TABEL 2 – Remedii homeopate folosite de MacLeod [n tratamentul mamitelor.

=== Anexa1 ===

TABEL 2 – Remedii homeopate folosite de MacLeod [n tratamentul mamitelor.

Legend`: x, c ]i m se refer` la dilu\ii de 10, 100 ]i 1,000

=== Anexa5 ===

1. BARIERA PSIHIC~

Glanda mamar`, are mai multe bariere psihice, pentru a preveni, p`trunderea organismelor ce provoac` bolile, acestea numindu-se “prima linie de ap`rare”.

Cheratina impermeabil`, astup` v`rful mamelonului.

Mamelonul foarte bine [nchis.

Musculatura sfincterului la v`rful canalului mamelonar, care reduce accesul la cisterna glandei mamare.

Pentru bacterie este dificil s` penetreze ]i s` adere la epiteliul din interiorul canalului mamelonar.

Canalul mamelonar este cea mai important` barier` [mpotriva infec\iei.

Mulgerea continu` ]i m@nuirea mameloanelor duce la desprinderea cheratinei [ntinz@ndu-se la fel ca [ntinderea epiteliului glandei mamare ]i canalului mamelonar.

Suplimentele care con\in elemente nutritive, care pot stimula regenerarea cheratinei ]i a epiteliului, care ajut` [n reducerea penetr`rii bacteriilor dup` mulgere.

2. REAC|IILE CELULEI

Dac` bacteria stabile]te o infec\ie ]i multiplic` celule somatice [n a]a fel [nc@t WBC (leucocite) sunt atrase [n zon` ]i [ncearc` s` [nglobeze organismul.Dac` WBC nu au succes [n omor@rea organismelor, atunci macrofagele din uger [ncep s` se multiplice ]i s` elimine substan\e chimice care cauzeaz` un r`spuns inflamator.

R`spunsul inflamator, duce la distrugerea \esutului ]i schimb`rii secre\iilor.

Schimb`rile de permeabilitate duc la inflamarea ugerului.

Alveolele se obtureaz` cu detritusuri celulare

Toxinele, laptele acumulat ]i detritusurile, duc la stoparea produc\iei de lapte temporare prin celulele secretoare sau pot cauza distrugerea permanent` a celulelour ]i [nlocuirea lor cu \esut fibros.

M`surile preventive, pot include elemente nutritive care vor ajuta s` construiasc` imunitatea ]i cre]terea abilit`\ii celulare din uger, de a lupta natural, la fel de bine ca ]i WBC.Acestea ar duce la sc`derea num`rului bacterial ]i la reducerea inflama\iei din uger.

3. CRE}TEREA IMUNIT~|II {N MOD ARTIFICIAL

C@teva succese au fost [nregistrate [n [ncerc`rile din clinici a vaccin`rilor, dar nici un vaccine are o aplicativitate larg` [n toate felurile de mamite.

FACTORII DE RISC PENTRU MAMITE

Mamita este un rezultat a mai multor factori interactivi; exemplu :

Practici deficitare de muls, igien`, deficien\e nutria\ionale (incluz@nd micronutrien\i), practici de management deficitar, pot predispune animalele la mamite.

Foarte rar un singur factor provoac` boala, a]a dar controlul poate fi [nbun`t`\it \in@nd sub control mai mul\i factori de risc dec@t unul.

CELULELE SOMATICE }I RELA|IA LOR CU MAMITELE

Celulele care se mi]c` [n interiorul alveolelor ca cel mai prompt r`spuns la infec\ie sunt celulele somatice ]i ele includ, mai multe tipuri de leucocite sau WBC.

Un num`r mare de celule somatice [n lapte este un indicator de inflama\ie [n uger.

=== Anexa6 ===

FITOTERAPIA

[NUME_REDACTAT] de Bairavli – [NUME_REDACTAT]` metod` necesit` grij` ]i aten\ie pentru o s`pt`m@n` sau mai multe s`pt`m@ni ]i, din acest punct de vedere, nu este foarte practic de folosit [n zilele noastre [n turmele comerciale. Aceast` metod` ]i-a demonstrat totu]i eficien\a [n Anglia unde a ac\ionat foarte eficient [mpotriva mamitelor clinice. Plantele medicinale care se folosesc sunt usturoiul, lemnul de salvie, Teucrium scordonia. Lemnul de salvie ac\ioneaz` [n special asupra problemelor glandelor mamare.

Metoda aceasta const` [n:

[ngr`direa animalelor [n spa\ii largi;

se [ncepe cu dou` zile de post; da\i vacilor numai ap`;

pune\i a]ternutul [n saci s` v` asigura\i c` animalul nu-l va m@nca ]I c` [I asigur` suficient` protec\ie [mpotriva frigului degajat de ciment;

[n fiecare diminea\` a postului da\i animalelor ceai din lemn de salvie [ntr-o singur` doz`; pentru a preg`ti lemnul de salvie, trebuie s` t`ia\i dou` m@ini pline de plant`, le cufunda\i [ntr-un litru ]I jum`tate de ap`, ]I ad`uga\i dou` linguri\e de miere de albine;

[n fiecare sear` a postului, da\i un laxativ bazat pe siminichie. {nmuia\i 20 de fire de siminichie [n jum`tate de litru de ap` rece pentru cel pu\in ]ase ore, ]I ad`uga\i o linguri\` de ghimbir de p`m@nt. Administra\i intr-o singur` doz`;

[n diminea\a celei de-a treia zile, administra\i un amestec format din doi litri de lapte, jum`tate de litru de ap` cald` ]I zece linguri mari de melas`; la final ad`uga\i lemn de salvie amestecat cu t`r@\e ]I melas`

la pr@nz ]I seara administra\i un preparat din doi c`\ei de usturoi zdrobit amestecat cu un litru de ap` ( 6-8 capsule de usturoi diminea\a ]I seara sunt echivalente );

[n fiecare diminea\` ]I sear` administra\i un preparat ob\inut din 2/3 dintr-un galon ( 2/3 din 4,34 l ) de f@n dulce, [nmuiat cu ap` cald`. Ad`uga\i 1 kg de t`r@\e ]I 10 linguri de melas`;

da\i aceea]I ra\ie timp de trei zile, gradual cresc@nd cantitatea de f@n potrivit apetitului animalului;

dac` g`si\i, dou` m@ini pline din urm`toarele plante: frunze de zmeur`, Geranium robertianum, Artemisia abrotanum;

c@nd tempertura vacii a revenit la normal, pute\i s` o scoate\i afar`, la iarb`.

