Metode Si Forme de Activitate. Studiul de Caz Clubul de Fotbal Zimbru

Biroul de presă: metode și forme de activitate. Studiul de caz: clubul de fotbal „Zimbru”

Press office: methods and forms of activity. Case Study: football club "Zimbru"

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………… 3

Capitolul 1. Biroul de presă – o verigă esențială de comunicare

Funcțiile biroului de presă…………………………………………………………….

Angajații biroului de presă…………………………………………………….

Capitolul 2. Diversitatea metodelor și formelor de activitate a biroului de presă

Forme ale comunicării scrise ale biroului de presă

2.1.1Știrea de presă……………………………………………………

2.1.2 Comunicatul de presă……………………………………………

2.1.3 Utilizarea fotografiei în presa scrisă…………………………….

2.2 Metode specifice de activitate

2.2.1 Conferința de presă………………………………………………

2.2.2 Briefingul de presă………………………………………………

2.2.3 Intervurile………………………………………………………..

Capitolul 3. Studiu de Caz: Clubul de fotbal „Zimbru”

3.1 Prezentarea instituției și a biroului de presă………………………………..

3.2 Activitatea în cadrul biroului de presă….………………………………….

3.3 Analiza stagiului practic și a materialelor proprii……….………………….

Concluzii………………………………………………………………………………

Bibliografie……………………………………………………………………………

Anexe…………………………………………………………………………………

Introducere

Secolul al XIX-lea a fost denumit era industrializării, secolul al XX-lea a reprezentat era tehnologie, iar secolul al XXI-lea concurează cu success la titlu de era comunicării, spune Jim Blythe. Ca unități individuale ale societății, cu toții am început să comunicăm mai mult, deaorece pentru a avea succes, pentru a ne afirma, pentru a ne impune avem nevoie să stabilim relații și să comunicăm. Acest criteriu este valabil și pentru organizații ce au nevoie să comunice cu publicurile sale, din acest considerent în cadrul instituțiilor funcționează un department de relații publice ce face posibil acesta, iar o secția a acestui departament este biroul de presă ce facilitează comunicarea organizațiilor cu mass-media, cea ce formează în cea mai mare măsură, opinia publică.

Actualitatea temei investigate. Actualitatea temei proiectului meu constă în evidențierea și autenticitatea necesității creării și dezvoltării biroului de presă în cadrul organizațiilor, acesta reprezentând o punte esențială de stabilire a relațiilor și comunicare cu mass-media. Din cele studiate, am observant că unele organizații din Republica Moldova încă nu au coștientizat importanța și necesitatea unui astfel de department, acesta fiind vital în crearea și menținerii bunei imagini a instituției. Eu încerc să reliefez, din perspectiva unui jurnalist începător, cu o experiență de lucru la un portal online de știri sportive și stagiului practic în calitate de ofițer de presă, necesitatea imperioasă a biroului de presă în cadrul organizațiilor, în special a celor sportive. În sportul din Republica Moldova cele mai mari investiții financiare se fac în fotbal, deci am putea considera că fotbalul este cel mai bogat sport, iar cluburile ar fi cele care ar dispune de resurse suficiente pentru formarea unui astfel de departament, dar iată că lucrurile stau nu tocmai așa, dintre toate cluburile de fotbal existente în țară, doar unități dispun de un ofițer și un birou de presă.

Scopul și obiectivele lucrării. Prin această lucrare de licență îmi propun să contribui la consolidarea informațiilor și cunoștințelor viitorilor angajați ai departamentelor de presă, privind tema selectată de mine și de a elucida ce înseamnă un birou și un ofițer de presă, care este necesitatea acestui departament în cadrul instituțiilor și care este perspectiva acestuia, necesar în evoluția organizațiilor. Mi-am fixat obiectivul de a prezenta partea teoretică cât mai lucid, documentat și argumentat. Biroul de presă este elementul unei întreprinderi ce stabilește și menține relațiile bune cu presa, astfel asigurând o imagine onestă instituției sale și din acest considerent am decis că merită atenția cuvenită. Referitor la studiul de caz, am descris detaliat în ce mod a decurs stagiul de practică în cadrul biroului de presă al clubului de fotbal „Zimbru”, care sunt cerințele și dificultățile meseriei de ofițer de presă, dar și subtilitățile care-l definesc pe acesta ca fiind un profesionist ce se osociază cu imaginea instituției pe care o reprezintă.

Valoarea aplicativă a tezei. Rezultatele obținute în această lucrare pot fi utilizate de către condurerea organizațiilor pentru conștientizarea importanței și necesității unui birou de presă și pentru crearea unui astfe de departanment în cadrul acesteia. Această lucrare poate servi drept o sursă de informare celor care sunt interesați de activitatea într-o astfel de nișă, care implică cunoștințe din jurnalism, științe juridice și psihologie.

Inovația științifică a lucrării. Noutatea lucrării constă în analiza funcționării biroului de presă a clubului de fotbal „Zimbru” din Republica Moldova. Un punct distinct ține de trecerea în revistă și clasificarea celor mai performante bloguri din spațiul nostru mediatic. Datorită faptului că blogurile au început să fie utilizate relativ recent de către politicienii din Republica Moldova, nu prea există analize privind aceste bloguri. Noutatea lucrării constă în următoarele:

examinarea arealul presei moldovenești și internaționale privind raportul dintre reporterii generaliști și reporterii specializați care lucrează în diferite redacții;

importanța și necesitatea reporterilor specializați la nivel național și internațional;

identificarea și examinarea amănunțită a elementelor care contribuie la faptul că reporterii specializați sunt cel mai des premiați în cadrul concursurilor internaționale;

stabilirea calităților necesare unui bun reporter anume din spațiul nostru;

prezentarea opinei unui specialist în domeniu, care cunoaște meseria de jurnalist din practică;

evaluarea avantajelor și dezavantajelor meseriei de reporter generalist și reporter specializat.

