Modele de Guvernanta Corporativa Existente

Modele de guvernanta corporativa existente

la nivel international

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Notiuni teoretice privind guvernanta corporativa

1.1. Introducere

1.2. Conceptul de guvernanta corporativa

1.3. Avantajele guvernantei corporative

1.4. Necesitatea guvernantei corporative

Capitolul 2. Evolutia in timp a guvernantei corporative

2.1. Globalizarea

2.2. Conceptul de globalizare

2.3. Factorii determinanti ai globalizarii

2.4. Guvernanta corporativa intr-o lume globalizata

Capitolul 3. Principiile guvernantei corporative existente la nivel international

3.1. Metodologia guvernantei corporative

3.2. Principiile guvernantei corporative: transparenta, responsabilitate, corectitudine

3.3. Teoriile privind guvernanta corporativa

3.3.1. Teoria Shareholders

3.3.2. Teoria Stakeholders

3.3.3. Teoria agentiei

3.4. Principiile OECD ale guvernantei corporative

3.4.1. Asigurarea bazelor pentru un cadru efectiv al guvernantei corporative

3.4.2. Drepturile actionarilor si functiilor cheie ale proprietarilor

3.4.3. Tratamentele echitabile ale actionarilor

3.4.4. Rolul asociatilor in Guvernanta Corporativa

3.4.5. Descoperirea si transparenta

3.4.6. Responsabilitatea consiliului

3.5. Sistemul american de guvernanta corporativa

3.6. Sistemul german de guvernanta corporativa

Capitolul 4. Partea aplicativa – Studiu de caz

4.1. Model de guvernanta corporativa pentru firma Volkswagen din Germania.

4.2. Model de guvernanta corporativa pentru firma Renault SA din Franta.

Concluzii

Surse bibliografice

Anexe

Cuvinte cheie: Guvernanta corporativa, jurisdictie, fiduciar

"Un sistem conceput gresit de guvernanța corporativă poate face ravagii asupra economiei prin alocarea greșită a resurselor sau incapacitatea de a verifica comportamentele oportuniste", Mauro Guillen, professor de Management in statul Wharton în lucrarea sa, "Guvernanta Corporativă și Globalizarea: Există convergență între țări?"

Capitolul 1. Notiuni teoretice privind guvernanta corporativa

Introducere

Guvernanța corporativă este preocupata de structurile și sistemele de control prin care managerii sunt trași la răspundere, pentru cei care au o miză legitima într-o
companie. Ea a devenit o problemă tot mai importantă pentru companii din
trei motive principale:

Separarea proprietății și controlului de gestiune a organizațiilor;

Scandaluri corporative de la sfarsitul anilor 1990;

Creșterea responsabilității intereselor mai largi de părți interesate.

Guvernanta corporativa semnifica un set de norme, mecanisme de control si reglementari pe care directorii, conducatorii si angajatii trebuie sa le urmeze si sa le respecte.

Accentul privind guvernanta corporativa a fost sporit la nivel global incepand cu criza pietelor de valori de la sfarsitul anilor 1980. Numarul mare de esecuri la nivel inalt in timpul anilor 1980 si inceputul anilor 1990 si a initiat discutii semnificative despre reforma si legislatie, inclusiv eforturile de Congres, SEC si FASB de a consolida cerintele de divulgare financiara si clarificarea problemelor independentei auditorului. Seria de esecuri a fost repetata din nou la sfarsitul anilor 1990 si inceputul anilor 2000 cu unele dintre cele mai mari falimente din istorie. Firme foarte mari au suferit, cum ar fi Enron si Worldcom, Inc., iar intensitatea acestor suferinte au provenit din Statele Unite si din alte tari care au dus la o provocare perceputa pentru profesia contabila si o determinarea a neincrederii investitorilor.

Infrangerea firmelor la auto- reglementare, autocontrol si disecarea pe deplin de informatii financiare pe piata si a investitorilor, in special, este o nereusita de guvernanta corporativa, care aceasta a dus la o serie de masuri de reforma guvernamentala si cvasi-guvernamentale, precum si procesele private ale sectorului pentru a ajuta la imbunatatirea demersului de raportare financiara. Cea mai puternica legislatie pana in prezent a fost infiintata din anul 2002 Sarbanes Oxley Act (SOX) , care a creat o firma de contabilitate Consiliul Public de Supraveghere ( PCAOB) ca autoritate asupra profesiei contabile si de audit.

Legislatia SOX are ca obiectiv principal de a reduce daunele conducerii superioare de filiale corporative: directori executivi (CEO) si ofiter sef financiar (CFO), care in momentul acesta sunt necesare pentru a certifica conformitatea situatiilor financiare ale companiei lor. Companiile inregistrate la SEC trebuie sa raporteze intr-un sector separat a raportului anual de orice „ Modificari in si dezacorduri cu privire la Contabili in Contabilitate si prezentarea informatiilor financiare” ca o masura transparenta si alaturata a managementului contabilitatii.

Privind baza guvernantei corporative exista dificultati de etica in afaceri, responsabilitate in afaceri si tratamentul echitabil al partilor interesate, divulgarea corecta si completa, precum si raspunderea consiliului de administratie si a comitetelor sale diverse.

Conceptul de guvernanta corporativa

Procesul de reformă modernă a guvernanței corporative se poate spune că a început în Marea Britanie, cu înființarea Comitetului Cadbury. (aspectele financiare ale guvernanței corporative) in 1991.

Definițiile guvernantei corporative se concentrează asupra structurilor de guvernare, procese și practici.

Primul raport de guvernanță corporativă, a fost facut de catre Domnul Adrian Cadbury, Raportul asupra aspectelor financiare ale Guvernanței Corporative din (1992), care a luat o astfel de priveliște. Acest raport a fost definit de guvernanta corporativă ca sistemul de societățile care sunt conduse și controlate, și a explicat în continuare că aici consiliile de administrație sunt responsabile pentru guvernarea companiilor lor, în timp ce structura de guvernanță este a actionarilor.

Hilmer in anul (1993), a scris în contextul australian si a subliniat responsabilitatea strategică a consiliului, sugerând că rolul esențial al consiliului este de a asigura că managementul corporativ este continuu și eficient pentru lupta peste medie a performantei, luând în considerare riscurile, care nu neagă rolul suplimentar al consiliului cu privire la protecția acționarilor. Perspectiva operationala a fost de asemenea adoptată în Codul de guvernanță corporativă de Organizația pentru Cooperare si dezvoltare Economică și in anul (2001). Guvernanța corporativă defineste procedurile și procesul conform cărora o organizație este îndreptată și controlata. Baza pentru guvernanta corporativa a fost perspectiva operaționala, concentrându-se pe acționari, consiliu, și de gestionare.. Conceptul de bune practici în activitățile și interacțiunile dintre ele este fundamentală pentru codul de guvernanță corporativă.

Guvernanta corporativa se exprima printr-un set de relatii intre conducatorii companiei, consiliului acesteia, actionarii ei, alti detinatori de titluri; in acelasi timp, ea confera structura prin care sunt stabilite mijloacele necesare realizarii acelor obiective si performanta monitorizata urmarita.

Intamplarile care descriu inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social – culturala care se doreste. Echilibrele economice impun, pentru ca acest proces sa functioneze unitar, sa fie urmat de globalizarea culturilor, de integrarea acestora in evolutia si dezvoltarea omenirii.

Conceptul de Guvernanta Corporativa a fost data de OECD cu privire la metodele de conducere si organizare a companiilor private, definitia aceasta fiind urmatoarea:

Comunicarea in limbajul economic si al contabilitatii, in general si in special, solicita unitate in gandire si exprimare, privind conceptualizarea metodelor de conducere, organizare, administrare si de control a societatilor comerciale, de asemenea si principiile, metodele contabile si practicile specifice si prezentare a situatiilor financiare.

Scopurile caracterizarii Guvernantei Corporative se inscriu ca fenomen economic – organizational recent. In aproape toate tarile sunt preocupari si actiuni directe care vizeaza protectia actionarilor, echilibrul puterii in cadrul organelor de conducere ale companiilor, constituirea si, dupa caz, extinderea componentelor auditului legal si constituirea comitetelor de audit, organizarea controlului intern, intelegerea semnificatiei transparentei si calitatii informatiilor financiare.

Unirea pietelor financiare, cresterea economica si financiara, evoluarea continua a investitiilor precum si cresterea productivitatii, diversificarea comertului de bunuri si servicii, facilitatile asigurate de domeniul tehnologiei in domeniul vehicularii informatiilor si comunicatiilor au permis marirea numarului si valorii tranzactiilor clientelei firmelor multinationale si cresterea sferei serviciilor specializarea in domeniile contabilitate, financiar – fiscal, audit si control intern.

De asemenea, guvernanta corporativa pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite scopurile firmei, precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de verificare a performantelor obtinute. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze verificarea eficienta, sustinand astfel firmele sa foloseasca resursele in cel mai eficient mod.

Un exemplu de obeictiv pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o mai buna guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este de acum pe deplin recunoscuta ca fiind principala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existenta unor companii competitive si a unor piete financiare eficiente. Importanta pietelor financiare pentru cresterea economica, este acum sustinuta, atat la nivel microeconimic, cat si macroeconomic ca si relatia mai larga dintre deciziile de guvernare a companiilor in evolutia economica.

Se afla o cantitate mare de exemple empirice care difuzeaza ca anumite aspecte principale privind guvernanta corporativa care are un rol cheie in cresterea performantelor, prin facilitarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la evolutia competitivitatii firmelor.

La Masa Rotunda vorbind pe tema guvernantei corporative, au fost invitati politicieni de marca, organisme de reglementare si reprezentanti din partea burselor de valori, organisme de reglementare si reprezentanti din partea burselor de valori, organisme ale sectorului privat, organizatii multilaterale, si institutii nonguvernamentale.

Asadar, Masa Rotunda a elaborat sau va elabora o carte numita Cartea Alba a guvernantei corporative specifica regiunilor corespunzatoare, accesand scopuri politice cheie, de asemenea si o agenda practica a reformei pentru imbunatatirea guvernantei corporative in regiunea respectiva.

Privind Masa Rotunda a guvernantei corporative in Europa de Sud Est a fost oficializata in anul 2001, primavara si este o prima initiativa regionala in cadrul Acordului de Iporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze verificarea eficienta, sustinand astfel firmele sa foloseasca resursele in cel mai eficient mod.

Un exemplu de obeictiv pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o mai buna guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este de acum pe deplin recunoscuta ca fiind principala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existenta unor companii competitive si a unor piete financiare eficiente. Importanta pietelor financiare pentru cresterea economica, este acum sustinuta, atat la nivel microeconimic, cat si macroeconomic ca si relatia mai larga dintre deciziile de guvernare a companiilor in evolutia economica.

Se afla o cantitate mare de exemple empirice care difuzeaza ca anumite aspecte principale privind guvernanta corporativa care are un rol cheie in cresterea performantelor, prin facilitarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la evolutia competitivitatii firmelor.

La Masa Rotunda vorbind pe tema guvernantei corporative, au fost invitati politicieni de marca, organisme de reglementare si reprezentanti din partea burselor de valori, organisme de reglementare si reprezentanti din partea burselor de valori, organisme ale sectorului privat, organizatii multilaterale, si institutii nonguvernamentale.

Asadar, Masa Rotunda a elaborat sau va elabora o carte numita Cartea Alba a guvernantei corporative specifica regiunilor corespunzatoare, accesand scopuri politice cheie, de asemenea si o agenda practica a reformei pentru imbunatatirea guvernantei corporative in regiunea respectiva.

Privind Masa Rotunda a guvernantei corporative in Europa de Sud Est a fost oficializata in anul 2001, primavara si este o prima initiativa regionala in cadrul Acordului de Investitii pentru Europa de Sud – Est. Acordul pentru Investitii, stabilitatea in februarie 2000, reprezinta o componenta esentiala a activitatilor de reforma economica care se vor desfasura la cea de-a doua intalnire a Grupului de lucru din cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, pe tema cooperarii, dezvoltarii si reconstructiei economice.

De asemenea, Masa Rotunda a beneficiat de-a lungul timpului de ajutorul financiar al Deutsche Gesellschaft Fuer Technische Zusammenarbeit (GTZ).

In general guvernanta corporativa este foarte importanta pentru companiile din sectorul public, dar cat si pentru cele din sectorul privat. In ultima perioada au fost intalnite eforturi de a introduce in sectorul public, aici este cazul tarilor unde se incearca pedepsirea coruptiei din mediul public, sau al tarilor unde se pregateste privatizarea sectorului public.

1.3 Avantajele guvernantei corporative

Avantajele guvernantei corporative sunt ca imbunatateste managementul companiei, sponsorizand directorii si consiliul de administratie sa stabileasca un obiectiv corespunzator pentru companie si nu sa se arunce in procese sau operatii numai decat in baza unor justificari corecte, astfel incat sa-si asigure sistemele de remuneratie si salarizare sa reflecte corect performanta acestora. Acest model de management poate ajuta corporatiile atragand noi investitii in conditii foarte bune si imbunatatind si sustinand performanta.