VARECUL

Varecul, o varietate a spanacului este una din plantele rare a c`rei efect [mpotriva mamitelor a fost demonstrat ]tiin\ific. Efectul lui este mai degrab` preventiv dec@t curativ. {ntr-un experiment care a durat ]apte ani f`cut pe o pereche de vaci, uneia I s-a dat varec [n ra\ie ]I celeilalte nu, inciden\a mamitei a fost puternic redus` la vaca care a primit varec. Varecul are efect asupra mai multor tipuri de bacterii, s` nu mai men\ion`m numeroasele minerale pe care le con\ine.

ALIFIE BIODINAMIC~ PENTRU MAMITE

Aceast` alifie, care este aplicat` pe sferturile afectate, este f`cut` din untur` ]I flori de g`lbenele (Calendula officinalis). Iat` cum se prepar`:

topi\i 2kg de untur` [ntr-un boiler dublu

ad`uga\i dou` m@ini de flori uscate de g`lbenele

[nfierb@nta\i-le pentru o or` ]I jum`tate [n boiler

pentru o alifie mai puternic`, ad`uga\i extract de g`lbenele ob\inut [n urm`torul fel: umple\i un borcan cu 50-100 ml de flori uscate; acoperi\i cu etilacetat (se vinde [n drogherii); etan]a\i recipientul. Etilacetatul se va evapora repede;

filtra\i amestecul fierbinte printr-un tifon;

pune\i-l [ntr-un recipient de un litru ]I l`sa\i-l s` se r`ceasc`.

ALOE

Aloe este recomandat` pentru tratarea v`t`m`rilor ugerului, care foarte des duce la mamite stafilococice. Aplic`rile cu aloe vindec` foarte repede \esuturile. Pentru tratamentul unor mamite ca acestea, Coats ]I Holland recomand` injectarea cu 20 – 60 cc de aloe (gel sau form` lichid`) [n sfertul infectat cel pu\in o dat` pe zi. Vv`rful mamelonului trebuie sterilizat [nainte de injectare pentru c` aloe va transporta toat` murd`ria cu ea prin mamelon, aceasta agrav@nd situa\ia.

Aloe ajut` la drenarea infec\iei, are propriet`\i antiinflamatorii ]I este coagulant. Deasemenea are ]I propriet`\i diuretice, care servescc la [n muierea ugerului [nt`rit. {nc` odat`, trebuie s` reamintim c` laptele dat de vacile care sunt tratate [n acest fel nu trebuie pus [n rezervorul de lapte.

PANSAMENTE

{n tratatele despre produc\ia de lapte din secolul 19, Sheldon recomand` mai multe tratamente cu plante medicinale pentru mamitele clinice:

Aplicarea de comprense ( ATEN|IE! apa fierbinte cre]te inflama\ia) urmate de o mas` de hamei, ceai sau t`r@\e, repetate des. O plas` [n form` de T ata]at` animalului, \ine cataplasma la locul ei. Partea lung` a T-ului trece printre picioarele din spate ale vacii ]I se ata]eaz` cu partea scurt` [n partea cealalt` a ugerului.

Extract sau alifie de Belladona aplicat` zilnic pe uger reduce durerea ]I ajut` la secretarea laptelui mamitic.

Febra ]I constipa\ia care [nso\esc maimitele clinice pot fi tratate cu ulei ]I melas`.

TERAPIA CU OXIGEN

Importan\a terapiei cu oxigen a crescut [n ultimul timp, at@t pentru bolile plantelor c@t ]I pentru cele ale animalelor. {ntr-adev`r, oxigenul este esen\ial pentru s`n`tatea oamenilor ]I animalelor . {n terapia cu oxigen se folose]te de obicei peroxidul de hidrogen.

Acesta este un tratament al mamitelor, numit tratamentul Koch, dup` numele inventatorului s`u Dr. [NUME_REDACTAT] Koch, care are ca baz` o substan\` oxigenant` similar` cu peroxidul, glioxilida. Testele cu produc`torii de lapte [NUME_REDACTAT], sub supravegherea ministerului agriculturii BC, au demonstrat rezultate bune cu acest tratament. Deasemenea, un num`r mare de produc`tori de lapte din Michigan [I atest` eficacitatea.Glioxilida este v@ndut` [n fiole de 5cc, care este dozajul tratamentului. Doza este injectat` cu un ac hipodermic [n g@tul sau mu]chiul de pe g@tul vacii. Un singur tratament este administrat, uneori dou`, rar trei. Glioxida provoac` reac\ii [ntr-un ciclu de 21 de zile, reac\ii care dispar cu timpul. Ac\iunea acestui tratament se extinde pe o perioad` de un an sau doi.

ALTE METODE

Mai multe alte metode ]I produse sunt folosite [n tratamentul mamitelor. Dubii asupra eficacit`\ii metodelor se pot ridica [n cazul celor care nu au fost demonstrate ]tii\ific ( injec\ii cu albu] de ou [n mameloane) dar [ntreb`ri pot fi deasemnea ridicate ]I despre demonstrarea ]tiin\ific` a metodelor a c`ror aplicare poate face animalul s` sufere ( ex: injec\ii cu sulfat de cupru, oxid de calciu ]I olei de …………. [n uger). Urm`toarele sunt alte metode care merit` men\ionate.

METODE NATURALE:

Una dintre metodele demonstrate pentru un tratament rapid a mamitelor const` [n l`sarea unui vi\el viguros s` se al`pteze de la o vac` infectat`, asigur@ndu-v` ca vi\eluls` se al`pteze de la sfertul infectat. Din p`cate, vi\elul poate deveni un vector al microbului [n ciread`.

