Manualul de Identitate Vizuala al Consiliului Judetan Satu Mare

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Imagine și relații publice………………………………………………. 5

CAPITOLUL 2. Comunicarea și gestionarea imaginii ……………………………..6

2.1. Conceperea Mesajului………………………………………………………………………….8

2.2. Canale de comunicare …………………………………………………………………………8

2.3. Imaginea organizației și identitatea acesteia……………………………………………9

CAPITOLUL 3. Identitate vizuală ………………………………………………………….12

CAPITOLUL 4. Manualul de identitate vizuală……………………………………….14

4.1. Structura generica a manualului de identitate vizuală ……………………………. 14

4.1.1. Semnătura vizuală și regulile de aplicare a acesteia ……………………………. 15

4.1.2. Exemple practice a cum va fi aplicată semnătura vizuală pe diferite tipuri de materiale …………………………………………………………………………………………………………….21

4.1.3. Utilizarea corectă a semnăturii vizuale în mediile vizuale………………………22

CAPITOLUL 5. Manualul de identitate vizuală al CJ Satu Mare ……………..24

5.1. Heraldica, simbolurile și denumirile din cadrul CJ Satu Mare ………………….27

5.2. Spațieri impuse …………………………………………………………………………………..28

5.3. Standardul grafic propus al denumirilor din cadrul CJSM ……………………….30

5.4. Reguli de utilizare a elementelor de identitate vizuală unitară ………………….31

5.4.1. Reguli generale ………………………………………………………………………………..31

5.4.2. Formatul textelor oficiale editate în CJ Satu Mare ……………………………….31

5.4.3. Modul de prezentare și forma documentelor emise de

Cabinetul Presedintelui și Direcțiile, Serviciile și birourile din cadrul

CJ Satu Mare. Exemple………………………………………………………………………..33

5.4.4. Modul de prezentare și forma documentelor interne în relația cu

celelalte servicii sau/și

cu extereriorul…………………………………………………………………….34

5.5.1 Formatul diferitelor material promoționale necesare promovării

imaginiiCJSM ……………………………………………………………………34

5.5.2. Formatul cărtilor de vizită ale functionarilor publici din CJSM……………35

5.6. Modalitățile de colaborare și de realizare a documentelor și acțiunilor care beneficiază de finanțare sau donații din partea Consiliului Judetean/Judetului Satu Mare……………………………………………………………………………………..37

5.7. Excepții admise: inscripționari pe alte materiale decit HÂRTIA : metal, sticla, textil, plastic, lemn precum si publicatii electronice (web, CD-Rom, video-audio) ……37

5.8. Modelul de prezentare grafică pentru un comunicat de presă ……………… 38

5.9. Lista adreselor de e-mail din CJSM și modalități de comunicare electronic interioară ………………………………………………………………………………….40

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………41

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………42

Capitolul 1. Imaginea și relațiile publice

Organizare și administrarea sistemului de relații comerciale, economice, administrative, culturale, mediatice sau politice în care este implicată firma sau organizația este activitatea principală a departamentului de relații publice. Ele au rolul de a dezvolta o comunicare eficientă între mediul intern si cel extern al organizației și de a pune baza unei strategii eficiente de comunicare și politicile acesteia. Toate aceste acțiuni ale departamentului de relații publice au scop final construirii unei imagini care să poate să identifice organizația, astfel legându-se relații bune și profitabile cu diferite categorii de public consumator. Prin creerea unei imagini pozitive a propriei organizației se urmărește consolidarea a unei relații de încredere între organizație și partenerii acesteia.

Imaginea este considerată ca și obiect de patrimoniu al organizației putând fi moștenită (imagini ale unor firme care au rezistat și au traversat mai multe decenii devenind un simbol puternic al firmei și un factor principal în promovarea produselor firmei sau serviciile organizației), putând fi parte a totalitatea bunurilor sau apreciată subiectiv ca și o dimenisune nematerială dar care tot poate fi apreciată în valoare monetară. Ea se administrează la fel ca orice bun patrimonial al organizației. O imagine pozitivă a organizației poate să aibă un impact puternic asupra reușitei acesteia iar una negativă va afecta considerabil organizația și va avea o contribuție mare la eșuarea acesteia.

Acest concept de imagine este folosit de aproape trei decenii în limbajul comercial prin care se definește reprezentarea pe care publicul și-o formează în legătura cu niște produse sau servicii oferite, un brand sau o organizație. Imaginea reprezintă totalitatea gândurilor, opiniilor, atitudinilor, prejudecăți, experiențe asupra unei organizații.

Termenul nu se refera, restrictiv, la reproducerea materiala a unei realitati date, ci, în primul rând, la un atribut al vietii psihice (capacitatea psihicului uman de a construi reprezentari mentale). Pentru ca ne aflam pe tarâmul comunicarii vom duce mai departe explicatia si vom vorbi despre imagini ca reprezentari ale indivizilor care comunica atât despre ei însisi cât si despre lume în general (institutii, organizatii, fluxuri informationale etc.).

Ea nu apare peste noapte ci se formează progresiv, în timp, prin toate informațiile obținute din presă, promovare prin publicitate, opiniile angajațiilor și opiniile publicului care a avut măcar o experiență cu organizația.

Organizație trebuie să se identifice cu categoriile de public cu care aceasta interacționează pentru a putea creea o imagine adecvată și o prezentare corectă a obiectivelor organizației. De exemplu, firmele mici sau mijlocii trebuie să ia în calcul cinci tipuri de public: clienții, furnizorii, comunitatea și concurența. De cele mai multe ori o opinie nu este formată auzind un spot publicitar sau citind despre într-un ziar ci din ce aud de la alte persoane care au avut o interacțiune directă cu organizația. De aceea este mereu important să se stabiliească relații bune cu orice persoană indiferent de nevoile acestuia. Cei mai mulți oameni care au rămas cu o impresie pozitivă despre organizație, în urma serviciilor prestate, comportamentului amiabil față de ei și încrederea formată, se vor întoarce și vor spune și la ceilalti din jurul lor.

Capitolul 2. Comunicarea și gestionarea imaginii

Rezultat al procesului de comunicare, imaginea este cea care face posibila cristalizarea opiniilor, convingerilor, atitudinilor, credintelor. Adevarate sau false, pozitive sau negative, imaginile duc la sustinerea, modificarea sau respingerea unei idei si au o influenta puternica asupra comportamentului uman.

Marca este destinată să ajute la identificarea bunurilor sau a serviciilor a unei organizații și la diferențierea lor fața de cele oferite de concurență. O marcă bună înseamnă garantării întodeauna a unor produse sau servicii de calitate. Ea readuce aminte publicului atributele pe care produsele sau serviciile le au și avantajele de care beneficiază dacă le folosesc. De cele mai multe ori oamenii se idenitifică cu o marcă iar în cele din urmă aceasta le va defini valorile consumatorului sau concepțiile acestuia.

Câteva avantaje ale marcării ar fi faptul ca prin numele de marcă ajută organizația sa prelucreze mai ușor comenzile, să atragă o clientelă fidelă și profitabilă, ajută la segmentarea pieții și oferă protecție produselor fiind dificil de copiat același caracteristici de către concurență.

Un nume de marcă trebuie să sugereze întodeauna ceva legat de avantajele de care vor beneficia consumatorii, să fie ușor de pronunțat și de ținut minte, să fie caracteristic. Printr-o marcă de succes produsul va satisface și nevoile psihologice ale oamenilor determinând încredere în acele produse/servicii respectiv în firmă/organizație.

Comunicarea este definită ca procesul prin care se transmite de către emițători un mesaj și primirea acestuia de către receptori. Pot fi mesaje scrise, verbale cât și mesaje non-verbale transmise prin limbajul corpului. Deci, prin orice lucru pe care îl facem noi transmitem ceva, comunicăm, chiar și atunci când nu facem ceva tot transmitem un mesaj.

Cuvintele se folosesc pentru a exprima niște idei pe care le avem în mintea noastră. Procesul de exprimare a acestor idei se numește codificare iar receptorul care primește mesajul ae capacitatea de a atribui sens cuvintelor și astfel se face decodificarea. Însă de multe ori mesajul poate fi înțeles greșit nefiind identic cu ceea ce emițătorul a vrut să spună și datorită faptului că experiențele oamenilor sunt diferite iar această posibilitate de a eșua în comunicare se poate întâmpla în orice situație. De multe ori una din motivele pentru care se întamplă acest lucru este nerăbdare. Oamenii se grăbesc și sunt mai dispuși să execute anumite sarcini decât acordarea unui timp în plus pentru a se face sigur că a înțeles mesajul așa cum a fost transmis sau cei care transmit mesajul nu se asigură că receptorul l-a primit așa cum trebuie presupunând că a înteles din prima. Aceste probleme de comunicare există în orice organizație iar ele trebuie rezolvate în cel mai scurt timp. O bună comunicare în organizație va face ca aceasta să prospere mereu dar o comunicare proastă va face ca organizația să stea pe loc și să nu aibă rezultatele dorite sau așteptate de către publicul consumator. De aceea trebuie să se aloce o atenție mare comunicării ca feed-back-ul să fie pozitiv. Comportamentul non-verbal trebuie să exprime ceea ce emițătorul spune verbal.

