Promovarea Produselor Publicitatea Reclama

Comunicare

Promovarea Produselor Publicitatea Reclama

Byadmin ianuarie 1, 2024

PROMOVAREA PRODUSELOR

PUBLICITATEA

RECLAMA

PUBLICITATEA-RECLAMA

În zilele noastre, internetul are un impact foarte mare asupra oamenilor, în special asupra tinerilor. Am ajuns să fim dependenți de Facebook, de rețelele de socializare, copiii nu mai au copilărie cu jocuri precum elastic și coardă, ci toți au smart-phone-uri, tablete, sunt dependenți de jocuri pe telefon și alte lucruri care îi leagă de internet zilnic. Din această cauză, am ales să fac o cercetare pe baza promovării în general, dar în special pe internet, am creat o reclamă, care am încărcat-o pe Youtube și am distribuit-o pe Facebook.

Tehnologiile mobile au schimbat dinamica relațiilor umane și au accelerat viteza cu care este distribuită informația. Pe lângă dinamica relațiilor umane, un alt domeniu care a fost revoluționat de către apariția mijloacelor social media este marketingul. Marketingul prin social media oferă companiilor o gamă diversificată de oportunități în ceea ce privește promovarea brandului, a produselor și serviciilor oferite.

Marketingul a fost creat de oameni, pentru oameni.

Lucrarea prezentata, cuprinde patru capitole:

Marketing mix – produs, preț, activitatea de comunicare-promovare(Submixul promoțional), distribuția

Marketing mix aplicat pe produsul meu;

Cercetarea propriu-zisă și obținerea datelor;

Concluzii, contribuții si direcții de cercetare viitoare

În lucrarea prezentă s-a urmărit definirea conceptului de marketing, strategiilor de marketing axat pe cei 4P, am evidențiat rolul jucat de fiecare, apoi Submixul promoțional, cu cele 4 elemente componente, axându-mă în special pe Publicitate.

Scopul prezentei lucrări este de a identifica în ce măsură influențează publicitatea achiziționarea produselor, dacă reclama are impact asupra consumatorilor, dar și de a obține rezultate referitoare la produsele pentru bebeluși pe care le-am promovat, în urma chestionarului pe care l-am aplicat.

INTRODUCERE

Rețelele sociale precum Facebook-ul ne-au arătat noi metode de comunicare și colaborare prin intermediul fluxurilor de știri, a profilelor, paginilor și grupurilor. Mai mult, datorită telefoanelor deștepte și a tabletelor beneficiem de acces mobil, instant și din orice locație la informațiile online.

Mijloacele social media au devenit o parte importantă a societății noastre moderne. Ele reprezintă o trăsătură definitorie a nivelului de integrare a interacțiunilor noastre zilnice. Datorită giganților cum sunt Facebook, Google, Twitter, am devenit mult mai conștienți de ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru. Totodată, aceste rețelele sociale au contribuit la crearea unei lumi în care suntem liberi să ne exprimăm și să ne împărtășim ideile, gândurile și sentimentele cu prietenii, cunoștințele și colegii.

Un alt domeniu care a fost revoluționat de către apariția mijloacelor social media este marketingul. Importanța prezenței pe rețelele de socializare a schimbat întreaga dinamică a marketingului. Marketingul prin social media oferă companiilor o gamă diversificată de oportunități în ceea ce privește promovarea brandului, a produselor și serviciilor oferite. Datorită libertății de exprimare și a autonomiei personale oferite de noile tehnologii web, oamenii sunt conectați în mod activ prin intermediul acestor tehnologii. Astfel, ei pot vorbi liber despre experiențele avute și își pot împărtăși opiniile legate de produsele și serviciile testate sau de produsele și serviciile despre care au auzit.

Motivația alegerii temei.

Având în vedere amploarea importanței, a influenței și a impactului pe care rețelele de socializare le au atât asupra vieții noastre de zi cu zi, fiind acum parte integrantă a acesteia, cât și asupra dinamicii mediului de afaceri, a marketingului și a promovării în special, am considerat că tema aleasă pentru această lucrare reprezintă un subiect de cercetare de interes general.

Obiectivele generale ale prezentei lucrări au fost stabilirea unui cadru teoretic prin sintetizarea definițiilor marketingului mix si submixului promoțional, evaluarea în ansamblu a influenței mediului online în promovarea produselor cât și a publicitații produselor în mod special și evaluarea, în cadrul utilizării unui chestionar, a percepției, așteptărilor și a gradului de satisfacție al utilizatorilor acestor produse.

In Capitolul 1 au fost prezentate anumite aspecte teoretice cu privire la conceptul de marketing mix cu cei 4 P și submixul promoțional cu elementele componente, cu precădere publicitatea și reclama. Am urmărit definirea acestora si am evidențiat rolul jucat de fiecare.

Capitolul 2, a fost destinat aplicării mix-ului de marketing strict pe produsul meu, cei 4 P aplicați pe produsul Babyday.

Capitolul 3, cuprinde cercetarea propriu-zisă, aplicarea instrumentului ales pentru cercetare – chestionarul pe un eșantion de 30 persoane fizice, cu rezultatele obținute.

In ultimul capitol sunt prezentate principalele contribuții si concluzii ale prezentei lucrări cât și propunerile pentru direcțiile viitoare.

1.MIXUL DE MARKETING – CONCEPT, ELEMENTE, IMPLEMENTARE

1.1. Definiția marketingului

Termenul de marketing provine de la verbul to market (a desfășura tranzacții de piață) și este introdus in aproape toate limbile.

În prezent, activitațile de marketing nu mai constau din eforturile de vanzare a unui produs fabricat, ci ele urmăresc ca înaintea fabricației să fie determinate cat mai exact diferitele nevoi și dorințe ale cumpărătorilor existenți sau potențiali și, pe această bază, se fixează ca obiectiv creearea produselor și serviciilor corespunzatoare pieței.

1.2. Marketing mix

Conceptul de mix de marketing a fost introdus ca termen în anii ‘50 și i-a fost sugerat autorului său, Neil Borden, de un articol de marketing în care se arăta că specialistul în marketing trebuie să fie un „artist”, un „mixer de ingrediente” care uneori folosește rețete pregătite de alții, alteori pregătește singur rețetele proprii, uneori adaptează rețetele în funcție de ingredientele disponibile, iar alteori experimentează sau inventează ingrediente noi. Mixul de marketing sugerează deci ideea antrenării resurselor de marketing în combinații diferite, pentru a obține un răspuns maxim din partea pieței țintă.

Deciziile strategice de marketing privesc, în principal, produsul, distribuția, prețul și promovarea. Combinarea acestor elemente într-un tot și într-o structura adecvată constituie marketingul-mix.

Resursele interne invocate in definiția menționată sunt mai numeroase în concepția inițiatorului conceptului de marketing mix ( dezvoltarea produsului, determinarea prețului,adopatrea mărcilor, canalele de distribuție, vanzarea directă, publicitatea, promovarea la locul vanzarii, serviciile etc.), în prezent, ele sunt limitate la patru – considerate a fi pilonii activitații de marketing.

În general, termenul de "mix de marketing" se referă la cele 4 elemente sau dimensiuni principale în jurul cărora se axează activitatea de marketing și anume:

Produs (product)

Preț (price)

Promovare (promotion)

Distribuție (place)

Specialiștii în materie atrag atenția asupra faptului că lipsa de corelare între elementele marketingului-mix poate pune în pericol realizarea efectului global urmărit.

1.2.1.PRODUS

“La baza unei mărci cu adevărat remarcabile stă un produs cu adevărat remarcabil.”

Produsele – caracteristici și moduri de clasificare

Mulți oameni cred că un produs este o ofertă concretă și materială, dar un produs poate fi mai mult decât atât. Un produs este orice lucru care poate fi oferit pe o piață pentru a satisface o dorință sau o nevoie. Produsele care se oferă pe o piață sunt: bunuri fizice, servicii, experiențe, evenimente, persoane, locuri, proprietăți, organizații, informații și idei.

Produsul constituie componenta principală a marketingului-mix, denumită și sâmburele marketingului. El reprezintă obiectul central asupra căruia acționează totalitatea forțelor motrice ale firmei si mediului.

Asimilarea de produse noi, perfecționarea celor existente și eliminarea celor îmbătranite reprezintă cheia de boltă a marketingului.