ACUPUNCTURA

Acupunctura este eficient` [mpotriva mamitelor dar tratamentul este foarte lung ]I mai pu\in agreat [n compara\ie cu alte terapii, potrivit lui Kendall. Mai nou, sunt c@\iva acupuncturi]ti care trateaz` bovinele [n America de Nord.

ANTICORPI

Anumite produse comerciale sunt f`cute cu anticorpi. Colostru este un asemenea produs, din Iowa (USA), disponibil printre veterinarii homeopa\i. Este administrat prin injec\ii intramusculare. Acest produs va elimina problema [n mai pu\in de 12 ore, ]I nu duce la pierdere de lapte.

CONCLUZII

Urm`toarele sunt cele mai relevante , privind [n urm` la metodele de prevenire ]I tratare a mamitelor f`r` antibiotice:

exist` mai multe tipuri de mamite. Este [n avantajul persoanelor care lucreaz` [ntr-o l`pt`rie s` fie capabil s` disting` [ntre diferitele tipuri de mamite ]I s` []I dea seama care sunt condi\iile care duc la dezvoltarea microorganismelor responsabile.

mul\i factori pot predispune animalele la mamite: mediul [nconjur`tor, genetica, factori de nutri\ie, fizici,etiologici ]I umani. Este foarte rar posibil s` punem seama apari\iei mamitelor pe un singur factor. Hr`nirea ]I igiena mulgerii, chiar ]I [n timpul perioadei uscate, sunt factori importan\i.

num`rul celulelor somatice este un mod de]I imperfect, practic de a detecta mamitele. A fost demonstrat` eficien\a efectiv` prin observarea cirezii pe timpul unei perioade mai lungi. {n zilele noastre, examinarea vizual` ]I fizic` a ugerului este modul principal de detectare a mamitelor.

igiena potrivit` [n timpul mulgerii, a]ternutul ]I suficient spa\iu pentru animal, selectarea animalelor afectate ]I hr`nirea adecvat` chiar ]I [n timpul perioadei uscate sunt moduri de prevenire a mamitei.

cataplasmele cu argil`, remediile homeopatice, plantele medicinale ]I terapia cu oxigen pot fi folosite ca metode curative [mpotriva mamitelor. Mamitele de toate felurile reprezint` o boal` care trebuie luat` foarte [n serios. Consultarea unui veterinar este recomandat`.

=== Anexa3 ===

FACTORI CARE CONTRIBUIE LA PRODUCEREA MAMITELOR

Factorii care contribuie la producerea mamitelor reprezint` o problem` greu de [n\eles, pentru c` este o boal` cauzat` de mul\i factori. Microorganismele sunt responsabile de infec\ie, dar intrarea lor [n glanda mamar` ]I stabilirea lor la nivelul la care cauzeaz` infec\ia contribuie mai mul\i factori; ex: ( igiena, ad`postul, clima, mulg`toarele, hrana ]I factorii genetici care ac\ioneaz` simultan ). Klaustrup ]I colaboratorii s`I ( 21 ) au estimat c` ` sensibilitatea la infec\ie este 25% atribuit` factorilor din mediul [nconjur`tor, 20% factorilor de ordin genetic ]I 50% managementului cirezii.

FACTORII DIN MEDIUL {NCONJUR~TOR.

CLIMA: poate avea o influen\` direct` sau indirect` asupra apari\iei mamitelor. Autorii mai [n v@rst` ( 7, 43 ) insist` foarte mult asupra expunerii la frig intens, curen\i de aer, umiditate excesiv` sau c`ldur` care predispun vacile la mamite.

Schimb`rile rapide de temperature` [ncurajeaz` apari\ia mamitei. Cercet`rile asupra modului [n care temperature influen\eaz` inciden\a mamitelor indic` faptul c` temperaturile extreme interact\ioneaz` cu al\i factori pentru a duce la apari\ia mamitelor, rareori numai temperature poate cauza apari\ia bolii. (21) Temperatura extreme` poate deasemenea s` afecteze num`rul celulelor somatice. A]adar, incident\a mamitelor cre]te odat` cu cre]terea temperaturii. {n Florida, o rat` ridicat` a mamitelor clinice a fost observat` la trei ani din ]apte [n timpul perioadelor foarte c`lduroase. O form` particular` a mamitelor numite foarte des mamita de var`, este cauzat` de ciupiturile insectelor care contamineaz` ugerul cu bacteria [NUME_REDACTAT] ]I cu alte bacterii anaerobe.

Frecven\a acestui tip de mamit` variaz` [n func\ie de regiuni, cele mai sensibile zone sunt v`ile umede.

Clima, poate avea deasemenea o influen\` indirect`, de exempul: condi\iile ml`]tinoase, umiditatea excesiv` vor face s` creasc` num`rul microorganismelor ceea ce duce la cre]terea riscului de infectare.

AD~POSTURILE

Un lucru minor ca acela de a \ine vacile [n ad`post cre]te riscul apari\iei mamitelor. C@nd vacile sunt [nauntru, riscul ca ugerul s` fie r`nit cre]te. Exist` deasemenea microorganisme a c`ror pondere este mai mic` [n aer liber. {n Australia unde vacile merg [n grajd numai pentru a fi mulse, mamitele cauzate de bacilli coliformi sunt rare.

De]I [ntrebarea este foarte des dezb`tut`, s-ar p`rea c` mamita este mai pu\in [nt@lnit` [n cazul stabula\iei libere dec@t [n cazul stabula\iei legate. S-ar putea interpreta c` mamita este mult mai frecvent` [n cazul stabula\iei libere pentru c` astfel microbii se transmit mai u]or de la o vac` la alta. Oricum, vacile sunt de obicei mai ferrite c@nd stau [n afara ad`postului. Deasemenea ele sunt mai pu\in predispuse la a-]I provoca r`ni, sau s` vin` [n contact cu a]ternutul de p`m@nt ]I totodat` ferite de apari\ia mamitelor. Adaptarea social` a vacilor [n interiorul turmei se face mai bine [n aer liber ( stabula\ie liber` ). Potrivit unui studio din Serbia (27), cazurile subclinice de mamit` au sc`zut cu 27% ]I cu 42% mai pu\ine cazuri de mamit` clinic` [n cirezile crescute [n system liber dec@t [n cele crescute [n system legat.