La inceputul secolului 21 am asistat la scandaluri și fraude corporatiste din Statele Unite. Numele unora dintre cele mai respectate companii precum Enron, WorldCom, Tyco, iar Adelphia umplut de știrile. Enron, cu stoc în valoare de 68 miliarde dolari auto din economiile de pensii a catorva mii de angajați și acționari.Povestea de la WorldCom a fost similara cu cea de la Enron. Odată ridicat Stocul atins la o valoare de piata de 115 miliarde dolari, după o serie de achizitii care a inclus bine-cunoscuta companie de telefonie MCI. În 2002, World Com a depus falimentul, la acel moment a fost cel mai mare faliment vazut vreodată.

Exista cateva modalitati prin care Managementul corporativ ajuta la functionarea economiei sau companiilor pentru a atrage investitiile si sprijinul pe termen lung a performantei competitivitatii si economiei.

Avantajele guvernantei corporative poate ajuta la imbunatatirea managementului companiei sprijinand directorii companiei si consiliul de administratie sa efectueze o strategie corespunzatoare pentru companie si sa nu se arunce in procese sau operatii decat in baza unor determinari juste, asigurandu-se ca sistemele de salarizare si remuneratie reflecta corect performanta. Acest model de management ajuta companiile atragand investitii noi in conditii acceptabile si sustinand si imbunatatind performanta.

Relatia cu investitorii si creditorii este bazata pe transparenta in operatiile companiei si in procedurile de audit si contabilitate, precum si in operatiunile de achizitii, care conduc la un sistem puternic de conducere corporativ, care ajuta la stoparea falimentului afacerii, ceea ce este in concordanta cu proprietarii, creditorii si angajatii.

In ultima perioada s-au arata mai multe studii unele piete financiare s-au dezvoltat cu ajutorul guvernantei corporative, comparativ cu alte piete financiare unde firmele sunt conduse de un foarte putini investitori.

Necesitatea guvernantei corporative

Privind necesitate sistemului de guvernanta corporativa trebuie sa luam in calcul trei pasi:

Compania trebuie sa fie abordata ca un “nod de contracte” ;

Statutul particular al managerului ;

Eficacitatea guvernantei intreprinderii ;

Pentru ca un sistem de guvernanta corporativa sa fie eficient si necesar companiei, conducatorii companiei trebuie sa fie verificati pe baza evolutiei (performantelor) lor in companie si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile in companie.

Necesitatea guvernantei corporative provine din accelerarea globalizarii care a creat o urgenta pentru guvernanta corporativa, in care se presupune ca firmele multinationale si guvernele sa produca schimbari majore, unde companiile trebuie sa-si schimbe sistemul de operare, si guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentina un cadru perfect legal.

De aceea, pentru o guvernanta corporativa buna in cazul unei companii semnifica micsorarea riscurilor, deschiderea catre noi piete financiare, cresterea abilitatilor de marketing, si de asemenea cresterea performantei, imbunatatesc sistemul de management, creste responsabilitatea sociala si transparenta. Absenta acestor reguli pot duce la un proces defectuos in afaceri.

Guvernanta Corporativa se bucura de atentie deosebita in tarile avansate, in general comunitatile industriale avansate, care au devenit constiente ca, pentru a atrage investitii si a fi competitive pe plan international, trebuie sa se schimbe. Astfel multe comisii si organizatii din diferite tari au redactat in ultimii ani un nou ghid de Guvernanta Corporativa, altfel numit “Cartea Alba”.

Pentru ca un sistem de guvernanta corporativa sa fie eficient si necesar companiei, conducatorii companiei trebuie sa fie verificati pe baza evolutiei (performantelor) lor in companie si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile in companie.

O nevoie a guvernantei corporative este acolo unde actionarii sunt raspanditi, si managementul companiei este delegat directorilor care nu sunt actionari majoritari ai companiei, acolo este o nevoie de o orientare a guvernantei.

Teoria companiilor listate este aceea in care actionarii sunt proprietarii companiei. Totusi, acolo sunt foarte multi actionari care alearga in companie, si poate ei nu au o expertiza sau dorinta in companie. Asadar, obiectivul accelerarii in companie este delegat directorilor. Taxa directorilor este sa accelereze compania in drumul care maximizeaza termenul lung de retur al actionarilor.

Orientarile Guvernantei corporative sunt evoluate, asadar directorii pot fi vazuti maximizand retururile actionarilor, acel risc de afacere este setat la un nivel rezonabil, un director sau un consiliu de directori nu poate deveni dominant in detrimentul actionarilor, si acea remunerare a directorilor este rezonabila.

Descoperirea acestor informatii este facuta in situatiile anuale ale companiei. Pentru reabilitarea asigurarii acestor informatii, trebuie verificat de catre un auditor. Corpul National Contabil si Federatia Internationala a Contabililor furnizeaza reguli etice si standarde de audit a carui obiectiv este asigurarea ca auditorii sunt competenti sa performeze munca lor si sa aiba independenta adecvata din partea clientului audit.

Guvernanta corporativa in diferite tari

Aici sunt 4 corelatii interesante cand consideram dezvoltarea cerintelor guvernantei corporative in tari diferite . Acestea sunt :

Raportul valorii companiilor listate dupa Produsul Intern Brut al fiecarei tari. Ridicarea acestui raport, cele mai mari cerinte sunt dezvoltarea guvernantei corporative. ;

Cat de raspandite sunt actiunile companiilor listate la bursa. Daca un numar larg de institutii financiare si individuale detin actiuni in companiile listate, acolo este o nevoie ridicata pentru cerintele guvernantei corporative ;

Consideratii culturale. SUA si UK si coloniile formale tind sa aiba cerintele guvernantei corporative mai mari decat alte tari ;

Nivele diferite de management in structurile organizationale ale companiilor.

Raportul valorii companiilor listate dupa Produsul Intern Brut al fiecarei tari (GDP) 

Valoare Produsului Intern Brut variaza intre tari, dar are tendinta sa creasca in tari de-a lungul timpului. Raportul cel mai mare, mai multa presiune va fi din partea investitorilor corecti pentru buna guvernanta corporativa si transparenta. Procentajul in UK de peste 130% in 1993 a fost unul din motivele pentru care a fost un interes timpuriu in guvernanta corporativa din UK. Din 1996 acolo a fost o crestere in investitiile echitate (corecte) in alte tari care au imprumutat o presiune similara pentru o transparenta mai buna, buna guvernanta corporativa si improvizarea in educatie investitor.

Valoarea companiilor listate ca procent al (GDP) Produsului intern Brut :

1993 1996

Franta 38 38

25 28

Italia 15 21

Olanda 62 95

Norvegia 28 36

Spania 26 33

132 14

Value of listed companies as percentage of GDP

Capitolul 2. Evolutia in timp a guvernantei corporative

2.1. Introducere

Globalizarea nu este vazuta ca un fenomen izolat, mai degraba un element cheie al Noii Economii. Una dintre principalele caracteristici ale noii economii este răspândirea rapidă a noilor informatii tehnologice, cum este de altfel, internetul, care jaoaca un rol in cresterea factorilor economici si factori de productie. In timp ce globalizarea este un fenomen de lunga durata, Noua Economie impica accelerarea in unele cazuri. De asemenea, noi suntem martorii unei deschideri internationale si o mobilitate buna a resurselor si integrarii a pietelor reale si financiare decat in trecut.

Globalizarea ar trebui sa fie vazuta ca doua sageti: care are tendinta sa creeze „ oportunitati” si „capcane”, adica „ castigatori” si „ pierzanti”. Noi avem nevoie sa furnizam o descriere a globalizarii care i-a in considerare aceste contradictorii fatete, subliniind ca ei nu sunt raspandite in egalitate in intreaga lume.

In Europa, de exemplu, contradictiile sunt mutate vizibil decat cele parerile pro., in timp ce in Asia opusul poate fi adevarat.

Pasul urmator este masura imporantei relative a globalizarii privind parerile contradictorii si parerile pro, in lumina teoriei economice. Acesta este un lucru diferit:

2.2. Conceptul globalizarii

Globalizarea in conceptia lui Roland Robertson

„Am contatat cum globalizarea aplicata operational conduce la o intensificare, dincolo de granitele nationale, a relationarilor reciproce. Intr-o prima etapa acest model al lumilor separate este inlocuit de interdependente transnationale.”Roland Roberson, Globalisation, Londra, 2002

Capitolul 3. Principiile guvernantei corporative existente la nivel international

3.4. Principiile Organizatiei pentru cooperare si dezvoltare economica (OECD) ale Guvernantei corporative

Principiile OECD de guvernanta corporativa au fost aprobate de Ministrii OECD in 1999 si de atunci au devenit un reper international pentru factorii de decizie pentru corporatii, investitori, precum si alte parti interesate din intreaga lume. Ministrii au avansat guvernanta corporativa si au furnizat informatii specifice pentru initiative legislative si de reglementare atat in tarile OECD si tarile non OECD.

Forumul de Stabilitate financiara a desemnat Principiile ca unul din cele 12 standarde cheie pentru sunetul sistemului financiar. Principiile de asemenea furnizeaza baze pentru un program extensiv de cooperare intre tarile OECD si non-OECD si care stau la baza componenta de guvernanta corporativa a Bancii Mondiale si Rapoarte privind Observarea Standardelor si Codurilor ( ROSC).

Reuniunea Consiliului OECD la nivel ministerial in 2002 a fost de acord sa cerceteze evolutia din tarile OECD si evaluarea in lumina a principiilor de dezvoltare a guvernantei corporative. Aceasta sarcina a fost incredintata Grupului de coordonare OECD privind Guvernanta Corporativa, care cuprinde reprezentanti din tarile OECD. In plus, Banca Mondiala, Banca Reglementarilor Internationale (BRI) si Fondul Monetar International ( FMI) au fost observatori la grup. Pentru evaluare, Grupul de conducere a invitat de asemenea, Forumul pentru Stabilitate Financiara, Comitetul de la Basel, si Organizatia Internationala a comisiilor de Valori Mobiliare, ca anunt ad hoc.

Consultarile care au avut loc in revizuirea consultarilor au inclus specialisti dintr-un numar mare de tari care au participat la mese rotunde regionale de guvernanta corporativa care acestea au fost organizate in Rusia, Asia, Europa de Sud- Est, America Latina si Eurasia, cu sprijinul Forumului Global de guvernanta corporativa si altele, si in cooperare cu Banca Mondiala si alte tari non-OECD. Grupul a consultat o gama larga de parti interesate cum ar fi sectorul de afaceri, investitori, grupuri profesionale la nivel national si international, sindicatele, organizatiile de societate civila si organisme de standardizare internationale. Pricipiile OECD ale guvernantei corporative cuprind urmatoarele:

3.4.1. Asigurarea bazelor pentru un cadru efectiv al guvernantei corporative;

3.4.2. Drepturile actionarilor si functiile cheie ale proprietarilor;

3.4.3. Tratamentele echitabile ale actionarilor;

3.4.4. Rolul asociatilor in Guvernanta Corporativa;

3.4.5. Descoperirea si transparenta;

3.4.6. Responsabilitatea consiliului;

3.4.1. Asigurarea bazelor pentru un cadru efectiv al guvernantei corporative

Cadrul de guvernanta corporativa ar trebui sa asigure transparenta si eficienta pietelor, si de asemenea, sa fie in concordanta cu regulile legii si sa articuleze clar impartirea responsabilitatilor intre diferite verificari, reglementari si autorizatii de aplicare.

Sistemul de guvernanta corporativa este mai mult pentru evitarea supra-reglementarilor, sustin exercitarea antreprenoriatului si limitarea riscurilor unor conflicte de interes atat in sectorul privat cat si in institutiile publice.

A) Cadrul de guvernanta corporativa ar trebui sa fie dezvoltata cu o viziune a impactului asupra performantei economice, integritatea pietei si stimulentele create pentru participantii pietei si promovarea transparenta si eficienta a pietei

B) Cerintele legale si regulate pot afecta practicile guvernantei corporative, intr-o jurisdictie ar trebui sa fie in concordanta cu regulile legii, transparenta si executorie.

C) Impartirea responsabilitatilor intre diferite autoritati intr-o jurisdictie ar trebui sa fie formulate clar sis a se asigure ca este servit interesul public.

D) Autoritatile de supraveghere, reglementare si se aplicare ar trebui sa aiba autoritate, integritate si resurse pentru a indeplini sarcinile intr-o maniera profesionista si obiectiva. Mai mult decat atat, hotararile lor ar trebui sa fie in timp util, transparent si complet explicate.

3.4.2. Drepturile actionarilor si functiile cheie ale proprietarilor

Cadrul de guvernanta corporativa ar trebui sa protejeze si sa faciliteze exercitarea drepturilor actionarilor.

A. Drepturile fundamentale ale actionarilor ar trebui sa includa dreptul de a:

1) transmite sau transfera actiuni;

2) inregistrarea metodelor sigure de securitate a proprietarilor;

3) sa obtina informatii relevante si materiale cu privire la corporatie in timp util si regulat;

4) sa participe si sa voteze in adunarile generale ale actionarilor;

5) alegerea si scoaterea membrilor consiliului; si

6) ponderea in profitul societatii.

B. Actionarii ar trebui sa aiba dreptul de a participa si de a fi informati suficient pentru deciziile referitoare la schimbarile corporative fundamentale, cum ar fi:

1) amendamentele compnaniei la statutul sau actul constitutiv sau a documentelor care reglementeaza similar;

2) autorizarea actiunilor suplimentare si

3) tranzactiile extraordinare, inclusiv transferul tuturor sau substantial pentru toate activele, ca altfel, de fapt duce la vanzarea companiei.

