Politica de Mediu a U.e

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ, POLITICA DE MEDIU

1.1 Momente cheie in derularea politicii de mediu

1.2.Programele de Acțiune pentru Mediu

1.3. Mecanisme de suport financiar

1.4. Obiectivele si princiipile

CAP 2 STUDIU DE CAZ, PROTECȚIA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL OLT

2.1. Cheltuieli privind protecția mediului în România

2.2.Energia din România

2.3 Programul Casa Verde la nivel național

2.4 Natura 2000

2.5 Programul Operațional Sectorial de Mediu

2.5. Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează activitatea de bază a instituției, tendința acestora, cauzele care au influențat evoluția acestora, măsuri pentru îmbunătațirea activității.

2.6. Reglementarea din punct de vedere al protecției mediului a activităților economice și sociale în județul Olt

2.7. Suprevegherea calitatii aerului

2.8. Calitatea apei în județul Olt

2.9. Programul Casa Verde la nivelul județului Olt

2.10. Managementul deșeurilor în județul Olt

2.11.Arii protejate în județul Olt

CONCLUZII

LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ

Rezumat

În această lucrare este vorba despre politica de mediul a Uniunii Europene care este una dintre cele mai importate politici.

În introducere este evidențiat că politica de mediu a apărut la nivel european, în anul 1970, au fost create acte legislative, un sistem complex de instrumente, s-au dezvoltat tehnologi nepoloante.

În primul capitol sunt prezentate momentele cheie în derularea politicii de mediu, de asemenea sunt prezentate și cele șapte Programe de Acțiune pentru Mediu, dar și mecanismele de suport financiar acestea fiind: Programul LIFE+, Fondul de Coeziune, Sistemul Fondurilor Structurale, ecotaxele și amenzie, iar în ultimul rând sunt prezentate obiectivele și principiile Politici de Mediu a UE.

În al doilea capitol este vorba despre protecția mediului din județul Olt, la început fiind prezentat la nivel national: cheltuielile priviind protecția mediului, energia din România, Programul Casa Verde, Natura 2000 și Programul Operațional Sectorial de Mediu , iar apoi la nivelul județului Olt fiind prezentat calitatea aerului, Programul Casa Verde, managementul deșeurilor și ariile protezate.

Cuvinte cheie: politica de mediu; dezvoltare durabilă; Uniune Europeană; PAM.

Cod JEL: Q01; Q55; Q53 .

Introducere

O preocupare majoră a omenirii de azi reprezintă relația mediu-om. Întreaga lume azi se întalnește cu fenomene negative foarte grave, unele ireversibile, care nu s-au întalnit pe traseul existenței omului pe această planetă. În cautarea sursei de bunuri și servicii, noi, oameni am influențat brutal echilibrul factorilor de mediu, am pus în pericol și chiar am dus,prin acțiunea noastră, la dispariția unor plante și animale.

După zeci, sute chiar mii de ani în care omul nu sa preocupat de natura, el a înteles că dezvoltarea se poate realiza într-o armonie cu mediul sănătos cu economie dezvoltată și un mediu social potrivit.

Poluarea reprezintă reunirea a unuia sau mai mulți factori de mediu biologici, chimici, deșeuri periculoase sau procese industriale în urma carora rezultă deșeuri, procese slab gestionate de către oamenii și deasemenea o slabă gestionare a materiilor prime.

Prin natură, insași, mediul depășește limita cunoașterii politicului, juridicului și granițele tranșate de oameni. Prin urmare dacă dorim să facem față provocărilor care ne afectează pe toți este necesară colaborarea între UE și statele membere dar și restul lumii.

Consolidarea capitalului natural este obiectivul de bază al politicii de mediu a UE pentru “a înconjura” o economie care utilizează resursele eficient și de a apăra sănatatea populației. O planificare de mediu condusă la nivel de UE creează asociații și asigură colaborări între politicile UE creându-se legislația de mediu pentru mai multe sectoare de activitate, va garanta aplicarea unor obligați acceptabile în activitățile desfășurate.

Dupa anul 1970 a aparut la nivel european reglementările privind protecția mediului, imediat cu conștientizarea problemelor cu privire la acest domeniu. Până atunci singurele intervenții apărute în urma unor evenimente precise și au avut un caracter temporar scurt. De alfel tratatele care au stat la baza Comunicăților Europene nu prevedeau competențe de comunicare în acest domeniu. Din pricina acestui motiv singurele măsuri puteau fi luate doar pe plan național.

În anul 1971 protectia mdiului a pătruns pe agenda de lucru a Comunităților, prima Comunicare a Comisiei către Consiliu cu privire la nevoia unei politici europene de mediu. PAM 1 creeat pentu perioada 1973-1977, PAM 2 adoptat in 1978 și incheiat în 1982, PAM 3 în perioada 1982-1986, PAM 4 în 1987-1992, PAM 5 cuprins între 1993-2000, PAM 6 a fost lansat în 2001 și numit “Viitorul nostru, alegerea noastră” încheiat în anul 2010, PAM 7 aprobat în 2013 cu titlu “O viață bună, în limitele planetei noastre” cu peroada 2014-2020.

Europenii, de la o strategie națională, au trecut la crearea dezvoltării durabile, întegrând mediul în politicile comunitare . Au fost adoptate peste 200 de acte legislative care urmăresc protecția mediului, au creat un sistem complex de instrumente, au susținut cercetarea și inovarea tehnologică pentru a dezvolta tehnologii nepoluante prin fonduri speciale , au dezvoltat instituții de activitate și principi .

Țarile nordice, confruntate cu probleme majore de mediu (ploi acide datorate emisiilor de oxizi de sulf), împreună cu SUA și Canada au determinat ONU să adopte în 1968 o rezoluție prin care se prevedea organizarea unei conferințe mondiale privind mediul. Aceasta s-a desfăsurat la Stockholm în 1972. Conferința a reunit 113 state, printre care si România, peste 6.000 de participanți, precum și un numãr mare de observatori trimiși de peste 400 de organizații neguvernamentale.

Capitolul 1. Prezentare generală, politica de mediu

Politica de mediu a Uniunii Europene, așa cum a fost stabilită prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea sustenabilității activității de protecție a mediului, prin includerea acesteia în politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de măsuri de prevenire, prin respectarea principiului: cel care poluează platește, prin combaterea la sursa a poluării, și prin asumarea în comun a responsabilității. Acquis-ul cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acoperă un număr mare de sectoare, precum poluarea apei și a aerului, gestionarea rezidurilor și produselor chimice, biotehnologia, protecția împotriva radiațiilor și conservarea naturii. Statele Membre trebuie să se asigure o evaluare a impactului asupra mediului înconjurator a fost efectuată înainte de a aproba dezvoltarea anumitor proiecte din sectorul public sau privat.

1.1 Momente cheie in derularea politicii de mediu

Politica de mediu a Uniunii Europene a aparut ca domeniu separatat al preocuparii comunitare în anul 1972, impulsionată fiind de o conferință a Organizației Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător, Conferința de la Stockholm privind Mediul Uman, unde comunitatea internațională s-a reunit pentru a dezbate problema mediului global și a necesităților de dezvoltare. În urma conferinței au rezultat:

Declarația de la Stockholm, conținând 26 de principi;

Planul de Acțiune pentru Mediul Uman, cu trei componente;

Program pentru evaluarea mediului global;

Activitățile pentru managementul mediului;

Masurile de sprijin.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, al cărui Consiliu de Conducere și Secretariat au fost înfințate în decembrie 1972 de Adunarea generală a Națiunilor Unite;

Fondul voluntari pentru Mediu, înființat în ianiarie 1973, în conformitate cu procedurile financiare ale Națiunilor Unite.