{n system legate le sunt mult mai predispose mamitelor datorit` tipurilor de standuri. Cu c@t este mai lung ]I mai lat standul, cu at@t vaca se poate mi]ca reduce@nd num`rul de v`t`m`ri ]I totodat` incident\a mamitelor. (19). Marele dezavantaj este c` mi]c`rile pe vertical` ale animalelor sunt restrict\ionate [n special c@nd acestea se ridic` sau se a]eaz`. Pere\ii [ntre standuri reduc incident\a mamitelor, provocate de mi]c`rile bru]te ale animalelor vecine ]I a predispunerii lovirii ugerului.

CALITATEA AERULUI DIN INTERIOR

Curen\ii de aer, umiditatea excesiv` ]I schimb`rile frecvente de temperature` [n grajd, sunt factorii majori care duc la frecven\a mamitelor. A]a cum am v`zut [n paginile anterioare, efectele indirecte asupra animalelor nu au fost studiate [ndeajuns. Oricum, efectele concentra\iei patogene [n grajd au fost mult mai mari. Exemplu: bacteria Klepsiella pneumoniae provoac` infec\ii majore c@nd umiditatea relative` este sc`zut` (48), pe c@nd num`rul infec\iilor produse de E.Coli nu variaz` cu schimb`rile de umiditate.

A}TERNUTUL

{n sistemul legat sau liber, a]ternuturile joac` un rol important [n incident\a mamitelor. Aceasta este u]or de [n\eles consider@nd ca maimtele provoac` infectarea laptelui care ajunge pe sol, umiditatea favorizeaz` dezvoltarea microbilor de pe a]ternuturi, provoc@nd mamite vacilor care de obicei stau 14 ore din 24 [n contact cu a]ternuturile. {ntr-un experiment [n care vacile au fost cazate cu ]I f`r` a]ternut nivelul mamitelor s-a dublat acolo unde nu era a]ternut. A]ternuturile neadecavte [n system liber, laolalt`, [n special cu num`r mare de animale, poate duce la serioase situa\ii [n caz de mamit` contagioas`. Diferitele materiale folosite ca a]ternuturi pot afecta cre]terea microorganismelor. Paiele sunt [n general cele mai indicate pentru a]ternut. Microorganismele patogene au o dezvoltare mai pu\in rapid` [n paie de ov`z ]I rumegu] de cedru dec@t [n h@rtie de ziar. (4) {n orice caz, paiele sunt mult mai favorabile pentru Klepsiella dec@t rumegu]ul (16). Rumegu]ul ]I paiele, mai ales dac` sunt [nc`lzite [ncurajeaz` dezvoltarea rapid` a coliformilor ]I sunt foarte des responsabile de epidemii de mamite coliforme (36).

STRESUL

Cu c@t un animal este mai stresat [n mediul s`u [nconjur`tor, cu at2t mai pu\in efficient este sistemul s`u imunitar ]I cu at@t mai pu\in poate rezista la infestarea cu microbi. A]adar cu c@t exist` mai mult stress cresc ]ansele apari\iei mamitelor. (10) Giesecke (10) chiar a demonstrate c` stresul afecteaz` integritaea celulelor intramamare, ceea ce reprezint` un alt factor care contribuie la mamite. Urm`toarele reprezint` surse de stress:

densitatea excisiv` a animalelor; apropierea vacilor [ncurajeaz` schimburile de microbi ]i rela\iile tensionate dintre animale.

managementul neregulat; comportanmetul imprevizibil din partea fermierilor

zgomotul

FACTORI GENETICI

Recent, au fost f`cute multe cercet`ri asupra modului [n care factorii ereditari influen]eaz` apari\ia mamitelor.Vacile mai productive sunt mult mai expuse c`tre mamite.Rasele selective care se concentreaz` doar pe produc\ia de lapte sunt f`r` dubiu un factor important [n rata crescut` a mamitelor.{n concordan\` cu surse diferite, factorii ereditari reprezint` 12% – 20% din cauzele de apari\ie amamitelor [ntr-o ras`.

Vacile selectate pentr anumite caracteristici au un num`r mai mare de cellule somatice (un r`spuns immunologic mai bun ), necesit@nd de dou` ori mai pu\in tratament, ]i laptele lor este aruncat pe jum`tate mai pu\in dec@t cel al vacilor selectate pentr o singur` characteristic`, de]I cele din urm` produc mai mult lapte.

Genetic, exist` o corela\ie [ntre procentajul de gr`sime [n lapte ]I incident\a mamitelor clinice.Cu c@t olinie de vaci d` lapte gras cu at@t aceast` linie este predispus` la mamite.A]adar este foarte important s` nu se fac` selec\ia pe aceast` baz`.

FACTORI DE NUTRI|IE

{n ciuda mai multor studii serioase f`cute pe acest subiect, leg`tura dintre diet` ]I mamite [nc` ridic` [ntreb`ri [n cercurile ]tiin\ifice.Dou` practice care cresc riscul mamitelor sut schimb`rile rapide [n diet` ]I excesul sau dezechilibrul dintre diferitele componente ale ra\iei.

AZO }I PROTEINE

Unul dintre factorii care cauzeaz` mamitele foarte des men\ionat este reprezentat de azotul ]I proteinele prezente [n mod excesiv [n m@ncare. {n concordan\` cu un studiu danez, nu exist` o leg`tur` definitive` [ntre con\inutul proteic al dietei ]I incident\a mamitei.{n orice caz, exist` mai multe dovezi [n ceea ce prive]te efectul d`unator al azotului care nu este [ntr-o form` proteic` (de ex:uree ]i amoniac ) [n inciden\a mamitelor.

Azotul nonproteic (NPN)este [n mod particular d`un`tor asupra celulelor albe din s@nge, sau leucocite, care protejeaz` ugerul.Schimb`rile bru]te ale ra\iilor bazate pe un con\inut bogat [n NPN [n porumbul umezit sau gr@ne [nsilozate ar trebui evitate.Cre]terile, oric@t de mici, a amoniacului [n s@nge are repercursiuni asupra metabolismului.