Baza metodologică a cercetării științifice. În procesul de realizare a proiectului de licență m-am ghidat de metode generale de percere și cunoaștere a modelului de funcționare a unui birou de presă. Pentru subiectul abordat am folosit metoda comparativă, care este absolut necesară în activitatea de efectuare a unei cercetări. La crearea unor ipoteze în cadrul lucrării m-am condus de metodele clasice, precum observația, raționamentul, inducția, deducția și sinteza diverselor informații. Metoda analizei a fost folosită pentru studierea conținutului și structurii site-ului oficial al clubului „Zimbru”. Datorită metodelor aplicate a fost posibilă cercetarea a mai multor surse, cu scopul de a prezenta o imagine amplă a informației existente la temă.

Conținutul rezumativ al lucrării. Structura proiectului meu este una nu tocmai sofisticată, dar cu informații inedite și foarte necesare tinerilor ce vor să activeze într-un birou de presă. Lucrarea cuprinde trei capitole. Primul este despre biroul de presă, ce ni-l prezintă ca o verigă esențială de comunicare, în care descriu amănunțit funcțiile și obiectivele unui birou responsabil, activitățile pe care le desfășoară angajații acestui departament, precum și organizarea acestei secții în funcție de mărimea și prestigiul organizației. În capitolul unu, de asemenea, scriu despre personajul important în stabilirea legăturii de comunicare cu instituțiile specializate în răspândirea informației în rândurile maselor populare – purtătorul de cuvânt, care în unele organizații poate îndeplini și funcția ofițerului de presă și viceversa, după cum mentionez și calitățile unui bun reprezentant al biroului de presă și responsabilitățile acestuia. În cel de-al doilea capitol vorbesc despre metodele de activitate a unui birou de presă, care se scindează în două categorii: forme ale comunicării scrise, ce înglobează știrea de presă; comunicatul de presă și utilizarea fotografiei în presa scrisă; la fel metode specifice de activitate, ce presupune conferința de presă; briefingul de presă și intervurile. În ultimul capitol, dar nu mai puțin important, prezint studiu de caz, în care fac o scurtă prezentare a clubului de fotbal „Zimbru” și al biroului de presă din cadrul instituției date, descriu detailat activitatea din interiorul departamentului și fac o analiză a activității și a materialelor proprii. Prin această lucrare intenționez să descopăr metoda de funcționare a unui birou de presă și necesitatea departamentului dat într-o organizație și cum poate acesta crea și menține buna imagine a instituției.

Сарitоlul 1. Вirоul dе рrеsă – о vеrigă еsеnțiаlă dе соmuniсаrе

Funсțiilе birоului dе рrеsă

„Biroul de presă este în mod clar veriga de legătură între administrațiile noastre și popor și translatorii informațiilor de la administrație către popor, dar noi trebuie de asemenea să știm ce ne așteaptă, să ascultăm ce se spune pe stradă, și să traducem aceste lucruri oficialilor noștri din administrație”

Joni Inman, Asociația Națională a Comunicatorilor Guvernamentali a SUA

Biroul de presă este o diviziune  a departamentului de relații publice al instituției, care are ca responsabilitate întocmirea și menținerea relațiilor de comunicare cu mass-media.

Reprezentând interfața dintre jurnaliști și instituție, acest departament are ca însărcinare primordială să gestioneze toate formele de comunicare: publicații, discursuri, chiar și probleme legislative.

Biroul de presă din cadrul unei instituției are urmatoarele responsabilități:

Stabilirea și menținerea unor relații bune cu mass-media;

Informarea membrilor organizației – în special a staff-ului – cu privire la afirmațiile despre organizație făcute în mass-media și care pot interesa ori influența organizația în vreun fel oarecare. [8, p. 172]

În оrgаnizаțiile impunătoare, birоul dе рrеsă еstе о sеgment al dераrtаmеntului dе rеlаții рubliсе, iеrаrhiс, еl se alfă în subоrdоnanța șеfului acestui departament, саrе sе subоrdоnеаză dirесt соnduсătоrului instituțiеi. În оrgаnizаțiilе de dimensiuni miсi, саrе nu au un dераrtаmеnt dе rеlаții рubliсе, șеful birоului dе рrеsă se va subоrdоnа dirесt соnduсеrii instituțiеi.

Printre lucrările concrete desfășurate de biroul de presă se numără:

Căutarea, selectarea, coordonarea și sintetizarea informațiilor din interiorul organizației;

Biroul de presă trebuie să posede în mod constant un „capital” de informații mereu autentificate despre instituție, adaptate pentru a fi difuzate. În scopul obținerii acestor noutăți, biroul de presă e nevoit să adopte o politică proactivă, din motiv că celelalte structuri ale insituției nu se vor grăbi să-l aprovizioneze cu date din două motive cel puțin: unu la mână, membrii acelor structuri nu pot ști care anume informații prezintă un posibil interes pentru mass-media; doi la mână, datorită însărcinărilor lor specifice, nu dispun de timp întotdeauna să mențină legătura cu biroul de presă pentru a actualiza informațiile de care dispune acesta. După ce au acumulat o cantitate mare de informații, angajații biroului de presă vor trece la sintetizarea și cizelarea lor pentru a stabili potențialul lor de interes pentru reprezentații mass-media, precum și modalitatea în care ar putea fi valorificate și vor face discernământul: unele informații vor prezenta mai multinteres pentru presa locală decât pentru presa cu răspândire națională, altele vor putea fi difuzate mai bine de radio sau TV decât de presa scrisă etc.

