Moneda Electronica. Aparitia Si Perspective de Dezvoltare

Teza de licență

Moneda electronică apariția și perspective de dezvoltare

CUPRINS

Adnotare

Introducere

Bazele teoretice privind moneda electronică

1.1. Apariția monedei electronice. Esența, scopul și obiectivele monedelor electronice

1.2. Tipurile monedei electronice și caracteristicile lor

1.3. Sisteme bancare electronice

Capitolul II. Analiza organizării activității cu moneda electronică

2.1. Modul de organizare a derulării operațiunii cu cardul

2.2. Analiza tipologiei cardurilor în cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A., specificul și condițiile lor

2.3. Evaluarea operațiunilor cu moneda electronică în cadrul băncii

Capitolul III. Moneda electronică – experiență modială. Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal

Încheiere

Bibliografie

Anexe

Adnotare

la teza de licență cu tema:

“Moneda electronică: apariția și perspective de dezvoltare”

Teza este consacrată studierii etapelor de creare a monedelor electronice, precum și a perspectivelor lor de dezvoltare, actualitatea temei fiind condiționată de necesitatea lansării și utilizării a noilor produse și servicii, adaptării structurilor organizatorice bancare la noile cerințe, lărgirea considerabilă a sferei de clenți, gestionarea cît mai bună a solicitărilor pentru segmentul de piață deservit de bancă. De aceea, crearea, dezvoltarea, aplicarea și utilizarea monedelor electronice este una din problemele- cheie în vederea realizării schimbărilor rezultative în economie.

Scopul tezei constituie studiul monedelor electronice, a sistemelor bancare electronice aplicate de către instituțiile financiare în vederea gestionării eficiente pe piața financiară, efectuării operațiunilor de plată, precum și creșeterea eficienței economice a industriei pe internet ca un tot întreg.

În Introducere se argumentează actualitatea temei de cercetare, sunt formulate obiectivele, sarcinile, tema și obiectul investigațiilor, se dă o caracterizare succintă a lucrării, subliniindu-se noutatea științifică și valoarea ei practică.

În teză, s-au luat în considerație rezultatele cercetărilor ce relevă anumite aspecte ale utilizării monedelor electronice în activitatea instituțiilor financiare, îndeosebi în activitatea bancară.

Suportul metodologic și teoretico-științific al tezei îl constituie siteul oficial al B.C.”Moldinconbank”S.A., materiale analitic-informaționale ale diferitelor regulamente, acte, documente normativ-juridice.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în concluziile și recomandările formulate.

Annotation

the bachelor thesis topic:

" Electronic money : the emergence and development perspectives"

The thesis is devoted to studying the stages of creating electronic currencies and their development prospects , topicality is conditioned by the need to launch and use of new products and services, organizational structures adapt to new demands bank , considerably broadening the scope of their customers , manage requests as best market segment served by the bank. Therefore, creation, development , implementation and use of electronic currency is one of the key issues to achieve the result in the economy changes .

The purpose of the thesis is to study the electronic currencies , electronic banking systems applied by financial institutions for the effective financial market conduct payment transactions and economic efficiency creșeterea Internet industry as a whole .

     The Introduction argues topicality research are formulated objectives, tasks , and subject matter of the investigations , it gives a brief characterization of the work , emphasizing its scientific novelty and practical value .

In this thesis , were taken into consideration research findings reveal certain aspects of the use of electronic currencies of the financial institutions , particularly in banking .

The methodological and theoretical of this thesis is the official site of BC " JSC " JSC , informational and analytical materials of different regulations , documents, normative and legal documents .Value of the work lies in the conclusions and recommendations .

Introducere

Elaborarea tezei de licență a fost bazată pe informațiile acumulate, precum și pe materialele utilizate și analizate în perioada efectuării practicii de producție și de licență în cadrul Băncii Comerciale "Moldindconbank" , filiala din or. Căușeni, str.Mateevici,7/A.

Scopurile de bază ale tezei de licență sînt:

– profunzimea în esența utilizării monedelor electronice și determinarea avantajelor lor;

– evoluarea potențialului analitic și de cercetare științifică;

– aplicarea cunoștințelor teoretice acumulate din anii de studii;

– aplicarea în practică a legislației și a actelor normative.

În conținutul tezei este reflectată esența monedei electronice și influența ei în dezvoltarea economică în lumea mondială.

Moneda electronică reprezintă orice valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentînd o creanță asupra emitentului, care este emisă la primirea fondurilor, în scopul efectuării unor operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decît emitentul de monedă electronică.[www.bnm.md]

Cardul bancar este un instrument universal de plată, ce constituie cheia de acces la contul de card. Cardul permite accesarea unuia sau a mai multor conturi, acordă posibilitatea achitării pentru mărfuri și servicii și extragerea numerarului. El este emis pentru 1-3 ani, iar la epirarea valabilității cardului se eliberează un plastic nou. Pentru primirea cardului se îndeplinește o cerere și se prezintă un act de identitate. Pentru cardul de debit, este necesară o depunere minimală de numerar.

Tehnologiile cu carduri au apărut în țările Europei Centrale și de Est după căderea comunismului, la începutul anilor 90, cînd au apărut primele instituții bancare private. Principalii prestatori mondiali de servicii cu carduri au început să testeze piața, iar mai apoi să introducă cardurile și tehnologiile propriu-zise.[ Zatu Mircea. Observator economic // Carduri bancare, Nr.12, 2000, p. 11-19]

Băncile emit carduri de utilizare locală și internațională. În Moldova carduri internaționale emite Victoriabank, iar locale- Mobiasbancă. Cardurile locale pot fi cu microprocesor (chip) sau cu bandă magnetică.

Evoluția tehnologică a adus la apariția cardurilor cu microprocesor (smart-carduri). Aceasta a permis păstrarea pe carduri a unui volum mare de informații și a mărit numărul funcțiilor.

Tendința de transfer a plăților între cec și card reprezintă în sine o cale de a degaja băncile de povara plăților mici, care prezintă pentru ele nu numai costuri mari ci și importante pierderi datorate cecurilor fără acoperire. Din ce în ce mai multe persoane fizice și juridice, îndeosebi IMM-uri, plătesc facturile on-line, deoarece această modalitate a devenit mai atractivă decît serviciile clasice.

Scopul achitării contravalorii facturilor prin ATM-uri este de a reduce costurile aferente acestei activități, în condițiile unor economii tot mai dinamice, marcate de obiectivul eficientizării raportului dintre cost și beneficii.

Multe firme privesc facturarea electronică ca pe un instrument necesar în procesul de atragere a clienților, în ideea furnizării de servicii cu valoare adăugată pentru a obține beneficii suplimentare. Facturarea electronică prin cărți de plată duce la creșterea ponderii acestora în sistemul instrumentelor de plată fără numerar, atît ca număr de operațiuni, cît și valoric.

La sfîrșitul anului 2011, în existau peste 911 mii de carduri bancare, adică cu 11,5 % mai mult față de anul 2010. Cantitatea POS-terminalelor la sfîrșitul anului 2011 constituia în jur la 7986 unități, iar rețeaua de imprintere și bancomate conținea 91 și 851 unități. În perioada anului 2011, cu utilizarea cardurilor bancare au fost efectuate 17,5 operațiuni. Volumul total al operațiilor constituia 17,1 mlrd lei.[плаcтикoвый бизнec пo-мoлдавcки,п.78]

În vederea realizării acestor scopuri, raportul dat a fost divizat în trei capitole, prezentarea succintă a fiecărui capitol este redată mai jos.

Bazele teoretice privind moneda electronică include trei subcapitole, determinînd cauzele apariției monedelor electronice, scopul și esența lor. Deasemenea sînt determinate tipurile monedelor electronice și caracteristicile lor, precum și sisteme bancare electronice.

Importanța monedelor electronice  este achitarea mărfurilor prin computer, încheierea contractelor, desfășurarea activității comerciale. Obiectivele aplicării și utilizării acestora sînt: lansarea noilor produse și servicii, utilizarea cu mare inventivitate a noilor instrumente și tehnici, lărgirea considerabilă a sferei de clienți, gestionarea mai bună a solicitărilor pentru segmentul de piață.

De asemenea, acest capitol include tipurile de sisteme prin care se desfășoară transferuri de numerar, achitarea numerarului. Dintre acestea, se enumeră: sisteme cu carduri bancare, sisteme on-line, microplăți, cecuri electronice. Sînt caraterizate trei tipuri de monedă electronică, precum sînt:

– moneda electronică identificabilă,

– moneda electronică anonimă,

– moneda electronică offline/online.

Capitolul II. Analiza organizării activității cu moneda electronică cuprinde modul de utilizare și de derulare a operațiunilor cu cardul în cadrul B.C.”Moldinconbank”S.A., analiza tipologiei cardurilor în activitatea acestei instituții financiare, precum și analiza indicatorilor.

Cardului îi este specific un anumit PIN, care împreună cu cardul trebuie să fie utilizate de către Deținător în strictă concordanță cu Regulile de utilizare. Perfectarea cererilor are loc prin depunerea cererii la filială, prezentarea actului de identitate, ș.a.

B.C.”Moldindcobank”S.A. dispune de carduri precum, Maestro, VISA Classic, VISA Gold, VISA Electron, în cazul persoanelor fizice și carduri corporative, proiect salarial, proiecte Discount, în cazul persoanelor juridice.

De asemenea acest capitol include caracteristica produselor electronice și a tehnologiilor informaționale. Merge vorba despre utilizarea sistemei de deservire la distanță (SDBD) Web Client pentru persoane juridice și fizice, în cardul B.C.”Moldinconbank”S.A.

Capitolul III. Moneda electronică – experiență mondială. Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal, determină avantajele, perspectivele de dezvoltare a monedelor electronice în domeniul economic al întregii lumi. De asemenea este prezentată extinderea ariei de aplicare a cardului în Republica Moldova și în întreaga lume. Este menționat despre aplicarea și dezvoltarea cardurilor în Turcia, Germania, Islanda, România, S.U.A.

La fel, se vorbește despre perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal. Etapa actuală de dezvoltare a sistemului bancar al Republicii Moldova se caracterizează printr-o stabilitate relativă a situației finaciare a băncilor comerciale cu prezența unui volum crescînd al operațiunilor bancare. Mărirea cererii pentru credite și atragerea resurselor pe conturile de decontare și depozit, cauzate de afluxul de noi clienți reprezintă cauzele de bază care au determinat această creștere moderată.

În anul 2012, Departamentul tehnologii informaționale a asigurat activitatea informațională a Băncii: implementarea, testarea și întreținerea aplicațiilor soft, dezvoltarea rețelei locale și corporative, telecomunicațiilor interbancare, dotarea subdiviziunilor cu tehnică și aplicații soft.

În final vor fi prezentate concluziile cu privire la analiza și elaborarea tezei de licență, după care va urma bibliografia și anexele.

Bazele teoretice privind moneda electronică.

1.1. Apariția monedei electronice. Esența,scopul și obiectivele monedelor electronice

În 1993, băncile centrale ale Uniunii Europene au început să ste și depozit, cauzate de afluxul de noi clienți reprezintă cauzele de bază care au determinat această creștere moderată.

În anul 2012, Departamentul tehnologii informaționale a asigurat activitatea informațională a Băncii: implementarea, testarea și întreținerea aplicațiilor soft, dezvoltarea rețelei locale și corporative, telecomunicațiilor interbancare, dotarea subdiviziunilor cu tehnică și aplicații soft.

În final vor fi prezentate concluziile cu privire la analiza și elaborarea tezei de licență, după care va urma bibliografia și anexele.

Bazele teoretice privind moneda electronică.

1.1. Apariția monedei electronice. Esența,scopul și obiectivele monedelor electronice

În 1993, băncile centrale ale Uniunii Europene au început să studieze fenomenul de bani electronici, care, la acel moment erau considerate ca fiind cartele preplătite. Rezulatatele acestei analize au fost publicate în mai 1994 și a fost recunoscută existența oficială a monedelor electronice. Prin analiza noilor sisteme tehnologice a acestui tip de cartelele cu scopuri multiple, băncile centrale ale Uniunii Europene au ajuns la o concluzie fundamentală, și anume în cazul înmulțirii acestor produse, din partea băncilor centrale este nevoie de o monitorizare constantă, de schimb de informații și elaborare de decizii politice cu scopul de a salva integritatea sistemului de plăți.

Cărțile de plată sau cardurile au aparut în Statele Unite în anul 1914, cînd firma General Petroleum Corporation of emite pentru salariații săi și pentru clienții serioși, carte de credit. Cardul avea forma unei plăcuțe metalice pe care erau înregistrate informații despre clienți și facilita accesul la o linie de credit. Un an mai tîrziu Compania Telegrafică emite de asemenea carduri pe suport metalic. Începînd cu anul 1950, cartelele pentru tranzacții financiare pe suport din plastic au fost introduse de bănci, companii aeriene și de turism. În jur de 100 bănci au emis cărți de credit, cu scopul de a încasa comisioane din această activitate; majoritatea le-au abandonat datorită volumului redus al tranzacțiilor. Astfel, în anul 1957, un număr de 26 bănci au emis carduri pentru 754.000 posesori, acceptate de 11.000 comercianți, derulînd o cifră de afaceri de 40.000 USD. Primele distribuitoare automate de numerar aufost instalate de Societate Marseillaise de Credit, utilizarea acestora de către bănci începînd cu anul 1971.

În anii 1985-1988 s-a dezvoltat o rețea densă de ATM-uri(ghișeuri automate de la bancă), oferta de carduri fiind îmbunătățită prin introducerea cărților de plată superioare și reparația cardurilor private.

Moneda electronică este o valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.Altfel spus, moneda electronică reprezintă sumele înscrise pe suporturi electronice  – așa cum sunt cardurile sau cartelele telefonice preplătite.

Nevoia unui asemenea sistem de plată a început să o simtă și vânzătorii, și cumpărătorii, iată motivul pentru care au apărut monedele electronice – invenția unui mediu universal de plată, care unește cumpărătorii și vânzătorii bunurilor și serviciilor. Scopul monedelor electronice este creșterea eficienței economice a industriei pe internet ca un tot întreg. Mecanismul monedelor electronice  dă posibilitatea ca prin computer să se achite mărfuri, să se încheie contracte, să se desfășoare activitatea comercială. Banii electronici se aseamănă foarte mult cu cardurile electronice de plată, numai că deținătorul de card are un PIN, iar deținătorul de monedă electronică are un nume utilizator și o parolă cu ajutorul căruia poate să facă operațiuni bănești. Deaseamenea în orice moment poate să scoată banii din cont sau să-i pună în cont prin bancă, numerar, ordin de plată, card etc.

Obiectivele aplicării și utilizării monedelor electronice sînt:

o lansare temeinic motivată a noilor produse și servicii;

utilizarea cu mare inventivitate a noilor instrumente și tehnici;

capacitatea de adaptare a structurilor organizatorice bancare la noile cerințe;

lărgirea considerabilă a sferei de clienți care sînt deserviți permanent de bancă;

gestionarea mai bună a solicitărilor pentru segmentul de piață deservit de bancă;

eficientizarea raportului dintre cost și beneficii.

Multe cumpărări de bunuri și servicii prin Internet se fac plătindu-se cu carduri bancare obișnuite. Însă tranzacțiile cu carduri conțin informații confidențiale privind cardul și informațiile personale ale clienților, informații ce pot fi interceptate în timpul transmisiei prin Internet. Fără soft special, orice persoană care monitorizează traficul pe rețea poate citi conținutul acestor date confidențiale și le poate folosi ulterior. Este necesară elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plăți, care să permită coordonarea părților legitime implicate în transfer și folosirea corectă a metodelor de securitate.

Plata electronică se desfășoară prin cîteva sisteme:

sisteme cu carduri bancare;

sisteme on-line;

microplăți;

cecuri electronice.

Avantajele pe care le aduce implementarea noului sistem de plăți electronice sînt multiple. În primul rînd, durata decontărilor se vareduce substanțial: în cazul plăților de mare valoare decontarea se va face on-line, aproape instantaneu, iar pentru cele de mică valoare în aceeși zi, maxim doua zile. Aceasta va contribui, în bună măsură, la reducerea blocajului financiar și fluidizarea plăților.

Un alt avantaj reprezintă reducerea de trei-patru ori a costurilor aferente transferurilor de fonduri. Îmbunătățirea managementului lichidităților este un alt avantaj oferit de noul sistem de plăți electronice. În sistemul actual, pe parcursul zilei este dificil de făcut un management al lichidităților, întrucît decontarea finală se realizează la sfîrșitul zilei și abia atunci se cunoaște soldul final. Noul sistem va permite participanților să obțină în orice moment informații cu privire la situația soldurilor conturilor.

Noul în ultimul rînd, noul sistem electronic de plăți va contribui la întărirea capacității Băncii Naționale de a implementa politica monetară prin crearea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea piețelor financiare și pentru întărirea managementului riscului sistemic.

1.2. Tipurile monedei electronice și caracteristicile lor

Monedele electronice reprezintă creanțe, perfectate pe suport electronic. Acestea, la rîndul lor se clasifică în:

– Moneda electronică identificabilă, ce conține informații despre persoana care a retras inițial banii din bancă. La fel ca și în cazul cărților de credit, moneda electronică identificabilă permite urmărirea traseului acesteia în fluxul economic.

– Moneda electronică anonimă, care funcționează în același mod ca și numerarul. După ce moneda electronică anonimă este retrasă dintr-un cont, poate fi pusă în circuit fără a lăsa vreo urmă.

– Moneda electronică offline/online. Există două varietăți din fiecare tip de monedă electronică. Online înseamnă că trebuie să interacționezi cu o bancă (printr-un modem sau o rețea) pentru a realiza o tranzacție cu o terță parte. Offline înseamnă că poți face o tranzacție fără a fi nevoie de intervenția unei bănci. Moneda electronică anonimă offline (adevăratul “numerar” electronic) reprezintă cea mai complexă formă de monedă electronică.

Plățile electronice se pot efectua în următoarele forme:

plata înainte de tranzacție— un sistem de acest gen funcționeaza în cazul avansurilor care se acordă pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc sau smart card din care se pot face plăți la momentul convenit;

plata concomitent cu tranzacția— necesită accesul direct la baza de date a băncii și a ofertantului de plată electronică.

plata după tranzacție— cea mai frecventă formă de plată și în care se folosește cardul de credit.

Indiferent de modul de plată, momentul plății este considerat numai atunci cînd banii sunt înregistrați în evidența băncii beneficiarului de fonduri.

Banii electronici pot fi sub formă de o serie de nominale sau sub formă de sold și sub formă de documente electronice.

Banii electronici ca creanțe conțin obligatoriu următoarele date:

denumirea emitentului banilor (denumirea Băncii Centrale sau a unei bănci sau a altei persoane, autorizate să emită bani electronici);

suma de bani și denumirea monedei;

semnătura digitală.