Cea mai strânsă corelație este între produs și promovare, deoarece produsul este elementul principal la care se raportează mesajul promoțional.Organizația poate sa dezvolte o ofertă de calitate, ridicată, prin politica de produs, însa promovarea este cea care face cunoscut acest lucru, care dă identitate și personalitate firmei.

Nivelurile produsului și ierarhia valorică a clientului

Când își planifică oferta de piață, marketerul trebuie să analizeze cinci niveluri ale produsului. Fiecare nivel adaugă mai multă valoare pentru client, iar cele cinci niveluri constituie o ierarhie a valorii pentru client. Nivelul primordial este avantajul fundamental: folosința sau beneficiul pe care îl cumpără, de fapt, clientul.

La cel de-al doilea nivel, marketerul trebuie să transforme avantajul de bază într-un produs elementar.

La al treilea nivel, marketerul creează un produs așteptat, adică un set de atribute și condiții la care se așteaptă cumpărătorii, în mod normal, atunci când cumpără acest produs.

La cel de-al patrulea nivel, marketerul creează un produs augmentat, care depășește așteptările clientului. În zilele de azi, poziționarea mărcilor și concurența au loc esențialmente la nivelul de augmentare a produsului.

Noua concurență nu se poartă între ceea ce produc firmele în fabricile lor, ci între ceea ce adaugă ele peste produsul ieșit din fabrică, sub forma ambalajului, a serviciilor, a publicității, a asistenței pentru client, a finanțării, a aranjamentelor de livrare, a sistemelor de depozitare și a altor lucruri care au valoare pentru oameni.

La cel de-al cincilea nivel se află produsul potențial, care cuprinde toate posibilele augmentări și transformări prin care ar putea trece produsul sau oferta în viitor. Acesta este nivelul la care caută firmele modalități noi de a-i mulțumi pe clienți și de a-și diferenția oferta.

Clasificarea produselor

Prin tradiție, marketerii au clasificat produsele pe baza caracteristicilor următoare: durabilitate (rezistență), tangibilitate (corporalitate) și mod de utilizare (pentru consum sau de uz industrial). Fiecare tip de produse comportă o strategie corespunzătoare a mixului de marketing.

În funcție de durabilitate și tangibilitate, produsele pot fi clasificate în trei grupe:

1. Bunurile consumabile: sunt bunuri tangibile care se consumă în mod normal după una sau câteva utilizări ( paine, sapun )

2..Bunurile durabile (de uz îndelungat): sunt bunuri tangibile care, în mod normal, rezistă la numeroase utilizări (frigiderele, mașinile-unelte și îmbrăcămintea)

3. Serviciile: sunt produse intangibile, indivizibile, variabile și perisabile

Pentru a li se putea aplica o marcă, produsele trebuie să fie diferențiate. Produsele în formă materială se deosebesc mult între ele, din punctul de vedere al potențialului de diferențiere.

Diferențierea produsului

FORMA: Multe produse pot fi diferențiate prin formă, respectiv prin mărimea, prin conturul sau prin structura lor fizică.

ATRIBUTELE CARACTERISTICE: Majoritatea produselor pot fi oferite cu diverse atribute caracteristice, care le suplimentează funcționalitatea de bază.

PERFORMANȚA CALITATIVĂ: Majoritatea produselor se plasează la unul din patru niveluri posibile de performanță: scăzut, mediu, înalt și superior.

CONFORMANȚA CALITATIVĂ: Cumpărătorii se așteaptă ca produsele să aibă un grad ridicat de conformanță calitativă sau de calitate conformă.

DURABILITATEA: Indicator al duratei standard de funcționare a produsului în condiții normale sau solicitante de exploatare, durabilitatea este un atribut foarte prețuit în cazul anumitor produse.

FIABILITATEA: În mod normal, cumpărătorii vor fi dispuși să plătească mai mult pentru un produs fiabil.

REPARABILITATEA: Reparabilitatea este un indicator al ușurinței cu care se poate remedia un produs, atunci când se dereglează sau nu mai funcționează deloc.

STILUL: Stilul descrie aspectul exterior al unui produs și impresia pe care o produce asupra cumpărătorului.

Un mix de produse (sau asortiment de produse) este combinația tuturor produselor și articolelor pe care un anumit vânzător le oferă spre vânzare. Un mix de produse constă dintr-o varietate de linii de produse.

Mixul de produse al unei firme are o anumită amploare, o anumită lungime, o anumită profunzime și un anumit grad de omogenitate.

Amploarea unui mix de produse se referă la câte linii diferite de produse oferă firma în cauză.

Lungimea unui mix de produse se referă la numărul total al articolelor ce alcătuiesc mixul respectiv.

Profunzimea unui mix de produse se referă la numărul variantelor oferite pentru fiecare produs din linie.

Omogenitatea mixului de produse se referă la cât de înrudite sunt între ele diversele linii de produse.

Ambalarea, etichetarea și garanțiile

Majoritatea produselor fizice trebuie să fie ambalate și etichetate. Unele ambalaje au devenit faimoase în toată lumea. Mulți marketeri consideră că ambalajul este cel de-al cincilea element al mixului promoțional, alături de preț, de produs, de plasament și de promovare.

Ambalarea – totalitatea activităților de concepere și de producere a ansamblului material destinat să conțină un produs. Ansamblul destinat să conțină produsul se numește ambalaj și poate să cuprindă trei niveluri de material : ambalaj primar, ambalaj secundar și ambalaj de transport.

Realizarea unui ambalaj eficace pentru un produs nou necesită mai multe decizii. Atât din perspectiva firmei, cât și din cea a consumatorilor, ambalajul trebuie să îndeplinească mai multe obiective: să identifice marca; să comunice informații descriptive și persuasive; să faciliteze transportarea și protejarea produsului; să ușureze depozitarea în spațiul din locuința consumatorului; să nu complice consumarea produsului.

Etichetarea

Vânzătorii trebuie să-și eticheteze produsele. Etichetarea se poate face sub forma unei simple etichete de preț atașate la produs sau poate fi sub forma unui element grafic complex și elaborat, inclus în ambalaj. Eticheta poate purta doar numele mărcii sau poate să conțină foarte multe informații.

1.2.2. PREȚ

Prețul este singurul element aducător de venituri din mixul de marketing, toate celelalte producând costuri. Prețul este, probabil, elementul cel mai ușor de ajustat, în cadrul mixului de marketing: atributele produsului, canalele și chiar promovarea reclamă mai mult timp. De asemenea, prețul comunică pieței poziționarea valorică intenționată pentru produsul sau marca în cauză. Un produs bine conceput și căruia i se face un marketing pe măsură poate impune un plus de preț și poate aduce mari profituri.

Pe aproape tot parcursul istoriei, prețurile s-au stabilit prin negociere între cumpărători și vânzători. „Tocmeala“ continuă să fie un fel de sport național, în unele zone ale lumii. Stabilirea unui singur preț pentru toți cumpărătorii este o idee relativ modernă, care a apărut pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea comerțului cu amănuntul la scară mare.

Oscar Wilde vedea o mare diferență între valoare și preț: “Cinicul este cel care știe să spună ce preț are orice lucru dar nu-i cunoaște valoarea nici unuia.”

Un vechi proverb rusesc spune asa : “În orice piață gasești doi neghiobi – unul care cere prea puțin și unul care cere prea mult .“ A cere prea puțin aduce vanzări dar și profituri mici.Mai mult atrage clienți pe care nu și-i dorește nimeni și concurenți dispuși să ofere aceeași reducere de preț, dacă nu una chiar mai mare. A cere prea mult poate duce atat la pierderea vanzării, cat și a clientului.

Metoda standard de lucru în stabilirea prețului pornește de la cost, peste care se adaugă o anumită cotă fixă sau procentuală.După ce ați stabilit prețul, nu-l folosiți ca factor determinant al vanzării. Folosiți valoarea, ca să realizați vanzarea. Așa cum bine spunea Lee Iacocca : “Cand produsul este așa cum trebuie, n-ai nevoie să fi cine știe ce marketer.”

Obiectivele stabilirii prețului

Obiectivele pe care o întreprindere trebuie să și le propună în domeniul prețului, trebuie să fie în concordanță cu cele stabilite pentru celelalte variabile ale mixului și care să-și aducă aportul direct la înfăptuirea obiectivelor strategice de marketing.