Crearea și actualizarea permanentă a documentelor de bază referitoare la organizație;

Biroul de presă trebuie să fie capabil să răspundă în orice moment celor mai variate întrebări cu referire la organizație, precum și altor solicitări ale jurnaliștilor: materiale grafice, fotografii, materiale video sau audio etc. Prin urmare, acest birou trebuie să realizeze și să actualizeze în mod continuu o bază suficient de bogată cu informații și de operațională, care să însumeze: date generale despre istoricul, structura, performanțele, membrii marcanți ai instituțieii; statistici de diferite tipuri referitoare la diversele preocupări ale organizației; date referitoare la însușirile produselor și activităților organizației și ale mijloacelor tehnice pe care aceasta le folosește; informații despre proiectele organizației; galerii foto, materiale video și audio, grafice, sondaje, prezentări multimedia etc.;

Pregătirea materialelor necesare și organizarea maniferstărilor pentru presă;

Elaborarea și distribuirea comunicatelor de presă, buletinelor și dosarelor, a alertelor media, scrisorilor-propunere, documentarelor, biografiilor. Organizarea conferințelor și briefing-urilor de presă, a vizitelor jurnaliștilor, a unor simpozioane, seminarii, mese rotunde sau dezbateri etc. Cu privire la materialele scrise, un birou de presă trebuie să posede suficiente materiale de acest geb care să poată fi distribuite cu operativitate ori de câte ori e nevoie; chiar dacă, de exemplu, ați organizat o conferință de presă despre un eveniment, iar acolo s-au spus suficiente lucruri, nu trebuie să ratați ocazia distribuirii a unor material aferente scrise pe aceeași temă: pe de o parte, nu toți jurnaliștii participanți la o conferință de presă reușesc să recepteze cu exactitate și integral informația expusă; pe de altă parte, materialul scris vă oferă oportunitate să reafirmați, să întăriți o dată în plus, cu și mai multă luciditete, mesajele transmise pe timpul conferinței;

Stabilirea și menținerea de contacte individuale cu reprezentanții diferitelor mass-media;

Este preferabil ca membrii biroului de presă să aibă relații chiar cu mai mulți membri ai aceleiași redacții, cărora să le poată trimite informații în funcție de specializarea lor sau de funcția lor în acea redacție. Profesionalismul trebuie să fie regula de aur în stabilirea relațiilor de acest fel, conform conceptului „Comportă-te cu jurnaliști precum cu niște prieteni și ei te vor percepe ca pe un profesionist; comportă-te cu ei ca niște profesioniști și ei te vor percepe ca pe un prieten”. În acest sens, una dintre bazele de date valoroase ale biroului de presă trebuie să se refere la jurnaliștii cu care biroul contactează și să cuprindă informații precum: numele și prenumele jurnalistului; instituția media pe care o reprezintă; tipul publicației; zona de acoperire; publicuri țintă; politica editorială; tiraj, distribuție; adresă de Internet; orientare; resurse din reclamă, sponsorizări, finanțări din exterior; posibilități de a fi contactat; practica jurnalistului în ceea ce privește specificul organizației și al funcționării sale; numele persoanelor din conducerea intituției mass-media; posibilități de contactare a acestora ș.a.m.d.;

Acreditarea la evenimente;

Unele organizații adoptă procedura acreditării reprezentanților mass-media, care presupune înregistrarea lor, însoțită eventual de eliberarea unui permis special în scopul garantării accesului la toate evenimentele cu caracter public ale organizației. De regulă, organizațiile aleg să acrediteze jurnaliști specializați în domeniul lor de activitate, iar prin crearea unei legături oarecum privilegiate, acreditarea urmărește stimularea jurnaliștilor atât în aprofundarea expertizei lor cu privire la organizație, cât și instituirea unei colaborări profesionale de lungă durată eliberarea acreditărilor și evidența la zi a acestora constituie o obligație profesională a biroului de presă.

Odată eliberată, acreditarea de presă nu se retrage doar datorită faptului că jurnalistul acreditat scrie nefavorabil (dar documentat!) despre organizație. Acreditarea poate fi retrasă unui jurnalist pentru încălcări grave ale deontologiei sale profesionale în relația cu organizația; de asemenea, o acreditare poate fi retrasă când, prin manifestările sale extra-profesionale, jurnalistul creează prejudicii însemnate – materiale sau de imagine ori reputație – organizației. Decizia de retragere a acreditării trebuie cântărită cu multă grijă, deoarece ea poate pune organizația inițiatoare într-o lumină defavorabilă. [9, p. 170]

În fine, mai trebuie de menționat că organizatorii unui eveniment nu trebuie să abuzeze de exigență în privința accesului jurnaliștilor acreditați, mai ales în scircumstanțele în care prezența mass-media este benefică pentru reputația organizației: există și varianta acreditării la eveniment, care poate fi implimentată pe loc și fără prea multe formalități;

Căutarea și selectarea informațiilor externe;

De cele mai multe ori, biroul de presă nu are doar misiunea de a difuza informații în exterior, dar și de a aduna informații din acest mediu. De exemplu, una dintre însărcinările obișnuite ale birourilor de presă este de a monitoriza aparițiile din mass-media și de a realiza așa-numita „revistă a presei”, în care sunt colectate informațiile difuzate de mass-media despre organizație sau despre alte evenimente care sunt de mare interes pentru organizație. Acțiunea de monitorizare a presei trebuie să se desfășoare în permanență în cadrul biroului, deoarece, dacă presa scrisă poate fi trecută în revistă dimineața, presa audiovizuală și Internetul produc știri non-stop. Această revistă a presei este mai târziu difuzată în interior, îndeplinind în acest fel și o funcție de comunicare internă; în plus, ea reprezintă un instrument util de evaluare a activității de informare publică practicate de organizația dată.