Pentru a stabili o comunicare eficientă între mediul intern al organizației sau cel extern, publicul consumator, trebuie să se consolideze un sentiment de încredere între cei doi iar principala persoană care este obligată să aibă această comunicare bună este cea care are autoritate. Tot timpul trebuie să vină din partea celor mai de sus și apoi vine și din partea angajațiilor sau din partea organizației și apoi vine și din partea publicului. Publicul, în mediul economic, înseamnă orice persoană, grup de interese sau organizație care are o intercațiune directă sau indirectă cu organizația în sine.

Pentru a avea o comunicare de succes între organizație și publicul cu care interacționează trebuie luat în vederea construirea unei cooperări multifuncționale prin care angajații înteleg și văd o imagine mai largă când vine vorba despre relația cu clienții iar buna desfășurare a comunicării este responsabilitatea lor. Astfel, clienții vor fi satifăcuți și pe plan psihologic știind că a făcut afacerea cu oamenii potriviți. Pe măsură ce lucrurile cresc și se dezvoltă clienții vor avea așteptări tot mai mare așa că trebuie să se asigure o stabilitate în comportamentul angajațiilor față de clienți. Mereu să se asigure că este comunicare bună chiar dacă se întamplă să fie o zi mai proastă. Un mod bun de a vedea unde sunt probleme este creerea uni baze de date în care clienții pot să iși spună opinia despre cum au fost tratați, lipsurile care există în serviciile aduse și experiența pe care a avut-o cu organizația.

Din perspectiva relatiilor publice, cum am spus mai sus, imaginea este obiect de patrimoniu. Deci ea trebuie gestionată tinându-se seama de faptul ca o imagine bună formată de către public asigură succesul activității, iar o imagine negativă despre organizație poate însemna, în ultima instanță, cu însăși disparitia organizației. Așa că, un rol fundamental îl au mesajele. Sunt doua tipuri de mesaje foarte importante:

Mesaje functionale, care sunt rezultate din activitatea organizatiei. Ca și caracteristici putem observa veridicitate, coerența, credibilitate, stabilitate, posibilitatea de a fi verificate, observate. Public tință către care sunt transmise sunt furnizorii, clienți, investitori, parteneri de afaceri, consumatori.

Mesaje deliberate care sunt destinate promovării imaginii. Au ca functie principală informarea publicului consumator, explicarea și mentinere organizației în spațiul vizibilității.

2.1. Conceperea mesajului

Pentru a avea un mesaj bine înteles, o comunicare precisă, trebuie să se abordeze un principiu esențial al comunicării. Acest principiu se numește Regula celor 5 întrebări: Cine (care este sursa meajului transmis), Ce (care este conținutul mesajului), Unde, Când și De ce. Prin omiterea unui dintre aceste întrebări va rezulta o comunicare imprecisă și posibil ca feedback-ul așteptat să nu fie cel dorit. Organizația trebuie să se asigure că comunicarea cu receptorii este concretă, la obiect și are logică. Dacă aceste criterii se întrunesc atunci comunicarea va fi una reușită.

2.2. Canale de comunicare

Există doua moduri prin care mesajul prin care acesta poate fi transmis iar aceste canale sunt: personale sau nepersonale. Dacă se folosește un canal personal înseamnă că acolo există o comunicare directă între două sau mai multe persoane. Canalele personale sunt alcătuite din trei canale foarte importante. Canalele mediatoare care sunt formate din agenții de vânzări ai unei firme și care intră în contact direct cu publicul țintă și face legătura cu produsele sau serviciile oferite de organizație. Canalele expert care sunt formate din experți într-un domeniu și care fac afirmații în fața cumpărătorilor influențând astfel decizia lor în vederea cumpărării produsului sau folosirea serviciilor organizației. Și ultimul canal este cel social format din prieteni, vecini, membrii ai familii sau orice persoană care face parte din mediul social înconjurător. De cele mai multe ori acest canal are impactul cel mai mare în procesul decizional fiind știu faptul că majoritatea oamenilor fac decizii și în funcție de părerile sau experiențele celor din jur legate de o organizație. Dacă cei din jur au avut o experiență pozitivă atunci persoana în cauză va avea încredere să apeleze la aceași organizație dar dacă persoanele din jur au avut experiențe negative atunci această persoană va evita contactul.

Canalele nepersonale sunt canalele prin care se produce o comunicare indirectă cu organizația și nu presupune existența unei interacțiuni personale. Aceasta se face prin mijloacele de informare. Ele constau în diferite tipărături cum ar fi ziarelele sau revistele, prin mass-media, pe cale tehnologica (CD-uri, video-uri, etc) și prin afișaj publicitar.

2.3.Imaginea organizației și identitatea acesteia

Există o diferență mare intre identitatea vizuală a unei organizații și imaginea acestuia. Imaginea, cum am spus și mai sus, este modul în care publicul consumator va percepe organizația în cauză. Opiniile formate, încrederea și relaționarea față de aceasta. În schimb, identitatea se referă la modul în care organizația va urmări să se regăsească în fața publicului consumator.

Organizația își creează identitatea cu scopul de a consolida imaginea publicului despre organizație în sine, imagine care este determinată pentru orice individ de mai mulți factori. În acest fel se creează o imagine puternică care are puterea de a stârni dorințele și curiozitatea publicului consumator. Imaginea va purta un mesaj concret și unic care va prezenta principala calitate și poziția produsului, serviciilor sau a organizației pe piață.

Această imagine a unei afaceri se construiește pe doua planuri: cel intern și extern. Imaginea internă ține de identitatea percepută a firmei de către angajații ei iar cea externă se referă la ceea ce văd și rețin clienții și alți parteneri de afaceri. De aceea este nevoie să se gestioneze comunicarea și relațiile publice ca oricare altă activitate managerială, acordându-i-se o importanță pe măsura.

Ea nu este construită și folosită la întâmplare ci se înscrie într-o perspectivă strategică a departamentului de comunicare și se realizează zi de zi prin diverse acte de comunicare. Pentru a avea o imagine puternică întreprinderea va trebui să-și definească mai întâi într-un mod clar și pe durată prioritățile sale. Ea trebuie să-și clarifice intențiile pe care le are: să stabilească un contract cu diverși parteneri, să întrețină niște relații deja inițiate, să-și crească vânzările, să dezmintă un zvon, etc. De asemenea, ea trebuie să vadă la ce scară aplica planul de comunicare: intern, doar cu anumiți parteneri, cu comunitatea locale, direct cu consumatorii, etc. De aceea trebuie să se acorde timp de reflecatare la orientarea strategică ce o va aborda. În fine, cum comunicare nu este o știință exactă, pentru o astfel de strategie trebuie asociate logica și intuiția. O imagine asupra unei organizații nu va putea fi creată peste noapte, de aceea aceasta se dobândește în timp.

Relațiile publice nu reprezintă exclusivitatea nimănui. La nivel mai scăzut sau dimpotrivă, ridicat, ele se practică peste tot, chiar dacă de cele mai multe ori în mod empiric.

Pentru o organizație, indiferent de domeniul în care aceasta activitează, este necesar ca relațiile cu partenerii de afaceri să fie de calitate, durabilă și foarte bine fundamentată. Cea mai mare parte a organizațiilor preferă să construiască relații pe termen lung cu furnizorii și clienții lor, deoarece acest tip de relații și-a dovedit eficiența în timp și aduce întodeauna un rezultat pozitiv atât organizației cât și partenerilor acestuia. Domeniile industriale și farmaceutice de exemplu sunt exemplare din acest punct de vedere; este foarte greu să pătrunzi pe această piață dacă nu ești cunocut sau nu ai pe nimeni care să poată să te introducă. Se stabilesc alianțe de încredere, parteneriate de distribuție și de furnizare a materiilor prime pe baza vechilor relații, astfel încât este relativ dificil pentru o firmă necunoscută să pătrundă ușor în acest domeniu. Însă cu niște relații bine închegate această întrare pe piață este posibilă.

Gestionarea imaginii

Gestionarea imaginii trebuie facută cu aceeași grijă pentru firmele din domeniul de larg consum, cât și din sectoare mai aplicate. Pentru afacerile mai mici, nu sunt considerate eficienta sau posibile din punct de vedere financiar dar și a feedback-ului a reclamelor publicitare foarte mari. Există mereu trucuri pentru a face cunoscută oferta proprie. Se poate apela la mica publicitate prin anunțuri bine gândite care ies în evidență, articole în presa locală, distribuție stradală, etc.