Numeroase studii arată că “firmele au în vedere anumite obiective atunci când își fixează prețurile, chiar dacă ele nu sunt enunțate explicit. Deseori, aceste obiective sunt subînțelese din scopul general al firmei, în alte cazuri el putând lua forma unei afirmații generale de forma:

– prețurile trebuie să acopere în întregime costurile.

– prețurile nu le vor depăși pe acelea cerute de concurenții apropiați.

– prețurile vor fi stabilite astfel încât să descurajeze pătrunderea de noi firme pe piață.

– prețurile trebuie să asigure o recuperare a investiției, nu mai mică de x la sută.

Strategii de preț

Strategia de preț este componentă a strategiei de marketing ce gravitează în jurul strategiei de piață și ea trebuie încadrată în strategia pe termen lung a întreprinderii și apoi detaliată prin strategiile pe termen scurt, ce se reflectă în tacticile de stabilire a prețurilor.

Prețul intra în alcătuirea structurii de mesaje dintre întreprindere și mediul său extern, fiind criteriul principal de structurare a producției, de poziționare a întreprinderii pe piață, de modelare a opțiunilor cumpărătorilor, de analiză a eficienței economice. Cum tot ce ne înconjoară – produse, servicii, informații – au preț, aplicarea tehnicilor de marketing presupune stăpanirea și a problematicii prețului.

Pentru a cunoaște posibilele strategii de prețuri pe care le poate folosi o întreprindere, vom apela la o clasificare a acestora, pe baza câtorva criterii pe care le considerăm esențiale:

elementul ce stă la baza determinării prețului, ne permite să folosim:

strategii de preț corelate cu costurile; aceste strategii impun calculul costurilor de producție la care se adaugă un profit identificându-se astfel prețul minimal, adică cel mai scăzut nivel acceptabil, pe care întreprinderea îl solicită, în vederea înfăptuirii obiectivului referitor la profit.

strategii de preț corelate cu cererea; aceste strategii sunt utilizate când prețul este factorul cheie în decizia clientului. În acest scop se identifică plafonul prețului, care este nivelul maxim ce-l poate oferi cumpărătorul și care depinde de elasticitatea cererii.

strategii de preț corelate cu concurența, presupun stabilirea prețurilor în raport cu prețurile concurenților, ținând seamă de o serie de factori ca: loialitate, calitate, imagine etc.

strategia combinată, care ia în considerare cele trei strategii anterioare.

poziția (situația) în care se află produsul, obligă la utilizarea de:

strategii de stabilire a prețurilor noilor produse

strategii de stabilire a prețurilor în cazul unui ansamblu de produse – urmărește maximizarea profiturilor, nu unui produs ci a ansamblului de produse.

strategii de ajustare a prețurilor, ce urmăresc reflectarea diferențelor existente între consumatori și a situațiilor schimbătoare de pe piață

durata de folosire a strategiei a dus la delimitarea:

strategii pe termen lung

strategii pe termen scurt,

nivelul la care poate stabili vânzătorul prețurile, deschide două posibilități:

strategia prețurilor ridicate pentru “a lua caimacul”- tactică prin care se lansează o nouă marcă, sau un nou produs la un preț ridicat, pentru a vinde pe un anumit segment care este atras de valoarea de prestigiu, fiind capabil să plătească prețuri de lux.

strategia prețurilor scăzute, pentru a câștiga un segment important al pieții prin prețul de penetrare, utilizat când pătrunde pe o piață cu mare elasticitate a cererii și prețuri înalte. Noul venit va utiliza un preț peste pragul de rentabilitate(adică cheltuielile totale de producție) prin care va submina vânzarea produselor existente, datorită reducerilor atractive ale propriilor prețuri.

Specialiștii, grație mai ales dezvoltării statisticii, au la dispoziție o gamă de metode ce pot fi utilizate pentru stabilirea unor prețuri corecte. Cele mai cunoscute și utilizate metode sunt: cost plus, adaosului (markup), prețurilor obiectiv, prețurilor minimale, punctului critic, rabatului, discriminării, smântânirii, penetrării, psihologică, liniei de preț, prețului leader, licitației concurențiale, etc.

În concluzie tacticile de stabilire a prețului ce au ca scop aplicarea unor strategii specifice de marketing, trebuie modificate, odată cu atingerea obiectivelor și fixarea de noi obiective.

susținere

adecvare compatibilitate

Fig. 1.1. Cei 4 P

1.2.3. ACTIVITATEA DE COMUNICARE-PROMOVARE

Activitatea de comunicare promovare nu poate fi eficace decat dacă reușește să capteze atenția. În ziua de azi, însă, asupra noastră se abate un potop neîntrerupt de informații, fie ele tipărite pe hartie, difuzate la radio și televiziune, sau transmise electronic. În fiecare an, valul de noutate căruia trebuie sa-i facem față cuprinde 2 miliarde de pagini Web, 18.000 de reviste si 60.000 de cărți. Ca reacție ne-am creat obișnuințe specifice de a ne proteja și aruncăm la gunoi,nedeschise oferte primite în poștă, ștergem necitite email-uri nesolicitate și refuzăm să ascultăm la telefon oferte comerciale. Deficitul de atenție este atat de pronunțat, încat firmele trebuie sa cheltuiască mai mulți bani pe marketingul unui produs decat pe realizarea lui. Marketerii au nevoie să știe metoda optimă prin care să obțină o cotă mai mare din atenția consumatorilor.

Dacă avem în vedere maniera de desfășurare a acțiunilor promoționale distingem:

– acțiuni promoționale realizate prin mass-media/social media (ex. publicitate).

– acțiuni promoționale la locul vânzării (ex. promovare directă).

De asemenea, dacă ținem seama de inițiatorul activităților promoționale, distingem:

– promovarea activă – când producătorul este cel care-și asumă responsabilitatea de promovare, pe care o exercită direct în rândul consumatorilor finali, în vederea creerii și stimulării preferinței pentru produsul său.

– promovarea pasivă – când distribuitorul, intermediarul își asumă responsabilitățile cu privire la metodele și tehnicile pe care le folosește în domeniul promovării.

1.2.3.1.SUBMIXUL PROMOȚIONAL

Combinarea metodelor și tehnicilor folosite în activitatea de promovare și coordonarea lor în așa fel încât, să se înfăptuiască obiectivele de marketing propuse, în condițiile unei eficiențe cât mai mari, constituie mixul promoțional, pe care orice întreprindere trebuie să-l stabilească.

Cele patru componente ale mixului promoțional: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor și relațiile publice, se folosesc de către firme în funcție de situația lor specifică, nefiind obligatorie participarea simultană a tuturor (cel puțin două sunt necesare), ci îmbinarea acelor instrumente care la un moment dat aduc cele mai mari avantaje cu cheltuieli cât mai reduse.

În esență, mixul de promovare se referă la modul în care se combină diverse tehnici de promovare: publicitate, relații publice, marketing direct, promovarea vânzărilor, comunicare online și vânzări personale ( forța de vânzare ).

Termenul de reclamă se folosește de obicei în contexte economice mai specializate, desemnând anunțul publicitar propriu-zis.Cu alte cuvinte, reclama este produsul procesului și activității de publicitate.

Publicitatea

Ca principală formă de promovare, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ – prin impactul realizat – publicitatea – continuă să fie confundată cu comunicarea, promovarea sau reclama.

Publicitatea este acea formă de promovare, reprezentată printr-un complex de activități ce au drept scop, să facă cunoscute și apreciate de către consumatori/utilizatori, produse sau servicii destinate vânzării, sau să formeze atitudini favorabile față de o idee, acțiune, teorie etc.

Publicitatea nu se identifică nici cu reclama, deși în activitatea economico-socială se întâmplă frecvent acest lucru.

Reclama este doar o componentă a publicității, fără îndoială cea mai importantă sub toate aspectele(cantitativ, calitativ și structural) dar nu este singura.

Așadar, publicitatea are o sferă mai largă, alături de reclamă, include și publicitatea gratuită ce se realizează prin difuzarea unor informații ce conduc la creșterea încrederii consumatorilor față de produs, la sporirea prestigiului firmei prin: conferințe, articole, reportaje, afișe, postere etc.