Pentru asigurarea protecției și îmbunatățirii mediului pentru generațiile viitoare dar și cele actuale în anul 1973 a fost înființat Directoratul General al Comisiei Europene pentru Mediu care inițiază acte legislative și elaborează politicile de mediu. Politica de mediu are un caracter multilateral fiind corelată cu alte politici comunitare.

Anul 1986 se distinge prin adoptarea Actului Unic European (European Single Act) care intră în vigoare în 1987, prin care s-a adăugat un nou capitol cu privire la protecția mediului în Tratatul fondator al Comunității Europene. Anul 1987 este văzut ca un punct de cotitură în politica de mediu deoarece protecția mediului dobândește bază legală

În 1990 este înfințată Agenția Europeană de Mediu cu sediul la Copenhaga și Rețeaua Europeană de Informare si Observare a Mediului.

Un an memorabil a fost 1992 atunci când a fost semnat Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht. Tratatul Uniunii Europene are totuși meritul de a fi adăugat la prioritățile europene a obiectivul protecției mediului, de a fi instituționalizat mediu ca politică europeană comunitară și de a fi ameliorat procedurile decizionale.

Conceptual de dezvoltare durabilă devine un obiectiv cheie si principiu important prin art. 177 începând cu 1999 dar semnat în 1997,prin Tratatul de la Amsterdam, după acesta nu s-au mai facut modificări nici la principii nici la obiective.

Prima strategie privind dezvoltarea durabilã a fost lansatã la Consiliul European de la Gothenburg în 2001, bazatã pe propunerea Comisiei Europene. Strategia avea douã pãrti: prima parte propunea mãsuri politice si obiective care abordau o serie de tendințe nesustenabile, în timp ce, ce-a de-a doua parte cerea un nou mod de gândire si de abordare al realizãrii politicilor UE, care presupunea cã politicile economice, sociale și de mediu se susțin una pe cealaltã. Pentru realizarea acestui obiectiv Comisia Europeanã a fost obligatã sã realizeze studii de impact pentru fiecare propunere majorã de politicã europeanã.

Protocolul de la Kyoto adoptat în 1997 la Buenos Aires și intrat în vigoare în 16 februarie 2005 are la baza reducerea gazelor cu efect de seră cu 5.2% în perioada 2008-2012 față de 1990. După terminarea acestei perioade trebuie adoptat un nou cadru pentru reducerea si mai mult a acestor gaze foarte dăunătoare. Potrivit Capital.ro prin anunțul de pe data 08 decembrie 2012 “Statele reunite la Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice, la Doha, au aprobat sâmbătă prelungirea până în 2020 a Protocolului de la Kyoto, transmite Reuters.”

Anul 2010 este marcat de două momente cheie și anume Strategia Europa 2020 și Summitul ONU de la Cancun. În ceea ce privește Strategia Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, aceasta se axează pe creșterea durabilă bazată pe protecția mediului, protejarea bio-diveristății, „tehnologii verzi” și stabilirea obiectivelor care se pot subscribe afirmației lui José Manuel Barroso: “Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene cinci obiective măsurabile care vor ghida acest proces și vor fi transpuse în obiective naționale: ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, schimbările climatice și energia, educația și combaterea sărăciei Acestea vor imprima direcția în care ar trebui să ne îndreptăm și vor reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru.”

Potrivit Realitatea.net care a publicat Sâmbătă, 11 Decembrie 2010 : “Aproape 200 de țări reunite sub egida ONU la Cancun, în Mexic, au ajuns la un acord asupra mediului. Cel mai important succes a fost un text care prevede formarea unui Fond Verde, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să aibă acces la noile tehnologii industriale mai puțin poluante și să facă față problemelor legate de schimbările de climă.”

Uniunea a participat la decizia privind elaborarea unor obiective globale de dezvoltare durabilă pentru toate statele, care a fost adoptată în urma Conferinței „RIO+20” privind dezvoltarea durabilă, care a avut loc în 2012. În mod tradițional, UE a stabilit standarde, de asemenea, în cadrul negocierilor internaționale în domeniul climei, în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), de exemplu, prin asumarea de angajamente unilaterale pentru reducerea emisiilor de GES (gația în care ar trebui să ne îndreptăm și vor reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru.”

Potrivit Realitatea.net care a publicat Sâmbătă, 11 Decembrie 2010 : “Aproape 200 de țări reunite sub egida ONU la Cancun, în Mexic, au ajuns la un acord asupra mediului. Cel mai important succes a fost un text care prevede formarea unui Fond Verde, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să aibă acces la noile tehnologii industriale mai puțin poluante și să facă față problemelor legate de schimbările de climă.”

Uniunea a participat la decizia privind elaborarea unor obiective globale de dezvoltare durabilă pentru toate statele, care a fost adoptată în urma Conferinței „RIO+20” privind dezvoltarea durabilă, care a avut loc în 2012. În mod tradițional, UE a stabilit standarde, de asemenea, în cadrul negocierilor internaționale în domeniul climei, în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), de exemplu, prin asumarea de angajamente unilaterale pentru reducerea emisiilor de GES (gaze cu efect de seră)

În Rezoluția din 2013 privind „optimizarea avantajelor obținute de pe urma măsurilor UE în domeniul mediului: creșterea încrederii prin ameliorarea cunoștințelor și a capacității de reacție”, Parlamentul a criticat nivelul nesatisfăcător al punerii în aplicare a legislației în domeniul mediului în statele membre și a prezentat o serie de recomandări în vederea unei implementări mai eficiente, precum diseminarea celor mai bune practici între statele membre și între autoritățile regionale și locale. În prezentarea poziției sale privind actualul program de acțiune în domeniul mediului (aflat în desfășurare până în 2020), Parlamentul a subliniat, de asemenea, nevoia unei aplicări mai riguroase a legislației UE în domeniul mediului. Acesta a insistat că cel de-al șaptelea PAM ar trebui să „contribuie la un nivel ridicat al protecției mediului și la îmbunătățirea calității vieții și bunăstării cetățenilor”. De asemenea, Parlamentul a solicitat sporirea siguranței investițiilor care sprijină politica de mediu și eforturile de combatere a schimbărilor climatice, precum și luarea în considerare într-o mai mare măsură a preocupărilor legate de mediu în cadrul altor politici.

1.2.Programele de Acțiune pentru Mediu

Uniunea Europeana a creat prin intermediul a șapte Programe de Acțiune pentru Mediu (PAM) un cadru de lucru pentru politica de mediu, adoptate din 1973 până în zilele noastre.

Primul program a fost adoptat de Consiliul European în 1972 și acoperă perioada 1973-1976. El reflectă o abordare sectorială și a definit principiile politicii comunitare de mediu care s-au regăsit și în programele ulterioare, inclusiv principiul prevenirii poluării aflat la baza celui de-al patru-lea program, elaborat cu 15 ani mai târziu. De asemenea, programul a inclus o serie de alte elemente cheie care au stabilit în anii ‘90 cadrul strategiei europene de dezvoltare durabilă:

– condiționalitatea de mediu în deciziile privind noile proiecte, în mod preventiv, încă din faza de proiectare;

– aplicarea principiului „poluator-plătitor”;

– reducerea exploatării resurselor naturale acolo unde provoacă dezechilibre majore;

– principiul responsabilității de mediu (de aici, necesitatea educației și a dezvoltării „conștiinței ecologice”);

– aplicarea subsidiarității, cu asigurarea coerenței între politicile naționale și programele comunitare într-o abordare strategică pe termen lung;

– principiul informării;

– dezvoltarea cercetării;

– principiul izolării naționale a efectelor de poluare;

– principiul cooperării pentru a asigura contextul favorabil externalizării acțiunilor comunitare în domeniul protecției mediului;

– luarea în calcul și a intereselor țărilor în curs de dezvoltare.