Schema genarală de bani electronici include următoarele entități: utilizatorii (consumatorii și comercianții) de bani electronici, băncile emitente și încasatoare de bani electronici, banca de decontare (de obicei, Banca Centrală), operatorul schemei de bani electronici (schema 1.2.1.).

Schema 1.2.1.

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe siteul www.minfin.md

Opțional, banii electronici pot să conțină denumirea creditorului, adică a persoanei cui aparțin banii. În caz contrar, banii electronici ca creanțe pot să conțină și alte date ca, de exemplu, data emiterii lor, a efectuării plății, circumstanțele efectuării acesteia, etc.

1.2.1. Cardul

Cardul este un mijloc de plată, precum și ansamblul tehnicilor informatice, electronice, telematice, ce permite transferul de fonduri fără suport hîrtie și implică o relație tripartită între bănci , comercianți și consumatori.

Ca suport fizic,cardul este realizat din material plastic, comparabil ca formă și dimensiune cu o carte de vizită, avînd înglobate componente electronice speciale pentru decodificarea diferitelor operațiuni pentru care a fost conceput, și anume:accesul deținătorului la contul său bancar și efectuarea electronică a plății, de unde și denumirea de monedă electronică sau bani electronici.

Cardul înglobează în banda magnetică informații standardizate, securizate și individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispositive speciale, permit accesul titularului la contul saău bancar, autorizarea de plăți, efectuarea de plăți sau obținerea de numerar.

În ultima perioadă a apărut o nouă generație de carduri – chip-cardurile -, care conțin încorporate un microprocesor și o componentă de memorie (chip), și care au un grad de securitate mult mai înalt față de cardurile tradiționale.

Alături de bănci, pe piața cardurilor s-au impus, în calitate de emitenți de carduri, și instituții nonbancare, cum sînt: VISA INTERNATIONAL, Mastercard, Eurocard, American Express, care, în calitate de proprietari de marcă, emit carduri care poartă asociat numele mărcii respetcive:VISA card, American Expres card, etc.

1.2.2. Modul de utilizare a cardurilor

Orice persoană fizică sau juridică poate solicita băncii sau companiei emitente eliberarea unui card. Odată cu primirea cardului personalizat, banca îi comunică titularului parola personală. Codul personal de identificare aferent unui card (PIN) este codul atribuit de emitent unui deținător de card, cod pe care utilizatorul trebuie să-l reproducă în vederea verificării identității deținătorului, în cazul unei plăți prin card, plată deservită printr-un automat programabil.

În cazul în care plata se face prin transfer electronic de date, PIN-ul poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deținătorului.

Deoarece cardul implică, cel mai adesea , o operațiune de creditare din partea băncii, aceasta va efectua o analiză de bonitate a clientului, înainte de a emite un card.

Posesorul unui card îl poate utilize pentru:

plata mărfurilor și a serviciilor cumpărate;

obținerea de numerar de la ghișeele băncii sau de la distribuitoarele automate de numerar.

Tranzacția, plata, către vînzătorul de mărfuri sau servicii, se poate realiza în două moduri:fie cardul este introdus în terminalul electronic al magazinului EFTPOS, care va tipări automat borderoul vînzărilor, fie vînzătorul va folosi un instrument de tipărire(imprinter) pentru note de plată standardizate.

Transferul electronic al fondurilor la locul vînzării –EFTPOS(Electronic Funds Transfer at Point of Sale). Transferul electronic al fondurilor la locul vînzării implică transferul fondurilor din contul unui client direct în contul vînzătorului, simultan cu realizarea operațiunii de vînzare. În acest caz nu mai este necesară emiterea unui cec de către client și nici vînzătorul nu trebuie să mai aștepte primirea banilor în cont. Debitarea va fi înregistrată în extrasul de cont al deținătorului cardului, la 2-5 zile după efectuarea tranzacției.Plata mărfurilor si serviciilor presupune existența unui terminal la comerciant, conectat la infrastructura informatică și de telecomunicații destinată plăților prin carduri.Terminalul pentru transferul electronic al fondurilor permite preluarea, captarea și transmiterea de informații asupra plății cu card prin mijloace electronice, de la comerciant, la centrul de autorizare.Deîndată ce tranzacția este autorizată, dispozitivul furnizează nota de plată în două exemplare:pentru client și pentru comerciant.

Imprinter. O altă modalitate de a efectua plata cu carduri presupune legătura telefonică cu centrul de autorizare și utilizarea de către comercianți a unui imprinter.

Imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite luarea unor amprente de pe fața cardului și transpunerea acestora pe suprafața unui document confecționat pe suport de hîrtie.

1.2.3. Tipuri de carduri

 Nevoia crescândă de securizare a acestui instrument de decontare, adică a cardului precum și dezvoltările tehnologice actuale au condus la existența și funcționarea a două tipuri esențiale de carduri, respectiv:

a) carduri cu bandă magnetică; 

b) carduri cu microprocesor.

a) Cardul cu bandă magnetică asigură pe trei piste distincte încriptarea și securizarea unor informații despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia, precum și algoritmului  unic  de  codare / decodare  a datelor de verificare a validității acestuiinstrument de plată.

Cardurile cu bandă magnetică se utilizează pentru aparatele automate de distribuit bilete din bănci, case de schimb sau la magazinele ce dispun de terminal în legăturădirectă cu banca (on-line) sau fără legătură cu aceasta (off-line). În primul  caz  terminalul este  racordat  la  un conector cu ac magnetic caretransmite ordinatorului băncii datele primite. Pentru autenticitatea ordinului de plată, clientul trebuie să formeze numărul codului său secret, prescurtat conform practiciiinternaționale prin termenul PIN. Codul personal de identificare (PIN) este un cod personal atribuit biunivoc decătre emitent unui deținător de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situația de a-l reproduce în vederea verificării identității deținătorului la o plată cu card deservită de un automat programabil sau de un alt mijloc apt să preia și să recunoască cardul pentrucomerciant, precum și să protejeze, cel  puțin  față de acesta din  urmă,  coținutul respec- tivului PIN. Acolo unde plata cu card se poate face prin transfer electronic de date, PIN poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deținătorului cardului. În absența legăturii instantanee între bancă și furnizor, verificarea fondurilor clientului nu se poate face imediat. Date cum sunt: debitul clientului, creditul acordat defurnizor  se  conservă  în  memorie, fiind  ulterior  reportate  pe ordinatorul din bancă.Verificarea codului se face în terminal. Acest sistem implică un schimb periodic deinformații între bancă și furnizorii de mărfuri și servicii, care se realizează prin suporturimagnetice sau teletransmisiuni.

b) La cardurile cu microprocesor (chip) – smart-carduri – chip-ul atașat peavers asigură stocarea informațiilor de securitate direct în acest chip și pot, opțional, asigură alimentarea și golirea financiară (transfer efectiv de fonduri). În acest ultim caz, cardurile cu chip funcționează pe principiul unui portofel electronic. Cardul cu microprocesor stochează și verifică toate datele. Aceste carduri sunt adevărate bănci de date, care îndeplinesc funcția de acceptare, respingere și identificare acodului secret comandat. Transmiterea operațiunilor de la comerciant la bancă se face“on-line”.  Extinderea  acestui  tip  de  carduri  a determinat o  reducere substanțială  a fraudelor.

Din punct de vedere al circulației se disting carduri internaționale și carduri naționale. Cardurile bancare sunt caracterizate printr-o mare diversitate în cadrul unei game unice comune tuturor băncilor care se asociază. Această gamă are patru nivele distinctive în funcție de posibilitățile de utilizare:

carduri pentru retrageri de numerar;

carduri naționale;

carduri internaționale;

carduri internaționale de prestigiu.

Cardurile pentru retrageri de numerar sunt emise contra cost în limita unui plafon variabil în funcție de banca emitentă. Aceste carduri dau posibilitatea deținătorilor să cunoască soldul contului și ultimele operațiuni efectuate.

Cardurile naționale sunt administrate prin acorduri interbancare, supunându-se unor  dispoziții comune. Cu ajutorul lor se pot efectua retrageri de numerar prin distribuitoarele aflate pe teritoriul național, în baza unui plafon variabil. Totodată, aceste carduri permit și reglarea plăților în cazul achiziției de bunuri de la comercianții afiliați.

Cardurile internaționale prezintă importanță asemănătoare cu cele naționale, dar folosirea lor este extinsă și în străinătate pentru efectuarea de plăți. Acestea sunt grupate în două rețele, VISA și Eurocard/ MasterCard, fiind utilizate ca și cardurile naționale pentru plăți și retrageri de numerar pe plan național și internațional, deasemenea acestea fiind carduri personale și profesionale. Acest gen de carduri asigură și servicii precum:

asigurarea contra pierderii sau furtului,

asigurarea în caz de accident de călătorie, de invaliditate și deces.

În cadrul cardurilor internaționale se disting cardurile bancare internaționale de prestigiu care sunt carduri de “gamă înaltă” definite prin acordurile internaționale. Ele oferă servicii multiple, precum:

retrageri de numerar în și străinătate,

asigurarea automată a călătoriei,

servicii de rezervare asigurate,

închirieri de mașini fără garanție, 

protecție juridică și alte garanții

asigurări însoțite de indemnizații mai ridicate.

Deținătorii cardurilor internaționale de prestigiu (ex.: Premier sau Gold pentru VISA) sunt selectați pe criteriul venitului fix anual realizat. Fiecare din aceste carduri este marcat prin caracteristicile fiecărei rețele și vizează clientela de “gamă înaltă”.

Termenului card i se asociază o denumire care îl diferențiază prin tipul serviciului oferit și anume, în raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor avem:

credit card (carte de credit),

store card (carte de magazine),

debit card (carte de debit),

carduri multifuncționale,

smart cardul.

1.Cardurile sub formă de credit card (cărți de credit) au apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, cu intenția de a oferi clienților un instrument de plată cu circulație la nivel național care să permită depășirea restricțiilor în acest domeniu impuse de Legea Bancară Federală a SUA.

De atunci, cardurile, în diferite variante, au început să fie utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată, devenind, în scurt timp, unul dintre cele mai răspîndite și utilizate servicii bancare.

Credit-cardul indică faptul că deținătorului i-a fost deschisăo linie de credit care îi permite să achiziționeze bunuri sau servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.Particularitatea credit-cardului constă în faptul că permite titularului să efectueze plăți chiar dacă nu are disponibilități în contul său.Credit-cardul este astfel emis încît permite deținătorului să ramburseze în totalitate creditul la sfîrșitul perioadei stabilite, sau să ramburseze creditul numai în parte, partea rămasă urmînd a fi considerată extensia creditului acordat anterior.

2. Store cardurile (cărțile de magazin) sînt o variantă a credit cardurilor , avînd un mod de utilizare asemănător.Multe dintre marile magazine sau companii de servire a populației preferă să emită propriul instrument de plată – store- cardurile(carte de magazin).Emiterea propriilor instrumente se face din mai multe considerente:

asigurarea loialității clientului pentru magazinul respectiv;

creșterea vînzărilor prin facilitățile de plată oferite;

furnizarea unor informații de piață valoroase.

Avantajele credit-cardurilor. Avantajele pentru posesorul credit-cardului sînt:

posibilitatea alegerii momentului efectuării anumitor tranzacții;

posibilitatea de a achita datoria în întregime la primirea situației soldului sau de a achita acest sold în rate lunare.

În cazul achitării integrale a datoriei, posesorul credit-cardului poate beneficia de un credit fără dobîndă, pentru o perioadă de 56 zile.

Un alt avantaj îl constituie rapiditatea cu care se realizează tranzacțiile;în cazul în care comerciantul dispune de un echipament electronic adecvat, procedura va consta în introducerea cardului în apărat, care realizează nota de plată ce urmează a fi semnată de către client.

Avantajele pentru comerciant: Pentru comercianți, folosirea credit-cardului degrevează o mare parte din cheltuielile și riscurile pe care le presupune folosirea numerarului, utilizarea cardului de plată este garantată.

Avantajele pentru bănci: Pentru bănci, avantajele folosirii credit-cardului sînt următoarele:

permit creșterea gradului de automatizare a operațiunilor;

determină diminuarea operațiunilor cu numerar;

plățile efectuate cu credit-cardurile sînt garantate;

se percep dobînzi mai mari în cadrul operațiumilor cu credit-cardurile decît la celelalte forme de împrumut;

se percep comisioane de la comercianți care acceptă acest mod de plată.

3. Debit-cardurile (cărți de debit). Debit-cardurile (cartea de debit) permite ca deținătorul său să îi fie debitată , în mod direct, contravaloarea bunurilor, serviciilor achiziționate și/sau numerarului folosit(prin ATM), pe seama fondurilor din contul său.

Debit-cardul se emite pe baza unui cont bancar al clientului, este folosit asemănător numerarului, în sensul că titularul poate efectua plăți în limita disponibilităților sale bănești din cont.Debitarea contului titularului se efectuează simultan cu creditarea contului magazinului care acceptă ca instrument de plată debit-cardurile.

Avantajele debit-cardurilor. Avantajele pentru clienți sînt:

ușurința în utilizare;

spre deosebire de cec,nu există limită a valorii achiziției;

tranzacția se realizează instantaneu.

Avantajele pentru bănci:

degrevarea activității la ghișeele bancare;

gradul înalt de control asupra tranzacțiilor clientului, în raport cu disponibilitățile bănești din cont;

costurile de operare sînt mult mai reduse comparativ cu cheltuielile;

Avantajele pentru comerciant:

creșterea vînzărilor , ca urmare a folosirii acestui instrument de plată care nu limitează cheltuielile clienților;

taxele percepute de către bănci pentru operarea debit-cardurilor sînt mult mai mici comparativ taxele perceputela plata în numerar;

decontările sînt mai rapide decît în cazul cecurilor.

4. Cardul multifuncțional este debit –cardul care are și alte funcțiuni ce îl pot face recunoscut ca mijloc de plată, cum sînt:

cartea de numerar , care este un card folosit exclusiv pentru automate programabile care pot distribui numerar;

cartea de garantare a cecurilor, care asigură garantarea unui cec emis și semnat.

5. Smart-cardurile sînt de tipuri:

smart-cardurile care pot înmagazina unități de valoare;

smart-cardurile care au încorporate microprocesoare.

Avantajele smart-cardurilor față de cardurile cu bandă magnetică sînt:

oferă o mai mare securitate;

nu necesită autorizarea on-line;

acestor carduri le pot fi asociate plăți mai mari în descoperit de cont.

Lansarea cardurilor a presupus parcurgerea unor etape obligatorii, potrivit prevederilor metodologice ale organizațiilor internaționale cu care s-a colaborat în acest domeniu, respectiv:

obținerea aprobării de către organizația internațională sub sigla căreia urmează să fie emis cardul (VISA și Europaz), pentru designul noului produs;

asigurarea condițiilor pentru lansarea și utilizarea (ghiduri de proceduri , formulare, metodologie contabilă,instruire personal);

asigurarea softului(condiții tehnice) în vederea derulării și controlului operațiunilor;în acest sens se pot propune firmelor servicii numai atunci cînd banca dispune de condiții tehnic adecvate (POS);

obținerea certificării din partea organizației internaționale sub a cărei siglă s-a emis cardul;

elaborarea documentației, pentru cardurile în vederea asigurării de către Banca Națională.

Pe lîngă aceste tipuri de carduri mai întîlnim și:

Debit cu overdraft;

Carduri gold/premium;

Carduri co-branded;

Carduri nebancare;

Carduri cu plata în rate;

Carduri tineri/studenți;

Carduri de economii;

Carduri emise de comercianți.

1. Debit cu overdraft. Cardurile de debit cu overdraft se obțin, de obicei, în urma unei convenții dintre firma angajatoare și o bancă care are în portofoliu acest produs. Overdraftul este o facilitate oferită angajaților firmelor ce au încheiat convenții cu băncile. Cunoscut și ca descoperit de cont, el constă în faptul că posesorul unui astfel de card are acces la un credit stabilit de banca emitentă împreuna cu firma angajatoare. În general, creditul oferit reprezintă echivalentul a maximum 3 venituri lunare nete. Deși oferă posesorului accesul la un credit, overdraftul se obține cu un card de debit, unul emis de aceiași bancă care oferă și descoperitul de cont. 
Odata încheiată convenția cu o bancă, procedura de obținere și documenația este mai simplă, deoarece firma angajatoare este cea care „garantează” creditul oferit de bancă. Astfel, banca nu mai solicită nici măcar adeverința de venit, întrucat firma angajatoare pune la dispoziția băncii liste cu salariații și veniturile lor nete. Dobanda pentru sumele utilizate din descoperitul de cont și-o ia automat banca, în momentul în care salariul se virează pe cardul de debit. De obicei, dobanda aplicată cardurilor de debit cu overdraft este mai mică decît cea a cardurilor de credit.

2. Carduri gold/premium. Cardurile GOLD sau PREMIUM, cunoscute și sub denumirea de carduri de lux, se regăsesc în portofilul majorității băncilor. Destinate persoanelor cu un venit peste medie și care călătoresc frecvent în străinătate, aceste carduri au atașate o serie de servicii specifice precum:

asistența pe timpul călătoriei,

asistența medicală sau legală,

asigurări de călătorie. 

O altă facilitate specifică acestor carduri Gold / Premium este posibilitatea de raportare și înlocuire în regim de urgență (48 ore) a cardului furat sau pierdut, cît și asigurarea unei sume de bani în avans. Iată unele dintre cele mai frecvent întalnite avantaje oferite de cardurile Gold / Premium:

reduceri pentru rezervările făcute în cadrul unor lanțuri hoteliere din străinătate,

acces la anumite cluburi de pe aeroporturi,

asigurări în cazul pierderii sau întîrzierii bagajelor,

în cazul anulării călătoriei,

pentru cheltuielile medicale și de spitalizare sau asigurare în cazul unui accident petrecut pe parcursul calatoriei.

Mai mult chiar, American Express Gold oferă chiar și protecție pentru cumpărături în caz de deteriorare accidentală, furt sau altă situație neprevăzută, iar prin serviciul American Express Travel, posesorii de carduri pot avea acces la o multitudine de oferte de vacantă și tarife reduse la hoteluri din întreaga lume. Cardurile Platinum lansate de Banca Transilvania oferă reduceri de pana la 30% pentru posesorii de carduri care închiriază mașini în străinătate de , Hertz, Europcar si alte companii specializate.

3. Carduri co-branded sunt carduri emise de 3 părți: o instituție financiară (de obicei o bancă), un comerciant și o companie de plată. Astfel, orice card co-branded va avea 3 logo-uri:

BANCĂ EMITENTĂ,

COMERCIANTUL,

COMPANIA DE PLATĂ (VISA, MasterCard, etc). 