C. Actionarii trebuie sa aiba posibilitatea de a participa efectiv si de a vota in adunarile generale ale actionarilor si ar trebui sa fie informati cu privire la regulile, inclusiv procedurile de votare care guverneaza adunarile generale ale actionarilor:

1. Actionarii trebuie sa fie dotati cu suficiente informatii si in timp util privind data, locul si ordinea de zi a adunarilor generale, precum si informatii depline in timp util cu privire la aspectele care urmeaza sa fie decise in cadrul reuniunii.

2. Actionarii trebuie sa aiba posibilitatea de a pune intrebari la bord, inclusiv chestiunile referitoare la auditul extern anual, pentru a plasa obiecte pe ordinea de zi a adunarilor generale, precum si sa propuna rezolutii, sub rezerva limitarii rezonabile.

3. Participare eficienta a actionarilor in deciziile-cheiei de guvernanta corporativa, astfel ca nominalizarea si alegerea membrilor consiliului de administratie, ar trebui sa fie facilitata.

Actionarii ar trebui sapoata sa faca cunoscut punctul de vedere cu privire la politica de remunerare a membrilor consiliului si directori-cheie. Componenta de capitaluri proprii a sistemelor de compensare pentru membrii consiliului si angajatii trebuie sa fie supuse aprobarii actionarilor.

4. Actionarii ar trebui sa poata vota in persoana sau in absenta, si efect egal ar trebui sa se acorde voturile exprimate daca in persoana sau in esenta.

D. Structurile de capital si aranjamentele care permit anumitor actionari pentru a obtine un grad de control disproportional asupra capitalului propriu trebuie sa fie dezvaluite.

E. Pietele pentru controlul corporativ trebuie sa li se permita sa functioneze intr-un mod eficient si intr-un mod transparent.

1. Normele si procedurile care reglementeaza dobandirea controlului corporativ in pietele de capital, si tranzactiile extraordinare, cum ar fi fuziunile, si vanzarile de portiuni subsantiale de active corporative, ar trebui sa fie formulate clar si dezvaluite astfel incat investitorii sa inteleaga drepturile si recursul lor. Tranzactiile trebuie sa aiba loc la preturi transparente si in conditii echitabile care sa protejeze drepturi a tuturor actionarilor in functie de clasa lor.

2. Dispozitivele anti-preluare nu ar trebui folosite pentru a proteja managementul si consiliul de la responsabilitate.

F. Exercitarea dreptului de proprietate de catre toti actionarii, inclusiv investitorii institutionali, trebuie sa fie facilitata.

1. Investitirii institututionali care actioneaza in calitate de fiduciar vor prezenta in general politicile de guvernanta corporativa si de votare cu privire la investitiile lor, inclusiv procedurile pe care le au in loc de a decide cu privire la utilizarea lor privind drepturile de vot.

2. Investitorii institutionali care actioneaza in calitate de fiduciar va prezenta modul in care acestea gestioneaza conflictele de interese materiale, care pot afecta exercitarea cheie a drepturilor de proprietate cu privire la investitiile lor.

G. Actionarii, inclusiv actionarii institutionali, ar trebui sa li se permita sa se consulte cu privire la aspectele reciproce la dreturile fundamentale de actionari astfel cum sunt definite principiile, sub rezerva exceptiilor pentru a preveni abuzurile.

3.4.3. Tratamentele echitabile ale actionarilor

Cadrul de guvernanta corporativa ar trebui sa asigure un tratament echitabil tuturor actionarilor, inclusiv a minoritatilor si actionarilor straini. Toti actionarii ar trebui sa aiba posibilitatea de a obtine despagubiri efective pentru incalcarea drepturilor lor.

Toti actionarii din aceeasi serie a unei clase ar trebui sa fie tratati in mod egal.

1. In orice serie de o clasa, toti actionarii ar trebui sa aiba aceleasi drepturi. Toti investitorii ar trebui sa poata sa obtina informatii despre drepturile legate de toate seriile si clasele de actiuni inainte de cumparare. Orice modificare a drepturilor de vot ar trebui sa fie supuse arobarii de catre aceste categorii de actiuni care sunt negativ afectate.

2. Actionarii minoritari ar trebui sa fie protejati de catre actiunile abuzive, sau in interesul, controlului actionarilor care actioneza direct sau indirect, si ar trebui sa aiba mijloace eficiente de atac.

3. Voturile ar trebui sa fie distribuite de catre rerezentanti sau persoanele nominalizate intr-o maniera convenita cu beneficiarul efectiv al actiunilor.

4. Obstacolele sa treaca frontiera cu vot ar trebui sa fie eliminate.
5. Procese și proceduri pentru adunările generale ale acționarilor trebuie să permită
tratament echitabil al tuturor acționarilor. Procedurile companiei nu ar trebui să-l facă
extrem de dificil sau scump să voteze.

B.Tranzactiile interne si abuzive pentru interes personal ar trebui interzise.

C. Membrii consiliului si directorii cheie ar trebui sa fie obligati sa dezvaluie, in mod direct, indirect sau in numele unor terte parti, au un interes material in orice tranzactie sau o problema care afecteaza in mod direct corporatia.

3.4.4. Rolul părților interesate în guvernarea corporativă

Un aspect cheie al guvernanței corporative este preocupat de asigurarea
flux de capital extern pentru companii, atât sub formă de capital propriu și de credit.
Guvernanța corporativă este, de asemenea, preocupat de găsirea unor modalități pentru a încuraja diferite părți interesate din firmă să întreprindă un nivel optim economic de
investiții în capitalul uman și fizic-firmă specifice.

Drepturile părților interesate, care sunt stabilite de lege sau prin reciproc
Acordurile trebuie să fie respectate.

În cazul în care interesele părților interesate sunt protejate de lege, părțile interesate ar trebui să aibă
posibilitatea de a obține despăgubiri efective pentru încălcarea drepturilor lor.

Mecanisme de performanță sporirea participării angajaților ar trebui să fie
permis să se dezvolte.

În cazul în care părțile interesate să participe în procesul de guvernare corporativă, ei
trebuie să aibă acces la informații relevante, suficiente și fiabile pe un timp util
și în mod regulat.

Părțile interesate, inclusiv angajații individuali și organele reprezentative ale acestora,
ar trebui să poată comunica liber preocupările despre ilegale sau lipsite de etică
practică la bord și drepturile lor nu ar trebui să fie compromisă pentru a face
acest.

Cadrul de guvernanță corporativă ar trebui să fie completate de un mod eficient,
Cadrul insolvență eficient și prin aplicarea efectivă a drepturilor creditorilor.

3.4.5. Prezentarea și transparență

În majoritatea țărilor OECD o cantitate mare de informații, atât obligatorii
și voluntară, este compilat pe tranzacționate public și întreprinderi mari nelistate,
și ulterior diseminate la o gamă largă de utilizatori. Publicarea este
de obicei este necesar, cel puțin, pe o bază anuală, deși unele țări
solicita prezentarea periodică pe o bază semi-anual sau trimestrial, sau chiar mai mult
frecvent în cazul unor evoluții importante care afectează societatea.
Companiile fac adesea divulgare voluntară, care merge dincolo de minim
Cerințe de prezentare a informațiilor, ca răspuns la cererea de pe piață.

Un sistem de informare puternic, care promovează transparența reală este un pivot
caracteristica de monitorizare bazată pe piață a companiilor și este esențială pentru
capacitatea acționarilor de a exercita drepturile de proprietate în cunoștință de cauză.
Experiență în țările cu piețele de capital mari și activi, arată că
divulgarea poate fi, de asemenea, un instrument puternic pentru influențarea comportamentului
companii și pentru protecția investitorilor. Un sistem de informare puternic poate ajuta
pentru a atrage capital și menține încrederea în piețele de capital. Prin contrast,
practicile divulgare slab și non-transparente pot contribui la lipsit de etică
comportament și la o pierdere a integrității pieței, la costuri mari, nu doar pentru a
companie și acționarii săi, dar și pentru economie în ansamblu.
Acționarilor și potențialilor investitori necesită acces la regulat, de încredere și
comparabile cu suficiente detalii pentru ca acestea să evalueze
administrare de management, și să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire
evaluare, dreptul de proprietate și vot de acțiuni. Insuficiente sau neclare
informații pot împiedica capacitatea piețelor de a funcționa, crește
costul capitalului și rezultat o alocare necorespunzătoare a resurselor.

Dezvăluirea de asemenea ajuta la imbunatatirea înțelegerii publice a structurii și
activități ale întreprinderilor, politicile corporative și performanțe în ceea ce privește
relatii de mediu și standarde etice, iar companiile "cu
comunități în care își desfășoară activitatea. Orientările OCDE pentru
Intreprinderi multinaționale sunt relevante în acest context.

3.4.6. Responsabilitatile Consiliului

Cadrul guvernării corporative trebuie să asigure strategic
orientare a companiei, monitorizarea efectivă a managementului
de bord, și responsabilitatea consiliului societății și
acționarii.
Structurilor și procedurilor de bord variază atât în cadrul și între OECD
țări. Unele țări au placi două niveluri care separă de supraveghere
funcție și funcția de administrare în diferite organisme. Astfel de sisteme
de obicei, au un "consiliu de supraveghere", compus din bord non-executiv
membri și un "consiliu de administrație" compus în întregime de directori. alte
țări au placi de "unitare", care reunesc executiv și neexecutivi
membrilor consiliului de administrație. În unele țări există, de asemenea o suplimentare
organism statutar în scopuri de audit. Principiile sunt destinate a fi
suficient de generale pentru a aplica la orice bord structura este încărcat cu
Funcțiile de guvernare a întreprinderii și de management de monitorizare.

Împreună cu ghidarea strategiei corporative, consiliul este în principal
responsabil pentru monitorizarea performanței manageriale și realizarea unei
randament adecvat pentru acționari, în timp ce prevenirea conflictelor de interese și
echilibrarea cererile concurente pe profit. Pentru placi de
îndeplinesc în mod eficient responsabilitățile lor trebuie să fie în măsură să-și exercite obiectiv
și judecata independentă. Un alt responsabilitate importantă bord este de a
Sistemele destinate să asigure că corporației ascultă aplicabil supraveghea
legi, inclusiv taxa, concurența, forței de muncă, posibilitatea de mediu, egal,
Legile de sănătate și securitate. În unele țări, companiile au descoperit că este util să
articula în mod explicit responsabilitățile care consiliul își asumă și cele pentru
care managementul este responsabil.
Consiliul nu este responsabil numai pentru companie și acționarii săi
dar are, de asemenea, obligația de a acționa în interesul lor. În plus, placi sunt
așteptat să ia seama de, și să se ocupe destul de, alte părți interesate
interese, inclusiv cele ale angajaților, creditorilor, clienții, furnizorii și
comunitățile locale. Respectarea standardelor sociale și de mediu este
relevant in acest context.

3.5. Sistemul american de guvernanta corporativa

Guvernanta corporativa in SUA a fost dezvoltata pe o piata cu diversi actionari inclusiv investitori institutionali, institutiile financiare, si individuale. De asemenea au fost foarte multe probleme asociate cu separarea proprietatii corporative de la controlul corporativ.

SUA, adesea nu a avut codul de guvernanta corporativa in aceeasi masura cu alte multe tari. De asemenea acolo au fost state variate si federatii dezvoltate peste ani de zile. Cateva caracteristici idiosincratice care includ: Delaware General Corporation Law, care a fost esential sa dea companiilor incorporate in avantaje sigure, si securitatea actului din 1974 pentru veniturile angajatilor pensionari.

In SUA, se afla un numar foarte mare de corporatii unde actionarii nu detin mai mult de 1% din actiuni, de aceea este absenta unor investitori dominanti.

Printre cele 50 de corporatii foarte mari in SUA, unde actionarii detin 5% sau mai mult din numarul de actiuni, exista decat 8 firme prin urmare nici un grup de actionari nu poate pretinde drepturi de reprezentare dominanta.

Un numar tot mai mare de legi din diferite state permit comitetelor de conducere sa tina cont si de interesele tertelor parti, responsabilitatea publica a corporatiilor private primeaza in majoritatea statelor. Ca exemplu, in statul Ohio, se permite membrilor consiliului sa ia in considerare:

– Interesul salariatilor, al furnizorilor, al creditorilor si al clientilor;

– Economia federala si economia statului;

– Interesul comunitatii;

In conformitate cu legislatia americana, compania este directorata de un Consiliul Director unic. Legislatia in America nu diferentiaza posturile executive si neexecutive in cadrul Comitetului. In America, legea privind componenta consiliului se efectueaza de catre aprecierea actionarilor. In Comitetele de conducere americane predomina directorii din afara companiei, si Comitetul are 12 membri non executivi.

Membrii Comitetului sunt obligati prin lege sa faca tot ce este in putinta pentru a realiza interesele actionarilor. Membrii comitetului trebuie sa indeplineasca si sa urmareasca indeplinirea obiectivelor firmei, dar aceasta atitudine trebuie verificata in cadrul procesului de conducere a companiei, deci exista obligativitatea ca membrii firmei sa poata avea acces la informatiile necesare pentru a-si indeplini obiectivele.