În 1978 a fost adoptat a doilea Program de Acțiune pentru Mediu-PAM 2 (1978-1982), structurat pe aceleași priorități ca și PAM 1 și fiind, de fapt, o reînoire a acestuia. Anul 1981 a marcat crearea, în cadrul Comisiei Europene, a Direcției Generale pentru Politica de Mediu, unitate responsabilă pentru pregătirea și asigurarea implementării politicilor de mediu devine din ce în ce mai complexă și mai străns corelată cu alte politici comunitare.

Al treilea Program de Acțiune pentru Mediu, (1983-1987) a oferit o strategie generală de protejare a mediului și a resurselor materiale la nivelul Comunității Europene. Programul cuprinde multe domenii noi și se caracterizează prin promovarea dezvoltării industriilor nepoluante, ecotehnologiilor, pe intensificarea eforturilor de promovare a reciclării, reutilizării și recuperării resurselor mediului ambient.

Actul Unic European adoptat în anul 1987 a adus modificări importante în conținutul politicii de medu comunitare, înserându-se un capitol special cu privire la problematica mediului înconjurător, conferind politicii comunitare în domeniu, bazale principiale, legislației și instrumentele necesare pentru ca statele membere să ințeleagă necesitatea unei politici unitare în acest domeniu.

Actul Unic European prevedea, în același timp, ca politica legată de protecția mediului să facă parte integrat din celelelte politici sectoriale (agricole, transporturi, energetică, regionale).

Actul Unic European a atribuit în mod explicit Comunitații Europene competențe în domeniul politicii de mediu, oferind o bază juridicial formală reglementărilor și a fixat trei obiective: protecția mediului, sănătatea umană și utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale.

În 1987 a fost adoptat PAM 4 (1987-1992), caracterizat prin aceeași tendință de coordonare cu evoluția și obiectivele pieței unice ca și programul precedent. Un element de noutate al acestuia îl constituie pregatirea terenului pentru strategia cadru de dezvoltare durabilă, adică promovarea conceptului de conservare a mediulu și a resurelor sale în vederea transmiterii aceleiași moștenirii naturale și generațiilor viitoare.

În cadrul celui de-al cincilea program de Acțiune Ecologică (1993-2000) găsim cea mai largă și cuprinzătoare abordare a problemelor ecologice. Printre caracteristicile acestui program enumeram:

– Abordarea de jos în sus a problemelor ecologice, punându-se accentul pe dezvoltarea unui cadru consultativ cu lumea afacerilor și aplicarea mai lentă a principiului subsidiarității;

– Introducerea conceptului de dezvoltare durabilă, care să pună în legătură prezentul cu viitorul omenirii si să accelereze procesul de corelare a diverselor activități sectoriale;

– A fost creată Agenția Europeană de Mediu care are sarcină de a corela programele sectoriale și de a monitoriza realizările;

– A fost constituit pentru prima dată Bugetul pentru susținerea financiară a problemelor ecologice, programul căpătând o nouă dimensiune, cea financiară;

– Programul cuprinde și o dimensiune sectorială, cu o specială orientare spre industrie, energi, transport, agricultură și turism;

– Este acordată o atenție particulară, ulterior problemelor: modificarile în climatul global, calitatea aerului, protecția naturii, gospodarirea resurselor de apă, climatul urban, zonele de coastă, utilizarea deșeurilor;

– Este de acordat o atenție nouă managementului riscurilor și accidentelor ecologice, inclusiv cele industriale, de protecție împotriva radiațiilor, siguranță nucleară, problemelor de protecție civilă și siguranță ecologică;

– O secțiune nouă introdusă în acest program se referă la impulsionarea activităților de cercetare-dezvoltare în domeniu;

– Pentru prima dată sunt abordate dimensiunile spațiale ale protecției ecologice și dimensiunile economice ale politici în domeniul mediului ambiat.

Programul al șaselea de acțiune pentru mediu (PAM6), numit „Viitorul nostrum, alegerea noastră”, a fost lansat în 2001 și acoperă perioada 2001-2010. Cadrul acțiunii comunitare prin PAM6 este dat de următoarele cinci coordonate strategice:

– îmbunătățirea aplicării legislației de mediu în țările membre;

– mai buna integrare a politicilor de mediu în alte politici comunitare;

– cooperarea cu piața, în baza principiilor: consumatorii au nevoie de informații (Schema europeană de eco-etichetare) pentru a putea avea un rol activ în orientarea producătorilor; producătorii nu trebuie doar penalizați, ci și premiați; interzicerea subvențiilor publice periculoase pentru mediu;

– implicarea cetățenilor (prin ameliorarea accesului la informație, cetățenii să poată înțelege mai bine impactul de mediu al diferitelor acțiuni publice și private și să-și poată manifesta opțiunile;

– o mai bună planificare a teritoriului.

În anul 2013 a fost aprobat al VII-lea Program de acțiune pentru mediu cu titlul „O viață bună, în limitele planetei noastre” cu perioada 2014-2020

Acesta introduce o viziune pe termen lung pentru 2050 de abordare a problemelor principale. Cel de al șaptelea Program de acțiune pentru mediu este construit pe baza înțelegerii faptului că prosperitatea economică și bunăstarea cetățenilor europeni depinde de starea de sănătate a capitalului natural al Europei.

Al șaptelea Program de acțiune pentru mediu este un pas înainte important, prompt și ambițios către viziunea UE pentru 2050, în special având în vedere că a fost adoptat în contextul unei crize economice de durată. Atingerea obiectivelor acestuia nu ne va oferii doar un mediu mai sănătos, ci va face și ca economiile, familiile și prietenii noștri să fie mai sănătoși.

1.3. Mecanisme de suport financiar

Programul LIFE+ este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu. Obiectivul sãu general vizeazã implementarea, actualizarea și dezvoltarea politicii și a legislației de mediu ale UE prin co-finanțarea proiectelor care adaugã valoare spațiului european.

LIFE a debutat în anul 1992, iar în prezent s-au încheiat deja trei faze: LIFE I (1992-1995), LIFE II (1996-1999), LIFE III (2000-2006). Între 1992 și 2006, LIFE a co-finanțat 3.104 proiecte pe teritoriul UE, cu o contribuție de aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru protecția mediului. Actuala fazã a programului este LIFE+ și se desfășoară în perioada 2007-2013, cu un buget de 2,143 miliarde de euro.

LIFE 2014-2020 a Regulamentului (CE) nr 1293/2013 a fost publicat în Jurnalul Oficial L 347/185 din 20 decembrie 2013. Regulamentul stabilește combaterea schimbărilor climatice subprograme ale programului LIFE pentru următoarea perioadă de finanțare pentru mediu și, 2014 -2020. Bugetul pentru perioadă este stabilit la 3,4 miliarde € în prețuri curente.

Actualul Program LIFE+ se desfãșoarã în perioada 2007 – 2013 și a intrat în vigoare prin aprobarea Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului UE privind Instrumentul Financiar pentru Mediu ( LIFE+), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L149 din 9 iunie 2007.

România a obținut co-finanțare LIFE pentru primele proiecte în anul 1999. Până în prezent, țara noastră este beneficiarul a 65 de proiecte LIFE. În sesiunea 2010, șase proiecte românești au fost alese pentru co-finanțare LIFE+. În prezent, 35 de proiecte naționale se află în evaluare pentru a obține co-finanțarea Comisiei Europene, prin intermediul instrumentului financiar de mediu LIFE+ 2011.