Dac` asemenea ra\ii sunt utilizate, ar trebui incluse suficiente fibre care s` hr`neasc` microorganismele din rumen, care vor converti azotul neproteic [n proteine bacteriologice.

Potrivit unui experiment realizat [n Germania, exist` o rela\ie semnificativ` [ntre nivelul ureei din s@nge ]i coloniile bacteriologice din uger.{n alt experiment, ad`ugarea ureei [n ra\ii cre]te riscul infec\iilor ]i cu mai mult de 16%.

Efectul asupra sistemului imunitar este evident [n mod particular c@ndureea este dat` [n cantit`\i mari (mai mult de 180g/zi, mai mult dec@t cererea de azot ).

CONCENTRATE }I ENERGIE

Este recomandat` reducerea cantit`\ii de concentrate date vacilor cu mamite.

Se pare c` este de asemenea valabil pentru prevenirea mamitelor, potrivit unui studiu german desf`]urat pe 1038 vaci la prima lacta\ie ]i 572 vaci la mai multe lacta\ii.C@nd ratiile vacilor con\in 25% concentrate mai bine dec@t 40%, apari\ia mamitelor a fost de 7% comparative cu 36% pentru vaci la prima lacta\ie ]i 19% [n compara\ie cu 37% pentru celelalte vaci.

Acela]i studiu compar` deasemenea nivelele de energie [n ra\ii.O energie mai mare con\inut` [n ra\ii cre]te incident\a mamitelor la vacile la prima lacta\ie, dar are effect opus la celelalte vaci.

RA|IA DE CALCIU }I FOSFOR

O doz` inadecvat` de calci ]i fosfor [n ra\ie duce la apari\ia febrei de lapte la f`tare.La turmele mari, la mai mult de 50% din vaci, lipsa calciului din ra\ie va dezvolta mamite coliforme la c@teva ore dup` f`tare.Aceast` hipocalcemie result` dintr-o cantitate de calciu ]i fosfor inadecvat` [n ra\ie.

GR^NELE {NSILOZATE }I F^NUL

Calitatea s`rac` a gr@nelor [nsilozate care au efect negative asupra sistemului imunitar.

Proteinele ]i zaharidele supra[nc`lzite pot omor@ celilele albe din s@nge care protejeaz` ugerul.Vacile hr`nite cu f@n ]i cereale au o rezisten\` mult mai puternic` [n toate sensurile, la mai mul\i agen\i patogeni dec@t vacile hr`nite cu gr@ne [nsilozate.{n unele cazuri, Pseudomonas ]i Proteus sunt singurele microorganisme care supravie\uiesc la temperature mari produse [n gr@nele [nsilozate.De]i rar, gr@nele [nsilozate contaminate [n acest fel pot fi o surs` de apari\ie a mamitelor cauzate de aceste tipuri de organisme.

F@nul af@nat ]i micotoxinele atac` deasemenea celulele albe din s@nge, sl`bind astfel sistemul imunitar.

LEGUMINOASELE

Leguminoasele, con\in substan\e estrogene a c`ror concentra\ie depinde de maturitatea plantei.

Transformarea legumelor [n silozuri nu le reduce proprietatea estrogenic`.De-a lungul unui mechanism psihologic, care nu este foarte bine [n\eles, aceste substan\e estrogene externe (care nu sunt produse de vac` ) vegheaz` la [ngrijirea mamitelor.Mai multe studii indic` faptul c` aportul de estrogene la ra\ia de m@ncare a vacilor cu mamit` cronic` accentueaz` infec\ia.Este important s` nu se combine furajele [nsilozate cu un con\inut bogat [n de estrogeni.Alimentarea cu estrogeni favorizeaz` dezvoltarea premature` a ugerului ]i cre]te riscul apari\iei mamitelor.

SELENIUL }[ VITAMINA E

{n ultimii 10 ani, mai multe cercet`ri sau aplecet asupra folosirii suplimen\ilor ]i rolului pe care [l au seleniul ]i vitamina E [n prevenirea ]i tratamentul mamitelor.Men\inerea unui nivel adecvat al seleniului [n organism ajut` la prevenirea mamitelor, reduce gravitatea infec\iilor ]i oface s` dispar` pentru o perioad` scurt` de timp.

Seleniul se folose]te la revigorarea r`spunsuluisistemului imunitar, prin cre]terea eliber`rii de leucocite ]i cre]terea eficien\ei fagocitelor.Seleniul ]i vitamina E conlucreaz` [n organism.

Astfel, un supliment de vitamina E de 1000U.I./zi reduce num`rul celulelor somatice darn u ]i riscul apari\iei mamitelor.Cu am@ndou` suplimentele de selenium ]i vitamina E, se poate a]tepta ca infec\ia s` se reduce` cu 42% la f`tare, cu 59% pet oat` durata infec\iei ]i cu 32% pentru mamita clinic`.Rolul seleniului este considerat a fi cel mai important [n cazul mamitelor subclinice.

Suplimentul de selenium poate juca un rol foarte important [n cazul mamitelor cauzate de E. Coli.De exemplu, vacilor c`roar li se d` un supliment de seleniu de 0,35mg/Kg con\inut uscat, resist` mai bine mamitelor cauzate de E. Coli.

Durata acestui tip de mamit` este chiar mai scurt` c@nd vacile primesc 2mg de selenium / zi / Kg [n ra\ia de m@ncare.

Nivelele recomandate [n s@nge sunt de 0,2 – 1,0g/ ml pentru selenium ]i mai mult de 4g/ml pentru vitamina E.Ra\ia de m@ncare trebuir s` con\in` 3mg de selenium pe zi [n cazul vacilor sterpe ]i 6mg/zi pentru vacile productive.Ra\ia trebuie s` furnizeze 1000U.I. vitamina E/zi pentru am@ndou` categoriile de vaci.

Suplimentarea de vitamina E are un effect mai mare (bun) asupra vacilor sterpe dec@t a vacilor [n lacta\ie, la care o bun` parte din suplimentul de vitamina E este suplimentat [n lapte.