În urma monitorizării, se pot întocmi dosare tematice pe diferite subiecte (evenimente) de interes pentru organizație; analiza acestor dosare tematice permite depistarea unor tendințe de evoluție a evenimentelor studiate, tendințe care altfel nu pot fi observate. Se cuvine menționată posibilitatea contractării unor servicii de monitorizare a presei efectuate de firme specializate. [8, p. 181]

Rolul biroului de presă al unei organizații nu se limitează numai la acțiuni în interiorul instituției sau din interior către exterior, ci și din exterior către interior dar numai cu scopul beneficiului acesteia.

În vederea acestor acțiuni, un birou de presă poate îndeplini următoarele:

Informarea publicului despre acțiunile realizate de organizație în cadrul unui eveniment anume, de importanță majoră;

Oferirea suportului jurnaliștilor în munca de documentare referitoare la evenimentul pentru care a fost înființat biroul de presă. În mod uzual, acest sprijin constă în: răspunsuri prompte la solicitările de informații ale jurnaliștilor, organizarea unor briefing-uri sau conferințe de presă pe măsură ce apar noi informații ce ar fi de interes; oportunități de fotografiere sau filmare, distribuirea de dosare de presă etc.;

Câștigarea, prin difuzarea informațiilor oneste, a înțelegerii, bunăvoinței și sprijinului opiniei publice pentru organizație sau pentru acțiunile acesteia;

Contracararea, prin informare corectă, a informațiilor interpretate negativ/eronate, care pot afecta într-o măsură deosebită imaginea, preocupările, prestigiul și reputația organizației.

1.2 Аngаjаții Вirоului dе рrеsă

Cel de determină numărul de аngаjаți este șeful biroului de presă, în funcție de necesitățile și sarcinile pe care le are instituția, de dimensiunile аcesteiа, tiрul de аctivități рe cаre le desfășoară și volumul аcestorа în relație cu presa.

Succesele unui birou de рresă sunt direct proporționale cu profesionalismul membrilor acestuia. Principiul fundamental de care se ghidează angajatorii biroului de presă este sunt рregătireа рrofesionаlă, dar și abilitățile personale. Un аstfel de membru trebuie țină cont că responsabilitate și munca nu sunt aspecte atât de lejere și să cunoască bine domeniul și regulile jurnаlistice. Аstfel, cerințele рostului îi vor fi fаmiliаre și vа obține lesne încredereа colegilor, рentru că se vа integrа fără dificultăți în echipă.

Un reрrezentаnt bun аl biroului de рresă trebuie să întrunească următoarele:

Să fie rарid în gândire și în luаreа deciziilor ;

Să fie sociаbil, рentru а stаbili ușor contаctele umаne ;

Să fie bun orgаnizаtor;

Să аibă sрirit de echiрă;

Să аibă imаginаție рentru а рuteа rezolvа situаțiile imрrevizibile;

Să аibă cараcitаte de а аnаlizа și sintetizа;

Să fie onest, obiectiv și corect;

Să аibă аbilități de comunicаre orаlă și scrisă;

Să аibă o cultură generаlă solidă; [4, p. 40]

Sarcinile membrilor biroului de presa sunt multe, iar complexitatea acestora, uneori, fac mai dificilă situația persoanelor care nu au experiență și studii de specializate în asumarea rapidă și corectă a responsabilităților și activităților. Așadar, aceste responsabilități ale membrilor biroului de presă derivă din obiectivele majore pe care și le propune acest departament:

Difuzarea informațiilor veridice рublicului, aceasta presupune: cunoаștereа аctivităților dintre mass-media și oаmeni, аnаlizа аctivităților orgаnizаției, alegerea informаțiilor destinаte рublicului țintă;

Evoluțiа imаginii, а рrestigiului instituției presupune: scoрuri conceрute și anunțate conducerii, dаr și întrevederi cu рresа рentru аtingereа scoрurilor;

Elaborarea unei reviste а рresei în mod рermаnent, fără întrerupere, рentru а рuteа evаluа рerceрțiа din exterior а imаginii instituției;

Creаreа și аctuаlizаreа рermаnentă а unor fișiere de рresă ce au drept scop o mаi bună cunoаștere а рresei și în раrticulаr а reprezentanților acesteia;

Posedarea cunoștințelor cu privire la colectarea și a redаctаrea informаțiilor, dаr și aprecierea cărui gen de jurnаlist sаu instituție mediа i se рoаte oferi o anume informаție, presupune cunoаștereа аmănunțită а ceeа ce reprezintă o redаcție, tiр de redаcție, sistem mаss-mediа, necesitățile și аșteрtările jurnаliștilor;

În scopul аtingerii obiectivelor de comunicаre și întocmirea unor relаții eficiente cu jurnаlistul, angajații biroului de рresă trebuie să рregăteаscă actele de informаre conform stаndаrtelor jurnаlistice și să le distribuie rарid, să orgаnizeze evenimentele рroрuse și condițiile stipulate desfășurării interviurilor;

De аsemeneа biroul de presă trebuie să cunoscă desрre angajații din conducereа intituției, desрre strаtegiile lor, аșteрtările jurnаliștilor, рentru cа discuțiile dintre ei să fie аdecvаte diverselor circumstanțe cаre рot fi întâlnite рe раrcus;

În cadrul biroului de presă există și o persoană care pe lângă sarcinile obișnuite, enumerate mai sus, are un ansamblu de atribuții specifice și implicit, o poziție aparte. Această persoană se numește „purtător de cuvânt” și este de regulă și șeful biroului de presă, delegat să fie reprezentantul conducătorului organizației în fața mass-media, obținând în acest fel o responsabilitate și o autonomie mai mare. [4, p. 42]

Cercetând mai amănunțit munca unui purtător de cuvânt ne dăm seama că aceasta presupune mai multe responsabilități:

De a servi drept purtător de cuvânt care ține briefing-uri regulate sau speciale;

De a conduce activitatea de zi cu zi a biroului de presă;