Prin FC (Fondul de Coeziune), Comunitatea acorda sprijin financiar statelor member cu PIB/locuitor mai mic de 90% din media comunitara pentru proiecte in domeniul mediului si al rețelelor de transport.

Sistelul Fondurilor Structurale în prezent reprezintă aproximativ 35% din bugetul comunitar, începând cu ’92 aceste fonduri sunt tot mai des sociante cu obiectivele politicii de mediu, atât prin implementarea diferitelor proiecte, dar și finanțarea unor programe în domeniu. În perioanda actuală 50% din Fondul de Coeziune și 16,5% din Fondul Europen de Dezvoltare Regională subvenționează direct programele de mediu.

Ecotaxele și amenzile sunt prelevări asupra unor practici dăunătoare în domeniul mediului, care implică activitățile poluate. Ele pot fi aplicate și asupra unor produse pentru a ajusta prețurile relative, sau pentru a stimula sau descuraja efecte ecologice negative. Se pot aplica fie în maniera ad-valorem, fie ca sume forfetare

1.4. Obiectivele si princiipile

Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene au fost stabilite prin contribuția Actului Unic European și a Tratatului de la Maastricht. Conform articolului 174, sub rezerva implicării Comunității cu respectarea strictă a principiului subsidiarității, obiectivele comunitare în domeniul mediului sunt:

– conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;

– protecția sănătății umane;

– utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale;

– promovarea de măsuri la nivel internațional în vederea tratării problemelor regionale

și globale de mediu.

Principii. Reprezentanții statelor membre ale Comunității Europene au pus bazele unei politici comune de mediu în urma summit-ului de la Paris din 1972, ca urmare a conștientizării caracterului transfrontalier al problemelor de mediu. Astfel, în 1973 Comisia a inițiat un prim program european de acțiune pentru mediu, care formulează cele mai importante principii ale politicii de mediu, principii care sunt în vigoare și astăzi: principiul poluatorul plătește, al acțiunii preventive și precauției. Acestora li se adaugă principiul protecției ridicate a mediului, al integrării și al proximității.

– Principiul poluatorul plătește Acest principiu prevede suportarea cheltuielilor de către poluator cu repararea daunelor provocate în caz de poluare a mediului. Se urmărește astfel responsabilizarea celor care au încălcat normele de mediu și are un caracter coercitiv, fiind menit să descurajeze nerespectarea legislației de mediu. Un exemplu concludent se regăsește în includerea transportului aerian începand cu 2012 în schema de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră.

– Principiul acțiunii preventive. Pornește de la ideea că prevenirea este preferabilă oricăror acțiuni ulterioare, fiind mai eficientă din punct de vedere al calității rezultatului final, dar și financiar. Acest principiu are la bază regula „este mai bine să previi decât să combați”.

– Principiul precauției. Presupune evitarea riscurilor în ceea ce privește posibilitatea existenței unei amenințări la adresa sănătății publice sau a calității mediului. Astfel, se recomandă trecerea la măsuri pentru îndepărtarea amenințării, chiar dacă nu există date suficiente care să susțină iminența și gravitatea acesteia. Conform acestui principiu, decizia de a nu interveni trebuie să fie luată în cazul în care există studii, analize clare care să arate absența unui risc major.

– Principiul protecției ridicate a mediului. Acest principiu presupune fixarea unor standarde ridicate de protecție a mediului și plasarea problematicii mediului pe primele locuri în rândul politicilor abordate de UE.

– Principiul integrării Prevede ca formularea celorlalte politici comunitare să respecte cerințele de protecție a mediului, astfel încât acțiunea Uniunii în privința mediului să fie una coerentă și, implicit, eficientă.

– Principiul proximității.Scopul acestui principiu este menționat în Directiva Cadru 2008/98/CE a Deșeurilor fiind acela de a asigura eliminarea și tratarea deșeurilor în instalații adecvate aflate în imediata apropiere a producătorilor de deșeuri în scopul de a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății publice.

Cap 2 Studiu de caz, protecția mediului în județul Olt

2.1. Cheltuieli privind protecția mediului în România

Majoritatea statelor Uniunii Europene rămân atașate ei, deși criza economică face ca analizele cost-beneficiu să fie cât mai frecvente. Într-o perioadă în care fiecare slujbă contează, guvernele nu sunt confortabile în a lua măsuri care să duca la concedieri în industrii, fie ele și poluante.

Instituțiile privind energia regenerabilă precum și cele cu un potential verde de producție sunt slab competitive din punct de vedere al prețului și asta scade activitatea companiei, dar acest lucru nu trebuie să devină un dezavantaj deoarece timpul este în avantajul lor ,aceste tehnologi sunt în cadere iar nevoia de mediu este din ce în ce mai importantă.

Uniunea Europeană sa angajat să reducă cu 20% emisiile și posibil cu 30% dacă alte țari dezvoltate iși asumă ținte comparabile. Aceste ținte trebuie să le atingă și România, începând cu dezindustrializare părticică cu părticică.

Cheltuielile pentru protecția mediului reprezintă măsura economică a răspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă.

Acestea includ cheltuielile efectuate pentru desfășurarea activităților de supraveghere și protecție a mediului și pe cele care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse

acestuia.

Activitățile caracteristice protecției mediului pot fi grupate astfel:

– prevenirea și reducerea poluării;

– protecția calității aerului;

– protecția calității apelor;

– gospodărirea deșeurilor;

– protecția calității solului și a apelor subterane;

– reducerea zgomotelor și a vibrațiilor.

Protecția resurselor naturale și conservarea biodiversității:

– protecția speciilor;

– arii protejate;

– remedierea și reconstrucția ecologică;

– refacerea mediului acvatic;

– prevenirea fenomenelor naturale periculoase.

Alte activități:

– cercetare – dezvoltare;

– administrarea generală a mediului;

– protecția împotriva radiațiilor;

– educație, instruire, informare. .

Tabelul 1. Cheltuieli pentru protecția aerului, pe activități ale economiei naționale în anii 2011 și 2012

Sursă http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Cheltuielile cu protecția aerului, pe activității ale economiei naționale în 2011 comparativ cu 2012 sunt în creștere ceea ce înseamna că se dă o mai mare importanță acestuia , se observă că producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat în anul 2012 au cele mai mari cheltuieli 670.578.471 RON pentru protecția aerului urmată de captarea, tratarea și distribuirea apei în 2011 cu 144.142.363 RON .

Cheltuielile cu protecția și calitatea apei este prezentată în Anexa 1, iar aceste sunt în creștere în 2012 fiind în captarea, tratarea și distribuția apei de 1.450.444.131 RON aceasta reprezentând o sumă benefică pentru apa din România.

Deșeurile industrialiale generate la industra extractivă în 2011 fiind de 155.694.817 tone mai puțin comparativ cu anul 2010 unde au fost de 177.441.159 tone. Industria prelucratoare aceste deșeuri au fost de 7.320.935 tone în 2010 și 7.597.154 tone în 2011, dar și în industria energetica cuprinde întreaga cantitate de deșeuri generate de operatorii economici care au ca profil principal de activitate procurarea de energie electrică inclusiv deșeuri rezultate din excavarea acestea au fost de 588.751 tone în 2010 și de 48.866.958 tone în 2011.

Deșeurile municipale colectate în 2011 reprezintă 239 kg/locuitor iar în 2010 mai mult cu 9 kg/locuitor, iar cantitatea totală fiind de 4.553.300 tone în 2011 și 5.325.808 tone în 2010.

Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de doar 7% în 2011 și 296.342 tone adică 6% din total în 2010.

Gradul de acoperire a populației cu servici de salubrizare este reprezentat în 2010 de o pondere de 70% iar în 2011 aceasta crescând până la 75,69%

Totalul cheltuielilor privind gospodarirea deșeurile în anul 2011 a fost de 10.135.060.797 iar în 2012 au fost de 10.041.805.703 . Cheltuielile privind gospodărirea deșeuriolor pe activitați ale economiei naționale sunt prezentate pe larg în Anexa 1.

Ponderea terenurilor ocupate de culture ecologice în România în suprafața agricolă în 2010 și 2011 a fost foarte mică 1,4% respectiv 1,7% . De aici se înțeleg și prețurile foarte mari la produsele bio dar și de ce acestea se găsesc în proporție mică.

Suprafața construită ca procent din suprafața totală a țari este mereu în creștere din anul 2000 până în anul 2011 aceasta majorându-se cu 0,44 puncte procentuale ajungând în 2011 la 3,09% aceasta dă dovadă că există foarte multe locuri și zone cu un aer curat și mereu proaspat.

Cheltuielile protecției mediului privind solul și apele subterane la nivelul țari sunt de 376.559.265 în anul 2011 și de 207.119.771 în anul 2012 aceste date sunt pe activitați ale economiei naționale sunt prezentate pe larg în Anexa 1.

Ariile protejate sunt percepute încă de foarte mulți oameni, doar în sensul lor “conservaționist”, fiind considerate adevărate „oaze” ale naturii sălbatice care trebuie protejate numai pentru conservarea speciilor care le populează. Foarte puțin este recunoscut faptul că zonele aflate în regim natural și seminatural constituie de fapt suportul “vieții” și implicit al dezvoltării socio-economice. Suprafața totală din Romania a ariilor natural protejate este relativ 20% din suprafata totală.

2.2.Energia din România

Dependență energetică a românilor pentru carbune inclusiv cocs în 2011 de 18,2% mai mare decât în 2010 unde a fost de 14,6%. Pentru țiței ponderea fiind mai redicată în 2010 decât în 2011 de 58,5% respective 57,2%. Situația la gazele naturale au fost în 2010 de 20,1% iar în 2011 mai ridicate la 22%. Produsele energetice obținute și consumate în gospodariile populației a fost de 23% în 2011 și de 21,2% în 2010.

Ponderea energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei electrice în România în anul 2011 a reprezentat 27,1% mai puțin decât în anul precedent unde a fost de 34,3%.

Potrivit ziarului “Tribuna Economică” România este considerate cea mai activă țară din Europa de Est în ceea ce privește capacitățile de producție nou instalate în sectorul eolian.

Susținerea acordată de stat privind energia regenerabilă, a atras in anul 2012 investiții mari, în mod special sectorul eolian, aceasta fiind principalul motiv pentru care țara noastră a devenit atrăgătoare pentru investitori.

Intensitatea în a consumului energetic la nivel național în anul 2011 a fost de 619,13 tone/milioane lei.

Consumul final de energie în sectorul industriei inclusiv construcții în 2011 a reprezentat 7093 mii tep cu 73 mii tep mai mult ca în anul precedent. În transporturi a fost realizat un consum de 22% din total în 2010 iar în 2011 a fost de 23%. Populația a avut cel mai mare consum final în comparativ cu celelalte sectoare având o pondere în 2011 de 35% și în 2010 de 36%. Silvicultura și agricultura sunt la polul opus față de populație cu doar 2% și în 2010 și în 2011. Alte sectoare ale economiei au un consum final de 9% în cei doi ani analizați.

Consumul de bio combustibili în tansport din pacate în România este foarte scăzut în anul 2010 fiind de 2,4 mii tep crescând în 2011 cu 1,15 mii tep.

2.3 Programul Casa Verde la nivel național

Programul Casa Verde permite schimbarea vechiului sistem de încalzire al locuinței, cu ajutorul Fondului de Mediu implicând energia regenerabilă, îmbunatățiind calitatea aerului a solului și a apei. Pentru această investiție la panourilor solare se acordă 6.000 de lei/beneficiar și pentru pompe de caldură se finanțează până la 8.000 de lei/beneficiar.

În anul 2011 au fost aprobate 3330 dosare și au fost respinse 161.

Potrivit comunicatului de presă privind Casa Verde 2011: Județele Alba, Bihor, Brașov, Buzău, Covasna, Dolj, Giurgiu, Harghita, Mehedinți, Olt, Salaj, Sibiu, Vâlcea și Vrancea, care au depășit fondul alocat la deschiderea sesiunii de finanțare în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încalzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire vor primi dosare de finanțare până la data de 01 iulie 2011.

2.4 Natura 2000

România a declarat 381 de situri Natura 2000 care ocupă în total 17,89% din suprafața țării dintre care 108 SPA-uri (11,89% din suprafață) și 273 SCI-uri (13,21% din suprafață). O mare parte din acestea se suprapun peste ariile naturale protejate de interes național (parcuri naționale și naturale, rezervații). Rețeaua Natura 2000 din România este în extindere iar numărul siturilor precum și limitele unora dintre acestea sunt în curs de revizuire.

Siturile Natura 2000 prezintă caracteristicile regiunilor biogeografice în spațiul cărora au fost declarate, unele dintre acestea fiind încadrate și în două și trei bioregiuni. Teritoriul României este cuprins de 5 regiuni biogeografice:

1. Bioregiunea Continentală – cuprinde zonele centrale, sudice si nord-estice, în majoritate agricole, cu veri calde și ierni reci.

2. Bioregiunea Alpină – cuprinde munții Carpați, cu climă rece, păduri și vârfuri stâncoase, unde trăiește aproape jumătate din populația de carnivore mari a Europei (urs, lup, râs).

3. Bioregiunea Panonică – cuprinde câmpiile aride din vestul României.

4. Bioregiunea Stepică – cuprinde relief de șes din partea sud-estică și zone umede din Delta Dunării și Marea Neagră.

5. Bioregiunea Pontică – cuprinde țărmurile vestice ale Mării Negre și partea estică a Deltei Dunării adăpostind numeroase specii de faună.

Tabelul 2 Suprafata din regiunile de dezvoltare ocupata de situri Natura 2000 exprimate in procente

Sursă http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Conform tabelului de mai sus Regiunea Centru are cea mai mare pondere în reprezentarea Natura 2000 din România în 2010 de 30,98% în 2011 de 36,72% iar în 2012 tot de 36,72% iar cel mai mic procent este reprezentat de regiunea București-Ilfov în 2010, 2011 și 2012 procentul este de 4,18% respectiv 5,86%, acest lucru se datorează faptului că aceasta este cea mai mica regiune și în mare parte dominate de case.

2.5 Programul Operațional Sectorial de Mediu

Fondurile alocate sectorului de mediu din România de către Comisia Europeană, pentru perioada 2007- 2013 se ridică la suma de 5,6 miliarde euro. Această finanțare provine din două fonduri ale Uniunii Europene: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC). Strategia și distribuția acestor fonduri este realizată în cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu). Programul a fost elaborat în strânsă corelație cu obiectivele naționale strategice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare 2007- 2013. POS Mediu a avut ca punct de plecare prioritățile și obiectivele politicii de mediu a Uniunii Europene și este conturat astfel încât să contribuie la îndeplinirea angajamentelor României în cadrul Tratatului de Aderare. Obiectivele specifice POS Mediu sunt: îmbunătățirea calității și accesului la infrastructura de apă și apă uzată, dezvoltarea sistemelor durabile de gestionare a deșeurilor, reabilitarea siturilor poluate, reducerea poluării prin modernizarea sistemelor de încălzire urbană. Un alt considerent important al POS Mediu este legat de protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural

În perioada 2007-2013, bugetul total al POS Mediu este de 5,6 milioane de euro. Din acesta sprijinul comunitar reprezintă aproape de 4,5 milioane euro.