Spre deosebire de reclamă, publicitatea își propune să influențeze indirect comportamentul consumatorului și nu să declanșeze rapid decizia de cumpărare. De asemenea, își propune să creeze o imagine favorabilă despre un produs și firmă, fără să vehiculeze informații și să folosească mijloace de determinare a deciziei de cumpărare.

Prin publicitate se înțelege orice acțiune destinată informării publicului (clienților) cu privire la activitatea unei firme, produsele/serviciile oferite de ele, precum și determinarea sau convingerea clienților să efectueze actul de cumpărare/achiziție.

În concluzie, legat de obiectivele acțiunilor de publicitate, considerăm că aceste acțiuni au drept scopuri specifice următoarele:

– susținerea procesului de vânzare, prin crearea unei imagini favorabile în rândul clienților potențiali și actuali față de firmă și produsele/serviciile oferite;

– facilitarea pătrunderii pe o piață nouă sau atragerea de noi segmente de consumatori;

– lansarea pe piață a unui produs/serviciu;

– introducerea unui nou preț pentru anumite produse/servicii;

– forțarea volumului de vânzări, în anumite cazuri, pentru anumite produse prin prelungirea duratei de viață a acestora;

– procesul de loializare și fidelizare a clienților față de firme și produsele lor;

– educarea consumatorilor privitor la aspectele civice și sociale de conviețuire în comunitate ( respectarea legilor, instruirea cu privire la ce ai voie să faci și ce nu, informare ecologice, prevenire a sănătății)

Publicitatea este considerată de mulți specialiști în marketing ca fiind unul dintre mijloacele principale de comunicație de masă, având următoarele trăsături:

– mesajele publicității nu sunt transmise unui singur individ, ci unui întreg grup de indivizi mai mult sau mai puțin numeros;

– transmiterea mesajului de la producător/comerciant, în calitate de emițător, la consumator ( în calitate de receptor) nu se face direct, ci prin intermediul unui canal de comunicație de masă (presă, televizor, radio, internet).

În funcție de obiect, publicitatea îmbracă următoarele forme:

a) Publicitatea de produs – reprezintă forma cea mai familiară și cea mai frecventă utilizată, și în esență urmărește stimularea cererii de consum, respectiv stimularea vânzărilor.

b) Publicitatea de marcă – acest tip de publicitate se axează pe evidențierea mărcii sau a brand-ului de produs sau firmă.

c) Publicitatea instituțională – acest tip de publicitate are ca scop instaurarea în rândul publicului a unei atitudini favorabile și pozitivă față de firmă și produsele oferite de ea. Cu alte cuvinte, prin acest tip de publicitate se încearcă creșterea gradului de loialitate și fidelitate a consumatorilor pentru un anumit produs sau firmă.

Nu în ultimul rând, legat de publicitate, o notă aparte o face publicitatea directă. Această formă de publicitate are ca drept scop, informarea directă a consumatorilor sau a publicului despre produsele/serviciile oferite pe piață de către firme.

Publicitatea este directă, în sensul că nu se folosește de tehnici intermediare care facilitează ajungerea informațiilor la consumatori sau clienți. Dacă în cazul tehnicilor de publicitate clasică avem nevoie de anumite aparate și dispozitive de emisie și recepție, care să faciliteze transmiterea de mesaje, în cazul publicității directe nu mai sunt necesare aceste dispozitive. În categoria publicității directe intră:

– distribuirea prin poștă de pliante și broșuri;

– distribuirea de pliante prin căsuțe poștale;

– publicitatea prin reclame în diferite cărți de telefon;

– panourile de publicitate stradale;

– reclamă prin telefon.

Relații publice

În termeni generici, relațiile publice urmăresc crearea unei imagini favorabile a companiei în rândul clenților, partenerilor, stakeholder-ilor, furnizorilor, instituțiilor statului etc. Asociată adesea cu ideea de reputație, activitatea de relații publice nu iși cuantifică rezultatele în termeni financiari, asemenei marketingului. Acesta este și punctul central al disputei privind relația dintre marketing, relații publice și publicitate.

Activitatea de relații publice se referă la stabilirea și cultivarea pe termen lung a unor contacte directe, constante și sistematice cu diferite categorii de public, cu persoane influente din cadrul altor societăți comerciale, a instituțiilor financiare, a organizațiilor publice din țară sau strainătate, cu reprezentanții media, a creatorilor de opinie etc, în scopul obținerii sprijinului acestora și crearea unei imagini favorabile organizației.

Pentru a se realiza acest deziderat, organizația are la dispoziție o paletă foarte largă de tehnici de relații publice, care includ : conferința de presă, seminarii, dineuri, evenimente, turnee, interviuri etc.

PR-ul poate avea efecte asupra pieței întreprinderii, comportamentului de achiziție și consum, preferințelor și dorințelor clienților. De asemenea ele pot îmbunătăți comportamentul angajaților, ca atare vor duce practic la creșterea calității ofertei, deci la o mai bună satisfacere a nevoilor clienților. Totuși relațiile publice nu vor avea efecte rapide asupra vânzărilor și nu trebuie să înlocuiască alte tehnici promoționale.

Fig. 1.2. Relații publice

Promovarea vânzărilor

Notiunea de promovare provine de la latinescul "promovare", care înseamna "a pune, a scoate în fata".

Profesorul american, Philip Kotler, defineste promovarea ca ansamblul actiunilor de informare, atragere si pastrare a clientilor potentiali spre o anumita oferta, de stimulare a deciziei de cumparare prin trezirea interesului si crearea convingerii ca oferta respectiva le satisface la cel mai înalt nivel anumite trebuinte.

Tehnicile de promovare a vânzărilor sunt de regulă universale însă implementarea lor depinde considerabil de variabilele culturale.

Obiectivele urmărite de promovarea vânzărilor sunt valide la nivel internațional, urmărind angajarea consumatorilor în una din următoarele acțiuni :

o primă interacțiune de orice tip cu produsul/serviciul

o primă achiziție

o achiziție imediată

reachiziționarea

creșterea frecvenței de cumpărare

achiziționarea dintr-un anumit punct de vânzare

Tehnici promoționale

Fig.1. 3. Tehnici promoționale

Categorii de public vizate prin campaniile de promovare

stakeholderi

organizații nonprofit lideri de opinie

clienți factori de decizie

parteneri consumatori

media personal

distribuitori asociații profesionale

Fig. 1.4. Categorii de public

Vânzarea directă ( Forța de vânzare )

Unele companii se promovează și vând mai bine ceea ce produc prin intermediul forțelor de vânzare. Aceasta este valabilă, de exemplu, pentru companii foarte specializate, care se adresează unui public foarte specific. În acest caz, utilizarea forțelor de vânzare este în egală măsură o tehnică de distribuție și o tehnică de promovare a unei organizații. Spre deosebire de celelalte elemente ale mixului promoțional, aceasta este ușor de evaluat iar acțiunea și rezultatele sunt de natura cantitativă, respectiv creșterea vânzărilor și în general pe termen scurt.

Forțele de vânzare sunt formate dintr-un grup de reprezentanți ai organizației (angajați sau delegați de acesta) care au rolul de a distribui produsele firmei respective fără utilizarea rețelei comerciale clasice, de a prospecta piața și de a întreține un dialog permanent cu consumatorii potențiali. În prezent publicul vizat de forțele de vânzare este de cele mai multe ori consumatorul industrial și/sau diverse organizații comerciale. Produsele care se comercializează astfel nu mai sunt, de multe ori, produse mici de larg consum. Ele sunt fie instalații și utilaje de folosință îndelungată și valoare mare, fie materii prime, materiale sau alte produse pentru care reprezentanții firmei vor încheia contracte cu clienții pentru cantități mai mari ce vor fi livrate de-a lungul unei perioade.

Reprezentanții firmei care stabilesc și mențin legătura cu clienții se numesc agenți de vânzări.

1.2.3.PLASAREA ( Distribuția )

În sistemul activității economice, distribuția acoperă spațiul și timpul dintre producție si consum. Privită în general, distribuția însumează ansamblul proceselor economice și tehnico-organizatorice privind dirijarea fluxului de produse și servicii de la producător la consumator, în condiții de eficiență maximă pentru ambii parteneri.

