Manipularea In Cadrul Relatiilor Sociale

MANIPULAREA ÎN CADRUL

RELAȚIILOR SOCIALE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP.1.REPERE TEORETICE

1.1.MINCIUNA

1.1.1.Definirea termenului

1.1.2.Cauzele minciunii

1.1.3.Detectarea minciunii

1.2.SISTEMELE MINCIUNII

1.2.1.Explicarea termenului de sistem al minciunii

1.2.2.Diversitatea sistemelor

1.3.MANIPULAREA

1.3.1.Explicarea termenului

1.3.2.Tehnici de manipulare

1.4.DEZINFORMAREA

1.4.1.Explicarea fenomenului

1.4.2.Versiuni de dezinformare

1.4.3.Evitarea dezinformarii

CAP.2.ARIA SI METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Aria cercetării

CAP.3.ANALIZA SI INTERPRETARE

3.3.Intelesul cuvantului minciuna

3.2.Minciuna si viziunea asupra ei

3.3.Atitudinea care impiedica minciuna

CONCLIZII SI SUGESTII

REZUMAT

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

„In toate formele sale,manipularea este o forma de influentare agresiva care nu respecta liberul arbitru si demnitatea tintei (celui,celor manipulati) interesele influentatorului (sursa) fiind singurele care conteaza,indiferent de justificarile invocate de acesta.Pe aceasta cale tinta este determinata sa se comporte in sensul dorit de sursa ,indiferent de optiunile,interesele sau atitudinile sale de fond”.

Intentiile pe care un om ( sau niste oameni) le pot avea ii va/vor genera si conditiona un anumit set de intentii si actiuni.

Intentiile sunt actiuni potentiale,semnificand mai multe simple predispozitii de a actiona intr-un anumit sens.In structura lor intervin doi factori esentiali: atitudinile pe de-o parte si presiunea sociala pe de-o alta parte.Conjugarea celor doi factori determina formularea intentiei.In ceea ce priveste capacitatea atitudinilor de-a suscita intentia de implicare in actiune acesta este conditionata de urmatorii 3 factori:

-asteptariile fata de ceea ce are legatura cu rezultatul actiunii care urmeaza a fi intreprinsa

-valoarea acordata rezultatului ce se asteapta a fi optinut

-capacitatea de implicare in actiune

Este greu sa ne dam seama cand niste persoane sunt manipulate sau nu,mai ales daca comportamentul si actiunile lor servesc direct intereselor pe care respectivele persoane le au.

Am putea spune ca in sensul cel mai general,prin manipulare se urmareste „relativizarea,alterarea sau distrugerea credintelor, optiunilor,drepturilor,bagajului cognitiv si etic al celor asupra care se actioneaza cu scopul de-a se optine schimbarile atitudinale si comportamentale care sa corespunda intereselor sursei”.(Dumitru Cristea)

In toate situatiile,prin manipulare se urmareste realizarea unui control mai mult sau mai putin profund asupra comportamentului,modului de gandire sau afectivitatii unei tinte.

Cele mai frecvente forme de manipulare sunt:ascunderea informatiilor,distorsonarea,amestecarea,scoterea din context,deformarea proportilor,lansarea de zvonuri,minciuna.

In anumite situatii , influenta manipulatorie este intermediata de un agent de influenta care poate sau nu sa fie constient de rolul pe care il joaca.

Conceptul de minciuna este privit in prezent cu o oarecare indiferenta,chiar daca este folosit acesta este negat cu desavarsire.

Fenomenul minciunii este larg raspandit in intreaga lume si se manifesta in viata cotidiana,ca dorim sau nu,auzim la colturi batrani care isi exagereaza trecutul,pe strada intalnim tineri care din dorinta de a impresiona folosesc una din subramurile ei ,,lauda’’,in politica ,in mass-media,minciuna are o cota foarte ridicata.

În trecut,in special in perioada comunismului, sistemul minciunii era foarte bine dirijat si controlat. Comunistii aveau putere absoluta asupra poporului,putere care s-a transformat treptat in dezinformare,manipulare.

Daca facem o comparatie între minciuna folosita in trecut si cea folosita in prezent vom observa ca deosebirea consta in faptul ca, in trecut minciuna era impusa,nu aveai dreptul de a cantari informatia transmisa de cei de la putere, iar in prezent oamenii au libertatea de a cantari ce este adevarat si ceea ce este minciuna.

Izvorul minciunii este slabiciunea,iar starea de disperare o alimenteaza,ea se dezvolta si prin sentimentul sacralitatii false,adica exagerarea care este luminata de un scop nobil.

Triumful nostru se declara de timpuriu, atunci cand exista o dorinta puternica de a invinge.

Minciuna este atat de des folosita incat omul a inceput sa se gandesca la faptul ca mincina este ceva normal ,nu ceva denaturant.

Am ales aceasta tema pentru ca ma intereseaza mult si asi vrea sa aflu mai multe despre ea.

La baza cercetarii au stat urmatoarele ipoteze :

-Cu cat o persoana foloseste mai des minciuna, cu atat devine mai dependenta de ea;

-Cu cat creste nivelul de instruire (de educatie) ,cu atat minciuna devine tot mai rafinata;

-Cu cat se minte mai des,cu atat minciuna este considerata o normalitate;

Capacitatea de a minti este observată devreme si aproape universal în dezvoltarea umană. Psihologia socială si Psihologia dezvoltării sunt îngrijorate din pricina teoriei mintii, cu ajutorul căreia oamenii simulează reactiile altuia, pentru povestile lor si determină dacă minciuna va fi suficient de credulă. Cel mai frecvent, aceasta este cunoscută ca Inteligentă Machiavellica si apare în timpul dezvoltării, când copiii îndeplinesc vârsta de patru ani sau cinci si sunt capabili să mintă convingător. Înainte de aceasta, ei, pur si simplu sunt incapabili să inteleagă de ce altii văd lucrurile diferit —si presupun că este un singur punct de vedere, al lor.

Copiii tineri învată din experientă că spunând o minciună, pot evita pedepse pentru „fărădelegile” provocate, înainte de a li se dezvolta teoria mintii necesară pentru a întelege de ce functionează. În această etapă de dezvoltare, copiii spun deseori minciuni exagerate, imposibil de crezut, din cauza cadrului conceptual de a judeca dacă o afirmatie poate să fie crezută sau chiar să inteleagă conceptul de credibilitate.

Când copiii învată să mintă, le lipseste întelegerea morală când ar trebui să se oprească. Aceasta durează ani de zile în care vede oamenii mintind, iar ca rezultat, isi vor dezvolta o întelegere adecvată. Înclinatia spre minciună variază la copii, astfel că unii se obisnuiesc să mintă, iar altii de a spune adevărul. Obiceiurile se vor schimba cel mai probabil în timpul maturitătii.

Mitomania este un termen folosit de psihiatrii care înseamnă tendinta patologică de a minti.

Un studiu recent ne spune că pentru a spune o mincină ne trebuie mai mult timp decât pentru a spune adevărul.

Augustin de Hipona, cunoscut si ca Sfântul Augustin [de Hipona], conform numelui său din latină Sanctus Augustinus, a scris o carte dedicată minciunii De Mendacio, Despre minciună în care Sfântul Augustin grupează minciunile în opt categorii grupate în ordinea severitătii:

Minciuni din texte religioase.

Minciuni care rănesc pe toti si nu servesc nimănui.

Minciuni care rănesc pe toti si servesc cuiva.

Minciuni spuse pentru plăcerea de a minti.

Minciuni spuse pentru "a multumi pe altii într-o manieră elegantă".

Minciuni care nu rănesc pe nimeni si servesc cuiva.

Minciuni care nu rănesc pe nimeni si salvează viata cuiva.

Minciuni care nu rănesc pe nimeni si salvează "puritatea" cuiva.

Aristotel credea că nici o regulă generală nu este posibilă despre minciună, pentru că oricine sustinea minciuna nu putea fi crezut. Filozofii Augustin de Hipona,Toma de Aquino si Immanuel Kant condeamnă toate minciunile. Conform celor trei, nu sunt circumstante în unul dintre ei să mintă. Fiecare dintre acesti filosofi au dat câteva argumente împotriva minciunii, toate compatibile între ele. Printre cele mai importante argumente sunt:

Minciuna este o perversiune a facultătii naturale de vorbire, sfârsitul natural este de a comunica gândurile vorbitorului.

Când unul minte, compromite încrederea în societate.

Între timp, filosofii sprijină minciunile care fac bine ,minciunile albe. În cartea sa Cum sa Iei Decizii Bune si Să Ai Dreptate tot Timpul, Iain King sugerează o regulă despre posibilitatea minciunii, pe care o defineste: „Înseală doar dacă poti schimba comportamentul într-un fel care să valoreze mai mult decât încrederea pe care ai să o pierzi, dacă minciuna o să fie descoperită.”

În linii mari, o definitie „cuprinzătoare” a manipulării ar putea fi aceasta: actiunea de schimbare a opiniilor, atitudinilor comportamentelor unei persoane sau ale unui grup social în vederea atingerii unor scopuri dorite de către altcineva (persoane, grupuri, organizatii) fără exercitarea fortei si lăsând impresia că această schimbare este o decizie liberă. Ce trebuie retinut din această definitie? Că pentru a defini ca manipulare o actiune, aceasta ar trebui: să contină intentia de a schimba opinii, atitudini, comportamente, să influenteze opinii, atitudini, comportamente, să urmărească atingerea altor scopuri decât cele ale persoanelor manipulate, să nu utilizeze forta, să lase impresia libertătii de actiune.

În opinia unor autori există manipulările sunt mici, medii si mari. Acestea se obtin prin modificări minore sau de amploare ale unei situatii sociale, manipulare pentru cauze mici si pentru cauze mari, manipularea cotidiană si manipularea istorică. Toate au la bază concepte ca: influentă, putere, intentionalitate, comunicare, schimbare, atitudine, comportament, asa cum sunt tratate de sociologie sau stiintele comunicării. Intrând în compunerea altor termeni – precum persuasiunea, publicitatea, propaganda, dezinformarea, intoxicarea, îndoctrinarea – aceste concepte sporesc ambiguitatea, ducând uneori la confundarea dezastroasă a termenilor între ei. Toate sunt procese de comunicare. Toate sunt procese de influentare. Toate procesele de comunicare implică schimbarea, dar prea adesea schimbarea survenită ca urmarea a unui proces de comunicare este echivalentă cu influenta. După prezenta sau absenta intentionalitătii si după tipul de efecte previzibile sau aleatorii, toti acesti termeni comportă multe nuante care îi diferentiază. Spre deosebire de celelalte procese amintite, manipularea este un act care se instalează în mod irational. Dacă în cazul persuasiunii si publicitătii cel influentat este constient într-o mică sau mare măsură că se încearcă influentarea lui, în cazul manipulării, acest lucru nu se întâmplă. În cazul în care se întâmplă, nu mai este vorba despre manipulare. Este o actiune ratată. Este doar o tentativă. Tehnicile de manipulare sunt multe si continuă să apară altele noi, nuantate si personalizate în functie de cel ce le pune în aplicare, trecerea timpului scotând la lumină altele si altele. Mecanismul lor de functionare este însă în principiu cel cuprins în diferite tehnici. Pentru manipularea maselor este nevoie de mecanisme complicate si de o conturare diferită a realitătii prin acordarea unor argumente credibile.

CAP.1. REPERE TEORETICE

1.1.Minciuna

1.1.1.Definirea termenului

Minciuna este un fenomen prin care o persoana rau intentionata sau bine intentionata induce in eroare o alta persoana.

In dictionarul Dictionarul explicativ al limbii romane,minciuna este privita ca fiind o denaturare intentionata a adevarului, avand de obicei ca scop inselarea cuiva. Sinonimele termenului ,,minciuna’’ ar fi :inselaciune, viclesug, neadevar, fictiune, nascocire, plasmuire ,inventie ,simulate, duplicitate, camuflare, deghizare, fariseism.

Verbul a simula apare in DEX cu urmatoarea explicatie: a face sa para adevarat ceva ireal; a da in mod intentionat impresie falsa; a se preface bolnav, nebun, beat (pentru a obtine un avantaj sau a evita o sanctiune).

Verbul a disimula inseamna a ascunde adevarata fata a unui lucru, a unei situatii (dandu-i aparenta inselatoare); a camufla,a masca

Pentru amente credibile.

CAP.1. REPERE TEORETICE

1.1.Minciuna

1.1.1.Definirea termenului

Minciuna este un fenomen prin care o persoana rau intentionata sau bine intentionata induce in eroare o alta persoana.

In dictionarul Dictionarul explicativ al limbii romane,minciuna este privita ca fiind o denaturare intentionata a adevarului, avand de obicei ca scop inselarea cuiva. Sinonimele termenului ,,minciuna’’ ar fi :inselaciune, viclesug, neadevar, fictiune, nascocire, plasmuire ,inventie ,simulate, duplicitate, camuflare, deghizare, fariseism.

Verbul a simula apare in DEX cu urmatoarea explicatie: a face sa para adevarat ceva ireal; a da in mod intentionat impresie falsa; a se preface bolnav, nebun, beat (pentru a obtine un avantaj sau a evita o sanctiune).

Verbul a disimula inseamna a ascunde adevarata fata a unui lucru, a unei situatii (dandu-i aparenta inselatoare); a camufla,a masca

Pentru a incerca sa aflam ce este de fapt minciuna,prin intentie si nu prin adevarul sau falsitatea lucrului insusi, trebuie sa judecam daca se minte sau nu se minte…A minti inseamna a vorbi impotriva gandirii proprii cu intentia de a insela (Fericitul Augustin).

Majoritatea defnitilor se raporteaza la limbajul verbal ca si cum am putea minti numai vorbind.Dar la fel de bine se poate minti prin mimica, gesturi ,comportament. ,,Cele mai crude minciuni-scrie Louis Stevenson-sunt spuse adesea in tacere.Un om poate sa stea ore intregi fara sa deschida gura si totusi sa fi fost prieten neloial sau un jalnic calominator.’’

Sextus Empiricus, in Contra retorilor, explica termenul de ,,convingator’’ in trei feluri :,,intr-un sens ,se numeste ceea ce e adevarat in mod evident ;in al doilea sens,convingator,se numeste ceea ce este fals’’ ;in al treilea rand ceea ce este comun adevarului si falsului.

Observam ca, in al doilea rand,identificam in actul convingerii minciunii.Ea se caracterizeaza prin intentionalitate.Nu este o simpla eroare.Minciuna este o,, greseala’’,intentionata, invaluita si sustinuta.Interesul pus in joc prezideaza efortul agentului mincinos de a determina la receptor o atitudine convenabila lui.Putin il intereseaza pe mincinos daca ceea ce emite se refera sau nu la o realitate de fapt si de drept.

Minciuna este o simpla optiune nonconformista intre realitate si fictiune,nu este orice,a doua posibilitate a limbii vesnic prezenta, ca eventualitate , in actul afirmarii oricarui adevar, ci ,,abatere deliberata, constienta de la sistemul de corespondente social admise intre realitate si anumite forme de exprimare’’,deci prin urmare nu este ,,un produs al instinctului’’,printre conditiile minciunii figurand: existenta materialului imaginar, al limbajului care-l exprima si a unui ‘’eu’’ capabil de alegere intre corespondenta si non-corespondenta.

Pe plan sociologic se pune problema pasionanta a stabilirii si masurii gradului de comunicare reala intre indivizi.

In plan psihologic se pune problema starii de normalitate sau anormalitate psihica.Copilul mic pana la 6-7 ani este un pseudo-mincinos, care traieste intr-o lume proprie(combinatie intre real si imaginar), ce-i pare alterata doar adultului, pentru educator,singura grija este sa nu se transforme in obisnuinta.Pentru adolescent obiceiul de a minti este un simptom care poate indica, fie o suferinta afectiva,fie refuzul de a se integra in realitate,fie o anumita dizarmonie in dezvoltarea personalitatii sale,ce poate fi generator de tulburarii mai tarziu. Motivatiile sunt variate,pentru a evita o pedeapsa, pentru a-si crea un avantaj, din placere, pentru a ajunge in centrul atentiei adultilor.Educatorul nu trebuie sa uite ca ,copilul este fie nesatisfacut de realitate,fie nu este multumit de el insusi.Minciuna la adult ia diverse forme, de la cele mai benigne (scuzabila),pana la cele mai maligne(frauda,tradarea).Depistarea lor fiind mai grea ,datorita experientei de viata anterioara.Dupa depistare apare un proces de reeducare in care societatea intervine cu mijloace morale si juridice. Esentialul este sa intelegi de ce adultul a mintit si sa inlaturi motivatia lui.

Denaturarea adevarului sau nascocirea unor intamplari extraordinare de catre un subiect , cu scopul de a atrage atentia celor din jur asupra sa se numeste mitomanie.De obicei mitomania nu urmareste scopuri ,ci are scopul in insusi faptul minciunii.

Mitomanul este el insusi eroul,propriilor sale povestiri imaginare, si este deosebit de satisfacut cand anturajul ii da dreptateEl este constiient de absurditatea ticurilor sale,dar datorita lipsei capacitatilor fizice sau psihice,care nu ii dau posibilitatea sa se afirme recurge la minciuna.

Dar orice forma sau nume ar lua minciuna,ea are aceleas semnificatii,implicatii si consecinte.Ea este expresie a constiintei morale in dilema.Alterarea adevarului poate avea urmari negative,ducand in unele cazuri la neintelegeri,certuri,la inveninarea relatiilor dintr-un colectiv,dintre soti sau prieteni.Exista o forma intalnita la vanatori si pescari,care in relatarile lor,,adevarate’’ exagereaza intamplarile lor cu scopul de a intretine o buna dispozitie.

1.1.2.Cauzele minciunii

Minciuna este prezenta in orice domeniu social si este utilizata de diferite persoane,indiferent de statutul social pe care il au.,,Oamenii saraci practica micile gainarii,pe cand pentru cei suspusi,mincina, vizeaza beneficii mari’’.

Numeroase cazuri de minciuna au scopul de a satisface interesele proprii,pentru a obtine unele avantaje.Un astfel de exemplu il gasim in cazul in care o persoana dorind sa-i cresca prestigiul in fata celorlalti, denatureaza adevarul. Dar sunt si cazuri de minciuna,care au scopul de a-l proteja pe cel caruia ii este destinata. Vom da un exemplu si de astfel de caz: O persoana care nu-i poate spune prietenului sau ca este urat,dar in ultimul caz nu inseamna ca este bine din punct de vedere moral,psihic,general uman,sa falsifice adevarul. Cei care se gasesc in mari dileme,sunt cei care trebuie sa informeze o persoana care au o boala incurabila.Un astfel de exemplu poate fi luat in considerare in cazul celor care trebuie sa ii comunice unei persone apropiate ca este infectat cu Hiv. Intrarea in gratiile sefului implica deasemenea elemente de minciuna.Persoana in cauza,din dorinta de a intra cat mai mult in gratiile sefului,aplica metoda exagerarii sau alfel spus se lauda,exagerand.