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

• Îmbunătățirea accesului la servicii publice în sectorul de apă, prin reabilitarea/ extinderea

sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și epurare în majoritatea aglomerărilor urbane

până în 2015.

• Ameliorarea calității solului, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea

numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015.

• Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare în cele mai

poluate localități până în 2015.

• Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000.

• Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea de masuri preventive în cele

mai vulnerabile zone până în 2015.

2.5. Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează activitatea de bază a instituției, tendința acestora, cauzele care au influențat evoluția acestora, măsuri pentru îmbunătațirea activității.

APM Olt are regimul serviciilor publice de specialitate, deconcentrate. Este finanțată din bugetul statului și reprezintă o instituție publică, cu personalitate juridică, în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Baza activității AMP Olt este organizată în principal pe domeniile : reglementarea activităților economice și sociale din județul Olt din punct de vedere al protejeri mediului, controlul calități aerului, introducerea prevederilor legale în ceea ce priveste managementul deșeurilor și ariile protejate.

2.6. Reglementarea din punct de vedere al protecției mediului a activităților economice și sociale în județul Olt

Analiza documentațiilor tehnice depuse de agenții economici în scopul obținerii actelor de reglementare ( avize, acorduri și autorizații de mediu ) s-a realizat conform procedurii stabilite de Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 1798 / 2007, pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, de OUG nr. 44 / 2008 privind desfăsurarea activităților economice de către persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, de H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, de Ordinul Ministerului Mediului si Pădurilor nr. 135 / 2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private și de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe.

Au fost analizate în anul 2011 ,3568 declarații pe propria raspundere pentru constatarea impactului asupra mediului și trasmiterea autorizaților de mediu, comunicate de Biroul unic constituit în cadrul Oficiului Registrului Comerțului în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr.1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu.

Pe baza solicitărilor pentru obținerea acordurilor de mediu APM Olt a emis: 1731 clasări pentru proiecte care nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, 162 decizii pentru etapa de încadrare pentru proiecte care fac obiectul procedurii de mediu fără acord de mediu.

Tabelul 3. Situația actelor de reglementare emise de Agenția pentru Protecția Mediului Olt în anul 2011 comparativ cu ani 2006-2010

Sursă http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

2.7. Suprevegherea calitatii aerului

În municipiul Slatina monitorizarea calității aerului se face cu o stație automată care este parte a RNMCA, aceasta este amplasată pe str. Dealul Gradiște.

Stația a efectuat 38.911 determinări automate pentru indicatorii de calitate : dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), oxizi de azot (NO, NOX, NO2)pulberi prin metoda nefelometrică (PM10), dar și cu o stație meteo în anul 2011 iar în anul 2010 a efectuat 38.159 determinări automate

După cum se observă din Tabelul 4 și Figura I în anul 2011 s-au efectuat cele mai multe determinări automate datorită faptului că au fost înregistrate 38 de depăsiri ai indicatorului PM10 față de concentrația maximă admisă, dar nu depășind pragul de alertă, acestea sau realizat în lunile noiembrie și decembrie 2011, fiind o temperatură foaste scazută, depășirea acestui indicator a fost datorată surselor de încălzire a populației, surse care funcționează pe carbuni, lemne și alte materiale. După cum se observă în anul 2007 a fost cel mai scăzut datorită faputului că în anul 2006 a fost montată stația iar în 2007 s-au efectuat măsurători de probă.

Tabelul 4. Situația privind numărul de determinări automate pentru indicatorii analizați în perioada 2007 – 2011

Sursă http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

Figura I

2.8. Calitatea apei în județul Olt

În județul Olt cantitatea de apă distribuită este într-o creste continuă deși canitatea totală variază de la un an la altu.

Tabelul 5. Volumul de apă distribuită exprimată în mii /an

Sursă : http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Apele uzate din județul Olt reprezintă în 2010 doar 0,0028% în anul 2011 a scăzut la 0,0026%, iar în anul 2012 reprezentând 0,0025% din total.

Tabelul 6. Apa uzată evacuată exprimată în mii /an

Sursă : http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Populația care deține un sistem public de alimentare cu apa în județul Olt în 2011 au fost 153.662 de locuințe și de 152.710 locuințe în 2012 aceasta fiind în scădere.

Tabelul 7. Populația conectată la sistemult de epurare a apelor uzate pe număr de persone

Sursa : http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

2.9. Programul Casa Verde la nivelul județului Olt

Situația numărului dosarelor de finanțare pentru Programul Casa Verde depuse la APM Olt în anul 2010 au fost de 501 iar în anul 2011 fiind mai mult adică 677, acest program este foarte benefic mai mulți locuitori din județul Olt au dorit să investească în ceva care să aducă benefici pe termen îndelungat prețurile crescând mereu la energie.

Tabelul 8. Numărul dosarelor de finanțare depuse la Agenția de Protecție a Mediului în perioada 2010-2011

Sursă : http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

2.10. Managementul deșeurilor în județul Olt

Documentele strategice naționale care reglementează gestionarea deșeurilor cuprind două componente principale: Strategia Națională și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigura implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deșeurilor.

Obiectivul general al Strategiei Nationale de Gestionare a Deșeurilor este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic și care să asigure protecția sănătății populației si mediului.

Strategia națională privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectivă, reciclarea, compostarea, producerea de biogas și/sau recuperarea materialelor și energiei, astfel încât să conducă la realizarea unui obiectiv de reducere a cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, începând 16 iulie 2010.

Deoarece, începând cu data de 1 iulie 2010, unitatile administrativ-teritoriale trebuie să platească o contribuție de 100 lei/tona în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale și asimilabile, colectate și trimise spre depozitare, în dată de 05.01.2011, a avut loc o întâlnire între consilierii APM Olt cu reprezentanții administrației publice locale și operatorii de salubritate unde s-a făcut o informare cu privire la reducerea cantității de deșeuri municipale și asimilabile și plata aferentă obiectivelor de reducere obligatorii.

Planul Județean de Gestionate a Deșeurilor al județului Olt oferă o privire de ansamblu asupra legislației de mediu, subliniază sarcinile și mijloacele care pot fi folosite pentru atingerea obiectivelor și oferă detalii cu privire la acțiunile pe care factorii implicați trebuie să le promoveze pentru a atinge țintele propuse. PJGD prezintă o evaluare a alternativelor tehnice potențiale, calculul capacităților necesare și estimarea costurilor aferente implementării unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul județului Olt.

În vederea verificării și respectării legislației privind depozitarea deșeurilor industriale în cursul anului 2011 s-au verificat urmatoarele depozite industriale:

– La SC Ekomin Slatina s-a verificat stadiul lucrărilor de amenajare a haldei ecologice conform acordului de mediu. În urma controlului s-a constatat că s-au respectat condițiile din acord.

– La depozitele de slamuri petroliere de la Otești și Icoana s-a verificat stadiul lucrărilor de închidere. În urma controlului s-a constatat că lucrarile de transportare și procesare a slamului pe depozitele temporare de la Balș și Scornicești au fost finalizate. Slamul petrolier depozitat temporar a fost tratat prin desorbție termică și utilizat pentru închiderea haldei de zgură a SC SMR Balș.