Dacă prin a comunica întelegem a construi imaginea întreprinderii, a comunica bine vizează atașarea unei imagini pozitive și coerente pentru organizație. Comunicarea întreprinderii nu se decide la întâmplare ci se înscrie într-o traiectorie bine definită. Misiunea sa este să poziționeze organizația, să-i dea personalitate, să poate fi recunoscută de toate categoriile sale de public și o identitate distinctă de cea a concurenței.

Dacă firma optează pentru realizarea unor cataloage de prezentare a produselor/serviciilor sale, ea poate face acest lucru fie în mod clasic, tipărit, fie prin intermediul Internetului. Cataloagele de prezentare a ofertei unei companii se constituie ale însele în purtători de imagine și pot determina reacții favorabile, chiar de cumpărarea din partea potențialilor clienți.

Prezentarea articolelor în cadrul unui catalog ridică, în esentă, problema modului de dozare a informații scrie și a imaginilor, astfel încât paginile să nu fie nici inconsistene, dar nici aglomerate. Sunt comercianți care optează pentru un articol pe pagină în mai mult de jumătate de catalog, oferin articole de același fel care variază în jurul aceleiași nume. Alți comercianți preferă însă să așeze până la opt articole pe aceeași pagină, prezentând astfel articole cu prețuri diferite. Ceea ce este cu adevărat important este tipul de produs prezentat.

Privirea trebuie susținută cu stimulenți vizuali care să incite și să capteze interesul. Pentru a seduce clientul, fotografiile joacă un rol important. Ele pot prezenta obiectul în sine sau în situația de utilizare. Textul are un rol secundar. El cuprinde descrierea caracteristicilor tehnice dar stabilește în același timp o legătură personală cu cititorul. Acest lucru se poate realiza prin intermediul unei mici povestiri, anecdote sau mărturii.

Cadourile de afaceri reprezintă o atenție obligatorie pe care companiile trebuie să o aibă în vedere dacă vor să aibă relații bune și de durată cu partenerii lor. Ele se trimit cu ocazia sărbătorilor importante, a Anului Nou sau în cazul aniversării organizației partenere. În România cele mai multe cadouri se oferă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Trebuie luat în vedere ca mesajul cadoului să fie acela de consolidare a relațiilor dintre parteneri, să fie atât creativă cât și îmbinată cu respectarea regulilor de bun simț. Se recomandă cadouri care au utilitate la birou gen pixuri, agende, calendare, ceasuri de birou. Cadourile nu trebuie să fie scumpe ca să nu dea naștere la interpretări.

Comunicarea și consolidarea legăturilor cu partenerii de afaceri sunt două lucruri vitale pentru orice firmă. Deși aceste activități urmează de obicei niște reguli destul de stricte, există mereu loc pentru imaginație.

În următorul capitol vom prezenta ce înseamnă și cum se formează identitatea unei organizații.

Capitolul 3. Identitate vizuală

Identitatea vizuală joacă un rol important în modul în care o organizație, instituție sau un program se prezintă mediului extern sau intern al acestuia. Ea este imaginea de ansamblu care se formează și care se impregnează în mintea clienților, investitorilor sau angajatilor care au o legătura directă sau indirectă cu aceasta. Construirea unei identități vizuale este cheia principală a departamentului de comunicare de dezvoltare prin care se mentine sau se îmbunătățeste această imagine reprezentativă a organizației conform obiectivului pe care aceasta îl are. Ea exprimă valorile unei organizații, ambițiile, scopul și caracteristicile personale. Conferă o stabilitate organizației și poate fi foarte ușor recunoscută sau identificată de către receptori. Mai exact ea face legătura între clienți și organizație.

Identitatea vizuală nu este ceva nou ci se practică de mii de ani. Incă de acum 7000 de ani, strămoșii noștrii din Transilvania obișnuiau să-și inscripționeze marca lor personală (de obicei numele lor) pe vasele de ceramică pe care le produceau. Fiecare familie regală a avut de-a lungul istoriei un simbol specific care îi reprezentau oferindu-le astfel un plus de putere iar simbolul lor sau al cetății pe care o dețineau îl duceau și îl instalau pe fiecare pământ cucerit ca lumea să știe cine guvernează în locul respectiv. Hainele lor, armurile, scuturile, întrările în cetăți, manuscrisele, toate acestea purtau sigiliul regal. Biserica la rândul ei a creat poate cele mai recunscute și puternice mărci de identitate precum crucea crestină, Steaua lui David reprezentativă a iudaismului, semiluna și steaua care reprezintă islamismul. Aceste simboluri au ajuns să reprezinte tot ce aceste culte au ca și valori, convingeri, idei sau mărturisiri de credință. Ele au făcut posibilă adunarea tuturor celor care împărtășeau aceleași convingeri religioase sau culturale la un loc.

Pe parcursul aceștori ani conceptul identității vizuale a unei mărci sau organizații s-a dezvoltat tot mai mult pe măsură ce industria și puterea economică a crescut și ea iar cea mare viteză de răspândire a început să o aibă din perioada Revoluției Industriale atunci când se trecea de la mica întreprindere de producție mică la producție de produse în masă. În ziua de azi s-a ajuns ca ea sa însemne aproape totul și să faca cea mai mare diferență. Urmașul sigiliului este binecunoscutul logo, el fiind reprezentantul suprem al unei afaceri în mediul extern sau intern. Folosirea unui logo a ajuns să fie de mare importanță și să facă parte din identificarea ei iar în timp a reușit să dețina mai multă putere decât doar a identificării. O organizație foarte bine dezvoltată pe partea de imagine care are o identitate puternică vizuală reușește să facă diferența și în modul în care oamenii iau anumite decizii cu privintă la cumpararea unor produse, beneficierea de unele servicii sau cine să-i reprezinte.

O dată cu dezvoltarea și a mediei si a tehnologiei rolul ei în identificarea unor organizații a crescut exponențial. Media are o mare influentă asupra creerii unei opinii despre o instituție și o influnță imensă asupra activității decizionale așa că în momentul de față ea deține o mare putere. De aceea majoritatea instituțiilor folosesc această cale ca să-și facă văzută imaginea în zone cât mai lărgite și să prindă la un public cât mai mare. Se folosesc de apariții în ziare, televizior, publicitate stradală, afișe, apariții pe site-urile de socializare, etc.

Identitatea vizuală joaca un rol semnificativ în modul în care organizarea se prezintă ayay în fața persoanelor de interes extern cât și cei interni. În termeni generali, ea exprimă valoarile și ambiția oranizației, afacerea ei și caracteristicile. Ea oferă vizibilitate și recunoaștere organizației. Indifirent de organizație, non-profit sau cu profit, este vital ca oamenii să te cunoască și să-și amintească numele.

Ea este formată din mai multe elemente vizuale care puse toate laolaltă rezultă o imagine personalizată și unică reprezentativă a organizației. Ca să se mențină aceasta organizațiile pun la dispoziție un manual de identitate vizuală în care se prezintă modul în care aceste elemente sunt folosite.

Capitolul 4. Manual de identitate vizuală

Manualul de identitate vizuală este un ansamblu de elemente vizuale prin care o instituție se face remarcată si diferențiată de alte instituții similare. Totodată, reprezintă si un sistem de reguli în privința cum va fi reprezentată instituția in public din punct de vedere vizual.

Acest manual este de o importanță imensă si face parte ca pion principal în dezvoltatarea strategiei de comunicare. Îi dă personalitatea instituției, valoare și unicitate. Se poate regăsi în format electronic atasat pe site-ul instituției, sub forma unei broșuri sau a unei cărți.

Orice organizație care își dorește să aibă continuitate, recunoaștere și să poate să fie identificată de fiecare dată când aceasta se va prezenta mediului intern sau extern al organizației va fi nevoită să pună la dispoziție acest manual prin care se specifică exact care sunt elementele care compun semnătura vizuală, care este modul în care acesta este prezentat corect în funcție de locul unde este prezentat sau pe ce fel de materiale și câteva exemple negative prin care se arată cum nu se va folosi semnătura vizuală și totodata cum arată când aceasta este folosită necorespunzător cerințelor impuse de către aceasta.

Acest sistem de reguli cuprinde toat felul de elemente și specificații tehnice legate de ce fel de culori se folosesc în semnătura vizuală, ce fel de forme are și ce înseamnă aceasta, fonturile care se folosesc la tipărirea sloganului sau a logo-ului dacă acesta este un logo tipografic și multe alte elemente care vor fi prezentate mai jos.

