Publicitatea In Domeniul Fashion Style

Comunicare

Publicitatea In Domeniul Fashion Style

Byadmin ianuarie 1, 2024

Publicitatea în domeniul fashion style

Introducere

O lume influențată și infleunțabilă, în care miza companiilor orientate spre profit este aceea de a vinde cât mai mult, dar și de a se baza pe o categorie socială bine delimitată, care va acționa pe baza emoților, sub influența instrumentelor de promovare venite „via” publicitate.

În prezent, informația tinde să fie caracterizată de un flux intens, iar cei care o receptează nu își permit „luxul” da a o filtra într-un mod adecvat. Această schimbare socială a fost înțeleasă extrem de bine de agenții de publicitate și a fost exploatată ca atare, în beneficiul direct al companiei pe care o reprezintă. „Ce există însă dincolă de spoturile publicitare și de mesajele publicitare?”, este o întrebare la care ne propunem sp răspundem prin intermediul lucrării de față, în cadrul căreia ne-am propus să tratăm structurat cele mai importante elemente de persuasiune și impactul lor în raport cu decizia de cumpărare și fidelitatea față de brand.

Prin urmare, în primul capitol, „Relevanța publicității în contextul globalizării”, vom încerca o delimitare a domeniului publicității în contextual actual, prezentând modul în care funcționează, un istoric al său, dar și actualitatea acestui domeniu, în ciunda tendințelor celor mulți de a încadra la „old fashioned”.

Capitolul doi al lucrării, este axat pe ideea de asociere a imaginii consumatorului cu brandul pe care îl consumă. Pe parcursul acestei părți, vom argumenta rolul publicității și cum contribuie aceasta la definirea unor limite sociale. Pentru o accepțiune cât mai largă a publicității, am pornit de la ipoteza că „tendințele” sunt date de industria publicității, dar că această conturare a tendințelor nu este tangibilă fără o înțelegere a modului în care funcționează gândirea individului.

Concomitent cu aceste aspecte, am adus în discuție caracteristicile publicității în industria modei și a stilului, considerând că aceste două domenii, prezintă cel mai bine ideea de imagine, prin intermediul a ceea ce consumăm. „Ești ceea ce consumi.”, este afirmația, devenită stereotip care definește cel mai bine abordarea noastră din capitolul doi al lucrării, intitulat „Publictatea în modă”, care va prezenta modul în care statusul social, este înțeles ca fiind determinat de brandurile consumate.

În partea aplicativă a lucrării, am valorificat informația din prima parte a lucrării, având drept subiect brandul autohton „Florin Dobre”, destinat bărbaților aproape în mod exclusiv. Această ultimă parte, intitulată Studiul de caz. Publicitatea pentru produsele marca „Florin Dobre”, are rolul de a sintetiza teoria și de a explica instrumentele la care au recurs creatorii brandului de haine „Florin Dobre”.

Cuprins

Capitolul 1. Relevanța publicității în contextul globalizării 5

Capitolul 2. Publictatea în modă 13

Începuturile publicității în modă 13

Imaginea și statusul social al consumatorului de modă 16

Publicitatea în modă 19

Capitlul 3. Studiul de caz. Publicitatea pentru produsele

marca „Florin Dobre” 22

Concluzii 48

Bibliografie 50

Capitolul 1. Relevanța publicității în contextul globalizării

Oamenii sunt fiinițe sociale care caută un sentiment de apartenență. Pentru a se conecta cu ceilalți, au început să se folosească de avantajele tehnicii moderne. Fie că utilizează telefonul, internetul, rețelele de socializarea – aceștia transmit infomații într-un flux continuu. Chiar și prin intermediul rețelelor sociale, participantul la comunicarea deține un anumit statut, iar prin funcție de identitatea la care accede, își asociază imaginea cu anumite mărci (branduri).

Brandurile au fost create pentru a proteja originalitatea produselor. Astăzi, brandurile sunt adesea folosite pentru a diferenția între bunuri asemănătoare, dar de calitate diferită. Publicitatea este procesul de obținerea atenției publicului cu privire la un produs, un serviciu sau o afacere. Mai exact, există o dorință de a manipula și de a încuraja un public-țintă, nu numai în ideea de a vinde un produs sau serviciu, dar și de a transmite anumite emoții prin intermediul produsului promovat și de a crește brand awareness-ul.

Toată lumea face publicitate. Fie că un individ dorește să se „vândă” în cadrul unui interviu de angajare, fie că este vorba de o mică afacere aflată abia la început, care dorește să facă față competiției unor companii deja cunoscute în piață. În acst sens, agenții de publicitate doresc să vândă beneficiile unui produs, nu produsul în sine. Se pot cumpăra douăzeci de tipuri diferite de sapun, dar reclamele irlandeze de primăvară pretind nu doar prospețime și curățenie, ci și o viață similară modelului din reclamă. Produsul poate să fie similar, însă ceea ce contează este senzația pe care o ai când consumi astfel de produse.

Dacă în trecut publicitatea își avea sensul doar atunci când se dorea vânzarea unui produs, astăzi, domeniul adevertisingului se concentrează pe găsirea unor modalități prin care să creeze nevoi. Agenții de publicitate moderni au dezvoltat trucuri pentru face cumpărătorul să creadă că decizia de cumpărare îi aparține.

Agenții de publicitate folosesc instrumente psihologice eficiente. În cele ce urmează voi prezenta instrumentele cele mai relevante:

Jingle-urile și sloganurile – Toată lumea știe cel puțin cinci jingle-uri și sloganuri, iar dacă acestea sună bine, sunt reținute și promovate.

Mascotele – Ca și jingle-urile, mascotele produselor sunt parte din viața noastră. Mascote precum văcuța Fulga sunt extrem de cunoscute pe piața românească a consumului de lapte. O mascota bine-cunoscută este un atu foarte important pentru o companie.

Mărturiile și atestatele – mărturiile sunt sub forma unor review-urilor sau a unor certificări, care confirmă o anumite calitate sau o infrimă.

Cu excepția cazului în care cineva locuiește într-un loc izolat, reclamele fac parte din cotidian. Dar chiar și în astfel de situații, acestea invadează zona online sau apar în ziare, reviste sau la televizor. Publicitatea online a devenit necesară și oamenii au început chiar să folosească rețelele de socializare la un nivel ridicat. Deși evitarea unor concepte devenite clișeu este o paractică a acestui domeniu, agenții de publicitate fac eforturi considerabile pentru a fi originali.

Plasarea produselor – aceast instrument este utilizat atunci când o companie plasează un produs într-un spectacol de film sau televiziune. De exemplu, este cazul unor scene dintr-un film în care actorii consumă Pepsi. Uneori, acest lucru este flagrant, uneori ascuns, dar toate acestea contribuie la vizibilitatea brandului, iar fanii filmului sau show-ului în care apare produsul, devin mai sensibili și mai atașați de brandul respectiv.

Publicitate subliminală – publicitatea subliminală se întâmplă atunci când o imagine apare pentru o fracțiune de secundă și telespectatorii doar observă la un nivel subconștient.

Publicitatea stradală – modalitate prin care companiile utilizează panorurile publicitatre pentru a-și afișa produsele. Anunțurile pot fi văzute în tunelurile de metrou, precum și de publicitatea de trotuar cu graffiti.

Unele companii, cum ar fi Coca-Cola, pe care toată lumea din lume o știe, își cheltuie miliarde de dolari pe publicitate, în scopul de a-și păstra numele în mintea consumatorilor. În ambele cazuri, publicitatea este legătura dintre consumator și producător și este absolut esențială pentru succesul unui produs sau serviciu, precum și pentru câștigul producătorului acestora. Semnificația sau importanța publicității în afaceri este după cum urmează:

este crucială pentru o lansare unui anunț;

sursă de venituri pentru editori;

pomoveaza bunuri, servicii, idei și evenimente;

ajută la creșterea vânzărilor; maximizează profitul pentru un agent de publicitate;

creează sensibilizarea consumatorilor, educă și formează societatea;

contribuie la dezvoltarea artei, științelor și profesiilor;

cere creativitate;

face parte din elementele mixului de marketing;

este orientată spre țintă;

utilizează convingerea pentru rezultate;

cere o monitorizare a cererii și ofertei;

construiește imaginea unei mărci;

generează locuri de muncă etc.

Importanța publicității pentru o afacere este relaveantă din mai multe puncte de vedere:

Crucială pentru o lansare – publicitatea este foarte importantă pentru lansare (introducerea) unui nou produs, serviciu și / sau idee în piață. Dacă publicitatea oricărui produs în cauză, serviciu și / sau o idee se face în mod corespunzător într-un loc potrivit, prin intermediul mass-media corespunzătoare, și într-un interval de timp, se pot atrage noi clienți. Acest lucru ajută pentru o poziționare pe piață și pentru a crește vânzările unui agent de publicitate.

Publicitatea este, de asemenea, esențială pentru a anunța un eveniment viitor – Publicitate este o invitație deschisă și maximizează șansele de participare a unui număr mare de persoane la eveniment. Cu toate acestea, în cazul în care oamenii nu sunt conștienți de ce se va întâmpla la eveniment, ei nu vor apărea . Ca urmare, organizarea unui eveniment trebuie să obțină răspunsul așteptat. Prin urmare, publicitatea contribuie la succesul unui eveniment.