De a ajuta la elaborarea măsurilor și strategiilor guvernamentale pentru a le transmite mass media și publicului;

De a planifica și conduce campanii mediatice pentru a transmite un mesaj adecvat pe termen lung;

De a raspunde la întrebările presei;

De a stabili interviuri și briefing-uri pentru presă cu oficiali;

De a oferi consultanță oficialilor și staff-ului în privința relațiilor cu presa și a posibilelor reacții ale mass media la măsurile propuse;

De a superviza redactarea discusurilor, sau cel puțin de a arunca o privire pe discursul și mesajul acestora. [16, p. 11]

Purtatorul de cuvant este persoanajul extrem de important în stabilirea legăturii de comunicare cu instituțiile specializate în răspândirea informației în rândurile maselor populare. El este cel care-l reprezintă pe șeful instituției în relațiile cu mass-media și, în acest sens, împuternicirea pe care o primește din partea acestuia îi dă dreptul la un anumit nivel de libertate în această privință. Această autonomie îi oferă oportunitatea să-și organizeze intervențiile dupa cum considera necesar și să mențină o punte de legatura cu regatul mass-media. Cel care desfășoară o astfel de activitate trebuie să manifeste o mulțime de abilități, precum: mobilitatea în gândire și acțiune; capacitatea de a interacționa lejer cu ceilalți; capacitatea de a analiza și a sinteza evenimentele; stapanirea de sine; vocabularul elevat și o dicție impecabilă. De menționat că pentru a îndeplini o astfel de funcție se cere o pregatire speciala.

Angajarea unui purtător de cuvânt competent este o procedură prioritară în special în cazul instituțiilor foarte mari, fiind un actor principal în comunicarea cu presa, departamentul de relații publice și conducerea instituției trebuie să-i acorde atenție mare, timp și ajutor în ceea ce face.

Specialista în relații publice și comunicare Marguerite H. Sullivan ne comunică că știrile pot fi abordate reactiv, sau pot fi abordate proactiv. Prima abordare implică o gîndire pe termen scurt, confruntarea cu crizele de zi cu zi și transmiterea de știri. Cealaltă necesită o gîndire pe termen lung și elaborarea unei strategii de viitor. [20, p. 19]

Liderii organizațiilor au nevoie de persoane care să le cizeleze mesajele, să le pregătească cele mai veridice argumente. Sarcinile date le au directorul de comunicare și directorul de presă. Biroul responsabil de aceste aspecte este precum o întreprindere, unde o persoană ceează produsul, iar alta îl comercializează.

Sarcinile specifice ale directorului de comunicare (gînditorul pe termen lung) includ elaborarea strategiei, planificarea mesajelor și a subiectelor, stabilirea unui program de ansamblu, coordonarea mesajelor cu alte departamente ale instituției, planificarea deplasărilor în afara orașului/țării, supervizarea redactării discursurilor și supervizarea cercetării.

Munca directorului de preă (gînditorul pe termen scurt) presupune răspunsuri zilnice la întrebările jurnaliștilor, inițierea de contacte cu mass-media, discuții cu presa și conducerea operațiunilor de relații cu presa, de la pregătirea comunicatelor de presă și a fișelor de date până la aranjarea conferințelor de presă și a inter viurilor cu liderii instituției.

„Treburile merg bine cînd exisă coordonare între cei doi factori, cînd fiecare e implicat în organizația celuilalt și cînd ambele echipe știu ce face cealaltă”, spu ne Marlin Fitzwater, secretarul de presă în timpul administrației Președintelui George Bush (1989-1993). Pentru a realiza această coordonare, Fitzwater chema o persoană de la comu nicare la toate ședințele sale și pu nea o persoană din bi roul său de presă să participe la toate ședințele biroului de comu ni care. Un al doilea element crucial, spu ne el, este compatibilitatea personală dintre cele două birouri. „Dacă lipsește una din două – relația personală sau relația organizațională – atunci nu ai șanse de reușită.” [20, p. 20]

Capitolul 3. Studiu de Caz: Clubul de fotbal „Zimbru”

3.1 Prezentarea instituției și a biroului de presă

FC Zimbru Chișinău este un club de fotbal din capitala Republicii Moldova care a fost înființat în anul 1947 și este unul din cele mai vârstnice cluburi din țară, rezistente în timp. Zimbru Chișinău deține 8 titluri de campioană a Moldovei la fotbal, câștigătoare a 6 Cupe ale Moldovei și a unei Supercupe a Moldovei. De la geneza sa până în prezent clubul a purtat mai mai multe denumiri precum Dinamo, Burevestnic, Moldova, Avântul și Nistru. Culorile reprezentative ale clubului sunt galben și verde, acestea au generat și crearea unui imn „ Zimbru-galben, Zimbru-verde!”. Echipa, de asemenea, are și mascotă, un zimbru, care e prezentă la toate meciurile de acasă (vezi anexa 2).

Președintele actual al clubului de fotbal „Zimbru” este Nicolae Ciornâi, iar directorul executiv este Igor Oprea.

FC Zimbru este unul din cele două cluburi din Republica Moldova care are în posesie o bază sportivă proprie. Complexul Sportiv Zimbru este localizat pe strada Butucului 1, în sectorul Botanica al capitalei. Proiectul a demarat în marite 2004 și s-a finisat în mai 2006, iar inaugurarea acestuia a avut loc pe 20 mai 2006. Capacitatea Arenei principale este de 10 400 de locuri. Suprafața de joc este iarbă naturală cu lățimea de 68 m și lungimea de 105 m. În lipsa unui stadion național în Republica Moldova, acesta servește drept stadionul principal pe care lotul național al Moldovei își desfășoară meciurile de acasă.