La fel si barfa implica elemente de minciuna,deoarece cel care barfeste,din dorinta de a-l pune intr-o lumina negativa pe cel care este barfit,altereaza adevarul.Barfa are si ea un impact negativ foarte mare:,,Aspectul negativ al barfei il constitue faptul ca ceea ce iti imaginezi sau crezi in mod eronat despre o anumita persoana,o va transforma in conformitate cu ceea ce crezi tu despre ea mai ales daca este o persoana slaba’’.

La copii aceste cauze sunt determinate de diversi factori cum ar fi: teama de a-si dezamagi parintii;evitarea pedepsei;dorinta de a atrage atentia;nevoia de ajutor; evitarea unor situatii stresante;imitarea comportamentului adultilor din jurul lor.

Deci,cauzele principale pentru care se minte sunt:pentru satisfacerea propriilor interese,pentru protejarea persoanelor,pentru intrarea in gratie,pentru a pune in lumina negativa alte persoane.

Orice forma ar lua minciuna in cele din urma este detectata:’’Poti sa minti o parte din oameni,tot timpul si poti sa minti pe toti oamenii o parte din timp,dar nu-i poti minti pe toti oamenii tot timpul.’’

Un alt mod de a induce in eroare este zvonul,el fiind ,,un enunt legat de evenimentele la zi,destinat de a fi crezut,transmis din om in om,de obicei din gura in gura,in lipsa unor date concrete care sa ateste exactitatea lui’’,de Allport.

Un alt cercetator da o alta definitie,’’declaratie destinata oamenilor,apoi de a fi crezuta,ce se raporteaza la actualitate,fiind raspandita in lipsa unei verificari oficiale’’.

Zvonul este transmis subiectiv,datorita faptului ca,cel care transmite o informatie,fie vrea sa impresioneze,apoi sa dea senzatia ca se afla la curent cu toate informatiile,fie din motiv simplu cum ar fi faptul ca are o imaginatie bogata.

De obicei un zvon se declanseaza in jurul unui eveniment de interes public.

El devine separator tocmai pentru ca se poate adeveri ,rareori verificam o informatie primita de la ceilalti,o persoana povesteste uneia de pe strada,aceasta alteia si tot asa,incat se ajunge uneori la cu totul altceva.

Cu rari exceptii,cercetatorul afla in general prea tarziu de existenta unui zvon:fie cand s-a sfarsit,fie cand e in faza finala.Nu-i ramane in acesta caz decat sa reinvie amintirea acelui zvon predispus uitarii,intreruperii,denaturarii.

Dezmintirea este o informatie rece,dezinformeaza imaginarul pentru a intra in banalitatea realitatii.Ea desfinteaza povestea despre care nu se stie foarte bine daca e adevarat in intregime,dar care in orice caz are efect cand este povestita,declansand cele mai diverse si mai pasionate comentarii si fabulatii.

In spatele continutului sau aparent,zvonul ascunde adeseori un al doilea mesaj.Acesta din urma este cel ce produce interes prin satisfactia emotionala in timpul circulatiei sale.

Minciuna este mai greu de spus, decat a spune adevarul.Strategia ascunderii adevarului determina o desfasurarea mai mare de capacitati si abilitati.Sinceritatea este mai aproape de naturalitate,pe cand prefacatoria este mult mai complicata,si se amplifica.Probabil ca progresul omenirii are aceasta noua si curioasa capacitate achizitionala-posibilitatea de a mintii.

Tehnica poate fi asimilata unui mijloc eficient de a pacali legile naturii.

Editarea unei minciuni presupune o maturitate a constiintei,o gandire de tip simbolic,o dezoltare a limbajului.Cele mai cunoscute minciuni ale fiintei umane sunt antrenate prin limbaj,intrucat sunt cele mai economicoase.Este mult mai usor sa te ascunzi in spatele cuvintelor.Te tradezi mult mai usor prin mimica sau gesturi.Mainile sau fata noastra pot parea sincere.Prin limbaj, se poate trisa foarte bine.V.Jankelevitch spune ca trisorul faciliteaza si periculoasa facilitate a inselatorie sale.Totul se poate spune, daca nu se face, caci daca nu se poate actiona asupra lumii fizice, limbajul este la dispozitia noastra si la o desavarsita discretie.Unde se va opri mincinosul ? Cine ar putea sa se serveasca de parghiile trucurilor sale,sa falsifice conform bunului plac al manipularii semnelor ?Cuvintele sunt primele care-l ispitesc pe om sa minta.Minciuna se mai prezinta ca un ordin disimulat printr-o simpla informare.Atunci cand comunic adversarului meu ca drumul este blocat (stiind ca informatia este contrara adevarului ,dar gandind ca prezenta altuia pe acest drum deranjeaza sau dezavantajeaza), ii sugerez aproape la imperativ s-o ia in alta directie.Sub masca simplei descrieri a unei realitati( ,,drumul este blocat’’), se ascunde un ordin (,, n-o lua pe acest drum !’’).Incat minciuna poate fi considerata o ipostaza particulara a cuvantului ziditor,care intervine in cursul lucrurilor si il modifica,fiind o concentrare a cuvintelor spre dimensiunile lor actionaliste.

Cuvintele fac ca influenta si puterea lor sa se manifeste,sa se distribuie mai tot timpul.Se vorbeste cand trebuie,cat trebuie,cui trebuie,unde trebuie.Omul minte si prin gesturi si comportamente.Nu are nevoie sa mai apeleze la cuvinte.Reuseti sa minti in liniste deplina.Poti foarte bine sa induci in eroare, actionand intr-un anumit mod, exagerand,sau alterand semnificatiile unor acte,sau imbinandu-le si articulandu-le astfel incat sa se creeze impresiile dorite.Combinatia actelor a cuvintelor, este nelimitata si de aceea ,ceeaza spatiul de manevra suficient de larg pentru reusite strategii de inselare.

Mintim gesticuland, razand, mirandu-ne,infuriindu-ne,bucurandu-ne,….mintindu-ne. Mintim de cum facem prima miscare,dar mintim si in nemiscare! Ea poate fi si un semn ca omul este o fiinta nemultumita de ceea ce este sau are.Intotdeauna minti avand in minte ,,mai mult’’, ,,mai binele’’, ,,mai frumosul .Ca omul minte sau se minte ,aceasta se intampla ca ,dincolo de el, ceva nu-i este pe plac.

Minciuna este o consecinta a proiectivitatii noastre spre regiuni existentiale superioare.Ceea ce nu inseamna ca minciuna,ca mijloc de a atinge o tinta, este scuzabila.Nu toti sunt capabili sa minta.Sunt persoane care se multumesc cu cat au.

Iluzia este si ea o minciuna sau cum s-ar spune in dictionar ,,o pacaleala’’, este ceva ce nu tine de realitate,dar ea poate fi folosita si in sens benefic,cum ar fi amuzarea copiilor, cand este vorba de diferite spectacole,si cumva ne duce si cu gandul la faptul ca imposibilul poate fi posibil.

Alaturi de mintirea celuilalt trebuie invocata si mintirea de sine. Automintirea, autoiluzionarea, inselarea de sine par,la o prima privire, conduite paradoxale, chiar absurde.Se stie ca subiectul care minte cunoaste foarte bine realitatea pe care si-o propune sa o ascunda,iar in a doua faza agentul mincinos are intentia explicita de a-si pacali interlocutorul, adica de a-i induce acestuia o reprezentare care sa-l determine sa actioneze intr-un anumit fel,iar a treia faza este ca agentul mincinos si pacientul amagit sunt doua persoane distincte,cu interese diferite.In situatia amagirii de sine situatia se complica.Se constitue o dedublare a sinelui- eul care minte si eul care este mintit,latura personalitatii care incerca sa ascunda ceva si latura personalitatii care este dispusa sa accepte aceeasta dosire.Paradoxul rezulta din faptul ca mincinosul si mintitul sunt ipostaze ale aceleiasi persoane.In aceasta situatie se pun intrebari de genul :Cum si in ce masura subiectul care se minte pe sine are constiinta realitatii de care se ascunde ?In cazul autoamgirii, care este natura intentiei aflate la baza acestei conduite ?Se poate vorbi de o unitate a eului care se minte sau de o dualitate a acestuia ?Procesul psihic implicat in actul autoamagirii comporta grade diferite de constienta, proportii diferite de adecvare la real.Prin minciuna de sine nu se neaga o realitate, ci se incearca a o uita, a o repudia.Nu contest faptul ca am perfecta constiinta( realitatea ca persoana la care tin nu raspunde prin aceleasi sentimente), ci incerc sa nu ma gandesc la situatia in cauza, la o prezenta inconfortabila,dureroasa.

Ascunderea, contrafactualitatea și imprecizia sunt întîlnite si în artă.ele pot marca și alte zone ale spiritului(știința,filosofia,ideoligia) și pot fi ca ipostaze ca limite gnoseologice sau deficiențe ale eșafodajului de investigare,ori ca strategii deliberat și abil regizate- aflate fie în normativele unei terapeutici inventive,fie în servicile unei praxiologii perfide.De atlfe,omul este cufundat într-un orizont de interogare mereu deschis.Chiar parțial și momentan intelectual stăpînește “vraja nepătrunsului ascuns;,îi rămîne intodeauna o marajă de “ne-nțelsuri și mai mari”,iar aceasta pune în mișcare forte inepuizabile.Ascunderea și disimiluarea mai mult întărîtă spiritul decît îl îndeamna la pasivitate.Există în absență,o forță tăinuită de înregistrare a ceea ce este doar promisiune sau sugestie.Tentativa incompletă a ceea ce este doar promisiune sau sugestie.Tentativa incompletă de demnificație nu este lipsită,cum s-ar părea,de performanță.”În centrul universului nu găsim firavul nonsens,ci enigma,adică un sens pe care îl descifrăm prost pentru că strălucește orbește”-notează Albert Camus.Misterul nu înseamnă neantizare sau prag spre tăcere absolută,ci un alt fel de prezență anunțată negativa

1.1.3.Detectarea minciunii

Datorita faptului ca nu exista o concordanta intre utilizarea gesturilor,si a microsistemelor trupului si rostirea cuvintelor,exista o scurgere de informatii prin care sunt dezvaluite adevaratele intentii.,,Se pare ca mintea umana poseda un mecanism de semnalizare a erorii,care indica avariile atunci cand primeste o serie de mesaje non-verbale neconcordante.’’

Aceste mesaje non-verbale se constitue intr-un limbaj transmis,apoi receptat si interpretat.

,, Limbajul este definit,cel mai adesea,ca fiind activitatea psihica de comunicare intre oameni.In cazul nostru,limbajul corpului ne comunica cine minte si cine nu minte.’’

Principalele cai prin care este detectata minciuna sunt:

-Expresia fetei se schimba brusc ceea ce indica nesinceritatea . Explicatia este urmatoarea:Expresia fetei este produsa de gand,dar din dorinta de a ascunde adevarul v-a schimba rapid expresia fetei.

-Expresii ale fetei exagerate.Un astfel de axemplu este mirarea exagerata.

-Contactul visual:clipitul des din ochi, pupile dilatate, evitarea privirii directe.Dar si privirea insistenta si prelungita in ochii celuilalt poate fii un mod de incercare de a minti;

-Aspectul paralingvistic:tonul este mai ridicat,vorbirea sacadata.,mai putin fluenta.Au loc frecvente inreruperi,reluari si repetitii de cuvinte sau propozitii;

-Alte cazuri:transpiratia fruntii,imbujorarea obrajilor.

Dupa cum stim factorul emotional joaca un rol important in detectarea minciunii.Simularea tocmai unul din aceste cazuri : aspectul emotional este mai viu,datorita insusi contextului afectiv in care este silit sa actioneze subiectul sau infractorul.Modificarile sunt urmatoare in acest caz :pulsul creste imediat dupa minciuna afirmata,pozitia verticala a undelor pulsatiilor inscrise este modificata,se derioareaza varful undelor prin aplatizare,tensiunea sangvina se ridica.

Intr-un experiment facut de Ruch, subiectul isi alege,bifand una din primele sase luni ale anului.Apoi,odata cu prezentarea alternativa a cate uneia din aceste luni,subiectul incepe sa nege,la fiecare,faptul ca ar fi vorba de luna pe care si-a ales-o. Evident in una din cele 6 cazuri subiectul minte.

Referitor la capcanele care ne pandesc atunci cand abordam un astfel de subiect,pe acestea le-am putea evita raportandu-ne la trei eventuale planuri :

-planul valoric,La care ajungem plecand de la predispozitia ca minciuna este ori buna,ori rea,dezirabila,ori indezirabila ;din acest punct de vedere,ajungem la concluzia ca minciuna,este intr-o anumita masura,mai degraba neutra la nivel axiologic ;

-pe planul temporal, in conformitate cu care ajungem sa credem ca uneori se minte,alteori nu,ca acum se minte,dar atunci(mai tarziu)nu,ca e nevoie sa mintim intr-un moment sau altul ;probabil ca se minte din cand in cand, frecventa fiind ea insasi un indiciu al puterii sau necesitatii minciunii ;

-planul extensional, dupa care ajungem la ideea ca unii mint sau toti mint,aici se minte sau se minte pretutindeni ; sfera de raspandire a minciunii este elastica ;se minte simultan dar partial se minte succesiv sau total.

Sfântul Augustin grupează minciunile în opt categorii grupate în ordinea severității:minciuni din texte religioase; minciuni care rănesc pe toți și nu servesc nimănui; minciuni care rănesc pe toți și servesc cuiva; minciuni spuse pentru plăcerea de a minți;minciuni spuse pentru "a mulțumi pe alții într-o manieră elegantă";minciuni care nu rănesc pe nimeni și servesc cuiva;minciuni care nu rănesc pe nimeni și salvează viața cuiva;minciuni care nu rănesc pe nimeni și salvează "puritatea" cuiva;

Metoda asocierilor de idei în detecția minciuni îsi are la bazează eficința pe faptul o stare emoțională,o anumită semnificație a cuvintelor care se prezintă sau se spun cuiva pot influnța asociațiile pe care acesta le stabilește ulterior.Libertatea unui subiect de a stabili asociații de limbaj la un cuvînt-stimul dat este deci îngrădită ,orientată de o serie de criterii care uneori scapă controlul individului.Dacă de exemplu la stimululul –cuvînt „mic” se răspunde prin „mare” iar la „alb” prin „negru” se poate afirma că asocierile rezulte au fost făcute pe principiul contrastului;în cazul altuia pentru observator este adesea imposibil de ce “subiectul i-a venit in minte”,ca răspuns,un anumit cuvînt și nu altul.

Dupa cum afirma si Gloria Tate,in cartea sa ,,Iubire fara suferinta’’,minciuna nu tine de iubire,si odata si odata ea va fi detectata.

Asocierea făcută poate să apară atît pentru experimentator cît și pentru subiectul însuși ca fiind întîmplătoare.Totuși din punct de vedere al legăturilor,circuitelor condiționate care sunt reactive și stau la baza asocierilor verbale formularea de “asociație întimplătoare” trebuie privită cu circumspecție.Există cercetări ale căror date probează faptul că în conținutul asocierilor pot fi incluse pînă și efectele unor priceperi subliminare.Ideile nu ne vin in minte deci la întimplare.

Dacă lucruile stau așa, atunci folosirea metodelor asocierilor verbale în scopul detectării unui anumit conținut de idei legat de o stare momentană capătă șansa de a deveni prin intermediul unei metode adecvate un singur instrument de investigare.

În această ordine de idei vom cita unele experiente care au folosit asocierile verbale la un cuvint dat și prin care se deosebește posibilitatea de a descoperi încercarea unui subiect de a falsifica unui adevăr.Într-un experiment timpic în această privință se cerea ca subiectul să deschidă capacul unei cutii din cele două care I se puneau la dispoziție;conform instrunctajului subiectul trebuia la fiecare cuvint-stimul să rapundă repede cu cîte un cuvînt care ii venea în minte.

Sunt numeroși factorii dependenți de persoana cercetată și de condițiile experimentale sau de ancheta care produce dificultăti in stabilirea simulării.Unul dintre experții în problema detecției,Inbau,a efectuat o grupare a acestora:

1.Nervozitatea excesivă a individului pornind de la frica de a fi bănuit pe drept sau nu, sau frică de a i se descoperi o vină reală,deși în chestiunea în care este cercetat,el afirmă adevărul.

2.Deficiente de ordin fiziologic si boli cardiovasculare,insuficiențe și dereglări respiratorii.

3.Deficiente de ordin psihic si debilitati mintale ,nevroze, psihoze(psihopat spre exemplu,sentimental remușcării prezintă carențe,aceeștia nu+și dau seama adesea de caraterul imoral al unui act.)

4.Insensibilității emotive.

Atăt cordul cît si alți indicatori pot reacționa nu numai la factorii experimentali propiu-ziși ci si la alți factori de ambianță,pe care îi neglijăm adesea.Influneța acestor factori poate fi elmininata treptat prin tehnica prezentări intercalate a simulări critice și neutre care,cel puțin pe un timp determinat poate sustrage subiectul de sub influența colaterală.Dacă starea emotivă poate fi și “mimată” vegetative de către subiecți inițiati în încercarea de a induce în eroare.Kubis a arătat că,suspecții inteligenți sînt relativ capabili să-și controleze reactivitatea,cu condiția ca aceștia să fie antrenați special.Și în practică și in literatură sînt cunoscute ( Botkin Tarhonov etc.) sau,parțial de autoreglare.

Fără un antrenament special și fără cunoștințe speciale,încercarea de inducere în eroare are puțini sorți de izbîndă.Într-un experiment de verificare a eficienței a detecției în care susbiecții folosesc acțiuni voluntare perturbatorii,acestora li s-a promis o recompensă bănească daca vor reuși să evite demascarea,prin provocarea unor reacții cutano-golvanice de inducere în eroare .

1.2.Sistemele minciunii

1.2.1.Explicarea termenului de sistem al minciunii

O minciuna atrage dupa ea o alta minciuna,iar aceasta atrage alte minciuni,deci minciunile se constitue intr-un sistem.Acest fenomen de atragere a unei alte mincini,iar aceasta la randul ei sa atraga altele,poate fi explicat prin tehnica bulgarelui de zapada.

Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un tot organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.

Dupa cum stim exista o serie de sisteme cum ar fi sistemul informational,sistemul politic,tot asa si minciuna are un anume mecanism care se constitue in sistem.

Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care îndeplinește funcții de natură politică și privește guvernarea. Este de regulă comparat cu sistemul juridic, sistemul economic , sistemul cultural sau alte sisteme prezente în viața socială.Există mai multe perspective utile pentru definirea noțiunii de "sistem politic" și numeroase definiții:Un sistem politic este constituit dintr-un set complet de instituții și organizații politice, precum partidele politice și grupurile de interes (sindicate, grupuri de lobby, etc.), căruia i se adaugă relațiile dintre aceste instituții și, nu în ultimul rând, normele ce le guvernează funcționarea (constituția, legea electorală).

Dupa cum sistemul informatic este alcatuit din : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc,iar sistemul politic din setul complet de institutii ,tot asa si sistemul minciunii este alcatuit din diferite minciuni atrase una dupa alta.Sistemele pot fi de doaua feluri

Sisteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema dintr-un anume domeniu;

Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din mai multe domenii;

1.2.2. Diversitatea sistemelor

Exista o diversitate de astfel de sisteme,care se intercaleaza in viata cotidiana,doar ca omul in necunostiinta de cauza nu le recunoste.

Sistemele minciunii sunt intalnite in viata cotidiana,ele se sustin,se completeaza reciproc,altele sunt in contradictie.‘’Prin sistemele minciunii se apara slabiciunea,uneori chiar si binele,atunci cand se afla in situatii critice.’’

Exista sisteme de minciuni fragmentare,sectoriale,limitate cuprinzand doar diferite domenii ale vietii.

Sistemele totale,mari cuprind intreaga realitate.La unele sisteme omul adera de bunavoie,la altele fuge atunci cand doreste.Exista si sisteme la care omul nu adera de bunavoie, ci cu forta si de care omul nu poate fi eliberat.

Acest sistem care foloseste forta are ambitia de a se ocupa atat de realitatea trecuta, cat si de cea prezenta, apoi il inconjoara pe om printr-o gama larga de mijloace de incurajare. El ne insoteste intreaga viata constituind continutul acestuia.

Sistemele minciunii se introduc in reviste,la televizor,la radio,peste tot in lume.Acestea sunt folosite si in interes propriu,in relatiile cu adeversarii,cu parteneri.Ele il demasca pe mincinos si il imobilizeaza,oriunde s-ar afla in intreaga lume.

Aflarea sistemelor minciunii ne permite cunoasterea minciunii si apararea in fata ei. Ea nu a fost scrisa pentru a starni sentimentul triumfului.Unul dintre sistemele minciunii este structura minciunii,el este un sistem important,minciuna i-a aceasta forma indiferent ca este vorba de unul sau de mai multe sisteme sau structuri.

Exista foarte multe sisteme ale minciunii care se interfereaza reciproc si se conditioneaza una pe cealalta.

Rolul sistemelor minciunii nu este doar acela de a ne apara impotriva minciunii,ci de a-i determina pe cei care cred ca nu spun erori sa vada dimensiunea minciunilor,sa observe ca ei insusi pot folosi mijloace,procedee ale minciunii si apoi sa vada propria minciuna in minciuna folosita de altii.

Minciuna ne arata cata amploare i-a raul,acesta fiind si el un izvor al acesteia.

Cunoscand sistemele minciunii si avand unele principii dinainte stabilite,lupti pentru informare corecta,pura,lupti pentru a putea face identificare intre realitate si cuvant. Toate persoanele care gandesc in acest mod sunt cei care cred in bine,nu in neadevar,erori si neintelegeri.

1.3.Manipularea

1.3.1.Explicarea termenului

Prin manipulare intelegem actiunea de a influenta, prin mijloace specifice, diferite persoane, astfel incat acestea fiind manipulate sa aiba impresia ca actioneaza conform ideilor si intereselor proprii. ,,In realitate insa ele preiau o parere care nu le apartine,ci le-a fost indusa prin diferite mijloace’’. Ceea ce inseamna in limbaj accesibil tuturor sa putem face pe cineva sa faca ce vrem noi,sau poate chiar noi sa facem ce vor altii. Pentru a obtine ceva de la ceilalti sau avem putere asupra lor, sau detinem mijloace de presiune eficiente sau apelam la cai de ocolire de a determina o persoana sa faca ceva ce nu ar fi facut din initiativa proprie.

‘’Manipularea este actiunea de a determina un actor social (persoana,grup,colectivitate) sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale,prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand insa impresia libertatii de gandire si decizie.’’

A manipula mai are si sensul de a folosi cu ajutorul mainilor, dirijand cu dibacie; a manui; a manevra. Prin manipulare întelegem actiunea de a influenta prin mijloace specifice opinia publicã, astfel încât persoanele manipulate sã aibã impresia cã actioneazã conform ideilor si intereselor proprii. În realitate însã ele preiau o pãrere (argumentare, idee, evaluare) care nu le apartine, ci le-a fost indusã prin diferite mijloace. Iatã câteva exemple:
a) Ziaristul care face un comentariu este foarte cunoscut. I se preia punctul de vedere pentru cã este faimos, sau este de la un ziar sau de la o revistã de prestigiu. Este la modã. Aceastã situatie poartã numele de efect de prestigiu al mass-mediei.

b) Ni se spune cã majoritatea oamenilor cred lucrul respectiv. Noi nu vrem sã fim mai prejos; nu avem tãria unei opinii separate. Este vorba de forta opiniei majoritare.

c) Ni se spune cã pãrintii au idei învechite. Tinerii stiu ce vor. Noi suntem tineri si nu putem fi de acord cu cei bãtrâni. Este vorba de folosirea unor mecanisme sau trãsãturi psihologice pentru a obtine efectul dorit (de cele mai multe ori alegerea unor produse).

Manipularea mai poartã si numele de „violentã simbolicã”. Nu suntem bãtuti, bruscati, fortati sã credem sau sã facem ceva. Cunoscându-se felul de a fi, specificul vârstei sau alte particularitãti, putem fi determinati sã credem ceea ce o persoanã sau un grup de persoane si-a propus sã ne facã sã credem. Dacã am fi întrebati cine ne-a influentat, am rãspunde cu mândrie cã nimeni. Pe asta mizeazã si cei care ne manipuleazã. Pe hotãrârea noastrã de a nu ne lãsa „dusi de nas”, de a crede ceea ce vrem noi sã credem. Din nefericire însã, în manipulare suntem adusi în situatia de a vrea ceea ce au hotãrât altii cã trebuie, astfel încât ei sã-si atingã scopurile.

1.3.2.Tehnicile de manipulare

Tehnica manipularii prin simboluri culturale poate atrage, uneori, zone mult mai sensibile. Ea reuseste sa aiba ca tinta smulgerea individului din contextul modelator al valorilor de grup (atunci cand acestea nu corespund cu cele ale centrului, ale puterii-ceea ce este ,uneori de dorit), pentru a-l racorda la valorile controlate. Niciodata puterii nu-i convine disiparea fortei sale atomizarii preferentiale sau actionale. Ea vrea sa unifice, sa polarizeze, eventual sa controleze capitalul simbolic existent la un moment dat. Dirijismul valorilor prin mass-media nu se mai manifesta prin influenta asupra obiectului simbolic sau asupra continutului acestuia, ci asupra transmisibilitatii lui. Nu mai actionez asupra mesajului ci asupra felului cum il transmit. Daca vreau sa mint ,nu trebuie numaidecat sa transmit neadevaruri, dimpotriva pot sa mint, spunand adevarul. Iata cateva posibilitati: adevar cu franturi, adevarul doar la sfarsitul propozitiei, un anumit ton al vocii,adevaruri trecute cu vederea. Să începem cu problema mass-media. În Franța, în mai 2005, în perioada referendumului pentru adoptarea Tratatului Constituției europene, majoritatea presei era ;pentru;, însă cu toate acestea 55% dintre francezi au votat „nu“. Acesta ar fi un semn că puterea de manipulare a mijloacelor de informare în masă nu e chiar absolută. Să reprezinte votul cetățenilor și un „nu“ adresat presei?

Exista tehnici de manipulare care sunt folosite in prezent de majoritatea oamenilor,dar fara ca acestia sa-si dea seama.Aceste tehnici de manipulare se numesc:,,amorsarea’’, ,,usa-in-nas’’, ,,piciorul-in-usa’’.

Manipularea poate fi exercitata de persoane care au interese mari sau interese medii indiferent de statutul social pe care il detin.

Desi nu se recunoaste,fiecare asteapta un anumit comportament de la ceilalti,care bineinteles este avantajos pentru noi.

Un exemplu de manipulare este atunci cand vrem sa schimbam una din ideile superiorului nostru .Modul de actiune este dat de argumente plauzibile sau mijloace de seductie cu o anumita competenta.

Manipularea este folosita de cei care nu dispun de putere sau de mijloace de presiune.Prin manipulare,metoda de gandire este asociata cu sentimentul liberului albitru.Un astfel de caz poate fi exemplificat prin urmatoarea intamplare:Daca vrei sa cumperi o pereche de pantofi pe care i-ai vazut intr-un magazin,intri in acel magazin si ii vei cumpara,iar apoi vanzatorul iti spune ca la acesti pantofi s-ar potrivi o bluzita de aceasi culoare pe care o are in alt raft,o cumperi fiind multumita ca ai gasit ceva ce ti se potriveste.

Deci, este o supunere liber consimtita.In cazul manipularii o supunere liber consimtita care il multumeste atat pe cel care manipuleaza cat si pe cel care este manipulat. Ca tehnica de manipulare amorsarea poate fi exemplificata astfel: O familie cauta intr-un ziar un loc unde sa locuiasca pentru o perioada scurta de timp,gasesc un anunt cu conditii peste nivelul asteptarilor,in realitate au doar conditii medii, dar deja acestia s-au mutat, se gandsesc ca oricum sa se mute le trebuie alti bani si trebuie sa stea doar putin. ,,clientii actuali au tendinta sa persevereze in decizia initiala si operatiunea comerciala va reusi,manipularea deasemenea.’’

Aceste amorsari incep prin intebari de genul:,,Poti sa-mi aduci ceva?, si continua cu poti sa faci ce vrei,dar m-as bucura tare mult daca ai face’’.

Tehnica de ,,usa-in-nas’’ a manipularii poate fi asociata cu negocierea,a cere mult pentru a obtine putin.Indivizii manipulate prin aceasta tehnica n-au intrat in aceasta de buna voie,nefiind implicate interesele lor,contrar celor care intra in negociere cu scopul de a realize o afacere buna,a doua este legea totul sau nimic,iar a treia,pozitia nu este fixata dinainte,obiectivele tocmelii au rolul de a o fixa.

Tocmeala nu provine din manipulare,exemplu:Un prieten cere o suma de bani pe care nu o poti da,pentru ca nu-ti poti ajuta prietenul te simti stanjenit, apoi iti cere mult mai putin,iar tu ii dai mai mult decat ti-a cerut a doua oara, cu multa placere.

,,Determinarea in conditii controlate a unuia prin comportament,cu scopul de a obtine altele inseamna manipulare’’.

A treia tehnica este ,,piciorul-in-usa’’care poate fi concretizata prin urmatoarea intamplare:Te duci la piata si cineva iti spune daca tot te duci in aceeasi directie,nu-mi iei si mie ceva?

Aceasta este mai avantajata decat celelalte tehnici pentru ca ai constiinta impacata ca nu manipulezi,ca doar e in drumul ei.

Acest fenomen nu poate fi interceptat de toti la fel cum spunea G.B.Show:,,un om informat este mai usor de manipulat decat unul dezinformat’’.

O alta tehnica de manipulare poate fi :Legea "dovezii sociale".

Legea aceasta ne spune ca unul dintre mijloacele pe care le folosim pentru a hotari ce este corect consta in a urmari ceea ce ceilalti considera ca este corect. Si cu cat suntem mai nesiguri asupra unei situatii pe care trebuie s-o apreciem, cu atat mai mult ne bazam pe actiunile celorlalti pentru a hotara cum sa ne comportam.

Legea "dovezii sociale" ne permite sa infruntam un mare numar de situatii fara sa ne gandim prea mult la ce este bine si ce este rau.

Problemele apar atunci cand datele sunt deliberat falsificate pentru a ne da impresia ca o gramada de persoane se comporta intr-un anumit mod, binenteles, pentru a se obtine ceea ce se doreste de la noi. Iată câteva exemple:

– in toate ocaziile cand va cere bani, un profesionist o sa va arate si cat de mult au dat altii, astfel incat sa va simtiti "stimulati" sa faceti la fel. In aceasta idee, n-o sa vedeti niciodata un cersetor cu palaria goala.;

– cand o anumita actiune necesita voluntari, pe cat de greu va oferiti primii, pe atat de usor va oferiti dupa ce altii au facut acest pas; asa ca manipulatorul va pregati dinainte un mic grup de "voluntari"…;

– oriunde se joaca "alba-neagra" exista permanent cativa oameni care joaca si castiga, atragand atentia trecatorilor (sper ca nu mai este nevoie sa precizez ca ei sunt partenerii "crupierului");

– citind rezultatele unui sondaj pre-electoral si afland ca 70% din populatie vor vota pentru candidatul X (lucru neadevarat, probabil), foarte multi indecisi se hotarasc sa voteze tot cu X (din acest motiv, in unele tari sondajele dinaintea alegerilor sunt interzise).

Dar exemplu cel mai bun de manipulare folosind Legea "dovezii sociale" ne este dat de publicitate.

Numim doar trei situatii:

1) interviuri in care persoane alese "la intamplare" ridica in slavi calitatile unui produs;

2) folosirea unor celebritati care-si dau cu parerea (pozitiva, desigur) despre produsul X sau Y(si cineva ar trebui sa-mi explice de ce un fotbalist sau un actor ni se pare mai competent ca noi in materie de detergenti sau deodorante…);

3) punerile in scena dupa modelul american, unde prezentatorul arata "produsul secolului" (de fiecare data produsul este altul), iar publicul scoate urlete de entuziasm, descoperind cum poate zugravii fara bidinea, cum poate fierbe legumele fara apa sau cum poate sa dea burta jos fara sa faca nimic.

Ceea ce ma sperie este falsitatea evidenta a acestor programe. Profesionistii care le fac stiu perfect ca nu merita sa faca ceva mai bun, fiindca principiul "dovezii sociale" functioneaza automat, indiferent cat de artificiala sau ridicola ni se pare situatia. Iar succesul acestor prezentari, din punct de vedere al vanzarilor, pune punct oricarei discutii. Daca tot vorbim de televiziune, sa mai dam un exemplu: cand se face un talk-show cu oameni politici, cu public, este foarte usor pentru regizor sa creeze o anumita impresie. El poate aduce in prim-plan pe cineva din public care da aprobator din cap atunci cand vorbeste politicianul-"prieten", la fel cum poate arata pe cineva care, prin mimica, isi manifesta dezacordul atunci cand vorbeste adversarul. Este foarte greu sa dai sfaturi in legatura cu Legea "dovezii sociale". Traind in societate, nu putem controla toate informatiile care ajung la noi si trebuie sa ne adaptam intr-o buna masura comportamentul in functie de ce fac ceilalti. De multe ori se poate spune ca majoritatea face ceva anume, dar asta nu inseamna ca are intotdeauna dreptate. Unicul sfat posibil este sa incercati, din cand in cand, sa va comportati altfel decat cei din jurul nostru.

Ce este de facut, cum trebuie sã procedãm pentru a rezista persuasiunii sau manipulãrii? cereti argumente ; intrebati sau întrebati-vã singuri de ce oare?;analizati logic argumentele pe care le primiti ;incercati sã produceti contraargumente.

Dacã ati reusit ,cântãriti-le si vedeti dacã sunt sau nu contradictorii ; Nu vã grãbiti sã decideti, dar nici nu tãrãgãniti la nesfârsit luarea unei hotãrâri ; Sfãtuiti-vã cu o persoanã a cãrei putere de decizie o apreciati ;

Sfãtuiti-vã cu o persoanã în care aveti încredere, chiar dacã nu stie multe lucruri în domeniul respectiv. Ea vã cunoaste optiunile, valorile si trebuintele si se poate „pune în pielea voastrã” ;Cãutati cazuri asemãnãtoare. Istoria se repetã, desi multi considerã cã n-ar trebui sau cã nu este asa ; Nu toti cei care va sfãtuiesc sã faceti ceva vor sã vã manipuleze ; Nu toti care vã determinã sã faceti ceva au si de câstigat de pe urma acestui fapt ; Rareori pãrintii vã vor rãul. Nu-i suspectati de manipulare. Dacã totusi o faceti,convingeti-vã prin toate mijloacele cã asa este. Discutati cu ei deschis asemenea probleme.

1.4.Dezinformarea

1.4.1.Explicarea fenomenului

Dezinformare este in general numita aceea arta a de a induce in eroare ,ce este intotdeauna deliberat iar decizia de a recurge la ea releva o stare de spirit ale carei resorturi complexe nu pot fi deduse clar. Poate fi dictata de necesitate, avand in vedere amploarea mizei si pericolul unei confruntari deschise, relevand astfel slabiciune sau frica. Poate fi de asemenea o actiune premeditata pentru a obtine succesul cu minim de forte deoarece agresorul crede ca influentarea constiintelor este mai putin riscanta decat violenta fizica. Traim intr-o lume in care se pune tot mai mult accentul pe calitatea, dar si cantitatea informatiei. Daca informarea apare ca o necesitate vitala atat pentru organismul uman cat si pentru cel militar, dezinformarea pare sa fie o boala prin care il izoleaza de realitate, il dirijeaza prin judecati eronate spre stari confuze sau actiuni haotice.Dezinformarea seamana confuzie pentru a face cunostintele inutilizabile. O eroare singulara de apreciere poate determina aparitia unor consecinte neplacute, insa dezinformarea permanenta slabeste in mod insidios posibilitatile individului de a gandi corect. Incet, dezinformarea face ca lumea, realitatea sa devina incoerenta, difuza.

Evident ca in cadrul dezinformarii exista comunicare, insa, aceasta are un sens unic, de la dezinformator la cel manipulat, in scopul de a-i dirija celui din urma opiniile si ideile, starile sufletesti si comportamentul ca, in final, sa actioneze cu docilitate la ordinele primului. Mesajul (informatia) falsificata nu este decat unealta cu care se cauta un subiect selectionat sa actioneze in sensul dorit. Se dezinformeaza mai putin pentru a convinge, cat pentru a conduce catre un tel care, de obicei, este ascuns .

Din aceasta cauza, in armatele straine si nu numai, dezinformarea este considerata „arma de razboi modern" si s-a constatat amploarea formidabila a fortelor acesteia, importanta tot mai mare pe care i-o acorda numeroase guverne. Este forma psihologica a subversiunii; ea vizeaza destabilizarea unui stat sau a unei societati. Ea transpune in practica placerea pentru disimulare si secret, dorinta de a exercita o putere oculta asupra unui adversar pe care incerci sa-l inseli.