Sursă de venituri din publicitatea este o sursă de primă de venituri pentru editorii de mass- media, cum ar fi ziare, posturi de televiziune, reviste, site-uri web etc. Costul de intrare implicat în procesarea unor informații valoroase este de obicei mai mare decât prețul de vânzare al unei reviste. Costul unui editor crește ca urmare a diferitelor date și activități de procesare a informațiilor, cum ar fi cercetarea (ancheta), realizarea de conținut profesionist, editare; publicarea în formă tipărită sau digital web hosting. Publicitate plătește editorilor costurile de producție, iar în schimb agențile de publicitate folosesc platforma lor mass-media ca un mediu pentru a ajunge la un public țintă. În mod indirect, din cauza aceasta, clienții de edituri (care sunt în cea mai mare parte cititori și / sau spectatori) pot obține, de asemenea, un acces la prețuri accesibile (sau, uneori, chiar un acces liber), la baze de date cu informații de înaltă calitate. De exemplu, ziarele vând pentru bani, deși costurile de intrare sunt foarte mari, cele mai multe site-uri online oferă acces gratuit și nelimitat la baza lor de date cu informații permanente, deoarece costurile lor de intrare sunt în mare parte sunt recuperate de la sponsori și – rețelele de anunțuri. Fără suportul publicității, industria publicisticii (atât imprimarea, cât și mass-media) nu poate supraviețui. De exemplu, în prezent, industria publisherilor din SUA este în scădere profundă din cauza apariției mass-mediei digitale on-line care a dus la cereri cât mai mici. Multe companii care realizau ziare din America, dar și din Europa au fost nevoite să își reorganizeze activitatea și să închidă din cauza pierderilor majore pe care le-au avut de suferit din prisma unui număr mai mic de solicitări de machete publicitare. Disponibilitatea serviciilor on-line gratuite este clasificată a fi cea mai aficientă la momentul actual.

Promovarea vanzarilor – publicitatea se face pentru a promova bunuri, servicii, idei și / sau evenimente. Publicitatea este utilizată pentru promovarea de: produse care se încadrează în categorii cum ar fi produse cosmetice, electronice, provizii, bijuterii, textile etc. Serviciile furnizate în sistem bancar, de asigurări, ospitalitatea, transportul aerian, consultanța, asistența medicală, educația etc. De exemplu, un antreprenor încurajează publicul general pentru a investi în ideile sale de afaceri . Evenimente sau adunări, cum ar fi festivaluri, expoziții, ceremonii, mitinguri etc.

Creșterea vânzărilor – publicitate stârnește interesul maselor cu privire la produsele și / sau serviciile promovate de un agent de publicitate. Acest interes creează cererea distența medicală, educația etc. De exemplu, un antreprenor încurajează publicul general pentru a investi în ideile sale de afaceri . Evenimente sau adunări, cum ar fi festivaluri, expoziții, ceremonii, mitinguri etc.

Creșterea vânzărilor – publicitate stârnește interesul maselor cu privire la produsele și / sau serviciile promovate de un agent de publicitate. Acest interes creează cererea de pe piață. Cererea tot mai mare duce la vânzări mai mari. În cele din urmă, agentul de publicitate își îndeplinește obiectivul său principal de a investi într-o reclamă. Cu toate acestea, pentru a continua cu o astfel de creștere a vânzărilor, agentul de publicitate trebuie să mențină, de asemenea, un bun raport calitate-preț, împreună cu continuarea regulată a campaniilor publicitare.

Maximizează profitul – publicitate ajută la creșterea vânzărilor și controlează costurile suportate de agentul de publicitate. Aceasta ajută să se extindă decalajul dintre vânzările și costurile suportate. Cu maximizarea vânzărilor și reducerea costurilor, profitul unui agent de publicitate crește.

Sensibilizarea consumatorilor – publicitate creează conștientizare și informare în rândul consumatorilor. Publicitatea creează o conștientizare în rândul consumatorilor cu privire la o disponibilitate oricărui produs și / sau serviciu pe piață. Ea încearcă să le transmită de ce un produs și / sau serviciu este mai bună decât alte alternative disponibile în prezent pe piață. Publicitate informeaza un consumator, în special cu privire la diferite caracteristici, beneficii, preț și utilizarea unui produs și / sau serviciu de publicitate. Acesta oferă, de asemenea, informații cu privire la numele de marcă sau marca comercială folosită, adresa o fabrica sau un furnizor de servicii, precum și alte detalii relevante pentru consumator. În timp ce crează sensibilizare și furnizarea informații relevante, publicitate ajută în cele din urmă un consumator să aleagă produsul promovat, prin crearea unor emoții puternice, care detrmină decizia de cumpărare.

Educarea societății – publicitatea are o capacitate remarcabilă de a ajunge la mase și educă societatea. Prin urmare, multe guverne și chiar organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) solicită ajutorul reclamelor pentru a educa oamenii cu privire la aspectele sociale importante. Anunțuri creative sunt făcute în interes public de a educa oamenii cu privire la aspecte care ar putea fi de folos, care ar putea crește gradul de conștientizare, pentru a educa, preveni, susțiene etc.

Artă, știintă și profesie – publicitatea este tot, chiar și artă, știință și profesie. Face uz de creativitate, motiv pentru care este integrată destul de ușor în rândul artei. Este știință, pentru că depinde de o planificare sistematică și științifică. Profesie , deoarece se face de către agențiile de profesioniști care urmeaza o anumite etică în afaceri sau un cod de conduită.

Solicită creativitatea – publicitatea este imposibilă fără o gândire creativă. Cu alte cuvinte, creativitatea este esența, care are la bază utilizarea unor concepte, menite să stârnească emoții. Pentru ca o reclamă să fie de succes, ea trebuie să aibă anumite aspecte fundamentale sau caracteristici. O reclamă trebuie să fie: creativă, originală artistică, și, de asemenea, atractivă pentru publicul țintă căruia îi este adresată. Pentru a face publicitate de calitate, agențiile profesionale de publicitate trebuie să angajeze oameni cu minți creative. Aceștia trebuie să gândească „outside the box” și propun mereu concepte noi, jingle-uri și prezentări inovatoare. „Hello Honey Bunny” este un bun exemplu pentru de un anunț creativ. În India, Idea Cellular Ltd. (un furnizor de servicii de telefonie mobilă), a lansat un anunț de campanie numită „Hello Honey Bunny”. Acest anunț a fost drăguț, copilăros și a creat repede o dependență care a ajuns repede virală.

Element de mix de marketing – publicitatea este un element important al mixului de marketing. Aceasta susține promovarea și creșterea vânzărilor. În lumea competitivă de astăzi obținerea vânzărilor este dificilă. Consumatorii sunt mult mai precauți și mai conștienți despre lucruri pe care le cumpără și le utilizează. Ei nu renunță ușor la produsele și bunurile preferate, cu excepția cazului în care îi atrage ceva în mod unic. Însă de multe ori, există tendința de a încerca noi produse deoarece atrage modul în care acestea arată, doarece designul ambalajului poate genera încredere. Dezvoltarea unei astfel de nivel de atracție este posibilă numai cu anunțuri creative, iar acesta este motivul pentru care mulți producători sunt gata să cheltuiască bani uriași pe publicitate.

Orientată spre public țintă – este în natură orientată spre țintă. Mjloacele de promovare sunt orientate spre țintă (sau atragera atenției unei categorii de public), reprezentând elemente specifice ale acesteia. De exemplu, AUDI (producator de mașini de lux din Germania) proiectează și vizează masinile sale premium pentru suita confort, respectând nevoile, așteptările și cerințele unei bogate clase de elită. În schimb, Maruti Suzuki (fabrică auto din India) se adresează publicului mediu, având automobile ce au un consum redus. Publicitatea este eficientă numai în cazul în care este concentrată sau orientată spre țintă.

Persuasiune pentru rezultate – publicitatea folosește tehnici de persuasiune pentru a convinge publicul țintă să acționeze în direcția dorită. În general, oamenii sunt convinși să cumpere produse și/ sau servicii, să investească în idei să participe la evenimente etc. Convingere funcționează în următoarele șase etape: prezentare creativă și convingătoare a unui mesaj cheie; atragerea atenției unei categorii de oameni, expunerea repetată și . stimularea simțurilor lor pentru o recunoaștere mai rapidă; înțelegerea valorii importanței mesajului, câștigarea acceptării mesajului, identificarea ușoară a produsului după ce acesta a fost promovat, chimbarea comportamentului oamenilor și acționarea pentru obținerea rezultatelor.

Monitorizarea cererii și ofertei – Publicitate, dacă este făcută în mod repetat, ajută în generarea unei cerei mai mari. Cererea în creștere trebuie să fie îndeplinit cu o cantitate echivalentă de produse și / sau furnizarea eficientă a serviciilor. O grijă adecvată trebuie să fie acordată monitărizării cererii și a ofertei. Îngrijirea adecvată trebuie să fie luată în considerare pentru a monitoriza funcția cererii și a ofertei, astfel încât nici una dintre cereri să nu fie omise. Dacă aprovizionarea nu se face în ritumul cererii, piața ar putea pierde încrederea primită, iar în acest mod se poate ajunge la scăderea cererii, iar banii investiți în publicitate nu pot fi recuperați. Acest lucru poate adăuga la pierderi. Astfel, atunci când publicitate duce la cereri mai mari, o aprovizionare corespunzătoare trebuie să fie, de asemenea, gata să compenseze. Pentru a vedea că o astfel de compensație este făcut în mod corespunzător, funcția cererii și ofertei trebuie să fie bine monitorizată și ea.

Construirea imaginii brandului – publicitatea creează bunăvoință și ajută la constrirea imaginii unui brand pe piață. Anunțurile repetate fac brandurile foarte populare În general, oamenii tind să arate o atitudine mai de încredere față de branduri promovate fata de cele non-publicitate. Produse de marcă bine-cunoscute sunt, de obicei, realizate din materii prime de înaltă calitate și, prin urmare, sunt întotdeauna preferate de majoritatea consumatorilor. Acest lucru crește cererea pentru astfel de produse. Creșterea în popularitate și construirea încrederii ajută treptat la creșterea valorii brandului, aceasta din urmă contribuind la creșterea vânzării produselor de marcă, ca urmare a creșterii reputației brandurilor.

Generează locuri de muncă – Agenții de publicitate sunt în mod constant în căutare de idei creative noi pentru a face față cerințelor în creștere de la clienții lor. Fiecare misiune a unui proietct de advertising necesită un nivel ridicat de forță de muncă. Există linii în care proiectele trebuie să fie finalizate și transmise. Mai mult, conceptul publicitar trebuie să fie, de asemenea, salutat (aprobat) de către agentul de publicitate. În general, acest lucru creează o cerere foarte mare de oameni creativi și, astfel, deschide noi oportunități de angajare în domeniul publicității, Publicitate oferă locuri de muncă pentru candidații merituoși care sunt de profesie critici, regizori, artiști, designeri grafici, reprezentanți de vânzări și manageri.