Consiliile de conducere a companiei, cu deosebire la consiliul director, sunt stabilite, cu cateva exceptii, de firma, dar responsabilitatile membrilor consiliului, in pofida absentei unor norme legale in acest sens, au fost convenite la Masa Rotunda de Afaceri, ca fiind urmatoarele:

– Supravegherea selectarii echipei de conducere a companiei;

– Urmarirea performantei financiare si a companiei si a modului de folosire a banilor;

– Respectarea legilor in vigoare;

Comitetul British Cadbury recomanda Comitetului Director urmatoarele responsabilitati:

– Controlarea obiectivelor firmei;

– Respectarea expertizei contabilesi capacitatilor aflate la dispozitia companiei;

– Verificarea performantei companiei;

– Stabilirea unor standarde de conducere;

S-a vorbit despre companiilor americane negativiste care au condus la un numar de propuneri pentru a realizarea implicarii independente si efective a membrilor neexecutivi din bord. Multi observatori au observat presupunerea comitetului ca fiind o stralucire a rolului in care lipseste angajamentul lipsit actionarilor firmei, care acestia au devenit proprietari speculanti, si nu investirori reali.

Solutia, pentru astfel de cazuri, poate sa usureze si sa incurajeze relatii pe termen lung intre actionari si companie si sa duca la cresterea procentului de actiuni detinut de investitori institutionali, care trebuie trebuie sa joace un rol mai eficient in afacerile firmei, asa cum se intampla in Germania.

Sistemul german de guvernanta corporativa

«  In comparatie cu alte tari, in Germania , nu exista constrangeri privind impiedicarea bancilor sa detina actiuni in companii din afara sistemului bancar. » ( Prowse, 1994)

Structura afacerii in Germania este detaliata de Wymersch (1998), unde el a identificat cele mai folositoare tipuri de afaceri in variatia statelor din Europa Continentala. In Germania, afacerile mari sunt concentrat, pe afaceri de diferite tipuri, Aktiengesellschaft, AG sau societati private cu raspundere limitata (Gesellschaft mit beschrankter Haftung, GMBH).

Sistemul de guvernanta corporativa In Germania este bazat pe un sistem dual de management , si este esential ca acesta sa cuprinda Consiliul de Management ( Vorstand) si Consiliu de Supraveghere ( Aufsichtsrat).

Comitetele de guvernanta corporativa in Germania au fost prezidate de Dr. Gerhard Cromme si se obicei se refera la Raportul Cromme sau Codul Cromme.

Cele doua consilii, Consiliul de Management si Consiliul de Supraveghere sunt independente, din cauza faptului ca este imposibil pentru o persoana sa faca parte in acelasi timp din ambele consilii. In companiile cu mai mult de 2000 de angajati, consiliul de supraveghere este compus jumatate din salariati, cealalta jumatate fiind numita adunarea generala a actionarilor.

O exceptie a modelului german de guvernanta corporativa privind voturile, este insusit de un caz de egalitate de voturi, care la final cel mai important este votul presedintelui de Supraveghere.

Privind guvernanta corporativa in putem obseva 2 caracteristici importante :

1. Rolul Bancilor in Germania se refera la Relatia dintre Companiile nemtesti si banci, care se caracterizeaza prin sistemul asa numit HausBank, care acesta se bazeaza pe un proces de informare si supraveghere.

2. Prezenta actionarilor de referinta, privind aceasta caracteristica in , in gereral actionarii detineau aprox. 40% procent din capitalul intreprinderii, in schimb, SUA, detinea un procent de 4% sau 5% din capitalul firmei, in prezent procentul acestor companii s-a diminuat.

In 2002, Germania a adoptat un nou cod de guvernanta corporativa pentru a raspunde la criticile sistemului sau anterior, si a emis o versiune modificata in 2006, cu un angajament a unei revizuiri anuale.

Cum ar fi:

O buna Guvernanta Corporativa implica o discutie deschisa intre Consiliul de Administratie si Consiliul de Supraveghere. Respectarea compresiva a confidentialitatii este o importanta capitala pentru aceasta.

In cazul unei oferte de preluare, Consiliul de Administratie si Consiliul de Supraveghere trebuie sa tinteasca depunerea unei declaratii de pozitia lor motivata, astfel incat actionarii pot lua o decizie in cunostinta de cauza cu privire la oferta.

Raportul anual al respectarii principiilor de guvernanta corporativa. Dezvaluirea de compensare si a conflictelor de inrese.

Toti membrii Consiliului de Supraveghere sunt obligati prin cele mai bune ineterese ale intreprinderii. Nici un membru al Consiliului de upraveghere nu poate propune interese personale in/deciziile sale sau de a folosi oportunitatile de afaceri destinete pentru intreprindere.

Dr. Roland Rott a evaluat impactul noului cod privind perceptia traditionala a sistemului german de guvernanta corporativa ca fiind unul functional.

Folosirea tehnologiei, cum ar fi internetul pentru a face intalnirile anuale cu actionarii mai accesibile.

Studiile recente arata ca in Germania, cea mai mare parte a actiunilor in corporatiile germane este detinuta de catre companii, proprietatea mutuala intre companii reprezinta aproape jumatate din valoarea actiunilor. Nu mai putin de 20% din actiuni sunt detinute de catre investitori individuali, care reprezinta a doua categorie de actionari din Germania. Peste 90% din actiunile cotate la bursa din Germania, sunt detinute de catre firme multinationale. Participatiile in corporatiile din Gemania se afla cel putin un actionar care sa detina mai mult de 10% din actiunile corporatiei respective.

La bursa de valori din Germania, desi este o piata foarte puternica in lume exista numai 500 de firme unde se tranzactioneaza, acest lucru semnifica 20% din corporatiile din SUA cotate la Bursa de avalori.

In Germania sub titlul de Guvernanță Corporativă, pe coperta unei reforme de guvernanță corporativă a fost stabilirea unei competitii în conformitate cu standardele internaționale și, în același timp, istoria economică și exigențele socio-culturale au fost suficiente pentru management si de asemenea pentru supraveghere.

Ca rezultat de origine anglo-americană a acestui termen este strâns legată de o perspectivă cu o orientare pe piața de capital cu privire la activitățile companiei.

Acesta presupune comparatia făcută într-o societate separata de proprietate și puterea de eliminare – un clasic Agent principal care sa aiba un rol principal de abordarea stiintifica a problemelor in conducere.

Entitatile concernelor de afaceri din sectorul corporativ a evocat considerabil potentialul facut și lasă sanse de a gasi riscurile monitorizate de dividende si chiar a fost considerat un punct de vedere economic pentru Comitetul de Supraveghere, un element indispensabil al guvernanței corporative.

Îndoieli cu privire la conceptul de bază al separării funcționale de proprietate într-o companie și aceeasi incredere in conducerea pietei de capital agită si dauneaza economiei.

Companiile s-au schimbat în ultimii ani în lățimea strategiilor de finanțare și folosesc ca o sursa de finantare piata de capital. Ca urmare, din standardele internaționale, managementul trebuie să transforme interesele actionarilor. In contextul istoric și socio-cultural economia locală a fost asociata cu o guvernanță corporativă unde trebuie urmărit obiectivul (AUZH) si îmbogățit în normele adoptate pentru discuții pe reformare a guvernanței corporative la aspectele de transparență, participare și democrație în sectorul corporativ și a condus la diferite definiții ale termenului, care acesta a prins diferite aspecte ale guvernanței corporative. Există un acord, cu toate acestea, în evaluarea si monitorizarea de către Consiliul de Supraveghere. Elementul de bază in Guvernanța Corporativă Germana, care se acordă in cel mai mare potențial de ameliorare în constituția corporativ germana. Având în vedere ca deja în 1911, Domnul Eugen Schmalenbach un vehement critic a ridicat practicile de supraveghere, acesta poate inversa, de asemenea, cea mai mare nevoie de a fi atestate.

In general Comitetele care coopereaza cu membrii lor devin mai eficiente in comparatie cu comitetele care prefera consultanta. Modul acesta de a lucra, se caracterizeaza prin doua modalitati:

Permiterea Bordului sa-si cunoasca sarcinile pe baza unei descrieri oficiale a responsabilitatilor;

Selectarea membrilor Bordului a caror pregatire sa concretizeze autoritatea lor. Principalele responsabilitati ale membrilor de Bordului in orice sistem de conducere corporativa sunt de observat o performanta a conducerii, acesta fiind mecanismul principal de indeplinire a obligatiilor asumate. In caz contrar, rezultatul va fi un consiliu capabil sa recomande, nu sa supravegheze.

Companiile americane, in comparatie cu companiile germane intentioneaza sa aduca un plus guvernantei corporative prin stabilirea unor reglementari concise si oficiale de evaluare a performantei executivului, aceste masuri nu sunt impuse prin lege, sunt oficializate de fiecare companie in parte, care acestea depind de necesitatile si conditiile diferitelor firme.

Rolul Comitetelor In Germania, este diferit fata de cel din SUA. Sistemul din Germania privind Comitetul de Conducere cuprinde cele doua consilii, si anume: Consiliul pentru supraveghere si Consiliul de Administratie. In schimb, in SUA companiile sunt directorate de catre un Director unic si directorii din cadrul canducerii americane predomina directorii din afara firmei si Bordul de la conducerea companiilor americane au 12 membri neexecutivi.

Capitolul 4. Studiu de caz

Model de guvernanta corporativa pentru firma Volkswagen AG din Germania

Model de guvernanta corporativa pentru firma Renault SA din Franta

Model de guvernanta corporativa pentru firma Volkswagen AG – Aktiengesellschaft din Germania

Date generale despre companie:

Denumire firma

Volkswagen AG

Forma juridica

Societate pe actiuni ( AG – Aktiengesellschaft)

Forma de proprietate

Societate privata pe actiuni

CUI, obiectul de activitate

Fabricarea de automobile, DE 115235681

Numar inregistrare RC;

Braunschweig HRB 100484

Adresa:

Berliner Ring 2, 38440, Wolfsburg, Deutschland

Zona: Niedersachsen

Tel.: +49 (0)5361 90

Fax: +49 (0)5361 928 282

Reprezentanti legali:

Presedintele Consiliului de Administrare:

Dr. Ferdinand K. Piech

Presedintele Consiliului Executiv:

Dr. Martin Winterkorn

Consiliu Executiv:

Francisco J. Garcia Sanz

Jochem Heizmann

Christian Klingler

Matthias Mueller

Horst Neumann

Hans Dieter Poetsch

Andreas Renschler

Rupert Stadler

2. Analiza capitalului social:

Structura Capitalului Social

Structura capitalului/ actionariatului

La 31 decembrie 2012, capitalul social al Volkswagen AG s-a ridicat la 1,190,995,445.76 € (anul precedent: € 1,190,995,443.20); a fost compusă din 295,089,818 acțiuni ordinare și 170.142.778 actiuni preferentiale. Aceasta include o noua cota purtător ordinare emise în perioada de raportare, ca parte a creării integrale.

În noiembrie 2012, Volkswagen a plasat cu succes o notă convertibila obligatoriu în valoare de 2,5 miliarde € prin intermediul unei filiale, care dă dreptul și obligă deținătorii de subscriere de acțiuni preferate Volkswagen. Prețurile minime și maxime de conversie au fost stabilite inițial de la € 154.50 la € 185.40, respectiv; aceasta reprezintă o primă maxima de conversie de 20%.

În martie 2014, Grupul Volkswagen a plasat cu succes dual-tranșele notelor hibride cu o cantitate totală principala de 3,0 miliarde € prin Volkswagen International Finance NV Ambele tranșe sunt perpetue și a crescut capitalul Grupului la suma totală, minus costurile de tranzacție.

La 03 iunie 2014, Consiliul de administratie al Volkswagen AG a rezolvat, cu aprobarea Consiliului de Supraveghere, pentru a majora capitalul societatii prin emiterea de noi acțiuni preferențiale din capitalul autorizat împotriva contribuțiilor în numerar, în timp ce înlătura drepturile de preferinta a actionarilor. Punerea în aplicare a majorării capitalului si a capitalul social majorat, în conformitate cu Actul Constitutiv cu o valoare națională de aproximativ 26,800,000 € la aproximativ 1,2 miliarde €. Prețul de plasare a 10,471,204 acțiuni noi preferate a fost stabilita la € 191.00 per acțiune, generând venituri brute de 2,0 miliarde €uro. Noile acțiuni transporta drepturi depline la dividende retroactiv de la 1 ianuarie 2014.

Adunarea Generală anuală formata din 54 de membri și reuniunea specială a celor 12Actionarilor preferati Volkswagen AG, au avut loc la Hanovra expozițional pe 13 mai 2014. Cu 92.45% din capitalul votat in prezent, acționarii ordinari Volkswagen AG au aprobat în mod oficial acțiunile Consiliul de administrație și Consiliul de Supraveghere, precum și modificarea și revizuirea acordurilor interne. Ei, de asemenea au ales PricewaterhouseCoopers AG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft ca auditori pentru anul fiscal 2014 și în calitate de auditor pentru revizuirea situațiilor financiare simplificate și raportul intermediar de gestiune pentru primele șase luni ale 2014.

Termenii programati biroului de Dr. Hans Michel Piech si Dr. Ferdinand Porsche Oliver în Consiliul de Supraveghere al Volkswagen AG a expirat la sfârșitul Adunării Generale. La Adunarea Generala au ales Consiliul de Supraveghere pentru un mandat suplimentar in funcția de reprezentant actionar. În plus, domnul Ahmad Al-Sayed, care a fost anterior numit la Consiliul de Supraveghere de către instanța de judecată, a fost ales în Consiliul de Supraveghere pentru un mandat complet de birou.