IMPORTANT: Nu este folositor, ba chiar d`un`tor s` d`m numai doze mari de selenium (adic` f`r` vitamina E ), pentru c` efectul poate fi toxic.O doz` de selenium de 16mg/zi poate provoca mamita [ntr-un nivel mai ridicat administrat` singur`, dec@t dac` este administrat` [n acela]i timp cu un supliment de vitamina E.

SILICIUL

Ultimele cercet`ri demonstreaz` c` nivelul siliciului [n laptele infectat [n cazul mamitelor era de numai 0,39mg/litru [n timp ce [n laptele normal era de 0,81mg/litru.

De asemenea, nivelul siliciului [n s@ngele vacilor infectate cu mamite este de 1,02mg/litru [n compara\ie cu 1,63mg/litru pentru vacile neinfectate.

Siliciul, al c`rui rol este similar cu cel al seleniului, are un effect foarte important radicalilor liberi, lipidelor de peroxide ]i activitatea macrofagelor.Siliciul con\inut [n ra\ia de m@ncare poate cre]te prin hr`nirea vacilor cu paie de cereale.

AL|I FACTORI DE NUTRI|IE

O ra\ie deficitar` de vitamina A reduce imunitatea.Un cercet`tor Italian a [ncercat s` controleze mamitele cu supliment devitamina A ]i beta – carotene.

Potrivit lui Katholm, fierul deasemenea, joac` un rol foarte important [n prevenire mamitelor.Este legat de proteinele lactofere.

FACTORII ETIOLOGICI }I PSIHICI

NEVOILE VI|ELULUI

Faimosul fitoterapeut pentru animale, [NUME_REDACTAT] Bairacli – Levy (6), crede c` [mpiedicarea vacilor de a beneficia de pl`cerea ]i stimulare comportamentului de [ngrijire a fetu]ilor este una din principalele cause de mamit`.Cu lingerea fetu]ilor se face perceput` distinc\ia [ntre factorii “psihologici” ]i “psihici”.Adesea se observ` c` vacile separate de proprii pui, dup` f`tare acestea [I caut` ]i strig`.{ntrebarea binen\eles ste dac` vacile difficult`\i (emo\ii).

Dac` aceast` ipotez` este acceptat`, oricum, s-ar sugera c` vacile care suport` separarea cu o mare dificultate, dezvolt` mamite mult mai u]or.

Un nivel psihic, dac` frecven\a cu care vi\elul suge, mai mare dec@t lacta\ia vacii.Microorganismele care invadeaz` sfertul mamar, au un timp foarte scurt s` se dezvolte.Vacile trebuie deci, s` fie mules mai mult la [nceputul lacta\ie?Anumi\i cercet`tori au observat c` durata ]i frecven\a mamitelor a fost sc`zut` pe perioada primelor lini dup` f`tare, la vacile care au al`ptat puii pentru 6 p@n` la 10 zile ca opus la 1or`, 2zile sau 4 zile.

IERARHIA TURMEI( CIREZII )

{n stabula\ie liber`, ierarhia este creeat` cu ajutorul cirezii, acest fenomen este mult mai intens la capre dec@t la vaci.

Este posibil cei mai pu\ini dominan\i membrii din grup, au tandin\a de a dezvolta boala.Avantajul sistemului liber este c`ierarhia rela\iilor dintre membri este clar`.Vacile [n system legat pot fi t`cute, stresate, iar rela\iile dintre ele nu sunt clare.

UGER – GLANDA MAMAR~

A fost demonstrate c` vacile care au reten\ie placentar`, prezint` mamite mai mult dec@t cele care nu au reten\ie.

Riscul de dezvoltare a mamitelor este crescut.

Mamitele sunt clar associate cu reten\iile placentare [n cazul mamitei cauzate de Actinomyces pyogenes datorit` cercet`torilor germani.Acest tip de mamit` reprezint` 17% din cazurile din Germania.

Aceste mamite apar [n mai pu\in de 2 luni dup` f`tare fiind adesea legate de uter care nu a fost suficient cur`\at.Desc`rcarea de materie purulent`, murd`re]te coada ]i trenul posterior al animalului ]i a]ternutul, care favorizeaz` contaminare mediului [nconjur`tor ]i ulterior al ugerului.

Unii veterinary [ndr`snesc mai mult s` zic` c`, organelle reproduc`toare pot servi ca rezervoare de infec\ie.Agen\ii patogeni trec din s@nge [n glanda mamar`.

RUMEN – GLAND~ MAMAR~

Rumenul este un organ foarte important al vacii ]i s`n`tatea altor organe depinde de el.C@nd acidoza se instaleaz` [n rumen ( prea multe cereale [n ra\ie) se pot creea condi\ii bune de cre]tere a bacteriei Streptococcus bovis ]i eventual drojdii pl`cute bacteriei Candida albicans.

Deci, cu toate c` rar, toxinele din aceste substan\e pot circula pretutindeni [n system ]i favoriz@nd bacteriilor gram positive s` atace ugerul (54).

M~SURI CURATIVE (TRATAMENTUL MAMITELOR F~R~ ANTIBIOTICE)

Urm`toarele metide curative sunt particulare pentru mamitele clinice ]i cornice.Exist` o gam` larg` de metode curative, care pot fi folosite ca o alternative` la antibiotice: homeoterapia; argilo terapia; fitoterapia etc.Avantajul, homeoterapiei peste antibiotice este c` mulsul poate fi continuat.

Alte produse alternative folosite, nu trebuiesc s` ajung` [n cantitate mare [n lapte deoarece testele pentru detectarea antibioticelor [n lapte, pot reac\iona pozitiv, recunosc@nd produsele ca unele uleiuri esen\iale.

C@nd un tratament [ncepe s` fie administrat, este important s` se modifice alte practice.

Vacile infectate trebuie s` fie prudent hr`nite.Concentratele trebuiesc reduse, ca ]i fibroasele; laxativele trebuiesc incluse.{n cazul mamitelor clinice, Eckles, recomand` cerealelor din ra\ii la o treime c@t de repede posobil de la apari\ia simptomelor ]i p@n` la dispari\ia lor.