4.1 Structura generică a manualului de identitate

Un manualul de identitate vizuală trebuie să conțină urmatoarele trei mari capitole prin care se va prezente elementele care fac parte din semnătură, modul corect în care acestea sunt aplicate și exemple concrete și modul incorect în care acestea ar putea fi utilizate și câteva exemple. La fiecare capitol se vor prezenta in detaliu fiecare element sub formă de subcapitole prezentate. Strutura manualului de identitate vizuală trebuie să arate și să aibă următoarele lucruri: semnătura vizuală și regulile de aplicare a acestie, exemple practice a cum vor fi aplicate semnatura vizuală pe diferte tipuri de materiale, utilizarea corectă a semnăturii vizuale în mediile vizuale

4.1.1 Semnătura vizuală și regulile de aplicare a acesteia

În primul capitol al manualului se va prezenta tot ce ține de semnătura vizuală a organizației, ce înseamnă ea, cum se formează și totodată reguli și excepții.

Rolul și importanța organizației

Organizația este o entitate, sub forma unei instituții sau asoțiații, care are un colectiv înzestrat cu același țeluri și care are o legătură cu mediul extern. Sunt mai multe feluri de organizații precum corporații, guverne, organizații non-guvernamentale, organizații internaționale, forțele armatei, organizații de caritate, universități, etc.

O organizație care are stabilit ca scop îndeplinirea unor obiective se mai numește și organizație formală. În structura ei se specifică cum sunt divizate țelurile și cum sunt acestea reflecate în subdivizile organizației. Structura este fondată pe divizii, departamanete, secțiuni, funcții. Acestea sunt inter-legate prin relațiile de comunicare dintre angajați și organizație sau mediul extern și organizație.

Organizațiile sunt niște grupuri mari de oameni între care există relatii sociale si psihologice. Interacțiunile si necesitatea de interdependență dintre oameni, dintre grupuri si chiar dintre organizatii  sunt focusate pe ducerea la împlinire a aceluași scop. Chiar daca în cadrul organizatiilor exista sisteme si subsisteme diferite ca natura, compozitie, structura si finalitate (sistemul tehnologic/ de productie, sistemul psihologic, sistemul sociocultural etc.), acestea nu pot fi private în sine, indiferent de oamenii care le populeaza si le sustin, si mai ales în afara comportamentelor umane si interumane.

 În zilele noastre asistam la un proces amplu si continuu de multiplicare si diversificare a formelor de organizare a vietii sociale, la aparitia unor modalitati de actiune cât mai adecvate pentru rezolvarea optima a problemelor ce se pun. Printre variatele instrumente de care societatea se foloseste pentru a-si asigura buna functionare, organizatiile sociale ocupa un loc deosebit de important. Organizatiile economice, cele politice, juridice, militare, artistice, administrative, scolare etc. sunt tot atatea mecanisme care pun în miscare oamenii în vederea obtinerii unei eficiente sociale si individuale maxime. Unii psihosociologi considera ca aparitia în masa a organizatiilor este o trasatura distinctiva a societatii contemporane care o diferentiaza de alte tipuri de societati în care un asemenea fenomen fie nu era prezent, fie nu cunoscuse o amploare asa de mare. "Succesul marilor organizatii constituie una dintre caracteristicile esentiale, daca nu chiar cea fundamentala a societatilor moderne. Omul modern nu poate actiona decât de-a lungul si în cadrul marilor organizatii." Daca secolul al XIX-lea a fost secolul individualitatilor, secolul XX este unul al colectivitatilor organizate, al marilor organizatii. Pentru determinarea acestui tip de societate s-a creat chiar si un termen special, cel de societate organizationala sau organizata, în care organizatiile ce cuprind tot mai multe domenii ale vietii oamenilor imprima un caracter cu totul aparte vietii sociale, de eficienta lor depinzând eficienta întregii societati.

Orice organizație are un rol pentru care ea activează iar aceasta se va prezenta în acest subcapitol. Cu ce se ocupă, care este piața ei de desfacere sau care este publicul căruia îi este de întrebuință și ce importanță are ea în mediul extern sau intern al organizației.

Personalitatea, coordonate de dezvoltare, atribute ale instituției

În acest subcapitlo se vor prezenta valorile pe care organizație le are și prin care ea vrea să-și atingă scopurile propuse. Să se descrie cultura existentă în mediul intern al organizației dar și modalitatea prin care organizația relaționează cu mediul extern în scopul atingerii obiectivele propuse ale organizației. Se mai poate prezenta stilul de management sau alte atribute reprezentative ale organizației.

Orice firmă reprezintă mai mult decât ceea ce produce sau vinde. Ea are o idee de bază asupra activității sale, o personalitate care se răsfrânge asupra tuturor acțiunilor sale. Identitate comunicată a unei întreprinderi reprezintă manifestarea vizibilă a personalității ei. De aceea, stabilirea modului de comunicare a firmei trebuie să plece nu doar de la obiective precise și punctuale, ci mai ales de la o primă definire clară a ceea ce reprezintă personalitatea, eul companiei.

O organizație este fondată din valori, convingeri, atitudini și modalități de comportare pe care angajații le impărtășesc sau le folosesc in fiecare zi în lucrul pe care îl fac. Această cultură determină cum vor descrie angajații locul unde lucrează, cum înteleg afacerea sau cum se văd pe ei ca și parte a organizației.

Fiecare organizație are o personalitate proprie care o face unică și prin care se diferențiază față de celelalte organizații similare. O organizație trebuie să aibă în cultura ei valori precum transparența și corectitudine, atât față de proprii angajați cât față de cei din mediul extern. Să-și asume responsabilitatea asumată și să fie dedicată în fiecare activitate pe care o intreprinde. Să de-a dovadă de profesionalism. Să fie orientată către public si să aibă în vizor progresul. Să ofere un grad mare de încredere.

Ca și stil de comunicare, organizația trebuie să fie increzătoare pe sine, rabdpătoare. Să fie relevantă generației tinere dar în același timp să poate să mențină legătura strânsă cu ceilalți. Să fie prietenos dar într-un mod profesional.

Semnătura vizuală: simbol, logotip, slogan

Un logo (abrevierea de la logogramă) este un semn grafic, o emblemă sau un simbol folosit de către întreprinderile comerciale, organizațiile și chiar și de persoane individuale. Identitatea vizuală este de cele mai multe ori reprezentată prin trei elemente. Există un element vizual care este denumit logo sau simbol. Un al doilea element este cel textual care este defapt denumirea organizației si care în majoritatea cazurilor apare împreuna cu elementul vizual și mai este un al treilea element, cel vocativ cunoscut ca și slogan și este reprezentată printr-o sintagmă care spune despre tendința organizației.

Logo-ul este una dintre piesele importante ale strategiei de comunicare prin care o organizație/companiei/produs se evidențiază și prin care este reprezentată identitatea organizației. El are un impact imens asupra publicului deoarece este foarte ușor de memorat și se poate face o asociere foarte ușoară între serviciile sau produsele oferite și firma în sine.

Design-ul de logo-uri este o ramură importantă a design-ului grafic și una dintre cele mai grele domenii de perfecționat. Ea este imaginea care cuprinde întreaga organizație. Ele trebuie să prezinte cel mai bine organizația și să spună povestea acestuia. De aceea nu este recomandat ca aceste să se schimbe de foarte multe ori aducând mai degrabă daune decât beneficii. Mai recomandat este de a se stabili un logo sigur si doar de a face mici schimbări în funcție ce afacerea se dezvoltă.

De aceea un logo de succes trebuie să fie simplu, adecvat instituției pe care o reprezintă și diferit față de celelalte instituții. În vederea construirii unui logo sau îmbunătățirii unuia deja existent este foarte important apelarea la serviciile unor firme de specialitate în acest domeniu.

În manualul de idenitate se va preciza ce înseamnă logoul organizației, din ce este compus și cum sunt așezate elementele și în cazul în care logo-ul are mai multe variante sa va prezenta toate variantele și cum și când se va folosi într-un fel sau altul.

Chiar dacă nu este la fel de important ca și logo-ul, sloganul are și el un loc aparte în semnătura vizuală a unei organizații. El este elementul care defineste tendinte noi ale organizației și se poate schimba de mai multe ori în funție de sezonul în care organizația se află. Se poate ca într-un sezon organizația seă nu aibă parte de niciun un slogan, asta rămânând la decizia departamentului de comunicare a organizației. Un slogan care schimbă mai de multe ori imprimă o oarecare dinamicitate organizației, asta în cazul în care de fiecare dată sloganul să fie foarte bine ales, să fie relevant și să prindă la publicul larg. Un slogan care nu este schimbat imprimă un sentiment de seriozitate, soliditate, face ca organizație să pară statornică. Acest tip de slogan este preferat de marea majoritate dar nu este o regulă, care e mai bun sau nu ci totul depinde de dorința celor care conduc organizația și daca este facută cu profesionalism ambele tipuri pot sa aibă un impact mare.