Pentru multe firme, fabricarea produsului costă mult mai puțin decat aducerea lui pe piață.În multe cazuri marketingul ajunge azi sa reprezinte, în medie, 50 la sută din totalul costurilor unei firme.Producătorii ar vrea sa-l elimine pe intermediar, considerand că adaosul lui e prea mare. Da, se poate elimina intermediarul dar nu si funcțiunile pe care le îndeplinește. Prea multe firme se străduiesc să-și vandă marfa către distribuitori, în loc să o vandă prin ei.

Distribuției i se atribuie mai multe sensuri :

“traseul” pe care îl parcurg mărfurile pe piață pană ajung la consumatori

ansamblul operațiunilor care marchează trecerea succesivă a mărfurilor în sfera consumației

lanțul proceselor la care sunt supuse mărfurile,adică distribuția fizică sau logistică care cuprind canalele de distribuție,metodele și tehnicile de ambalare si transport, organizarea și promovarea vanzării etc.

Obiectivul distribuției fizice constă în furnizarea bunurilor potrivite, în locurile potrivite, la momentul potrivit, cu costuri minime. În consecință, principalele operațiuni ale distribuției sunt :

formarea sortimentului comercial : transformarea ofertei de produse în loturi de vanzare, ambalarea produselor, întocmirea documentelor însoțitoare, etc.

transportul și manipularea : deplasarea și transferul de poziție a produsului spre locul de stocare și distribuție

recepția : verificarea cantitativă și calitativă a loturilor de mărfuri

stocarea : operațiune care asigură reglarea în timp și spațiu a ofertei și cererii

serviciile prestate cumpărătorilor

Alegerea modului de transport pentru vehicularea produselor reprezintă o decizie majoră pentru sistemul logistic al unei firme, deoarece acesta influențează stabilirea prețului produsului, promptitudinea livrării și starea în care ajung bunurile la client. Toate acestea determină gradul de satisfacere a clientului..În principal, serviciul transportului trebuie sa realizeze rutele cele mai rapide și mai ieftine pentru transportul produselor. Caracteristicile mijloacelor de transport sunt : viteza, frecvența, siguranța, capacitatea și disponibilitatea.

2.MARKETING ONLINE ȘI MIX-UL DE MARKETING APLICAT PE PRODUSUL BABYDAY

2.1. MARKETING ONLINE

Internetul oferă posibilități nelimitate de marketing și promovare.

Internetul ne revoluționează modul de a percepe realitatea exterioară, fiind expuși la cantități masive de stimuli.Mediul online a schimbat dramatic orice industrie, mai ales cea a comunicării si PR-ului. În termen de cateva secunde, orice mesaj poate ajunge oriunde in lume, fiind atinse în timp record obiective, influențate decizii, construite sau distruse brand-uri. Daca pana acum mass-media era a patra putere in stat, cu siguranța elementele de new-media ( tot ce ține de partea online a mass-mediei ) întregesc sistemul și sporesc factorii de influență.

2.1.1. Strategia media – nucleu al campaniei promoționale

O componentă importantă a strategiilor promoționale este strategia media. Aceasta se referă la modul de transmitere a mesajului, la alegerea canalelor prin care mesajul promoțional ajunge la publicul țintă. Se poate alege promovarea personală, care presupune comunicarea directă cu publicul țintă, sau comunicarea impersonală, care presupune utilizarea unor intermediari. De cele mai multe ori comunicarea este intermediată de mass media. Tot mai mult companiile se orientează către internet ca mijloc de comunicare a mesajelor promoționale.

În ceea ce privește opțiunile media, voi enumera principalele variante :

 Televiziunea

 Radioul

 Presa

 Internetul

Internetul este un mijloc de comunicare cu un impact foarte mare. El este tot mai intens folosit datorită costurilor scăzute comparativ cu celelalte media, datorită flexibilității sale și creșterii credibilității de care se bucură. În prezent avem publicitate online sub cel puțin 11 modalități deferite, promoții online, vânzări personale, relații publice online și marketing direct online.

2.1.2 Publicitatea online

Iulian Vegheș Ruff si Bogdan Grigore definesc publicitatea online ca “acel tip de publicitate afișată pe Internet, avand scopuri similare publicității tradiționale, însă mijloace și metode de exprimare, comunicare și interacțiune cu publicul țintă specifice mediului electronic.Acest specific se manifestă în principal prin interacțiune directă, comunicare, feed-back în timp real și targetare restransă pană la nivel de individ.”

Formele si instrumentele publicității online sunt:

WEB ; Email ; Reach media ; Pr online

Conform Asociației Americane de Marketing (AMA) publicitatea (advertising) este: ”orice formă non-personală, plătită, de prezentare și promovare a ideilor, bunurilor și serviciilor, de către un sponsor identificat”. Această definiție cuprinde trei caracteristici importante ale publicității plătite sau reclamei, și anume:

• reclamele sunt plătite, adică presupun o tranzacție comercială, iar prin aceasta ele se deosebesc în mod fundamental de publicitatea neplătită (publicity);

• reclamele sunt non-personale, adică mesajele publicitare, fie ele vizuale, verbale sau scrise sunt direcționate către publicul țintă;

• reclamele comerciale se identifică cu sponsorul sau inițiatorul lor (numit și anunțător sau publicitor). În acest caz, destinatarul mesajelor trebuie să poată identifica sursa pentru a putea fi capabil să cumpere produsele respective, lucru care nu se poate întâmpla în cazul publicității neplătite (publicity).

2.1.3. Presa online și publicitatea

Presa scrisă pierde în fața presei online tot mai multă publicitate. Publicitatea online din Romania a fost estimată, în anul 2012 la peste 30,5 milioane de euro. Firmele care oferă publicitate sunt interesate de două lucruri majore : mesajul lor să ajungă la cat mai mulți oameni și la un public țintă, iar costurile să fie cat mai reduse. Studiile arată ca cetațeanul percepe la fel reclama, indiferent de suportul prin care este transmisă.

Astfel, este evident că internetul este o soluție mult mai atractivă pentru publicitari decat presa scrisă, televiziune sau radio. Costurile pe internet sunt mai reduse, iar numărul cititorilor este în continua creștere.

2.1.4. Reclama – componentă publicitară

Mijlocul prin care se realizează comunicarea plătită și impersonală în vederea atragerii atenției asupra unui produs sau serviciu, în vederea influențării cumpărătorilor pentru cumpărarea și utilizarea lui se numește reclamă.

Ea este principala formă de publicitate plătită, metodă clasică de promovare a produselor, care se prezintă sub forma unui “mesaj plătit de un sponsor, în majoritatea cazurilor intermediat de mijloace de comunicare în masă și are funcția de a convinge un anumit public”

Reclama are ca obiectiv imediat atragerea atenției, determinarea și declanșarea cât mai rapid posibil a deciziei de cumpărare și schimbarea atitudinii clientului. Ea vehiculează informații și utilizează mijloace de convingere a consumatorilor pentru ca ei să cumpere. Scopul principal este cel comercial pe termen scurt.

Reclama are mai multe funcții, cele mai importante fiind:

– atenționarea asupra existenței produsului.

– difuzarea informațiilor credibile despre produsul sau serviciul respectiv.

– trezirea interesului pentru un produs.

– influențarea preferințelor consumatorilor pentru obținerea adeziunii lor

– stimularea deciziei de cumpărare.

Se utilizează mai multe tipuri de reclamă, ce rezultă pe baza clasificării, în funcție de o serie de criterii. Cele mai importante criterii sunt:

1. Canalele de informare și mijloacele tehnice de realizare, diferențiază reclama: grafică(prin tipărire), prin efecte luminoase, viu grai (radio), combinată (televiziune, cinematograf), prin etalarea produselor – vitrină, expoziții, prin servicii și prime acordate cumpărătorului

2. Organul senzorial receptor – diferențiază reclamele: vizuale (ziare, cataloage, prospecte, calendare, parade, demonstrații, târguri, expoziții, panouri, ambalaje), auditive (radio), audiovizuale (televizoare, filme)

3. Aria geografică – diferențiază reclame: locale, regionale, naționale, mondiale.

4. Sponsorul – diferențiază reclama sponsorizată de: producător, intermediar, alt agent.

Eficiența reclamei depinde de gradul în care reclama: atrage și reține atenția, poate fi memorată, este persuasivă, surprinde prin conținut și formă, captează prin utilitate sau soluții oferite etc.Experiența arată că desfășurarea campaniilor publicitare, în care reclama ocupă locul central, conduce la rezultate mai bune. De aceea, se remarcă preocuparea pentru organizarea campaniilor publicitare și urmărirea eficacității lor.