– La SC SMR SA Balș s-a verificat stadiul lucrărilor de închidere la Halda de zgura Brăneț, reglementată prin Acordul de mediu nr.1/14.08.2007 pentru închidere și urmarirea postînchidere.

Începând cu data de 1 iulie 2007 a intrat în vigoare Regulamentul nr.1907/2006 , conform caruia agenții economici producători și importatori de substanțe chimice au obligația să se preînregistreze la Agenția Europeană pentru Chimicale. La nivelul județului Olt operatorii care gestionează substanțe chimice s-au preînregistrat în termenul legal. De asemenea anual se colectează, prelucrează și se validează date și informații în domeniul substanțelor chimice pentru raportare, conform cerintelor legale comunitare.

Biroul Deșeuri și Arii Protejate din cadrul APM Olt a conlucrat permanent cu responsabilii de protecția mediului din cadrul autorităților administrației publice locale, pentru o bună implementare și monitorizare a legislației din domeniul gestionării deșeurilor și substanțelor chimice periculoase. În acest sens s-a urmarit creșterea gradului de implicare al autorităților, operatorilor economici și publicului pentru a participa în mod activ la atingerea obiectivelor și țintelor naționale rezultate din aplicarea legislației privind colectarea selectivă.

Totalul deșeurilor în județul Olt a scăzut în 2011 cu aproximativ 5000 tone față de anul precedent, acest lucru se datorează cel mai mult deșeurilor stradale scăzand în acel an, oameni devenind mai ordonați dar și deseurilor menajere colectate în amestec de la populație care a scăzut fapt ce se constată că locatari au inceput să separe produsele din hârtie și carton,plastic acestea crescând în 2011.

Tabelul 9. Evoluția cantității de deșeuri municipale generate : anul 2010-2011 în județul Olt

(tone)

Sursă: http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

În tabelul 10. se observă ca aproape toți indicatori sunt în scadere în anul 2011 comparativ cu 2010, excepție face cantitatea totală de deșeuri menajere colectate din mediul rural aceasta crescând . Se mai observă cantitatea de deșeuri municipale menajere generate pe kg/locuitor este mult mai mare decât cantitatea de deseuri menaje colectate pe locuitor.

Tabelul 9.Valoarea și tendința indicatorilor de baza a deșeurilor din județul Olt

Sursă : http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm și http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

Gradul de acoperiere a populației cu servici de salubrizare în județul Olt este foarte scăzut în 2010 de doar 30% iar în 2011 o parte din aceste servicii au fost întrerupte ajungând la un procent de 29%.

Tabelul 11. Gradul de acoperire a populației cu servicii de salubrizare exprimat în procente

Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

În România reciclarea este scazuta dar în județul Olt în 2010 de doar 1,47% iar în 2011 crescând benefic la 3,73. Reciclarea este foarte importantă și ar trebi să se acorde mai multă atenție chiar dacă impune costuri mai mari dar aduce un mediu mai sănătos.

Tabelul 12. Rata de reciclare a deșeurilor municipale colectate

Sursă : http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Deșeurile periculoase din județul Olt transportate catre instituțiile de valorificare și tratare au fost în numar de 50 în anul 2010 și 21 în 2011 adică cu 42% mai puțin.

Evoluția cantităților de DEEE-uri colectate în anul 2010 a fost de 6,99 tone/an iar în anul 2011 crescând semnificativ până la 30,93 tone/an.

Cantitatea de DEEE-uri colectată de la populație este insuficientă pentru atingerea țintei de 4 kg/loc, conform legislației în vigoare, se impun acțiuni de informare și conștientizare a populației de catre producătorii și importatorii de EEE-uri și implicarea mai activă a responsabililor cu protecția mediului din administrația publică locală.

Tabelul 13. DEEE-uri colectate in anul 2010-2011

Sursă: http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

Colectarea vehicule scoase din uz se realizează prin Programul Rabla care a fost înființat în 2005 și ajută persoanele să scape de cele vechi și să beneficieze de un bon cu o suma de bani cu care să cumpere un vehicul nou, numarul a scaziut în anul 2011 și prin faputul că populația nu iși mai permitea să cumpere unul nou și mai bine vănd vehiculul vechi pentru a cumpara altul ceva mai nou dar nu nou.

Tabelul 14. Evoluția cantităților de vehicule scoase din uz în județul Olt.

Sursă : http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

Ambalajele colectate au crescut în 2011 comparativ cu 2010 , datorită faptului că sa acordat mai multa atenție acestora, este un lucru bun dacă analizam cât de greu se descompun acestea în natură.

Tabelul 15. Evoluția de deșeuri ambalaje colectate la nivelul județului Olt

SursĂ : http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

Nămolul colectat din stațiile de epurare orașenesti au crescut în anul 2011 față de anul 2010 datorită și faptului că în acel an au crescut și stațiile de epurare a apelor uzate.

Tabelul 16. Evoluția cantităților de nămol generate din stațiile de epurare orașenești la nivelul județului Olt:

Sursă http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Cantitatea de deșeuri municipale colectate și trimise spre valorificare trebuie diminuată pentru atingerea obiectivului național de reducere cu 25% față de cantitatea depozitată în 1995, acest lucru putându-se face numai prin cresterea colectării selective în punctele de colectare special amenajate.

2.11.Arii protejate în județul Olt

Inventarierea la nivel local a Ariilor Speciale de Conservare – situri de importanță comunitară – și a Ariilor de Protecție Speciala Avifaunistica, în scopul realizării Rețelei Ecologice Europene de arii naturale protejate „Natura 2000” în anul 2010 au fost investigate 10 zone pentru fi propuse, iar în 2011 au fost declarate doar 5 zone acestea sunt : Dealurile Dragașanului, Râul Vedea, Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele, Nisipurile de la Dăbuleni și Pădurea Radomir

Tabelul 17. Arii protejate în județul Olt anul 2010 si 2011

Sursă : http://apmot.anpm.ro/upload/67872_Raport%20activitate%20APM%20Olt%202011%20.pdf

AMP Olt prin compartimentul Arii Protejate este partenera in doua proiecte cu finanțare europeană

În cadrul unui proiect LIFE Nature, Agenția pentru Protecția Mediului Olt este partener asociat cu aplicantul WWF Programul Dunare Carpați (World Wide Fund for Nature ) va primi o finanțare de 190.332 de Euro, în cadrul unui parteneriat public/privat LIFE Nature, pentru conservarea a doua specii de păsări de pe Dunare, rața roșie și cormoranul pitic, ambele amenințate cu dispariția.

Acest proiect LIFE Nature este finanțat în proporție de 75% de Uniunea Europeană, bugetul total al proiectului fiind de 1.318.765 Euro. Proiectul se va desfasura pe durata a 48 de luni de la 18.11.2009 la 30.12.2012.

Parteneri în cadrul acestui proiect sunt : Agenția pentru Protecția Mediului Olt, Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, Societatea Ornitologică Română, Parcul Natural Persina (Bulgaria ) si S. C. Mediator Trans S.R.L.

Obiectivul principal al proiectului transfrontier LIFE Nature, implementat atât în România, cât și în Bulgaria, este să asigure condițiile favorabile de conservare a celor doua specii de păsări.

Proiectul LIFE+ a fost realizat în anul 2010 în proporție de 10% fiind continuat în 2011 ajungând la 67% .

În cadrul proiectului Model de acțiune pentru asigurarea conservării naturii și utilizării durabile a resurselor naturale în regiunea de graniță de-a lungul Dunarii, APM Olt este partener cu : Societatea Ornitologică din România, Societatea pentru Protecția Pasărilor din Bulgaria, Primaria Kozloduy (Bulgaria).