Originalitatea dezinformarii moderne consta, se pare, din trei elemente:aparitia unei metodologii imprumutate de la publicitate, insa fondata pe descoperirile psihosociologice; influenta considerabila si marea diversitate a mijloacelor de informare in masa; intrebuintarea dezinformarii ca pe un adevarat sistem de arme. In lupta dusa impotriva dezinformarii trebuie avut in vedere unele aspecte importante. In primul rand, sa nu se ofere un teren favorabil adversarului insa, totodata, sa nu se compromita dezbaterea ca element vital al democratiei. In acest context, baza cea mai solida a apararii se va afla in mentalitatea fiecarui individ. Nici o protectie nu va fi cu adevarat eficace fara perceperea de catre toata lumea a faptului ca fiecare individ in parte este o tinta finala a oricarei actiuni dezinformative si deci ca fiecare trebuie sa participe personal la propria aparare

Nu trebuie sa ne limitam la preluarea pasiva a stirilor ci trebuie adoptata obisnuinta de a le cauta si pe cit posibil, de a le controla prin toate mijloacele avute la dispozitie.

Concretizand se pot da cateva sfaturi cateva sfaturi „candidatilor la dezinformare" stiind ca sarcina ce revine fiecaruia trece , inainte de toate printr-o educare a spiritului critic. si aceasta incepe in materie de informare cu dorinta de a nu considera suficienta dezbaterea de idei „oferite pe tava" si a incerca de ajunge singur la sursa printr-o conduita activa.

Ca vulnerabilitatea unei tinte este in functie de personalitatea individului amenintat, de situatia sa socio-profesionala(in special cand apartine mediilor de influenta sau este o autoritate in materie decizionala): sa nu te lasi sufocat de informatie; formularea de principii si opinii doar asupra subiectelor la care se poate avea acces la mai multe surse de informare; practica spiritului de contradictie; refuzarea autocenzurilor; examinarea:sursei; continutului informatiei; momentul si/sau contextului in care a fost lansata; confruntarea cu realitatea; comunicarea (sa fie) suportiva: ataca problema si nu persoana; fi descriptiv si nu evaluativ; fi specific, concret si nu general, global; valideaza interlocutorul; asigura continuitatea procesului de comunicare; asuma-ti raspunderea;

Pentru prima data notiunea de dezinformare a fost folosita in mediul sovietic inca din anii ’20 si desemna „un arsenal de mijloace cunoscute sau oculte destinate influentarii guvernelor straine, discreditarii opozantilor politici, in special emigranti, sublimarii increderii intre aliatii ostili Uniunii Sovietice, falsificarii aprecierilor adversarilor privind realitate.
Dezinformarea nu se rezuma numai la falsificarea constiintelor, ea se dovedeste a fi si puternica parghie de actionare psihologica, de conducere a indivizilor, de dirijare a opiniilor si ideilor, a starilor sufletesti si a comportamentelor umane.

Dezinformarea este un proces care are rolul de a denatura informatia pentru diferite scopuri. Aceasta informatie eronata este transmisa atat pe cale orala,prin intermediul televiziunii,cat si e cale scrisa prin intermediul ziarelor.

Cel mai utilizat mijloc de informatie este internetul,dar cu cat este mai mult utilizat cu atat exista un grad ridicat de dezinformare la nivelul acestuia. Ea se prezinta sub diferite forme cum ar fi: informatiile false, declaratiile false, fotografii false. Procesul de dezinformare este posibil datorita nestiintei in cauza a populatiei asupra subiectului.

,,Actiunea de dezinformare consta in a-i creea initial tintei prejudecati care vor fi favorabile pentru viitoarea campanie de dezinformare, urmand ca apoi sa se lanseze respectiva campanie’’.

Strategiile de transmisie pot compromite secventele mesajului sau mesajul in intregime.Umerto Eco il descrie in felul urmator:,, in loc de a modifica mesajele sau de a controla sursele de emisie, se poate altera procesul comunicarii actionand asupra consecintelor receptarii mesajelor.

Intr-o societate informationala, totul se poate comunica, totul devine numarabil, transmisibil, manipulabil.Visul detectarii se poate implini,realul este reductibil la informatii despre acesta. El este ceea ce informatia pare a fi capabila sa retina despre sine sau sa se autointerogheze. Democratizarea culturala asigurata prin mass-media atrage dupa sine atat consecintele benefice, cat si repercursiuni mai putin fericite. Dintre primele consecinte putem aminti cateva: posibilitatea actorului social de a-se manifesta.

Prin dezinformare se poate manipula, dar si prin manipulare se poate dezinforma, in final intre cele doua este o legatura stransa. Nedifuzand o informatie,sau difuzand o informatie incompleta sau supra-informata care isi piarde esentialul,duce la dezinformare.

La nivel politic ‘’dezinformarea iese din gura politicianului insotita de un linistitor semnal de avertisment:Atentie poate fi un fals.’’in afara de politicieni,ea are transmitatori, multiplicare coopereaza intre ei,televiziunea face reclama unei reviste,si aceea revista publica anumite emisiuni ale televiziunii.Si un simplu om poate denatura informatia prin simplu fapt ca vrea sa aiba credibilitate in fata auditoriului,sau prin faptul ca vrea sa para mai informat decat ceilalti.

Dezinformarea are si un mare impact asupra publicului,cum este cazul mass-mediei,si aici putem da un exemplu : Daca un prieten va spune ca feliile de rosii puse pe chelie stimuleaza cresterea parului, probabil nici nu-l veti baga in seama.

1.4.2.Versiuni de dezinformare

Minciuna este un artificiu procedural care sta la baza dezinformarii. Dezinformarea mai presupune disimularea surselor si a scopurilor reale, precum si intentia de a face rau, prntr-o reprezentare deformata sau printr-o interpretare tendentioasa a realitatii. Este forma de agresiune care cauta sa treaca neobservata si se inscrie in randul actiunilor psihologice. Cei care folosesc cel mai des dezinformarea sunt in general mijloacele mass-media. Dar ea poate fi folosita si de oamenii de la putere prin diferite comportamente care sa reiese acest lucru. Un exemplu foarte bun poate fi dat de propaganda,care este o incercare de difuziune a unui ansamblu de idei spre consumatorii virtuali in perspectiva conformarii acestora cu anumite standarde valorice. Se poate evidentia o propaganda deschisa, explicita asumata de o persoana sau de un grup, dar poate exista si o propaganda disimulata, neexplicita,aceasta putand fi asimilata dezinformarii. Daca propaganda este deschisa incearca sa convinga si sa manipuleze individul ,respectand regulile de joc acceptate, dezinformarea cauta sa distraga conceptii,atasamente valorice. Daca propaganda tinteste un public vizat,publicul supus dezinformarii este neavizat, alunecand foarte usor in falia interpretativa a celui care dezinformeaza.

O persoana poate dezinforma pentru ca ii este frica sa suporte consecintele,sau din simplu fapt ca ar fii judecat.

Sa presupunem urmatoarea intamplare: Doi tineri se intalnesc si incep a povesti, la un moment dat acestia au opinii contradictorii, si unul din ei fiind mai impulsiv il loveste pe celalalt. Iata urmatoarele versiuni in incercarea de a-l exonera pe cel care l-a lovit pe celalalt:

-Negarea faptelor(nu,nu l-a batut pe celalalt baiat);

-Inversarea faptelor(nu cel care este invinovatit este vinovat ci celalalt);

-Amestecul intre adevar si minciuna(celalalt l-a agrsesat si celalalt l-a lovit);

-Modificarea adevarului(celalalt baiat l-a rugat sa-l bata);

-Modificarea circumstantelor (celalalt l-a determinat sa-l bata pentru ca cel care l-a lovit este o persoana calma);

-Estomparea(inecarea faptului in sine pentru ca cel care l-a lovit este un mare actor);

-Camuflajul(poate ca s-a ajuns la o forma fizica,dar nu s-au lovit);

-Interpretarea(interpretarea sub forma de comentarii ce le revine ziaristilor);

-Generalizare(demonstrarea ca nu este singurul in acest caz);

-Ilustrarea(trecerea de la conduita baiatului,la conduita altor baieti);

-Parti inegale(baiatului care a lovit i se vor acorda minute de emisie,in care publicul ca fi suta la suta deacord cu el);

-Parti egale(egala parere pro si contra

1.4.3.Evitarea dezinformarii

Tinand seama de faptul ca in orice forma de actiune a dezinformarii,tinta principala este omul pentru ca el este cel care recepteaza informatia,acesta trebuie prevenit astfel:

-Sa refuzam categoric autocenzura informatiilor;

-Sa nu ne lasam sufocati de supra -informatie;

-Sa ne formam opinii proprii cu privire la subiect,cautand cate mai multe informatii cu privire la acel subiect;

-Sa folosim contradictia si sa ne formam idei fara sa preluam ideile altora;

Pentru a evita minciuna in cazul copiilor trebuie sa le arati tot timpul ca tii la ei si ca pot contribui intotdeauna cu ceva. Daca doresti sa elimini acest obicei din comportamentul lor trebuie sa fii constant si sa ai foarte multa rabdare. Iata cateva solutii recomandate : invata-l pe copilul vostru cat de important este adevarul si explicadu-i ca o mica prostioara pe care a facut-o trebuie recunoscuta pentru ca tu valorifici mai mult adevarul si nu o sa il iubesti mai putin pentru ca a gresit; spunandu-i ca minciuna are consecinte devastatoare si invata-l ca trebuie sa isi ceara scuze pentru ce a spus;sa nu tinem cont de scuzele pe care le gaseste pentru faptul ca a mintit si in acest fel va intelege ca minciuna este inacceptabila;aminteste-i ca suntem suparati pentru ce a facut si ca suntem convinsi de faptul ca nu e nevoie sa ascunda ceva pentru ca poate realiza orice (de exemplu, nu e nevoie sa inventeze motive pentru care nu si-a facut tema pentru ca e capabil sa o faca); nu il amenintam ca va fi pedepsit daca mai minte pentru ca acest lucru o sa il sperie (nu trebuie sa uiti ca una dintre cauzele principale ale minciunii este frica);ii dam un exemplu bun prin propria purtare si recunoaste atunci cand gresesti; daca ii cerem sa spuna adevarul si continua sa minta, sa-i dam o a doua sansa;

Cauza minciunii la adolescenti este de cele mai multe ori evitarea responsabilitatii pentru actiunile lor. Parintii trebuie sa le vorbeasca despre sinceritate si incredere. Alti adolescenti mint pentru a-si proteja intimitatea si pentru a se simti independenti de parintii lor. Deseori, copiii sau adolescentii isi fac un obicei din a minti pentru ca asa fac fata mai usor exigentelor parintilor, profesorilor, dar si ale prietenilor.

Anumiti copii si adolescenti continua sa minta chiar si dupa toate eforturile parintilor de a remedia acest obicei. In acest caz, este posibil sa te confrunti cu o problema mai grava si copilul sa aiba nevoie de un psiholog.Pentru a nu se ajunge la situatii de acest gen, parintii trebuie sa stie ca nu trebuie sa gaseasca o solutie sau sa reactioneze.Parintii pot sugera copilului sau adolescentului sa scrie intr-un jurnal toate minciunile pe care le-au spus dar trebuie sa mentioneze ca nu il vor citi decat cu permisiunea copilului. Sa ne amintim efectele negative ale minciunilor pe care le-a spus in trecut si sa le comparati cu efectele pozitive de care ar fi beneficiat daca ar fi spus adevarul.

CAP.2 Aria si metodologia cercetarii

2.1. Aria cercetarii

Studiu intitulat ,,Viziunea persoanelor mature si tinere asupra minciunii’’ s-a desfasurat la Grupul Scolar ‘’Constantin Brancusi’’ si Scoala Generala Nr.6,iar o parte din adulti au fost alesi la intamplare pe raza orasului Petrila,judetul Hunedoara.Au fost supusi anchetei indirecte 105 subiecti.

Dupa alegerea temei de cercetare si a populatiei investigate, a urmat o perioada de documentare , care a constat in consultarea literaturii de specialitate, in urma careia am aflat unele lucruri care ne-au fost de ajutor la elaborarea instrumentului de cercetare.

Tehnica prin care s-au recoltat informatiile a fost ancheta colectiva indirecta, instrumentul folosit fiind chestionarul autoadministrat. Acesta a fost inmanat subiectilor in vederea completarii lui, respondentii primind unele indicatii acolo unde a fost necesar.

Cele 30 de intrebari ale chestionarului au fost suficiente pentru a obtine o buna cunostere a problemei studiate.Chestionarul este in mare masura unul de opinie,interesul vizand modul in care intercepteaza informatia atat tinerii , cat si adultii gravitatea minciunii precum si factorii care determina minciuna.

Prezentam in continuare cateva caracteristici comune ale lotului de subiecti.

Din punct de vedere al sexului, structura grupului pe care s-a desfasurat cercetarea se prezinta ca in figura urmatoare :

Figura nr.1(%)

Structura populatiei pe sexe

Structura lotului investigat dupa sexul subiectilor este redata in figura nr.1,din care rezulta ca aproape jumate din subiectii se prezinta ca fiind de sex masculin si jumatate fiind de sex feminin.Deci, ambele categorii sunt aproape egale .

Structura lotului dupa varsta se prezinta astfel :

Figura nr.2 (%)

Structura populatiei dupa varsta

Dupa cum observam in figura, aproape jumatate din subiecti sunt de pana in 25 de ani,inclusiv.Se mai observa ca aproape un sfert din subiecti au varsta cuprinsa varsta de 26-35 ani,iar in proportie aproximativ egala sunt cuprinse varstele de 36-45.Un procent redus il au subiectii cu varsta de peste 45 de ani.

Figura nr.3 (%)

Structura populatiei dupa studii

Observand figura nr.3 se poate afirma ca o treime din subiecti subiectii au studii gimnaziale si studii superioare.Subiectiii care au scoala profesionala reprezinta o zecime,iar subiectii care au studii liceale sunt de aproape doua zecimi, in procent redus sunt subiectii care nu au studii.

CAP.3 Analiza si interpretare

3.1. Înțelesul dat cuvântului minciună

Cu totii stim ca minciuna este un fenomen care ne afecteaza pe toti. Efectul ei poate avea impact negativ asupra sufletului si increderii celui care este in cauza. Desi,este folosit cu intentii bune sau pentru a apara, de cele mai multe ori este folosita in spirit egoist, cu intentia de a-i face rau celeilate persoane. Tocmai de aceea am fost interesati care este opinia subiectilor fata de acest fenomen.In figura de mai jos sunt prezentate opiniile subiectilor cu privire la fenomenul amintit.

Fig. nr.4. Opinii despre ce este minciuna .(%)

Putem observa ca aproape jumatate dintre subiecti au ales “alterarea adevarului”. Acest lucru se datoreaza, probabil faptului ca minciuna propriu-zisa provine din incercarea de a adauga ceva in plus adevarului, care are drept consecinta “adevarul nepur”, spre deosebire de cei care au ales “evitarea de a mentiona anumite lucruri”. Acestia din urma considerand ca ceea ce da sensul concret al cuvantului ”minciuna”, ceea ce clipeste realitatii, adevarului. Se tine mai putin cont de dezinformare si eroare, care au procente scazute. Pentru ca,probabil tinem cont mai mult de adevarul sau minciuna celui de langa noi decat de exemplul de dezinformare din mass-media sau TV, radio, etc,aproape o zecime si putin mai mult de o zecime au ales dezinformarea si eroarea .

Ceea ce este interesant, este faptul ca si genul masculin si genul feminin au ales in proportii aproximativ egale acelasi raspuns , de unde reiese fapul ca desi sunt atat de diferite cele doua categorii, cum este afirmat in psihologia sociala, ca genul masculin se caracterizeaza printr-o agresivitate accentuata, nu simt asa profund ca si genul feminin

care are un atuu in plus (intuitia), practica demonstreaza ca cele doua categorii se aseamana mult, simt si gandesc “la unison” impreuna(vezi tabelul de corelatie nr. de la anexe).

Fig.nr.5. Tipuri de minciuna in functie de gravitate.(%)

Se constata ca doua treimi din subiecti au ales minciuna intentionata, stiut fiind faptul ca a minti atrage dupa sine si ganduri negative , ei catalogheaza o persoana rea care poate afecta climatul celor din jur sau poate influenta spre obiceiuri proaste. O cincime din subiecti au ales faptul ca ambele (minciuna intentionata si neintentioanata), pentru ca probabil ei au considerat ca minciuna este tot minciuna si este la fel de grava, indiferent daca este intentionata sau nu.Foarte putini dintre subiecti au ales minciuna fara intentie ( prin dezinformare),probabil acestia s-au gandit ca minciuna prin dezinformare este derivata celei intentionate si are acelasi efect, doar ca nu in mod direct.

Ei considerand ca au dreptul la informatii corecte, si ca urmare o include in consecinta negativa asupra culturii, a cristalizarii realitatii.

Ceea ce ne-a interesat, in mod special a fost opinia subiectiilor despre cum se recunoaste o persoana care minte si minciuna considerata mai grava,figura nr avand acest scop :

Figura nr.6 Corelarea opiniei despre care minciuna considerata mai grava si opinia despre cum poate fi recunoscuta o persoana care minte.(%)

Dupa cum se poate constata , cei care spun ca minciuna intentionata este mai grava ,au afirmat ca nu-si pot da seama, ceea ce denota faptul ca persoanele care mint au diverse comportamente, dar au afirmat si faptul ca minciuna poate fi descoperita prin inrosirea obrajilor,lucru ce demonstreaza ca uneori organismul poate fi in contratimp si ne putem da seama mai usor ca aceea persoana minte.

Multiplele reactii fizice, cum ar fi de exemplu, intimidarea, diferite expresii ale fetei,inrosirea obrajilor, sunt reactii normale, pot avea o explicatie mult mai plauzibila decat minciuna .

O intrebare frecvent intalnita, este aceea de evitare sau nu a minciunii, figura nr.7 avand rolul de a raspunde la aceasta intrebare.

Figura nr.7. Evitarea minciunii in functie de situatie.(%)

Dupa cum observam , aproape jumatate dintre subiecti au ales ,minciuna trebuie evitata cu siguranta si minciuna ar trebuie evitata in functie de situatie ,drept urmare parerile sunt impartite, intre cei care sunt promti in raspusul lor ,adica minciuna trebuie evitata cu siguranta, si cei care oscileaza si categorizeaza minciuna ca fiind buna si rea. Ceea ce este surprinzator este faptul ca primii au intiparit profund in minte, norma morala “sa nu minti”, dar si in acelasi timp era de asteptat, avand in vedere faptul ca generatiile anterioare puneau mult accent pe educarea corecta a copiilor si respectarea legilor divine, cu mare insemnatate pentru acestea. Ceea ce este si mai surprinzator este ca cei care au ales minciuna trebuie evitata cu siguranta, au apreciat ca pentru a se evita minciuna una din metode este ca persoana care spune adevarul sa fie apreciata cu adevarat, si tot ei sunt cei care au afirmat ca minciuna intentioanat este cea mai grava. Dupa cum am analizat in datele obtinute aceste persoane sunt persoane mai sensibile (vezi tabelul de corelatie nr.1 de la anexe).