Cardurile co-branded pot fi atît de debit, cît și de credit, putînd fi utilizate atît pentru plăți la alți comercianți, cît și pentru retrageri de numerar cardurilor co-branded pot beneficia de anumite avantaje cum ar fi:

promoții,

discount-uri din partea comerciantului co-emitent al cardului,

linie de credit oferit de banca emitentă.

4. Carduri nebancare sunt cardurile emise de instituțiile financiare nebancare(IFN).
Acestea pot fi emise sub marcă proprie (card proprietar) sau sub licența unui proprietar de marcă, precum VISA, MasterCard, American Express, etc.

Pot emite carduri nebancare de credit doar instituțiile financiare nebancare care derulează activități aferente creditelor de consum. Cardurile nebancare reprezintă un instrument de plată electronică, ce permite retrageri de numerar și/sau efectuarea de plăți din disponibilitățile deținătorului – persoana fizică, puse la dispoziția acestuia de către IFN sub forma unei linii de credit. Acestea nu oferă accesul la un cont bancar propriu, ci doar la un cont de evidență

5. Carduri cu plata în rate permite achiziționarea bunurilor dorite în rate direct din magazin, urmînd să fie plătite din contul clientului de card de credit, în rate lunare egale; se alege durata perioadei de plată din maximul de rate permis de comerciant. Suma fixă a fiecărei rate va fi postată ca o tranzacție normală la comercianți și va face parte din suma totală datorată, menționată în fiecare extras lunar de cont al cardului. Ratele rămase de plată vor diminua suma disponibilă pînă cînd acestea sunt rambursate.

6. Carduri tineri/studenți. Cardul Internațional de Identitate pentru Studenți (ISIC) este un card de identitate cu fotografie, ce identifică deținătorul său ca fiind student, singura formă de astfel de act recunoscută internațional.

Deținătorii acestor carduri au acces la reduceri de prețuri facilitate de mai multe companii, mai ales în servicii legate de călătorii, cum ar fi bilete de avion, tren sau autobuz, închirieri de autovehicule, sau pentru cazare. Alte reduceri practicate în legătură cu acest card sunt cele la muzee și manifestări culturale, precum și la baruri sau restaurante. Ca preț de referință, pentru aceste carduri se achită o cotizație anuală de membru, diferită de la o țară la alta, în funcție de gradul de dezvoltare (ex. 22 de dolari în Statele Unite, 9 lire sterline în Regatul Unit). În SUA, deținătorii de carduri primesc și asigurare medicală sau de călătorie, de unde prețul mai ridicat. Cotizațiile sunt utilizate în scopul dezvoltării facilităților naționale și internaționale oferite exclusiv în baza legitimării cu aceste carduri. În Moldova, Cardul ISIC oferă:

Reduceri la servicii de turism pentru tineri/studenți;

Reduceri în peste 100 de localuri în Republica de la 5- 50%;

Se participă la evenimente ISIC organizate pe parcursul anului pentru deținătorii cardului (party, tombole, evenimente pentru tineri etc.);

Prețuri speciale la teatre, muzee (Teatrul Național Mihai Emienscu preț special-20 lei).

7. Carduri de economii:

– Card Libra Mix – card de debit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri Visa. Deasemenea este un card de economii, ce oferă dobandă de 13% pe an pentru leii păstrați în contul de card și 5% pe an pentru euro. Cardul oferă si posibilitatea de overdraft.

– Visa Electron Shop&Cash – card de debit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri Visa Electron. Este legat de unul sau mai multe conturi curente (maxim 5) sau de unul sau mai multe conturi de economii (maxim 5) în LEI. 

– Visa Clasic Shop&flow;

– VISA ELECTRON INTERNATIONAL.

8. Carduri emise de comercianți sunt așa-numitele carduri  private emise de întreprinderi comerciale pentru a facilita plățile emise cumpărătorilor din magazine și, eventual, de a oferi facilități de credite. Creditul este uneori acordat gratuit cu ocazia anumitor  operații  de promovare. Aceste  cărți  sunt  livrate  de marile  magazine, de supermagazine, societăți de distribuție a carburantului, precum și de firme ce vând prin corespondență. Fiecare carte este emisă de o filială a băncii comerciantului. Ca efect, fiecare credit este asociat utilizării unei cărți sau, dacă aceasta este utilizată mai mult într-unul din magazinele comerciantului considerat, emițătorul trebuie obligatoriu să fie un stabiliment de credit. Cardurile private presupun în general două opțiuni de reglement:

– opțiunea la termen care permite purtătorului să plătească o dată pe lună cantitatea de cumpărături recepționate conform facturii. Plata se face prin cec sau prin autorizație, emițătorul cărții neavând acces direct la contul purtătorului cărții. Această opțiune corespunde unui credit gratuit mai mult de 30 de zile.

-opțiunea credit care permite purtătorului să se elibereze de datoriile sale prin mai multe vărsăminte, la taxe precizate la semnarea contractului. Suplimentar,anumite carduri permit retragerile din distribuitoarele deschise de către emițătorii lor înmarile magazine. Este vorba de retrageri de credit efectuate asupra contului (fivtiv) al purtătorului, după cum un card de credit este debitat la orice retragere. Alte funcții ale cardurilor private, în afară de plată și retragere, dau dreptul la servicii financiare sau la produse de asigurare. Ele sunt dedicate unui comerciant particular și dau dreptul de acces la o rețea de distribuție de bani. Cărțile private ale comerțului au apărut din necesitatea cunoașterii mai bune a clientelei  și  din  dorința  de  a  împărți  riscurile și informațiile legate de un system multicomerț. În acest scop distribuitorii s-au asociat cu societăți financiare pentru a crea propriul lor sistem de carduri. Prin urmare, emitenții acestora sunt marii distribuitori. Ele sunt emise și de alți comercianți de talie mai mică. Acest card este acceptat de un comerciant sau de un grup de comercianți, iar obiectivul său este fidelitatea clientelei, în timp ce scopul îl constituie stabilirea unei legături constante între card și magazinul carel-a emis, inclusiv activitatea utilizării sale. Cartea funcționează pe un singur cont și oferă diferite avantaje titularilor:

plata imediată, 

credit revolving, 

dinamizarea vânzărilor care justifică apelarea la credite,

oferirea unor servicii mai bune,

stimularea cumpărătorilor,

administrarea mai bună a serviciilor,

conferirea unei imagini moderne,

ș.a.

Sistemul de carduri private aduce comercianților o mai bună rentabilitate a încasărilor, evitându-se costurile legate de manipularea cecurilor sau a numerarului, ca și riscurile legate de păstrarea numerarului. Cardurile private oferă, în principal, următoarele avantaje:

– plata din disponibilitățile clientului;

– creditul;

– retrageri de numerar;

– servicii anexe multiple.

Cardurile de voiaj și plăcere sunt specifice emițătorilor ce beneficiază de o anumită vechime (ex. Dinners Club, American Express). Aceste cărți au aceleași funcții ca și cardurile bancare, acceptul fiind pus pe utilizarea internațională. Sunt acceptate de către comercianți din mai multe țări și dau dreptul la un ansamblu de servicii anexe, cumar fi: asigurare, reduceri în animite hoteluri etc.. Ele necesită deschiderea unui cont, purtătorul reglând cumpărările sale ca și în cazul unei cărți private.Chiar dacă plata cardurilor s-a maturizat într-un termen uluitor de scurt, trebuie amintit faptul că implementarea acestui instrument de plată s-a efectuat pe un“teren”fertil cu grad înalt de “conștință” bancară. Rătăcirile evazioniste sau de utilizare frauduloasă au fost estompate de acțiunea riguroasă a comportamentului bancar modern. Nici un produs card nu ar fi primit aureola globalizării dacă utilizatorii nu ar fi acționat în cadrul unor reguli stricte de respect bancar față de termene, domenii de aplicabilitate sauelemente de securizare ale produsului.Cu siguranță tendința producerii și utilizării frauduloase a cardurilor reprezintă un fenomen negativ care generează multiple pierderi sistemului bancar mondial. Tendința generală, tehnologia modernă și comportamentul riguros bancar al utilizatorului modern asigură, însă, acoperirea efectelor negative de fraudă, precum și încrederea deplină înfuncțiile acestui nou instrument de plată.

În fost creat un nou sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală „Bitcoin”, de către Satoshi Nakamoto. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul cu sursa deschisă pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe care acesta o formează. Spre deosebire de majoritatea monedelor, bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele de la egal la egal (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește de criptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și decât o singură dată.

Construcția monedei bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unu fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel a unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, guvern , etc. să manipuleze valoarea bitcoin sau să introducă inflație prin producerea lor.

Bitcoin este una din primele implementări a conceputului numit „criptomoneda” (cryptocurrency), prima dată descris în 1998 de Wei Dai pe mailing listul Cyperpunk.

În luna februarie a anului 2014 existau peste 12.000.000 Bitcoini. La prețurile curente, valoarea cumulativă a monedelor Bitcoin emise (indicator echivalent cu capitalizarea de piață) depășește 7 miliarde USD.

Economia Bitcoin este încă mică în relație cu economiile stabilite cu mult timp în urmă, iar programul este încă în stadiul beta de dezvoltare. Dar bunuri reale și servicii, cum ar fi mașini uzate și contracte pentru dezvoltare de software independent sunt acum tranzacționate. Bitcoinii sunt acceptați atât pentru servicii online cât și pentru bunuri tangibile. Electronic Frontier Fundation si Singularity Institute acceptă donații în bitcoin. Comercianții schimbă diverse monede cum ar fi Dolari Americani (USD), Ruble Rusești (RUB) și Yeni Japonezi (JPY), etc. pe Bitcoini dar și invers. Aceste tranzacții au loc prin intermediul siturilor de schimb. Oricine poate vedea lanțul de blocuri și să observe tranzacțiile în timp real. Diferite servicii facilitează asemenea monitorizare.

În comparație cu monedele fiat convenționale, Bitcoin diferă prin faptul că nu există nici un supraveghetor care să poată controla valoare datorită naturii lor descentralizate, atenuând posibile instabilități cauzate de bănci centrale. Inflația este limitată și controlată, programată în programul Bitcoin, dar este predictibilă și cunoscută tuturor părților încă de la început. Așadar inflația nu poate fi manipulată central ca să afecteze redistribuirea de valoare de la utilizatorii obișnuiți. În loc de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacțiile în blocuri, nodurile din această perioadă se așteaptă să depindă de abilitatea lor de a concura liber în colectarea taxelor de procesare a tranzacțiilor.

Transferurile sunt facilitate direct fără ajutorul unui procesor de plăți între noduri. Acest tip de tranzacții fac imposibilă anularea tranzacției. Clientul Bitcoin transmite tranzacția nodurilor apropiate care la rândul lor propagă tranzacția în rețea. Tranzacțiile corupte sau invalide sunt respinse de nodurile oneste. Tranzacțiile sunt gratuite dar o taxă ar putea fi plătită altor noduri pentru a prioritiza procesarea tranzacției.

Numărul total de bitcoinii tinde spre 21 de milioane în timp. Masa monetară crește ca serii geometrice la fiecare 21,000 de blocuri (aproximativ la 4 ani); până în 2013 jumătate din masa monetară totală va fi generată, iar până în 2017, 3/4 va fi generată. În timp ce se apropie de acest număr valoarea bitcoin va simți o perioadă de deflație a prețurilor (creștere a valorii bitcoin) datorită lipsei de noi introduceri de masă monetară. Bitcoinii sunt totuși divizibil la 8 decimale (permițând 2.1*1015 unități totale), eliminând limitațiile practice de ajustare a prețului în jos într-un mediu deflaționist. În loc de a depinde de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacțiile în blocuri, nodurile din aceasta perioadă este așteptat să depindă de abilitatea lor de a concura în colectarea taxelor pentru procesarea tranzacțiilor.

1.3. Sisteme bancare electronice

Sistemele bancare electronice se bazează fie pe plăți efectuate prin carduri, fie prin transmisia și procesarea electronică a mesajelor de plăți, cum sînt telebanking-ul sau homebanking-ul.

1.Ghișeul automat de bancă (ATM-Automated Teller Machines).Ghișeele automate de bancă, în foma lor cea mai simplă, sînt cunoscute și sub denumirea de distribuitoare de numerar, deoarece permit numai retragerea de numerar.Ghișeele automate de bancă mai complexe oferă o largă varietate de servicii ,cum ar fi:

interogarea contului;

emiterea de instrucțiuni (cecuri,formulare de transfer de credit);

transferuri de fonduri ;

retragerea de numerar.

2.Sistemele de la punctele de vînzare (POS).Sistemele POS identifică deținătorul cardului și verifică existența disponibilităților bănești din contul acestuia.Clientul introduce numărul său personal de identificare și confirmăsuma datorată. Plata este automat afectuată, prin debitarea contului acestuia cu valoarea mărfurilor cumpărate sau serviciilor prestate și creditarea acestuia în contul comerciantului.Terminalele POS, ca și ghișeele automate de bancă, sînt conectate, prin intermediul unor linii închiriate, la unitatea centrală de procesare aparținînd unei rețele.

3.Telebanking-ul a intrat în funcțiune în anii ’70, odată cu automatizarea intrsucțiunilor de plată și transmiterea informațiilor privind extrasele de cont.

În cadrul acestui sistem datele sînt schimbate, fie prin intermediul transferurilor de fișiere privind ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri sau prin intermediul introducerii de instrucțiuni de transfer prin modalități on-line.

Telebanking-ul este accesibil agenților economici care au un volum mare de plăți de efectuat și care dispun de un sistem de contabilitate integral automatizat.Ei pot stabili o legătură electronică cu banca și, în acest mod, se efectuează schimbul de instrucțiuni de transfer fără a se mai utiliza suportul hîrtie.

4.Home banking-ul este, de regulă, utilizat de clenți individuali, pesroane fizice și mici agenți economici care doresc să aibă acces, prin intermediul mijloacelor de telecomunicație, la centrul computerizat al instituției lor financiare. Legăturile de telecomunicație se bazează pe aparate telefonice speciale sau pe computere personale echipate cu modem. Atunci cînd sînt utilizate aparatele telefonice, acest tip de serviciu este cunoscut sub denumirea de Phone Banking.

5. Schimbul electronic de date (EDI) se referă la schimbul electronic de date structurate referitoare la tranzacțiile comerciale dintre diferitele entități, de regulă utilizîndu-se telecomunicațiile. Transferul de informații, legat de schimburile comerciale prin sistemul bancar, include ordine de plată, remiteri de informații, extrase de cont și mesaje privind plățile documentare.

6. Banii electronici. Utilizarea Internetului în scopuri comerciale a devenit o practică tot mai frecventă ca urmare a instituirii magazinelor virtuale on-line.Plata acestor cumpărături se realizează cu cardurile de credit , pe baza transmiterii informațiilor necasare prin modem. Pentru o mai bună securitate a acestor informații, pe viitor se propune utilizarea tehnologiei de criptare în cadrul Internet, aceasta necesitînd adoptarea unui protocol de criptare standard.

Transferul banilor electronici (e-monez), compatibili cu tipul de monedă existentă pe cardurile prealimentate, se face printr-o linie telefonică.

În acțiunea de promovare a noilor servicii și produse legate de afacerile cu carduri, băncile comerciale au urmărit instalarea unor rețele proprii de automate(ATM).Avînd în vedere existența mai multor rețele bancare proprii de automate (ATM), precum și funcționarea pe piața internă a mai multor bănci emitente de carduri, fiecare cu sistemul ei de clienți acceptatori de carduri, se consideră necesară unificarea la nivel național a decontărilor interbancare de această natură, care să permită acceptarea reciprocă a cardurilor prin facilitarea unor condiții tehnice și negocierea unor niveluri și limite privind taxele practicate în mod individual de către bănci, pentru a se evita unele efecte negative asupra eficienței acestor operațiuni, ca urmare a practicii unor bănci de a reduce comisionul sub nivelul de 4%, convenit printr-o înțelegere bancară inițială.

În acest fel, eficiența directă redusă a produsului, care poate afecta efortul investițional al unor bănci pentru extinderea rețelei de automate, trebuie să fie contrabalansată pe calea eficienței indirecte prin existența unei resurse de creditare ieftină, constituită din sumele din conturile de disponibilități ale deținătorilor de card, și cumpărarea valutei la cursurile convenabile (VISA – cursul B.N.R.), în vederea eliberării de numerar la automate.

În asigurarea unei strategii bancare coerente și flexibile de lansare și implementare a unor servicii și produse, se apreciază că un element pivot îl constituie fluidizarea sistemului informațional, atît între unitățile băncii, cît și între bancă și clienții săi.

Cardurile pot fi clasificate și după alte criterii, dar cel mai important criteriu pentru activitatea bancară este sistemul de decontare căruia îi aparțin. Astfel, în funcție de momentul înregistrării tranzacției în contul deținătorului de card, există trei sisteme de decontare:

Sistemul “pay later”: deținătorul de card își reglează datoriile față de bancă la anumite intervale de timp stabilite de comun acord cu aceasta, după ce tranzacția dintre el și comerciant a avut loc.

Acesta este singurul sistem care a fost folosit până acum în tranzacțiile internaționale, iar la baza lui stau așa numitele “cărți de credit”, când banca creditează deținătorul de card până la data convenită pentru reglarea cheltuielilor. Există două tipuri de cărți de credit:

credit-card – posesorul de card are deschisă permanent o linie de credit, având obligația reglării periodice a soldului contului;

charge-card – posesorul de card are obligația caq la sfârșitul fiecărei luni să-și reglezecheltuielile.

Sistemul“pay befor”: deținătorul de card plătește serviciile pe care le facilitează cardul înainte de a beneficia de ele (în momentul în care i se eliberează cardul); este cazul cardurilor de acces la metrou, al cardurilor pentru telefon.

Sistemul“pay now”: deținătorul de card plătește bunurile cumpărate sau serviciile de care beneficiază în momentul derulării tranzacției prin debitarea automată a contului.

Sistemul presupune utilizarea debit-card-ului. În concluzie, precizăm că analiza tipologiei cardurilor în funcție de diferite criterii demonstrează că piața internațională a acestora s-a dezvoltat continuu, iar de la apariția lor și până în prezent cardurile au câștigat un loc important în rândul instrumentelor de decontare.

II. Analiza organizării activității cu moneda electronică.

2.1.Modul de organizare a derulării operațiunii cu cardul

Cardurile, indiferent de funcțiile îndeplinite, au o serie de trăsături comune care conferă uniformitate tehnologică și recognoscibilitate universală. Aceste trăsături comune sunt:

• Se fabrică din material plastic cu aceleași dimensiuni indiferent de emitent (86mm x 54mm x 0,54mm).

