Notiuni Generale Referitoare la Activitatea de Publicitate

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE REFERITOARE LA ACTIVITATEA DE PUBLICITATE

LEGISLAȚIE INTERNÃ-INTERNAȚIONALÃ

1.1.Conceptul de publicitate

Publicitatea este o componentă importantă a politicii promoționale, unul din mijloacele cele mai utilizate în activitățile de piață. Prin intermediul ei întreprinderea se implică și se raportează la evolutia pieței, îmbrăcând o largă paletă de tehnici. Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite.

Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorințelor clienților potențiali, și formarea asociațiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosința metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puțin subtile.

Vânzătorii văd reclama ca o parte constituentă a strategiei generice de promovare a acestora.Alte componente ale  promovării sunt mărcile, relațiile publice, vânzările personale și promovarea de vânzări. Publicitatea cuprinde toate acțiunile care au drept scop prezentarea indirecta- orala sau vizuala- a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marca sau firma. Ea vizează, pe termen lung, modificări de cimportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori ca și menținerea fidelității acestora fata de oferta întreprinderii. Pentru ce acest demers să aibă finalitatea dorită, în proiectarea conținutului și alegerea formelor și mijloacelor utilizate, întreprinderea trebuie să aibă în vedere câteva caracteristici ale publicului: dorința de a fi tratat ca un partener activ și exigent, disponibilități diferite de reacție față de fenomenul publicitar, capacitatea de a-și exprima propriile idei și exigente fata de acest gen de activitate.

Caracteristic publicității este faptul că ea reprezintă un mijloc de comunicație de masă: mesajele nu sunt transmise unui singur individ, ci unui întreg grup, mai mult sau mai puțin numeros, de persoane, iar raporturile dintre emițător și destinatari nu sunt directe, sunt intermediate de un canal de comunicație de masă.

PUBLICITATEA

și metodele frecvente de promovare

TEHNICI DE MANIPULARE

CLIENȚI,

CUMPĂRĂTORI

Figura 1.1. – Publicitatea de la producator la consumator

Formele de materializare a publicității sunt numeroase, dar toate au ca scop final realizarea unei comunicații eficiente în cadrul mediului economico-social, al pieței, invederea modificării atitudinilor și comportamentului consumatorilor. Acestui scop principal îi sunt subordonate unele obiective specifice: susținerea procesului de vânzare prin crearea unei imagini favorabile în rândul consumatorilor potențiali; atragerea de noi segmente de consumatori; lansarea pe piață a unui nou produs; introducerea unui nou preț etc.

Mijloacele majore de transmitere a mesajelor publicitare sunt:

Presa cotidiană și periodică – este un mijloc cu randament excelent (în condițiile unei utilizări corecte). Alegerea publicației se face în funcție de difuzarea teritorială, momentul apariției, categoriile socio-profesionale ale cititorilor, tirajul, prețul de vânzare al spațiului, calitatea imprimării etc. Avantaje: flexibilitate, aria vastă de difuzare, controlul asupra expunerii anunțului. Elementele anunțului sunt ilustrația, textul, sloganul; Figura 1.2. Presa cotidiana si perioadica

Radioul – este un mijloc rapid și cu mare acoperire a publicului. Avantaje: selectivitatea (în funcție de ora transmiterii), costuri moderate, flexibilitate; dejavantajul consta în faptul că mesajul este prezentat doar sonor, imaginea ascultătorului fiind parțială și efemeră;

Televiziunea – este  un mijloc relativ recent, dar cu o expansiune impresionantă. Avantaje: flexibilitate, repetare la ore de maximă audiență, combinație unică a mesajului (sunet, imagine, mișcare). Dezavantaje: costuri ridicate, selectivitate redusă;

cinematograful – constituie un mijloc modest, utilizează spoturi costisitoare, de obicei cu dublă folosință, pentru televiziune și marele ecran;

publicitatea exterioară: afișe, panouri, însemne publicitare. Avantaje: transmit mesaje simple și concise. Elemente de diferențiere: modul de prezentare, locul de expunere, durata de expunere.

Prin tipărituri: cataloage, pliante, broșuri, agende și calendare.

1.2. Scurtă abordare istorică

Cea mai timpurie metoda de reclamă datează din China în secolele XI-VII î.Ch.Se foloseau de versuri poetice si cantece recitate chiar de catre vanzatori , promovanduse astfel diverse produse alimentare.In Egiptul Antic s-au dezvoltat forme de publicitate prin anunturi de vanzari tiparite pe foile de papirus atasate ulterior pe peretii si stalpii cladirilor.Firma interioară de publicitate, consta de obicei intr-un semn, pictat foarte atrăgător pe peretele unei clădiri. Acest tip de semen vechi a fost descoperit în ruinele Babilonului, Romei Antice și ale orașului Pompei.