2.2. MARKETING MIX APLICAT PE PRODUSUL BABYDAY

În primele luni de diversificare, copiii sunt deschiși în a accepta gusturi noi și primesc cu ușurință alimentele oferite de noi. Din acest motiv, este indicat ca, la aceasta varstă, copiii să primească o varietate sănătoasă de alimente. Dacă copiii se obișnuiesc cu arome diferite și alimente sănătoase încă de la o varstă fragedă, le pot accepta mai bine pe măsură ce cresc.În prezent, studiile arată că este important ca sistemul imunitar al copilului să intre în contact cu ingrediente cum ar fi peștele,ouăle etc, chiar la varsta difersificării.

2.2.1. PRODUSUL BABYDAY

Produsul Babyday cu legume

Legumele sunt ideale pentru începerea diversificării după 4-6 luni.Legumele Babyday sunt cultivate conform ghidurilor stricte de producție ecologică, fără fertilizatori artificiali sau pesticide. Nu folosim agenți de îngroșare și nici coloranți artificiali sau conservanți, iar experții recomandă să nu adăugăm sare hranei de diversificare – astfel nu adăugăm sare.

Ingredientele unui borcan de Legume Babyday sunt : legume 92% ( morcovi, cartofi, conopidă, mazăre ), apă, ulei din semințe de rapiță 1,8 %. Fără gluten.

Una din cele mai bune surse vegetale de acizi grași Omega 3 este uleiul din semințele de rapiță. Uleiul conține cantități ridicate de Omega 3 – de 10 ori mai mult față de uleiul de măsline, de exemplu,iar acizii grași sunt foarte importanți pentru dezvoltarea normală a creierului și a celulelor nervoase. De aceea, borcanele noastre cu Legume conțin cantitatea suficientă de ulei de rapiță, dar si Preparatele din carne.

Produsul Babyday cu carne

Carnea care stă la baza borcănelelor Babyday, provine din ferme care respectă strict regulile producției ecologice. Animalele sunt crescute conform fiecărei specii, primesc hrană de calitate organică, iși formează imunitatea în mod natural și sub nicio formă nu folosim hormoni de creștere sau medicină preventivă. Mai mult, carnea este strict controlată și verificată.

Spre deosebire de alte produse de pe piață care conțin doar 8 % carne, Preparatele din carne Babyday conțin 40 % carne bio de vită sau pui. Borcanul are 125 grame, din care 50 g este carnea, pediatrul recomandand 30 g carne pe zi, ceea ce inseamnă că un borcan Babyday ajunge chiar pentru doua mese. În afară de carne borcanelul mai conține ulei din semințele de rapiță și orez sau legume.

Produsul Babyday cu fructe

Fructele sunt o sursă indispensabilă de vitamine, minerale si oligoelemente pentru nutriția copilului. Fructele Babyday sunt bogate in vitamina C care ajută la întarirea sistemului de apărare al copilului. Fructele selectate pentru produsele Babyday sunt supuse unor meticuloase si stricte controale de calitate.

Caracteristici :

Fără adaos de arome și agenți de îngroșare

Fără adaos de coloranți și conservanți

Fin marunțite

Cu calciu valoros – important pentru formarea oaselor

Bogate în vitamina B1

Fără gluten

2.2.2. PREȚUL PRODUSULUI BABYDAY

În ceea ce privește prețul, produsele Babyday au prețuri accesibile pentru oricine. Prețul unui borcan Babyday s-a stabilit în funcție de concurenți, bineînțeles un preț mai scăzut decât al concurenților, deoarece fiind nou pe piață, vreau să atrag clienții, oferindu-le un produs mai bun la preț mai accesibil. Strategia de preț mi-am stabilit-o după Metoda concurenților, iar pentru a atrage cât mai mulți clienți voi promova produsele 1+1 gratis o perioadă de timp până îmi voi face cunoscute produsele pe piață, aceasta fiind perioada de lansare a produsului meu.

2.2.3. ACTIVITATEA DE COMUNICARE-PROMOVARE A PRODUSULUI BABYDAY

Importanța publicității pe internet a crescut și va continua să crească, datorită numărului mare de persoane care caută produse și servicii cu ajutorul internetului. Așadar, publicitatea prin intermediul internetului este, și va fi în continuare cea mai ieftină metodă de promovare a unei companii, a unui produs etc.

Publicitatea online are același scop ca și publicitatea prin mijloace clasice: popularizarea brandului, a produselor și a serviciilor, precum și generarea de clienți. Spre deosebire de publicitatea prin mijloacele clasice (spoturi publicitare radio/TV, panouri publicitare sau chiar publicitatea în presa scrisă), publicitatea online este mult mai accesibilă.

Promovarea produselor Babyday se realizează online prin intermediul rețelei de socializare Facebook, fiind una dintre cele mai accesate rețele în prezent, de aceea am și creeat o pagină cu denumirea Babyday pentru promovarea produselor noastre, dar de asemenea promovăm produsele noastre si pe canalul de publicitate YouTube.

2.2.4. DISTRIBUȚIA PRODUSULUI BABYDAY

În mare parte produsele Babyday se vor vinde online deoarece, mediul online oferă marketerilor numeroase oportunități, în special datorită aplicațiilor pe care acesta le poate avea: este un excelent mediu de promovare, un mediu care facilitează obținerea unor răspunsuri directe, un canal de distribuție, un mediu în care pot fi construite cu ușurință relațiile cu clienții, companiile sau cu colaboratorii, un mediu capabil să ofere suport continuu clienților, un mediu care poate ajuta la conducerea unei activități etc..

Distribuția produselor Babyday se face prin mediul online dar si în mod tradițional, prin contracte încheiate cu supermarket-urile.

3.CERCETAREA PROPRIU ZISĂ

3.1.Obiectivele cercetării

Prin intermediul acestei lucrări mi-am propus să studiez gradul de utilizare a borcanelor cu mâncare pentru bebeluși cât și nivelul de cunoștințe referitoare la aceste produse. Prin intermediul acestui studiu mi-am propus totodată evaluarea notorietății, a modul de utilizare și a nivelului de satisfacție al populației investigate privind borcanele cu mancare pentru bebeluși. Principalele obiective ale cercetării sunt așadar:

 Identificarea populației care cunosc acest produs ca fiind existent pe piață

 Identificarea persoanelor care consumă acest produs

 Identificarea mărcii cel mai des utilizată în achiziționarea acestui produs

 Determinarea gradului de satisfacție cu privire la ingredientele folosite în aceste produse

 Identificarea persoanelor care au auzit de produsul Babyday

 Identificarea persoanelor care au vizualizat reclama produsului Babyday

 Determinarea nivelului de influență posibilă a reclamei asupra utilizatorilor

 Identificarea preferințelor consumatorilor cu privire la ingredientele produsului Babyday

 Identificarea diferențelor dorite a se găsi între produsele existente și produsul Babyday

 Determinarea domiciliului stabil, profesiei și salariului brut a persoanelor investigate

În cele ce urmează vor fi prezentate ipotezele care au stat la baza cercetării și implicit la baza elaborării întrebărilor din chestionarul realizat. Acestea sunt:

1. “90% dintre persoanele investigate sunt conștiente că borcanele cu mâncare pentru bebeluși sunt existente pe piață”;

2. “Majoritatea persoanelor investigate consumă aceste produse”;

3. “Cei mai mulți dintre persoanele investigate achiziționează borcane care conțin legume,fructe sau carne ”;

4. “Majoritatea persoanelor investigate cumpără întotdeauna aceeași marcă de astfel de produse”;

5. “Majoritatea persoanelor investigate se informează despre aceste produse de la doctori sau persoane specializate în domeniu”;

6. “Cei mai mulți dintre persoanele investigate nu sunt mulțumiți de ingredientele care se găsesc în aceste borcănașe”;

7. “Cel puțin 50 % dintre persoanele investigate au auzit de produsele Babyday”;

8. “Majoritatea persoanelor investigate au auzit de produsul Babyday de la cunoștințe/prieteni/rude”;

9. “Cel puțin jumătate dintre persoanele care au văzut reclama ar cumpăra produsul”;

10. “Majoritatea persoanelor investigate nu doresc ca produsul Babyday să fie la fel ca celelalte existente pe piață ”.