Aproape o zecime din subiecti au ales ca minciuna nu trebuie evitata pentru ca probabil, sa nu afecteze persoanele care asculta adevarul, sau poate chiar ei sa nu fi mustrati sau pedepsiti de societate.Subiectii care sunt in proportie redusa au ales “nu stiu”, deoarece se afla probabil la mijlocul unor influente de generatie anterioara si cea prezenta.

Figura nr.8 Opinia despre cunoasterea persoane care mint.

Putem observa ca marea majoritate a subiectiilor au afirmat ca,cunosc persoane care mint,ceea ce demonstreaza faptul ca in lumea inconjuratoare este plina de persoane care denatureaza adevarul. Subiectii au afirmat ca nu cunosc persoane care mint,dar in proportii foarte reduse,ceea ce probabil se datoreaza faptului ca subiectii au ajuns sa considere minciuna o normalitate, astfel incat ,nu li se mai par oamenii care denatureaza adevarul,mincinosi.

3.2. Minciuna si viziunea asupra ei

Figura nr 9.Opinia asupra persoanelor care mint.(%)

In figura nr.9, vom observa ca mai mult de o treime din subiecti au ales persoanele care nu au demnitate. Surprinzator este faptul ca subiectii s-au gandit intai la celelalte persoane afirmand acest lucru, sau poate ei au gandit ca minciuna cu rea conotatii face din cealalta persoana, o persoana fara scrupule. Aproape o treime din subiecti au afirmat ca sunt persoane pentru care minciuna reprezinta o necesitate. Probabil aceste persoane, fie sunt realisti considerand ca atat de mult se minte incat totul pare o normalitate, fie au confundat minciuna cu normalitatea vietii, fara sa influenteze cu ceva societatea. Curios este ca facand analogie la intrebarea anterioara in care majoritatea au raspuns afirmativ, demontreaza ca acolo in inconstient este impregnat norma morala “sa nu minti”, dar din pacate se alege fie ceva mai usor, fie ceva considerat normalitate a societatii.

O cincime din subiecti au afirmat ca persoanele care mint sunt persoane care sufera de mitomanie. Probabil ca cei care au ales aceasta varianta, fie au fost victime ale minciunii, afectandu-i foarte mult, fie critica prea aspru acest aspect, efectele sau fenomenul in sine.

Aproape o zecime din subiecti au spus ca persoanele care mint sunt persoane normale pentru ca in viata cotidiana se minte mult, probabil ca sunt putini aceia care realizeaza faptul ca minciuna poate discredita,sau face parte din gandirea alterata, necorespunzatoare a unui comportament considerat normal.

Conform tabelului de corelatie nr.3 de la anexe ,subiectii care au apreciat ca persoanele care mint sunt persoane fara demnitate, sunt in principal cei care :

-afirma ca minciuna ar trebui evitata, cu siguranta in functie de situatie ;

-masura ce trebuie luata pentru a se evita minciuna ,este aceea de a fi sanctionat dur, cel care nu recunoaste ca a mintit ;

-situatia in care miniuna se foloseste cel mai des , este situatia de timiditate ;

-categoriile de persoane care mint cel mai des, sunt ambele categorii( persoanele de gen feminin si persoanele de gen masculin) ;

Subiectii care au apreciat ca persoanele care mint sunt persoane pentru care minciuna reprezinta o necesitate, sunt in principal cei care :

-afirma ca situatia in care minciuna se foloseste cel mai des este, in principal,situatia de presiune ;

-precizeaza ca persoanele de gen masculin sunt cele care mint mai des ;

-recomanda ca masura de prevenire a minciunii, este de a fi apreciat asa cum trebuie, cel care spune adevarul ;

Se ridica totusi problema daca intr-adevar cu cat se foloseste minciuna mai des cu atat, persoanele care mint sunt considerate persoane normale :

Dupa cum putem observa din figura nr.10,subiectii au afirmat ca persoanele care mint din necesitate ,se intalnesc foarte des,drept urmare minciuna este folosita cu frecventa mare.Deci,ni se confima ipoteza conform careia cu cat folosim mai des minciuna, cu atat mai mult o consideram o necesitate,fara de care nu am putea convietui in liniste si armonie cu cei din jur.Un astfel de exemplu poate fi dat prin faptul ca o persoana care spune adevarul ,poate ofensa o alta persoana,acesta la randul ei reactionand ,fie prin barfa,fie prin o alta ofensa, iar rezultatul actiunii este ca ambele vor avea resentimente,una fata de cealalta.

Ceea ce ne-ar interesa in continuare , este de a ne face o imagine despre minciuna,si apoi sa putem compara fenomenul in functie de frecventa cu care este intalnit.Frecventa care ne poate arata faptul cat de aproape ne aflam de a o considera o normalitate.Figura urmatoare avand acest rol.

Figura nr.11 Cazurile de minciuna.(%)

Aproape jumatate din subiecti au afirmat ca intalnesc cazuri de minciuni des, probabil acestia sunt mai activi, au mai multe roluri si statuturi, si sunt in contact cu mai multe persoane. Un sfert din subiecti au afirmat ca intalnesc cazuri de minciuna foarte des,ceea ce denota faptul ca minciuna este folosita cu intensitata marita, si ,nici rar/nici des, fapt din care reiese constientizarea faptului ca ea exista si este folosita in mod frecvent,ca nu se mai poate debarasa de ea,dar este un inceput in toate,asa cum multi psihologi spun, daca un comportament antisocial este constientizat, este un inceput in drumul catre a-l indrepta, de aici nu mai e mult pana la a-l evita, tot asa si minciuna este constientizata, deci nu mai e mult si va fii evitata.

Foarte putini subiecti au ales sa spuna ca intalnesc cazuri de minciuna rar si foarte rar,acestia probabil nu au tangenta decat cu persoane dragi, si considera ca acestia nu ar fi capabili sa-i minta.

Figura nr.10 Opinia despre cum sunt recunoscute persoanelor care mint.(%)

Petre Ilut in opera sa “Sinele si cunoasterea lui”, afirma ca principalele cai prin care este detectata minciuna sunt:

-expresia fetei care se schimba brusc;

-expresii exagerate ale fetei;

-contactul visual;

-aspectul paralingvistic.

Mai mult de o treime din subiecti au afirmat ca o persoana poate fi recunoscuta prin faptul ca se balbaie. Un sfert din subiecti au ales sa spuna ca recunosc o persoana care minte prin faptul ca se inroseste.Acest lucru este ales probabil ,pentru ca in prezent, minciuna este folosita cu multa indemanare si subtilitate, dar totusi ne dam seama cand se balbaie si cand se inroseste. Aproape un sfert din subiecti au ales raspunsul ca o persoana care minte poate fi recunoscuta prin faptul ca ii tremura vocea, iar aproximativ egala masura este optiunea “nu-mi pot da seama”, drept dovada putine persoane sunt asa de subtile cu minciuna incat ceilalati nu-si pot da seama.

Conform tabelului de corelatie nr.10 de la anexe, subiectii care considera ca o persoana poate fi identificata ca fiind o persoana care minte prin faptul ca se balbaie, sunt in principal cei care :

-afirma ca masura ce trebuie luata pentru a se evita minciuna este aceea ca cel care spune adevarul sa fie apreciat cu adevarat ;

-motivul pentru care unele persoane mint, este de a impresiona ;

-categoriile de persoane la care minciuna devine mai rafinata, sunt ambele categorii (atat persoanele de gen masculin, cat si persoanele de gen feminin) ;

-iar categoria de persoane care care mint cel mai des, este ca ambele( masculin si feminin) mint in egala masura ;

Figura nr.11 Masura in care minciuna influenteaza viata cotidiana.(%)

Observam ca mai mult de jumatate din subiecti au precizat ca minciuna influenteaza in mare masura viata cotidiana,inca odata dovada faptului ca minciuna este pretutindeni si este inevitabil sa nu influenteze viata celui in cauza in primul rand si apoi a celuilalt care o spune. Un exemplu bun putem da aici daca ii se spune unui bolnav cu virusul HIV ca nu este bolnav acesta nu are sanse sa urmeze un tratament pentru a stagna aceasta boala, deci viata ii este influentata. Iar viata celui in cauza ii este afectata prin impresia pe care o face el celorlati, dupa minciuna, este categorizat chiar marginalizat .Un sfert din subiectii au afirmat ca minciuna este intalnita in foarte mare masura,ceea ce demonstreaza faptul ca sunt si persoane care intalnesc persoane care mint intr-o masura foarte mare pentru ca ori fac parte dintr-un grup diferit de ei,fie persoanele din jur sunt persoane care nu le sunt prieteni.Subiectii care au ales celelalte masuri ,sunt in proportii reduse, aproape nesemnificative.

Figura nr 12 Raspunsul la intrebarea daca obiceiul de a minti provoaca dependenta.

Aproape trei sferturi din subiecti au optat pentru varianta da, asadar ei s-au gandit ca obiceiul de a minti provoaca dependenta.Inca odata putem reaminti faptul ca o minciuna atrage dupa ea o alta minciuna, iar aceasta atrage alte minciuni,deci minciunile se constitue intr-un sistem.Acest fenomen de atragere a unei alte mincini,iar aceasta la randul ei sa atraga altele, poate fi explicat prin tehnica bulgarelui de zapada. Cei care au raspuns astfel, fie s-au simtit nevoiti sa spuna o alta minciuna dupa ce au spus o minciuna, pentru a se apara in continuare in cazul in care sunt acuzati la prim minciuna, fie au fost tentati sa spuna o alta minciuna dupa ce la prima minciuna au avut un beneficiu.

Se ridica totusi problema daca este adevarat faptul ca ,cu cat o persoana foloseste mai des minciuna cu atat devine mai dependent de ea,figura nr.13 avand menirea de a scoate in evidenta acest aspect :

Dupa cum putem constata cei care au ales sa raspunda pozitiv la intrebarea daca obiceiul de a minti provoaca dependenta, au ales sa raspunda si la faptul ca minciuna este folosita foarte des.Ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca cu cat o minciuna este folosita tot mai des, cu atat se ajunge la dependenta,lucru ce ne arata ca ipoteze este confimata.Fenomenul minciunii poate fi comparat cu orice alt fenomen,de exemplu cu cat mancam ceva ce ne place si ne face bine momentan, cu atat mai mult am manca acel ceva.Desi am ajuns maturi,avem mici scapari care ne fac sa procedam gresit in unele alegeri.

Figura nr 14 Motivul pentru care minciuna provoaca dependenta.(%)

Observam ca aproape jumatate din subieti au afirmat ca motivul pentru care minciuna provoaca dependenta este cauzat de starea de frica din cauza consecintelor, drept urmare omul, fie el matur sau inca tanar, traieste in continuare cu frica. Minciuna este prezenta in orice domeniu social si este utilizata de diferite persoane, indiferent de statutul social pe care il au oamenii saraci practica ceea ce au la indemana, pe cand pentru cei care se afla mai sus pe scara ierahiei sociale, mincina vizeaza beneficii mari.O zecime din subiecti au afirmat ca minciuna provoaca dependenta datorita obisnuintei, fapt ce atesta zicala minciuna cu cat este folosita mai mult cu atat mai mult este confundata cu normalitatea.

Un procent redus il au subiectii care au ales ca motivatie pentru dependenta minciunii,pentru a fi credibili in continuare si pentru a controla situatia,ceea ce demonstreaza ca subiectii sunt constienti de faptul ca nu vor mai fi crezuti dupa ce au spus o minciuna, dar probabil ca pentru a nu parea chiar mincinosi josnici spera ca vor fi crezuti in continuoare, desi in in adancul inimii stiu ca nu e asa.

Figura nr 15.Cauza pentru care unele persoane mint.(%)

Dupa cum apreciem, mai mult de jumatate din subiecti au ales varianta, sa-si atinga scopurile, deci se constientizeaza faptul ca fiecare face totul in folosul sau. Minciuna este prezenta in orice domeniu social si este utilizata de diferite persoane, indiferent de statutul social pe care il au. Oamenii saraci practica ceea ce au la indemana, pe cand pentru cei care se afla mai sus pe scara ierahiei sociale, mincina vizeaza beneficii mari.

Aproape doua zecimi, au fost subiectii care au afirmat ca motivatia explicatia pentru care unele persoane mint este de a impresiona, raspuns provenit din randul adolescentilor, ceea ce reda faptul ca la acesta varsta, ei se afirma prin ceea ce au facut mai deosebit si cum inca nu sunt inca apti pentru a face lucruri asa de mari, exagereaza in arta povestitului.

Numeroase cazuri de minciuna au scopul de a satisface interesele proprii, pentru a obtine unele avantaje. Un astfel de exemplu il gasim in cazul in care o persoana dorind sa-i cresca prestigiul in fata celorlalti denatureaza adevarul, in favoarea propriei persone. Dar sunt si cazuri de minciuna, care au scopul de a-l proteja pe cel caruia ii este destinata.

Interesant este faptul cum sunt recunoscute persoanele care mint si ce motivatie au ales subiectii pentru acestia ,figura nr.16 evidentiind aceste lucruri :

In figura nr.16, putem observa ca subiectii care au afirmat ca persoanele care mint se balbaie,dar au afirmat ca o persoana altereaza adevarul pentru a intra in gratii.Dupa cum stim minciuna cea mai simpla este posibila prin limbaj, este si cea la care apelam cel mai des,dar unele parti ale organismului care ne ajuta sa mintim prin limbaj ne pot trada,datorita disconcordantei dintre ce gandim si ceea ce dorim sa exprimam prin limbaj,drept urmare ajungem sa ne balbaim.Din afirmatia ca o persoana altereaza adevarul pentru a intra in gratii si prima afirmatie, ne putem da seama ce fel de persoane sunt cele care au raspuns la intrebari.Aceste persoane isi doresc sa fie apreciate, chiar vazute bine de catre toata lumea,dar nu in sens negativ,deoarece sunt persoane pasnice,care isi doresc armonie in mediu care convietuiesc ( sa fie placuti de cei din jur),ceea ce reiese din faptul ca se pot incurca,pentru ca nu sunt persoane rele care doresc sa transforme minciuna in perfectiune, atunci cand doresc sa denatureze adevarul , se balbaie.

Fenomenul minciunii luand amploare,fiind confundat cu normaliatea,sunt necesare diferite masuri pentru a se inlatura,in figura nr.17 sunt prezentate cateva :

Observam ca subiectii care au afirmat ca persoanele mint pentru a intra in gratii trebuie, au afirmat si faptul ca vor fi stimulati , daca cel care spune adevarul dupa ce a mintit ,sa nu fie aspru sanctionat.Dupa cum ne dam seama si se face legatura cu ce am spus anterior,persoanele care mint pentru a intra in gratii, nu sunt persoane rau-voitoare,dimpotriva sunt persoane care pot fi maleabile,masura anterioara poate avea efecte pozitive,intr-un timp scurt.Poate daca s-ar alege masura ,sa fie sanctionat dur am putea provoca un dezechilibru in ’’lumea acestuia’’,cu efecte negative pe plan psihic a subiectului.

Figura nr.18 Situatiile in care minciuna se foloseste cel mai des.(%)

In figura nr.18, observam aproape trei sferturi din subiecti au ales situatiile tensionate pentru care minciuna se foloseste cel mai des, si dupa analogia facuta in situatii tensionate, persoanele care mint ,se balbaie sau se inroseste, drep urmare in multe cazuri in situatii de tensiune multe persoane isi pot controla gesturile sau mimica fetei dar nu si corpul. Ce este si mai interesant este ca persoanele de gen masculin au ales in proportia cea mai mare acesta varianta, si ca cel care minte ar trebui sanctionat dur.

Tot in legatura cu situatiile de tensiune este si pentru a rezista presiunilor, omului ii este foarte greu sa reziste atunci cand este presat, si prefera sa spuna o minciuna decat sa treaca poate printr-un interogatoriu prin care nu ar face fata. Acest lucru ne poate convinge de un lucru sigur, se poate minti si din cauza celuilalt, dar o vina foarte mare o avem si noi in cazul de fata.

Celelate variante cum ar fi pentru a masca starile de timiditate si pentru a apara o persoana complexata sunt in proportii foarte mici,deci exista si asemnea cazuri, dar mai rar intalnim persoane care trec prin aceste stari.

Conform tabelului de corelatie nr.9 de la anexe,subiectii care au afirmat ca datorita tensiunii,minciuna este folosita cel mai des, sunt in principal cei care :

-afirma ca o persoana care denatureaza adevarul, poate fi identificata, in principal cand ii tremura vocea,si nu-si pot da seama ;

-precizeaza ca o persoana care minte este o persoana normala, pentru ca in viata cotidiana se minte mult ;

-afirma ca minciuna ar trebuie evitata in functie de situatie ;

-motivatia pentru care unele persoane mint este in principal pentru a pune intr-o lumina nefavorabila o alta persoana si pentru a-si atinge scopurile

-masura ce trebuie luata pentru a se evita minciuna este de a sanctionat dur cel care nu recunoaste ca a mintit ;

Subiectii care au afirmat ca minciuna se foloseste cel mai des in situatii de ,sunt cei care :

-considera ca minciuna trebuie evitata cu siguranta ;

-o persoana care minte poate fi identificata dupa faptul ca se balbaie ;

-precizeaza ca o persoana denatureaza adevarul pentru a-si atinge scopurile ;

-masura de a evita minciuna este de a nu fi sanctionat dur cel care minte si recunoaste adevarul ;

-motivatia pentru care unele persoane mint, este pentru a intra in gratii ;

Se pune insa intrebarea ce parere au subiectii nostrii despre persoanele care mint si in ce situatii folosesc minciuna,figura nr avand menirea de a ne arata acest lucru :

Dupa cum putem observa din figura , subiectii care au afirmat ca minciuna se foloseste in situatii de complexare a persoanei,au ales ca acestia sunt nevoiti sa denatureze adevarul datorita necesitatii.Un exemplu concret poate fi situatia in care intr-un anturaj sau grup de prieteni,toata lumea are licenta luata,iar o alta nu,acesta persoana datorita faptului ca este complexata va afirma ca si ea si- a luat licenta,din dorinta de a nu fi ofensata de cei din jur cu diverse glume pe seama acesta,sau de a fi considerata de cei din jur mai putin capabila decat ei.Cei care au afirmat ca minciuna mai este folosita in situatii de timiditate, au ales sa precizeze de persoanele care mint sunt persoane fara demnitate.Se poate constata faptul ca o persoana care nu este tocmai stabila pe propria persoana,in momentul in care se intimideaza, va da un raspuns care nu tocmai il gandeste,dar explicatia plauzibila este ca nu vrea sa fie si mai mult interogata,preferand sa dea un raspuns care nu reflecta tocmai realitatea,dar surprinzator este faptul ca ei considera o persoana care minte o persoana fara demnitate.