Capitolul 2. Publictatea în modă

2.1. Începuturile publicității în modă

Publicitate în moda este un exemplu excelent al felului în care mass-media produce identitate / imagine. Natura produselor fashion este direct legată de identitate, acele obiecte cu care ne-am încadra trupurile pentru afișările publice, tocmai de aceea, este de înțeles de ce moda este recunoscută ca o limbă culturală a stilului.

Potrivit sociologului Adrian Neculau, „identitatea, atât pe plan individual, cât și colectiv, este construirea unei diferențe, elaborarea unui contrast, punerea în relief a unei alterități. Fără îndoială, acest autor a ancorat cel mai puternic fenomenele de identitate în relațiile între un grup de apartenență și un out-group”.

În domeniul de High Fashion publicitatea – acestor produse și reclame care vând identității și imagini, sunt destinate publicului de sus, care au venituri peste medie și își asociază imaginea cu branduri precum Dolce Gabanna, Gucci, Prada etc. Scopul de a produce un produs cu o identitate atractivă este susținut prin implicarea unor sume de bani, iar celebritățile internaționale, sunt alese ca modele ale diferitelor branduri din zona High Fashion, cu scopul de a crea imagini emotive și imagini fermecătoare în mass-media.

Modă în mass-media, în special în publicitate, poate comunica cu privire la rolurile pe care bărbații îl joacă în viața femilor. Moda, îmbrăcămintea și rochiile nu sunt numai aspecte practice, ci și moduri prin care se generează semnificații cu privire la anumite grupuri culturale, împreună cu pozițiile de putere relative. Imaginea și reclama contribuie la o mai bună vânzare a unor produse sau serviciilor, deoarece prin prisma acestora se vinde o modalitate prin care lumea poate fi înțeleasă. Prin acestea se susține comunicarea vizuală, în special prin publicitate, se creează un limbaj cultural, care ajută cutumele societății. Modul în care societatea vede moda, hainele, și prin urmare publicitate în modă, poate contribuie la normele sociale, inclusiv la modul în care este influențată opinia claselor sociale cu privire la sex și sexualitate.

Moda și îmbrăcămintea de multe ori portretiză cine suntem sau ceea ce dorim să fim, iar consumatorii de modă cnsideră că realizăm acest lucru prin intermediul brandurilor, stilurilor sau accesoriilor. Hainele ajută la definirea rolurilor sociale și cum moda este promovată și vândută este important ceea ce înseamnă sensul din spatele rolurilor portretizate în reclame, în special rolurile de gen.

Este important să se investigheze mesajele publicitare din modă pentru a descoperi modul în care imaginile promovate convind o anumită clasă și modul în care femeile sunt portretizate de oameni în calitate de consumatori. Acest gen de publicitate este, de asemenea, semnificativ, deoarece moda, și, astfel, publicitatea în modă, poate joacă un rol în determinarea vederi culturale de clasă. În acest sens, Thompson scrie:

„Mesajele publicitare prezintă atitudini și idei, puterea de influență este formidabilă pentru că publicitatea poate schimba, de asemenea, valori, cum ar fi cele care sunt vizibile frecvent la televizor. Nicaieri nu se poate potența publicitate mai evident decât în arena de vânzare a îmbrăcăminții și a aspectului estetic (mărfuri conexe).”

Publicitatea îi determină pe oameni să se identifice cu ceea ce consuma. Astfel, moda poate fi considerată o parte din ceea ce se consumă pentru a crea un brand personal. Reclamele și imaginile lor au capacitatea de a arăta un simbol pentru public, cu scopul de a-l face pe acesta să cumpere, nu produsul, ci imaginea transmisă de brandul respectiv.

Pentru mai mult de 150 de ani, produsele promovate în ziare, reviste, televiziune și alte tipuri de medii de publicitate s-au folosit de sexul feminine pentru a constru mesaje persuasive de vânzări. În timpul acestei istorii de 150 de ani, revistele de obicei, au stabilit tonul pentru cum trebuie să arate femeia. Prin ilustrații, povestiri scurt, reclame si alte tipuri de conținut, reviste timpurii au portretizat „femeia nouă” în ei roluri diferite, o gospodină, o fată activ în aer liber, o femeie de afaceri și damă de societate.

În secolul, editorii și specialiștii marketing, și-au dat seama că femeile sunt publicul principal pentru reviste de interes general și pentru publicitatea produselor de consum, iar acesta a fost momentul în care a început o relație profitabilă între publicarea revistei și industria de publicitate, care s-a concentrat asupra femeilor.

Una dintre cele mai vechi și cel mai de succes din aceste reviste, Home Ladies Journal, a devenit o referință pentru multe femei americane cu privire la modul de a acționa și de a se îmbrăca, precum și cu privire la tipul de produse pe care să le cumpere pentru casele lor. În paginile publicației au fost prezentate mai târziu rochii, coafuri, accesorii și, mai presus de toate, produse de consum. Revista a prezentat corsete purtate de alte femei care arătau bine, care au permis femeilor să obțină o talie de invidiat, reprezentativă pentru femeia nouă. Acel corset îi permitea orcărei femei care îl purta să arate foarte grațios la fel de grațios ca „femeia nouă” și fuste de mătase, care ar putea fi purtate de către fiecare doamnă care plătește orice pretenție de stil. Aceste reclame au portretiza mai mult libertate pentru „new woman ”, dar au portretizat, de asemenea, imagini care erau acceptabile din punct de vedere social în ceea ce privește rolurile sociale și aspectul femilor.

Aceste imagini, sau tendințe, dezvaluie modul în care cultura idealizează femei, iar aceste idealizări apoi devin standarde prin care femeile și alții judecă, iar cel mai adesea iau decizia de cumpărare. Astfel de idealizări ale apariției femeilor reflectă, de asemenea, vederea unei culturi de gen caracteristicile în chestiuni politice, economie și în cultura populară a perioadei. Rolurile de gen și prejudecățile sunt create și idealizat în reviste, precum și în televiziune, filme, pe internet, în ziare și nenumărate alte mijloace formale și informale. În această manieră, noțiunile idealizate ale corpului femeii pot deveni idealuri culturale pentru sex-appeal, chiar fetiș.

Dincolo de rolurile de gen, este important roluril sexual pe care femeile îl joacă în publicitate, în special în publicitatea de modă, din cauza imagini sexuale a femei care este atât de extinsă. Publicitatea actuală a păstrat această politică de a lansa și menține trenduri, care au o contribuție majoră în ceea ce privește cultura, viitorul, dar de asemenea, modul modul în care indivizii din cultura noastră alege să se reprezinte. Societatea are indicații și formează cultura dintr-o varietate de surse, iar persoanele depun eforturi pentru a se conforma cu normele stabilite de cultură. Imagini din mass-media pot chiar ajuta la modelarea modei noastre și la modelarea dorințelor noastre, pentru că ceea ce vedem în mass-media de multe ori devine ceea ce noi considerăm a fi normal.

2.2. Imaginea și statusul social al consumatorului de modă

Stereotipurile de gen din publicitate, în general, se referă la rolurile sociale pentru femei; care de obicei, sunt casnice, obiecte sexuale sau podoabe dependente și nesemnificative ale oamenilor. Un studiu punct de reper realizat de Courtney și Lockeretz a analizat modul în care erau prezentate femeile în reclamele din reviste, în ultima săptămână din aprilie 1970. Studiul a constatat ca patru mari stereotipurilor de gen au existat în anii 1970. Autrii au analizat 700 de reclame din opt reviste de interes general care erau dedicate bărbaților și femeilor. Astfel, primul stereotipului găsit în cadrul studiului a sugerat că principalul rol al femeilor este acela de gospodină.

În al doilea rând, studiul a constatat că reclame presupuneau că femeile nu pot lua decizii importante. În al treilea rând, majoritatea reclamelor le prezentau pe femei ca fiind dependente de barbate și al patrulea și cel mai important pentru scopul de față, femeile au fost prezentate preponderent ca „obiecte sexuale”. Fapt ce i-a determinat pe cercetatorii să considere că în domeniul advertisingului, femeile sunt definite pe post decorative, iar acest rol este acceptat de acestea. Mai mult, cerectătorii afirmă că femeile sunt folosite ca obiecte și nu ca persoane.

În studiile sale, Goffman prezintă reprezentările idealiste de gen observat în categorii, cum ar ca dimensiunea relativă a modelelor, atingerea feminină, clasament în funcție de reclamă, cultura familiei portretizată, ritualizarea de subordonare a femeilor și retragerea femeii. De exemplu, ca o elaborare, Goffman a constatat femeile și copiii sunt mult mai susceptibili de a fi înfățișați pe podea sau pat. El a interpretat această destinație de plasare ca fiind una „redusă”, ca un simbol cultural al lor supunerii lor față de bărbați, care au avut tendința literalmente să fie poziționați deasupra femeilor în publicitate, ceea ce înseamnă superioritate.

În mod similar el a descoperit ca femeile sunt adesea descrise ca copii. Sociologul Goffman a ajuns la concluzia că aceste tipuri de reprezentări de publicitate nu sunt normale, dar au ajuns să fie idealizate prin intermediul numărului mare de recalame care purtau un mesaj similar, cum ar fi de comportament care portretizează o concepție ideală a două sexe și relația lor structurală între ele.

Publicitate poate influența modul în care stereotipurile de gen continuă să fie formate și promvate. Identitatea de gen este construită în parte prin intermediul reprezentărilor sociale care au cea mai răspândită formă în scietatea de consum. Aceste reprezentări sunt numite hiper- imagini rituale, care oferă mesaje extrem de concentrate cu privire la imaginea și cultura unor clase sociale. Cu toate acestea, cercetarea cu privire la modul în care publicul a interpretat de fapt, aceste mesaje este limitat.

În ansamblu, se pare că cercetarea tradițională cu privire la comunicarea în masă s-a concentrat pe un portret inexact și nedrept al femeilor în publicitate și pornesc de la ipoteza că astfel de imagini nu au un efect asupra publicului. Această lucrare va avea în vedere și modul în care reclamele pentru modă și style sunt construite vizual și modul în care acestea funcționează retoric.