• Pe partea din față (recto) se prezintă următoarele:

a) Elemente destinate folosirii impriterului pentru luarea unei amprente clare și distincte cel puțin pentru evidențele deținătorului, care vor include:

numărul cardului, putând avea maximum de caractere prevăzut în obligațiile reciproce;

numele, prenumele și orice alte elemente care să permită evitarea confuziilor referitoare la identitatea deținătorului, într-o  redactare  cu  caractere latine  și  fonturi conforme obligațiilor reciproce;

data cronologică a expirării valabilității cardului (LL/AA), conform calendarului gregorian, cu precizarea în obligațiile reciproce a timpului convențional în care este stabilită ora expirării în evidențele emitentului;

b) Elemente destinate informării prin recunoaștere vizuală, cel puțin la comerciant:

– denumirea și sigla emitentului aplicate conform reglementărilor în vigoare astfel încât să nu inducă în eroare comerciantul și să nu furnizeze informație falsă despre emitent;

– hologramă vizibilă la lumina naturală.

Toate aceste înscrisuri se vor face prin gravare laser (recomandat) sau embosare. Să prezinte pe partea din spate (verso) următoarele:

o bandă magnetică care permite citirea următoarelor date:

numărul de cont,

numărul de cod confidențial,

fondurile disponibile; 

b) un panel de semnătură cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură și având elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau modificării semnăturii.

Cardului îi este specific un anumit PIN, care împreună cu cardul trebuie să fie utilizate de către Deținător în strictă concordanță cu Regulile de utilizare. Deținătorul se obligă să nu divulge PIN-ul, precum și să nu transmită în folosință Cardul unei terțe persoane.

Cardul este utilizat pentru efectuarea următoarelor tipuri de operațiuni:

obținerea numerarului și/sau Bancomatele Băncii și ale altor participanți de plăți;

achitarea mărfurilor și/sau serviciilor și a obligațiilor față de buget (impozite, taxe,alte plăți obligatorii);

alte operațiuni financiare și nefinanciare prevăzute în Tarife.

La efectuarea tranzacțiilor cu card sau bancar, deținătorul este obligat să preia Chitanța și să verifice dacă în aceasta este înscris corect numele Deținătorului, suma și data tranzacției și să semneze, la cererea Operatorului, Chitanța.

Contul de card se va deschide de către Bancă în valuta indicată în Cerere. Suma minimă pentru deschiderea Contului de card este stabilită în Tarife. Deținătorul principal autorizează Banca să debiteze automat Contul de card cu sumele, reprezentînd:

contravaloarea Tranzacțiilor, inclusiv a celor realizate fraudulos de către Deținător sau alte terțe persoane, cu respectarea clauzelor;

plăți ale dobînzilor, taxelor și comisioanelor datorate Băncii conform Tarifelor;

contravaloarea cheltuielilor (poștă, telefon, etc.) suportate de către Bancă pentru prestarea unor servicii suplimentare, la cererea Deținătorului.

Contul de card nu poate fi deschis în baza unei procuri. În cazul în care contul de card are opțiunea de descoperit de cont(overdraft) sau o linie de credit pe card de credit, deschiderea, administrarea și utilizarea acesteia sînt regelmentate de Contractul cu privire la oferire a liniei de credit, în care Deținătorului principal are calitate de Împrumutat.

În cazul neachitării sumelor sau nerespectării termenului maxim de achitare, Deținătorul principal împuternicește Banca să închidă cardurile și să achite suma datorată din alte conturi menținute de către Deținătorul principal în Bancă, prin documentele interne ale Băncii,iar în cazul lipsei acestei posibilități, Banca își rezervă dreptul de a purcede la încasarea forțată a datoriei prin intermediul organelor de drept competente.

Contul de card poate fi alimentat prin:

depunerea de numerar :

transfer bancar dintr-un alt cont deschis ;

alte modalități oferite de Bancă.

Banca își onorează obligația de a pune în mod gratuit la dispoziția Deținătorului principal, o dată pe lună, extrasul de pe contul de card,care cuprinde soldul inițial și final, lista Tranzacțiilor și a altor operațiuni înscrise pe contul de card în luna respectivă:

în format electronic, pe adresa de e-mail solicitată anterior de către Deținător;

pe suport de hîrtie, prin solicitarea acestuia sau printr-o altă modalitate convenită suplimentar cu Banca.

Taxele, comisioanele și alte cheltuieli ale Băncii aferente Vardurilor și conturilor de carduri sînt stabilite în Tarife și se vor debita direct de pe contul de card, sau, se vor percepe în numerar.Modalitatea de plată utilizată pentru fiecare comision este stabilită de către Bancă.

În vederea prevenirii cazurilor de fraudă, Deținătorul trebuie să întreprindă următoarele măsuri:

să păstreze cardul în condiții ce ar exclude deteriorarea, pierderea sau furtul acestuia;

să memoreze și să păstreze în secret Codul PIN;

să utilizeze PIN-ul astfel încît să nu poată fi văzut/identificat de către terțe persoane;

să nu divulge și/sau transmită unor terțe persoane informații referitoare de securitate ale Cardului;

să solicite efectuarea operațiunilor /Ghișeu numai în prezența sa;

să preia Cardul și Chitanța după fiecare tranzacție efectuată la un dispozitiv special (ATM,POS);

să verifice neîntîrziat soldul contului de card în cazul unei Tranzacții nereușite;

să evite divulgarea informațiilor confidențiale prin telefon și alte mijloace de comunicație.

Deținătorul:

odată cu notificarea privind pierderea sau furtul Cardului, va pune la dispoziția Băncii toate informațiile referitoare la circumstanțele în care s-a produs incidentul;

în cazul compromiterii Codului PIN, va prezenta Băncii toate informațiile solicitate referitoare la condițiile în care PIN-ul a fost compromis și va returna, la cererea Băncii, cardul.

Perioada de valabilitate a Cardului este stabilită de către Bancă. Această perioadă expiră la sfîrșitul lunii și în anul indicat pe partea din față a Cardului. Din momentul expirării perioadei de valabilitate, Cardul este anulat.

Banca are dreptul să anuleze și/sau să blocheze un Card în circumstanțe legate de:

securitatea Cardului;

suspiciuni legate de utilizarea neautorizată sau frauduloasă a acestuia;

declararea de către Deținător a Cardului ca fiind pierdut, furat sau ca fiind utilizat în mod neautorizat, conform prevederilor;

constatarea sporirii semnificative a riscului asociat incapacității Deținătorului de a executa obligațiile de plată pe care le are față de Bancă;

nerespectarea Regulilor de utilizare;

încetarea relațiilor contractuale dintre Bancă și Deținător.

Contractul este încheiat pe o perioadă nelimitată . În cazul decesului Deținătorului principal, prezentul Contract își va înceta imediat valabilitatea. În acest caz, soldul contului de card este eliberat de către Bancă moștenitorilor legali , în orinea prevăzută în legislația în vigoare. Deținătorul are dreptul de a rezilia unilateral contractul, în orice moment, prin depunerea cererii de închidere a contului.În cazul rezilierii contractului, Deținătorul este obligat să returneze, la cererea Băncii, toate cardurile emise pe contul de card ce urmează să fie închis.

Deținătorul are dreptul să depună reclamația la orice Ghișeu al Băncii sau să o transmită prin poștă în adresa Băncii. Reclamația trebuie să fie perfectată în scris și se consideră recepționată de către Bancă din ziua în care aceasta a fost primită.

REGULILE GENERALE DE PERFECTARE A CERERILOR:

Depunerea cererii la filială se efectuează personal de către solicitant;

Completarea cererilor se efectuează îngrijit, cu litere latine majuscule, fără corectări;

Solicitantul trebuie să indice în cerere datele sale de identificare;

Să prezinte un act de identitate:

pentru cetățenii Republicii pot fi considerate următoarele documente:

buletin de identitate;

pașaportul eliberat de ex-URSS cu codul IDNP;

pașaportul, eliberat de ex-URSS, cu inscripția „valabil pe termen nelimitat”, sau inscripție cu sens analogic;

actul temporar de identitate Forma 9 (se acceptă doar în cazul reemiterii cardului).

pentru cetățenii străini:

pașaport emis de țara de origine;

permisul de ședere;

buletinul de identitate pentru apatrizi;

buletinul de identitate pentru refugiați;

permisul de ședere pentru apatrizi.

CARD SECUNDAR – PENTRU UTILIZATORUL AUTORIZAT:

Cerere de emitere a cardului – formularul se completează de posesorul contului și de persoana care urmează să devină utilizator autorizat. La depunerea cererii este necesară prezentarea actelor de identitate în original, atît a deținătorului contului cît și a utilizatorului autorizat.

Cerere de anulare a dreptului secundar – în cazul lipsei necesității de finanțare a utilizatorului autorizat, deținătorul contului poate solicita anularea cardului secundar chiar și fără anunțarea utilizatorului autorizat. Cererea se completează de către posesorul contului. La depunerea cererii deținătorul contului trebuie să prezinte un act de identitate.

Cerere de Stabilire a limitei secundar – oferă deținătorului contului posibilitatea de a limita cheltuielile utilizatorului autorizat pe anumite perioade de timp (lunar/săptămînal). Limita poate fi stabilită fără înștiinarea utilizatorului autorizat. La depunerea cererii deținătorul contului trebuie să prezinte un act de identitate.

Anularea limitei secundar – la momentul în care nu mai este necesitatea de a limita finanțarea utilizatorului autorizat, este disponibilă anularea limitei stabilite anterior. Cererea se completează de către posesorul contului. La depunerea cererii deținătorul contului trebuie să prezinte un act de identitate.

REEMITEREA CARDULUI:

În regim normal – reemiterea cardurilor în locul celor înmînate anterior pentru clienții care se află pe teritoriul Republicii , se efectuează în conformitate cu una din categoriile de mai jos:

Pe motiv de expirare a cardului – se efectuează gratuit atunci când cardul este expirat sau dacă pînă la data expirării a rămas mai puțin de o lună. Este necesară perfectarea cererii de reemitere a cardului și depunerea ei la orice filială a băncii împreună cu cardul expirat. Dacă clientul nu restituie cardul vechi, cererea se completează conform punctului de Reemitere pe motiv de pierdere. La depunerea cererii deținătorul cardului trebuie să prezinte un act de identitate. Cardurile salariale se reemit automat fără depunerea cererii, dumneavoastră trebuie să vă adresați la contabilitatea întreprinderii și să întrebați cum să primiți cardul nou.

La solicitarea deținătorului (pe motiv de deteriorare a cardului, pierderea sau compromiterea codului PIN, dorința deținătorului) – perfectarea cererii de reemitere a cardului conform acestui motiv se efectuează doar dacă deținătorul transmite băncii cardul precedent, dacă clientul nu restituie cardul vechi, se completează conform punctului de Reemitere pe motiv de pierdere sau furt. În cazul compromiterii PIN codului, clientul trebuie să solicite blocarea cardului apelînd Serviciul Suport la numărul de telefon +/37322/548940. Taxa de reemitere se percepe conform tarifelor stabilite de bancă. La depunerea cererii deținătorul cardului trebuie să prezinte un act de identitate.

Pe motiv de pierdere sau furt al cardului – este necesară perfectarea cererii de reemitere a cardului și cererii de anulare a cardului pierdut sau furat. Reemiterea conform acestei categorii se efectuează în caz de pierdere, furt al cardului, și toate celelalte cazuri, cînd deținătorul depune cerere de reemitere dar nu restituie cardul vechi. Pentru evitarea operațiunilor nesancționate cu cardul, clientul trebuie să solicite imediat blocarea cardului apelînd Serviciul Suport la numărul de telefon +373/22/54-89-40. La reemitere se achită taxele conform tarifelor stabilite de bancă. La depunerea cererii deținătorul cardului trebuie să prezinte un act de identitate.

Pe motiv de modificare a numelui / prenumelui deținătorului – reemiterea cardului se efectuează în cazul modificării numelui / prenumelui deținătorului, la această categorie nu se referă modificările nesemnificative ale numelui / prenumelui ca rezultat al transliterării anterioare incorecte din scrierea cu chirilice și alte cazuri similare, în acest caz, reemiterea cardului se efectuează ca fiind din categoria Reemitere la solicitarea deținătorului. Deținătorul cardului este obligat să perfecteze Cererea de reemitere a cardului și Cererea de modificare a datelor de identificare. Taxa de reemitere se percepe conform tarifelor stabilite de bancă. Deținătorul trebuie să prezinte atît un act de identitate cît și documentul ce certifică schimbarea numelui/ prenumelui.

Din cauza defectului la producere (din vina băncii) – cererea de reemitere gratuită a cardului se perfectează în cazul în care după înmînarea cardului a fost detectat un defect admis de bancă în momentul emiterii / personalizării cardului.

Reemiterea cardului pentru clienții care se află în străinătate – în cazul cînd deținatorul se află peste hotare, banca poate efectua reemiterea cardului cu expediere prin postă. Pentru primirea cardului:

solicitantul trebuie să se adreseze suport al Directiei Carduri Bancare la numărul de telefon +/373-22/57-68-24 sau trimițînd un mesaj la adresa electronică “[anonimizat]”.

să completeze Cererea de anulare a cardului și Cererea de reemitere a cardului cu primirea lui prin poștă și să le transmită Bancare prin fax.

la primirea cardului și a plicului PIN, solicitantul trebuie să anunțe despre aceasta Serviciul suport la numărul de telefon +/373 22/ 57 68 24;

banca activează cardul în baza confirmării vocale a solicitantului, care trebuie să raspundă la întrebările de control ale angajatului Serviciului suport.

Solicitantul suportă cheltuielile legate de transportarea cardului la adresa solicitantului (sistemele DHL, UPS) și, de asemenea, achită taxele conform tarifelor.

La reemiterea prin poștă, banca nu primește cardul vechi, de aceea clientul achită taxa pentru pierdere indiferent de motivul reemiterii cardului.

PRIMIREA LUNARA A EXTRASULUI PRIN E-MAIL:

Cerere de primire a extrasului prin e-mail – completarea cererii oferă posibilitatea primirii lunare a extrasului detaliat în care sunt înregistrate:

operațiunile efectuate cu toate cardurile legate contului;

operațiunile efectuate fără card, de exemplu, alimentarea contului;

comisioanele aplicate la operațiunile efectuate;

bonusurile și dobânzile oferite de bancă;

achitarea dobânzilor la credit;

soldul inițial și final pe ultima lună;

soldul disponibil pe cont.

Cerere de renunțare la primirea extrasului prin e-mail – cererea se completează pentru renunțarea la primirea regulată a extrasului pe email.

ACCES INTERNET:

Cerere de acces la miniextras prin Internet – oferă posibilitatea de vizualizare online a sumei disponibile în contul de card și listei ultimelor tranzacții efectuate prin intermediul cardului. Solicitarea accesului la miniextras se poate efectua și prin intermediul apelului telefonic suport al Direcției Carduri Bancare +/373 22/ 57 68 24.

Cerere de renunțare la acces la miniextras prin Internet – se completează în cazul lipsei necesității de acces la miniextras.

MODIFICAREA DATELOR DE IDENTIFICARE:

Modificarea datelor de identificare – se efectuează în cazul, în care se modifică datele personale, ale actului de identitate sau cele de contact ale Deținătorului. În cazul modificării numelui / prenumelui deținătorului, trebuie îndeplinită procedura de Reemitere a cardului pe motiv de modificare a numelui / prenumelui Deținătorului. În afară de actul de identitate, Deținătorul cardului trebuie să prezinte documentul care certifică faptul modificării numelui / prenumelui, în care sunt indicate atât numele și prenumele precedente (conform datelor curente, înregistrate în Bancă și pe card), cât și cele noi, ce coincid cu datele din actul de identitate al Deținătorului. În calitate de astfel de documente pot servi, în dependență de motivul modificării numelui / prenumelui:

Certificatul de căsătorie;

Certificatul de divorț;

hotărârea Oficiului stării civile privind modificarea numelui / prenumelui.

RECLAMAȚIE :

Reclamație la serviciile prestate – se completează pentru soluționarea diverselor situații ca de exemplu:

bancomatul nu a eliberat suma solicitată de către client (parțial sau total);

la alimentarea contului de card au fost greșite rechizitele contului;

clientul a solicitat eliberarea banilor la bancomat, dar a uitat să ia banii;

bancomatul a reținut cardul;

au fost efectuate operațiuni cu cardul fără permisiunea posesorului cardului;

alte situații…

La perfectarea cererii clientul trebuie să descrie situația creată, doleanțele sale, și datele de contact pentru informarea ulterioară referitor la rezultatul soluționării reclamației. Înainte de completarea reclamației este recomandabil de telefonat la Serviciul Suport +373 /22/ 57-68-24, pentru a încercarca de a soluționa problema.

ÎNCHIDEREA CONTULUI DE CARD:

Închiderea contului de card – contul de card poate fi închis la inițiativa posesorului contului. Închiderea se efectuează după 33 de zile de la depunerea cererii. În cerere este necesară indicarea metodei de restituire a soldului final din contul de card. Posesorul contului este obligat să restituie toate cardurile legate de cont, inclusiv cardurile utilizatorilor autorizati. În cazul în care posesorul contului nu înapoiază toate cardurile legate de cont, trebuie perfectată Cererea de anulare a cardului și achitată amenda conform tarifelor pentru fiecare card pierdut.

2.2. Analiza tipologiei cardurilor în cadrul B.C.”Moldindconbank”S.A., specificul și condițiile lor

B.C.”Moldindcobank”S.A. dispune de următoarele tipuri de carduri:

A.Pentru persoane fizice:

Maestro în MDL, USD și EUR,

VISA Classic (MDL, USD, EUR),

VISA Gold (MDL, USD, EUR),

VISA Electron (MDL, USD, EUR),

VISA Electron pentru posesorii de depozite,

Cardurile Salariale,

MasterCard Standard (MDL, USD, EUR).

MAESTRO ÎN MDL, USD ȘI EUR. Maestro (Maestro / Cirrus) – este unul dintre cele mai accesibile și des întâlnite carduri din lume. Maestro reprezintă un card internațional destinat persoanelor fizice. Contul poate fi deschis atât în LEI cât și în DOLARI SUA sau EURO.

Acest card permite deservirea la punctele comerciale dotate cu terminale electronice (terminale POS) și la bancomate. Crește acceptarea cardului Maestro și în rețeaua internet, însă deocamdată nu este mare.

Ca indiciu de deservire a acestui card servesc prezența logotipurilor:

 la punctele comerciale și filialele băncilor sau  la bancomate.

B.C.”Moldindcobank”S.A. emite următoarele tipuri de carduri Maestro:

Maestro de debit;

Maestro de credit;

Maestro salarial;

Avantaje:

Accesibilitate – orice persoană, indiferent de nivelul veniturilor poate deveni deținător a unui astfel de card;

Securitate – în momentul efectuării tranzacției, este necesar de a primi autorizarea băncii confirmată prin codul PIN (control al cardului);

Deservire – cardul este acceptat ca mijloc de plată pentru achitarea mărfurilor și serviciilor la peste 7 milioane puncte de deservire și pentru retragere de numerar la peste 900.000 bancomate în toată lumea.