Adunarea Generală, de asemenea, a decis să distribuie un dividend de € 4,00 pe acțiune ordinară și 4,06 € per actiune preferentiala pentru anul fiscal 2013.

Drepturile si Obligatiilor acționarilor

Acțiunile transmit material și drepturi administrative. Drepturile bănești includ în special dreptul acționarilor de a participa la beneficii (secțiunea 58 (4) din Aktiengesetz (AktG – German Stock Corporation Act)), dreptul de a participa la procedurile de lichidare, (secțiunea 271 din AktG) și drepturi de preferinta a acțiunilor în cazul majorărilor de capital (secțiunea 186 din AktG), care poate fi înlăturată prin Adunarea Generală, cu aprobarea Adunării Speciale si a Actionarilor, acolo unde este cazul. Drepturile administrative, include dreptul de a participa la Adunarea Generală și dreptul de a vorbi acolo, să pună întrebări, să propună propuneri și să își exercite drepturile de vot. Acționarii pot aplica aceste drepturi, în special prin acțiuni de informare și doresc acțiuni de evitare.

Fiecare acțiune ordinară conferă titularului un vot la Adunarea Generală. Adunarea Generala alege reprezentanții acționarilor în Consiliul de Supraveghere și alege auditorilor; în special, rezolvă alocarea profitului net, aprobă oficial acțiunile consiliului de administrație și Consiliul de Supraveghere, rezolvă modificări ale Actului Constitutiv, măsurile de capitalizare și autorizațiile de cumpărare de acțiuni de trezorerie; dacă este necesar, se rezolvă, de asemenea, performanța unui audit special, eliminarea înainte de sfârșitul mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere aleși la Adunarea Generală și lichidarea Companiei.

Acționarii, în general, fără drept de vot. Cu toate acestea, în cazul excepțional în care acestea sunt acordate drepturi de vot, prin lege (de exemplu, atunci când dividendele acțiune preferențială nu au fost plătite într-un an și care nu au compensat în întregime în anul următor), fiecare acțiune preferențială conferă, de asemenea, titularul de un vot la Adunarea Generală anuală. În plus, acțiunile preferențiale dreptul titularului la un dividend de 0,06 € mai mare decât acțiuni ordinare (mai multe detalii pe acest drept la dividende preferate și suplimentare sunt prevăzute la articolul 27 alineatul (2) din Actul Constitutiv).

Despre Managementul in compania Volkswagenwerk, VW-Gesetz – Legea privind privatizarea de acțiuni ale Volkswagenwerk Gesellschaft mit Ges.mbH) din 21 iulie 1960 modificată la 30 iulie 2009, include diverse dispoziții de derogare de legea germană Stock Corporation, de exemplu, cu privire la exercitarea drepturilor de vot prin procură (secțiunea 3 din VW-Gesetz) și privind cerințele de vot majoritar la Adunarea Generală Anuală (din VW-Gesetz) .

În conformitate cu articolele Volkswagen AG de asociere (articolul 11 ​​alineatul (1)), Statul Saxonia Inferioară are dreptul de a numi doi membri ai Consiliului de Supraveghere al Volkswagen AG, atât timp cât deține, direct sau indirect, cel puțin 15% din Volkswagen acțiunile ordinare AG. În plus, rezoluțiile de adunare generală, care sunt obligate prin lege să fie adoptate cu majoritate calificată necesara pentru o majoritate de mai mult de patru cincimi din capitalul social al societatii, care a reprezentat momentul adoptării rezoluției (articolul 25 alineatul (2)), indiferent de prevederile VW-Gesetz.

Deține peste 10% DREPTULUI DE VOT

Participații în Volkswagen AG, care depășesc 10% din drepturile de vot sunt prezentati în notele la situațiile financiare anuale ale Volkswagen AG și în notele la situațiile financiare consolidate Volkswagen .

După acțiunile ordinare Volkswagen AG a închis pentru anul 2013 acțiunile preferențiale ale companiei care au atins un nou nivel record, au început 2014 cu o mișcare laterală volatilă înainte de scădere, în conformitate cu piața globală. La începutul lunii februarie, cifrele de vânzări pozitive ale Grupului brandurilor individuale a dus la creșterea prețurilor. Cu toate acestea, Volkswagen au retras prețurile acțiunilor din nou până la jumătatea lunii martie într-un mediu de piață în declin. Participanții de pe piață de capital au fost neliniștiti de perspectivele pentru anul fiscal 2014, care a întâlnit doar parțial așteptările mari ale multor investitori și a fost anunțat când au fost publicate situațiile financiare anuale, precum și anunțul de achiziție planificată a tuturor acțiunilor de la Scania și posibila creștere de capital asociat.

În special din cauza răspunsului pozitiv la cifrele de vânzări ale Grupului pentru primul trimestru al anului 2014, creșterile au fost observate în acțiuni Volkswagen, la începutul lunii aprilie. Cu toate acestea, valorile mobiliare au diminuat din nou până la mijlocul lunii mai și a rămas sub tendința de piață ca un întreg. Printre alte motive, acest lucru s-a datorat finalizarea ofertei voluntar pentru achiziționarea tuturor acțiuni restante Scania. Apoi a mai progresat, actiunile Volkswagen au beneficiat de mișcarea ascendentă a DAX, iar prețul lor a crescut, de asemenea,. Volkswagen AG a implementat o majorare de capital, la începutul lunii iunie, emiterea de noi acțiuni preferențiale din capital autorizat de contribuții în numerar. Ambele clase de acțiuni, apoi s-a mutat lateral înainte din nou în scădere cu piața la mijlocul anului.

Mediul comercial pozitiv la mijlocul lunii octombrie a semnalat o schimbare de direcție, cu acțiuni ordinare și preferențiale de înregistrare câștiguri semnificative de preț, în conformitate cu piața globală. Trendul ascendent a fost ajustat de publicarea rezultatelor pozitive pentru primele trei trimestre ale 2014, la sfârșitul lunii octombrie. Acțiunile ordinare și preferențiale urmarite pe piața globală pentru cel de-al patrulea trimestru.

Acțiunile preferențiale Volkswagen AG au ajuns la cel mai ridicat preț de închidere de zi cu zi pentru anul € 203.35 la 17 ianuarie, 2014. Au inregistrat cel mai mic pret de închidere pentru anul € 150.25 la 15 octombrie, actiuni preferentiale 2014.

Acțiunile ordinare Volkswagen au ajuns, de asemenea, la cel mai mare preț de închidere de 197.35 € pe 17 ianuarie, 2014. Actiunile tranzactionate la cel mai mic pret de inchidere de zi la € 150.70 pentru 10 octombrie, 2014. Acțiunile ordinare au fost tranzacționate la € 180.10 pe ultima zi de tranzacționare în 2014, în scădere cu 8,5% la prețul de la sfârșitul anului 2013.

Politica de dividende

În interesul tuturor părților interesate, urmărim o creștere a dividendelor continua, astfel încât acționarii noștri sa poata participa în mod corespunzător la succesul afacerii noastre. Prin urmare, suma dividendelor propuse reflectă obiectivele noastre de management financiar – în special, asigurarea unui fundament financiar solid, ca parte a punerii în aplicare a strategiei noastre 2018.

Dividendului de acțiuni ordinare și preferențiale propuse de consiliul de administrație și Consiliul de Supraveghere al Volkswagen AG este de € 0,80 (aproximativ 20%) mai mare decât în ​​anul precedent. Pe această bază, dividendul total pentru anul fiscal 2014 este de 2,3 miliarde € (1,9 miliarde €). Raportul de distribuție se bazează pe profit Grupului după impozitarea atribuibil actionarilor Volkswagen AG și este de 21,2% (20,6%), pentru perioada de raportare. Suntem cu scopul de a realiza un raport de distribuție de 30% pe termen mediu.

DIVIDEND RANDAMENT

Pe baza propunerii de dividend pentru perioada de raportare, randamentul dividendului pe acțiunile ordinare Volkswagen este de 2,7% (2,0%), măsurată prin prețul de închidere din ultima zi de tranzactionare din 2014. Randamentul dividendului pe acțiunile preferențiale este de 2,6% (2,0% ).

REZULTATUL PE ACȚIUNE

Rezultatul de bază pe acțiune ordinară erau € 21.84 în anul fiscal 2014 (€ 18.61). Rezultatului de bază pe acțiune preferențială a fost € 21.90 (€ 18.67). În conformitate cu IAS 33, calculul se bazează pe numărul mediu ponderat de acțiuni ordinare și preferențiale în circulație în anul fiscal.

Calcularea rezultatului pe acțiune pentru anul fiscal 2014 reflectă noile acțiuni preferențiale emise în legătură cu majorarea de capital din capital autorizat împotriva contribuțiilor în numerar, în iunie 2014. Efectul notei convertibile obligatoriu cu un volum total de 3,7 miliarde €, care a fost eliberat în noiembrie 2012 și completată în iunie 2013 trebuie să fie, de asemenea, incluse. În conformitate cu IAS 33.23, toate acțiunile potențiale care vor fi emise la conversia unei note convertibile obligatoriu au fost contabilizate ca emisiuni de acțiuni și sunt incluse în calculul rezultatului de bază și diluat pe acțiune. Numărul de potențiali actiuni preferentiale pentru a fi incluse se bazează pe rata de conversie cea mai avantajoasă rezultă din prețul minim de conversie de € 147.61. Deoarece numărul de acțiuni de bază diluat este identic, rezultatul de bază pe acțiune corespunde rezultatului pe acțiune diluat.

Componența Consiliului de supraveghere

Consiliul de Supraveghere este format din 20 de membri, dintre care jumatate sunt reprezentantii acționarilor. În conformitate cu articolul 11 ​​alineatul (1) din Actul Constitutiv, statul Saxonia Inferioară are dreptul de a numi doi dintre acești reprezentanți acționari pentru atâta timp cât deține, direct sau indirect, cel puțin 15% din acțiunile ordinare ale societății. Reprezentanții acționarilor rămase în Consiliul de Supraveghere sunt aleși de Adunarea Generală.

Cealaltă jumătate a Consiliului de Supraveghere este formata din reprezentanți ai angajaților aleși de către angajați în conformitate cu Mitbestimmungsgesetz – germană (Actul codeterminarii). Un total de șapte dintre aceste reprezentanții ale angajaților sunt angajați de companie si aleși de forța de muncă; celelalte trei reprezentanții ale angajaților sunt reprezentanți sindicalilor aleși de angajati.

Cerințele legale și cerințele actului constitutiv cu privire la numirea și revocarea membrilor Consiliului de administrație și modificari ale actului constitutiv:

Numirea și revocarea membrilor consiliului de administrație sunt reglementate de secțiunile 84 și 85 din AktG (companie), care specifică faptul că membrii consiliului de administrație sunt numiți de către Consiliul de Supraveghere pentru o perioadă maximă de cinci ani. Consiliul de membri din management poate fi reînnoit prin mandatul lor de prelungire pentru o perioadă maximă de cinci ani, in fiecare caz. În plus, articolul 6 din Actul Constitutiv prevede că numărul de Consiliul de membri de management este prevăzută de Consiliul de Supraveghere și că consiliul de administrație trebuie să conțină cel puțin trei persoane.

Oportunități de a achiziționa acțiuni de trezorerie sunt guvernate de secțiunea 71 din AktG. Consiliului de Administrație a fost cel mai recent autorizată să achiziționeze acțiuni de trezorerie până la un maxim de 10% din capitalul social, la Adunarea Generală pe 19 aprilie, 2012. Această autorizare se aplică până 18 aprilie 2017 și nu a fost până acum exercitata.

Acorduri materiale ale societății-mamă în cazul unei schimbări de control in urma unei oferte de preluare:

Un sindicat bancar a acordat Volkswagen AG o linie de credit sindicalizata în valoare de 5,0 miliarde €, care se desfășoară până aprilie 2019.

Membrii de sindicat au fost de acord de a apela la o linie de credit sindicalizata în cazul Volkswagen AG.

Restrictii privind transferul de acțiuni

Volkswagen AG și Suzuki Motor Corporation au convenit aprobarea reciprocă a drepturilor de licitație preferinta dacă acțiunile deținute de cealaltă parte contractantă trebuie să fie vândute. La data raportării, Volkswagen a avut loc o participatie de 19,9% .

Guvernanta corporativa

Cautarea raportului anual al Consiliului de Administratie – trebuie sa aiba in cuprins o sectiune despre guvernanta corporative.

Existenta unui cod de guvernanta emis de catre societate Daca soc. A intocmit si publicat declaatia “Aplici sau explici”

Daca soc. Respecta drepturile detinatorilor de instrumente financiare; dreptul acestora de a participa la lucrarile AGA; dreptul de a fi informati cu privire la activitatile entitatii si cu privire la rezultatele financiare ale acesteia; dreptul de a vota; dreptul de proprietate; dreptul nde a incasa diviordende.

Sectiunea dedicate organelor de conducere

Consiliul de administratie ( system monist sau dualist).

Sistemul este dualist deoarece intalnim ambele consilii, si anume:

Consiliul de Management;

Consiliul de Supraveghere;

Conducerea executive cu prezentarea acesteia in functie de organizarea societatii.