Cu 500 de ani mai târziu, comercianții egipteni amplasau pe marginea drumurilor publice stanci sculptate cu diverse mesaje comerciale în scopul informării călătorilor despre produsele si serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în Roma antica, erau folosite mesaje pictate pe pereți în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.

Perioada medievală este caracterizata prin apariția unor noi forme de publicitate, simplă, dar eficientă: folosirea așa-numiților "strigători". Aceștia erau cetățeni, angajați de către comercianți, care lăudau prin strigăte calitățile mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Asa zisii "strigători" sunt astazi crainicii sau moderatorii care difuzează reclame radio sau TV.

1453 –Dupa descoperirea presei tipografice de către Johann Gutenberg, tipografii, și mai târziu comercianții, se incepe utilizarea micilor"fluturași" pentru a-și promova produsele.Lipite pe zidurile orasului, aceste bucati de hartie contineau anumite simboluri specific breslei. Această formă de publicitate a fost folosită foarte mult timp, până în epoca modernă și s-a caracterizat printr-o flexibilitate deosebită, afișele erau avantajate de faptul ca puteau fii usor purtate dintr-o zonă în alta (Fig. 1.2.).

Figura 1.2. – Fluturași de promovare a produselor

1472 – 1730 – Prima reclamă si-a facut aparitia în anul 1472, în limba engleză, sub forma unei mici bucăți de hârtie distribuită manual, promovand vânzarea unei cărți de rugăciuni. 200 de ani mai târziu , primul anunt in ziar aducea la cunostinta o recompense oferita pentru recuperarea a 12 cai furați. Inca din 1704, Boston Newsletter a inceput sa publice cu regularitate primul ziar al coloniilor americane. Aproximativ 25 de ani mai târziu, Benjamin Franklin a avansat reclamele facandu-le mai atractive folosind tiparirea titlurilor cu litere mai mari. Reclamele promovau cărți și jurnale care deveneau tot mai accesibile odată cu dezvoltarea și perfecționarea tipografiilor, deasemenea reclamele pentru medicamente care au beneficiat de o mare raspandire în urma epidemiilor care devastau Europa.4

1841 – 1869 – În SUA primele forme ale publicității au apărut în Philadelphia, Pennsylvania, când Volney B. Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agențiilor de publicitate din zilele noastre. Agenții săi contractau cu ziarele spații de publicitate la prețuri conținând discount-uri, urmând apoi ca ele să fie vândute către diverși clienți, la un preț mai mare. În 1869 Francis Ayer a fondat „N.W. Ayer & Son”, agenție care există și în zilele noastre. Ayer a modificat practica de până atunci a agențiilor de publicitate facturând clienților același preț pe care îl contractase, plus un comision agreat de ambele părți.

1880 – In Romania prima agentie de publicitate a luat fiinta datorita fondatorului sau David Adania ,agentie care purta chiar numele acestuia. Până in ziua de astazi,in Romania publicitatea a trecut prin mai multe etape: strigătul mărfurilor în fața prăvăliilor și în zonele cele mai circulate; "anunciurile" ("înștiințările"), sau "mezaturile", "vânzările" sau "înștiințările particulare", care erau informații despre marfa sub forma unor texte scurte și apăruseră în ziarele vremii începând cu anul 1829. Acestea din urmă aveau o formă concisă pe care azi o numim "mica publicitate”.

1886 – Considerat parintele advertising-ului modern, Thomas J. Barrat, angajat al companiei Pears Soap, companie ce producea sapunuri si cosmetice a conceput si a lansat prima campanie de advertising ce s-a dovedit a fi deosebit de eficienta in vanzarea produselor companiei. În această campanie publicitară, Thomas J. Barrat a folosit în premieră slogane specifice, imagini și fraze de impact pentru clienții cumpărători. Sub conducerea lui Barrat, Pears Soap, a devenit primul brand înregistrat legal.