3.3. Atitudinea care împiedică minciuna

Dupa cum bine stim ,un lucru negativ lasat sa ia amploare,va avea diferite consecinte negative de mari proportii pe mai multe planuri, psihic, social, economic. Minciuna, fiind considerata,in general un fenomen negativ,trebuie luata o atitudine in acesta directie.Atitudinile care pot avea sau nu efecte,tot ceea ce conteza este sa constientizam ,sau sa recunostem ca minciuna este un lucru negativ ,iar dupa aceea urmatoarele etape sunt mult mai usoare de urmat.

In continuare vom aprofunda aceste atitudini care impiedica minciuna. Figura nr.20, evidentiind masurile ce trebuie luate pentru a se evita minciuna.

Figura nr.20 Masurile ce trebuie luate pentru a se evita minciuna.(%)

Observam ca jumatate din subiecti au afirmat ca o masura pentru a se evita minciuna este ca cel care spune adevarul sa fi apreciat asa cum trebuie. Surprinzator este faptul ca nu s-a ales in proportie mai mare ,sa fie sanctionat dur, probabil prin aprecierea celor care spun adevarul, pentru ca stim ca dreptate se va face si atunci nu vom mai fi nevoiti sa recurgem la minciuna. Apreciem ca tot persoanele de gen masculin si cele cu studii superioare au ales in proportia cea mai mare acesta varianta.(vezi tabel de corelatie nr.4 de la anexe)

Un sfert din subiecti au ales ca masura de evitare a minciunii este ca cel care a mintit si a spus adevarul, sa nu fie aspru sanctionat si cel care denatureaza adevarul si nu recunoaste ,sa fie sanctionat dur, deci daca ar fi sa alegem intre cele doua nu s-ar putea alege cu exactitate care masura ,ar fi cea mai indicata.

Figura nr.21 Opinia despre reactia unei persoane atunci cand este intrebat cum sunt eu ca sef pentru tine.(%)

Dupa cum ne asteptam aproape jumatate din subiecti au apreciat ca angajatorul ii va spune sefului ca este bun. Faptul ce poate fi explicat, fie angajatorul vrea sa-si pastreze locul de munca, fie vrea sa faca impresie buna sau ii este frica de seful sau. Aproape o treime au ales ca se vor abtine de la comentarii ,este foarte probabil ca subiectii fiind impotriva minciunii, refuza sa spuna un neadevar, dar fiind constransi de situatie si nu pot alege o varianta mai buna, aleg sa se abtina de la comentarii. Dupa cum vedem foarte putini sunt aceia care vor spune ceea ce gandesc.

Conform tabelului de corelatie nr.8 de la anexe, subiectii care considera ca angajatul va afirma ca pentru el ,seful este bun, sunt cei care :

-motivul pentru care unele persoane mint, este de a impresiona ;

-se denatureaza adevarul in situatii de tensiune ;

-masura de prevenire a minciunii, este de a fi sanctionat dur cel care nu recunoste ;

-categoriile la care minciuna este mai rafinata este de fapt ca ambele categorii mint in egala masura ;

Subiectii care declara ca angajatul va afirma ca se va abtine de la comentarii, atunci cand este intrebat, sunt in principal cei care :

-afirma ca motivul pentru care unele persoane mint, este de a-si atinge scopul ;

-masurile care trebuie luate pentru a se evita minciuna, sunt de a fii sanctionat dur cel care nu recunoaste ca a mintit, si cel care spune adevarul sa fie apreciat asa cum trebuie ;

-precizeaza ca rafinamentul minciunii ,nu este dependent de sexul subiectilor ;

Figura nr .22 Opinia cu privire la intrebarea daca folosita in cazul apararii iubirii, minciuna este justificata.(%)

Observam ca in proportie de aproape trei sferturi s-a ales varinata ca minciuna nu ar trebui folosita in cazul iubirii, probabil ca explicatia ar veni din faptul ca iubirea este pura, si ceva cum ar fi minciuna, ar face ceva monstruos.Si dupa cum Sfantu Augustin spune:,,Iubirea este rabdatoare, iubirea este buna, nu este invidioasa, nu se lauda, nu este trufasa. Iubirea nu face nimic rusinos, nu este egoista, nu se enerveaza, nu simte ranchiuna.Iubirea nu se bucura de rau, ci de ,,adevar ,trebuie sa luam in seama acest citat.Curios este faptul ca aproape un sfert din subiecti,au afirmat ca minciuna, in cazul iubirii este justificata,dovada faptului ca minciuna este confundata cu alte sentimente.Si dupa cum se spune ca pentru fiecare un anumit sentiment este interpretat diferit,cum ar fi fericirea,sunt fericit ca mananc sunt fericit ca merg la mare,la fel si iubirea este simtita diferit.Dar pentru a nu confunda iubirea cu minciuna,este necesar sa facem intai, distinctie intre bine si rau.

Figura nr.23 Motivatia pentru care minciuna in cazul iubirii este justificata.(%)

Peste jumatate din subiecti au afirmat ca minciuna in cazul iubirii este scuzabila pentru a nu rani, desi acesti subiecti confunda sentimentul iubirii, au tendinta de a se justifica, spunand ca persoana iubita este ranita daca este mintita, dar adevarat este ca se ascund in spatele acestui paravan, adevarata motivatie fiind de fapt ca ei insusi, se apara de evetualele consecinte in cazul in care ar spune adevarul, pentru ca o persoana care iubeste nu minte.

Mai mult de un sfert din subiecti au ales a ca minciuna este justificata pentru a pastra intimitatile, motivatie care la fel ca prima este doar un paravan, atunci cand iubesti trebuie sa ai incredere in persoana de langa tine.

Subiectii care au ales ca justificatie ca minciuna poate fi folosita in cazul iubirii, a fost de a pastra persoana iubita langa tine, sunt o zecime, si cei care au ales ca motivatie pentru a evita certuri inutile,sunt de aproape o zecime.Aceste pareri sunt cam nule, deoarece ,nu s-ar pune asa mult accent pe aceste lucruri, pentru ca o persoana care iubeste, nu renunta asa usor la cealalta.

.

Figura nr.24 Ordinea institutiilor care ar trebui sa puna bazele normei morale,,sa nu minti’’.(%)

Putem observa, si cum era de asteptat, aproape toti subiectii nostrii au considerat ca familia trebuie sa puna baza normei morale,,sa nu minti’’, este foarte probabil ca acestia sunt constienti ce rol au ca si parinti, influenta lor asupra copiilor, atasamentul lor si increderea acordata acestora. Iar ca a doua varinata,cea care poate fi o inlocuitaore a familiei sau o parte secundara care poate da informatii in plus este institutia de invatamant , pentru ca este mai informata in ceea ce priveste metodele de comunicare cu copiii. Si, poate aceste cadre sunt dotate cu calitati pe care un parintele nu le are, cum ar fi, nesfarsita rabdare, si empatia.

Aproape o zecime din subiecti au afirmat cainstitutia care ar trebui sa puna bazele normei morale sa nu minti este invatamantul, si biserica, probabil parintii s-au gandit ca nu au control total asupra copiilor si nu au nici incederea lor, datorita independentei tinerei generatii, si nici nu gasesc solutii,deci cei mai multi dintre ei se gandesc ca biserica poate rezolva una din problemele acestea.

Tabel nr.1 Gradul de multumire fata de aceste institutii(%)

Dupa cum observam ca mai mult de jumatate din subiecti au fost foarte multumiti fata de familie,iar aproape o treime au afirmat ca sunt fosrte nemultumiti de justitie. Biserica are si ea o mare importanta in viata omului, drept urmare si ea a fost aleasa de catre jumatate din subiecti. Facand aceste alegeri subiectii sunt constienti ca familia este cea mai importanta, este mediul propice in care ti se explica ce este bine si ce este rau, un rol important este acordat si bisericii care are si ea o pondere destul ridicate in privinta multumirii. Drept dovada preotii nostrii isi fac treaba asa cum se cuvine spre multumirea noastra si sufleteasca a lor. Se pare ca rau cota in ochii nostrii este justitia, probabil fiind influentata de coruptie si indiferenta, care in prezent, o defineste.

Figura nr.25 Opinia despre faptul daca minciuna duce la savarsirea de infractiuni.(%)

Subiectii care au afirmat ca minciuna duce la savarsirea de infractiuni este de mai mult de trei sferturi, iar negatia este de aproape un sfert, fapt ce ne arata inca odata ca minciuna se constitue ca un sistem, o minciuna atrage dupa sine o alt minciuna, dar mai grav e ca minciun atrage dupa sine fapte mult mai grave cum sunt cele de genul infractiunilor. Este si logic ca o persoana care minte intentionat cu rautate si ar face orice pentru a-si atinge scopurile incepe intai cu minciuna, apoi termina cu ceva mai grav, infractiunea, cum este si cazul celor care lucreaza in firmele mari, o persoana corupta care face aceste lucruri. Dar minciuna de acest gen poate viza si persoanele care nu ocupa functia de conducere ,care odata ajunse prin intermediul minciunii intr-un anumit punct, nu le va fi greu sa faca un pas pentru a ajunge la infractiune, fiind tentant sa crezi ca nu vei fi prins, te imbagatesti si totul va fi bine.

Figura nr.26 Raspunsul la intrebarea daca minciuna este efectul unor infractiuni.(%)

Mai mult de jumate din subiecti au raspuns ca minciuna este efectul unor infractiuni,acest lucru poate fi explicat prin faptul ca ar fi normal din mai multe puncte de vedere ca infractorul sa minta dupa ce a savarsit o asemenea fapta,pentru ca multi dintre ei se tem de consecinte care sunt de la cele mai mici la cele mai mari. Deci, prin urmare infractorul ascunde fapta, si acesta poate fi posibil doar mintind.O treime din subiecti au afirmat ca minciuna nu este efectul unor infractiuni,fapt ce explica, ca unii dintre noi nu constientizeaza cat de grava este minciuna.

Dupa cum observam minciuna este si cauza, si efectul minciunii,drept urmare cat rau poate face o minciuna, apoi se ajunge de la o minciuna mica la una mai mare din ce in ce mai grava si tot asa pana cand omul ajunge sa se distruga datorita minciunii.

Tabel nr.2 Masura in care aceste institutii denatureaza informatia.(%)

În ceea ce priveste opinia subiectilor, vom observa ca o treime din acestia au afirmat ca radioul denatureaza in totalitate informatia, cu mari influente asupra celor in varsta care au cateodata tendinta de a confunda realitatea, din prea multa atentie acordata radioului.Televizorul denatureaza moderat informatia, apreciaza subiectii, care sunt de aproape o treime, cu influente asupra tinerei generatii, in special a copiilor care sunt la varsta in care nu pot destinge binele de rau, decat ajutati de cai maturi care sunt alaturi de ei.

Dupa cum bine stim, crainicii TV isi pot lasa amprenta asupra informatiei, pana si imaginile pot fi folosite in folosul propiu, de exemplu:o fotografie in care este surprinsa o profesora in timpul grevei, iar copii, fac tot ce vor, in acest caz nu este reflectata adevarata intentie a profesorilor care vor si ei conditii decente, ci TV arata doar partea negativa, produce polemici,multi nevinovati, cu ajutorul lui,sunt vazuti vinovati.

Fiecare director va aproba spre circulatie doar ce ii va aduce avantaje, asadar, informatia este mult contra-facuta, si este transmisa intr-o asa masura incat are efecte profunde asupra telespectatorilor.

Figura nr 27.Sursa care foloseste cel mai des manipularea. (%)

Jumatate din subiecti au afirmat ca presa scrisa foloseste cel mai des manipularea, dupa cum ne dam seama, majoritatea ziarelor folosesc tot felul de stiri pentru a capta atentia cititorilor, iar pentru a fi mai importante se folosesc stiri care nu au nici o legatura cu realitatea,si toate astea manipuleaza intr-o mare masura opinia publica, pentru ca cei care citesc eventualul ziar spune ca daca in ziar asa scrie asa si este.O treime din subicti au afirmat ca audio-vizualul foloseste manipularea,probabil acest lucru este datorat faptului ca, televiziunea este cea responsabila de manipulare ,pentru ca tot mai multe persoane se uita la televizor si tot ce vad acolo este si adevarat, tot ce zice televizorul este adevarat.O zecime din subiecti au afirmat ca o persoana straina denatureaza informatia si manipuleaza mai mult , fata de o persoana apropiata sau fata de internet,care au fost alese de subiectii in proportii reduse.

Conform tabelului de corelatie nr.7 de la anexe,subiectii care apreciaza ca sursa care foloseste cel mai des manipularea este presa scrisa, sunt ,in special cei care :

-afirma semnificatia manipularii este aceea ca este un mijlocde a-l tine in frau pe angajat;

-precizeaza ca cei care folosestc cel mai des manipularea sunt cadrele de conducere prin care il tin in frau pe angajat ;

– afirma categoriile de persoane care mint cel mai mult,sunt de fapt ambele categorii ;

Figura nr.27 Semnificatia manipularii.(%)

Asa cum era de asteptat aproape toti subiectii au ales varianta un ’’mijloc de a-si atinge scopul’’. Dupa cum stim sunt folosite diferite tehnici de manipulare, doar ca unii dintre noi nu suntem constienti ca este o manipulare,atunci cand ii folosim tehnicile, sau cand suntem victimele acesteia. De aceea trebuie sa fim foarte atenti, desi multi dintre noi am lasa totul la voia intamplarii, datorita nepasarii.

Aproape o zecime dintre subiecti au explicat ca manipularea este un efect al minciunii si o metoda de a-l tine in frau pe angajat,deoarece dupa cum am mai spus minciuna este cauza si efectul multor fenomene negative,niciodata pozitive. Aici totul deriva din minciuna, si lacomia cu care este folosita aceasta in scopuri proprii, chiar daca se exploateaza fiinte umane,sau sunt manipulate, apelandu-se la punctele lor slabe,cum se face de obicei.

Ceea ce este foarte interesant este faptul ca cei care sunt in functia de conducere, abuzeaza foarte mult de puterea lor si gasesc diverse metode de a-l face pe angajat sa actioneze dupa bunul plac,drept consecinta, il manipuleaza.

Figura nr.28 Opinia despre raspunsul la intrebarea cine utilizeaza cel mai des manipularea.(%)

In figura nr.28,aproape o treime din subiectii au afirmat ca cei care folosesc cel mai des manipularea sunt cadrele de conducere,fapt ce ne demonstreaza ca subiectii sunt foarte putin constienti ca manipularea poate fi folosita sub diferite forme, diferite tehnici ale ei sunt folosite de omul de rand, fiecare din noi folosim manipularea foarte des, doar ca-i spunem altfel. Aproape doua zecimi din subiecti au ales sa explice ca cei care folosesc cel mai des manipularea este TV,care probabil i-a dus pe subiecti cu gandul la programele televiziunilor, sau mai ales prin stirile in care se manipuleaza informatia, alterand-o.

Surprinzator este ca oamenii sunt constienti si de manipularea in radul omului obisnuit,ceea ce demonstreaza faptul ca minciuna este prezenta pretutindeni,de la cel mai important om, si pana la un om obisnuit.

Un procent redus din subiecti a ales, ca manipularea este mai des folosita de radio,fapt ce ne demonstreaza cum am spus si la prima varianta lipsa de informare.

Ceea ce ne-a interesat foarte mult a fost sa aflam care categorii de persoane mint mai mult,persoanele de gen masculin sau persoanele de gen feminin,si am fost contrariati sa observam ca marea majoritate a subiectilor sunt ,atat de gen feminin, cat si de gen masculin,si ceea ce este si mai surprinzator este faptul ca au fost subiecti care au afirmat ca persoanele de gen masculin mint mai mult decat persoanele de gen feminin.(observam tabelul de corelatie nr.6).

Figura nr.29 ne evidentiaza care categorie de persoane mint mai mult.

Figura nr.29 Categoria de persoane care minte cel mai mult.(%)

Mai mult de trei sferturi din raspunsuri au fost inclinate spre constientizarea faptului ca ambele categorii de persoane mint in egala masura,nu se face diferenta intre acestea.Curios e faptul ca au afirmat acest lucru pentru ca noi ne asteptam sa fie diferite raspunsurile persoanelor de gen feminin cu cele de gen masculin, interesant este ca subiectii la acesta varianta au fost foarte sinceri.

Figura nr.30 Categoria de persoane la care minciuna devine mai rafinata.(%)

Dupa cum observam nici in acest caz rafinamentul nu tine cont de studii a fost ales de subiecti in proportie de aproximativ jumatate, iar subiectii care au ales ca ambele categorii mint in egala masura,sunt de aproximativ jumatate. Deci fie ca o persoana este mai informata, fie ca nu minciuna este un obicei ce se transmite si uneori se molipseste, deci este folosit de persoanele de tot felul, fie saraci, fie bogati, fie invatati, fie mai putin invatati.

Se ridica totusi problema daca prin educatie ,minciuna devine mai rafinata ,figura nr.31 avand menirea de a scoate in evidenta acest aspect:

Dupa cum putem observa,subiectii care au afirmat ca minciuna este mai rafinata la persoanele fara studii,si sunt in special persoane care au studii liceale si gimnaziale,drept urmare ni se infirma ipoteza conform careia ,cu cat creste nivelul de educatie, cu atat creste si rafinamentul minciunii.

CONCLUZII SI SUGESTII

Minciuna are o serie de efecte asupra sistemului social, prin constientizarea efectului negativ asupra celorlalti, din punct de vedere cultural, prin cunoasterea maniilor unora, si calitatilor altora, al informarii corecte. De aceea trebuie sa acordam interes intens sistemului si sa luam masuri pentru a o evita in situatiile in care poate provoca mult rau, cu atat mai mult cu cat astazi ,minciuna este considerata un fenomen normal, sau ceea ce este si mai rau,’’o calitate demna de admirat’’.

Pentru a evita minciuna in cazul copiilor trebuie sa le arati tot timpul ca tii la ei si ca pot contribui intotdeauna cu ceva. Daca doresti sa elimini acest obicei din comportamentul lor trebuie sa fii constant si sa ai foarte multa rabdare. Iata cateva solutii recomandate : invata-l pe copilul nostru cat de important este adevarul si explicadu-i ca o mica prostioara pe care a facut-o trebuie pentru ca tu valorifici mai mult adevarul si nu o sa il iubesti mai putin pentru ca a gresit; spunandu-i ca minciuna are consecinte devastatoare si invata-l ca trebuie sa isi ceara scuze pentru ce a spus;sa nu tinem cont de scuzele pe care le gaseste pentru faptul ca a mintit si in acest fel va intelege ca minciuna este inacceptabila;aminteste-i ca suntem suparati pentru ce a facut si ca suntem convinsi de faptul ca nu e nevoie sa ascunda ceva pentru ca poate realiza orice (de exemplu, nu e nevoie sa inventeze motive pentru care nu si-a facut tema pentru ca e capabil sa o faca); nu il amenintam ca va fi pedepsit daca mai minte pentru ca acest lucru o sa il sperie (nu trebuie sa uiti ca una dintre cauzele principale ale minciunii este frica);ii dam un exemplu bun prin propria purtare si recunoaste atunci cand gresesti; daca ii cerem sa spuna adevarul si continua sa minta, sa-i dam o a doua sansa.