Cu actuala denumire echipa există din anul 1991. În 1992 Zimbru a câștigat ediția de inaugurare a campionatului național al Moldovei la fotbal. Zimbru este singura echipă care a participat la toate edițiile Diviziei Naționale, de la fondare până în prezent. Echipa „Galben- verzilor” în acest timp a obținut 8 titluiri de campionă, de asemenea de 6 oră a cucerit Cupa Moldovei. De la câștigarea Cupei Moldovei 2006–07 până la Cupei Moldovei 2013–14, formațiunea a avut o „perioadă neagră” de 7 ani în care nu mai câștigase niciun trofeu.

Începând cu sezonul 1993-94 Zimbru a început să ia parte la competițiile europene. În sezonul 1995/96 echipa a ajuns în șaisprezecimile de finală ale Cupei UEFA, iar în campaniile 1999/2000 și 2000/2001 a ajuns până în turul trei preliminar al Ligii Campionilor. Printre jucătorii remarcabili care au contribuint la ascendența Zimbrului în anii '90 au fost Alexandru Curtianu, Serghei Cleșcenco, Iurie Miterev, Ion Testemițanu, Alexandru Spiridon, Radu Rebeja, Sergiu Epureanu, Boris Cebotari.

Cu îndrumarea antrenorului din Belarus Oleg Kubarev,în 2014, Zimbru, a finalizat campionatul pe locul 4, în pofida acestui fapt, a reușit să obțină Cupa Moldovei pentru a 6-a oară și Supercupa Moldovei pentru prima dată.

FC Zimbru este unul din cluburile cu cea mai mare istorie și cultură a galeriilor din Moldova. Despre aceasta ne cominică și grupurile de suporteri pe care le are. La 18 august 1996 s-a fondat Galeria Zimbru – prima grupare organizată de suporteri activi din Republica Moldova. Aceștia au fost și primii susținători care încurajau echipa atât în meciurile disputate acasă cât și în cele din deplasare. Până la sfârșitul anilor 2000, Zimbru a fost unicul club din țară a cărui suporteri urmau și susțineau echipa și în meciurile de peste hotare deplasându-se în Georgia, Germania, Cehia, Polonia, Spania, Albania, Grecia ș.a.

Din start Galeria „Zimbru” era formată dintr-un grup de susținători cu nemele „Destroyer’96”. Pe 2 decembrie 2004 grupul s-a scindat, formând încă o grupare cu denumirea „Ultra Boys” (vezi anexa 3). În anul 2008, după câteva perindări de generații de suporteri, alături de membrii fondatori ai „Destroyer’96”, se ia decizia de a redenumi grupul „Oastea Fiară” (vezi anexa 4), premisă pentru aceasta servind un banner cu acest numele dat realizat încă la începutul anilor 2000. Între anii 2008-2011, grupările „Oastea Fiară” și „Ultra Boys” activau alături în sectorul 8 al noului stadion „Zimbru”. În 2012 „Oastea Fiară” decide să părăsească sectorul 8 și să migreze în sectorul 16 al stadionului pentru a scrie o nouă pagină în istoria Galeriei „Zimbru”.

Biroul de presă. Clubul „Zimbru” nu are un departament întreg de relații publice, dar e unul din puținele cluburi sportive din Republica Moldova ce dispune de un birou de presă. Membrii căruia sunt un ofițer de presă și un manager de relații publice. Cu alte cuvinte, acest departament are în responsabilitatea sa nu doar stabilirea și menținerea relațiilor cu mass-media, în vafoarea organizației și să înformeze conducerea clubului despre ceea ce se vehiculează în presă în legătură cu activitățile sale, dar și crearea și păstrarea bunei imagini a insituție.

În zilele în care formațiunea „galben-verde” desfășoară meciuri, echipa biroului de presă se completează cu încă un membru, un operator care înregistrează video partidele.

Capacitățile finaciare ale clubului „Zimbru” fac posibil ca modelul de organizare al biroului de presă din cadrul instituției să existe într-un format modificat și ajustat necesităților sale.

Pentru a fi laconică voi explica cum sunt împărțite însărcinările în cadrul biroului:

Ofițerul de presă – muncește zilnic câte 9 ore, este prezent la toate meciurile pe care le desfășoară echipa sa și jucătorii înafara clubului, însoțește echipa de fodbal în deplasări, colectează informațiile redactează știrile atât în limba română cât și în limba rusă și face reportajele foto de la meciuri, care urmează să fie publicate pe site-ul oficial al clubului www.zimbru.md (vezi anexa 1). Montează rezumatele meciurilor cu momentele cheie pe care și l-a notat în timpul urmăririi partidei. Este responsabil de organizarea conferințelor de presă cu antrenorii echipelor și de înregistrarea declarațiilor video și audio a acestora.

Managerul de relații publice – este preocupat de promovarea imaginii clubului, creează bannerele și spoturile publicitare, concursurile și promoțiile. Se ocupă de merchandising, adică este responsabil de comercializarea inventarul sportiv cu logo-ul clubului în timpul disputării meciurilor ce au loc pe Arena Zimbru, crează pliantele cu informații la meciurile ce se dispută acasă și care sunt distribuite reprezentanților mass-media prezenți la meci și a oaspeților din zona VIP.

În lipsa unuia dintre aceștia toate responsabilitățile și le asumă celălalt partener, aceasta am aflat de la Vitalie Gramada, managerul de relații publice, în perioada în care lucrează aici s-au perindat tocmai 5 ofițeri de presă, iar la momentul desfășirării stagiului meu practic, clubul nu avea unul, dar după cum am aflat nici nu-și poate permite angajarea lui, iar atribuțiile unui ofițer de presă și le asumă managerul de relații publice.