1893 – Pe plan mondial cele mai promovate produse din aceasta perioada au fost asa-zisele “medicamente patentate”. Peste 50 de firme producătoare cheltuiau pe publicitate mai mult de 50.000 de dolari anual. În ultimii 20 de ani, aceste companii au devenit producători de alimente, săpunuri sau cosmetice. Folosind nume specifice au inceput sa isi promoveze produsele sub denumiri de diferite marci.Scriptul distinctiv al numelui Coca Cola a fost prima dată promovat pe evantaie suvenir, tăvi, calendare și multe alte obiecte promoționale, devenind cea mai cunoscută marcă din lume.

1920 – Este anul în care a avut loc o transformare masiva a intregii industrii publicitare,atât din punct de vedere al practicii cât și al abordarii. Acum, agențiile de dpublicitate încep să dezvolte strategii de marketing și copywriting. Mai mult, agențiile au început să cerceteze cat mai mult piata facand și studii demografice pentru a putea atrage cat mai mult si pentru a fii cat mai pe placul comsumatorilor. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate, iar la sfârșitul anilor \'20 publicitatea a luat ființă și în acest domeniu.

1924 – In timpul primului razboi mondial Regina Maria a României, a ajuns sa fie cunoscută în toată Europa datorita voluntariatului depus pe front.Aceasta a acceptat să apară într-o reclamă în care să laude calitățile cremei "Pond's Cold" dand nastere in felul acesta primului testimonial din istoria publicității. Regina Maria a fost prima personalitate regală care a acceptat sa faca un astfel de gest. Acest tip de publicitate s-a dovedit a fi în timp unul dintre cele mai credibile și mai eficiente în toată lumea.

1950 – Aparuta inca din anii ’40, televiziunea nu s-a putut impune imediat din cauza preturilor forte ridicate ale televizoarelordar si din cauza numarului scazut de canale tv.Dupa numai 10 ani mai târziu însă, televiziunea depasise cu mult radioul. Tonul publicității de asemenea s-a schimbat. Odata cu prezentarea produsului promovat se prezenta si imaginea acestuia,se putea demonstra si se putea da detalii despre utilizarea produselor, folosindu-se in acelasi timp , pe scara larga , de diferite personalitati care sa promoveze si sa laude produsul.

1980 – Creșterea producției de masă și rapidă îmbunătățire tehnologică, apariția produselor electronice mici (telefoanele, casetofoanele, calculatoarele) care au devenit disponibile publicului larg la prețuri accesibile, au devenit obiective largi și pentru publicitate. Sfârșitul anilor '80 a marcat apariția culorilor "neon" pe aproape orice obiect care putea fi imprimat. O dată cu apariția calculatorului, s-a dezvoltat și o întreagă industrie de obiecte promoționale legate de acesta: mousepad-uri, wrist rests, mouse holders, screensavers etc.

Tehnologia digitală a propulsat industria publicitatii outdoor. Panourile publicitare, pictate manual care au fost folosite dealungul anilor, au fost inlocuite cu cele tiparite cu ajutorul calculatorului. Companiile outdoor oferă o selecție diversificată de formate outdoor: reclame în stațiile de autobuz, pe chioșcuri, publicitate în aeroporturi, display-ere în marile centre comerciale și pe taxi-uri ( fig. 1.2.).

În Romania , de examplu , intre anii 1990 si 2002 au fost editate 198 titluri de publicații specializate în publicitate, insa doar 63 cu difuzare națională. În 1999, publicitatea deținea poziția III, cu o pondere de 9% din totalul timpului de emisie radio la nivel național și aceeași poziție cu o pondere de 11,1% din totalul timpului de emisie TV. In 1990 Tim Berners-Lee inventeaza renumitul World Wide Web(www). Industria publicitară pe internet este încă în faza de început. In 1995 isi face aparitia publicitatea online intr-un mod semnificativ și cele mai multe dintre standardele, normele și politicile acestei industrii au fost stabilite în ultimii 2 ani. Internetul a devenit principalul mod de a comunica și de a încheia contracte. În anul 2004, publicitatea on-line a ajuns la nivelul de 8,4 miliarde dolari.

Figura 1.3. – Evoluția panourilor publicitare

1.3. Tipuri de publicitate

Obiectivele publicității pot fii clasificate după scop: acela de a informa, de a reaminti sau de a convinge. Confruntate cu un mediu în continuă dezvoltare și cu o concurență tot mai puternică întreprinderile și-au diversificat și multiplicat formele de realizare a publicității. Acestea pot fii categorisite, în funcție de o serie de criterii validate de practică, astfel:

În funcție de obiectivul vizat de mesajul publicitar, se disting publicitatea de produs(serviciu), care scoate în evidență caracteristicile acestuia, utilitatea lui în consum; publicitatea de marcă; publicitatea instituțională, axată pe întreprindere;

În funcție de aria geografică de răspândire a mesajului, publicitatea poate fi locală, regională, națională și internațională;

După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinată consumatorilor (utilizatorilor) finali, publicitatea destinată intermediarilor;

După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală și de natură emoțională;

În funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp.