Un purgative trebuie s` fie dat ([n afara tratamentului homeopathic).

S` se evite expunerea animalelor infectate la frig ]i curen\i de aer.

Mulgerea u]oar` cu m@na de 3 p@n` la 6 ori pe zi.

Extrem` aten\ie trebuie folosit` cu produsele care sunt injectate [n mamelon.

Este destul de s` faci injec\ii [ntr-un mediu contaminat, f`r` s` provoci o nou` contaminare a sfertului.

{n toate cazurile este important s` se contacteze imediat un medic veterinar, dac` nu se constat` o [mbun`t`\ire rapid`.

ARGILO – TERAPIA

Argila are multe propriet`\i terapeutice, ca ]i cataplasm`.

S-a dovedit a fi efficient` la tratarea inflama\iei cauzat` de mamit` , pe socoteala unei absor\ii [nalte.

Pentru prepararea argile solu\ii, aceasta este amestecat` cu un lichid.Unii cercet`tori folosesc ap` la temperature camerei, al\ii folosesc ulei de m`sline.Un bun compromise este s` se foloseasc` o jum`tate cantitate de ap` ]i o jum`tate cantitate de ulei, uleiul care d` o elasticitate ]i consisten\` pastei.

Rezultatul final trebuie s` fie correct, lichidul s` adere o vreme la eger.

C@nd folosim apa, aceasta poate s` penetreze p`trund` [ncet [n argil` f`r` amestecare.Vasul trebuie s` fie acoperit cu o textil` ]i s` fie confec\ionat dintr-un material nereactiv ca, po\elanul sau sticla.

Efectul terapeutic al pastei poate fi crescut ad`ug@nd dou` p@n` la trei pic`turi de ulei de pin pentru fiecare 2litri de amestec.

Argila cataplasm` trebuie s` fie aplicat` peste partea infectat` a ugerului dup` mulgere.Argila trebuie [ndep`rtat`, dup` uscare ]i reaplicat` de 2 – 3 ori/zi, cu o nou` solu\ie.Solu\ia trebuie l`sat` pet oat` durata nop\ii dup` ulgerea de sear`.{n caz c` amestecul con\ine ulei, mamita se consider` vindecat` c@nd uleiul r`m@ne pe uger dup` uscarea argilei ]i [ndep`rtarea ei.

Acest tratament poate produce rezultate [n 2 – 3 ore, [n cazul unei mamite acute, 4 – 6 ore [n cazul unei mamite cu mai pu\ine forme serioase ]i 2 – 3 zile la mamitele cornice.

Dac` tratamentul nu pare s` aib` nici un efect dup` acest timp, alte m`suri trebuiesc luate [n considerare.

HOMEOTERAPIA

Tratamentul preventiv homeopathic este reprezentat de administrarea unei solu\ii ca ac\iune pe [ntregul efectiv de animale, dec@t pe fiecare individ [n parte.

Aceste solu\ii homeopate sunt fragmente de cellule parogene care cresc r`npunsul imun. Acestea stabilesc leg`turi cu specia bacterian` care cauzeaz` problema efectivului.

Mac.Leod recomand` un astfel de preparat cu 30 dilu\ii sub form` lichid` administrat` pe gur` sau [n apa de b`ut a efectivului.

Acesta recomand` urm`toarele combina\ii, ca multiple folosiri [n remedii: Belladona, Urtica, Sulful, Siliciul, C`rbunele vegetal, Phytolacca.

Avantajul acestor complexe, care vindec` 3 din 4 cazuri, ]i care sunt u]or de folosit.Unii practicieni nu recomand` folosirea complexelor pe animalele care vor fi p`strate mai mul\i ani deoarece, aceste substan\e tind s` sl`beasc` sistemul imunitar.

Tratamentul homeopatic se administreaz` pe toat` membrane mucoasei.

Homeopatia este mai pu\in efficient` c@nd infec\ia este cauzat` de lovituri ale glandei mamare.

Multe din remediile specifice homeoterapiei sunt selectate dup` simptomele specifice, at@t ca; re\inerea laptelui,edemul etc.

Cele mai dese combina\ii folosite de doi veterinari faimo]i: ca [NUME_REDACTAT].Leod ]i [NUME_REDACTAT], sunt date [n tabelul 4 ]i 5.

{n caz c` mamita clinic` este provocat` de E.Coli, s-au ob\inut bune rezultate cu urm`torul tratament homeopatic:

Tratamentul ini\ial: Aconitum D4; Phytolacca D1; Bryonia D4.

Tratamentul ulterior: Phytolacca D1; Bryonia D4; Lachesis D8; Mercurius solubilis D4.

Principalele microorganisme implicate [n infec\iile mamare,caracteristicile ]i prevenirea lor

=== Anexa7 ===

HEPATICE

Aspatofort-fiole 10ml,trofic hepatic,detoxifiant al NH3,in hepatita cr.,acuta,coma hepatica,adm:i.v.1-2fiole in 200-300ml glucoza izotona/2-4x/zi

Arginina-sorbitol-fl.250ml,detoxifierea NH3,coma hepatica,substrat energetic,adm:i.v. lemtmax.200ml/h pana la 500ml/zi,i.v.rapid voma,fav.dezv.acidozei,creste diureza.NU in insuf.renala

Mecopar forte-cpr.(metionina,riboflavina,biotina,Ca,vit.pp,vit.E)act.ca fact.lipotropi,hepatoprotector,hepatotrofica.adm:1-3cpr.la mese.NU in coma hepatica si hepatite grava in insuf.renala.

Metaspar-cpr.cu (metionina,ac.aspartic,tiamina,riboflavina,piridoxina),Htrofic,Hprotectoare,in hepatite cr.,steatoza hepatica.adm:3-5cpr.de 3x/zi inaintea meselor timp de 30 zile.NU in coma hepatica si insuf.renala.