Pt membrii organelor de conducere se vor prezenta:

Date legate de nationalitate (romana/straina)

Studiile

Experienta in domeniul respective

Daca soc. A publicat un CV detaliat

Daca este membru dependent sau independent

Analiza existentei unei eventuale neconformitati cu principiile internationale prv. Guv. Corp.(aceeasi persoana) are atat calitatea de cat sip e cea de Director General.

b) Modul de selectare si de numire a Org. de Conducere

– daca exista o procedura riguroasa si transparenta pvd alegerea membrilor CA;

-daca exista un comitet de Nominalizare care este format si din experti independenti;

c) Rolul Organelor de Conducere:

– daca rolul este clar definit;

– daca exista suprapuneri intre rolul CA si rolul Conducerii Executive;

– cine evalueaza activitatea CA precum sip e cea a Conducerii Executive;

– se analizeaza existenta unor eventuale conficte intre org. de conducere si actionari;

d) Remunerarea membrilor Org. de Conducere;

– daca exista o politica generala clar definite privind remunerarea Org de Conducere;

– daca exista un Comitet de Recompensare re sa stabileasca indemnizarea org. de conducere, tinand cont de anumite criterii foarte clar stabilite(ex. al soc. X va incasa o indemnizatie lunara fixa in suma de X lei, precum si o indemnizatie variabila calculate ca procent din profitul brut contabil.)

Trebuie sa urmarim daca in raportul annual se prezinta indemnizatia incasata de catre fiecare membru al organelor de conducere;

e) Existenta si functionarea pe langa CA a unor Comitete consultative ; cum ar fi Comitetul de Nominalizare, Comitetul de remunerare si Comitetul de Audit.

Guvernanța corporativă in compania Volkswagen AG are cea mai mare prioritate transparentă și responsabila în activitatea noastră de zi cu zi.
Avand în vedere ca una dintre condițiile esențiale pentru consolidarea încrederii clienților noștri și a investitorilor, este creșterea continuă a valoarii companiei și asigurarea viitorului Grupului Volkswagen.

4.1.3.1. Un plan al guvernantei corporative de succes este:

Codul de guvernanță corporativă German

Codul de Guvernanță Corporativă german conține recomandări
și sugestii pentru o guvernare corporativa buna și responsabila. Acesta a fost pregătit de către comisia guvernamentală
si s-a stabilit în acest scop, pe baza statutara a materialului de
dispoziții și standarde acceptate la nivel național și internațional de
guvernanța corporativă. Comisia guvernamentală privind codul de guvernanta corporativa a primit recenzii în evolutiile naționale și
internaționale pe o bază anuală și actualizată . Consiliul de administrație și Consiliul de Supraveghere al
Volkswagen AG se bazeze pe activitatea de recomandări și
sugestii ale Codului de Guvernanta Corporativa German. Noi
consideram guvernanta corporativa transparentă și responsabilă fiind o
condiție esențială pentru creșterea durabilă a valoarii companiei. Ea
contribuie la consolidarea încrederii clienților noștri și investitorilor de a lucra
si pentru a răspunde cererii în continuă creșterea pentru informații
de la părțile interesate la nivel național și internațional.

3.2. Raportul de remuneratie

Consiliul de administrație de remunerare

Remunerarea membrilor Consiliului de Administratie în conformitate cu cerințele din Aktiengesetz (AktG – Legea germană pentru Cooperatii) și cele mai multe dintre recomandări formulate în Codul de Guvernanță Corporativă german. În special, structura de remunerare este axata pe asigurarea unei creșteri de profitabilitate durabila, în conformitate cu Gesetz der zur Angemessenheit Vorstandsvergütung (VorstAG – Legea germană privind oportunitatea Executiva de Remunerare). Sistemul de remunerare a membrilor Consiliului de Administratie a fost aprobat de Adunarea Generala Anuala pe 22 aprilie 2010 de 99.44% din voturile exprimate.

Remunerarea Consiliului de Administratie cuprinde componente fixe și variabile.  

Componentele fixe ale pachetului asigura în primul rând un nivel de bază de salarizare care să permită membrilor individuali ai consiliului de administrație pentru a îndeplini atribuțiile în interesul companiei și să își îndeplinească obligația de a acționa cu prudență si adecvat in afaceri fără sa fie nevoie să se concentreze doar pe obiectivele de performanță.  

Pe de altă parte, componentele variabile, dependente, printre alte criterii asupra performanței financiare a societății, servesc pentru a asigura impactul pe termen lung al stimulentelor comportamentale. Remunerația variabilă cuprinde un bonus, care se referă la performanța de afaceri de peste doi ani, și, începând cu anul 2010, un stimulent pe Termen Lung (LTI) plan care se bazează pe patru ani fiscali anteriori.  

In anul fiscal 2013, membrii Consiliului de Administratie au primit o remunerație în valoare totală de € 65,555,308 (anul precedent: € 64,082,628). Remunerația fixa s-a ridicat la 11,389,074 € (anul precedent: € 11,638,328), în timp ce componentele variabile s-au ridicat la 54,166,233 € (anul precedent: € 52,444,300). 

Remunerarea Consiliului de Supraveghere

În temeiul articolului 17 din articolele Volkswagen AG Constitutiv, Remunerația Consiliului de Supraveghere Volkswagen AG este compus dintr-o componentă fixă ​​(plus taxe de participare) și o componentă variabilă care depinde de valoarea dividendului plătit. Funcțiile exercitate de către membrul respectiv în cadrul Consiliului de Supraveghere sunt de asemenea luate în considerare. Mai mulți membri ai Consiliului de Supraveghere sunt, de asemenea, membri în consiliilor de supraveghere ale filialelor. Remunerația primită se bazează pe prevederile articolelor relevante din asociere și cuprinde, de asemenea, o componentă fixă ​​și o componentă variabilă, care este legata de valoarea dividendului plătit.  

In anul fiscal 2013, membrii Consiliului de Supraveghere a primit € 12,149,450 (anul precedent: € 9,774,530). € 808,500 din această cifră (anul precedent: 528,671 €) a fost referitoare la componentele de remunerare fixe (inclusiv taxele de participare) și € 11,340,950 (anul precedent: € 9,245,859) pentru componentele variabile ale remunerației.

Componente de Remuneratie al Consiliului de management

Remunerarea Consiliului de Administratie cuprinde componente legate de performanță legate de performanță și componentele nelegate de performanta ale pachetului asigura în primul rând un nivel de bază de salarizare care să permită membrilor individuali ai consiliului de administrație pentru a îndeplini atribuțiile în interesul companiei și să își îndeplinească obligația de a acționa corespunzator cu prudență in afaceri, fără a fi nevoie să se concentreze doar pe obiective de performanta pe termen scurt. Pe de altă parte, componentele legate de performanță, în funcție, printre alte criterii asupra performanței financiare a societății, servesc pentru a asigura impactul pe termen lung al stimulentelor comportamentale.

Limitele superioare sunt în vigoare atât pentru remunerația globală și componentele de remunerare legate de performanță.

Suma totală prezentată în Consiliul de Administrație (Beneficii primite) mese, în conformitate cu prevederile Codului de Guvernanță Corporativă german cuprinde remunerația fixă, acordate de patron și de remunerare legate de performanță, și corespunde definiției beneficiilor agregate.

– Remunerația legata de neperformanță

Remunerația legate de neperformanță cuprinde beneficii de remunerare și franjuri fixe. În plus față de nivelul de bază al remunerației, remunerația fixă ​​include, de asemenea niveluri diferite de remunerare pentru numiri asumate la companiile Grupului. Beneficiile extrasalariale rezultă din acordarea de prestații noncash și includ în special utilizarea activelor de exploatare, cum ar fi mașini de serviciu și plata primelor de asigurare. Taxele datorate la aceste beneficii au fost suportate noncash în principal de Volkswagen AG.

Nivelul de bază al remunerației este revizuit în mod regulat și ajustat, dacă este necesar.

– Remunerația în funcție de performanță

Remunerația este variabilă în funcție de performanță si cuprinde un bonus de performanță de afaceri, care se referă la performanța de afaceri în perioada de raportare și în anul precedent, și, începând cu anul 2010, un stimulent pe Termen Lung (LTI) este planul, care se bazează pe perioada de raportare și trei ani fiscali anteriori. Ambele componente ale remunerației variabile în funcție de performanță sunt, prin urmare, calculate pe o bază multianuala și reflectă atât evoluții pozitive și negative. Membrii consiliului de administrație pot, de asemenea, sa acorde bonusuri care reflectă performanțele lor individuale.

Sumele indicate în Consiliului de Administrație (Beneficii primite) tabele în conformitate cu Codul de Guvernanță Corporativă German corespund sumelor plătite pentru anul fiscal în cauză.

Sumele indicate în Consiliului de Administrație (Prestații acordate) tabele în conformitate cu Codul de Guvernanță Corporativă German se bazează pe un scenariu de probabiliate medie.

Consiliul de Supraveghere poate limita componentele remunerației variabile legate de performanță / în cazul unor evoluții extraordinare.

– Primă

Bonusul recompensează dezvoltarea afacerilor pozitive a Grupului Volkswagen.

Bonusul de performanță de afaceri este calculat pe baza profitului operațional mediu, inclusiv in China profitul operațional proporțional, pe o perioadă de doi ani. Acesta performanta a fost stabilita la 5,0 miliarde €. În plus, pentru dezvoltare este prevăzut în mod explicit prin limitarea bonusul teoretic maxim care, este sub rezerva bonusului individual în funcție de performanță, este de 6,750,000 € pentru președintele consiliului de administrație și 2,5 milioane € pentru ceilalți membri ai consiliul de administrație. Sistemul și performanta sunt revizuite periodic de către Consiliul de Supraveghere pentru a stabili dacă sunt necesare ajustări.

În plus, Consiliul de Supraveghere poate crește un bonus de performanță de afaceri teoretic, care se calculează pe baza profitului operațional mediu, cu până la 50% prin aplicarea factorilor de ajustare individual care nu sunt legate de performanta teoretica pentru a recompensa membrii ai Consiliului de gestionare a performanțelor individuale extraordinare (bonus individual de performanță). Acest lucru poate lua în considerare performanța extraordinară în domeniul integrării, sau implementarea cu succes a proiectelor speciale.

Indicele Angajat este determinat folosind "ocuparea forței de muncă" și a indicatorilor de productivitate "", precum și a ratei de participare și rezultatele sondajelor angajaților (exemplu "sondaje de opinie").

Indicele de creștere se calculează cu ajutorul "livrările către clienți" și indicatorii de "cota de piață".

Indicele de returnare este derivat din randamentul de vânzări și dividendul pe acțiune ordinară.

Indicii cu privire la satisfacția clienților, angajaților și vânzările de unități sunt agregate și rezultatul se înmulțește cu indicele de returnare. Această metodă asigură LTI este plătit numai dacă grupul este, de asemenea de succes financiar. În cazul în care pragul de 1,5% pentru randamentul vânzărilor nu este depășit, indicele de returnare este zero. Acest lucru ar însemna că indicele general pentru anul fiscal în cauză este, de asemenea, zero.

Suma maximă LTI este plafonată la 4,5 milioane € pentru Președintele Consiliului de Administrație și 2,0 milioane € pentru ceilalți membri ai consiliului de administrație și se bazează pe media de patru ani a indicilor de ansamblu, adică perioada de raportare și cei trei ani anteriori.

Membrii consiliului de administrație cu contracte încheiate la sau după 1 ianuarie 2010 au dreptul la plata remunerației lor normale pentru sase pana la douasprezece luni, în caz de boală. Contracte încheiate înainte de acea remunerație data acordării timp de șase luni. În caz de invaliditate, au dreptul la pensie pentru limită de vârstă.

4.1.4. Conflicte de interes

Au existat conflicte de interes in corporatia Volkswagen AG, Presedintele Supervisorilor, care este de asemenea membru la bordul supervisorilor ai Scaniei AB si Presedintele Supervisorilor de la MAN SE, a plecat in resolutia la data de 21 Februarie 2014 care a fost votat sa faca voluntar o oferta pentru toata Scania actiuni de circulatie si sa implementeze masuri de a gasi aceasta tranzactie.

Membru al Consiliului de Supraveghere al Volkswagen AG doamna Annika Falkengren, care este, de asemenea, președinte și CEO al Skandinaviska Enskilda Banken AB, Suedia, a obținut un vot asupra rezoluției de mai sus cu privire la oferta Scania la 21 februarie 2014.

La reuniunea sa din 20 noiembrie 2014, Comitetul Executiv al Consiliului de Supraveghere adresat relațiilor de afaceri majore. În acest context, Comitetul Executiv a acordat omologări individuale tranzacțiilor cu statul Saxonia Inferioară. Membru al Comitetului Executiv Domnul Stephan Weil este ministru-președinte al landului Saxonia Inferioară și a luat parte la voturi. Membrii Comitetului Executiv au fost îndrumați în exclusivitate de interesele Companiei atunci când votează. Conflicte importante de interese au fost perceptibile în acest sens. Toate aprobările au fost acordate în unanimitate.

Nu au mai fost alte conflicte de interese vizibile raportate sau care sa fi apărut în perioada de raportare.

4.1.5. Responsabilitate Sociala la Volkswagen

Responsabilitatea socială este o componentă fundamentală a politicii corporative Volkswagen. Volkswagen sponsorizează proiecte sociale, pune la cale modele inovatoare de muncă, investește în angajatii săi și oferă siguranța locului de muncă.

Proiecte sociale

Volkswagen se vede pe sine ca pe un partener de locații in regiunile sale. Prin urmare, a inițiat și asprijinit un număr de diverse proiecte: concursuri de antreprenor, inițiative educaționale și multe proiecte pentru copiii străzii din America Centrală și de Sud, cum ar fi "O oră pentru viitor" – în colaborare cu Terre des hommes.