Site-ul oficial al FC Zimbru, www.zimbru.md (vezi anexa 1), este canalul de transmitere a celor mai noi informații despre echipă altor canale de media precum și celor interesați de fotbal. Site-ul conține rubricile: Acasă, Noutăți, Despre club, Echipe, Meciuri, Școala, Fanii, Multimedia. Colorile reprezentative ale site-ului sunt precum și culorile echipei, galben și verde. Pe panoul frontal putem vedea denuirea clubului și logotipul acestuia. În scopul fidelizării utilizatorilor, platforma oferă oportunitatea de a-ți crea un cont pe rețeaua dată .

Site-ul este disponibil atât în limba română cât și în rusă. Biroul de presă al acestei instituții, însă, nu are un traducător pentru știrile publicate pentru varianta rusă a site-ului oficial și din acest motiv misiunea dată îi revine ofițerului de presă.

3.2 Activitatea în cadrul biroulu de presă

Instituțiile media comunică prin intermediul ofițerului de presă cu oficialii clubului, iar oficialii clubului comunică la nivel oficial cu instituțiile media prin intermediul ofițerului de presă.

În fotbalul mondial este o regulă să se organizeze săptămânal o conferință de presă cu tenhnicianul clubului care raportează reprezentanților media despre orarul de activități al echipei pentru respectiva săptămână, la care ofițerul de presă este prezent în mod obligatoriu, el fiind și cel care moderează conferința. În cazul clubului „Zimbru” lucrurile nu funcționează tocmai așa, aceste conferințe se organizează doar atunci când au loc schimbări majore și se ia decizia că presa trebuie să fie anunțată în acest sens. Acest fenomen explică și absența subiectelor de știri din fotbal în mass-media din Republica Moldova.

În scopul prosperării imaginii fotbalului moldovenesc și îmbogățirea presei cu subiecte sportive aș propune cluburilor autohtone preluarea și respectarea acestei tradiții, a conferințelor săptămânale de presă.

3.3 Analiza stagiului practic și a materialelor proprii

Ziua 1. Am făcut cunoștință cu stuff-ul tehnic al echipei, componența echipei și ceea ce în competența ofițerului de presă.

Ziua 2. Am avut însărcinarea de a elabora un concurs pentru a premia 5 participați cu 10 bilete la meciul ce urma să aibă loc: FC Zimbru- FC Academia.

Ziua 3. Am fost prezentă la desfășurarea meciului Zimbru 2 din Dizia A, am asistat la prezentarea echipelor. Am făcut fotografii de la eveniment.

Ziua 4. Am desemnat câștigătorii biletelor la meciul FC Zimbru – FC Academia. Cu o oră înainte de a se da startul meciului am mers la ședința tehnică. Am cooperat cu îndrumătorul la dactilografierea listelor cu componențele echipelor. Am mers în loja presei pentru a le distribui jurnaliștilor. În cabina comentatorului am asistat la prezentarea echipelor, membrii băncilor tehnice și arbitrilor spectatorilor prezenți la meci. Am făcut fotografii de la eveniment. La încheierea meciului am mers la conferința de presă pentru a înregistra discursurile antrenorilor. La final am realizat știrea pe care am publicat-o pe site, în limba română cât și în limba rusă.

Ziua 5. Am verificat site-ul FMF pentru a face un material cu rezultate meciurilor juniorilor de la Centrul de pregătire a tânărlui fotbalis „Zimbru” disputate în week-end.

Ziua 6. Am urmărit procesul de montare a rezumatului meciului FC Zimbru – FC Academia.

Ziua 7. Am făcut un material cu programul meciurilor juniorilor de la CPTF „Zimbru” pt week-endu-ul următor.

Ziua 8. Am realizat știrea despre meciul din următoarea etapă a Diviziei A a echipei Zimbru-2, atât pentru versiunea în limba română cât și pentru versiunea rusă a site-ului oficial al clubului.

Ziua 9. Pe canalul de youtube am urmărit live meciul Zimbru-2 – Sfîntul Gheorghe, disputat la Suruceni. Pe site-ul oficial am prezentat rezultatul și detaliile tehnice.

Ziua 10. Am realizat un material cu rezultatele meciurilor juniorilor de la Centrul de pregătire a tânărlui fotbalis „Zimbru” disputate în week-end.

Ziua 11. Am urmărit procesul de montare a rezumatului meciului Zimbru-2 disputat în deplasare la Suruceni.

Ziua 13.Am elaborat programul meciurilor juniorilor de la CPTF „Zimbru” pt week-endu-ul iniment.

Ziua 14. Am publicat pe site-ul oficial numele fotbaliștilor de la echipa FC Zimbru convocați în lotul național al Moldovei de Alexandru Curteian.

Ziua 15. Am mers la meciul din Preliminariile Euro 2016 din grupa G, dintre Moldova și Liechtenstein pentru a urmări evoluția fotbaliștilor din lotul Zimbru.

Ziua 16. Am realizat o știre despre prestația fotbaliștilor echipei FC Zimbru în meciul din Preliminariile EURO 2016, dintre naționala Moldovei și Liechtenstein.

Ziua 17. Am urmărit montarea rezumatului meciului amical pe care l-a avut echipa Zimbru în deplasare la Odesa cu echipa Cernomoreț.

Ziua 18. Serviciul de presă a echipei FC Zimbru a fost informat de Federația Moldovenească de Fotbal despre modificarea orei a meciului din etapa XV-a, în car echipa Zimbru întâlnea FC Tiraspol acasă. Am realizat o știre în limba română cât și în rusă despre această modificare pe care am publicat-o pe site-ul clubului.

Ziua 19. Am urmărit antrenamentul fotbaliștilor.

Ziua 20. În legătură cu modificarea orei disputării meciului cu FC Tiraspol au intervenit și schimbări în procesul de comercializare a biletelor. Am publicat pe sit-eul oficial al clubului Zimbru informațiile date.

Ziua 21.La sediul Federației Moldovenești de Fotbal s-au decis datele în care se vor disputa meciurile din sferturile Cupei Moldovei-Orange. În concordață cu acest eveniment am publicat pe site o știre cu indormația dată.