VISA CLASSIC (MDL, USD, EUR). VISA Classic – este un card pentru persoane active cu venit stabil, subliniază bonitatea clientului și asigură confortul maxim. Contul de card poate fi deschis în LEI cât și în DOLARI SUA sau EURO. VISA Classic poate fi utilizat în terminale electronice, bancomate, imprintere, internet, ceea ce asigură o rețea vastă de deservire. Cardul poate fi folosit cât pentru achitarea mărfurilor și serviciilor atât și pentru extragerea numerarului în bancomate.

Cardurile VISA Classic subliniază bonitatea clientului, de aceea ele pot fi utilizate pentru achitări acolo unde VISA Electron sau Maestro nu se deservesc, de exemplu: la închirierea automobilelor sau bărcilor, se permite să se evite depunerea depozitelor de asigurare la hoteluri etc.

Ca indiciu de deservire a acestui card servește prezența logotipului: .

B.C.”Moldindcobank”S.A.emite urmatoarele carduri VISA Classic:

VISA Classic de debit;

VISA Classic de credit;

VISA Classic salarial.

Avantaje:

Respectabilitate – acest card demonstrează faptul că deținătorul de card dispune de venituri stabile și utilizează activ produsul de card în viața cotidiană;

Mediu de deservire – cardul poate fi utilizat nu numai în mediul real de deservire, dar și în cel virtual (Internet), prin intermediul telefonului sau poștei. De asemenea la efectuarea unor operațiuni nu este necesară primirea autorizării băncii sau introducerea codului PIN;

Deservire – poate fi utilizat în 9 milioane puncte comerciale și peste 1milion de bancomate în peste 120 de țări;

Utilizarea pe internet – este posibilă utilizarea cardului pentru achitarea produselor și serviciilor în rețeaua internet.

VISA GOLD (MDL, USD, EUR). VISA Gold – este un card privilegiat destinat persoanelor cu un venit înalt, ce oferă deținătorului un set de servicii suplimentare ca eliberarea urgentă a numerarului în cazul pierderii cardului. Contul de card poate fi deschis in LEI cât și în DOLARI SUA sau EURO. Alimentarea contului este posibilă cu numerar și prin virament nu numai din rețeaua de filiale Moldindconbank, dar și din alte bănci. Cardul poate fi utilizat cât pentru achitarea mărfurilor și serviciilor atât și pentru extragerea numerarului în bancomate. Visa Gold poate fi utilizat și pentru efectuarea achitărilor pe internet. Cardurile VISA Gold subliniază bonitatea clientului, de aceea ele pot fi utilizate pentru achitări acolo unde VISA Electron sau Maestro nu se deservesc, de exemplu: la închirierea automobilelor sau bărcilor, vă permit să evitați depunerea depozitelor de asigurare la hoteluri etc.

VISA Gold arătă persoanelor care vă deservesc la ce nivel de servicii vă așteptați.

Ca indiciu de deservire a acestui card servește prezența logotipului: B.C.”Moldindconbank”S.A.emite următoarele tipuri de carduri VISA Gold:

VISA Gold de debit;

VISA Gold de credit;

VISA Gold salarial. 

Avantaje:

Respectabilitate – acest card demonstrează faptul că deținătorul de card dispune de venituri înalte;

Puncte de deservire – poate fi utilizat în 9 milioane puncte comerciale și peste 1milion de bancomate în peste 120 de țări;

Mediu de deservire – cardul poate fi utilizat nu numai în mediul real de deservire, dar și în cel virtual (Internet), prin intermediul telefonului sau poștei.

Posibilități – rezervări camere în hotel, închirieri de automobil sau achitări pentru mărfuri și servicii în rețeaua internet.

VISA ELECTRON (MDL, USD, EUR). VISA Electron este cel mai răspândit card VISA în regiune. Cardul poate fi folosit cât pentru achitarea mărfurilor și serviciilor atât și pentru extragerea numerarului în bancomate. VISA Electron poate fi utilizat și pentru efectuarea achitărilor pe internet.

Ca indiciu de deservire a acestui card servește prezența logotipului VISA Electron: 

B.C.”Moldindconbank”S.A.emite următoarele tipuri de carduri VISA Electron:

VISA Electron de debit;

VISA Electron de credit; 

VISA Electron salarial; 

VISA Electron pentru titularii de depozite.

Avantaje:

Accesibilitate – este disponibilă oricărei persoane indiferent de nivelul de venituri;

Deservire – poate fi utilizat în 9 milioane puncte comerciale și peste 1milion de bancomate în peste 120 de țări;

Utilizarea pe internet – este posibilă utilizarea cardului pentru achitarea produselor și serviciilor în rețeaua internet.

VISA ELECTRON PENTRU POSESORII DE DEPOZITE. Oricare – titular de depozit poate primi gratuit un card VISA Electron, pe care să fie transferată dobânda.

Primirea dobânzii cu ajutorul cardului Visa Electron permite:

– primirea unei dobânzi în cel mai comod mod – se retrage în numerar sau se utilizează direct pentru achitări oriunde (fără a fi nevoit ca persoana să vină regulat la o filială anumită);

– primirea unui card Visa Electron la condiții preferențiale (gratuit și fără taxă de deservire), dar care oferă aceleași avantaje ca și oricare alt card VISA Electron emis de Moldindconbank. 

Pentru primirea cardului se optează pentru acesta la deschiderea depozitului sau se adresează la filiala unde este deschis depozitul.

Aceste condiții se aplică la emiterea cardului cu cont în valuta depozitului pentru clienții care la momentul depunerii cererii dețin cont de card în valuta respectivă în bancă.

Avantaje:

Comoditate – transferul dobânzii de la depozit se efectuează automat, astfel nu trebuie sa veniți în fiecare lună la bancă pentru a primi dobânda;

Accesibilitate – este disponibilă oricărei persoane indiferent de nivelul de venituri;

Deservire – poate fi utilizat în 9 milioane puncte comerciale și peste 1 milion de bancomate în peste 120 de țări;

Utilizarea pe internet –este posibilă utilizarea cardului pentru achitarea produselor și serviciilor în rețeaua internet.

CARDURILE SALARIALE. Cardurile Salariale – se eliberează angajaților întreprinderilor și altor organizații în baza acordului semnat cu patron.

Cardurile se eliberează gratuit, fiind aplicate tarife preferențiale la deservirea acestora.Funcția principală a cardului salarial este primirea salariului (sau plăților similare din partea patronului) pe contul de card.

Se poate primi overdraft pe contul de card salarial, care permite utilizarea a mai multor bani decât clientul are în cont. Însă aici diferența dintre cardul salarial și cardul emis la condiții generale se termină – cardul poate fi alimentat din orice alte surse și are același spectru larg de posibilități și avantaje.

Contul cardului este deschis în lei, dar datorită convertirii automate a valutei, este posibilă deservirea la punctele comerciale și bancomatele din întreaga lume.

Cardurile salariale pe care le emite sunt următoarele:

Maestro;

VISA Electron;

VISA Classic;

VISA Gold.

Avantaje:

Operativitate – salariul devine accesibil doar în câteva ore după transferul acestuia de către patron;

Comoditate – puteți avea acces la salariul Dvs. oriunde și oricând, nu mai depindeți de casieria angajatorului;

Universalitate – la condiții preferențiale primiți un card universal și toate;

Overdraft – puteți utiliza mai mulți bani decât aveți în cont.

MASTERCARD STANDARD (MDL, USD, EUR). MasterCard Standard – cele mai răspândite carduri internaționale utilizate de mai mult de 590,1 milioane persoane în toată lumea. Contul de card poate fi deschis în lei moldovenești, dolari SUA sau EURO. Acest card poate fi utilizat atât la terminale electronice și bancomate cât și în punctele comerciale dotate cu imprintere (terminale mecanice), fapt ce demonstrează că cardurile MasterCard Standard beneficiază de o rețea de deservire cu mult mai largă, în special peste hotare. În practica mondială acest produs este predestinat mai mult achitării de bunuri și servicii decât operațiunilor de retragere a numerarului.

Cardurile MasterCard Standard subliniază bonitatea clientului, de aceea ele pot fi utilizate pentru achitări acolo unde VISA Electron sau Maestro/Cirrus nu se deservesc, de exemplu: la închirierea automobilelor , permit să fie evitate depunerea depozitelor de asigurare la hoteluri etc.

Ca indiciu al deserviri acestui card servește prezența logotipului MasterCard: 

B.C.”Moldindconbank”S.A.emite urmatoarele tipuri de carduri MasterCard Standard:

MasterCard Standard de debit;

MasterCard Standard de credit.

Avantaje:

Respectabilitate – acest card demonstrează faptul că deținătorul de card dispune de venituri stabile și utilizează activ produsul de card în viața cotidiană;

Mediu de deservire – cardul poate fi utilizat nu numai în mediul real de deservire, dar și în cel virtual (Internet), prin intermediul telefonului sau poștei. De asemenea la efectuarea unor operațiuni nu este necesară primirea autorizării băncii sau introducerea codului PIN;

Posibilități (ceea ce cu Cirrus/Maestro nu e posibil) – rezervări camere în hotel, închirieri de automobil sau achitări pentru mărfuri și servicii în rețeaua internet;

Rețea de deservire – cardul poate fi utilizat pentru achitarea de mărfuri și servicii și retragerea de numerar la peste 7 milioane puncte de deservire și 900.000 mii bancomate în toată lumea.

B. Pentru persoane juridice:

carduri corporative;

proiect salarial;

proiecte Discount.

Cardurile corporative se utilizează de obicei de către organizații (întreprinderi, instituții de stat etc.) pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare și reprezentanță ale angajaților săi. Însă, luând în considerație modificările actelor normative ale BNM, acum Organizația poate efectua prin intermediul Cardului corporativ și cheltuielile de altă destinație (pe teritoriul Moldovei), precum și să retragă numerarul pentru diverse scopuri. Pentru aceasta,Organizația trebuie:

să deschidă Contul de card corporativ;

să comande Carduri pentru un număr de angajați.

În continuare, toate operațiile efectuate prin intermediul acestor Carduri se debitează din Contul Organizației, nefiind necesară oferirea angajatului a avansului de numerar.

Implementarea proiectului de salarizare prin intermediul cardurilor, în conformitate cu normele de drept în vigoare, este posibilă în orice organizație, în care este prevăzută remunerarea muncii. Aceasta metoda de salarizare este recomandată de Guvernul R.  (Hotărârea Guvernului Republicii nr. 709 din 12.06.2003).

Organizația:

reduce considerabil sarcina secțiilor contabilitate și de casă ale Organizației;

exclude numerarul pentru plata salariilor și implicit a costurilor și riscurilor aferente acestuia: transport, manipularea bancnotelor etc.;

asigură securitatea Angajaților;

centralizează procedura de transfer a salariului pentru toate filialele organizației;

are posibilitatea de solicitare a overdraftului pentru angajați, astfel, în caz de necesitate personalul va putea primi până la 3 salarii. 

Angajatul:

nu suportă cheltuieli suplimentare: emiterea cardului, administrarea contului de card, retragerea numerarului la bancomatele și filialele Băncii, achitarea de mărfuri și servicii în orice punct comercial pe teritoriul R. Moldova – toate aceste servicii sunt gratis pentru Angajat;

are posibilitatea de a primi numerarul 24/24 ore, 7 zile pe săptămână, pe teritoriul Republicii și după hotarele ei;

are posibilitatea de a efectua plăți fără numerar (achitarea mărfurilor și serviciilor);

are posibilitatea de a primi salariul în contul său, aflându-se în afara întreprinderii (concediul, deplasare etc.);

are posibilitatea de a beneficia de serviciul suport clienți în cazul pierderii / furtului cardului (fără cheltuieli suplimentare) 24/24 ore, 7 zile pe săptămână;

siguranță și confidențialitatea la efectuarea operațiunilor;

pierderea cardului nu înseamnă și pierderea banilor.

Proiecte Discount. Utilizând cardul corporativ emis de Moldindconbank la achitarea carburanților în rețeaua de stații Valiexchimp, dumneavoastră obțineți o reducere de 5 %, iar în rețeaua „LUKOIL-Moldova” – 2 %. Combustibilul se achită la stația de alimentare prin intermediul cardului la terminalul POS. Operația se efectuează pe întreg costul carburanților, corespunzător prețurilor de vânzare ale stației.

Suma reducerii, ce constituie 5 % (2 %) din costul serviciului, se înscrie în contul de card ca operație separată de alimentare, în momentul prelucrării tranzacției în sistemul Băncii.

2.3. Evaluarea operațiunilor cu moneda electronică în cadrul băncii

Cardurile bancare au devenit un produs important pe piața bancară a Moldovei, reprezentînd o metodă modern de achitare a diferitor servicii și mărfuri.

Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat într-o gamă largă și s-au perfecționat, atît tehnologic, cît și ca proceduri de lucru, devenind, din ce în ce mai mult, instrumentul de plată preferat pentru populație.

Ponderea operațiunilor cu carduri bancare în alte active constituie 3,650 mii lei pentru anul 2011 și lei pentru anul 2012, pe cînd în alte datorii constituie 608 mii lei în 2011 și 1,554 mii lei în 2012.

Tranzacțiile cu carduri de debit din venituri de comisioane reprezintă 18,540 mii lei pentru anul 2011 și 20,658 mii lei pentru 2012, pe cînd cele din cheltuielile de comisioane, -3, 576 pentru 2011 și –3,624 mii lei pentru anul 2012.

Astfel potrivit datelor statistice la 31 decembrie 2012 pe piața Moldovei în circulație au fost 1012 mii de carduri, majorîndu-se cu 11% față de 31 decembrie 2011 (912 mii). Suma numerarului eliberat pe carduri a crescut în această periadă de la 18,4 milioane la 20,6 milioane, majorîndu-se cu 11,95%.

Activitatea cu cardurile bancare B.C.”Moldinconbank” a inițiat în anul 2001 prin aderarea la sistemul internațional de plăți MasterCard în calitate de membru principal. În iulie 2005 Moldinconbank a aderat , iar în iulie obținut statutul de membru principal al acestui sistem de plăți.

Numărul total al cardurilor emise de bancă și aflate în circulație la finele anului 2012 constituia 173 mii de unități sau 17,10% din numărul total al cardurilor pe piața Republicii Moldova. Prin rețeaua B.C.”Moldinconbank” au fost efectuate 16,51% din total operațiuni de retragere a numerarului cu carduri, efectuate în (diagrama 1).

Diagrama 2.3.1. Dinamica numărului total de carduri active emise de către B.C.”Moldinconbank”

Sursă: calculele autorului în baza datelor www.moldinconbank.md

Concomitent cu creșterea numărului deținătorilor cardurilor bancare, B.C.”Moldinconbank”S.A. a dezvoltat infrastructura pentru deservirea operațiunilor cu carduri. Rețeaua de deservire a băncii s-a extins pînă la 109 bancomate, ceea ce constituie 11,8% din total de bancomate pe piața Moldovei, iar numărul punctelor de deservire a cardurilor (POS Terminale) – pînă la 1 878 de unități (inclusiv 1 340 la comercianți), cota de piață constituind 20,1%.

Începînd cu anul 2010 B.C.”Moldinconbank”S.A. oferă deținătorilor de carduri bancare posibilitatea retragerii numerarului de la bancomate în EURO și USD pe teritoriul țării, fiind unica Bancă din Republica Moldova, care oferă astfel de servicii.

2.3.1. Produse electronice

În prezent, B.C.”Moldinconbank”S.A. utilizează sistema de deservire la distanță (SDBD) Web Client pentru persoane juridice și fizice.

Web Client pentru persoane juridice este un serviciu de administrare a contului și efectuarea plăților prin internet în condiții de maximă securitate și mobilitate. Serviciul oferă:

Efectuarea plăților în lei (inter și intra bancare);

Efectuarea plăților în valută (inter și intra bancare);

Cumpărarea și vînzarea valutei;

Accesarea extrasului din cont pentru orice perioadă;

Consultarea cursurilor valutare BNM.

Sistemele de deservire la distanță sînt utilizate de peste 3700 de clenți ai băncii și zilnic sînt procesate mai mult de 7200 de documente ale clienților. Cota parte a documentelor electronice trecute prin sistemul WebClient constituie aproximativ 70% din total documente de plată.

În anul 2010 s-a implementat sistemul WebClient pentru persoane fizice: accesibil 24/24, din orice colț al lumii, de la orice calculator conectat

Web Client pentru persoane fizice permite:

Achitarea serviciilor comunale și a altor servicii și produse prin intermediul cardurilor bancare (lista permanent se completează);

Vizualizarea extrasului din cont;

Serviciul poate fi accesat prin utilizarea următoarelor browsere Iexplorer, Mozila FireFox, Chrom, Opera și utilizarea certificatului SSL.

Tehnologii informaționale

În anul 2012, Departamentul tehnologii informaționale a asigurat activitatea informațională a Băncii: implementarea, testarea și întreținerea aplicațiilor soft, dezvoltarea rețelei locale și corporative, telecomunicațiilor interbancare, dotarea subdiviziunilor cu tehnică și aplicații soft.

A asigurat dezvoltarea și mentenanța sistemelor Qsystems. Bank-Online, Qsystems Retail, Qsystems WebClient pentru persoane juridice și fizice. Se îmbunătățește calitatea sistemelor de deservire la distanță, are loc perfecționarea sistemelor conform cerințelor moderne de securitate și funcționalitate. Sistemele de deservire la distanță a băncii sînt utilizate de 10 500 clienți.

Au fost instalate rețele locale în filialele în reprezentanțele nou deschise. Este renovată tehnica de calcul. Clienții oferă băncii imaginea publicitară, pe cînd banca plasează imaginea la toate bancomatele. Publicitatea se afișează pe ecranele bancomatelor între momentele când sunt efectuate operațiuni. Acest moment este specific pentru :

deținătorii cardurilor emise de Moldindconbank, aproximativ 80.000, persoane cu venit mediu sau înalt;

deținătorii cardurilor altor bănci din republica (570.000);

deținătorii cardurilor emise de bănci străine.

Publicitatea se amplasează la 86 bancomate. Zilnic bancomatele deservesc peste 5000 de clienți. Lunar clienții primesc bani la bancomate în mediu de 3 ori. Imaginile se amplasează la bancomate pe o perioadă de 28 de zile. În regimul de așteptare, înainte și după efectuarea operațiunilor, consecutiv sunt afișate 5 imagini publicitare. Amplasarea unei imagini din 5 la toate bancomatele pe perioada de 28 de zile costă 200 USD, inclusiv TVA. B.C. ”Moldindconbank” este disponibilă de a negocia condițiile de amplasare sau alte condiții suplimentare.

Moldindconbank este o bancă de dezvoltare a businessului clienților săi, precum și:

consultant și asistent în dezvoltarea businessului clienților;

partener fidel și de încredere pentru clienți;

bancă deschisă și transparentă în relații cu clienți.