Retorică vizuală este foarte potrivită pentru evaluarea imaginii în revistele de modă, deoarece acesta poate fi utilizată pentru a înțelege modul în care aceste imagini sunt construite ca un mijloc de convingere. Unii susțin că comunicare vizuală este necesar în mixul de comunicare și de marketing de astăzi și elemente vizuale sunt mai mult decât simple obiecte pentru ochiul care le privește. Componenta vizuală este esențială, complicată, semnificativă și încorporată cultural în publicitate de astăzi și în promoții.

Retorica vizuală oferă posibilitatea studiului modului în care informațiile vizuale sunt folosit în comunicare sau convingere. Definiția retorică vizuală poate fi explicat ca, folosind un tac visual, textul, simbol, fotografie sau o altă marcă, pentru a stimula privitorul să acționeze. Teorii ale retoricii vizuale permit cercetătorilor și oamenilor de știință să interpreteze informațiile vizuale și critica. Cei care folosesc abordările retoricii vizuale sunt interesați de simboluri ca forme de comunicare. Aceste simboluri pot fi cele utilizate în reclamele din reviste, reclame TV sau alte imagini mass-media .

Lambiase și Reichert au studiat imagini sexuale în publicitate. Folosind retorica vizuală, ei susțin că repere vizuale din 20 de oferte de publicitate promit, implicit și explicit, prin cuvinte și imagini. Munca lor examinează modul în care imaginile și aspectul imaginilor transmit un mesaj celui care le privește. Cu toate acestea, imaginile rareori au de-a face cu produsele vândute. De pildă, ideea că „sexul vinde”, de multe ori înseamnă că vinde imaginarul transmite promisiunea de sex, adică procurare unui produs va asigura telespectatorului acces la satisfacerea unor dorințe.

Publicitatea este interpretată prin retorica vizuală și are propriul său vizual limbaj cu care reclamele pot comunica sensuri și sociale și standard. Expeditorul mesajului publicitar, prin urmare, așteaptă ca publicul să ofere un răspuns probabil, folosind cunoștințe partajate ale diferitelor vocabulare și convenții, precum și experiențe commune. Receptoarii mesajului folosesc acest același corp de cunoștințe culturale pentru a citi mesajul, deduc intenția expeditorului, evaluaează argumentul și formulez un răspuns.

Kenney și Scott adaugă că interpretările consumului de simboluri vizuale depind de ideile și convingerile împărtășite într-o anumită cultură. Imagini pot fi vizualizate într-un varietate de moduri în funcție de cultura în care sunt prezentate. În orice caz, influența majoră a culturii și istoriei este data de puterea retoricii cu privire la un obiect. aceste convingeri integrate ale unei culturi, afectează atât producția. cât și primire de simboluri prin intermediul retoricii vizuală în publicitate.

2.3 Publicitatea în modă

Luate în ansamblu, mass-media din domeniul high fashion și publicitatea descriu un spectru de identitate, unificate în tipuri generale de semnificanți – femei tinere, cu o imagine puternică, cu un grad de atractivitate peste medie care sunt utilizate constant ca imagini în lumea modei, pentru crea un spectru de identitate. Acest conglomerat de imagini, create de unii dintre cei mai populari artiști, designeri, modele și fotografi; urmăresc două aspecte:

Să facă publicitate acestor produse pe o bază de identitate bazată pe imaginea fabricată;

Să promoveze aceste identitități de imagine către publicul larg.

Acest lucru poate fi văzut în mod clar în high fashion, în cazul în care produsele sunt comercializate în câteva locuri din cauza costului lor, dar imaginile de identitate în legătură cu aceste produse sunt promovate la un public larg prin plasarea de produse în reviste. În acest fel, publicațiile axate pe high fashion, oferă un serviciu consumatorilor prin promovarea către public a semnificației culturale și socio-economic, pe care o transmite îmbrăcăminte lor: care este elegantă sau nu este, care transmite sentiment de bogăție și putere sau nu. Aceasta oferă o predictibilitate și un control al momentului de intalnire pentru clienți care își pot permite un serviciu care să le promovează apariția; produsul de îmbrăcăminte, machiajul și accesorii sunt elemente care definesc punctul de consum cu privire la identitatea promovată și punctul de identificare cu aceste identități în sfera publică.

Publicitate în modă este o ramură în domeniul publicității care se concentrează pe crearea de promoții pentru industria modei. Industria modei are o serie de nevoi unice dintr-o perspectivă de promovare, care pot face o provocare și interesantă pentru cei care lucrează în domeniu, deoarece unele dintre cele mai faimoase campanii de publicitate din istorie au fost campanii pentru case de modă importante. Publicitate în acest domeniu include anunțuri cu privire la articole de îmbrăcăminte, poșete, pantofi și produse similare ale caselor de moda, împreună cu parfumuride înaltă calitate.

Scopul publicității în modă este de a conecta clienții potențiali cu brandul, ca și cu alte forme de publicitate. Ca și în alte mărci, anunțuri de modă a promova un stil de viață la fel de mult ca și produsul, de îndrumare a consumatorilor de a se asocial cu un anumit brand, cu un stil de viață specific și o clasă socială. Tonul și conținutul de anunțuri poate varia, în funcție de piața companiei, de veniturile publicului căruia i se adresează.

Societatea de astăzi se bazează pe câștigul de bani și pe multe petreceri. Mass-media este cea care „oferă” sugestii despre cum trebuie să o facă, prin intermediul spoturilor publictare, prin intermediul machetelor sau advertorialelor distribuite cu o frecvență constantă. Mai mult decât atât, mass-media răspândește idei cu privire la cum trebuie să fie aparițiile în public ale celor care își doresc asocierea cu o anumită imagine.

Astfel, cel mai bun mod de a-i face pe oameni să cheltuiască banii este să se facă publicitate produselor pe care le cumpără. Publicitatea influențează oamenii și îi ajută să își creeze opinii cu privire la produsele pe care le vor cumpăra. DE asemenea, publicitatea influențează oamenii șile conturează stereotipuri. Aceste stereotipuri, funcționează extreme de bine la tineri sau la persoanele care nu sunt foarte conservatoare.

Publicitatea în industria modei de astăzi este foarte larg răspândită și folosește mai mult strategii pentru a face produsele să vândă, care variază de la utilizarea celebrităților World Wide Web, până la celebrități autohtone. În tendința de cumpărare a consumatorilor, apare întrebarea dacă haina este procurată pentru că este nevoie de ea sau este o decizie de cumpărare, influențată de persuasiunea venită din publiciate. O serie de anunțuri publicitare promit o viață mai bună dacă achiziția este făcută de consummator. Produsul căruia i se face reclamă, este produsul de care consumatorul are nevoie pentru a avea o viață împlinită.

Moda este o industrie orientată spre imagine. Hainele pe care le portă o persoană pot determina rasa, sexul, statutul social și economic sau modul în care se raportează la lume (practice o filosofie de viață). Fete slabe cu un corp perfect, sunt cele care apar în mass-media, creând impresia că acesta este standardul de la carenu trebuie să ne abatem. Aceasta este imaginea pe care industria modei a stability-o și dacă proporțiile tunei persoane nu sunt 90-60-90 sau mai mici nu se potrivesc și nu sunt suficient de bune. Anunțurile din industria modei contribuie la o deprindere și la un stil de viață.

Deși brandurile high hashion sunt branduri care pot concura cu alte branduri, publicitatea acestora trebuie să se axeze pe caracteristicile unice în scopul de a promova un set de valori și un stil de viață care să corespundă zonei high fashion. În acest fel, analiza publicității high fashion în ansamblu, poate să demonteze un spectru de identitate care este promovat. Cu privire la acst aspect, revistele de fashin fac eforturi de a promova branduri unicate, pentru a nu înlesni eforturile de promovare. În limitele paginilor, există o consistență a imaginilor și a produselor care prezintă o altă realitate a femeilor tinere și frumoase. Acestea sunt transformate în obiecte de artă, care sunt foarte scumpe.

Un exemplu în acest sens, este publicația Revistei W, în care 279 din cele 544 de pagini se află publicitate pagni cu publicitate directă; iar mai mult de jumătate din paginile rămase sunt dedicate fotografiilor de modă, cu produse ale mai multor designeri, unificate din punct de vedere al tematicii sau dupa model (aceste teme ale designerilor, fotografiile și modelele, sunt practic, identice cu cele din reclame). Aceste spread-uri includ în medalion numele brandurilor prezentate și frecvent prețurile lor, părând mai mult a fi reclame decat spread-uri de publicitate la produsele Prada, caz în care este vizibil doar logoul și elementele definitrii ale logului. Aceasta are drept transmiterea mesajului că imaginile produselor de publicitate sunt conținutul revistei, reunite într-un unic punct de vedere fizic (legat), reprezentând un univers al imaginii.

Modelul de distribuție al Revistei W pare, să se bazeze atât pe publicitate, cât și pe promovare. Conform site-ului revistei, obiectivul Revistei W este acela de a descrie branduri dedicate persoanelor din înalta societate și cititorilor interesați de înalta societate – adică adică consumatorilor de produse high fashion sau publicului lor. Conținutul revistei completează universul de imagine high fashion, concentrându-se pe consumatorii celebri ai produselor lor, sau cei care servesc la stabilirea identității de brand a produselor. În plus, față de modă, o mare parte a revistei este dedicată stilului de viață al diferitelor celebrități. Sunt descrise tipurile de petreceri la care aceștia ia parte, evenimentele, destinațiile turistice preferate, stilul de viață alimentar etc.; elemente care definesc standardul unui stil corespuzător produselor higrh fashion.