Trofopar-flacoane,fol.in hepatita virotica,hepatita cr.,ciroza hepatica.adm:cont.se dizolva in 4ml sol.salina izotonica se inj.i.m.1-1,5ml/zi in hepatita acuta 5zile si in hepatita cr.,ciroza 20zile

Glutarom-ac.glutamic,drj. Fiole 10ml-aa.esential detoxifica scoarta cerebrala de excesul de NH3;interzisa in anurie,insuf.renala,produce alcaloza

Fosfobion-fiole 1ml(ATP sodic)-vasodilat.,coronodilat.creste temp adm:i.m.,i.v.lent,1-2fiole

Esentiale-2cpr./zi/50zile

Liv 52-Hprotector,intox.cu medicamente cu alcool,metale grele:1cpr/zi/2sapt.

Cantastim-stimuleaza imunitatea,1fiola/sapt.

Decanofort-fiole 1ml steroid anabolizant ,in osteoporoza cahexie,interventii chirurg.,arsuri intinse;adm:1fl. La 3-4sapt. cure de 6 inj.

Folicisteina U-fl.,drj.,trofic general,hepatic,cutanat

Fosfotonic-fl.20ml 2%;stimuleaza metabolismul hematopoiezei si osificatiei dupa fracturi,paralizii acute post partum,tulb.de crestere,tetanii.adm:3-4zile 5-15ml a.m.

Cacodilatul de Na-stimuleaza hematopoieza,1-5ml sol.10%,0,5-2,5ml sol.20% zilnic 10-15zile se poate repeta dupa o pauza de 10-15zile inj.s.c.

=== Anexa4 ===

Digestiv

ANTIACIDE

Gastrobent-cu bentonita si lidocaina(suspensie) 3-4 lingurite/zi 8-12zile

Ulcerotrat-cpr.1-2dupa mesele principale

Oxid de magneziu-purgativ

Hidroxid de magneziu-purgativ,intra in comp.[NUME_REDACTAT]-laxativ,antiseptic

ANTISECRETORII&ANTISPASTICE

Gastrozepin-cpr.contra terapiei cu cortizoni;1-2cpr.efect 12ore

Lizadon-cpr.(papaverina,atropina,fenobarbital,aminofenazona)sau supozitoare;1/2cpr.2-4x/zi

Scobutil-cpr.Supozitoare,fiole-f.eficiente(scopolamina);1-2cpr./zi;1-2fiole/zi,i.m. i.v. s.c.

Sulfat de atropina-fiole 1ml;adm.0,2-1ml/corp

Scobutil compus-cont.anestezic

DISPEPSII-[NUME_REDACTAT]-cpr.-0,2-0.5g a.mici 2-5g a.mari(tratament prelungit dizolva tartrul)1-2cpr.desfacute in apa in timpul meselor

Trferment-(tripsina,lipaza,amilaza)adm.in trat.cu sulfamide 1-2cpr. dupa mese

Tripsina-in insuf.pancreatica,(tripsina liofilizata-uz ext.trat.plagi,ulcere,abcese,fistule,arsuri)aplicata sub forma de comprese sau irigatie pic. Cu pic.,pe tes.acidese aplica in prealabil o sol.alcalina(NaOH)

Nutrizine-pancreatita(bila de bou)

Mexaze-nu distruge fl.saprofitta

Papaina-dispepsii

Cotaim forte-drj.(tripsina,lipaza,amilaza)

Festal-pancreatite,2-3drj.la fiecare masa

Anghirol-drj.coleretic,slab diuretic-in balonare,eructatii,flatulenta,greturi,digestie dificila-2-3drj.inaintea meselor

Colebil-drj.coleretic,slab laxativ(idem anghirol)

Carbo medicinalis-absoarbe secret.gastrice si gazele nocive din fermentatie si putrefactie-fol.in flatulenta,intoxicatii cu alcaloizi

ANTIEMETICE

Emetiral-drj.5mg, supozitoare,0,5mg/kg corp,2-3drj2x/zi(a nu se depasi 20mg/zi)-antihistaminic

Metoclopramida-cpr.10mg,sol.apoasa,fiole2ml-10mg,normalizeaza fct.gastrice(motorii si secretorii)-in greata,voma,sughit;0,5mg/kg corp sau 1/2cpr.2x/zi sau 1-2ml i.m.,i.v.repetand la nevoie

Torecan-drj.,fiole 1ml-intervine in echilibru,1drj.2x/zi sau 1fiola 2x/zi i.m.-antihistaminice

Lauronil-scopolamina bromhidrica si fenobarbital;sedativ si deprimant central cu efect intens antivom.,antispastic,antisecretor;fol,in stari de agitatie motorie marcanta,convulsie,delirium tremens,pregatirea anesteziei.adm.1-3cpr./zisau 1-2cpr.inaintea anesteziei.

VOMITIVE

Apomorfinele-c.m.bun la caine,i.v.-1mg/kg

Veratrina-fiole 5ml(la porc)i.v.,i.m.1-3mg/kg

Emeticul-la porc1%;0,5-2g/animal sau cate o lingura din 10 in 10min pana la aparitia vomei

Apa oxigenata-“per os”pana apare voma

PURGATIVE

Istizimul-pt.a.mici,(pulb.de cul galbena)

Durcolax-1/2/animal

Ulei de ricin-1-2lingurite2x/zi,gust neplacut se amesteca cu sare de lamaie,se absoarbe la niv.intest.

Ulei de parafina-f.tare-1lingurita/zi,efect in 8-10ore,trat.indelungat posibil efect cancerigen

Supozitoare cu glicerina-1sup.-2

Oxidul de Mg-purgativ-tratam.3zile cu 3pauza-12zile-si-antiacid

Hidroxidul de Mg-purgativ-antiacid

Laxatin,Purgofen,Carbocif-bine tolerate,efect in 6-7ore,modificarea fecalelor si urinei in rosu;cpr.(fenoftaleina)1-2cpr,NU anim.cu retentie hidrosalina

Sulfatul de Mg,Sulfatul de Na-pulbere;pt.diminuarea colicilor se dilueaza subst.activa;NU se adm. Anim. Cu retentie hidrosalina

GASTRICE-INDIGESTII GAZOASE

Sicadem,Pretympan,Blo-Trol=sparg bulele de aer si imparte cont.ruminal intr-o faza lichida si una gazoasa;50ml/rumeg mare,10-15ml/rumeg.mic/diluat cu apa.