Cauza minciunii la adolescenti este de cele mai multe ori este evitarea responsabilitatii pentru actiunile lor. Parintii trebuie sa le vorbeasca despre sinceritate si incredere. Alti adolescenti mint pentru a-si proteja intimitatea si pentru a se simti independenti de parintii lor. Deseori, copiii sau adolescentii isi fac un obicei din a minti pentru ca asa fac fata mai usor exigentelor parintilor, profesorilor, dar si ale prietenilor.

Cu cat invatam de mici,de la parintii nostrii, ce efecte are minciuna,cat de mult il afecteaza pe cel caruia ii este spusa minciuna, sau chiar pe cel care o spune, prin imaginea proasta pe care o face celorlalti, cu atat putem distinge binele de rau.

La adulti ,in schimb lucrurile se complica,pentru ca ei au deja personalitatea formata,iar un obicei ,nu poate fi eliminat la acesta varsta,de aceea este bine se lucram cat mai mult cu proprii nostrii copii,in ceea ce priveste normele morale de baza , care trebuie impuse inca de mici.

Dupa cum era de asteptat si a demostrat ipoteza a fost faptul ca minciuna provoaca dependenta. Ceea ce ni s-a infirmat a fost faptul ca cu cat avem un nivel de educatie mai mare, minciuna devine mai rafinata.O alta ipoteza care ni s-a confirmat este aceea ca datorita frecventei minciunii,se ajunge la concluzia ca minciuna reprezinta o necesitate.

Cei mai multi dintre subiecti apreciaza ca minciuna este alterarea adevarului. Ordinea consecintelor negative, aleasa de subiecti, este urmatoarea: minciuna intentionata, minciuna prin dezinformare, minciuna prin omisiune. Subiectii au raspuns afirmativ la intrebarea, daca minciuna ar trebui evitata.

Opinia subiectilor despre personele care mint, este ca sunt persoane normale. Subiectii au intalnit frecvent cazuri de minciuna.

Majoritatea subiectilor nu-si pot da seama cine minte. Subiectii au afirmat ca viata cotidiana este influentata in mare masura de minciuna. Unele persoane mint sa-si atinga scopurile, este opinia predominanta a subiectilor. Masura luata impotriva minciunii, aleasa de subiecti,este cei care spun adevarul sa fie apreciati cu adevarat. Subiectii sunt de parere ca angajatul ii va spune sefului ca este bun sau se va abtine de la comentarii. Subiecti considera ca bazale normei morale,’’sa nu minti’’, trebuie implemantata de familie.

Cei mai multi dintre subiecti sunt multumiti de familie si biserica si sunt nemultumiti de justitie.Familia avand cel mai important rol in educarea copiilor , este de la sine inteles, ca in cadrul celulei de baza se pun bazele diferitelor norme morale, printre care si minciuna.Informatia este denaturata in mare masura de Tv, sustin subiectii. Subiectii au ales in mare masura ca manipularea este un mijloc de a-l face pe celalalt sa faca ce dorim.

Cadrele de conducere utilizeaza cel mai des manipularea, fapt ce reiese din opinia majoritara a celor intrebati.

Surprinzator a fost sa obtinem raspunsuri de genul justificarii minciunii in cazul iubirii, ca pentru a pastra persoana iubita trebuie sa minti, sau trebuie sa minti ca sa iti pastrezi intimitatile sau pentru a nu pierde persoana iubita.

REZUMAT

Prin manipulare intelegem actiunea de a influenta, prin mijloace specifice, diferite persoane, astfel incat acestea fiind manipulate sa aiba impresia ca actioneaza conform ideilor si intereselor proprii. ,,In realitate insa ele preiau o parere care nu le apartine,ci le-a fost indusa prin diferite mijloace’’. Ceea ce inseamna in limbaj accesibil tuturor sa putem face pe cineva sa faca ce vrem noi,sau poate chiar noi sa facem ce vor altii. Pentru a obtine ceva de la ceilalti sau avem putere asupra lor, sau detinem mijloace de presiune eficiente sau apelam la cai de ocolire de a determina o persoana sa faca ceva ce nu ar fi facut din initiativa proprie.

În opinia unor autori există manipulările sunt mici, medii si mari. Acestea se obtin prin modificări minore sau de amploare ale unei situatii sociale, manipulare pentru cauze mici si pentru cauze mari, manipularea cotidiană si manipularea istorică. Toate au la bază concepte ca: influentă, putere, intentionalitate, comunicare, schimbare, atitudine, comportament, asa cum sunt tratate de sociologie sau stiintele comunicării. Intrând si în compunerea altor termeni – precum persuasiunea, publicitatea, propaganda, dezinformarea, intoxicarea, îndoctrinarea – aceste concepte sporesc ambiguitatea, ducând uneori la confundarea dezastroasă a termenilor între ei. Toate sunt procese de comunicare. Toate sunt procese de influentare. Toate procesele de comunicare implică schimbarea, dar prea adesea schimbarea survenită ca urmarea a unui proces de comunicare este echivalentă cu influenta. După prezenta sau absenta intentionalitătii si după tipul de efecte previzibile sau aleatorii, toti acesti termeni comportă multe nuante care îi diferentiază. Spre deosebire de celelalte procese amintite, manipularea este un act care se instalează în mod irational. Dacă în cazul persuasiunii si publicitătii cel influentat este constient într-o mică sau mare măsură că se încearcă influentarea lui, în cazul manipulării, acest lucru nu se întâmplă. În cazul în care se întâmplă, nu mai este vorba despre manipulare. Este o actiune ratată. Este doar o tentativă. Tehnicile de manipulare sunt multe si continuă să apară altele noi, nuantate si personalizate în functie de cel ce le pune în aplicare, trecerea timpului scotând la lumină altele si altele. Mecanismul lor de functionare este însă în principiu cel cuprins în diferite tehnici. Pentru manipularea maselor este nevoie de mecanisme complicate si de o conturare diferită a realitătii prin acordarea unor argumente credibile.

Minciuna este un fenomen prin care o persoana rau intentionata sau bine intentionata induce in eroare o alta persoana.Conceptul de minciuna este privit in prezent cu o oarecare indiferenta,chiar daca este folosit acesta este negat cu desavarsire.

Fenomenul minciunii este larg raspandit in intreaga lume si se manifesta in viata cotidiana,indiferent ca dorim sau nu,auzim la colturi batrani care isi exagereaza trecutul,pe strada intalnim tineri care din dorinta de a impresiona folosesc una din subramurile ei ,,lauda’’,in politica ,in mass-media,minciuna are o cota foarte ridicata.

În trecut,in special in perioada comunismului,sistemul minciunii era foarte bine dirijat si controlat.Comunistii aveau putere absoluta asupra poporului,putere care s-a transformat treptat in dezinformare,manipulare.

BIBLIOGRAFIE

1.Bouman L., Richie R.,,Adolescentii o problema, parintii un necaz’’, Ed.Antet, Oradea,1995.

2. Cathala Henri Pierre , ,,Epoca dezinformarii’’, Ed. Militara, Bucuresti, 1976.

3.Ciofu Ioan,,Comportamentul simulat’’,Ed.Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti,1974.

4.Colcer Daniela,,Revista de autocunoastere si dezvoltare personala’’,Nr.8.Cluj-Napoca, 2005.

5.Coteanu Ioan ,Mares L.,,Dictionar explicative al limbii romane,Editia a-II-a, Ed.Univers encclopedic,Bucuresti,1998.

6.Chelcea Septimiu, ,,Metode si tehnici de cercetare sociologica’’,Ed.Academiei,,Stefan Gheorghiu’’,Bucuresti,1977.

7.Cucos Constantin,,Minciuna,contrafacere,simulare’’,Ed.Polirom,1998,Iasi.

8. David Daniel,,,Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale’’,Ed.Polirom,2006.

9. Ficeac Bogdan , ,,Tehnici de manipulare’’, Ed. Nemira, Bucuresti, 1998.

10.Gloria Tate,,Iubire fara suferinta’’,Ed. Niculescu,Bucuresti,2000.

11.Gaga Michiela ,,Minte sanatoasa in corp sanatos.Sfaturi practice pentru copii’’,Ed.Coresi,Bucuresti,1999.

12.Ilut Petre,,Sinele si cunoasterea lui’’,Ed.Polirom,2001,Iasi.

13.Irala Narciso ,,Controlul cerebral si emotional’’,Ed.Pauline,Bucuresti,2006.

14.Joule R.V.&Beauvois J.L.,,Tratat de manipulare’’,Ed.Antet,Oradea.

15.Kaphferer Jean,,Zvonurile’’Ed.Humanitas,Bucuresti,1993.

16.Krausz Septimiu,Stegar Irinel,Metode si tehnici de cercetare sociologica,Partea I, Editura Press,Petrosani,2002.

17.Lull James, ,,Massmedia – Comunicare; Manipulare prin informatie’’, Ed.Nemira, Bucuresti,1997.

18.Muresan P.,Minciuna,in SchiopuV(coordonator),Dictionar de psihologie, Ed.Babel ,Bucuresti,1997.

19.Pease Allan,,Limbajul trupului’,Ed.Polimark,Bucuresti,1993.

20.Allan Pease,Alan Garner,,,Limbajul vorbirii’’,Ed.Polimark,Bucuresti,1994.

21.Radulescu Sorin,,Sociologia varstelor’’,Ed.Hyperion XXI,Bucuresti,1994.

22.Revista,,Sana’’,ghid de sanatate,Nr.1,aprilie 2004.

23.Wierzbicki Pietro,,Structura minciunii’’,Ed.Nemira,Bucuresti,1996.

24.Volkoff Vladimir,,Tratat de dezinformare’’,Ed.Antet,Iasi.

25. www.univbuc.ro/psihologie/ruscanu/2-1.h

26. www.sfantamaria-dallas.org.

27. ww.monde-diplomatic.ro

ANEXE

Universitatea Titu Maiorescu Cod

Facultatea de psihologie Târgu-Jiu

Chestionar

Stimate domn/doamna prin intermediul chestionarului de fata incercam sa surprindem viziunea dumnevoastra asupra minciunii.Va informam ca sunteti in masura, sa ne oferiti raspunsuri pertinete si de aceea va rugam sa raspundeti sincer.Va putem asigura de anonimatul chestionarului. Cele cateva date personale cerute ne sunt necesare doar in vederea prelucrarii statistice a datelor si nu pentru identificarea dumneavoastra.

1.Ce va deranjeaza cel mai mult in viata cotidiana?

1.1□ infidelitatea;

1.2□ minciuna;

1.3□ delicventa;

1.4□ abuzurile;

1.5□altceva. Ce?……………………………………………………………………………

2.Puneti in ordinea importantei urmatoarele valori morale (notand cu 1,2,3,4,5,unde 1 este cea mai importanta valoare):

2.1□ sinceritatea;

2.2□ fidelitatea;

2.3□ bunatatea;

2.4□ credinta;

2.5□ alta valoare. Care?……………………………………………………………..

3. Ce intelegeti prin cuvantul minciuna?

3.1□ alterarea adevarului;

3.2□ eroare;

3.3□ dezinformare;

3.4 □evitarea de a mentiona anumite lucruri;

3.5 □altceva. Ce?……………………………………………………………………….

4. Care din urmatoarele tipuri de minciuna o considerati mai grava?

4.1□ minciuna intentionata prin dezinformare;

4.2□ minciuna fara intentie;

4.3□ ambele;

4.4□ niciuna nu este grava;

5. Considerati ca minciuna folosita indiferent de situatie ar trebui evitata?

5.1□ da, cu siguranta;

5.2□ da, ar trebui evitata,in functie de situatie;

5.3□ nu;

5.4□ nu stiu/nu pot aprecia;

6. Cunoasteti persoane care mint?

6.1□ da;

6.2□ nu.

(Daca s-a marcat codul 6.1,se trece la intrebarea 7,iar daca s-a marcat codul 6.2,se trece la intrebarea 8).

7. Cum sunt vazute aceste persoane in opinia dumneavoastra?

7.1□ persoane pentru care minciuna reprezinta o necesitate;

7.2□ persoane care nu au demnitate;

7.3□ persoane care sufera de mitomanie;

7.4□ persoane normale, pentru ca in viata cotidiana se minte mult;

7.5□ altceva. Ce?…………………………………………………………………..

8.Cat de des intalniti cazuri de minciuna?

8.1□ foarte des;

8.2□ des;

8.3□ nici rar, nici des;

8.4□ rar;

8.5□ foarte rar.

9. Cum recunoasteti o persoana care minte?

9.1□ persoana in cauza, se balbaie;

9.2□ persoana in cauza, se inroseste;

9.3□ persoanei in cauza, ii tremura vocea;

9.4□ alta situatie. Care?…………………………………………………………

9.5□ nu-mi pot da seama.

10. In ce masura influenteaza minciuna viata cotidiana?

10.1□ in totalitate;

10.2□ in foarte mare masura;

10.3□ in mare masura;

10.4□ moderat

10.5□ in mica masura;

10.6□ in foarte mica masura;

10.7□ deloc

11. Considerati ca obiceiul de a minti provoaca dependenta?

11.1□ da;

11.2□ nu;

(Daca s-a marcat codul 11.1,se trece la intrebarea 12,iar daca s-a marcat codul 11.2,se trece la intrebarea 13).

12. De ce credeti ca obiceiul de a minti provoaca dependenta?

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………….

13. De ce credeti ca unele persoane mint?

13.1□ pentru a intra in gratiile altei persoane;

13.2□ pentru a impresiona o alta persoana;

13.3□ pentru a-si atinge scopurile;

13.4□ pentru a denatura adevarul , punand intr-o lumina nefavorabila o alta persoana;

13.5□ alt motiv. Care?…………………………………………………………………………………….

14. In ce situatii considerati ca minciuna se foloseste cel mai des?

14.1□ pentru a masca starile de timiditate;

14.2□ pentru a apara o persoana complexata;

14.3□ pentru a rezista presiunilor;

14.4□ pentru a face fata situatiilor tensionate.

14.5□ alta situatie.Care?……………………………………………………………………………………

15. Ce masuri considerati ca ar trebui luate pentru a se evita minciuna?

15.1□ cel care a mintit si apoi spune adevarul sa nu fie aspru sanctionat;

15.2□ cel care a mintit si nu recunoaste sa fie sanctionat dur;

15.3□ cei care spune adevarul sa fie apreciat asa cum trebuie;

15.4□ altceva.Ce?…………………………………………………………………………………………….

16. Daca intr-o zi seful unui angajat intreaba: ,,Cum sunt eu ca sef pentru tine?”, cum credeti ca actioneaza angajatul. in general?

16.1□ ii va spune ca este un sef bun(daca intr-adevar asa il considera);

16.2□ se va abtine de la comentarii(daca nu este un sef bun);

16.3□ nu stiu/nu pot aprecia;

17. Considerati ca minciuna folosita pentru a apara iubirea este justificata?

17.1□ da;

17.2□ nu.

(Daca s-a ales codul 17.1,se trece la intrebarea 18,iar daca s-a ales codul 17.2,se trece la intrebarea 19).

18.De considerati ca minciuna este justificata pentru a va apara iubirea?

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

19.Puneti in ordinea importantei urmatoarele tipuri de institutii care ar trebui sa contribuie la formarea normei morale,,sa nu minti’’?(notand cu 1,2,3,4,5,unde 1 reprezinta cea mai importanta valoare)

19.1□ familia;

19.2□ institutia de invatamant;

19.3□ biserica;

19.4□ mass-media;

19.5□ alta.Care?…………………………………………………………………………………….

20. Cat de multumiti sunteti de aceste institutii, in ceea ce priveste masurile luate impotriva minciunii?

21. Considerati ca minciuna:

22. In ce masura considerati ca denatureaza informatia urmatoarele mijloace de comunicare:

23. Ce sursa considerati ca foloseste cel mai mult dezinformarea?

23.1□ internet-ul;

23.2□ audio-vizualul;

23.3□ presa scrisa;

24.4□ persoana apropiata;

24.5□ persoana straina;

24.6□ alta sursa. Care?……………………………………………………………………………..

24. Ce considerati ca este manipularea?

24.1□ un efect al minciunii;

24.2□ o metoda de a-i tine in frau pe angajati;

24.3□ un mijloc de a-si atinge atinge scopurile;

24.4□ altceva. Ce?…………………………………………………………………………………….

25. Cine utilizeaza cel mai des manipularea?

25.1□ in general cadrele de conducere;

25.2□ altcineva…………………………………………………………………

25.3□ TV-ul;

25.4□ radio-ul;

25.5□ internet-ul;

25.6□ omul obisnuit.

25.7□ altceva……………………………………………………………………

26. Cine considerati ca au obiceiul de a minti mai mult?

27.1□ persoanele de gen masculin;

27.2□ persoanele de gen feminin;

27.3□ ambele categorii de persoane mint in egala masura;

27. La care din categoriile de persoane de mai jos considerati ca minciuna este mai rafinata?

28.1□ persoanele cu studii;

28.2□ persoanele fara studii;

28.3□ ambele categorii de persone mint in egala masura;

28.4□ rafinamentul minciunii nu este dependent de studii;

28. Sexul:

29.1□ masculin;

29.2□ feminin;

29. Varsta:

30.1□ pana la 25 ani inclusiv;

30.2□ intre 26-35 ani;

30.3□ intre 36-45 ani;

30.3□ peste 45 ani;

30. Studii:

31.1□ fara studii;

31.2□ studii gimnaziale;

31.3□ scoala profesionala;

31.4□ studii liceale;

31.5□ studii superioare;

Tabel nr.1(%)

Variantele care deranjeaza viata cotidiana

Tabel nr.2(%)

Ordinea valorilor morale

Tabel nr.3(%)

Intelesul cuvantului minciuna

Tabel nr.4(%) Ordinea tipurilor de minciuna in functie de gravitate

Tabel nr.5(%)

Raspunsul la intrebarea ,,daca minciuna ar trebui evitata’’

Tabel nr.6(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca cunoasteti personae care mint’’

Tabel nr.7(%)

Viziunea asupra persoanelor care mint

Tabel nr 8(%)

Cazuri de minciuna intalnite

Tabel nr.9(%)

Recunoasterea persoanei care minte

Tabel nr 10(%)

Masura in care, minciuna influenteaza viata cotidiana

Tabel nr.11(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca obiceiul de a minti provoaca dependenta’’

Tabel nr 12(%)

Motivul pentru care minciuna provoaca dependenta

Tabel nr.13(%)

Cauza pentru care unele persoane mint

Tabel nr.14(%)

Situatiile in care minciuna se foloseste cel mai des

Tabel nr.15(%)

Masurile ce ar trebui luate pentru a se evita minciuna

Tabel nr.16(%)

Variantele in care un angajat este intrebat cum este seful lui pentru el

Tabel nr.17(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca minciuna in cazul apararii iubirii este justificata’’

Tabel nr.18(%)

Motivatia pentru care minciuna folosita pentru a apara iubirea este justificata

Tabel nr.19(%)

Ordinea institutiilor care ar trebui sa puna bazele normei morale ,,sa nu minti’’.