3.2.Elaborarea programului de cercetare de marketing

În cercetare s-a utilizat metoda sondajului, iar ca instrument de lucru un chestionar (Anexa 1) complex pentru a putea raspunde multiplelor obiective ale cercetării.

Pentru chestionarul aplicat în cazul cercetării s-au utilizate următoarele tipuri de întrebări:

– Întrebări deschise;

– Întrebări închise:

– dihotomice (da, nu);

– multihotomice (da, nu , nu stiu,);

– cu raspunsuri in scala:

– scala de apreciere („foarte multimit”,…, „deloc multumit”) etc.

– întrebări de identificare (varsta, sexul,) .

Pentru selecția subiecților s-a utilizat o metodă de eșantionare aleatoare bazată pe accesibilitate. S-au investigat 30 persoane fizice.

În cele ce urmează se vor prezenta rezultatele obținute în urma cercetării efectuate, urmând a compara rezultatul obținut în cadrul fiecărei întrebări cu ipoteza care a stat la baza întrebării.

3.3. Rezultatele cercetării

Fig 3.1 Gradul de cunoaștere a produselor pe piață

Ipoteza care a stat la baza primei întrebări din chestionar a fost “90% dintre persoanele investigate sunt conștiente că borcanele cu mâncare pentru bebeluși sunt existente pe piață”. Conform figurii de mai sus putem afirma că această ipoteză se confirmă deoarece 93,3 % din subiectii investigați au auzit de existența acestor produse.

Fig 3.2 Nivelul de consum al produselor

Figura 3.2. confirma ipoteza “Majoritatea persoanelor investigate consumă aceste produse”, datorită procentului de 83,3%, în timp ce doar 16,7% nu consumă.

Fig 3.3 Tipul ingredientelor

Trecȃnd mai departe la următoarea ipoteză ‘’Cei mai mulți dintre persoanele investigate achiziționează borcane care conțin legume,fructe sau carne’’ , putem afirma că aceasta se confirmă deoarece cei mai mulți subiecți cumpără produse care conțin legume,fructe sau carne.

Fig 3.4 Marca produselor

Pornind de la ipoteza care sta la baza acestei întrebări “Majoritatea persoanelor investigate cumpără întotdeauna aceeași marcă de astfel de produse”, putem observa ca 50% dintre subiecți cumpără întotdeauna aceeași marcă, în timp ce 50% dintre subiecți nu cumpără aceeași marcă, astfel ipoteza se infirmă.

Fig 3.5 Informare despre produse

Dintre cei care au raspuns la această întrebare, putem observa faptul că, în urma rezultatelor obținute, internetul este factorul cel mai important în procesul de informare. Astfel ipoteza se confirmă.

Fig 3.6 Gradul de satisfacție al produselor

Ipoteza “Cei mai mulți dintre persoanele investigate nu sunt mulțumiți de ingredientele care se găsesc în aceste borcănașe” se infirmă datorită procentului de 86,5 % ca fiind mulțumiți sau satisfăcuți, în schimb ce doar 13,5 % sunt nemulțumiți sau deloc mulțumiți.

Fig 3.7 Produsul Babyday

Pornind de la ipoteza “Cel puțin 50 % dintre persoanele investigate au auzit de produsele Babyday” putem afirma că aceasta se confirmă datorită procentului de 93% care confirmă că au auzit de produsul Babyday.

Fig 3.8 Sursa produsului Babyday

Ipoteza care a stat la baza întrebării 11 din chestionar se infirmă deoarece conform graficului anterior putem afirma că majoritatea au auzit de produsele Babyday de pe internet și nu de la cunoștințe.

Fig 3.9 Influența asupra achiziționării

Ipoteza “Cel puțin jumatate din subiecții care au văzut reclama ar cumpăra produsul” se confirmă datorită procentului de 86,67% ce reprezintă mai mult de jumătate dintre persoanele investigate.

Fig 3.10 Diferențierea produselor

Iar în ceea ce privește diferențierea produselor, ipoteza “ Majoritatea persoanelor investigate doresc ca produsul Babyday să fie la fel ca celelalte existente pe piață’’ se infirmă deoarece toți subiecții investigați doresc să se diferențieze produsele Babyday de cele existente pe piață în primul rând prin preț, apoi prin calitate iar apoi prin ingrediente naturale

La sfârșit se vor prezenta răspunsurile subiecților la întrebările de identificare.

Fig 3.11 Vârsta subiecților Fig 3.12 Domiciliul subiecților

În ceea ce privește vârsta subiectilor, se remarcă un procent destul de mare (56,7% ) al subiectilor cu varsta cuprinsa intre 26-35 de ani. Acest procent este completat de 36,7% care au varsta între 18-25 de ani, iar restul de 6,7 % au vârsta peste 45 ani.

Fig 3.13 Ocupația Subiecților Fig 3.14 Venitul net lunar al subiecților

Majoritatea subiecților sunt salariați (50%) iar în ceea ce priveste venitul persoanelor investigate, 60% dintre subiecți au un venit net lunar între 1000-2000 lei, 26,7% au sub 1000 lei, 6,7% au între 2000-3000 lei, iar 6,7% peste 3000 lei.

3.4. Concluziile cercetării

1. “90% dintre persoanele investigate sunt conștiente că borcanele cu mâncare pentru bebeluși sunt existente pe piață”. Această ipoteza se confirmă deoarece 93,3 % au auzit de existența acestor produse pe piață.

2. “Majoritatea persoanelor investigate consumă aceste produse”.Aceasta ipoteză este confirmată datorita celor 83,3% dintre subiecții investigați, procent ce reprezintă mult peste majoritate, in timp ce doar 16,7% nu consumă.

3. “Cei mai mulți dintre persoanele investigate achiziționează borcane care conțin legume,fructe sau carne ”. Ipoteza se confirmă datorita procentului mare de persoane (80%) care cumpără borcane cu aceste ingrediente.

4. “Majoritatea persoanelor investigate cumpără întotdeauna aceeași marcă de astfel de produse”. Aceasta ipoteză este infirmată deoarece 50% dintre subiectii investigați cumpără aceeași marcă, în timp ce 50 % cumpără mărci diferite.

5. “Majoritatea persoanelor investigate se informează despre aceste produse de la doctori sau persoane specializate în domeniu”. Ipoteza se infirma deoarece 41,6% dintre subiecți se informează de pe internet, iar restul de la cunoștințe sau reviste.

6. “Cei mai mulți dintre persoanele investigate nu sunt mulțumiți de ingredientele care se găsesc în aceste borcănașe”. Ipoteza se infirmă deoarece 86,5 % sunt mulțumiți sau satisfăcuți, în timp ce doar 13,5 % sunt nemulțumiți sau deloc mulțumiți.

7. “Cel puțin 50 % dintre persoanele investigate au auzit de produsele Babyday”. Ipoteza se confirmă datorită procentului de 93,3 % subiecți care au auzit de produsele Babyday.

8. “Majoritatea persoanelor investigate au auzit de produsul Babyday de la cunoștințe/prieteni/rude”. Această ipoteză se infirmă deoarece majoritatea persoanelor investigate (66,6%) au auzit de produsele Babyday de pe internet și doar 16,7 % au auzit de la cunoștințe/prieteni/rude.

9. “Cel puțin jumătate dintre persoanele care au văzut reclama ar cumpăra produsul”. Ipoteza se confirmă deoarece 86,67% dintre subiecți confirmă că ar cumpăra produsul dupa vizualizarea reclamei.

10. “Majoritatea persoanelor investigate nu doresc ca produsul Babyday să fie la fel ca celelalte existente pe piață ”. Ipoteza se confirmă deoarece toți subiecții doresc diferențierea produselor Babyday de celelalte produse existente pe piață, cei mai mulți prin preț (50%), unii prin calitate (40%), iar restul de 10 % prin ingredientele folosite.