4.2. Studiu de caz privind guvernanta corporativa in firma Renault din Franta

Scurt istoric:

Marcel și Fernand Renault, fratii Louis, au creat Renault Brothers Company. Louis rămâne angajat al companiei, să se concentreze pe design, apoi câștigă primele sale concursuri auto, dupa care au primit 71 de comenzi Renault în anul 1898.

Aventura a început pe 24 decembrie, când Louis Renault a urcat la Rue Lepic in Paris, o masina. Acesta este echipat cu o cutie de viteze revoluționara: "unitatea directă". El a primit in acel moment primele 12 comenzi ferme.

Nationalizarea

Société Anonyme des Uzinele Renault (SAUR) devine Regia Nationala a Uzinelor Renault, in 1945 a fost deținută de statul francez cu un procent de 100% .

In anul 1996 aceasta a fost privatizata.

In anul 1998 Renault a preluat controlul Dacia, care a devenit acționarul majoritar cu 51% din marca Dacia Romania. La acel moment, brandul iconic stabilit în 1966 a fost Dacia 1310, numit simplu Dacia.

Semnarea Nissan Alianta Renault

In anul 1999 Renault și Nissan au fost de acord sa coopereze si sa colaboreze la un schimb de bază de participare (Renault Nissan are 36,8% din capital) și o colaborare industriala. Semnarea Nissan – Alianța Renault a fost in anul 1999 .

In anul 2000 După Dacia, Renault a achizitionat 70,1% din capitalul Samsung Motors și creează Renault Samsung Motors, care produce și comercializează vehicule încă în Coreea.

La 29 februarie, Renault a luat o cotă de 25% din AvtoVAZ producător, lider pe piața rusă cu brandul Lada.

Renault, Dacia si Renault Samsung Motors: cu poziționarea geografică complementară și strategii, cele 3 branduri ale grupului nostru seduce un număr tot mai mare de clienti pe 5 continente. Renault este brandul global. In peste 115 de ani de istorie, identitatea sa a fost falsificat de inovare util și accesibil cel mai mare număr. Dacia este marca regională a Grupului. Începând cu anul 2004, data de lansare a Logan, succesul Dacia se bazează pe respectarea de bază 3: generozitatea, simplitatea și fiabilitatea. RSM este brand-ul nostru local. Se comercializează în principal vehiculele sale în Coreea de Sud.

Renault, brand global al Grupului, este situat în 128 de țări cu o gamă de aproape 30 de modele, disponibile in diferite versiuni (autoturisme / vehicule comerciale) și diferite generații. Născut în 1898, Renault a marcat istoria automobilului de la originile sale sub sigiliul de inovare accesibile tuturor și pasiunea de provocare.

Marca Renault și-a dat recent un nou impuls design sub conducerea lui Laurens van den Acker, pentru a consolida atractivitatea produselor sale. Simplitate, senzualitate si caldura se află în centrul acestei noi strategii. Design Renault va evoca emoție. Acesta arată pasiunea brandului pentru industria auto și a tradus cultura latina. Acesta este conceptul DeZir masina care a anunțat designul renaștere. Stilul Renault devine uniform și ușor de recunoscut, datorită dezvoltării de diamant pe fata si liniile care curg.

Inovarea este în centrul identității de brand Renault. Din acea zi, în 1898, când Louis Renault a urcat rue Lepic in Paris, astazi cu vehicule electrice și Formula 1, pasiunea provocarea a fost întotdeauna motorul Renault.

1898 : Nașterea Frères Renault din Boulogne-Billancourt. Louis Renault, inventatorul căruțe, se ocupă de automobile. Frații săi Marcel și Fernand, de gestionare a cazului.

4L : franceză cea mai bine vanduta masina din lume (mai mult de 8 milioane de exemplare).

37,1% : Aceasta este partea a pieței Renault electric vânzările de autovehicule în Europa (2013).

Dacia, marca regională a Grupului, a achiziționat în 1999, este prezentă în 43 de țări din Europa și Africa de Nord. Acesta constă dintr-o serie de 6 modele de vehicule mari, simplu, fiabile și cel mai bun pret. Dacia a inventat un nou mod de a consuma automobilul, oferind posibilitatea de a constrâns financiar clienților să acceseze un vehicul nou.

Dacia 3 zile

1966:  Nașterea Dacia, o companie de stat român cu sediul în Pitesti. Se produce sub licenta Renault 8 (numit Dacia 1100) și apoi, în 1969, Renault 12 (numit Dacia 1300).

1998:  Privatizarea Dacia, Renault a achizitionat un pachet de 51%. Cota crește treptat (a ajuns 99,3% în 2004).

2004  Nașterea Logan. Acest vehicul, în centrul strategiei de a cuceri piețele emergente, este rezultatul unei colaborări strânse cu echipele de inginerie Dacia Renault Technocentre.

RSM marca locala a grupului, este comercializat în Coreea de Sud. Gama de 6 vehicule acoperă segmentele de mijloc si superioare, iar Vehicule Sport Utility (SUV) . Filiala Renault a creat in 2000, este un brand cunoscut pentru serviciile sale de calitate. În 2013, MSI a lansat QM3 derivat SUV Captur și versiunea electrica a SM3 (Fluence) produsă în Busan.

Trei branduri: Renault, Dacia si Renault Samsung Motors

Renault este prezent în 125 de țări

46% din vânzările grupului în afara Europei

2,7 milioane de vehicule vândute de către grupul Renault din lume (2014)

O rețea industrială a 36 de site-uri certificate ISO 14001

Primele 5 Markets Group Renault: Franța, Brazilia, Rusia, Germania, Turcia

O cifra de afaceri de 41 de 055 milioane (2014)

117395 angajați (31 decembrie 2014)

Calitatea serviciilor: 80,7% dintre clienții Renault va spune "destul de mulțumit" (2009 de studiu)

Renault este primul brand din autovehicul electric din Europa, cu o cotă de piață 37,1% (2013)

Date generale despre companie:

Denumire firma

RENAULT SA

Forma juridica

Societate pe actiuni ( AG – Aktiengesellschaft)

Forma de proprietate

Societate privata pe actiuni

CUI, obiectul de activitate

Fabricarea de automobile,

Numar inregistrare Registrul Comertului;

Braunschweig HRB 100484

Adresa:

13QUAIALPHONSELEGALLO
92100 BOULOGNE BILLANCOURT

Reprezentanti legali:

Presedintele Consiliului de Administrare:

Dr. Ferdinand K. Piech

Presedintele Consiliului Executiv:

Dr. Martin Winterkorn

Consiliu Executiv:

Francisco J. Garcia Sanz

Jochem Heizmann

Christian Klingler

Matthias Mueller

Horst Neumann

Hans Dieter Poetsch

Andreas Renschler

Rupert Stadler

Comitetul executiv

Carlos Ghosn

Președinte și CEO

Născut în Brazilia martie 1954, Carlos Ghosn este un absolvent al Ecole Polytechnique și Ecole des Mines de Paris. El sa alăturat Michelin în 1978 pentru a conduce planta Puy (Franța). Apoi direcționează activitățile Michelin din America de Sud cu sediul în Brazilia. În 1989, el a devenit presedinte si CEO al Michelin America de Nord.

Carlos Ghosn a intrat Renault în 1996 ca Director General Adjunct. Pe langa controlul activităților Renault din Mercosur, el a fost responsabil pentru cercetare, inginerie și dezvoltare de automobile, producție, operațiuni de propulsie și de cumpărare.

În 1999 sa alăturat Nissan Motor de Chief Executive Officer. El a fost numit CEO in 2001. Managing Director al grupului Renault din mai 2005, el rămâne președinte și CEO al Nissan Motor. El a fost numit președinte și CEO al grupului Renault în 2009 și reînnoit în 2013.

Carlos Ghosn a fost, de asemenea, ales președinte al consiliului de administrație al constructorului rus Avtovaz în 2013.

În mai 2014, el a fost ales președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

În cele din urmă, el este un membru al consiliului de administrație al Forumului Economic Mondial, un membru al consiliului de administrație al băncii brazilian Banco Itau, membru al International Advisory Board de la Universitatea Tsinghua din Beijing și membru al Consiliului Strategic al Sf Universității Joseph din Beirut.

Thierry Bolloré

Director Delegat pentru Competitivitate

Thierry Bolloré a inceput cariera in 1990 la Michelin, ca Workshop Manager de la o fabrică din anvelopelor pentru camioane. În 1993, el a devenit Procesul cap și de calitate pentru toate plantele de camioane din lume înainte de a lua capul Grupului Metode pe perimetrul grea Europa, America de Sud, Africa și Asia. În 1997, sa mutat în Japonia ca asistent fabrica industrial tourisms anvelope Ohta, apoi în Thailanda în 1998 ca șef de activitate camion înainte de a fi numit director al Truck și a activităților de aeronave. În 2002 a devenit Mondiale Vice President responsabil cu industria de sucursale Michelin aeronave. Thierry Bolloré alăturat Faurecia în 2005, în calitate de vicepreședinte Asia, evacuare Systems Group produse, cu sediul in China, atunci vicepreședinte Mondiale responsabil de programe de marketing, cercetare și dezvoltare, strategia și dezvoltarea de afaceri. În 2010, el sa alăturat filialei Faurecia emisii tehnologii de control în calitate de vicepreședinte Europa și Africa de Sud, înainte de a deveni lume vicepreședinte responsabil de industrie, de calitate si Aprovizionare. La o septembrie 2012 Thierry Bolloré alăturat Renault pentru a deveni director de producție și Supply Chain, eficiente 15 octombrie 2012. Ca de 10 septembrie 2013, Thierry Bolloré a fost numit șef delegat pentru competitivitate.

Jérôme Stoll

Director Delegat pentru performanta, Grupul Director de Vânzări, președintele Renault Sport

După un stagiu la Renault VI 1980-1983 a lucrat la Direcția Generală de Berliet Nigeria, o filială a RVI (1983-1987). El sa alăturat Renault în 1987 ca director financiar și a devenit Chief Financial Officer al Renault Automation in 1989 . El a fost numit director de achiziții industriale în 1995, atunci director al achizițiilor mecanice in 1998. Din 2000 pana in 2006 a fost CEO al Renault Samsung Motors. La 1 mai 2006, el a luat poziția de director al Mercosur, este numit președinte Renault do Brasil și s-au alăturat Comitetului de gestionare Renault. La 1 februarie 2009, Jérôme Stoll devine lider al Comitetului de gestionare a Americas regiunea. La 1 martie 2009, el a devenit Director Comercial și grupuri Vehicule utilitare. De la 1 septembrie 2012, se concentrează responsabilitățile pe Grupului de vânzări, Divizia Utility Vehicle și Renault Retail Group. La 10 septembrie 2013, în Jérôme Stoll a fost numit șef delegat la Grupul de performanță și păstrează Departamentul de Comert.

Bruno Ancelin

Manager de produs și programe de grup

El sa alăturat Renault în 1982 la Direcția de Cercetare. În 1987, el sa alaturat Departamentului de fabricație la fabrica de la Le Mans, în calitate de șef adjunct al Departamentului de Comunicare, apoi ca șef al Departamentului Metode.
În 1992 a devenit șef de strategie industrială în Departamentul de Tehnologii de fabricație și apoi șef al Departamentului de Planificare în cadrul Departamentului de Inginerie Vehicul în 1994. În 1996, a fost numit director adjunct, responsabil pentru producerea de plante Flins. În 1999, el a devenit Director de Logistica si aprilie Director 2006 M1 Programul (Megane / Scenic / Koleos / Fluence / SM3). o septembrie 2008, el sa alăturat Comitetului de gestionare Renault. În mai 2009, a fost numit director al Sourcing Industrial Alliance Renault Nissan BV, o poziție pe care a deținut până la 1 noiembrie 2011. Începând cu 1 octombrie 2010, Bruno Ancelin este directorul operațiunilor Regiunea Eurasia și CEO al Renault din Rusia (Avtoframos). În februarie 2012, Bruno Ancelin a fost numit membru al Consiliului de Administratie al AvtoVAZ.

De la 1 octombrie 2014, Bruno Ancelin devine Product Manager si programe de grup. El sa alăturat Comitetului Executiv Renault și va raporta Thierry Bolloré, Director Delegat pentru Competitivitate.