Tabel nr.20(%)

Gradul de multumire fata de urmatoarele institutii :

Tabel nr.21(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca minciuna in cazul apararii iubirii este justificata’’

Tabel nr.22

Masura in care se considera ca denatureaza informatia mijloacele de comunicare:

Tabel nr 23(%)

Sursa care foloseste cel mai des manipularea

Tabel nr.24(%)

Semnificatia manipularii

Tabel nr 25(%)

Raspunsu la intrebarea’’cine utilizeaza cel mai des manipularea’’

Tabel nr.26(%)

Categoria de persoane care mint cel mai mult

Tabel nr.28(%)

Categoriile de persoane la care minciuna devine mai rafinata.

Tabel nr 29(%)

Sexul:

Tabel nr.30(%)

Varsta:

Tabel nr 31(%)

Studii:

Tabel de corelatie nr.1

Corelația opiniei asupra întrebării daca minciuna ar trebui evitată cu alte variabile (%)

Tabel de corelatie nr.2

Corelația aprecierii tipului de minciună considerată cea mai gravă cu alte valori(%)

Tabel de corelatie nr.3.

Corelația aprecierii persoanelor care mint cu alte variabile

Tabel de corelatie nr.4

Corelația măsurilor ce ar trebui luate pentru a se evita minciuna cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.5

Corelația aprecierii motivației pentru care unele persoane mint cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.6

Corelația aprecierii categoriei de persoane care minte cel mai mult cu alte variabile (%)

Tabel de corelatie nr7.

Corelația aprecierii sursei care apreciază cel mai mult dezinformarea cu mai multe valori(%)

Tabel de corelatie nr.8

Corelarea răspunsului la întrebarea : „Cum sunt eu ca șef pentru tine?” cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.9

Corelația aprecierii situaților în care minciuna se folosește cel mai des cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.10

Corelarea aprecierii recunoașterii persoanelor care mint cu alte variabile (%)

Tabel de corelatie nr.10

Corelarea instituțiilor care ar trebui să pună bazele normei morale “să nu minți”, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.12

Corelarea opiniei asupra sensului dat cuvântului minciună, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.13

Corelarea opiniei asupra satisfacției față de familie, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.14

Corelarea opiniei asupra satisfacției față de școală, cu alte variabile;

Tabel de corelatie nr.15

Corelarea opiniei despre cum sunt persoanele care mint și frecvența minciunii.(%)

Tabel de corelatie nr.16

Corelarea opiniei asupra masurii in care televiziunea denatureaza informatia, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.17

Corelarea raspunsului la intrebarea daca obiceiul de a minti provoaca dependenta cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.18

Corelarea aprecierii persoanelor la care minciuna devine mai rafinata su studiile.(%)

BIBLIOGRAFIE

1.Bouman L., Richie R.,,Adolescentii o problema, parintii un necaz’’, Ed.Antet, Oradea,1995.

2. Cathala Henri Pierre , ,,Epoca dezinformarii’’, Ed. Militara, Bucuresti, 1976.

3.Ciofu Ioan,,Comportamentul simulat’’,Ed.Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti,1974.

4.Colcer Daniela,,Revista de autocunoastere si dezvoltare personala’’,Nr.8.Cluj-Napoca, 2005.

5.Coteanu Ioan ,Mares L.,,Dictionar explicative al limbii romane,Editia a-II-a, Ed.Univers encclopedic,Bucuresti,1998.

6.Chelcea Septimiu, ,,Metode si tehnici de cercetare sociologica’’,Ed.Academiei,,Stefan Gheorghiu’’,Bucuresti,1977.

7.Cucos Constantin,,Minciuna,contrafacere,simulare’’,Ed.Polirom,1998,Iasi.

8. David Daniel,,,Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale’’,Ed.Polirom,2006.

9. Ficeac Bogdan , ,,Tehnici de manipulare’’, Ed. Nemira, Bucuresti, 1998.

10.Gloria Tate,,Iubire fara suferinta’’,Ed. Niculescu,Bucuresti,2000.

11.Gaga Michiela ,,Minte sanatoasa in corp sanatos.Sfaturi practice pentru copii’’,Ed.Coresi,Bucuresti,1999.

12.Ilut Petre,,Sinele si cunoasterea lui’’,Ed.Polirom,2001,Iasi.

13.Irala Narciso ,,Controlul cerebral si emotional’’,Ed.Pauline,Bucuresti,2006.

14.Joule R.V.&Beauvois J.L.,,Tratat de manipulare’’,Ed.Antet,Oradea.

15.Kaphferer Jean,,Zvonurile’’Ed.Humanitas,Bucuresti,1993.

16.Krausz Septimiu,Stegar Irinel,Metode si tehnici de cercetare sociologica,Partea I, Editura Press,Petrosani,2002.

17.Lull James, ,,Massmedia – Comunicare; Manipulare prin informatie’’, Ed.Nemira, Bucuresti,1997.

18.Muresan P.,Minciuna,in SchiopuV(coordonator),Dictionar de psihologie, Ed.Babel ,Bucuresti,1997.

19.Pease Allan,,Limbajul trupului’,Ed.Polimark,Bucuresti,1993.

20.Allan Pease,Alan Garner,,,Limbajul vorbirii’’,Ed.Polimark,Bucuresti,1994.

21.Radulescu Sorin,,Sociologia varstelor’’,Ed.Hyperion XXI,Bucuresti,1994.

22.Revista,,Sana’’,ghid de sanatate,Nr.1,aprilie 2004.

23.Wierzbicki Pietro,,Structura minciunii’’,Ed.Nemira,Bucuresti,1996.

24.Volkoff Vladimir,,Tratat de dezinformare’’,Ed.Antet,Iasi.

25. www.univbuc.ro/psihologie/ruscanu/2-1.h

26. www.sfantamaria-dallas.org.

27. ww.monde-diplomatic.ro

ANEXE

Universitatea Titu Maiorescu Cod

Facultatea de psihologie Târgu-Jiu

Chestionar

Stimate domn/doamna prin intermediul chestionarului de fata incercam sa surprindem viziunea dumnevoastra asupra minciunii.Va informam ca sunteti in masura, sa ne oferiti raspunsuri pertinete si de aceea va rugam sa raspundeti sincer.Va putem asigura de anonimatul chestionarului. Cele cateva date personale cerute ne sunt necesare doar in vederea prelucrarii statistice a datelor si nu pentru identificarea dumneavoastra.

1.Ce va deranjeaza cel mai mult in viata cotidiana?

1.1□ infidelitatea;

1.2□ minciuna;

1.3□ delicventa;

1.4□ abuzurile;

1.5□altceva. Ce?……………………………………………………………………………

2.Puneti in ordinea importantei urmatoarele valori morale (notand cu 1,2,3,4,5,unde 1 este cea mai importanta valoare):

2.1□ sinceritatea;

2.2□ fidelitatea;

2.3□ bunatatea;

2.4□ credinta;

2.5□ alta valoare. Care?……………………………………………………………..

3. Ce intelegeti prin cuvantul minciuna?

3.1□ alterarea adevarului;

3.2□ eroare;

3.3□ dezinformare;

3.4 □evitarea de a mentiona anumite lucruri;

3.5 □altceva. Ce?……………………………………………………………………….

4. Care din urmatoarele tipuri de minciuna o considerati mai grava?

4.1□ minciuna intentionata prin dezinformare;

4.2□ minciuna fara intentie;

4.3□ ambele;

4.4□ niciuna nu este grava;

5. Considerati ca minciuna folosita indiferent de situatie ar trebui evitata?

5.1□ da, cu siguranta;

5.2□ da, ar trebui evitata,in functie de situatie;

5.3□ nu;

5.4□ nu stiu/nu pot aprecia;

6. Cunoasteti persoane care mint?

6.1□ da;

6.2□ nu.

(Daca s-a marcat codul 6.1,se trece la intrebarea 7,iar daca s-a marcat codul 6.2,se trece la intrebarea 8).

7. Cum sunt vazute aceste persoane in opinia dumneavoastra?

7.1□ persoane pentru care minciuna reprezinta o necesitate;

7.2□ persoane care nu au demnitate;

7.3□ persoane care sufera de mitomanie;

7.4□ persoane normale, pentru ca in viata cotidiana se minte mult;

7.5□ altceva. Ce?…………………………………………………………………..

8.Cat de des intalniti cazuri de minciuna?

8.1□ foarte des;

8.2□ des;

8.3□ nici rar, nici des;

8.4□ rar;

8.5□ foarte rar.

9. Cum recunoasteti o persoana care minte?

9.1□ persoana in cauza, se balbaie;

9.2□ persoana in cauza, se inroseste;

9.3□ persoanei in cauza, ii tremura vocea;

9.4□ alta situatie. Care?…………………………………………………………

9.5□ nu-mi pot da seama.

10. In ce masura influenteaza minciuna viata cotidiana?

10.1□ in totalitate;

10.2□ in foarte mare masura;

10.3□ in mare masura;

10.4□ moderat

10.5□ in mica masura;

10.6□ in foarte mica masura;

10.7□ deloc

11. Considerati ca obiceiul de a minti provoaca dependenta?

11.1□ da;

11.2□ nu;

(Daca s-a marcat codul 11.1,se trece la intrebarea 12,iar daca s-a marcat codul 11.2,se trece la intrebarea 13).

12. De ce credeti ca obiceiul de a minti provoaca dependenta?

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………….

13. De ce credeti ca unele persoane mint?

13.1□ pentru a intra in gratiile altei persoane;

13.2□ pentru a impresiona o alta persoana;

13.3□ pentru a-si atinge scopurile;

13.4□ pentru a denatura adevarul , punand intr-o lumina nefavorabila o alta persoana;

13.5□ alt motiv. Care?…………………………………………………………………………………….

14. In ce situatii considerati ca minciuna se foloseste cel mai des?

14.1□ pentru a masca starile de timiditate;

14.2□ pentru a apara o persoana complexata;

14.3□ pentru a rezista presiunilor;

14.4□ pentru a face fata situatiilor tensionate.

14.5□ alta situatie.Care?……………………………………………………………………………………

15. Ce masuri considerati ca ar trebui luate pentru a se evita minciuna?

15.1□ cel care a mintit si apoi spune adevarul sa nu fie aspru sanctionat;

15.2□ cel care a mintit si nu recunoaste sa fie sanctionat dur;

15.3□ cei care spune adevarul sa fie apreciat asa cum trebuie;

15.4□ altceva.Ce?…………………………………………………………………………………………….

16. Daca intr-o zi seful unui angajat intreaba: ,,Cum sunt eu ca sef pentru tine?”, cum credeti ca actioneaza angajatul. in general?

16.1□ ii va spune ca este un sef bun(daca intr-adevar asa il considera);

16.2□ se va abtine de la comentarii(daca nu este un sef bun);

16.3□ nu stiu/nu pot aprecia;

17. Considerati ca minciuna folosita pentru a apara iubirea este justificata?

17.1□ da;

17.2□ nu.

(Daca s-a ales codul 17.1,se trece la intrebarea 18,iar daca s-a ales codul 17.2,se trece la intrebarea 19).

18.De considerati ca minciuna este justificata pentru a va apara iubirea?

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

19.Puneti in ordinea importantei urmatoarele tipuri de institutii care ar trebui sa contribuie la formarea normei morale,,sa nu minti’’?(notand cu 1,2,3,4,5,unde 1 reprezinta cea mai importanta valoare)

19.1□ familia;

19.2□ institutia de invatamant;

19.3□ biserica;

19.4□ mass-media;

19.5□ alta.Care?…………………………………………………………………………………….

20. Cat de multumiti sunteti de aceste institutii, in ceea ce priveste masurile luate impotriva minciunii?

21. Considerati ca minciuna:

22. In ce masura considerati ca denatureaza informatia urmatoarele mijloace de comunicare:

23. Ce sursa considerati ca foloseste cel mai mult dezinformarea?

23.1□ internet-ul;

23.2□ audio-vizualul;

23.3□ presa scrisa;

24.4□ persoana apropiata;

24.5□ persoana straina;

24.6□ alta sursa. Care?……………………………………………………………………………..

24. Ce considerati ca este manipularea?

24.1□ un efect al minciunii;

24.2□ o metoda de a-i tine in frau pe angajati;

24.3□ un mijloc de a-si atinge atinge scopurile;

24.4□ altceva. Ce?…………………………………………………………………………………….

25. Cine utilizeaza cel mai des manipularea?

25.1□ in general cadrele de conducere;

25.2□ altcineva…………………………………………………………………

25.3□ TV-ul;

25.4□ radio-ul;

25.5□ internet-ul;

25.6□ omul obisnuit.

25.7□ altceva……………………………………………………………………

26. Cine considerati ca au obiceiul de a minti mai mult?

27.1□ persoanele de gen masculin;

27.2□ persoanele de gen feminin;

27.3□ ambele categorii de persoane mint in egala masura;

27. La care din categoriile de persoane de mai jos considerati ca minciuna este mai rafinata?

28.1□ persoanele cu studii;

28.2□ persoanele fara studii;

28.3□ ambele categorii de persone mint in egala masura;

28.4□ rafinamentul minciunii nu este dependent de studii;

28. Sexul:

29.1□ masculin;

29.2□ feminin;

29. Varsta:

30.1□ pana la 25 ani inclusiv;

30.2□ intre 26-35 ani;

30.3□ intre 36-45 ani;

30.3□ peste 45 ani;

30. Studii:

31.1□ fara studii;

31.2□ studii gimnaziale;

31.3□ scoala profesionala;

31.4□ studii liceale;

31.5□ studii superioare;

Tabel nr.1(%)

Variantele care deranjeaza viata cotidiana

Tabel nr.2(%)

Ordinea valorilor morale

Tabel nr.3(%)

Intelesul cuvantului minciuna

Tabel nr.4(%) Ordinea tipurilor de minciuna in functie de gravitate

Tabel nr.5(%)

Raspunsul la intrebarea ,,daca minciuna ar trebui evitata’’

Tabel nr.6(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca cunoasteti personae care mint’’

Tabel nr.7(%)

Viziunea asupra persoanelor care mint

Tabel nr 8(%)

Cazuri de minciuna intalnite

Tabel nr.9(%)

Recunoasterea persoanei care minte

Tabel nr 10(%)

Masura in care, minciuna influenteaza viata cotidiana

Tabel nr.11(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca obiceiul de a minti provoaca dependenta’’

Tabel nr 12(%)

Motivul pentru care minciuna provoaca dependenta

Tabel nr.13(%)

Cauza pentru care unele persoane mint

Tabel nr.14(%)

Situatiile in care minciuna se foloseste cel mai des

Tabel nr.15(%)

Masurile ce ar trebui luate pentru a se evita minciuna

Tabel nr.16(%)

Variantele in care un angajat este intrebat cum este seful lui pentru el

Tabel nr.17(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca minciuna in cazul apararii iubirii este justificata’’

Tabel nr.18(%)

Motivatia pentru care minciuna folosita pentru a apara iubirea este justificata

Tabel nr.19(%)

Ordinea institutiilor care ar trebui sa puna bazele normei morale ,,sa nu minti’’.

Tabel nr.20(%)

Gradul de multumire fata de urmatoarele institutii :

Tabel nr.21(%)

Afirmatia la intrebarea ,,daca minciuna in cazul apararii iubirii este justificata’’

Tabel nr.22

Masura in care se considera ca denatureaza informatia mijloacele de comunicare:

Tabel nr 23(%)

Sursa care foloseste cel mai des manipularea

Tabel nr.24(%)

Semnificatia manipularii

Tabel nr 25(%)

Raspunsu la intrebarea’’cine utilizeaza cel mai des manipularea’’

Tabel nr.26(%)

Categoria de persoane care mint cel mai mult

Tabel nr.28(%)

Categoriile de persoane la care minciuna devine mai rafinata.

Tabel nr 29(%)

Sexul:

Tabel nr.30(%)

Varsta:

Tabel nr 31(%)

Studii:

Tabel de corelatie nr.1

Corelația opiniei asupra întrebării daca minciuna ar trebui evitată cu alte variabile (%)

Tabel de corelatie nr.2

Corelația aprecierii tipului de minciună considerată cea mai gravă cu alte valori(%)

Tabel de corelatie nr.3.

Corelația aprecierii persoanelor care mint cu alte variabile

Tabel de corelatie nr.4

Corelația măsurilor ce ar trebui luate pentru a se evita minciuna cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.5

Corelația aprecierii motivației pentru care unele persoane mint cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.6

Corelația aprecierii categoriei de persoane care minte cel mai mult cu alte variabile (%)

Tabel de corelatie nr7.

Corelația aprecierii sursei care apreciază cel mai mult dezinformarea cu mai multe valori(%)

Tabel de corelatie nr.8

Corelarea răspunsului la întrebarea : „Cum sunt eu ca șef pentru tine?” cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.9

Corelația aprecierii situaților în care minciuna se folosește cel mai des cu alte variabile(%)

Tabel de corelatie nr.10

Corelarea aprecierii recunoașterii persoanelor care mint cu alte variabile (%)

Tabel de corelatie nr.10

Corelarea instituțiilor care ar trebui să pună bazele normei morale “să nu minți”, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.12

Corelarea opiniei asupra sensului dat cuvântului minciună, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.13

Corelarea opiniei asupra satisfacției față de familie, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.14

Corelarea opiniei asupra satisfacției față de școală, cu alte variabile;

Tabel de corelatie nr.15

Corelarea opiniei despre cum sunt persoanele care mint și frecvența minciunii.(%)

Tabel de corelatie nr.16

Corelarea opiniei asupra masurii in care televiziunea denatureaza informatia, cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.17

Corelarea raspunsului la intrebarea daca obiceiul de a minti provoaca dependenta cu alte variabile.(%)

Tabel de corelatie nr.18

Corelarea aprecierii persoanelor la care minciuna devine mai rafinata su studiile.(%)