Moldindconbank acordă o atenție individuală fiecărui client. Relațiile de parteneriat cu clienții sînt într-o continuă dezvoltare. Astfel, în anul 2000 numărul noilor clienți a crescut cu 6 mii, ajungand spre sfîrșitul anului la 32 de mii. Printre clienții mari ai BC \"Moldindconbank\" sunt:

Calea Ferată din ,

Moldcell,

Moldtelecom,

Covoare-Ungheni,

Moldovatransgaz,

Frigo,

Vismos,

Farmaco,

Zorile,

Pielart,

Lapte,

Wine International Project.

III. Moneda electronică – experiență mondială. Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal.

3.1. Extinderea ariei de aplicare a cardului în Republica Moldova

Băncile din Republica întotdeauna s-au evidențiat prin tendința de a dezvolta activ afacerile cu carduri și, deja, au acumulat o anumită experiență în emiterea atît a cardurilor bancare străine, cît și a propriilor carduri în lei sau valută.

Pentru a evidenția aspectele cantitative și valorice ale activității cu carduri bancare, indicatorii respectivi au fost sistematizați în tabelele 3.1.1 și 3.1.2, datele necesare pentru întocmirea acestora fiind preluate de pe site-ul www.bnm.md.

Indicatorii cantitativi ai activității cu carduri bancare (tabelul 3.1.1) reflectă numărul de carduri aflate în circulație la finele anului și numărul de operațiuni cu carduri efectuate pe parcursul anului.

Se menționează o creștere stabilă, de la an la an a indicatorilor absoluți. Astfel, în anul 2008 față de anul 2005 numărul total de carduri în circulație a crescut cu cca 70 %, iar numărul total de operațiuni effectuate- mai mult de două ori.

Destul de înaltă rămîne a fi ponderea operațiunilor cu carduri emise în Republica în numărul total de operațiuni efectuate (în anul constituit 95,8 %).

Despre faptul că băncile din Republca Moldova se atașează tot mai mult la sistemele internaționale de carduri indică dinamica descrescătoare și nivelul destul de redus al ponderii cardurilor locale în numărul total de carduri aflate în circulație(de la 3,2 % în anul 2005 la 0,2 % în anul 2008), precum și a operațiunilor cu carduri locale în numărul total de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova(de la 0,3% în 2005 la 0,1% în 2008). Deși se înregistrează o dinamică crescătoare, rămîne nesemnificativă ponderea plăților fără numerar în numărul total al operațiunilor effectuate (1,8% în anul 2005 și 3,9% în anul 2008). Aceeași pondere se înregistrează și în cazul operațiunilor efectuate cu carduri emise în Republica (1,9% în anul 2005 și 3,9% în anul 2008).

Indicatorii valorici ai activității cu carduri bancare (tabelul 3.1.2) reflectă valoarea totală a operațiunilor efectuate pe parcursul anului, valoarea operațiunilor cu carduri emise în RM și carduri emise în străinătate, precum și valoarea operațiunilor privind retragerea numerarului și plățile fără numerar. În acest caz se constată o creștere stabilă a indicatorilor absoluți.

Tabelul 3.1.1. Indicatorii cantitativi ai activității cu carduri bancare în sistemul de plăți din Republica Moldova

Continuarea tabelului 3.1.1.

Sursă: elaborat de autor în baza datelor de pe site-ul www.bnm.md

Astfel,în anul 2008 față de anul 2005 valoarea totală a operațiunilor a crescut de la 4 424 619,7 mii lei la 13 122 035,5 mii lei, iar valoarea operațiunilor efectuate cu carduri emise în Republica Moldova- de la 3 771 148,6 mii lei la 11 774118,1 mii lei.

În același timp este nesemnificativă ponderea plăților fără numerar în valoarea totală a operațiunilor effectuate (4,0% în anul 2005 și 4,2% în anul 2008), precum și în valoarea operațiunilor effectuate cu carduri emise în Republica Moldova (1,3% în anul 2005 și 2,1% în anul 2008).

Tabelul 3.1.2. Indicatorii valorici ai activității cu carduri bancare în sistemul de plăți din Republica

Continuarea tabelului 3.1.2.

Sursă: elaborat de autor în baza datelor de pe site-ul www.bnm.md

Generalizînd cele expuse mai sus atît sub aspect cantitativ, cît și sub aspect valoric, se poate aprecia ca satisfăcătoare situația la capitolul “retrageri de numerar”. În mare parte aceasta se datorează realizării proiectelor de salarizare (transferării plăților salariale pe conturile cardurilor bancare și retragerii ulterioare a numerarului).

În domeniul cardurilor bancare s-a constatat o creștere de 1,8 la sută a numărului de carduri bancare aflate în circulație la finele anului 2009 (745,6 mii carduri), față de anul precedent. Pentru trimestrul II al anului 2010 această cifră a atins 760,0 mii. În anul 2009 și-a încetat existența sistemul local de plăți cu cardul MoldCardSystem, astfel că la finele anului 2009 piața cardurilor era împărțită între două sisteme internaționale de plăți cu cardul (MasterCard și Visa International). Valoarea operațiunilor cu cardurile emise de către băncile licențiate din Republica Moldova a depășit 13,4 mlrd lei, înregistrînd o creștere de 7,4 la sută, față de anul 2008. În special, prin intermediul acestora s-au realizat operațiuni de retragere a numerarului(92,8 la sută din numărul și 94,8 la sută din valoarea totală a operațiunilor realizate cu cardurile emise de către băncile licențiate din Republica Moldova).

Se observă o creșetere a numărului de carduri aflate în circulație , chiar dacă acesteia nu sînt folosite pentru efectuarea plăților fără numerar, dar mai mult pentru retragere de numerar, ritmul de eliberare a acestora a scăzut semnificativ în tr.I al anului curent (figura 3.1.1).

Figura 3.1.1. Dinamica numărului de carduri aflate în circulație pentru

perioada 2005-tr.I 2010

Sursa: elaborat de autor pe baza informației din indicii activității în cardul sistemului de plăți cu carduri bancare din R.Moldova pentru 2005-2010 // www.bnm.md

Volumul operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova în străinătate, pentru anul reprezentat 704 863,7 mii lei, pe cînd pentru anul 2008 această cifră s-a situat la nivelul de 742 951 mii lei, este în descreștere cu 38 088 mii lei, un rezultat care ne permite să urmărim efectele negative ale crizei financiare asupra efectuării a plăților prin carduri în străinătate și ne demonstrează că atît persoanele fizice, cît și cele juridice au efectuat tranzacții la același ritm, dar volumul acestora a scăzut, față de perioada anterioară a anului 2009 (figura 3.1.2).

Figura 3.1.2. Dinamica evoluției numărului de operațiuni cu carduri bancare emise în Republica efectuate în străinătate pe percursul perioadei 2005-2009, mii

Sursa: elaborată de autor pe baza informației din indicii activității în cardul sistemului de plăți cu carduri bancare din R.Moldova pentru 2005-2009 // www.bnm.md

În vederea majorării gradului de securitate în utilizarea cardurilor bacare și extinderii ariei de supraveghere a activității băncilor licențiate în domeniul sistemului de plăți cu carduri bancare, în anul fost modificat și completat Regulamentul cu privire la cardurile bancare (aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administrație al BNM nr.62 din 24 februarie 2005).

Astfel, valoarea operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova și efectuate pe teritoriul țării s-a ridicat la 11,774 miliarde lei în anul 2008, doar 3,9% din total a revenit plăților fără numerar. Această creștere nu este pozitivă, deoarece aceasta înseamnă că populația în loc să utilizeze cardurilor pentru a efectua plăți, în preponderență plăți electronice, aceasta continuă să utilizeze cardurile doar pentru retragerea numerarului, elecvent aceasta se observă în figura 3.1.3.

Figura 3.1.3. Diagrama volumului operațiunilor cu carduri bancare emise în Republica efectuate în străinătate pe parcursul 2005-2009, mii

Sursa: elaborată de autor pe baza informației din indicii activității în cardul sistemului de plăți cu carduri bancare din R.Moldova pentru 2005-2009 // www.bnm.md

Piața “no-cash-money”a Republicii Moldova a crescut în anul 2009, față de anul 2008, cu aproape 44%. În total, numărul bancomatelor instalate și aflate în stare de funcționare din Republica Moldova este de cca 732 în sem.I al anului 2010, din care peste 60% sînt montate în Chișinău. Alte dispozitive speciale pentru efectuarea plăților prin cardurile bancare au fost instalate: terminale POS în număr de 6956 și imprentere 118.

Moldovenii cheltuiesc tot mai mult prin intermediul cardurilor bancare emise în țară, numai în primul semestru 2010 valoarea operațiunilor a crescut cu 46,2 la sută și a întrecut așteptările cele mai optimiste ale factorilor bancari. Dacă în 2001 erau în circulație cu puțin peste 50 de mii de carduri emise în Republica Moldova, în prima jumătate a anului 2010 s-a trcut cu mult peste 751 mii carduri.

Aproape 72 de mii de carduri bancare noi au fost emise în Republica Moldova în primul trimestru 2010. În total, la 1 iulie curent, în Republica Moldova erau în circulație 760 de mii de carduri. Cu acestea au fost efectuate, în primele trei luni, operațiuni în valoare de 6,713 milioane de lei, adică cu cca jumătate de milion de lei mai mult decît în primul trimestru 2009.

Mai multe bănci din sistemul bancar din Moldova au majorat comisioanele pentru utilizarea cardurilor sau au introdus comisioane noi. Clienții pot retrage gratis bani de pe card de 5 sau 10 ori pe lună, în funcție de bancă, după care se aplică un comision de, cel puțin, 3 eurocenți sau în jur de 50 de bani pentru fiecare retragere de numerar.

În același timp, unele bănci au redus suma maximă care poate fi scoasă din bancomat pe parcursul unei zile, de la 6.500 la 3.400 de lei. De asemenea, doar primele 10 interogări ale contului sînt gratuite, pentru restul fiin încasate comisioane care variază de la o bancă la alta între 50 de bani și 8 lei. Există bănci în Republica Moldova care aplică sancțiuni de maxim 200 lei în caz că posesorul cardului nu-l utilizează.

3.2. Extinderea ariei de aplicare a cardului pe plan mondial

Astfel, în țările Uniunii Europene creșterile sînt remarcabile în ceea ce privește rețeaua de ATM-uri. În Belgia ea a crescut de 6 ori, în Germania de trei ori, Italia de 2,5 ori, iar în Franța, Olanda și Elveția de aproape două ori.

În ceea ce privește rețeaua de terminale la punctele de vînzare, TPE, POS și certificatori s-a înregistrat o creștere cu adevărat spectaculoasă, în Olanda (de 34 ori), Elveția (de 12 ori), Germania, Suedia și Italia de 8-9 ori.

Se poate aprecia acum că în statele cu o economie dezvoltată a fost creată baza materială necesară pentru folosirea de masă a operațiunilor cu carduri. Cărțile de plată au devenit instrumente preferate pentru derularea plăților de valori mici, inițiate în marea lor majoritate de persoane fizice deținătoare de conturi bancare, care formează în țările avansate o parte importantă a clientelei bancare.

Apariția cărților bancare a avut de asemenea un rol important în atragerea către bănci a persoanelor fizice cu venituri reduse, care au apreciat în acest instrument de plată o posibilitate de a obține credite care, deși mici, le asigurau plata unor datorii curente sau cumpărarea unor produse și servicii la care în mod normal nu ar fi avut succes.

O largă răspîndire a cardurilor se înregistrează în ultimul timp în activitățile zilnice ale întreprinderilor mici și mijlocii, datorită avantajelor pe care le prezintă.

Facturarea electronică s-a dezvoltat deosebi de mult în țările cu o structură IT & C avansată. Transmiterea și plata facturilor on-line a devenit o activitate cotidiană. Acțiunile intense de prmovare, varietatea produselor bancare oferite de companiile de credit card și billing, au permis consumatorilor să-și administreze în totatlitate on-line conturile.

După cum se vede, facturarea electronică prin cărți de plată duce la creșterea ponderii acestora în sistemul instrumentelor de plată fără numerar, atît ca număr de operațiuni, cît și valoric.

Printre programele de succes în Europa, Turcia este un exemplu în materie de programe co-branded și multibranded avansate. Primul card, sub licența “MasterCard” în cadrul unui program multibranded, a fost emis în anul 2000. Denumit “Bonus Card”, acesta oferă atît posibilitatea de plată în rate, cît și cea de cash back. La fiecare achiziție, posesorii pot cîștiga bonusuri, plus o parte din banii cheltuiți la comercianții parteneri. În prezent, programul din Turcia numără 10 milioane de carduri, dintre care 7 milioane de “GarantiBank”, iar restul de alte bănci, cărora “Garanti” le-a acordat franciza programului. Programul “Flexi”, tot de , este disponibil exclusiv pentru cardurile “Visa”, iar posesorii cardurilor își pot personaliza pachetul.

Programul “Yapy Kredi World”(nr.”UniCredit”la noi), inițiat împreună cu “Visa”, presupune scheme de loialitate la o serie de comercianți, posibilitatea de a plăti în rate, bonus de fidelitate pentru utilizarea , etc. Este un exemplu de program de fidelizare clasic pentru piața din Turcia , unde atît băncile, cît și comercianții acordă puncte clienților.

În Germania, “BayernLB Bank”, împreună cu “MasterCard”. Au lansat cardul de credit “Lufthansa Miles & More”, care s-a bucurat de mare succes. Cu cheltuieli făcute pe acest card de peste 5 ori mai mari decît media sumelor tranzacționate la comercianți pe carduri, “Lufthansa Miles & More” a devenit cel mai de succes card co-branded din . Pe acest card a fost introdusă ulterior și tehnologia “PayPass”, disponibilă pe aeroporturile din și Munchen, făcîndu-I și mai comodă utilizarea de către posesorii de carduri.

Islanda, de asemenea, a implementat un program multi-branded, bazat pe sistemul cashback, ce cumulează o serie de beneficii pentru posesorii de carduri, oferite atît de instituția emitentă, cît și de comercianții parteneri. Astfel, banca îi returnează posesorului de card 0,5% din cheltuielile făcute în , iar comercianții plătesc între 0,65% și 15% pentru cumpărăturile în magazinele lor. În plus, ei oferă reduceri speciale de pînă la 50% la anumite produse sau într-o anumită perioadă.

În România, în anul 2009 se marchează depășirea unui milion de carduri emise de bănci. La nivelul acestui an, sînt lansate zece noi carduri(patru sub licență EUROPAY și șase sub licență VISA). Anul 2009 îmbogățește oferta de carduri a băncilor românești cu încă 19 tipuri de carduri(13 sub marca VISA și șase sub cea a EUROCARD/MASTERCARD), alte evenimente pe piața cardurilor fiind:

BRD și Bancpost își trec la activ cîte 500.000 de carduri emise;

Apar servicii de mobil banking atașate cardurilor: SmartTel și, respectiv, Mobil Banking BCR;

Este lansat primul card coproprietar „cobranded”;

În anul 2010, activitatea de carduri continuă în aceeași notă explozivă:

Numărul băncilor emitente de carduri ajunge la 15;

Bancpost emite primul card virtual, cu utilizare exclusivă pentru tranzacții pe Internet;

BNR publică un nou regulament de desfășurare a tranzacțiilor prin intermediul instrumentelor de plată electronică;

Plata impozitelor și taxelor locale de , POS-uri sau prin intermediul banking.

Anul înregistrat nu numai noi realizări pe planul lărgirii sferei de utilizare a monedei electronice, ci și creșterea ofertei de carduri a băncilor românești cu încă 12 noi carduri(trei sub licență EUROPAY și nouă sub licență VISA).

În prezent, în România există 22 de bănci afiliate la organizațiile internaționale emitente de carduri, dintre acestea trei fiind lichidate (Anexa).

Pozițiile de top pe piața cardurilor de credit a S.U.A. o dețin brandurilorVisa și MasterCard, respectiv, cu ponderile de 46,9% și 35,2%.

Secolul XXI aduce funcționalități noi cardurilor de credit:

Ele au devenit un instrument de identificare a clientului pentru accesarea serviciilor automatizate ale băncilor;

Suprafața cardurilor este folosită productiv prin imprimarea de la publicitatea bancară pînă la fotografia dorită de client;

În urma formării diferitelor business-alianțe dintre bănci cu diferiți comercianți de mărfuri și prestatori de servicii, clienții, în afara comodităților oferite de carduri, pot obține diferite avantaje de la procurarea diferitor produse cu ajutorul lor.

Tabelul 3.2.1.Volumul total al cardurilor de credit în circulație în S.U.A., la sfârșitul a.2009

Sursa: elaborat de autorîn baza datelor din www.creditcards.com

3.3. Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal

Economia mondială, la etapa actuală, este în proces de constituire ca un nucleu bine structurat în privința diversității relațiilor care determină raporturile dintre membrii participanți la procesele economice. Principalele laturi ale sistemului economic internațional sînt evidențiate prin determinarea relațiilor dintre participanții la procesul de producere, schimb, și consum.

Un loc important, în acest sens, îl ocupă sistemul mondial bancar, care constă în instituții financiar-bancare situate în toate țările, unite prin relații parteneriale (acorduri, contracte de colaborare etc.), care sînt menite să dezvolte și să ușureze schimbul de informații și titluri de proprietate între diferiți agenți economici indiferent de locul aflării acestora.

La momentul actual, se evidențiază o integrare tot mai imensă a procesului de utilizare a noutăților tehnologice în ceea ce privește automatizarea proceselor bancare. Acest fapt este determinat corectitudinii utilizării managementului bancar, precum și a aplicării la timp a unor noutăți științifice, ținînd cont, în primul rînd, de necesitatea și rentabilitatea din punct de vedere economic, dar și de eficiența produsului sau serviciului oferit.

Conducătorii instituțiilor financiare sau bancare utilizează pe larg, în activitatea cotidiană, unele criterii ale eficienței, ca rentabilitatea, siguranța, lichiditatea. Dar utilizarea criteriilor bazate pe simple formule arată numai laturile separate ale activității instituțiilor financiare sau bancare și, de aceea, nu poate fi utilizat ca bază a adoptării deciziilor importante în ceea ce privește viitorul instituției respective.

Pentru a determina eficiența managementului unei instituții financiare sau bancare este necesar a răspunde la un șir de întrebări reciproce, cum sînt:

Care este valoarea fiecărui proces concret pentru instituția respectivă, cu care funcții de afaceri și în ce măsură el este?

Ce proprietăți ale unui proces sînt benefice pentru instituția financiară sau bancară dată?

De ce profituri o să beneficieze instituția respectivă de pe urma automatizării procesului dat?

În ce mod trebuie să se desfășoare automatozarea procesului dat și ce resurse (financiare, temporare, umane, etc.) ar fi rațional să fie investite în procesul dat.