Stefan Mueller

Director de Operațiuni din regiunea Europei

A început cariera în 1986, la Comerțului direcție și Marketing al BMW AG, München. In 1988, el sa alăturat diviziei comerciale din America de Nord și a devenit director responsabil cu dezvoltarea rețelei în Statele Unite în 1992. Sa întors în Germania doi ani mai târziu pentru a avea grijă de flote și clienților direcți. În 1998, a fost numit director executiv și șef de vânzări directe nou proiect de strategie de distributie. Sa alăturat grupului Ford în 1999 ca șef de brand și de distribuție de dezvoltare pentru Premier Automotive Group, Londra, inainte de a deveni Germania presedinte si presedinte al regiunii Central Europene pentru marca Volvo din Köln. În 2003 a intrat în Grupul Volkswagen, unde a ocupa primul funcția de director executiv pentru piața germană pentru marca Audi și al președintelui Volkswagen Retail GmbH. El a fost numit director executiv al Volkswagen pentru piața germană în 2006. În 2008, el sa alăturat grupului ADAC și a fost numit presedinte si CEO. La 1 septembrie 2012, Stefan Mueller a fost numit Director de Operatiuni din regiunea europeană și a devenit membru al Comitetului Executive Group

Mouna Sepehri

Director Delegat la Președinție

Un absolvent de drept și avocat în Baroul din Paris, Mouna Sepehri a inceput cariera in 1990 ca un avocat în Paris și New York, unde a specializat in fuziuni si achizitii Dreptul Afacerilor Internaționale. Sa alăturat Renault în 1996 ca director adjunct al Grupului juridice . Combinată cu creșterea internațională a Grupului, sa alaturat echipei de negociere, care creează Alianța Renault-Nissan, primul parteneriat Multicultural de acest gen instalate permanent în industria de automobile. În 1999, contribuie în mod activ la recuperarea români Dacia, apoi un an mai târziu producătorului sud-coreean Samsung Motors. In 2007, ea este responsabilă de gestionarea a Transverses echipe, dispozitiv cheie pentru performanță a Grupului pe care compania își propune să rupă barierele prin încurajarea colaborării. În 2009, ea a devenit director delegat la președinția Alianței și secretarul Consiliului Alianței. În acest context, conduce la punerea în aplicare a sinergiilor dintre Renault și Nissan, coordonarea cooperării strategice și să desfășoare proiecte noi. În 2010, ea a coordonează negocierile Alianței cu Daimler. Ea a devenit un membru al comitetului de direcție care a lansat cooperarea strategică și istorică între cele trei producători. În 2011, sa alăturat Comitetului Executiv al Grupului Renault în calitate de Managing Director al Președinției Renault. Ea supraveghează funcțiile delegate Management General: Departamentul Juridic, Direcția Afaceri Publice, Direcția de Comunicare, Relații Publice, Responsabilitatea Socială a Companiei, Programul de Costuri eficienței economice Operațiunea, echipele de management ale transversal, Departamentul de Prevenire si Protectie Group și Departamentul de Real Estate și General Services. În 2013, a fost numit membru permanent al Comitetului executiv al Alianței Renault-Nissan. Se Renault este, de asemenea, secretar al Consiliului de Administrație și director al Fundației Renault.

Dominique Thormann

Grupa Chief Financial Officer, președintele RCI Banque

El a început cariera ca analist de credit la Chase Manhattan Bank din New York, în 1979, înainte de a fi numit în mai multe poziții internaționale din Roma, Milano (Italia) și Paris. El sa alăturat Renault Credit International in 1989 ca International trezorier înainte de a fi numit responsabil de Relații cu investitorii pentru Renault în 1994.

În 1999 s-a alăturat Nissan Motor Co., Ltd. Tokyo (Japonia) în calitate de director pentru relații cu investitorii și Strategie financiar.

El a fost numit Vice President responsabil de Comunicare și Relații cu investitorii înainte de a deveni în 2004, Senior Vice President pentru Administrație și Finanțe pentru Nissan Europa, cu sediul la Paris.

El sa alăturat Nissan America de Nord o iulie 2006 ca Senior Vice President responsabil de Administrație și Finanțe.

El a fost numit președinte al RCI Banque în octombrie 2009. La 1 iulie 2010, el a devenit Chief Financial Officer și sa alăturat CEG

Christian Vandenhende

Director de calitate si satisfactia clientului

El a început cariera ca cercetător la Universitatea din Louvain, apoi în 1985 între grupul Saint Gobain. El sa alăturat Valeo in 1989 ca inginer de produs / proces, atunci a deținut diverse funcții în funcția de cumpărare înainte de a fi numit în 1996 director al
cumpărarea diviziei ghearele în Amiens. El sa alăturat Renault in 1999 ca furnizor de analiză de performanță Șef; a fost numit director al prețului de cost în 2003. În afară de aceasta misiune, el a fost numit 2005 driver al echipei transversal "integrarea locale competitive și aprovizionare la nivel mondial." Din martie 2008, Christian Vandenhende este Departamentul Aprovizionare, Director Renault-Nissan Purchasing Organization șasiu. La 1 martie 2009, el a devenit Director al Aprovizionare și președinte RNPO. La 1 aprilie 2014, a fost numit director al achizițiilor Alianței.

4.2.5. Responsabilitate sociala

Ce înseamnă "a fi o companie responsabilă" pentru Renault?

Fiind responsabil înseamnă a răspunde la întrebări și a avea așteptările unei societăți în schimbare în timp ce genereaza venituri economice necesare pentru a asigura viitorul companiei noastre. Prin urmare, este esențial să se înțeleagă aspirațiile și cerințele cetățenilor, clienții noștri, angajații noștri, dar, de asemenea, de stat și vis-a-vis de investitorii unui producător de autovehicule cum ar fi Renault. O companie care are mai mult de 120.000 de angajati in 128 de tari.

Care sunt prioritățile de acțiune pentru Renault?

Automobilul este un transport privat esențială pentru dezvoltarea economică și coeziunea socială. În orașele și în zonele rurale, de a circula liber este esențial. Succesul automobilului în secolele XX și XXI este, de asemenea, însoțită de efecte negative asupra dezvoltării vieții noastre: blocaje de trafic, zgomot, emisii. Responsabilitatea noastră este de a limita sau chiar elimina aceste efecte. Pentru automobilul rămâne o sursă de progres pentru toți, am făcut mobilitatea durabilă si piatra de temelie a abordării noastre.

Cum dimensiunea "umană" este considerata, într-un grup de pionierat în ceea ce privește progresul social?

Avem multe provocări, cum ar fi dezvoltarea de competențe care vor fi necesare pentru a proiecta, fabrica, vinde vehiculele de mâine, atrag cele mai bune talente, sau reflectate în echipele noastre diversitatea clienților și piețele noastre. Atractivitatea sectorul automobilelor este în scădere în unele țări. Provocarea noastră principală este, prin urmare, de a asigura coeziunea socială în cadrul Grupului, contribuind în același timp la competitivitatea companiei pe pietele contrastante.

Bibliografie

1. Gerry Johnson, Kevan Scholes, Richard Whittington, Exploring corporate strategy, Editia a 8-a, 2008, pg.133

http://www.scup.org/asset/66171/johnson-exploringcorporate Accesat la data de 03.05.2015

2. Mauro Guillen, professor de Management in statul Wharton în lucrarea sa, "Guvernanta Corporativă și Globalizarea: Există convergență între țări?"

A Global View of Corporate Governance: One Size Doesn’t Fit All

3. David H. Marshall, Wayne W. Mc Manus, Daniel F Viele,Accounting What the numbers mean, 2008, pg.381-382

4. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008, pg. 179 – 187.

5. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008, pg. 188

6. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008 – pg.189

7. Barry Elliott and Jamie Elliott,FINANCIAL ACCOUNTING, REPORTING AND ANALYSIS, International edition, 2nd Edition, 2006, pg. 591-592

8. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 9 -10

Accesat 24.04.2015

9. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 58

Accestat 25.04.2015

10. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 49

Accesat la data de 02.05.2015

11. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 46-48

Accesat la data de 02.05.2015

12. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 40 -45

Accesat la data de 25.04.2015

13. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 32-39

Accesat la data de 25.04.2015

14. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 29-31

Accesat la data de 25.04.2015

15. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008 – pg. 218 – 225

16. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008 – pg. 225 – 231

17. http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/content/en/misc/footer/imprint.html Accesat la data de 30.04.2015

18.http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/content/en/investor_relations/corporate_governance.bin.html/downloadfilelist/downloadfile/downloadfile_27/file/CG+2014_e.pdf

Accesat 01.05.2015

19.http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/info_center/en/publications/2015/03/Y_2014_e.bin.html/binarystorageitem/file/GB+2014_e.pdf

Accesat la data de 01.05.2015

20.http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/info_center/en/publications/2015/03/Y_2014_e.bin.html/binarystorageitem/file/GB+2014_e.pdf Accesat la 01.05.2015

21. http://group.renault.com/passion/histoire/ Accesat la 02.05.2015

22. Prof. Dr. Thomas Reichmann Mit Beitraegen von Prof. Dr. Andreas Hoffjan Dr. Martin Kissler Dr. Monika Palloks-Kahlen Prof. Dr. Hermann J. Richter Verlag Franz Vahlen Muenchen, Controlling mit Kennzahlen Die systemgestuetzte Controlling – Konzeption mit Analyse – und Reportinginstrumenten, Thomas Reichmann, TECHNISCHE UNIVERSITAET, Dortmund im Mai, 2011, Editia a 8-a, pg.597 – 598

23. Christine A. Mallin, Corporate governance, Second Edition, 2013, pg. 36

24. Christine A. Mallin, Corporate Governance, Second Edition, 2013, pg. 162-164

25. Franklin Allen, Stewart C. Myers, Richard A. Brealey, Principles of corporate finance, eigth edition, 2006, Pg. 24-25

26. Robert A. G Monsk, Nell Minow, Corporate Governance, fifth edition, 2011, pg. 442-443

27. Bob Tricker, Corporate Governance, Principles, Policies, and Practices, Second Edition, 2012, Pg. 29-30

28. Jonathan Berk, Peter DeMarzo, Corporate finance, Third edition, 2014, Pg. 961

29. Viorel Avram, Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii, Editura Economica, 2003, pg. 135 – 138

30. Pomper Della Posta, Milica Vvalic and Amy Verdun, Globalisation, Development and integration, A european Perspective, 2009, Pg. 81 – 91

31. Pavel Bozyk, Globalization and the transformation of Foreign Economic Policy, 2006, Pg.1-3

32. Marius Chivu, Silviu Dragomir, Vasile Dem. Zamfirescu, Editura trei, 2003, pg. 71-72

Bibliografie

1. Gerry Johnson, Kevan Scholes, Richard Whittington, Exploring corporate strategy, Editia a 8-a, 2008, pg.133

http://www.scup.org/asset/66171/johnson-exploringcorporate Accesat la data de 03.05.2015

2. Mauro Guillen, professor de Management in statul Wharton în lucrarea sa, "Guvernanta Corporativă și Globalizarea: Există convergență între țări?"

A Global View of Corporate Governance: One Size Doesn’t Fit All

3. David H. Marshall, Wayne W. Mc Manus, Daniel F Viele,Accounting What the numbers mean, 2008, pg.381-382

4. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008, pg. 179 – 187.

5. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008, pg. 188

6. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008 – pg.189

7. Barry Elliott and Jamie Elliott,FINANCIAL ACCOUNTING, REPORTING AND ANALYSIS, International edition, 2nd Edition, 2006, pg. 591-592

8. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 9 -10

Accesat 24.04.2015

9. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 58

Accestat 25.04.2015

10. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 49

Accesat la data de 02.05.2015

11. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 46-48

Accesat la data de 02.05.2015

12. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 40 -45

Accesat la data de 25.04.2015

13. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 32-39

Accesat la data de 25.04.2015

14. OECD Principles of Corporate Governance, 2004

http://www.oecd.org/daf/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf Pg. 29-31

Accesat la data de 25.04.2015

15. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008 – pg. 218 – 225

16. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern si guvernanta corporativa, 2008 – pg. 225 – 231

17. http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/content/en/misc/footer/imprint.html Accesat la data de 30.04.2015

18.http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/content/en/investor_relations/corporate_governance.bin.html/downloadfilelist/downloadfile/downloadfile_27/file/CG+2014_e.pdf

Accesat 01.05.2015

19.http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/info_center/en/publications/2015/03/Y_2014_e.bin.html/binarystorageitem/file/GB+2014_e.pdf

Accesat la data de 01.05.2015

20.http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/info_center/en/publications/2015/03/Y_2014_e.bin.html/binarystorageitem/file/GB+2014_e.pdf Accesat la 01.05.2015

21. http://group.renault.com/passion/histoire/ Accesat la 02.05.2015

22. Prof. Dr. Thomas Reichmann Mit Beitraegen von Prof. Dr. Andreas Hoffjan Dr. Martin Kissler Dr. Monika Palloks-Kahlen Prof. Dr. Hermann J. Richter Verlag Franz Vahlen Muenchen, Controlling mit Kennzahlen Die systemgestuetzte Controlling – Konzeption mit Analyse – und Reportinginstrumenten, Thomas Reichmann, TECHNISCHE UNIVERSITAET, Dortmund im Mai, 2011, Editia a 8-a, pg.597 – 598

23. Christine A. Mallin, Corporate governance, Second Edition, 2013, pg. 36

24. Christine A. Mallin, Corporate Governance, Second Edition, 2013, pg. 162-164

25. Franklin Allen, Stewart C. Myers, Richard A. Brealey, Principles of corporate finance, eigth edition, 2006, Pg. 24-25

26. Robert A. G Monsk, Nell Minow, Corporate Governance, fifth edition, 2011, pg. 442-443

27. Bob Tricker, Corporate Governance, Principles, Policies, and Practices, Second Edition, 2012, Pg. 29-30

28. Jonathan Berk, Peter DeMarzo, Corporate finance, Third edition, 2014, Pg. 961

29. Viorel Avram, Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii, Editura Economica, 2003, pg. 135 – 138

30. Pomper Della Posta, Milica Vvalic and Amy Verdun, Globalisation, Development and integration, A european Perspective, 2009, Pg. 81 – 91

31. Pavel Bozyk, Globalization and the transformation of Foreign Economic Policy, 2006, Pg.1-3

32. Marius Chivu, Silviu Dragomir, Vasile Dem. Zamfirescu, Editura trei, 2003, pg. 71-72