În plus, articole referitoare la artiști adăuga o substanță a publicațiilor axate pe zona e fashion și style. Revista, este practic o carte de artă de unică folosință, cu sute de fotografii color. De regulă, aceste reviste se vând la prețul de sub prețul de imprimare – la un cost scăzut, către mii sau milioane de million cititorii. Restul de cost de producție este finanțat prin spațiul de publicitate, vândut cu zeci de mii de dolari (pentru o singură pagină color), ceea ce înseamnă că revista este finanțată în principal prin cumpărare de un număr relativ mic de produse scumpe de un set select de cosnumatori ce au venituri ridicate. Acești consumatori de produse high fashion, cu venituri mari, plătesc pentru unele dintre cele mai high produse, promovate prin intermediul celor mai bune publicații de modă din lume.

Când are loc o printare a unei astfel de reviste, aceasta trebuie să scoată în evidență, elementele pe care dorește să le transmită, făcând uz de etichete precum: „artistic”, prin alegerea unei game de culori potrivite sensului de stil și compoziție; „frumusețe”, „eleganță”, „rafinament”. Acest lucru creează identitatea brandului. Există o diferență mică între logo-ul Gucci și Gap. Acestea sunt ușor stilizate, chiar dacă sunt utilizate caractere la ambele, dar identitatea brand este creată de un set de imagini asociate cu ea: „stilul”, care este o calitate emotivă. În publicitatea din domeniul fashion, fotografia contribuie essential la identitatea de brand, deoarece prin interemdiul acesteia se transmit idei care au un coținut comerical și care determină decizia de cumpărare.

Similar cu galerie de artă , scopul a imaginilor este de a crea emoție și identificare, folosind abilitățile și instrumente similare cu cele utilizate în realizarea unei galerii de artă. Ideea că publicitatea ar putea fi condusă numai de limbaje persuasive și logică nu mai este valabilă de decenii, atunci când oamenii au devenit mai puțin înclinați să citească un text lung. Astfel, fotografia a început să ocupe un rol important în construirea de imagini artistice ale articolelor de fashion. Aceasta „arta” este o imagine a creațiilor care împărtășesc un set select de obiective de galerie de artă, pentru a agita emoția observatorilor, crearea și identificare în timp cu produsele prezentate.

În revistele de modă, este o încercare de consistentă de a asocia artistic domeniul modei cu galeriile de artă, ca parte din scopul acestora de a fi văzuți nu doar ca promotori ai publicității artei, ci ca artă pur și simplu.

Conceptul de artă în fashion, are drept scop asocierea imaginii unei femei cu un articol de îmbrăcăminte, poziționat pe o treaptă similară cu obiectele de artă. În parte, se potrivește elitei care își permite luxul și achiziționarea de produse cu un nivel ridicat de brand awareness. Astfel avem de-a face cu o identitate bazată pe ceea ce există în mintea telespectatorilor și a publicului consummator, nu numai cu referire la un obiect de artă, ci și cu privire la un articol de modă, care capătă valențe sentimentale pentru consumatori.

Aceasta „arta” este utilizată pentru a crea o identitate și o imagine care rezoneaza cu privitorul. Dacă sunt analizate unele machete publicitare care fac referire la Gucci și Prada, avem un simț imediat, care este practice identitaea oferită de Gucci și Prada. Imaginea Prada, este reprzentată, de pildă de copii care dețin un stil neglijent, ușor androgin / personaje aparent inumane. Identitatea portretizată este nesăbuită, decadentă, o imagine a unui individ liber, probabil, liber de orice moralitate umană, un om căruia nu îi pasă de nimic. Imaginile Prada (selectate din 1997 și 2003) prezintă o femeie într-un context deschis – narativ. Există o tensiune între ceea ce este în focus și ce a ieșit din focus – ceea ce este în cadru și ce este iești din cadru.

Contextul este ambiguu, dar prezentă și există o calitate emotiv definite, prin vulnerabilitate și izolare. Ne putem imagina aceste imagini și calitățile emoționale subtile bazate în expresia lor artistică, găsirea psihicului lor țintă. personajele prezentate sunt ireale, fictive, personaje de poveste – care încearcă să rezoneze emoțional cu privitorul. Această rezonanță emoțională nu poate fi descrisă ca – identificare cu identitățile prezentate a fi ireale, cu femeile idealizate, cu fundalurile neclare, dar ca un „alter-ego”, un atașamentul față de imaginea ca un alter-ego.

Experiența vizualizării identității în publicitatea de fashion și a procesului de identificare cu un „Alter –Ego” a fost comparată experiență în care copilul se identifică în primul rând cu celălalt (prin relația sa cu altele). Este de remarcat faptul că filemele sau conținutul vizual ne oferă o imagine cu un alt nivel de abstractizare: noi nu vedem o reflectare a lumii noastre, dar este vorba de una fictivă, la care privitorul accede, prin intermediul produselor cumpărate.

Publicitate fashion, trebuie să fie asemenea unei oglinzi, iamginea celui care privește este îndepărtată. În publicitate totul poate fi reflecat, așa cum este și în oglindă, însă există o dimensiune ce nu poate fi realizată în tocmai – este vorba de corpul consumatorului. Astfel, se ajunge la o identificare cu brandul de până la 100%, în acest mod nascându-se atașamentul față de brand, susținut de lipsa de obiectivitate la care încurajează publicitatea. Privitorul trebuie să se identifice cu marca, deoarece publicitatea omite să îndemne la o percepție obiectivă. Identificarea, în forma sa primară a încetat să fie o necesitate curentă pentru consumator, experiența mass-media există ca o oglindă secundară, un alt eu al consumatorului, care nu este complet, dar este o imagine spre care se accede.

Acest lucru implică faptul că conceptele de sine și eul sunt contrarii, nu contradictorii. Negarea acestor termini, „sinele” și „eul”, pot fi adăugate în scopul de a construi un pătrat semiotic subliniind spectrul general al identității. Cu alte cuvinte, spectatorul se identifică cu el însuși ca un act pur de percepție (ca starea de veghe, vigilență), ca o un fel de subiect transcendental, anterior de fiecărei experiențe. Foarte diferit, deoarece aceasta oglinda ne întoarce totul, dar noi, pentru că noi suntem în întregime în afara acestuia.

Mass-media, în special publicitatea high fashion, a fost adesea citată ca o cauza cu potențial de anorexie la femei. Vezi imagini ale morfotipurilor fictive, anorexice care își forțează corpul pentru a se potrivi cu anumite standarde. Acest lucru poate fi luat în considerare în ceea ce privește moda în publicitate și crearea unui alter-ego. Putem teoretiza un fel de buclă a feedback-ului între alter-ego, ego și identitate.

În acest sens, specialiștii în publicitate au înțeles foarte bine problema „categorizării sociale”, care face referire la o comparare socială. Această teorie are la bază nevoia individului de a se autevalua, care este realizată prin raportarea la ceilalți. Subiecții în raport cu care se face evaluarea, trebuie să fie „destul de asemănători în privința caracteristicii ce trebuie evaluată. În aceste comparații, se manifestă o anumită asimetrie, căci individul are mereu tendința de a acționa mai bine și, astfel, se compară, de preferință, cu alții care-i sunt ușor superiori în privița unei anumite capacități”.

Însă, „comparația socială este un proces interindividual, …se referă la comparații între categorii de indivizi. Ea se ocupă de aspectele identităii sociale a indivizilor în raport cu apartenența la grupuri sociale. După Tajfel, individul își potolește nevoia de evaluare pozitivă grație apartenențelor la grupuri pe care le evaluează pozitiv. Această evaluare este întotdeauna relativă, ea se efectuează, deci, în raport cu alte grupuri. Individul nu se limitează la a evalua

bilanțurile acestor comparații, el va încerca să facă aceste bilanțuri pozitive, stabilind distanțări pozitive față de un alt grup, făcându-și pozitivă categoria de apartenență pe o dimensiune pertinentă în situație”.

Prezentate ca fetișizate repetarea imaginii unui alter-ego, în mass-media, aceste imagini devin o parte dorită de individ, asemenea unui alt Eu. În oglindă, aceste caracteristici nu se găsesc în identitatea lor, astfel încât singura soluție de a experimenta din nou și să satisfacă această imagine este de a reveni la Alter-Ego-ul conținut de mașina de creație, unde, din nou, o noua imagine este găsită. Publicitatea în modă este capabilă de a dezvolta această fantezie în lume cu privire la imagini ale unui alt Eu.

Mass-media high fashion extinde fetișizarea ego-ului de-a lungul axei între Sine și Eu, se joacă cu identificarea și prezentarea reală ca ceea ce este, în esență, iluzoriu. Gama de identități portretizate sunt prea restrânse pentru identificarea directă a unui public larg . Toate conțin identități ale tinerelor femei, extrem de etrăgătoare, disponibile și libere, la care bărbatul ajunge extrem de greu, iar când acesta ajunge, femeia devine trofeu.

Publicitatea în modă face uz de imaginea tânărului bogat și a femeii idealizate care acționează ca un simbol de atractivitate, nu pentru a se vinde la tineri slabi sau femei lipsite de prsonalitate. Dacă se ia în considerare natura Alter-Ego-ului, Sinele și Celălalt sunt ambele negate și combinate avem o prevalență a identității sexuale care este este logică: sexul este punctual de referință în ceea ce privește Sinele și Celălalt, acesta ducând la o obiectivare de sine. Prevalența identității sexuală în publicitate high fashion este un zona de analiză fără sfârșit. Pentrua se înțelege mai bine, este suficient să se analizeze uite doar pentru scurt timp spectrul identității și a posibilităților de isterie invariate care sunt repetate.

Publicitate de modă ca un întreg, inclusiv revistele de adolescenti, reviste de mirease, revistele pentru gospodine oferă un spectru comun asupra limitelor sociale acceptabile. În termen de publicitate high fashion, identitatea de „soție” și „virgin” sunt destul de absente, sau exista doar ca o limitare a celorlalte elemente a celorlalte două identități. Datorită faptului că cititorul este într-o continuă încercare de a-și ajusta imaginea, agenții de publicitate sunt într- pziție de extindere constantă a acestui pachet.