Eaxaminînd eficiența managementului prin prisma întrebărilor respective, se va pune accentul asupra principalelor sarcini ale instituțiilor bancare care constă în efectuarea decontărilor reciproce între beneficiar și plătitor.

Instituțiile bancare au apărut ca niște instituții de optimizare a fluxurilor mijloacelor bănești, dar, la momentul actual, practic, toată activitatea lor este destinată gestionării fluxurilor mijloacelor bănești. De aceea, este foarte dificilă determinarea elementelor activității bancare care nu țin de circulația mijloacelor bănești.

Etapa actuală de dezvoltare a sistemului bancar al Republicii Moldova se caracterizează printr-o stabilitate relativă a situației finaciare a băncilor comerciale cu prezența unui volum crescînd al operațiunilor bancare. Mărirea cererii pentru credite și atragerea resurselor pe conturile de decontare și depozit, cauzate de afluxul de noi clienți reprezintă cauzele de bază care au determinat această creștere moderată.

După cum arată practica mondială, creșterea sectorului bancar în perioadele de după criză nu poate fi stabilă, mai ales dacă resursele financiare atrase nu sînt incluse în proiectele rentabile. Stabilitatea financiară a instituțiilor financiar-bancare a fost și rămîne a fi un factor important de supraviețuire, deoarece falimentul în condițiile economice actuale reprezintă rezultatul activității financiare a instituției respective.

Cea mai simplă modalitate de analiză a băncilor comerciale este analiza rapoartelor financiare prezentate. De aceea, una din condițiile de recunoaștere a băncilor din Republica Moldova, de către comunitatea bancară mondială, este prezentarea dărilor de seamă în conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate atît în reflectarea evidenței contabile, cît și a evidenței financiare, dar mai este important de menționat că în cadrul fiecărei bănci trebuie să existe sistemul de control intern, fără de care este imposibilă gestionarea eficientă a riscurilor bancare. Controlul bancar intern trebuie să aibă o bază informațională solidă, unde evidența contabilă să fie fundamentul, dar nu unicul sistem de informații.

Politica strategică a dezvoltării băncii comerciale presupune crearea condițiilor pentru implementarea serviciilor și produselor noi pe piață. În prezent, este actuală implementarea unor astfel de servicii ca leasingul, trustul, factoringul, efectuarea decontărilor prin intermediul cardurilor, etc. Implementarea lor ar trebui să rezolve problemele termenelor de plată, creării unei piețe civilizate a hîrtiilor de valoare, înviorarea investițiilor, dar posibilitatea reală de implementare depinde, în mare măsură, de prezentarea cadrelor profesionale înalt calificate, a resurselor financiare și a posibilităților tehnice și informaționale. Crearea acetor premise depinde de crearea și activitatea fructuoasă a serviciului de control intern.

La momentul actal, sistemul bancar al Republicii moldova, sub influența unor cauze obiective, se află în faza de reformare. Se preconizează că, în viitor, numărul instituțiilor bancare se va diminua și, ca urmare, la baza sistemului bancar vor sta băncile universale cu o rețea bine dezvoltată de filiale, dar pentru aceasta va trebui să atingă următoarele obiective:

Asigurarea minimului de servicii bancare pentru populație cu o rază de acoperire a întregului teritoriu al țării și fortificarea relațiilor economice;

Creșterea rolului băncilor, ca intermediari financiari, prin mărirea spectrului de servicii oferite;

Simplificarea supravegherii bancare în scopul diminuării numărului și ridicării calității controalelor respective;

Ridicarea stabilității financiare a băncii prin creșterea nivelului de capitalizare, de cucerire mai vastă a pieței serviciilor și produselor oferite de instituțiile financiar-bancare;

Ridicarea calității managementului bancar, inclusiv ținînd evidența activităților prin aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate.

Activitatea comercială în permanență cere de la bancă evaluarea rezultatelor financiare finale, dinamica masei și normei profitului pentru depistarea l timp a celor mai importante probleme și să asigure atingerea scopurilor investitorilor și clienților la respectarea nivelului admisibil de risc.

Deși, varietatea serviciilor și produselor bancare este mare, totuși, este inevitabilă apariția și dezvoltarea unor servicii și instrumente de plată noi, precum:

Banca la domiciliu

Această sintagmă este un termen nou, utilizat în practica bancară contemporană și se referă la posibilitatea băncilor de a oferi clienților serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folosind metode electronice, clienții au acces la conturile, lor fără să-și părăsească domiciliul. Mai există alte cîteva servicii pe care băncile occidentale le pot oferi clienților lor.

Gestionarea conturilor personale de la distanță

Aceasta se poate efectua prin acordarea clienților a posibilității de a gestiona mijloacele bănești chiar din sediul unității economice în baza mijloacelor tehnice și a legăturii telefonice. În ultimul timp, aceste forme de gestionare a mijloacelor proprii au căpătat o răspîndire tot mai mare, deoarece se reduc cheltuielile pentru transport care apar datorită lipsei necesității prezenței la instituția bancară.

Acces la conturile personale prin intermediul cardurilor

Acest serviciu capătă o răspîndire tot mai mare datorită comodității și rapidității efectuării tranzacțiilor, întrucît prin intermediul cardului se pot extrage mijloacele bănești în numerar, în bancomatele care acceptă cardul respectiv, 24 de ore din 24. În plus, cardul scutește utilizatorul de a purta cu sine mijloace bănești, ceea ce la momentul de față este important, chiar și la efectuarea deplasărilor peste hotarele Republicii Moldova fără a declara mijloacele bănești aflate în contul de card. Încă un avantaj, în ceea ce privește beneficierea de serviciiprin utilizarea cardurilor, este posibilitatea extragerii mijloacelor bănești în numerar în valuta țării în care ne aflăm, fără a fi nevoiți să efectuăm schimbul mijloacelor bănești, deoarece convertirea din valuta contului de card, în valuta țării în care facem extragerea de numerar se fectuează în mod automat. Încă un avantaj este calcularea și achitarea lunară a dobînzii pentru mijloacele bănești păstrate la conturile de card, iar în cazurile de necesitate sînt prevăzute posibilitățile beneficierii de credite în sume-limite determinate din partea băncii pentru a face față unor nevoi temporare de mijloace bănești, care sînt cauzate de anumite condiții sau împrejurări. Azi, în majoritatea instituțiilor, remunerările salariaților sînt efectuate prin intermediul cardului, ceea ce scutește de operarea cu numerar și de plata pentru retragerea numerarului de pe conturile instituției respective.

Pe lîngă toate avantajele prezentate la momentul actual, se observă o tendință tot mai accentuată de a utiliza cardul nu numai ca mijloc de plată, dar și ca instrument care o să poată pe viitor să substituie documentele de identitate, deoarece partea din față a cardurilor este disponibilă să suporte reflectarea grafică a fotografiei deținătorului, iar banda magnetică sau microprocesorul electronic să fie disponibile pentru înregistrarea datelor personale despre posesorul de card, precum și informații suplimentare referitoare la deținătorul cardului.

O utilitate o pot căpăta cardurile și în cazul achitării pensiilor prin intermediul lor, căci, deseori, pensionarii nu au posibilitatea de a sta în rîndurile obositoare.

Proiectul modificărilor cu includerea în el a unei părți generale de noțiuni referitoare la plățile electronice este benefic prin aceea că facilitează monitorizarea soldurilor conturilor beneficiarilor de card, dar mai este necesară concretizarea a două întrebări importante:

Ce bancă o să deservească conturile de card?

Ce card o să fie utilizat pentru aceste scopuri?

Dacă la prima întrebare răspunsul poate fi desfășurarea unui tender, stunci cea de-a doua întrebare necesită o abordare mai minuțioasă, deoarece, în prezent, se pot evidenția două posibilități de realizare: utilizarea cardului cu bandă magnetică și utilizarea cardului cu microprocesor (cu chip).

În cazul examinării volumului total al cardurilor emise pînă în momentul actual, constatăm că marea majoritate o reprezintă cardurile cu bandă magnetică, unde banda magnetică servește pentru păstrarea informației, de obicei pe banda magnetică sînt imprimate 2-3 așanumite piste de informații. Una din ele conține informație esențială despre numărul cardului, numele și prenumele deținătorului de card, data expirării cardului. De asemenea, pe banda magnetică se păstrează informația care permite centrului de procesare al organizației de plăți să calculeze, după un algoritm special, PIN-codul. Informația se înscrie pe card în procesul de personalizare și, în continuare, nu se schimbă.

Cardurile cu chip (smart-cardurile) conțin un microprocesor de memorie, care permite executarea înnoirii informației păstrate în procesul desfășurării operațiunii. Microprocesoarele pot avea o capacitate diversă.În funcție de capacitate, în microprocesor pot fi plasate cîteva suplimente. Suplimentul este un portmoneu specific pentru o anumită valută sau informația ce identifică clientul, sau un program ce calculează puncele bonusurilor ș.a. Adică, spre deosebire de cardul cu bandă magnetică, smart-cardurile permit îndeplinirea cîtorva funcții. De exemplu, pe un card poate fi plasat un portmoneu de euro, unul de dolari, un portmoneu destinat evidenței sumelor utilizate în cadrul unei rețele de magazine, un portmoneu cu reduceri ale unei companii ce prestează servicii.

Volumul memoriei și posibilitățile funcționale ale cardurilor cu microprocesor sînt cu mult mai mari, în comparație cu cardurile cu bandă magnetică, ceea ce permite păstrarea, în memoria cardului, a unui volum mare de date și dă posibilitatea modificării unei părți a informației din microprocesor chiar și după eliberarea cardului deținătorului. Cardul cu microprocesor este similar unui minicalculator, ceea ce dă posibilitate ca, în anumite condiții, să se poată efectua cumpărături sau achita un serviciu oarecrae fără a recurge la autorizarea directă, care este necesară la efectuarea decontărilor cu utilizarea cardurilor cu bandă magnetică.

Este un adevăr unanim acceptat de specialiștii din industria cardurilor că între acceptarea la plată a cardului și cererea de către populație este o relație de reciprocitate. Acceptarea este o condiție foarte importantă pentru stimularea emiterii, după cum emiterea creează premise pentru creșterea acceptării. Dar ceea ce, la ora actuală este cel mai greu de realizat de către sistemul bancar este acceptarea cardurilor de către comercianți.

Deși eforturile băncilor în această direcție au continuat în mod susținut, se pare că rezultatele nu sînt pe măsura așteptărilor. Există încă mulți comercianți care nu cunosc beneficiile plăților prin card și, ca atare, resping ideea instalării de POS-uri. Pe de altă parte, numărul mic de clienți care solicită plata prin card este un motiv important pentru care multți comercianți nu solicită băncii instalarea de POS-uri. Alături de această motivație care, după cum a rezultat din discuții, pare a fi cea mai semnificativă, apare și părerea- împărțită, totuși- că, pentru comercianți, instalarea POS-urilor poate fi costisitoare. Băncile combat, însă, această afirmație pentru că, în anumite condiții, banca poate să instaleze, cel puțin provizoriu, un POS terminal propriu.

Pe de altă parte, costurile pentru bănci nu sînt de neglijat. Discuțiile foarte aprinse între participanții la procesul de utilizare a decontărilor prin intermediul cardurilor au relevat faptul că băncile nu au, în acest moment, avantaje mari din instalarea de POS-uri la comercianți. Cu toate acestea, deși nu există încă această masă critică ce ar permite obținerea unor beneficii din această activitate, instituțiile bancare sînt decise să își continue eforturile de marketing, pentru că înțeleg că aici trebuie să se ajungă, la sisteme moderne de plată.

Un POS are, în acest moment, o valoare de aproximativ 500 USD, iar în majoritatea băncilor îl oferă gratuit. În plus, pentru a putea pune în mișcare aceste POS-uri, infrastructura internă a băncilor costă sute de mii de dolari, dar, totuși, este cert faptul că, pe termen lung, se vor constata, în mod cert, avantajele. Dacă în tot Occidentul este omniprezent cardul la acceptare, dacă tranzacțiile de ATM nu depășesc 5%, și majoritatea tranzacțiilor este , probabil că aceasta este normalitatea, iar noi trebuie să ajungem acolo.

Este necesar de menționat că pe lîngă emiterea cardurilor de către băncile comerciale, se întîlnesc și carduri emise de diferite unități comerciale (rețelele de magazine, rețelele de alimentare cu combustibil, restaurante), care oferă deținătorilor de astfel de carduri reduceri sau premii, fiind, la rîndul lor, reprezentanții așa-numitului sector non-bancaral emitenților de carduri.

Deci este evident că, la implementarea unui sistem de plăți prin intermediul cardurilor, e necesar a ne conduce după un model care, deja, funcționează, de exemplu, modelul unei țări europene, pentru a nu admite erori în ceea ce privește chestiunile de deservire tehnică a procesului de efectuare a decontărilor.

Conform planului „Europe 2005 Action Plan” aprobat de către țările Europei de Vest, este necesară elaborarea pînă în anul modalității implementării plăților electronice (inclusiv prin intermediul cardurilor) cu o securitate înaltă și a evidenția multitudinea de funcții care pot fi îndeplinite, precum și evidențierea informației de care se poate beneficia prin utilizarea cardurilor cu microprocesor.

Avînd în vedere perspectivele de dezvoltare a posibilităților de utilizare a cardurilor, putem spune că acest produs al secolului 20- cardul ca instrument de plată, are o importanță pentru viitorul îndelungat, căci pe parcursul studierii posibilităților cardului se pot propune tot mai multe funcții suportabile de card, și se perfecționează componentele cardului (banda magnetică, microprocesorul).

În viitorul apropiat, în jur la 10 ani, sistemele de plăți vor acorda o deosebită atenție plăților fără numerar. În ultimii 3-4 ani, un progres major au avut terminalele noi, denumite MPOS (Mobile POS). O importanță semnificativă o au terminalele mobile- avantajul lor fiind costul redus în comparație cu vechile terminale POS. Unele din proiecte se așteaptă, în anul 2013, la o creștere cu 10 mlrd USD.[pag.75]

3.4. Mediul rural sau mediul care nu cunoaște cardurile și infracționalitatea

Cardurile au cunoscut un succes doar în mediul urban. Tentative de implementare a cardurilor în mediul rural au existat, însă au fost sortite eșecului aproape în fiecare caz. Una dintre cauze ar fi nivelul mai scăzut de educație a celor care stau la țară, fapt ce stă la baza unei culturi bancare mai reduse, dar și la justificarea salariilor mai mici.[pag.93]

Succesul în mediul rural este garantat doar în situația în care localitatea rurală se află în apropierea unui oraș mai mare sau este o localitate de interes turistic. Băncile vizează, de obicei, acele localități în care există mari centre comerciale și unde vin orășenii din apropiere să-și facă cumpărăturile, sau localități unde s-a dezvoltat o infrastructură turistică puternică.

Orice tentativă a băncilor comerciale de a pătrunde pe piața rurală a fost urmată de un insucces concretizat prin operațiuni foarte reduse și în cuantum mic. Au fost cazuri în care anumite produse bancare au fost oferite celor interesați prin intermediul altor instituții, de exemplu, prin poștă. Astfel de servicii au fost: depozitele la termen și alimentarea cardurilor.

Un fenomen des întîlnit la sate și în orașele mici este acela că populația nu are încredere în produsele bancare electronice, dacă acestea sînt oferite de, cel puțin, două bănci. Dacă o bancă își montează un bancomat, lumea își pune problema în legătură cu banii de pe card în situația defectării aparatului. Dar dacă mai vine și o a doua bancă cu un bancomat, percepția se schimbă simțitor.

Infracționalitatea. Din păcate, au existat cazuri cînd bande de infractori au încercat să utilizeze fraudulos cardurile altor persoane. Nivelul infracționalității este încă redus, deoarece banii europenilor răsăriteni păstrați pe card sînt încă mici, deci infractorii s-au orientat către țări cu cetățeni mai bogați.

Principalele metode de fraudă cu cărți de credit, la automatele bancare[56-57]:

Aflarea PIN-ului ( Infractorul obține PIN-ul fie prin supravegherea deținătorului de card în momentul în care acesta introduce PIN-ul la automatul bancar, fie utilizînd un circuit video închis.);

Frauda între cunoscuți/membrii familiei (O persoană apropiată deținătorului de card intră, cu sau fără consimțămîntul acestuia, în posesia cardului și a PIN-ului și utilizează cardul pentru tranzacții de retragere de numerar.);

Furtul cardului (Un card este furat de la un deținător care a scris PIN-ul pe spatele cardului sau care păstra PIN-ul în portofel.);

Cardul retras din ATM (Infractorii operează adesea în grupuri de cîte doi sau trei și au drept țintă deținătorii de card vulnerabili (persoanele în vîrstă) care utilizează atumoatele bancare. În timp ce atenția deținătorului de card este distrasă de către unul dintre infractori, un altul apasă tasta „cancel” și retrage, nevăzut de deținător, cardul din automat);

Blocarea mecanismului de eliberat bancnote (Infractorii inițiază o tranzacție de retragere de numerar de mică valoare.În momentul în care dispenserul de bncnote s-a deschis, infractorul lasă o bancnotă sa introduce o bucată de carton în dispenser.ATM-ul extrage suma solicitată din casete și o transmite către dispenser.);

Retragerea de numerar cu blocarea senzorului dispenserului (Infractorul solicită suma maximă la automat pentru o tranzacție. Tranzacția este aprobată și numerarul este retras din casete și transportat către fanta dispenserului. Jaluzeaua care acoperă fanta se deschide, iar infractorul introduce un obiect care să blocheze trecerea numerarului de senzorul dispenserului.);

Retragerea de bancnote din pachetul eliberat de ATM (Cînd numerarul este eliberat de automat, infractorul extrage bancnotele din centrul pachetului, lăsînd prima și ultima bancnotă.);

Calul troian (Infractorul creează un ATM fals, unde deținătorii de bună credință introduc cardul și PIN-ul.);

Metoda libaneză (Infractorul introduce o bucată de film transparent în cititorul de card al ATM-ului și așteaptă ca un client să introducă cardul pentru efectuarea unei tranzacții. Filmul blochează cardul în automat, iar infractorul supraveghează deținătorul în timp ce introduce PIN-ul.);

Circuit închis TV de mare rozoluție (Infractorii instalează un circuit închis TV ascuns care înregistrează datele embosate pe card și PIN-ul.);

Blocarea eliberării de numerar (Infractorii lipesc fanta dispenserului sau introduc un obiect care împiedică eliberarea bancnotelor.);

Aplicarea pe tastatura ATM-ului a unei folii speciale (Această folie este folosită pentru aflarea PIN, pe ea rămânând imprimat numărul pe care deținătorul de card l-a format pentru retragerea de numerar.);

Organizarea de licitații frauduloase (Clienții participă la licitații, puternic mediatizate, de bunuri cu prețuri convenabile. La intrarea în sediu, clienților li se solicită cardul pentru a fi trecut printr-un terminal cu cititor de bandă magnetică care pare a fi un POS și să introducă PIN-ul. Cînd clientul se va decide să cumpere ceva, durata tranzacției va fi sensibil redusă. Ulterior datele stocate în terminal sînt folosite la producerea cardurilor false.).