Cei care vor folosi semnătura vizuală a organizației va trebui să fie atenți atunci când o vor utiliza ca să apară sloganul care este în acel moment și nu unul care a fost și să se respecte regulile de afișare a acestuia.

forme permise de utilizare

Se vor prezenta formele permise de utilizare a semnăturii vizuale în funcție de mărimea la care se va printa, pe ce se va printa, etc.

spațierile impuse

Daca în document se prezintă și alte logo-uri atunci între ele se folosi spațiere impusă în așa fel încât logo-ul și sloganul vor beneficia de vizualitate maximă.

Specificații culori de firmă și exemple de imprimări pe culori închise sau deschise

Un factor important în consolidarea unei semnături vizuale este asocierea acestuia cu o culoare sau cu o combinație de culori. Alegerea culorilor potrivite vor ajuta mai mult la impregnarea logoului în mințile oamenilor.

Alegerea culorii potrivite pentru brand-ul dumneavoastra este cruciala. Aceasta culoare ar trebui sa apara pe toate materialele promotionale, inclusiv logo-ul si ambalajul produsului. Cat mai mult posibil, culoarea pe care o alegeti trebuie sa va diferentieze si sa fie in stransa legatura cu ceea ce brand-ul promite. Pentru aceasta, ar trebui sa tineti cont de psihologia culorilor, care este destul de complexa. Culorile pot insemna lucruri diferite in functie de cultura, situatia si industrie

Culoarea este unul din cei mai importanti trei factori in decizia de cumparare a unui consumator, deoarece ea are functia de a atrage atentia asupra produsului. Studiile asupra preferintelor consumatorilor efectuate anual de companiile de marketing arata ce culori atrag anumite grupuri demografice. Este indicat sa se tina cont de acestea in dezvoltarea schemei de culori a unui site, pentru a atrage audienta dorita.

Gândurile și emoțiile noastre în legătura cu un brand sunt conturate și de modul în care noi receptăm culorile unui logo. De multe ori alegerile pe care le facem sunt conduse de starea de spirit pe care acele culori ni le pot da. Fiecare culoare are propria lor psihologie și înseamnă ceva. De exemplu culoarea galbenă este o culoare deschisă, caldă care atrage atenția și să senzația de bucurie. Roșul este o culoare stridentă care îți fură privirea și care stârneste emotii puternice. Albastrul este o culoare rece și sugerează niște valori morale puternice. Această culoare reflectă autoritatea, încrederea, loialitatea, puterea și succes. Este una dintre cele mai folosite culori. Verdele reprezintă viața. Tot ce înseamnă natură, prospețime. În funcție de aceste atribute pe care o culoare le are trebuie să se construiască logoul.

Un text se citeste mai greu electronic decat pe hartie asadar alegerea culorii pentru fundal si litere este extrem de importanta. Principala preocupare este ca textul sa fie citet, asadar daca acesta este scris cu o culoare deschisa, fundalul trebuie sa fie inchis si viceversa. Albul si negrul sunt cele mai frecvente combinatii iar pentru linkuri si textile subliniate sunt utile rosul si albastrul.

Documentul se va prezenta doar cu codurile de culoare permise și specificate in manual.

Este esenția de știu ca este o diferență mare și când trebuie folosit codul de culoare RGB sau când trebuie folosit codul de culoare CYMK. Se întâmplă de multe ori să ai anumite culori în documentul electronic iar la printare să fie diferit de ceea ce vroiai să printezi.

RGB ( Red=Rosu, Green=Verde, Blue=Albastru) are ca scop reprezentarea imaginilor pe sistemele electronice. Calculatoarele au o gamă mai mare de culori față de o imprimantă și poate să afișeze mii de culori diferite. Mai este cunoscută ca și cod de culori aditive. Dacă se adaugă toate cele trei culor la proporții maxime atunci va rezulta alb. Pentru ca sunt doar trei culori principale iar restul sunt formate din combinarea acestor trei în diferite proporții. Acest tip de culoare se va folosi mereu pentru documente afișate pe calculator, site-uri web, aplicații mobile, etc.

CMYK are 4 culori principale (Cyan=albastru închis, Magnet=Purpuriu închis, Yellow=Galben, Black=negru). Acest tip de culoare se folosește în tipărirea documentelor. Diferența față de codul RGB este că aceasta este substractivă pe când cealaltă este aditivă. De a început apar toate culorile iar în funție de documentul tipărit se substrag până rămâne culoarea dorită. Dacă se substrag toate culorile atunci va râmăne doar alb. La tipărire imaginea color este separată în cele patru culori iar imprimarea se face în patru etape fiecare etapă corespunzând celor patru culori. Straturile de culoare au o anumită concentrație tradusă prin tonurile de culoare proprii imaginii care trebuie tipărită.

În manualul de identitate vizuală se va prezenta și cum se va imprimara semnătura vizuală pe culori deschise sau inchise si care sunt backgroundurile acceptate de organizație și care nu sunt acceptate.

fonturile acceptate

Fontul este un set de caractere stabilite care același stil, dimensiune și grosime și se folosește în tehnoredactarea pe suport electronic. Principalele priopietăți a fontului sunt stilul, greutatea și lățimea caracterelor.

O familie de fonturi reprezintă o mulțime de fonturi care au aceeași formă a caracterelor. Au același stil al corpului de literă și sunt create pentru a putea fi puse împreuna.

După formă fonturile se pot clasifica în 4 categorii. Fonturile serife sunt fonturile care au prelungiri în litere. Fara serife care sunt tradiționale și de cele mai multe ori se folosesc în titluri sau subtitluri. Fonturile script care au aspectul scrisului de mână și fonturile decorative care pot fi elegante, comice, sau cu desene.

Pentru avea succes și pe partea aceasta, trebuie ales un font clar și ușor de înteles de către oricine. De cele mai multe ori se folosesc fonturile clasice, consacrate sau dacă se folosește ceva mai creativ atunci se va avea în vedere ca la final acesta să fie lizibil și pe documentele tipărite și pe documentele afișate electronic.

Mărimea fontului are o influnță enormă pe orice semnătura vizuală. Trebuie luat în vedere ca proporțiile alese să se lege bine cu logo-ul, să nu fie exagerat de mare sau mic și să poate să fie citită și la dimenisiuni foarte mici și să arate bine și la dimensiuni foarte mari.

Culorile alese trebuie să aibă în vedere și documentul printat și cel afișat electronic. De multe ori culorile dintr-un font se pot vedea foarte bine pe calculator dar atunci când sunt printate nu mai au aceași finețe și efect. De aceea trebuie luate ambele în vedere.

În manualul de identitate vizuală se va prezenta fontul folosit în construirea semnăturii vizuale, greutatea și mărimea, culorile.

erori și interdicții de utilizare ale semnăturii vizuale

După ce s-au specificat toate detaliile și elementele care reprezintă identitatea vizuală a organizației se vor da exemple de utilizări ale semnăturii vizuale care nu sunt permise.

4.1.2. Exemple practice a cum vor fi aplicate semnatura vizuală pe diferte tipuri de materiale

Acest capitol va cuprinde o listă completa de aplicații corecte ale semnăturii vizuale pe diferite tipuri de materiale, incluzând în general elemente cu utilizare constantă și al căror design se modifică rar. Elementele suplimentare pot fi adăugate în listă.

În general acest capitol cuprinde:coli cu antet, model de prezentare în PowerPoint, model de prezentare în Word, autocolante, legitimații, cărți de vizită, plicuri, mape , model fax, cărți poștale, etc

Plicurile de corespondență pot fi personalizate cu mici etichete atent scrisepe calculatorul propriu și foarte bine tăiate. Dacă se optează pentru corespondența prin Internet, trebuie respectate aceleași reguliide corectitudine gramaticală și de adresare din corespondența clasică, putându-se semna mesajele complet. Semnăturile de acest tip sunt fie electronice, fie tip date de identificare.

De multe ori un ecuson poate spune multe despre o organizație și persoanele care fac parte din ea. El este agățat la piept și este văzut de toate persoanele și se elimină astfel formalitățile de prezentare.

4.1.3. Utilizarea corectă a semnăturii vizuale în mediile vizuale

În acest capitol se va prezenta modul corect în care semnătura vizuală a organizației se va utiliza în mediile vizuale : apariții în mass media, publicitate pe bannere, obiecte promoționale, publicații în ziare, advertoriale, broșuri, reviste ș.a.m.d

Reclama în mass-media sau prin publicitate pe bannere este mijlocul prin care se realizează comunicarea plătită și nepersonală în vederea atragerii atenției asupra unui produs sau serviciu, în vederea influențării cumpărătorilor pentru cumpărarea și utilizare lui. Prin aceasta se difuzează informații credibile despre produs sau serviciu, trezește interes pentru aceasta și stimulează luării decizii in favoarea organizației/firmei.

