritub.com/management/marketing/Strategii-de-Guerrilla-Marketi93141.php, „Strategii de Guerrilla Marketing”, accesat la 3.04.15

http://www.gheriladevrancea.ro/12/2014/strategia-de-furat-2014-2020/, „Strategia de furat 2014-2020”, accesat la 3.04.15

http://www.iaa.ro/Articole/Zoom/Motion-vision-communication-despre-gherila-multisenzoriala-in-care-lupta-pe-frontul-alian%C8%9Bei-celor-5-sim%C8%9Buri/5661.html, „Motion Vision Communication, despre gherila multisenzorială în care luptă pe frontul alianței celor 5 Simțuri”, accesat la 4.04.15

https://www.igloo.ro/articole/publicitatea-in-oras/, „Publicitatea în oraș”, accesat la 4.04.15

http://cms4.jurnal.md/ro/import/2011/9/20/moldovenii-aleg-kitschul-210620/, „Moldovenii aleg kitsch-ul”, accesat la 4.04.15

http://theindustry.ro/2012/02/de-ce-guerrilla-si-pana-unde-marketing/#, „De ce guerilla și până unde marketing”, accesat la 7.04.15

http://www.publika.md/mai-putina-reclama-pe-strazile-chisinaului–autoritatile-intentioneaza-sa-reduca-spatiile-pentru-publicitate_1810481.html, „Mai puțină reclamă pe străzile Chișinăului. Autoritățile intenționează să reducă spațiile pentru publicitate”, accesat la 7.04.15

http://trm.md/ro/social/primaria-chisinau-lupta-cu-publicitatea-stradala/, „Primăria Chișinău, luptă cu publicitatea stradală”, accesat la 14.04.15

Anexe

Anexa nr. 1, sursa: publika.md

Anexa nr. 2, sursa: goodmedia.md

Anexa nr. 3, sursa diez.md

Anexa nr. 4, sursa: Imonagrup.md

Anexa nr. 5, sursa nataalbot.md

Anexa nr. 6, sursa: jurnal.tv

Anexa nr. 7, sursa: Imonagrup.md

Anexa nr. 8, sursa: Imonagrup.md

Anexa nr. 9, sursa: google.com

Anexa nr. 10, sursa: google.com

Anexa nr. 11, sursa: google.com

Anexa nr. 12, sursa: google.com

Anexa nr. 13, sursa: google.com

Anexa nr. 14, sursa: google.com

Anexa nr. 15, sursa: google.com

Anexa nr. 16, sursa: publika.md

Anexa nr. 17, sursa: pagina de facebook Chișinău is ME

Anexa nr. 18, sursa: pagina de facebook Chișinău is ME