În scopul de a șoca cititorul, atent la propria imagine, revistele vin cu fotografii care promovează noi tendințe, unele ce par a nu respecta tiparele vechi, chiar dacă acestea se opun standardelor sociale sau concepțiilor conservatoare, care nu acceptă ideea de „nud ca artă”. Din nou, putem vedea că mass-media high fashion servește o funcție de promovare a consumatorilor în arena identității sexuale, care în mod nrmal pate nu ar fi acceptate de societate, însă associate cu reviste high fashion, acestea devin mai acceptabile.

În acest fel, revistele high fashion , prin imaginile pe care le promovează, au un efect asupra culturii din viața de zi cu zi a consumatrilor. Chiar dacă sunt tratate ca noi șocuri, acestea devin producătoare de imagine. Astfel, publicitatea în modă, are efecte calitative și cantitative în ceeace privește cutumele sociale. În concluzie, funcțiile publicității în cadrul societății descriu și se omogenizează identitatea.

Publicitatea care șochează, dar atrage

Un nou concept, cel al postmodernismului, impune noi trenduri în viața de zi cu zi. Acesta aduce în linii mari obsesia pentru consum, dar într-o manieră aleasă, sunt utilizate diverse motive (imagini apocaliptice, care stârnesc groază și șochează, dar care atrag). În acest sens, este evidentă concepția lui Mircea Cărtărescu referitoare la postmodernism și postmoderniști: „artiștii postmoderni acordă o mult mai mare atenție inserției operelor lor in viața cotidiană, în dilemele etice, politice, religioase ale lumii de azi, așa încât criteriul estetic, sacrosanct în modernism, devine insuficient pentru judecarea și valorizarea operei de artă. Din acest punct de vedere, postmodernismul închide o mare buclă în cultura europeană, reîntorcindu-se la percepția ambientală, utilitară, decorativă și eminamente democratică a artei de dinaintea revoluției romantic… Există sorți ca aceasta să fie cea mai frumoasă dintre toate orinduirile! Căci, precum o haină impestrițată cu toate culorile poate apărea drept cea mai frumoasă, tot așa ar putea apărea și această cetate, împestrițată fiind cu toate caracterele. Și probabil că mulțimea ar și judeca-o drept cea mai frumoasă, după cum copiii și femeile judecă privind lucrurile pestriț colorate. Lăsind la o parte sarcasmul lui Platon, nicidecum un adept al democrației (deși un produs al ei), recunoaștem aici pluralismul, hedonismul, feminitatea și spiritul de toleranță al lumii democratice”.

Lumea modei, a explorat tot urâtul din jurul său, exprimându-l în artă, făcând din acesta un subiect care vinde. De data aceasta nu este imaginea Miley Cyrus însăși, ce care este controversată. Lâgă ea se află două femei care par să șocheze chiar mai mult. Într-o nouă campanie de publicitate pentru Marc Jacobs, Miley și două modele de sex feminin sunt întinse pe o plajă la lumina lunii. Miley este gânditoare, cu ochii în sus, aflat la mijlocul distanței dintre celălalte două femei. Niciuna dintre cele trei modele nu par a fi fericite, ci rigide și reci. Mai mult decât atât, acestea au tenul alb lăsând impresia unui cadavru uman la morgă.

Sunt imagini care surprind, dar care au success, iar succesul a fost argumentat de prezența unor artiști de talie mondială care au adoptat diverse concepte, extrem de controversate, pentru a se poziționa. Una dintrea acestea este Lady Gaga văzută ca o întruchiparea a răului, dar cu toate acestea a devenit cea mai populară imagine a unui cântăreț în ultimii zece ani, depășind chiar și celebritatea Madonei.

Aceasta a adoptat un stil de viață controversat, iar ieșirile în public au fost condimentate într-un stil horror. A participat la party-uri având ținute care au făcut vâlvă (de exemplu un costum ce părea pielea unui om jupuit). În jurul acestei artiste s-au țesut o serie de zvonuri cum că ar consuma sânge sau că ar fi omul lui Satana. Însă, în ciuda acestei modalități de promovare, artista a impresionat tineri și iubitori de modă, care au adoptat stilul vestimentar al acesteia.

Această campanie de promvare a apărut pe ultima copertă a unui număr din revista americană Entertainment Weekly, nefiind prima data când femei moarte au fost folosite pentru un scop artistic. De-a lungul anilor cadavre ale femieilor furmoase , au devenit motive pentru campanii publicitare, show-uri de moda și emisiuni TV.

Anul trecut, revista Vice revista a decis să ilustreze femeia într-o manieră ficținală. Purtând articole de modă, artiștii cunscuți care apăreau în pictoriale reprezentând scene ale morții: Sylvia Plath îngenuncheată în fața unui cuptor; Virginia Woolf în picioare, ținând în brațe o piatră de mormânt mare; Dorothy Parker sângerând puternic într-o chiuvetă. În consecință, credințele din modă au fost incluse și în viața artiștilor, iar de aici ajungându-se la un public larg.

Un alt exemplu în aceste sens, este o reclamă Jimmy Choo din 2006 în care o femeie, aparent moartă pe capote unei mașinii. Un om cu ochelari negrii flutura o lopată. În 200, revista W a publicat un articol de modă, având ca model pe Doutzen Kroes ce era reprezentat ca leșinat, semigoală, iar în mâna neînsuflețită avea un ursuleț de pluș.

În același an, America Next Top Model a ilustrat această tendință, cu un episod în care concurentele trebuiau să pozeze ca și cum ar fi ucise. Acest lucru a dat naștre la o serie de critici suprarealiste din partea membrilor juriului. Unei femeiei care a pozat ca fiind înjunghiată, a fost criticat pentru că nu părea neînsuflețită. Un alt om, a pozat ca și cum ar fi căzut de pe o cladire înaltă, în timp ce alte concurente au fost associate cu personajul „Moartea”. Filosofia acestui trend esteaceea că, acești oameni morți sunt la fel de frumoși și morți atunci când poartă astfel un anumit tip de haine.

Așadar, moda care transcede moartea. Spectacolul acesta al modei cadavrurilor ar putea merge chiar mai departe. Aceasta obsesie a morții nu este atât de surprinzătoare, atunci când se ia în considerare punctul final evident și final al unui spectru în care pasivitatea femeilor și tăcerea este sexualizată, stilizat și extrem de vandabil. De-a lungul ultimilor ani, au existat o serie de proiecte geniale care au demonstrat ciudățenia modului în care femeile sunt reprezentate de aparatul de fotografiat, care le face să arate în același timp ridicol, slabe, disponibile sexual și foarte vulnerabile.

În 2011, de exemplu, artistul spaniol Yolanda Domínguez a creat „Poses”, un proiect în care femeile obișnuite au reprodus modelul setarilor de zi cu zi. Unul înclinat, dar dur într-un pat de flori; un altul așezat pe stradă, cu picioarele în afară, aplecat înainte care își, suge degetele. Anul trecut, un proiect suedez a arătat diferența dintre modul în care bărbații și femeile sunt reprezentate în mod notoriu înfiorător în reclamele American Apparel – femeie ghemuit pe patru labe, goală de la brâu în jos, cu spatele arcuit pentru a scoate în evidență o camasa din denim.

Oamenii nu doresc violența împotriva femeilor, prin intermediul sexualizării. Deoarece există multe persoane care nu sunt de accord cu utilizarea unor astfel de concepte, reviasta Vice a retraz aceste imagini și și-a cerut scuze.

Totuși, există un motiv pentru aceste imagini proliferează sfera publică. În cazul în care stereotipul femieii sexualizate în cultura noastră este pasiv și vulnerabil, industria de publicitate a lucrat și a ajuns la concluzia că nu există nimic mai atrăgător decât o față moartă.

Deși șocant și respingător, este momentul în care ieșirea din anonimat este miza industriei fashion. O personalitate puternică, până la limita în care aceasta devine controversată, după principiul „fiecare iese în evidență cum poate”, naște concepte, revalorizează motive vechi sau aduce în prim plan aspecte evitate.

Capitlul 3. Studiul de caz.

Publicitatea pentru produsele marca „Florin Dobre”

Scopul cercetării

Lucrarea de față este un demers prin care voi încerca să evidențiez importanța publicității în fashion și limitele acesteia, prin intermermediul unui studiu de caz, ce are drept subiect brandul de modă „Florin Dobre”.

Motivația cercetării

Ca urmare a fluxului informațional tot mai intens, indivizii sunt supuși unor presiuni venite din zona advertisingului, cu scopul de a intensifica consumul. Publicitatea este instrumental principal pe care se bazează alegerea unui bun sau a altuia. Însă pe lângă elementele de persuasiune implicate în realizarea unui concept publicitar, sunt necesare elemente non-convenționale, menite nu numai să atragă atenția, dar și să mențină interesul.

M-am oprit la brandul „Florin Dobre”, deoarece este brandul autohton cel mai reprezentativ din industria fashion, îmbinând nu doar elemente creative din zona modei, ci și concepte dedicate brandingului personal. „Florin Dobre”, este un brand de haine bărbătești, dar este și unul dintre brandurile care se impun atât prin calitate, cât și printr-un stil bine definit, cât și prin intermediul instrumentelor de promovare.

Florin Dobre, este fără îndoială designerul mistuit de materialitatea lucrurilor și de îndepărtarea societății actuale de sfera spiritualității. Este „deranjat” de superficialitate și atras de elementele profunzimii la care puțini oameni mai au curajul să aspire. Fiecare colecție, este o reprezentare a realului „normal”, realul care ar trebui să domine, dar care lipsește destul de des; în contrast cu denaturarea lucrurilor, tot mai vizibile. Privind această perspectivă, colecțiile de haine marca „Florin Dobre”, șochează prin etalări ale perfecțiunii, culminând la final cu articole vestimentare îndrăznețe, dar care păstrează elementele rafinamentului.

Mai mult decât atât, stilul vestimentar creat are o amprentă vizibilă a omului Florin Dobre, personaj cu un puternic interes față de evenimentele culturale și de un stil de viață boem. Ficare prezentare de modă marca „Florin Dobre”, este mai întâi un eveniment cultural, mizându-se nu numai pe haine, cât și pe caracterul cultural și pe semnificația în cadrul căreia are loc evenimentul.