Relația cu presa locală

Dat fiind vizibilitatea crescută a companiei , este momentul ca întreprinzătorul sp acorde o tot mai mare atenție relațiilor pe care le are cu presa locală. O atitudine favorabilă din partea presei duce la o bună reflectare a imaginii firmei, la relatări favorabile referitor la activitățile acesteia. Contactul cu jurnaliștii locali are meritul de a pune bazele unei colaborări care să mențină legătura cu publicul larg. Materialele trimise mass-mediei trebuie sa aibă anumite calități spre a le capta atenția. Să fie actuale, să evite relatări senzaționale și să conțină relatări de interes pentru publicul vizat.

Întreprinderea poate trasnsmite informațiile dorite către presă și implicit către publicul țintă sub mai multe forme: știrea, comunicatul, conferință.

Știrea de presă reprezintă relatarea sau descrierea în manieră jurnalistică a unui eveniment. Ea este destinată exclusiv publicării și drept urmare, este preluată și difuzată ca atare de către mass-media. De aceea trebuie acordată o atenție specială modalității de redactare.

Comunicatul de presă spre deosebire de știrea de presă, este destinat informării presei și nu publicării ca atare. Prin comunicat se informează mass-media despre acțiuni prezente sau viitoare ori se oferă informații suplimentare despre acțiuni trecute. Dat fiin faptul că reprezintă surse oficiale de informare pentru presă, comunicatele nu trebuie folosite în exces.

Adertorialele sunt concepute să semene cât mai mult cu materialele de conținut ale publicației: diferența este faptul că materialul trebuie realizat de un specialist de relații publice. Ele pot lua forma unor articole de o pagină sau două, de revistă sau a unor plainte mai elaborate, legate în mijlocul revistei. El poate fi compus pe orice subiect potrivit profilului publicației și considerat util de beneficiar. Se folosește în domeniul produselor alimentare, gastronomiei sau produselor cosmetice dar se poate concepe un asemenea advertorial pe orice subiect de interes pentru publicul larg.

Brosurile care se pot atașa la diferite reviste și se distribuie odată cu acestea sunt o altă formă de spațiu editorial. Ele nu fac parte din paginile publicației și pot avea și un alt format. Conținutul unei broșuri este foarte asemănător cu al unui advertorial. Nu se face reclamă exagerată la produsele firmei care a comandat-o, pentru ca materialul încearcă să fie cât mai folositor cititorului. În acest fel se creează o atitudine favorabilă față de companie. Ea nu este limitată ca dimensiune sau formă.

Afisașul exterior este benefic organizației fie că este vorba de panouri publicitare sau bannere cât și mici afișe.

Capitolul 5. Manual de identitate vizuală al consiliului județean

Satu Mare

Prin următorul studiu caz se propune realizarea unei imagini compacte, unitare, consistente și specifice a Consiliul Județean Satu Mare (CJSM) având în vedere faptul că la fel ca și o societatea comercială, și o institutie publică trebuie să beneficieze de imagine, De o identitate vizuală distinctivă , cu atât mai mult pentru că e o instituție publică și intră în interacțiune directă cu publicul, cu cetățenii, cu autorităti locale, instituții descentralizate, firme, ONG-uri, delegații străine, parteneri publici si privați, respectiv este un element de competiție între entitățile naționale si internaționale (în vederea atragerii de resurse umane, materiale , financiare , etc în zona ), respectiv de coeziunea socială a locuitorilor județului

Pentru a realiza acest deziderat trebuie avute în considerare următoarele aspecte:

Consiliul Judetean Satu Mare :

este o instituție publică , administrație județeană ;

este în relație directă cu cetățeanul si Autoritățile Locale

se supune unor legi

reprezintă Județul ( Mun. Satu Mare si toate UAT urile , orașe si comune )

este în permanență în atenția mass media

Pentru desfășurarea acestui proiect trebuie urmate doua etape

Etapa 1 :

Elaborarea unui “MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA al Consiliului Judetean Satu Mare ” (prescurtat M.I.V. C.J.S.M.)

Etapa 2 :

Multiplicarea in forma tipărită și digitală (DVD) a M.I.V. a Consiliul Județean Satu Mare și difuzarea implementarea acestuia în direcțiile și serviciile din CJSM.

Ambele etape vor conține, după caz, mai multe subetape a căror realizarea vor duce la conturarea « Identității Unitare »

De ce era necesară elaborarea unui astfel de manual ?

La ora actuală Consiliul Județean Satu Mare folosește în relația cu cetățeanul, instituțiile publice, firme private etc. în cadrul corespondenței sau al altor forme de comunicare, diverse antete, sigle, fonturi de caractere de diferite mărimi și simbolistică variată, logouri amestecate si diverse care nu permit o identificare vizuală de IMPACT și CLARĂ.

Este crucial pentru a forma o imagine unitară ca acest manual să fie implementat și aplicat consistent în toate servicii, birourile și direcțiile instituției.

Identitatea Consiliului Județean Satu Mare nu este numai modul de aranjare a antetul unei foi de hârtie, sunt caracterele folosite pentru editare, culorile folosite, desing-ul corespondenței.

Ce dorește acest manual ?

Prezentul manual este elaborat pentru :

a prezenta elementele de imagine unitară a Consiliului Județean Satu Mare

a cunoaște regulile de folosire a elementelor de imagine unitară

a fi folosit de serviciile din cadrul Consiliului Județean Satu Mare care elaborează documente și comunică direct cu exteriorul pentru a se păstra imaginea unitară

stabilirea unor eventuale excepții și specificități în funcție de necesitățile ce apar pe parcurs și care vor fi anexate prezentului manual

a prezenta o imagine unitară și consistentă a institutiei atât în exterior cât și în interior institutiei

compactizarea modului de prezentare a antetelor în documentele editate de diferite direcții, servicii și birouri

a oferi personalului angajat în editarea de documente, anexe ce pot fi folosite direct pentru editare

definirea regulilor ce vor sta la baza realizării unei imagini unitare si consistente a instituției

a dezvolta comunicarea electronică dintre direcțiile, serviciile și birourile instituției

a oferi cadrul viitor al dezvoltării durabile a Identității Vizuale a Consiliul Județean Satu Mare

La ce întrebări va răspunde acest manual?

Care sunt elementele de identitate vizuală a Consiliul Județean Satu Mare ?

Cum trebuie să arate și cum trebuie folosit un antet al Consiliul Județean Satu Mare ?

Ce trebuie să conțină antetul Consiliul Județean Satu Mare  ?

Care este corpul de literă folosit pentru documentele editate de Consiliul Județean Satu Mare  ?

Cum se realizează o identificare a persoanelor care au editat documentele?

Ce elemente de identificare trebuie incluse în cadrul documentelor ?

Cum se personalizează documentele interne și cele externe din instituție ?

Care sunt excepțiile de la regulă?

Cum se realizează comunicarea electronică în interiorul instituției?

Care va fi evoluția grafică și dimensională pe viitor a instituției?

Care este identitatea vizuala recomandata pentru alte tipuri de materiale decit hirtia (autocolante/plastic , pinza, bannere/plastic , printuri de mari dimensiuni , gravari pe lemn , metale , piatra ,etc )

Materiale speciale , utilizate pentru Tiparirea de Documente Speciale tip Diplome, Certificate , etc (Ocazii Speciale )

Enumerarea elementelor care stau la baza elaborării manualului

Constituția României

Legea administrației publice locale (Nr.215/200)

Statutul functionarilor publici (188/1999)

Legea contenciosului administrativ (Nr.29/1990)

Legea Informatiei Publice (Nr. 544/2001)

Legea privind dezvoltarea regionala in Romania (Nr. 151/1998)

Legea 75 din 16 iulie 1994 privind abordarea drapeului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu Stema României de către autorităților și instituțiilor publice

Manualul de identitate vizuala a Comisiei Europene

Site-urile oficiale ale Guvernului, Presedenției și Ministerului Informațiilor Publice

www.cjsm.ro

Regulile generale de protocol de stat

Legislatia privind Proprietatea Industriala asupra marcilor si simbolurilor comunitare

Heraldica, simbolurile și denumirile din cadrul CJ Satu Mare

Fig1. Steagul CJ Satu Mare

Stema județului Satu Mare a fost aprobată de către Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 196/20 martie 2014.

DESCRIERE:

Scut scartelat:

– În primul cartier (pe fond roșu) un cerb de argint;

– În cartierul secund (fond albastru): un măr de aur cu poame de aur;

– În al treilea cartier (fond albastru): spice de grâu de aur;

– În cartierul patru (fondul roșu): un strugure de argint cu o frunză de viță de vie, de argint;

– Peste tot (în câmp auriu), un turn de cetate pe fond de culoare roșie, cu poartă de culoare neagră.