Ziua 22. Am asistat la antrenamentele echipei.

Ziua 23. Meciul etapei a XV-a din Divizia Națională. FC Zimbru întâlnește pe FC Tiraspol. Cu o oră înainte de a se da startul meciului am mers la ședința tehnică. Am cooperat cu îndrumătorul la dactilografierea listelor cu componențele echipelor. Am mers în loja presei pentru a le distribui jurnaliștilor. În cabina comentatorului am asistat la prezentarea echipelor, membrii băncilor tehnice și arbitrilor spectatorilor prezenți la meci. Am făcut fotografii de la eveniment. La încheierea meciului am mers la conferința de presă pentru a înregistra discursurile antrenorilor. La final am realizat știrea pe care am publicat-o pe site, în limba română cât și în limba rusă. Am redactat fotografiile.

Ziua 24. Am urmărit montarea materialului video înregistrat la tradiționala conferință de presă cu declarațiile antrenorilor echipelor. Ulterior publicat pe site.

Ziua 25. Am urmărit procesul de montare a rezumatului meciului FC Zimbru – FC Tipaspol. Ulterior publicat pe site-ul oficial al clubului.

Ziua 26. Am asitat la antrenamentele echipei FC Zimbru.

Ziua 27. Înpreună cu îndrumătorul meu, Vitalie Gramada, am înregistrat declarațiile fotbaliștilor Maxim Potarniche și Dmitrii Climovici în ajunul meciului cu FC Saxan.

Ziua 28. Am montat împreună cu ofițerul de presă al echipei video filmat în ziua precedentă și care l-am publicat pe site.

Ziua 29. Am urmărit meciul dintre FC Zimbru – FC Saxan, jucat în deplasare, pe canalul de youtube live. Am prezentat pe site rezultatul meciului.

Ziua 30. Am urmărit procesul de montare a rezumatului meciului din ziua precendentă și a înregistrărilor video cu declarațiile antrenorilor de la conferința de presă.

Bibliografie

Bland, Michael, Theaker, Alison, Wragg, David. Effective Media Relations: How to get results. Ediația a 3-a. Londra: Chartered institute of public ralations. 2005. 143 p.

Blythe, Jim. 100 idei geniale de relații publice. București: Editura Adevărul, 2011. 223 p

Chiciudean, Ion. Gestionarea imaginii în procesul comunicării. Bucuresti: Editura Licorna, 2000. 63 p.

Coman, Cristina. Relațiile Publice și Mass-Media. Iași: Editura Polirom, 2000. 166 p.

Dagenais, Bernanrd. Campania de relații publice. Iași: Editura Polirom, 2003. 344 p.

Dagenais, Bernanrd. Profesia de relaționist. Iași: Editura Polirom, 2002. 232 p.

David, George. Relații Publice. Garanția succesului. București: Editura Oscar Print, 2010. 304 p.

David, George. Tehnici de Relații publice. București: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, 2007. 229 p.

Davis, Aeron. Public realations, politics and the mass media in Britain. Manchester: Manchester University Press, 2002. 222 p.

Green, Andy. Comunicarea eficientă în relațiile publice. Crearea mesajelor și relațiile sociale. Iași: Editura Porom, 2009. 304 p.

Iacob, Dumitru, Cișmaru, Diana-Maria, Pricopie, Remus. Relatiile publice: eficienta prin comunicare. Bucuresti: Editura Comunicare.ro, 2003. 185 p.

Iacob, Dumitru, Cișmaru, Diana-Maria, Pricopie, Remus. Relațiile publice: coeziunea și eficiența prin comunicare. Ediția a 3-a, revezută. București: Editura Comunicare.ro, 2011. 271 p.

Ledingham, John, Bruning Stephen. Public Relation as Relationship Management. Mahwah: Lawrence Erlbaum Associates, 2000. 245 p.

Marian, Ovidiu, Cosmin ,Cristian. Comunici, deci existi: instituția purtătorulu de cuvânt într-o societate a comunicării. București: Editura Scripta, 2006. 112 p.

Mircea, Dan. Tehnici de Relații publice. București, 2004. 132 p.

Newsom, Doug. Totul despre relațiile publice. Iași: Editura Polirom, 2003. 688 p.

Newsom, Doug, Carrell, Bob. Redactarea materialelor de relații publice. Iași: Editura Polirom, 2004. 504 p.

Oliver, Sandra. Strategii de Relații Publice. Iași: Editura Polirom, 2009. 224 p.

Popescu, Cristian-Florin. Dicționar explicativ de Jurnalism, Relații Publice și Publicitate. București: Editura Tritonic, 2002. 532 p.

Sullivan, Marguerite H. Un birou de presă responsabil: Ghidul unui inițiat. Viena: Regional Program Office, 2002. 72 p.

Wilcox, Dennis L., Cameron, Glen T., Ault, Phillip H., Agee, Warren K.. Relații Publice. Strategii și tactici. București: Curtea veche, 2009. 624 p.

Surse online:

www.creeaza.com (vizitat 2.05.2015)

www.dexonline.ro (vizitat 20.03.2015)

www.ghdinu.wordpress.com (vizitat 30.04.2015)

www.jurnal.md (vizitat 21.04.2015)

www.juventus.com (vizitat 27.03.2015)

www.pcabrasov.mpublic.ro (vizitat 8.03.2015)

www.theguardian.com/gnm-press-office (vizitat 10.03.2015)

www.uefa.com (vizitat 11.03.2015)

www.whitehouse.gov/briefing-room (vizitat 28.02.2015)

www.zimbru.md (vizitat 13.03.2015)

www.4uth.gov.ua/usa/english/media/pressoff/what.htm (vizitat 1.04.2015)

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4