Metodologia cercetării

Cercetarea este una calitativa, deoarece am avut în vedere o serie de materiale dispbibile în mediul online. În vederea realizării unei cercetări cât mai concrete, am luat parte la o serie de evenimente și prezentări organizate de echipa de promvare a designerului Florin Dobre sau evenimente organizate în colaborare cu aceaștia.

În acest sens menționez cateva evenimente:

The PureSuite of Paul Smith – SS 2013 – prezentare de modă, marca „Florin Dobre” organizat în incinta Palatului Știrbei în anul 2012. În cadrul acestei colecții, evenimentul a suprins grație locației foarte bine alese, care corespunde unui simț artistic, dar care degaja un sentiment de răceală și întuneric.

Sursa: bucharest-style.com. Foto: Florin Dobre la finalul prezentării de modă „ The PureSuite of Paul Smith – SS 2013”, organizat în vara anului 2012, la Palatul Știrbei.

În realizarea acetui eveniment, brandul „Florin Dobre”, a exemplificat moravuri ale vieții cotidiene, atât de prezente în sistemul capitalist. Ca temă de inspirație pentr creație, a fost utilizată pelicula românească „Undeva la Palilula”.

,,Panta Rhei” – eveniment de prezentare al colecției 2013, organizat initial la Paris (în ianuarie 2013), este organizat și în Bucureși în februarie 2013. „Panta Rhei”, concepție filosofică din mitologia greacă, se traduce prin „Totul curge, nimc nu rămâne neschimbat”, transpune urâțenia societății dezvoltate, care odată cu evoluția sa, are parte și de o inevoluție.

Fotografie de prezentare pentru colecția ,,Panta Rhei”, sursa: facebook.com/pages/Florin-Dobre.

„Follow the white rabbit” – Toamnă/ Iarnă 2014/2015 – Este colecția care a beneficiat de o popularitate ridicată, datorată prezenței acesteia la spectacoul londondez „Red Gallery”. Colecția „Follow the white rabbit” a fost prezentată și în fața publicului românesc, la MNAC – Muzeul National De Artă Contemporană (Izvor 2-4 / Palatul Parlamentului. Elementele spiritualității românești, au fost prezentate și ele, mizându-se mai ales pe încăpățânarea opiniei publice de a terfeli tot ceea ce exprimă românitatea. Tema de inspirație a colecției a fost reprezentată de știrbirea autenticului și adoptarea kitsch-ului, care poate fi combătut numai prin intermediul culturii și a bunului gust. În esență, Deobre mizează pe atractivitatea artei și a culturii: „Este cool să fii cult.” și își permite chiar o apostrofare a celor care neagă abilitatea românității de a construe ceva consistent, tocmai de aceea, citatul reprezentativ al prezentării au fost cuvintele lui Justin Capră: „Eu sunt aici și trebuie să demonstrez ce se poate face într-o țară unde se zice că nu se poate face…”

O nouă colecție „Florin Dobre”, este prezentată publicului sibian în vara anului 2013, „The Boulevard Suit” FLORIN DOBRE’s S/S 2014. Prezența brandului „Florin Dobre”, în cadrul festivalului de modă „Feeric Fashion Days”, face parte din asocierea acestei mărci cu aspectele culturale – Sibiul fiind „cel mai correct oraș din țară, din punct de vedere architectural și cultural”.

În demersul cercetării mele am avut în vedere o serie de articole de presă, atât din presa autohtonă cât și din cea internațională. De asemenea, am analizat site-ul florindobre.ro, paginile de facebook a acestuia facebook.com/dobre.florinantonio și facebook.com/pages/Florin-Dobre; pagina de facebook a responsabilului de imagine a lui Florin Dobre – facebook.com/SavaIonutDaniel, precum și analiza paginii de facebook a replicii feminine a brandului „Florin Dobre” – recent creatul brand „Lia Aram” (facebook.com/pages/Lia-Aram). În spatele acesti brand fiind același Ionuț Sava, absolvent de arhitectură, iubitor de cultură și de neconvențilnal.

Fotografie: Anemona Stanchi (creatorul vestimentar al noului brand de haine „Lia Aram”) și Ionuț Sava, responsabilul de imagine al celor două branduri – „Florin Dobre” și „Lia Aram”.

În egală măsură, am avut în vedere o serie de viztie la atelierul de creație al lui Florin Dobre, dar și participarea la evenimente și prezanța în locații pe care acesta le-a frecventat, din dorința de a cunoaște stilul de viață al acestuia și de a delimita între intenția de a construe o imagine și realitate.

Pentru început voi prezenta parcursul mărcii „Florin Dobre”, iar apoi voi detalia principalele instrumente de publicitate utilizate pentru rezonanța acestui brand.

Cum s-a născut brandul „Florin Dobre”

Florin Dobre este designerul roman din spatele brandului cu același nume. Produsele sunt destinate exlusiv bărbaților cu vârsta cuprinsă între 25-45 de ani, care au o situație financiară peste medie, care au o personalitate puternică.

S-a impus în moda românească la vârsta de 30 de ani, după o primă colaborare cu designerul francez Philippe Guillet. Imaginea sa este deseori asociată cu evenimente creative, la care participă artiști de marcă ai scenei românești.

Florin Dobre s-a născut în anul 1975, în Constanța și este cunoscut ca un personaj care stârnește intriga. Nu a urmat studii de specialitate în industria fashionului, nici nu beneficiat de alte legături particulare cu domeniul.

Începând cu vârsta de 13 ani a descoperit interesul pentru după, iar după căderea comunismului a fost singurul liecean care își purta creațiile proprii. Pentru prima dată articolele vestimentare marca „Florin Dobre” au apărut în revista de fashion „Harper Bazar”, în anul 1995-1996, având un preț de aproximativ 45$, echivalentul unui salariu minimpe econmie în România din acea perioadă.

2013 este anul în care Florin Dobre devine un nume sonor în moda românească, după lansarea colecției ,,Panta Rhei”, la Paris, beneficiind de sprijinul Ambasadei Române la Paris. Evenimentul de prezentare este cel care i-a adus lui Florin Dobre cele mai multe laude, dar și cele mai multe critici, deoarece concomitant cu prezentarea de modă a acestuia, în același oraș, se ținea și „Paris Fashion Week”, eveniment pe care Dobre nu și la permis din punct de vedere financiar. În acest sens, este relevant articolul semnat de Simona Rădoi și publicat în „Cațavencii”. Articlul se intitulează „Vrăjală d-aia maxima, românească, la Fashion Week” și punctează: „Dar, ca orice român descurcăreț, domnul Dobre și-a mobilizat prietenii și a reușit să încropească o prezentare cu 40 de voluntari, aduși la Paris în ultimul moment, cînd un sponsor generos i-a dat niște bani pentru transport. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă un eveniment de modă cît de cît serios, vă spunem doar atît: aproximativ 100.000 de euro l-a costat pe Stephan Pelger o prezentare în cadrul Săptămînii Modei de la Berlin, într-una din dățile în care designerul n-a beneficiat de ajutorul financiar al statului.”

Controversat sau nu, criticat sau lăudat, cert este că toată această vâlvă a contribuit la delimitarea unei trăsături a brandului „Florin Dobre” – bărbăție, încăpățânare și reușit. Criticile, fiind doar o parte a demersului creativ.

Fotografie: Designerul Florin Dobre iubitor de mașini de epocă. Sursa: facebook.com/pages/Florin-Dobre.

Articolele marca „Florin Dobre” sunt destinate celor care tânjesc după perfecționarea imaginii (prin intermediul unor articole vestimentare croite într-o simetrie impecabilă, linii fine și texturi naturale). Caracterele pot fi descompuse pas cu pas, culorile naturale și texturile de bază, contribuie la conturarea atmosferei din jur.

Fotografie: Masculinitatea și stilul culturii underground, asociate brandului „Florin Dobre”. Sursa: facebook.com/pages/Florin-Dobre.

Marca „Florin Dobre” este destinată aproape în exclusivitate bărbaților, din clasa „high”. Prin intermediul mărcii „Florin Dobre” meticulozitatea este ridicată la rang de cinste, pretenție ce nu mai este regăsită la alți designer români care realizează haine pentru barbați. Masculinitatea este pusă în valoare, iar bărbații care aleg brandul „Florin Dobre” nu sunt neapărat figuri frumoase, ci sunt indivizi carsimatici.

Un astfel de individ este chiar responsabilul de comunicare al desigenerului „Florin Dobre”, Inuț Sava (tipul cu dreaduri), prezent la toate evenimentele culturale de marcă din România și din străinătate.

Foto: Sava Daniel Ionut, primul din stanga.

La o primă analiză se poate poate constata tendința de asocire a brandului „Florin Dobre” cu un stil exclusivist și îndrăzneț. Nu se apelează la culori puternice, preferându-se mai ales non-culorile.

Instrumente de promovare

Ca o constantă a instrumentelor de promovare, brandul „Florin Dobre”, este remarcată prezența acestuia la evenimentele culturale relevante ale Bucureștiului, însă pe lângă această prezență, sunt utilizate și rețelele de socializare, revistele de modă, asocierea cu artiști autohtoni, asocierea cu branduri puternice.

Fotografie: Retro Car 2014 (Parada Primăverii), organizat de RETROMOBIL CLUB ROMÂNIA.

Utilizarea instrumentelor online

Facebook – facebook.com/pages/Florin-Dobre

Este utilizată o pagină de facebook destinată prosusului „Florin Dobre”, dar și paginile personale ale lui Florin Dobre și Ionuț Sava. După cum se poate observa pagina nu este una extrem de populară, însă pagina personală a lui Florin Dobre se bucură de aproximativ 4000 de followers. Pagina are postări zilnice care vizează activitatea designerului Florin Dobre, dar și referiri la ținutele realizate de acesta.

Fotografie: pagina de facebook brandului „Florin Dobre”.

Se poate remarca prezența negrului și a imaginilor „black & white”, iar stilul de viață a celor care poartă haine „Florin Dobre”, este unul ieșit din sfera „normalității” sau a „anonimatului”: evenimente, mașini de epocă, băuturi fine, networking creativ, imagini statice, modele carismatice, pentru care imaginea este totul. Stilul este cel care primează și nu moda. Hainele pot fi purtate o viață, atâtat timp cât consumatorul se regăsește în limitele creațiilor „Florin Dobre”.

Mai mult decât atât, „Florin Dobre” este brandul care reprezintă indivizii care au pornit de jos, dar care au atins succesul prin muncă. Nu este un brand al celor romantici, cu unul al celor realiști, determinați, responsabili și perseverenți, așa cum este creatorul Florin Dobre.

Site-ul florindobre.ro

Este unul „black & white”, fiind extrem de simplu, dar bine definit, potrivit stilului promovat de brandul „Florin Dobre”.

Se poate spune că publicul țintă al hainelor „Florin Dobre”, este unul transdisciplinar, dar orientat către vingtage, punk și underground. Mai mult decât atât, bărbații care aleg randul „Florin Dobre”, sunt deținători ai bărbii, ca un accesoriu ce definește masculinitatea și curajul, acestea fiind un contrast izbitor în raport cu noua cultură „androgină”, pe care Florin Dobre o neagă.

În mintea unora, „Florin Dobre”, este brandul destinat hipsterilor. Se poate spune și așa, dar nu triebuie pierdută din vedere capacitatea acestuia de a se adapta situațiilor, devenind un brand acceptat de cercurile culturii românești, deoarece articoolele vestimentare au fost purtate de mai mulți artiști, precum:

Cornel Ilie – membrul trupei VUNK;

Direcția 5;

Alexandra Stan;

Nadine;

Trupa Mandinga (pentru participarea la Eurovision);

Ovi (partenerul Paulei Seling, în cadrul Eurovision 2014);

Alexandra Ușurelu;

Alex Velea;

Stan Boyz;

Diesel Oficial etc.

Prezența în presă

Deși „Florin Dobre” nu este un nume sonor în industria modei românești, așa cum este cazul desigenerului Cătălin Botezatu, este un brand care promite, având o ascensiune „rapidă”, datorată în principal echipei care gestionează brandul de haine. Nedispunând de mijloace finaciare, acesta a început să prezinte atenție pentru presa românească după prezența la evenimente de modă din Paris și Londra. În cele ce urmează, voi prezenta cele mai relevante apariții ale mărcii „Florin Dobre”, în presa autohtonă și cea românească:

Posturi TV:

The Money Channel – în cadrul emisunii „100% fashion”, designerul Florin Dobre, a vorbit de starea modei românești, dar și starea industriei textile. În egală măsură, s-a vorbit de ascensiunea brandului „Florin Dobre”, precum și de prezența acestuia la Paris.

În cadrul acestei emisiuni, Florin Dobre a apărut de mai multe ori, însă doar în cadrul ediției din data de 28 decembrie 2013, acesta a fost prezent personal.

Look TV – în cadrul emisiunii „Brandu lu Chinezu”, omul din spatele brandului „Florin Dobre”, este prezentat din perspectiva stilului său de viață.

Acasă TV – în cadrul emisiunii „Poveștiri de noapte”.

PRO TV – în cadrul știrilor PRO TV.

Kanal D ;

Presa scrisă internațională:

Le Monde – articolul descrie eforturile designerului roman, Florin Dobre pentru a organiza o prezentare de modă la Paris. Este prezentat în stilul clasic, al românilor care nu își permit o agenție de comunicare franceză și nici taxa de înscriere la „Paris Fashin Week, dar care a fost dat afară pe ușă și a intrat pe fereastră. Sunt prezentate de asemenea momentele dificile prin care echipa lui Florin Dobre a trebuit să treacă, pentru a face ast eveniment realizabil.

Le Figaro;

Liberatilon.

Presa scrisă autohtonă:

The One;

LUXURY.

Presa online autohtonă:

mediafax.ro;

activenews;

gazataderomania.co.uk;

etiquettemagazine.ro;

divahair.ro;

Deși nu a plătiti pentru producția publicitară, datorită lipsei de fonduri, esanța publicității poate fi înțeleasă mult mai bine din analiza cazului „Florin Dobre”, deoarece pentru promovarea acestui brand, a fost necesară implicarea creativității și a stilului neconvențional. Publicitatea, însă nu înseamnă numai instrumente clasice, ci și flerul de a te adapta la situație și de a face din toate experiențele o reușită, în ceea ce privește imaginea.

Asocierea cu branduri recunoscute

Oamenii care au cnstruit brandul „Florin Dobre” sunt și ei consumatori de branduri. În esență, asocierea acestui brand cu figuri cunoscute sau cu produse marketate, este făcută cu o grijă aparte. Consumatorii mărcii „Florin Dobre” sunt iubitori de înghețată „La Strada” și consumă alcool fin, cum este cazul băuturii „Jagermeister”, se plimbă cu mașini scumpe, cu stil și ascultă muzică bună. Muncesc mult și își permit răsfățul cu femei frumoase. Nu exagerează cu nimic, fiecare gest este moderat, dar pretind rigurozitate și personalitate atunci când îmbracă o haină sau când se vând drept „branduri personale”. Sunt accesorizați cu bărbi și iubesc jazz-ul și influența locurilor. Creativitatea este o manifestare a cotidianului, însă cotidianul este întunecat.

Concluzii

Se poate spune că „Florin Dobre” este un brand care a reușit să depășească clișeele utilizate în industria publicității, demonstrând o doză de creativitate și autenticitate aparte, în ciuda influențelor pe care le are cotidianul. Instrumentele de publicitate utilizate de acesta, se caracterizează, în special prin următoarele:

utilizează cu precădere imagini menite să șocheze, chiar daca nu și-a propus să respecte tiparele impuse de industria modei autohtone;

prezintă înainte de toate un stil de viață, atractiv pentru cei care doresc să „fie cool” într-un mod inteligent, deoarece brandul „Florin Dobre”, s-a debarasat de bună-voie de tnsiunile comercialului, încercând să își păstreze un focus.

hainele marca „Florin Dobre”, sunt cele care completează imaginea consumatorului, însă nu sunt suficiente pentru a defini o personalitate. Acestea sunt „accesorizate” cu evenimente culturale, prezența la toate evenimentele de marcă ale vieții bucureștene și încăpățânarea de „construi” autenticul care să reprezinte o anumită categorie socială.

Se poate afirma că adevarata miză a publicității în modă, este aceea de a utiliza instrumente diferite de la caz la caz/ neconvenționale, lăsând pe locul doi tehnicile clasice de promovare. Acesta este bătălia pe care trebuie să o câștige creativitatea celor care și-au propus să dea naștere la trenduri.

„Florin Dobre” este brandul care trecut granițile stereotipului „așa se face”, prin intermediul înțelegerii imaginii ca „tot”. Consumatorul brandului „Florin Dobre”, este luat în ansamblul său, nu este divizat de latura mai puțin vizibilă, ci ființa este una tratată din perspectiva celor două dimeniuni – materialitate și spiritualitate.

Un alt argument al neconvenționalului, este abilitatea reprezentanților brandului „Florin Dobre” de a construi oportunități din riscurile impuse de mediul social și economic. Aceatsă capacitate, devine atribut al brandului, acționând la nivelul emoționalului.

De altfel, unul din motto-urile preferate ale creatorului articolelor vestimentare marca „Florin Dobre”, este „Eu sunt aici și trebuie să demonstrez ce se poate face într-o țară unde se zice că nu se poate face…”, citat ce aparține inventatorului roman, Florin Capră, unul dintre cei mai aprecipiați români ai momentului. Lucrurile mari au fost întotdeauna realizate, nu de specialiști, ci de entuziaști, deoarece pasiunea este cea care are rolul principal în reușita unei rețete.

Bibliografie

Barnard, Malcolm,. Fashion as Communication. Abingdon: Publisher Routledge, II –nd edition, 2002;

Balasescu, Madalina. Mass media: reprezentări sociale și stereotipuri, București: Editura Tritonic, 2013;

Carufel, Laura. Learn to Speak Fashion: A Guide to Creating, Showcasing, and Promoting Your Style. Toronto: Publisher Owlkids Books Incorporated, 2012;

Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul romanesc, Editura Humanitas, București, 1999;

Godin, Seth; Purple Cow : Transform Your Business by Being Remarkable, Publisher Portfolio, Australia, 2009;

Higgins, Denis. Cum se scrie în publicitate. București: Editura Humanitas, 2013;

Hill, Daniel Delis,. As Seen in Vogue: A Century of American Fashion in Advertising,. Texas: Publisher Texas Tech University Press, 2007;

Iliescu, Dragos , Petre, Dan. Psihologia reclamei și a consumatorului. Vol. II, București: Editura Comunicare.ro, 2008;

Kotler, Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2008;

Manea, Anca Daniela. Brandul personal de la agonie la extaz. București: Editura Tritonic, 2011;

Moraru, Mădălina, Mit și publicitate, Editura Nemira, București, 2009;

Neculau, Adrian (coord.), Psihologie socială, Editura Polirom, Iași, 2010;

Olins, Wally. Manual de branding. București: Editura Vellant, 2009;

Sutherland, Max, De la publicitate la consumator. Ce merge, ce nu merge si mai ales de ce, Editura Polirom, Iași, 2008;

*** agerpres.ro;

*** atelieruldeproductie.ro;

*** catavencii.ro;

*** emanueliuhas.com;

*** facebook.com/pages/Florin-Dobre;

*** florindobre.ro;

*** lemonde.fr;

***mediafax.ro

***nymag.com;

*** styleandnature.ro;

*** vice.com;

Bibliografie

Barnard, Malcolm,. Fashion as Communication. Abingdon: Publisher Routledge, II –nd edition, 2002;

Balasescu, Madalina. Mass media: reprezentări sociale și stereotipuri, București: Editura Tritonic, 2013;

Carufel, Laura. Learn to Speak Fashion: A Guide to Creating, Showcasing, and Promoting Your Style. Toronto: Publisher Owlkids Books Incorporated, 2012;

Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul romanesc, Editura Humanitas, București, 1999;

Godin, Seth;Purple Cow : Transform Your Business by Being Remarkable, Publisher Portfolio, Australia, 2009;