SEMNIFICAȚIE:

Figurile heraldice (mobilele) din cele patru cartiere ale scutului de bază transpun simbolic bogățiile naturale ale județului și ocupațiile locuitorilor acestui județ.

-Cerbul de argint reprezintă cutezanța, măreția, îndrăzneala, este un element de acțiune.

-Pomul reprezintă rodul, împlinirea, mărul fiind considerat ca pom al vieții. Coroana pătrată semnifică echilibru prin cele patru elemente: pământul, aerul, focul și apa.

-Spicele reprezintă rodul, holda, bogăția holdei, tradiția, câmpiile întinse.

-Strugurele de argint este un element specific bogăției, reprezintă vinul, sacralitatea acestuia.

Fondul, roșu și albastru are o încărcătură foarte puternică, focul sacru și apa care purifică totul pe pământ.

-În câmpul auriu (simbol de înaltă prețuire) se află turnul, pe fond de culoare roșie, simbolizând rădăcinile istorice ale județului. Turnul ca element stilizat al unei cetăți, reprezintă gradul cel mai înalt de noblețe, cinstirea devenirii noastre în timp și demonstrează continuitatea locuitorilor județului pe aceste teritorii aflate la întretăierea de hotare.

Drapelul judetului va fi arborat :

În fata locatiei sediului CJSM

În punctele de importanță in județ

drapelul CJSM va fi reprodus dimensiuni mai mici, pe carton, sau alte materiale textile (pinza, matase etc ) cu respectarea proporțiilor, ca material de protocol;

Spatierile impuse

Fig2. Spatierile impuse stemei

Pentru a se asigura o lizibilitate bună a stemei în diferitele contexte în care va fi folosită, trebuie să se țină seama de spațiul de gardă din jurul stemei. Pe laterale, acesta este egal cu jumatate din lațimea toatală a stemei, iar sus și jos 1/2 din jumătatea lățimii totale a stemei. Niciun text sau element grafic nu va fi plasat decât în afara spațiului de gardă. De asemenea, spațiul de gardă determină marginile

Obs. Stema jud. Satu Mare inainte de 1989 :

Standardul grafic propus al denumirilor din cadrul CJSM

În fiecare antet al documentelor sau actelor interne emise de direcțiile sau serviciile din instituție, numele primăriei va fi editat cu (ex) fontul VERDANA, de mărime 14, iar textele în limba română vor avea incluse diacritice, totul în formula prezentată mai jos:

A.

CJ SATU MARE

CJ SATU MARE

– în cazul sublinierii prin îngroșare

B.

CJ SATU MARE

CJ SATU MARE

– în cazul sublinierii prin îngroșare

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ș T Ț U V X Z Ă Q

a b c d e f g h i j k l m n o p r s ș t ț u v x z ă q

1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ș T Ț U V X Z Ă

a b c d e f g h i j k l m n o p r s ș t ț u v x z ă q

1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

Reguli de utilizare a elementelor de identitate vizuala unitară

Reguli generale

Denumirea oficială și completă care se va uzita de către editorii de documente din cadrul instituției cu privire la CJSM va fi Consiliul Judetean SATU MARE. (Judetul Satu Mare)

Nu se va folosi în antet sau în comunicatele oficiale sintagma scurtă CJ Satu Mare, deoarece CJ are statut de JUDET și acest lucru trebuie să fie subliniat în actele oficiale.

S-a recurs la folosirea tipului de caracter Verdana pentru a oferi o unitate în imaginea tipografică a documentelor emise de instituție.

Textul documentelor poate fi editat cu alte caractere sau marimi de caracter însă este interzisă modificarea în antet, header sau footer, a caracterelor ce denumesc instituția: Consiliul Județean (Judetul ) Satu Mare.

Documentele vor fi editate cu diacritice pentru a evita greșeli de înțeles sau citire. Exemplu: „achiziționarea de 100 de pături – paturi (!)”

La imprimantele care nu pot editate documentele în format color se va folosi antetul cu stema Jud. în format alb-negru.

Documentele oficiale editate vor conține pentru contactare pe lângă numerele de telefon, fax, adresa poștală, numai adrese de e-mail cu domeniul judetulsatu-mare.ro, consiliuljudetean-satu-mare.ro , cjsatu-mare.ro , satu-marecounty.ro (de ex.) , alte email-uri personale fiind interzise. Dacă persoana care dorește să fie contactată prin email, nu deține o adresă de email cu domeniul satu-marecounty.ro , va scrie adresa de email a direcției, serviciului sau biroului în cadrul caruia lucrează sau adresa [anonimizat]

Formatul textelor oficiale editate în CJ Satu Mare

Pentru o lizibilitate sporită și pentru o mai bună capacitate de percepție și eventuală memorare a actelor editate se va folosi formatele de caracter ARIAL sau TIMES NEW ROMAN cu un spatiu de 1,5 sau 2 între rânduri și o distanță de 2 – 2,5 cm de la marginea din stânga și 1,5 cm din dreapta.

Documentele care vor circula spre exteriorul instituției vor purta obligatoriu antetele prezentate în anexe, vor fi semnate și ștampilate. Nu se admite transmiterea nici unui act nesemnat sau/și neștampilat acesta considerându-se nul. Documentele transmise în atașament prin forme electronice de comunicare vor fi verificate la emitent prin diferite metode de comunicare, dar numai de șefii de direcții, birouri sau servicii.
Documentele interne vor fi semnate de persoanele care îndeplinesc funcția de șef de serviciu, birou sau direcție respectiv Presedinte, Vicepresedinti , Secretar. Referatele, rapoartele, notele de informare, notele explicative vor fi semnate de cel care le întocmește.

Toate documentele oficiale editate de CJ Satu Mare vor fi semnate numai de persoanele îndreptățite de lege sau prin actele oficiale emise de persoanele abilitate să delege responsabilități.

Antetele folosite în corespondența instituției vor fi obligatoriu formate din elementele prezentate în anexele prezentului manual, respectiv:

Stema Jud. Satu Mare (în format color sau alb-negru și încadrata de un chenar negru cu o linie subțire) așezată în partea stângă sus la o distanță de 3 cm de la capătul foii.

Adresa de web a CJ Satu Mare www.cjsm.ro (actuala ) sau o alta adresa mai relevanta , continind denumirea in clar a jud. Satu Mare ) așezată sub stema jud. cu încadrare echilibrată în mijlocul chenarului cu stemă

Cuvintele ROMÂNIA (îngroșat), CJ SATU MARE și PRESEDINTE (sau după caz FUNCȚIA celui care semnează documentul) (îngroșat), toate acestea numai cu characterul VERDANA și la o mărire de 18. Aceste cuvinte vor fi scrise în partea dreaptă a machetei conținând stema municipiului cu o încadrare echilibrată în partea de mijloc-dreapta.

În partea de jos a paginii se va insera o machetă ce va conține: adresa poștală a instituției, numerele de telefon și fax ale serviciului care emite documentul, e-mailul serviciului sau instituției daca nu există adresă de email, Titulatura serviciului (Serviciu Urbanism etc) și adnotarea „Document editat de …” – inițialele numelui persoanei care a editat documentul.

Marginile standard (în cm) recomandate pentru documentele editate în primărie vor fi:

marginea superioară de 2 cm până la primul rând scris

marginea inferioară de 1 cm de la ultimul rând al machetei cuprinzând datele de identificare

marginea stângă de 2,5 cm pâna la începutul fiecarui rând (se cere această distanță deoarece documentele trebuie să poată fi perforate și introduse în dosare cu șină)

marginea dreaptă de 1,5 cm până la sfârșitul fiecarui rând

Headerele și footerele paginilor se recomandă a fi setate la 1 cm de la marginile superioare și inferioare.

Toate aceste setări se vor realiza din Meniul FILE, apasând pe butonul PAGE SETUP, și modificându-se cifrele din cadrul selecțiilor respective la tabla MARGINS.

Modul de prezentare și forma documentelor emise de Cabinetul Presedintelui și Direcțiile, Serviciile și birourile din cadrul CJ Satu Mare. Exemple.

Orice serviciu, direcție sau cabinet din cadrul CJSM care emite documente oficiale sau interne are obligația să folosească următoarele denumiri în formulele de antet, în funcție de persoana de conducere care semnează documentul:

Presedinte – pentru documentele emise și care poartă semnătura exclusivă a acestuia; conform anexei 1- a

Cabinet Presedinte – pentru documentele emise de cabinetul Presedintelui și care poartă semnătura acestuia; conform anexei 1- b

Vicepresedinte – pentru documentele emise de cabinetul viceprimarului și care poartă semnătura acestuia; conform anexei 2

Secretarul CJ SM– pentru documentele emise de cabinetul secretarului și care poartă semnătura acestuia; conform anexei 3

Director General Economic – pentru documentele emise de direcția economică și care poartă semnătura directorului general economic; conform anexei 4

Director General Tehnic – pentru documentele emise de direcția tehnică și care poartă semnătura directorului general tehnic; conform anexei 5

Alte functii ……….. conform Organigramei CJSM 2012

Modul de prezentare și forma documentelor interne în relația cu celelalte servicii sau/și cu exteriorul.