4.CONTRIBUȚII, CONCLUZII SI DIRECȚII DE CERCETARE VIITOARE

4.1 Contribuții

Contribuțiile personale teoretice în realizarea acestei lucrări sunt :

Am definit conceptul de marketing mix;

Am evidențiat particularitățile contextului dezvoltării activității de marketing mix;

Am prezentat considerațiile teoretice privind submixul promoțional;

Am prezentat caracteristicile submixului promoțional în mediul on-line;

Am stabilit obiectivele cercetării;

Am formulat ipotezele cadru;

Am stabilit instrumentul si metoda de cercetare;

Am proiectat instrumentul de cercetare, chestionarul;

Am identificat concluzii teoretice pe care cercetarea de marketing o presupune;

Contribuții proprii în plan aplicativ:

În cadrul proiectării unui spot publicitar, am abordat următoarele aspecte:

Am stabilit anumite obiective pentru identificarea acelor informații necesare, elaborării acestei reclame;

Am elaborat în derularea proiectării unei reclame, anumite direcții descrise în cele ce urmează:

Am căutat informațiile necesare, în realizarea acestei reclame;

Am sintetizat cele mai bune informații, apoi le-am folosit în cazul proiectării acestei reclame;

La elaborarea reclamei am stabilit piesaj, mișcări, fond audio care sa apara în conținutul acesteia;

Am stabilit ce filmări/înregistrari rămân apoi am prelucrat aceste date până am obținut reclama care mi-am propus sa o fac.

4.2. Concluzii

Capitolul 1, a fost destinat descrierii unor aspecte teoretice sintetizate cu privire la conceptul de marketing mix, descrierea caracteristicilor celor 4P: produs, preț, activități de comunicare – promovare și distribuție, a contextului activităților de submix promoțional cât și a dezvoltării acestora în mediul online. Am urmărit definirea acestora si am evidențiat rolul jucat de fiecare.

Capitolul 2, a fost destinat descrierii unor aspecte teoretice privind produsul promovat Babyday, prin analizarea acestuia trecându-l prin filtrele celor 4P. În acest capitol am urmărit etapele cercetării de piață în cazul introducerii unui produs nou.

Capitolul 3, a fost destinat descrierii cercetării propriu-zise, elaborarea instrumentului de cercetare – chestionarul și obținerea datelor în urma cercetării.

Capitolul 4, a fost destinat concluziilor finale, contribuțiilor și direcțiilor de cercetare viitoare;

BIBLIOGRAFIE

[Bac 01] Bacali L., s.a., "Manual de inginerie economica- Marketing", editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

[Bal 09] Balaban.,D., s.a.,“PR, Publicitate si new-media “, Tritonic Grup Editorial, București, 2009

[Bal 00]Balaure,V.,’’Marketing’’, Ed.Uranus, București, 2000

[Bel 09] Belch., G., Michael A.Belch,’’Advertising and promotion.An integrated marketing communications perspective’’, McGraw-Hill, Boston, 2009

[Bha 03] Bhattacharya.,Sankar Sen, „Consumer-Company Identification: A Framework for Understanding Consumers’Relationships with Companies“, Journal of Marketing 67, aprilie 2003

[Bor 64] Borden.,N., ș.a ‘’The Concept of the marketing mix’’, June, 1964

[Cha 09] Chaffey, D., Ellis-Chadwick, F., Mayer ș.a – Internet Marketing. Strategy, Implementation and Practice, Fourth Edition, Editura Prentice Hall FT, Essex, 2009

[Jea 05]Jean, Cl.,Julie, A.,’’Marketing Across Cultures’’,Pearson Education, Financial Times, 2005,

[Kot 97] Kotler, Ph., "Managementul marketingului", Editura Teora, București, 1997.

[Kot 04] Kotler,Ph., ’’Marketing de la A la Z’’, Ed. Codecs, București, 2004

[Mâl 93] Mâlcomete Petre, “Marketing”, Ed. Academica “Gh. Zane”, Iași

[Mol 95] Moldoveanu,M., Miron,D.,’’ Psihologia reclamei’’, Ed. Libra, București, 1995

[Niț 03]Niță.,C. ‘’Bazele Marketingului’’, Ed. Economică, București, 2003

[Pop 94] Popescu, I.Serbănică, V.Balaure,’’Tehnici promoționale’’, Metropol, București, 1994

[Sav ] Sava A., TRIF C.,M., “Contribuțiile lui Jerome McCarthy în marketing”, Revista de Management și Inginerie Economică, 12(1), Editura Todesco, Cluj-Napoca, ISSN 1583-624X

[Veg 03] Vegheș, I., Grigore, B.,’’Relațiile publice si publicitatea online’’, Ed.Polirom, 2003

[Web 92] Webster., F.,s.a., „The Changing Role of Marketing in the Corporation“, Journal of Marketing, octombrie 1992

[Wri 82]Wright, J. S., Winter, W. L., Zeigler S. K.’’Advertising’’ Ed. McGraw-Hill, New York, 1982

[Zbu 09] Zbuchea.,A.,Pînzaru F, s.a.,’’Ghid esențial de promovare’’, Ed Tritonic, București, 2009

Strategii de pret, http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm accesat la 13.03.2015

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing_mix , accesat la 13.03.2015

http://subiectiv.ro/media/piata-publicitate-online-2012-peste-30-5-milioane-euro accesat 25.03.2015

https://www.youtube.com/watch?v=OdFUqh0bzJ4

ANEXE

CHESTIONAR

Dorim sa realizam o cercetare cu scopul de a identifica opinia subiectilor privind gradul de satisfactie referitor la mancarea pentru bebelusi care se comercializeaza la borcanele care contin strict legume, fructe sau carne.

1. Ati auzit ca pe piata din Romania exista mancare pentru bebelusi la borcanele care contin strict legume, fructe sau carne ?

Da

Nu

2. Copiii dumneavoastră au consumat vreodată astfel de borcane cu mâncare ?

Da

Nu (Daca raspunsul dvs. este negativ va rugam sa treceti la intrebarea 8)

3. Ce tip de ingrediente au avut borcanele cu mancare pentru copii in momentul in care le-ati cumparat ?

Legume

Fructe

Carne

Alte variante, care ?……………………

3. De unde achizitionati aceste produse ?

Magazin

Supermarket

Farmacii

Online

Alte variante, care ?……………………

Considerati ca acest tip de mancare este sanatoasa pentru bebelusul dvs.?

Da

Nu

Cumpărați întotdeauna aceeași marcă de astfel de produse ?

Da

Nu

Ce marcă obisnuiti să cumpărați ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

De unde va informati cu privire la aceste produse ?

Internet

Prieteni/Rude

Reclame TV

Radio

Reviste de specialitate

Alte variante, care ?………………………………………………………..

Sunteți mulțumită de ingredientele pe care le gasiti în aceste borcănașe ?

Foarte multumit

Multumit

Satisfacator

Nemultumit

Deloc multumit

Ați auzit de produsele Babyday?

Da

Nu (Daca raspunsul dvs. este negativ va rugam sa treceti la intrebarea 16)

De unde ati auzit de produsele Babyday ?

Internet

Prieteni/Rude

Reclame TV

Radio

Reviste de specialitate

Alte variante, care ?………………………………………………………..

Ati vazut cel putin o data reclama Babyday?

Da

Nu (Daca raspunsul dvs. este negativ va rugam sa treceti la intrebarea 14)

Aceasta reclama la produsele Babyday v-ar influența să cumpărați produsul?

Da

Nu

Cum vi se pare reclama ?

Foarte buna

Buna

Satisfacatoare

Slaba

Foarte Slaba

Ce ingrediente ati dori sa gasiti la aceste produse Babyday ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Prin ce ati dori sa se diferentieze produsele Babyday de celelalte produse existente pe piata?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Vă mulțumim pentru colaborare și vă rugăm să ne furnizați unele date despre dvs. necesare prelucrării si analizei statistice a datelor.

Varsta dvs.:

Sub 18;

18-25;

26-35;

36-45;

peste 45.

Domiciliul stabil:

Mediul urban;

Mediul rural.

Care este ocupația dumneavoastră?

Elev/ student;

Salariat;

Antreprenor;

Alte variante, care ?…………………………………………………………….

Ultima scoala absolvită :

Liceu;

Facultate;

Master;

Doctorat;

Alte variante, care? …………………………………………………………………….

Profesia dvs:

Economist;

Inginer;

Alte variante, care ? ……………………………………………………………………

Venitul dvs. net lunar :

Sub 1000 lei;

Intre 1000-2000 lei;

Intre 2000-3000 lei;

Peste 3000 lei.

OPIS

Asupra proiectului: PROMOVAREA PRODUSELOR – PUBLICITATEA – RECLAMA