După sponsor,in publicitate se poate face diferenta în funcție de agentul finanțator, care poate fi intermediarul, producatorul sau alți agenți economici.

În funcție de influența exercitată asupra cererii, publicitatea poate fi destinată fie influențării cererii primare, fie influențării unei cereri selective, contribuind la deplasarea cererii pentru o anumită marcă.

Publicitatea de informare

Publicitatea de informare este destinata în special lansarii pe piață a unor noi categorii de produse.De exemplu, consumatorii au fost informati initial de catre producatorii de aparate pentru Compact-Discuri despre avantajele oferite de CD-uri in privinta sunetului si a comoditatii.

Publicitatea de convingere

Odata cu intensificarea concurentei, publicitatea de convingere profita de o importanta tot mai sporita. În această situație, obiectivul firmei este acela de a crea o cerere selectivă. De pilda,atunci când aparatele cu CD au fost acceptate de marea masă a consumatorilor, compania Sony a încercat să demonstreze consumatorilor că produsul lor oferea cel mai bun raport calitate-preț. Publicitatea de convingere s-a transformat parțial în publicitate comparativă, prin care o firmă foloseste o comparatie directa sau indirecta a produsului cu unul sau mai multe produse ale altor producatori.Publicitatea comparativa este cel mai des intalnita în industria automobilelor. În Marea Britanie, producătorul coreean Hyundai a încercat să promoveze nivelul de cunoastere al autoturizmelor sale printr-o serie de eforturi sub sloganul : „Chiar și un ceainic are o garanție mai mare decât un Rover“. Utilizarea publicității comparative este deseori riscantă,in special atunci când comparațiile facute nu sunt corecte,iar acestea se transformă în denigrări la adresa mărcii rivale.

Acest tip de publicitate este admis în SUA și Marea Britanie,insa in cateva tari din Europa este interzis. În Belgia și Germania, publicitatea comparativă este caracterizata ca fiind o formă de concurență neloiala.Chiar si la inofensiva reclamă la berea Carlsberg, avand sloganul „Cea mai bună bere din lume“ ,a fost refuzata lansarea în aceste țări.Un alt exemplu concret este reclama ce avea ca slogan „Ne străduim din răsputeri“ aparținând firmei Avis specializată în închirierea automobilelor, nu a fost acceptata în Germania deoarece, deși nu s-a folosit niciun nume, se presupunea că firma Hertz – aflata pe primul loc în domeniul respective, era singurul concurent serios al acesteia.

Eforturile de a elabora o directivă europeană care să armonizeze regulile existente la nivelul UE în privința publicității comparative au eșuat până în prezent. Dar până când va fi adoptată o astfel de directivă, firmele regionale care apelează la publicitate trebuie să respecte în continuare legislația și codurile naționale. Acest stil de comunicare va exista probabil întotdeauna, sub o formă sau alta, deoarece publicitatea are, în esență, un caracter comparativ; în definitiv scopul celui care-și face publicitate este de a convinge consumatorul să răspundă la ofertă să și nu la oferta altuia.

Publicitatea de reamintire

Publicitatea de reamintire are o mare importanta atunci cand produsele au ajuns în etapa de maturitate, pentru că ea menține interesul consumatorilor față de produs. Reclamele costisitoare difuzate, de exemplu, de Coca-Cola la televiziune au scopul de a reaminti oamenilor despre existența sa, nu doar de a-i informa sau convinge.

Figura – “Pentru sarbatori acidulate ia-ti pentru acasa o Coca – Cola”

1.4. Legislație

Dispoziții generale

Art. 1

Prezenta lege 185/2013, stabilește cadrul legal care stă la baza exercitării activității de amplasare a mijloacelor de publicitate în localități, inclusiv pe drumurile publice din România, în vederea asigurării condițiilor pentru un cadru construit coerent, armonios, sigur și sănătos, pentru protecția valorilor mediului natural și antropic, pentru prezervarea calității peisajului și a cerințelor privind asigurarea calității în construcții. 
Art. 2

Prevederile prezentei legi se aplică autorităților administrației publice centrale și locale, precum și tuturor persoanelor fizice și juridice implicate în activitatea de publicitate. 

Art. 3

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: 

afiș – mijloc de transmitere a mesajelor publicitare, culturale, comerciale, politice, de instructaj și altele asemenea, imprimat pe suport de hârtie sau pe folie sintetică și expus public;

 aviz – act tehnic cu caracter obligatoriu emis de structura de specialitate a administrației publice locale în urma unei proceduri de analiză a proiectului tehnic și a oportunității din punct de vedere urbanistic, pentru amplasarea mijloacelor de publicitate temporară având structuri fără fundație; 

banner – suport pentru mesajul publicitar confecționat din folie sintetică sau din material textil, în mod obișnuit cu formă dreptunghiulară, ancorat în zone publice;

calcan – fațada fără goluri a unei construcții, situată pe limita de proprietate laterală sau posterioara, destinată de regulă să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine; 

ecran publicitar – ecran cu LED-uri, LCD sau altele asemănătoare, pe care se rulează grafica, spoturi și altele asemenea, cu conținut dinamic și de dimensiuni variabile; 

firma – orice inscripție, formă sau imagine atașată unei clădiri, cu referire la un operator economic sau la o activitate care se desfășoară în interiorul clădirii; 

incinta – suprafața de teren înconjurată din toate părțile de construcții, de amenajări sau împrejmuiri; 

indicator publicitar direcțional (panou direcțional) – înscris, forma ori imagine care indică o direcție, proximitatea unui obiectiv sau a unei clădiri unde se desfășoară o anumită activitate. În aceeași categorie se includ bannerul vertical, caseta luminoasă, tăblița indicatoare, toate de mici dimensiuni, fixate prin prinderi speciale pe clădiri, stâlpi și altele asemenea;

mesh – suport pentru mesajul publicitar confecționat din material sintetic perforat cum ar fi plasa fină, de obicei de mari dimensiuni, fixat pe clădiri; 

mijloace de publicitate – ansamblu de elemente constructive folosite în scopul de prezentare a unei activități comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste ori a unui eveniment; 

panoul publicitar mobil – panou publicitar de dimensiuni reduse, amplasat la sol, fără fundație sau alt sistem de fixare, stabilizat prin propria greutate; 

panou publicitar – structura provizorie folosită pentru afișarea unui mesaj publicitar; 

proiect publicitar special – construcție provizorie atipică, creată special în scopul promovării unui produs, serviciu sau eveniment și care nu are în alcătuirea să elemente de fundație și/sau structuri publicitare clasice; 

promovare – ansamblu de activități și mijloace folosite pentru a difuza un produs său serviciu pe piață; 

publicitate – totalitatea modalităților și instrumentelor specifice utilizate pentru a facilita cunoașterea și aprecierea de către consumatori a anumitor produse, servicii sau pentru a informa publicul asupra unor evenimente, a destinației unor spații, lansări de produse, deschideri de magazine și altele asemenea, precum și orice formă de prezentare a unei activități comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste având ca scop promovarea vânzării de bunuri și servicii, de drepturi și obligații; 

publicitate luminoasă – publicitate realizată prin corpuri luminoase, afișe sau panouri luminate printr-o sursă de lumina amplasată astfel încât să asigure iluminarea afișului, panoului ori corpului publicitar; 

publicitate pe vehicule – publicitate realizată prin lipirea de afișe, montarea de panouri sau vopsirea vehiculelor în scopuri publicitare; 

publicitate stradală (outdoor) – publicitate efectuată în spații deschise, în exteriorul clădirilor; 

publicitate temporară – publicitate realizată cu ocazia unor evenimente, manifestații culturale sau sportive, precum și pentru acțiuni de promovare de produse sau activități; 

reclama publicitară – activitatea și inscripția cu rol de a atenționa sau convinge publicul de calitatea unui serviciu, produs sau idee; 

steag publicitar – piesa de stofa, panza sau material plastic atașată la un suport lance, catarg sau stâlp, purtând culori, embleme, simboluri sau mesaje publicitare; 

structura de publicitate autoportanța – cadru suport amplasat la sol, fără fundație sau alt sistem de fixare, stabilizat prin propria greutate, pe care sunt dispuse fete realizate din materiale ușoare de tip mesh, plasa fină, panza și altele asemenea, pe care se afla imprimate reclame și mesaje publicitare.

În ciuda prevederilor din prezenta lege , menționată mai sus (185/2013) , Romania se confruntă cu această problemă și anume amplasarea ilegală a panourilor publicitare pe spațiile publice. (fig. 1.3)

Figura 1.4. – Amplasarea ilegală a panourilor publicitare

1.5. Publicitate online versus publicitate tradițională

Publicitatea online – profita de urmatoarele patru mari avantaje: țintire, urmărire, transmitere și flexibilitate, interactivitate.

a. Țintire

Doritorii de publicitate prin intermediul Internetului au la dispoziție o mulțime de noi metode de țintire. Aceștia se pot concentra asupra utilizatorilor aparținând anumitor companii, anumitor regiuni geografice sau țări cat și pe cei care sunt prezenți online la o anumită oră, dețin un anumit calculator sau folosesc un anumit browser. Țintirea este posibila datorita bazelor de date,denumite reprezetativ pilonii de susținere ai marketingului direct. De asemenea țintirea se poate face și în funcție de preferințele persoanei sau comportament.

b. Urmărire

Se refera la avantajul deosebit de care marketerii beneficiaza, acela de a urmări modul în care utilizatorii interacționează cu mărcile lor și nevoile consumatorilor lor actuali cat și pentru cei posibil de cucerit în viitor. De pilda, un fabricant de automobile poate fi la curent cu modul în care utilizatorii navighează prin site-ul său și să-si construiasca anumite statistici referitoare la numarul celor interesați mai mult de caracteristicile de securitate ale mașinii sau de beneficiile pe care le poate primi prin alegerea unui anumit model.

Detinatorii de site-uri pot determina de asemenea numărul de răspunsuri pe care le-a oferit o reclamă (prin determinarea numărului de accesări a acelei reclame, numărului de cumpărături generate de accesarea unei reclame etc.), lucru ce se obtine mai greu folosind metodele tradiționale de publicitate precum televiziunea, publicațiile și afișajul.

c. Transmitere și flexibilitate

Prin intermediul Internetului, o reclamă are ca beneficiu transmisia în timp real 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an. Mai mult de atat, o campanie publicitară poate fi lansată, adusă la zi sau încetată imediat. Un anunțător poate vizualiza non-stop rezultatele campaniei iar dacă, spre exemplu aceasta generează un răspuns dezamgitor în prima săptămână are posiblitatea de a o modifica și de a o înlocui cu alta în urmatoarea săptămână. Aceast lucru realizand marea diferență intre online si tipărituri, unde o reclamă nu poate fi înlocuită până la apariția următoarei ediții a publicației, sau intre online si televiziune, unde costurile mari de realizare a unei reclame duc la renunțare ideii de schimbare.

d. Interactivitate

Scopul unui anunțător este acela de a atrage atenția unui consumator asupra unei mărci sau unui produs. Acest lucru se poate face mult mai eficient online, unde consumatorii pot interacționa cu un anumit produs, îl pot testa și, dacă doresc îl pot cumpăra. De exemplu, o reclamă la un produs software îi poate trimite pe utilizatori direct la o pagină de unde aceștia pot descărca o variantă demo a produsului ce poate fi astfel testat imediat. Dacă acesta apreciază produsul se poate reîntoarce la acea pagină pentru a-l cumpăra. Nici un alt mediu nu conduce consumatorul de la culegerea informațiilor la cumpărare atât de ușor.

Publicitatea tradițională – deși nu beneficiază de viteza de extindere a publicității online , publicitatea tradițională are incă un impact sporit asupra populației. Are ca avantaj audiența ridicată prin intermediul televiziunilor , in ciuda costurilor ridicate prevăzuta de cea din urma menționată pentru promovarea produselor. La baza publicități tradiționale se mai află și alte ramuri ale mass-media precum : radioul , reviste , ziare. Printre cele mai vechi metode de publicitate tradițională se numara panourile publice , afișele stradale si fluturașii.

Cu toate acestea parerile sunt incă impărțite privind comparația dintre publicitatea online si cea tradițională având in vedere avantajele si dezavantajele acestora . (tabelul 1.1)

“O încercare ar putea suna cam așa: publicitatea on-line este acel tip de publicitate afișată pe Internet, având scopuri similare publicității tradiționale, insă mijloace si metode de exprimare, comunicare si interacțiune cu publicul-țintă specifice mediului electronic. Acest specific se manifestă în principal prin interacțiune directă, comunicare, feedback în timp real si targetare restransă până la nivel de individ. “

Tabel 1.1.  Diferențele dintre Publicitatea on-line si Publicitatea tradițională