Valoarea proiectului este de 326.356 EURO. Perioada de implementare a proiectului este: 19.09.2010 – 19.03.2012.Finanțarea proiectului se va face prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Româniă – Bulgaria (CBC) 2007-2013.

Proiectul CBC a fost realizat în 2010 de 5% și un an mai târziu ajungând la 80%

Anexa 1

Sursă https://statistici.insse.ro

Concluzii

În UE protecția mediului reprezintă , astăzi o politică orizontală, cu atribuția de principiu în inventarea și utilizarea tuturor politilor Comunități și membrilor săi.

UE a aprobat o serie de acte normative benefice protecției mediului, dezvoltări durabile ,dar și calități vieți

Din 1990 la nivel instituțional și decizional, politica de mediu a cunoscut modificari importante.

Prin Tratatul de la Maastricht protecția mediului devine o politică comunitară. În Tratatul de la Amsterdam a inclus principiul dezvoltării durabile ca parte din obiectivele comunitare și a fixat utilizând principiul integrări mediului în politicile sectoriale.

Prin cele șapte programe de acțiune pentru mediu, Uniunea Europeană a creat un sistem multilateral de legi comunitare pe domenii, trecând la abordarea integrală de la una sectorial, dezvoltând principiile, dar și instrumentele de acțiune, prin cooperarea la nivel internațional și-a extins dimensiunea externă.

În prezent Uniunea Europeană parcurge al șaptelea program de acțiune “O viața bună, în limitele planetei voastre” obiectivele acestui program va face ca economiile, familiile și prietenii să fie mai sănătoși, fiind aplicat într-o perioadă de criză economică de durată.

Când România a aderat la Uniunea Europeană a avut datora de a respecta obligațile impuse printre care și protecția mediului.

În cei 40 de ani de acțiune în domeniul mediului se apreciază că importantele rezultate dobandite sunt: micșorarea deșeurilor industriale, interzicerea sau limitarea unor substanțe toxice, cu pericol pentru mediu si sănătate, o mai bună gestionare a deșeurilor, înbunătățire calități solului, apei și aerului.

În județul Olt numărul vehiculelor scoase din uz este în creștere mulțumită Programului Național de Înoire a parcului auto, dar și datorită taxei de poluare penru prima înmatriculare.

Cantitatea de echipamente electronice și electrocaznice colectate de la oltenii județului Olt este foarte mică pentru a ajunge la ținta de 4 kg/locuitor, conform legilației actuale.

Cantiatea de deșurilor municipale trebuie reduse cu 25% față de cantitatea depozitată în 1995 pentru atingerea obiectivului național, acest lucru se poate realiza doar prin creșterea colectărilor selective din locurile special amenajate.

Pentru garantarea sănătăți și bunăstări locuitorilor este nevoie de un mediu curat care sa se bazeze pe o folosință echilibrată a resurselor naturale

Listă bibliografică

Cărții:

“Economia Contemporana a Romaniei Analize, Cercetari, Studii” vol 5 de Pirvu Gheorghe ed. Universitaria Craiova 2008

Economie Europeana Editia a III-a ed. Universitaria Craiova 2004 Pirvu Gheorghe

Politicile Uniunii Europene ed. Universitatea Craiova 2010 de Pirvu Gheorghe

“Politica de mediu” de Răzvan CĂLIN și Cristian TEODOR 2007

“Politica de mediu la nivelul Uninii Europene”de Papamanci Madalina Felicia ,Pirjol Silvia Elena, Podocea George Andrei, Radu Cristina Florenta, Serbu Natalia Gabriele

“Rapoartele Societății Deschise Politici și drepturi de mediu” de Catalina Radulescu ed. Dobrogea Constanța,2011

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI CENTRUL DE STUDII EUROPENE SUPORT CURS POLITICI EUROPENE Prof.univ.dr. Gabriela Carmen PASCARIU

Reviste:

Ghidul politicilor Uniunii Europene nr.4 “Politica de mediu” prof. univ. dr. Rodica Stanescu Bucuresti 2012

Tribuna Economică, numarul 4 , Miercuri 23 ianuarie 2013

Web:

www.apmot.anpm.ro

http://apmdb.anpm.ro/upload/4666_apmdb_RASM%20Cap.14%20-%20INSTRUMENTE%20ALE%20POLITICII%20DE%20MEDIU%20DB%202009.pdf

http://e-casaverde.ro/casa-verde-2011-comunicat-de-presa.html

http://natura2000.mmediu.ro/index.php?obj=front&action=page_nat

http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate

http://apmdb.anpm.ro/upload/4666_apmdb_RASM%20Cap.14%20-%20INSTRUMENTE%20ALE%20POLITICII%20DE%20MEDIU%20DB%202009.pdf

http://www.zf.ro/opinii/politica-de-mediu-in-romania-in-context-european-incotro-11804487

http://ec.europa.eu/environment/life/about/index.htm#life2014

http://mmediu.ro/programe_finantare/life/life.htm

http://www.eea.europa.eu/ro/articles/mediul-sanatatea-si-economia-impreuna

http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.4.1.html

http://www.realitatea.net/summitul-de-la-cancun-un-acord-mic-dar-un-succes-comparativ-cu-cel-de-la-copenhaga_781883.html

http://www.capital.ro/175264.html

Listă bibliografică

Cărții:

“Economia Contemporana a Romaniei Analize, Cercetari, Studii” vol 5 de Pirvu Gheorghe ed. Universitaria Craiova 2008

Economie Europeana Editia a III-a ed. Universitaria Craiova 2004 Pirvu Gheorghe

Politicile Uniunii Europene ed. Universitatea Craiova 2010 de Pirvu Gheorghe

“Politica de mediu” de Răzvan CĂLIN și Cristian TEODOR 2007

“Politica de mediu la nivelul Uninii Europene”de Papamanci Madalina Felicia ,Pirjol Silvia Elena, Podocea George Andrei, Radu Cristina Florenta, Serbu Natalia Gabriele

“Rapoartele Societății Deschise Politici și drepturi de mediu” de Catalina Radulescu ed. Dobrogea Constanța,2011

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI CENTRUL DE STUDII EUROPENE SUPORT CURS POLITICI EUROPENE Prof.univ.dr. Gabriela Carmen PASCARIU

Reviste:

Ghidul politicilor Uniunii Europene nr.4 “Politica de mediu” prof. univ. dr. Rodica Stanescu Bucuresti 2012

Tribuna Economică, numarul 4 , Miercuri 23 ianuarie 2013

Web:

www.apmot.anpm.ro

http://apmdb.anpm.ro/upload/4666_apmdb_RASM%20Cap.14%20-%20INSTRUMENTE%20ALE%20POLITICII%20DE%20MEDIU%20DB%202009.pdf

http://e-casaverde.ro/casa-verde-2011-comunicat-de-presa.html

http://natura2000.mmediu.ro/index.php?obj=front&action=page_nat

http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate

http://apmdb.anpm.ro/upload/4666_apmdb_RASM%20Cap.14%20-%20INSTRUMENTE%20ALE%20POLITICII%20DE%20MEDIU%20DB%202009.pdf

http://www.zf.ro/opinii/politica-de-mediu-in-romania-in-context-european-incotro-11804487

http://ec.europa.eu/environment/life/about/index.htm#life2014

http://mmediu.ro/programe_finantare/life/life.htm

http://www.eea.europa.eu/ro/articles/mediul-sanatatea-si-economia-impreuna

http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.4.1.html

http://www.realitatea.net/summitul-de-la-cancun-un-acord-mic-dar-un-succes-comparativ-cu-cel-de-la-copenhaga_781883.html

http://www.capital.ro/175264.html