Pentru a fi posibilă combaterea cu succes a fenomenului reprezentat de activitățile ilicite referitoare la frauda bancară este necesar să existe o eficientă cooperare inter-instituțională, de altfel singura soluție de a contracara, în timp util, acțiunile tot mai organizate ale grupurilor infracționale din această „branșă”, ce nu se circumscriu unor granițe și limitări geografice și avînd, tot mai mult, un caracter transfrontalier.

Concluzii :

În concluzie, indiferent de argumentele utilizate de către autorii care și-au exprimat opiniile, important este că era monedei electronice și monopolizarea rapidă a economiei afectează profund eficacitatea politicii monetare. Acum este o epocă, în care monedele circulă pe larg, fără a ține seama de frontiere, iar monedele private sînt tot mai frecvente, ceea ce necesită conceperea de noi instrumente de politică monetară, astfel încât autoritățile monetare să poată influența situația macroeconomică a țării.

Pe plan mondial dezvoltarea pieței cardurilor și expansiunea tot mai evidentă a Internetului facilitează, pe lângă efectele benefice de necontestat, și apariția unei largi palete de activități infracționale stimulate de aparentul anonimat oferit de mediul electronic, precum și de posibilitatea redusă de descoperire și pedepsirea făptuitorilor.

Sistemul bancar din estul Europei are un potențial imens de creștere, care nu a fost sesizat corespunzător pînă acum, dar tendința este ca din ce în ce mai multe bănci să se plieze la cererile persoanelor fizice și juridice. O mai bună cooperare între clienții băncilor și bănci va duce la câștiguri reciproce: clienții vor beneficia de un confort și siguranță sporite în ceea ce privește banii pe care îi au, iar băncile își vor putea mări substanțial profiturile.

Banii electronici reprezintă o nouă formă de bani fără valoare intrinsecă, bazată pe tehnologiile moderne de prelucrare, stocare, transmitere și protecției a informației. În același timp, baniielectronici practic nu modifică noțiunea de bani, general acceptată.

Banii electronici se realizează printr-un sistem distribuit de evidența contabilă. Banca în mod explicit gestionează contul bilanțier „Banii electronici în circulație”, iar cardurile reprezintă instrumente mobile ale băncii de gestionare a conturilor analitice, la care utilizatorii „clienții” au acces la limitele permise pentru realizarea relațiilor dintre bancă și utilizator ca relație dintre debitor și creditor.

Pe parcursul circulației lor, banii electronici i-au diferite forme. Banca emitentă duce evidența banilor electronici ca pasive în contul bilanțier „Banii electronici în circulație”. Pentru utilizator banii electronici sînt active, mărimea cărora este egală cu soldul din contul analitic al cardului său. Băncile și operatorul încasează banii electronici de la utilizatorii sub formă de documente electronice care conțin semnătura digitală.

Moneda națională se prezintă sub diferite forme: bancnote emise de banca centrală, bani de cont ai băncii centrale, bani de cont ai băncilor și banii electronici, emiși de bănci. Încrederea populației în monda națională și circulația ei este susținută într-o măsură foarte mare de faptul că orice formă a monedei naționale poate să fie schimbată în orice altă formă a ei la unul și aceeași rată de schim, unul la unu.

Avantajele banilor electronici față de altă formă de bani reiesă din fatul că asupra lor pot fi aplicate metodele moderne de generare, stocare, prelucrare, protecție și transmitere a informației.

Sistemul de măsuri necesare pentru a fi întreprinse în cardul băncii în scopul cultivării fidelității clienților sînt:

Existența în cadrul băncilor a politicii clientelei pentru o perioadă concretă în calitate de document formalizat, care ar conține scopurile, prioritățile, sursele de mijloace pentru formarea și dezvoltarea clientelei băncii. Acest document poartă un caracter strategic, este aprobat de managementul de vîrf, este adus la cunoștința managerilor subdiviziunilor băncii și urmează să fie executat de către personalul bancar.

Formarea în cardul băncii a unor subdiviziuni în a căror funcționalitate este inclus lucrul profesionist cu clienții ( secția relațiilor cu clienții, serviciul de gestiune a calității, secția informațională și analitică ș.a.). De obligațiile lor ține asistența informațională a clienților, colectarea sugestiilor și reclamaților. Este important ca aceste subdiviziuni să dispună de împuterniciri sufieciente pentru soluționarea problemelor apîrute, ceea ce poate crea impresia că în banca există grija față de client. Adresarea directă a clienților către aceste subdiviziuni permite evitarea readresării nejustificate a clienților fără soluționarea problemelor apărute.

Activitatea de atragere permanentă a clienților noi nu poate fi lăsată de la sine, ci trebuie să recurgă în mod gestionat. Este evident că pentru eficientizarea activității băncii trebuie un flux permanent de clienți noi. De aceea este necesară o activitate serioasă, conștientă tehnologic susținută, orientată spre căutarea, găsirea și atragerea clienților noi. Însă oferirea avantajelor speciale acestora nici într-un caz nu trebui să depășească serios celor oferite clienților existenți. În caz contrar, poate avea loc pierderea fidelității unei părți din clienți.

Existența unor business- tehnologii eficiente de lucru cu clientela la locurile de muncă a personalului, monitorizarea permanentă a eficienței lor și menținerea gradului necesar de competitivitate, colectarea lor operativă în caz de necesitate și încurajarea întregului personal de participare în această activitate. Dacă tehnologia bancară este incomodă pentru client, ea trebuie adaptată la nevoile lui, păstrîndu-se funcționalitatea necesară. De asemenea, este binevenită promovarea progresului tehnic și tehnologic la perfecționarea produselor bancare.

Desfășurarea permanentă a unei activități de monitorizare a calității de deservire a clienților, în froma analizei reclamațiilor și sugestiilor, efectuarea gestionărilor frecvente, folosirea unor indicatori specifici de calitate, cum ar fi indiciile satisfacției clientului. Este important ca aceste măsuri să fie urmate de acțiunile reale de perfecționare și să nu poarte un caracter formal.

Asigurarea drepturilor reale ale clienților (în afară de relațiile contractuale existente). Este utilă pe lîngă codul de etică al personalului bancar, elaborarea unui cod al drepturilor clienților cu caracter public (sau, cel mai puțin, a unei instrucțiuni cu privire la asistența informațională a clienților) și asigurarea funcționării lui reale. Astfel, relațiile dintre bancă și client pot să se ridice la un nivel calitatitv mai înalt.

Existența unui sistem optim de vînzare a produselor bancare. Aceasta poate fi creat pri îmbinarea armonioasă a activității subdiviziunilor universale de prestare a serviciilor bancare pentru produsele simple cu a celor specializate pentru produse complete. De asemenea este necesar testarea eficienței activității de comercializare a produselor bancare și înlăturarea operativă a disfuncționalităților depistate într-un mod reciproc avatajos pentru bancă și clienți.

Dezvoltarea comunicării cu clienții (sub toate aspectele). Este necesară elaborarea unui grafic de întîlniri personale ale managementului cu clienții (grupuri de clienți) sau reprezentanții lor în scopul determinării nivelului lor de satisfacție, precum și solocitarea dolianțelor existente. De asemenea, pot fi utile scrisorile personale editarea diferitor publicații proprii ale băncii destinate clientelei.

Segmentarea clientelei, elaborarea tehnologiilor eficiente de lucru cu fiecare segment a clientelei, inclusiv dezvoltarea account-managementului și cu clienții de categorie VIP.

Dezvoltarea organizațiilor clientelei, acordarea unui suport clienților în activitatea lor comercială și alte forme de activitate în corelare cu șirul de produse bancare. Această activitate poate fi promovată și prin metode nefinanciare- consultante, instruire, asigurare informațională, asistență juridică.

Existența în cardul băncii a unei culturi corporative, inclusiv asigurarea totalității activităților cu clienții, instruirea permanentă a personalului bancar, elaborarea standardelor de lucru cu clienții la locurile de muncă ale colaboratorilor bancari, perfectarea ratingurilor subdiviziunilor privind lucrul cu clienții, organizarea măsurilor de determinare a nivelului de satisfacere a clienților băncii, combaterea fenomenului readresării nejustificate a solicitărilor clienților și alte activități în direcția dată. Este important a crea în bancă anumite tradiții și proceduri de lucru cu clienții, caracteristicile băncii în general precum și a anumitor subdiviziuni. Principalul este că în această activitate să fie atrași toți lucrătorii băncii.

Bibliografie

Nețoiu Lavinia Maria. Cardul- instrument de plată modern // Legea și viața, Nr. 12, 2005;

Ciobu Stela. Analele Academiei de studii economice din Moldova, Volum 9, Chișinău, 2011, p. 198-204;

Cebotaru Eugenia. Administrarea publică, Nr.4, 2003, p. 127-134;

Bejan Ghenadie, Sochirca Alexei. Contabilitate și audit // Cardul bancar- instrument și modalitate eficientă de plată fără numerar, Nr.7, 2009, p. 54-57;

Timuș Angela, Luchian Ivan. Economie și sociologie // Tendințe mondiale ale pieței cardurilor de credit, Nr.1, 2011, p. 31-35;

Attila Gyorgy. Drept, economie și informatică // Europa de Est și cardurile. ASE București, Nr.1, 2006, p.93-96;

Гoлдoвcкий И.M. Банкoвcкoe дeлo // Ocнoвныe тeндeнций pазвития каpтoчныx тexнoлoгий, Nr.1, 2014, p.70-75;

Ursu Nicola. Tribuna economică, Nr.16, 2005, p.72-73;

Chiritescu Dorel Dumitru, Căruntu Constantin, Popescu Duduială Lorena. Revista Finanțe publice și contabilitate // Sectorul de servicii electronice pentru sistemul financiar-bancar, REPC, Nr.4, 2005, p.10-11;

Moiseev Serghei. Profit // Potențialul businessului electronic, Nr.5, 2006, p.48-49;

Petrascu Daniela. Finanțe, bănci, asigurări, Nr.5, 2007, p.56-60;

Batișcev Ruslan. Business class, Nr.10, 2012, p.78-80;

Vermeșan Mirel. Finanțe, credit, contabilitate // Cardurile bancare. Banca Română pentru Dezvoltare- Sucursala Timiș. Nr.3, 2000, p.41-47;

Zatu Mircea. Observator economic // Carduri bancare, Nr.12, 2000, p. 11-19;

+Croitoru Aliona. Conferința…”Republica Moldova: 20 de ani de reforme economice” // Aspecte cantitative și calitative privind activitatea băncilor comerciale pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova, Vol. I, 2011, p.64;

Ciobu Stela. Economica, Luchian Ivan, Iordachi Victoria. Economica // Cardurile bancare- instrumente de fidelizare a clienților băncilor comerciale. ASEM, Nr.2, 2011, p- 122-130;

Veveriță Ion. Conferința internațională ”Știința, businessul și societatea: evoluții și intercorelări în condițiile integrării în spațiul economic european” // Avantajele utilizării cardurilor de plată în procesul realizării politicii financiare. I.C.E. al AȘM, Vol. II, 2004, p.42-44;

+Zubic Aliona. Conferința: „Competitivitatea și inovarea în economia cunoașterii”, ASEM, Chișinău 2010, Vol. II, p.52-56;

Cociug Victor. Operațiuni bancare: concepte, scheme, aplicații. Chișinău 2006, 336(075.8)/C59;

Gust Marius, Barbonie Daniela, Hoarcă Dorin. România și Republica Moldova: potențialul competitiv al economiilor naționale. Posibilități de valorificare pe piața internă europeană și mondială // Moneda electronică: realități și perspective în România., Vol. II 2004, p. 1095-1110;

Veveriță I. Economie și sociologie // Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal, Nr. 2, 2003, p.61-68;

Veveriță I. Economie și sociologie // Managementul eficient al sistemei cardurilor de plată (SCP)- cheia succesului în businessul plăților necomerciale, Nr. 3, 2003, p. 39-45;

Oprișănescu Gabriela. Studii financiare // Moneda electronică- sisteme bancare electronice, Nr. 3-4, 2001, p. 52-51;

Tabuncic Sergiu. Economie, societate și politică în Moldova, Chișinău 2001, p. 14-19;

Motocu Marius, Muresan Mariana, Sucală Lucia. Economistul, 16 martie 1998, p. 4;

Ciobanu Ion. Profit // B.C.”Moldinconbank”S.A. pe piața cardurilor bancare din Moldova, Nr. 7-8, 2002, p.28-29;

Preda Constantin. Istoria monedei în Dacia preromană, București 1998;

Vâșcu Teodora. Finanțe, bănci, asigurări // Efectele noilor tehnologii de informare și comunicare asupra pieței de capital și a monedei electronice, Nr. 5, 2003, p. 19-22;

Attila Gyorgy. Finanțe, bănci, asigurări // Cardurile și activitatea firmelor, Nr. 4, 2006, p. 57-59;

Mocanu Natalia. Agricultura Moldovei, Nr.10, 2005;

Finanțe, bănci, asigurări // Efectele noilor tehnologii de informare și comunicare asupra pieței de capital și a monedei electronice, Nr.5, 2003, p.19-22;

Finanțe, bănci, asigurări // Cardurile bancare și Uniunea Europeană, Nr.11, p.58-59;

Beju Daniela. Studia Universitatis”Babeș-Bolyai”. Oeconomica // Noul sistem de plăți electronice, Nr.2, 2003, p.121-126;

Iațco Spiridon. Economica // Realizarea banilor electronici prin carduri, Nr.3-4, 2002, p.65-71;

www.moldinconbank.md

www.bnm.md

Bibliografie

Nețoiu Lavinia Maria. Cardul- instrument de plată modern // Legea și viața, Nr. 12, 2005;

Ciobu Stela. Analele Academiei de studii economice din Moldova, Volum 9, Chișinău, 2011, p. 198-204;

Cebotaru Eugenia. Administrarea publică, Nr.4, 2003, p. 127-134;

Bejan Ghenadie, Sochirca Alexei. Contabilitate și audit // Cardul bancar- instrument și modalitate eficientă de plată fără numerar, Nr.7, 2009, p. 54-57;

Timuș Angela, Luchian Ivan. Economie și sociologie // Tendințe mondiale ale pieței cardurilor de credit, Nr.1, 2011, p. 31-35;

Attila Gyorgy. Drept, economie și informatică // Europa de Est și cardurile. ASE București, Nr.1, 2006, p.93-96;

Гoлдoвcкий И.M. Банкoвcкoe дeлo // Ocнoвныe тeндeнций pазвития каpтoчныx тexнoлoгий, Nr.1, 2014, p.70-75;

Ursu Nicola. Tribuna economică, Nr.16, 2005, p.72-73;

Chiritescu Dorel Dumitru, Căruntu Constantin, Popescu Duduială Lorena. Revista Finanțe publice și contabilitate // Sectorul de servicii electronice pentru sistemul financiar-bancar, REPC, Nr.4, 2005, p.10-11;

Moiseev Serghei. Profit // Potențialul businessului electronic, Nr.5, 2006, p.48-49;

Petrascu Daniela. Finanțe, bănci, asigurări, Nr.5, 2007, p.56-60;

Batișcev Ruslan. Business class, Nr.10, 2012, p.78-80;

Vermeșan Mirel. Finanțe, credit, contabilitate // Cardurile bancare. Banca Română pentru Dezvoltare- Sucursala Timiș. Nr.3, 2000, p.41-47;

Zatu Mircea. Observator economic // Carduri bancare, Nr.12, 2000, p. 11-19;

+Croitoru Aliona. Conferința…”Republica Moldova: 20 de ani de reforme economice” // Aspecte cantitative și calitative privind activitatea băncilor comerciale pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova, Vol. I, 2011, p.64;

Ciobu Stela. Economica, Luchian Ivan, Iordachi Victoria. Economica // Cardurile bancare- instrumente de fidelizare a clienților băncilor comerciale. ASEM, Nr.2, 2011, p- 122-130;

Veveriță Ion. Conferința internațională ”Știința, businessul și societatea: evoluții și intercorelări în condițiile integrării în spațiul economic european” // Avantajele utilizării cardurilor de plată în procesul realizării politicii financiare. I.C.E. al AȘM, Vol. II, 2004, p.42-44;

+Zubic Aliona. Conferința: „Competitivitatea și inovarea în economia cunoașterii”, ASEM, Chișinău 2010, Vol. II, p.52-56;

Cociug Victor. Operațiuni bancare: concepte, scheme, aplicații. Chișinău 2006, 336(075.8)/C59;

Gust Marius, Barbonie Daniela, Hoarcă Dorin. România și Republica Moldova: potențialul competitiv al economiilor naționale. Posibilități de valorificare pe piața internă europeană și mondială // Moneda electronică: realități și perspective în România., Vol. II 2004, p. 1095-1110;

Veveriță I. Economie și sociologie // Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal, Nr. 2, 2003, p.61-68;

Veveriță I. Economie și sociologie // Managementul eficient al sistemei cardurilor de plată (SCP)- cheia succesului în businessul plăților necomerciale, Nr. 3, 2003, p. 39-45;

Oprișănescu Gabriela. Studii financiare // Moneda electronică- sisteme bancare electronice, Nr. 3-4, 2001, p. 52-51;

Tabuncic Sergiu. Economie, societate și politică în Moldova, Chișinău 2001, p. 14-19;

Motocu Marius, Muresan Mariana, Sucală Lucia. Economistul, 16 martie 1998, p. 4;

Ciobanu Ion. Profit // B.C.”Moldinconbank”S.A. pe piața cardurilor bancare din Moldova, Nr. 7-8, 2002, p.28-29;

Preda Constantin. Istoria monedei în Dacia preromană, București 1998;

Vâșcu Teodora. Finanțe, bănci, asigurări // Efectele noilor tehnologii de informare și comunicare asupra pieței de capital și a monedei electronice, Nr. 5, 2003, p. 19-22;

Attila Gyorgy. Finanțe, bănci, asigurări // Cardurile și activitatea firmelor, Nr. 4, 2006, p. 57-59;

Mocanu Natalia. Agricultura Moldovei, Nr.10, 2005;

Finanțe, bănci, asigurări // Efectele noilor tehnologii de informare și comunicare asupra pieței de capital și a monedei electronice, Nr.5, 2003, p.19-22;

Finanțe, bănci, asigurări // Cardurile bancare și Uniunea Europeană, Nr.11, p.58-59;

Beju Daniela. Studia Universitatis”Babeș-Bolyai”. Oeconomica // Noul sistem de plăți electronice, Nr.2, 2003, p.121-126;

Iațco Spiridon. Economica // Realizarea banilor electronici prin carduri, Nr.3-4, 2002, p.65-71;

www.moldinconbank.md

www.bnm.md