Fiecare serviciu din cadrul instituției emite diverse rapoarte, referate, note, informări.

Pentru a beneficia de un plus de imagine și posibilitate de identificare fiecare serviciu sau direcția are obligația ca pe documentul emis, pe lângă antetul obișnuit și introdus de regulă după normele de secretariat, să realizeze o bandă superioară denumită în programul Microsoft Word – header și o bandă inferioară denumită în programul Microsoft Word – footer.

Acesta bandă se introduce din Programul Microsoft Word, meniul View – butonul Header and Footer.

Dacă documentul emis către alte servicii sau exterior are mai multe pagini acestea vor fi numerotate. Numerotarea automată se realizează din Programul Microsoft Word, meniul Insert – butonul Page Numbers.

Toate documentele editate vor conține în subsolul paginii (footer) elemente de identificare de tipul adresa, directia emitenta, inițialele numelui celui care a editat documentul.

În documentele de circulație internă nu se vor folosi antetele oficiale cu stemă, deoarece acestea se folosesc numai în cazul documentelor oficiale.

Formatul diferitelor materiale promoționale necesare promovării imaginii CJ/ Judetului Satu Mare

Reguli general aplicabile

Toate materialele promoționale tipărite pentru promovarea imaginii CJ &Judet Satu Mare vor fi prezentate inițial tipăriri, persoanelor însărcinate oficial cu realizarea lucrării. Persoana are obligația de a păstra forma, culorile și standardele prezentate în acest manual pentru toate elementele de identitate.

Nu se admit modificări de culori, nuanțe, elemente de identificare sau titulatură.

Bannerele instituției vor avea dimensiunile de:

3m X 1m pentru săli care pot găzdui până la 150 de persoane

6m X 1,2 m pentru exterior

Bannerele vor trebui să conțină obligatoriu numele instituției CJ Satu Mare, stema municipiului și numele evenimentului pentru care s-a realizat respectivul banner, toate tipărite cu caracterele prevăzute de acest manual și de mărimi ce vor asigura o bună identificare a noțiunilor înscrise.

Afișele editate de primărie pentru diverse manifestări organizate de instituție vor sublinia mesajul care trebuie transmis și vor conține, ca elemente de identitate, stema Jud. Satu Mare, însoțită de numele complet al instituției: Consiliul Județean Satu Mare și/sau Judet Satu Mare precum și adresa site-ului oficial : www.cjsm.ro (sau domeniu oficializat)

Formatul cărților de vizită ale funcționarilor publici din CJ Satu Mare

Mărimea cărților de vizită ale funcționarilor publici din Primăria Municipiului Satu Mare vor avea următoarele elemente standard:

(conform anexei „carte de vizită standard”)

Stema Jud. Satu Mare

Antetul: România + CJ Satu Mare + Adresa poștală

Numele și prenumele

Funcția

Numerele de telefon ale Institutiei

Adresa de email a funcționarului

Adresa de web oficiala

Numărul de telefon mobil (opțional)

Anexă, exemple

Carte de vizită standard

Fig3. Carte de vizita

Notă:

În funcție de necesitățile de încadrare ale elementelor din cadrul cărții de vizită (nume, funcție, telefoane) se vor face ajustările necesare dar folosindu-se obligatoriu caracterele VERDANA pentru a asigura continuitatea și unitate de imagine.

Prezența elementelor standard enumerate mai sus sunt obligatorii.

Modalitățile de colaborare și de realizare a documentelor și acțiunilor care beneficiază de finanțare sau donații din partea Consiliului Judetean/Judetului Satu Mare.

Toate organizațiile, fundațiile sau persoanele fizice care beneficiază de finanțare sau co-finanțare de la bugetul local, la anumite proiecte sau manifestări, au obligația implicită de a menționa în cadrul activităților sau acțiunilor realizate următoarele:

faptul ca CJ Satu Mare au finanțat sau co-finanțat acțiunea

menționarea CJ /Judet Satu Mare și/sau sponsor al manifestării

dacă participarea financiară este considerabilă, beneficiarul finanțării va pune la dispoziția finanțatorului un pachet de promovare ce va fi negociat și stipulat ca punct în contractul de finanțare sau parteneriat

Dacă se beneficiază de o donație concretizată material (exemplu: computer, mobilier etc.) din partea CJ Satu Mare ,beneficiarul donației va menționa sursa donației și va afișa la loc vizibil o etichetă purtând mențiunea: „donație din partea Judetului/ CJ Satu Mare”

Excepții admise: inscripționari pe alte materiale decit HÂRTIA : metal, sticla, textil, plastic, lemn precum si publicatii electronice (web, CD-Rom, video-audio)

Site-ul CJ Satu Mare, precum și toate celelalte site-uri care fac referire sau sunt realizate în parteneriat, vor conține obligatoriu Stema Jud.Satu Mare în partea stângă a ecranului și steagul CJ SM (daca va fi cazul) în partea dreaptă iar în cele două titulatura înscrisă cu caracterul Verdana: CJ SATU MARE.

Inscripționările pe metal, sticlă, textil, plastic, lemn vor ține cont de forma actuală a stemei și a celorlalte elemente de identitate din cadrul prezentului manual și se va încerca personalizarea acestor în așa fel încât să nu se altereze forma acestora până la nivelul în care să nu mai poată fi recunoscut sau să denatureze forma inițială.

Publicațiile electronice de tipul DVD/CD-ROM vor păstra aceleași tipologii și modele grafice prezentate în manual adaptându-se nevoilor proiectului respectiv dar cu amendamentul că se va încerca respectarea principiilor grafice din manual.

În materialele audio sau video realizate cu și despre primărie se vor respecta câteva cerințe de bază, cum ar fi:

în cadrul spoturilor publicitare audio și video comandate și plătite de instituție se va folosi numai titulatura „Consiliul Județean (Judetul ) Satu Mare”

în cadrul cadrelor video se va prezenta după caz și un prim-plan cu stema și steagul judetului

scenariul și textul oricare spot audio sau video vor fi în prealabil prezentate conducerii și persoanelor profesioniste în domeniu angajate ale CJSM

Model de prezentare grafică pentru un COMUNICAT de PRESĂ :

Lista adreselor de e-mail din CJ Satu Mare și modalități de comunicare electronică interioară

Comunicare electronică în interiorul CJ Satu Mare se realizează prin trei căi:

Intranet

internet

program de gestionare electronică a documentelor C.I.C.

Rețeaua de comunicare internă (intranet) este structurată după cum urmează:

Judetul SM:

CJ SM:

CIC:

(conform anexei printate atașate manualului; menționăm că rețeaua poate suferi modificări conform nevoilor interne)

Internetul este folosit cu precădere pentru nagivare și transmiterea de e-mailuri. Comunicarea prin intermediul e-mailului este recomandată datorită rapidității cu care circula informația, costul scăzut și posibilitatea de a modifica documentele primite în format electronic.

Pentru a transmite informări interioare care să ajungă rapid și direct pe adresele de e-mail ale conducătorilor instituției se poate folosi nou creata adresă:

consilierijudeteni@judet_satu-mare.ro = consilier1@judet_satu-mare.ro

consilier2@judet_satu-mare.ro

(Conform Organigramei si Politicii de comunicare in Grupuri de lucru etc al CJSM)

Transmiterea unui e-mail la această adresă asigură o RETRANSMITERE INSTANTANEE la toate adresele de e-mail ale funcționarilor publici din primărie angajați în funcții de conducere și care posedă o adresă de mail.

Concluzii

La ora actuală din prezentul manual se reliefează clar faptul că există posibilitatea creării unei IDENTITĂȚI VIZUALE UNITARE la nivelul instituției dacă se respectă cu strictețe regulile și principiile trasate.

Sigur că și instituția la fel ca totul din jurul nostru evoluează, și dacă la începuturile democrație românești fundamentul l-a reprezentat și continuă sa-l reprezinte o anumita ORIGINALITATE , la ora actuală, în evoluția noastră spre dezvoltare tehnică, și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și trendului secolului XXI se impune trecerea spre „Noua Identitate Vizuală” a Jud. Satu Mare , identitate ce trebuie sa reprezinte cele 2 jumatati ale „marului „ , o componenta istorica-traditionala si o componenta vizionara , legata de viitorul posibil al acestui teritoriu

Bibliografie: