Jurnalism Radio Online Vs Jurnalism Radio Fm

Comunicare

Jurnalism Radio Online Vs Jurnalism Radio Fm

Byadmin ianuarie 1, 2024

Jurnalism radio online vs jurnalsim radio FM/AM

Cuprins

Introducere

Lucrarea de față ,,Jurnalism radio online vs jurnalsim radio FM/AM” este o lucrare care încearcă să evidențieze aspectele generale din lumea radioului, unul dintre cele mai importante aspecte fiind informația transmisă publicului ascultător spre a câștiga audiența. Am structurat lucrare pe capitole distincte, astfel încât să surprind schimbările pe care le-a înregistrat comunicarea prin intermediul radioului, pentru a putea prezenta, în studiul de caz, care sunt modalitățile prin care cele două posturi de radio, adică Radio România Actualități și Europa FM, încearcă să câștige publicul ascultător. Încă din fazele sale de început și până în zilele noastre, după cum este binecunoscut, radioul a fost și este una dintre pârghiile principale ale comunicării informațiilor în timp scurt. Astfel, cele două posturi despre care se face analiza în prezenta lucrare, sunt la rândul lor surse de informare și destindere pentru publicul ascultător.

M-am oprit asupra acestei teme din considerente ce țin de claritatea informației transmisă publicului ascultător și de evoluția acesteia, în raport cu alte mijloace de informare în masă.

Lucrarea evidențiează atât aspectele activității în posturile de radio Europa FM și Radio România Actualități, cât și formele de organizare pe care orice post de radio le are în vedere. Alături de grila de programe ale unui post de radio, importante sunt și strategiile pe care trebuie să le pună în practică pentru orientarea spre un public ascultător pe o durată cât mai lungă de timp.

Comunicarea între oameni este esențială, iar eficiența acesteia este cu atât mai mare cu cât informația ajunge de la emițător la receptor nedeformată și într-un timp cât mai scurt. „Fenomenul radio” și-a câștigat notorietatea de-a lungul anilor atât prin comunicarea informațiilor, cât și prin modul de structurare al acestora. Lucrarea oferă exemple și comentarii privind știrile, relatările, reportajele, interviurile sau anchetele radio.

Unul dintre elementul de noutate pe care lucrarea îl aduce este încercarea unei diferiențieri între Europa FM si Radio România Actualități, cu trimiteri la segmentul de public ascultător căruia i se adresează. De asemenea, lucrarea reliefează criteriile pe care se bazează orice post de radio care dorește performanță. Dacă Radio România Actualități înregistrează venerabila vârstă de 86 de ani (din 1928 pe piața românescă), Europa FM este abia la vârsta de 14 ani (din anul 2000). De asemenea, ca acoperire națională, România Actualități este singurul post de radio național cu acoperire de 99%. Mai tânărul post Europa FM inregistrează o acoperire de 80% din populația țării.

Reflectarea modul în care informația ajunge să fie modelată și ulterior transmisă ca un produs finit publicului ascultător a dus la dezvoltarea diferitelor tipuri de genuri jurnalistice pe care radioul le abordează pentru o mai bună coordonare a informației ce urmează a fi transmisă publicului. Având în vedere faptul că publicul ce urmărește emisiunile radio are și alte mijloace prin care informația ajunge la acesta, realizatorii de emisiuni radio trebuie să-și câștige notorietatea emisiunilor prin profesionalism și o foarte bună cunoaștere a psihologiei segmentului de public la care se dorește a ajunge informația.

Prin prezenta lucrare am dorit să pun în evidență importanța comunicării prin intermediul radioului, al ascultării emisiunilor, în condițiile în care publicul tânăr este foarte ocupat, iar comunicarea scrisă sau video presupune timp.

Capitolul 1. – Începuturile radioului

1.1 De la primele emisii, la emisiile pe internet

Printre sursele de informare pe care omul le are la dispoziție, radioul a trcut de 100 de ani de când a început a creea diferite opinii printre ascultătorii de pretutindeni. Odată cu trecerea timpului radioul a înregistrat progrese semnificative atât din punct de vedere tehnic, cât și ca și calitate și diversitate a transmisiilor, în acest moment existând în lume sute de mii de posturi radio care sunt ascultate de sute de milioane de oameni.

Dezvoltarea radioului s-a produs într-o perioadă destul de lungă, dar eficiența a dovedit că așteptarea a meritat. O realizare deosebită în folosirea undelor radio a fosr reușita lui Reginald Fessenden, care a atins performanța de a transmite voci pe o distanță de câteva sute de kilometri de la laboratorul din Massachusetts. Chiar dacă acea transmitere de voci a fost una destul de slabă din punct de vedere acustic, fenomenul a fost exploatat, iar în cele din urmă, s-au înregistrat progrese.

Prima emisiune de radio vorbită s-a realizat de de la postul instalat la Chelmsford, în Anglia, în anul 1920, iar după căteva luni, în America a început să emită primul post de radio comercial din lume. Putem spune că invenția s-a răspândit extreme de repede pentru acea vreme, astfel că după numai doi ani, în 1922 au început transmisii regulate în Anglia, iar mai apoi în întreaga Europă. Informațiile transmise fără fir au ajuns să devină realizabile în toată lumea, chiar dacă despre calitatea sunetului nu se putea încă spune că era extraordinară.

Spre exemplu, în 1920 în Anglia existau posturi de radio locale care aveau un program mixt,

pe când în Germania s-a putut recepționa în premieră un program de radio comparabil într-o anumită masură cu cele din ziua de azi în anul 1923, iar în același timp, în SUA existau deja peste jumătate de milion de radio ascultători.

În America fenomenul transmisiilor radio ia amploare prin implicarea producătorilor de radioreceptoare sau a marilor lanțuri de magazine. Postul WEAF din New York difuzează în anul 1922 prima reclamă plătită, durata acesteia fiind una extrem de mare în comparație cu cele din zilele noastre, adică de aproape zece minute. O firmă imobiliară din cartierul Queens – New York a plătit această reclamă înregistrată ca pionerat în istoria radioului mondial.

„După cum se poate observa, încă de la începuturile transmisiei radioul a devenit o unealtă pentru diferite grupuri financiare sau politice. De la utilizarea lui în mediul politic, economic și chiar cel de apărare până la utilizarea în domeniul publicității“.

Fenomenul radio s-a dezvoltat continuu, odată cu dezvoltarea tehnologiei, ajungând la performanța de transmitere online. Omenirea e mereu în criză de timp, iar secolul vitezei impune mijloace de informare și comunicare la fel de alerte. Cercetările în domeniul tehnologiei informației au reușit să vină în întâmpinarea așteptărilor publicului prin realizarea transmisiilor cu ajutorul internetului. Varietatea radiourilor din întreaga lume a devenit din ce în ce mai bogată și diversificată, iar transmisiile radio reprezintă un factor ce definește viteza de informare și comunicare.

1.2 Dezvoltarea radioului în România, de la clasic la online

În România, prima emisiune de radio a debutat prin cuvântul cunoscutului fizician român, profesorul Dragomir Hurmuzescu, în noiembrie 1928, acesta devenind mai apoi președintele Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică. Pe întâi noiembrie 1928, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică, cum se numea pe atunci, românii au putut auzi, pentru prima oară pe calea undelor, salutul: "Alo, Alo, aici Radio București!".

La fel ca și în celelalte țări, în România dezvoltarea radiofonică a înregistrat salturi constante. Astfel, în decembrie 1928 s-a transmis la radio primul număr de umor, ajungând după un an, adică în 1929 la transmisia unor emisiuni pentru public țintă. Amintesc în acest sens emisiunile:

Emisiune pentru cei mici;

Prima transmisie a unei piese de teatru;

Prima transmisie de la Opera Română;

Prima transmisie de la Ateneul Român ș.a.

Odată cu înființarea emisiunii cu genericul „Universitatea Radio”, în anul 1930, sunt difuzate conferințe ținute de nume importante ale intelectualității românești din perioada interbelică.

Iubitorii de fotbal s-au bucurat pe 11 iunie 1933, când s-a realizat prima transmisie a unui meci de fotbal internațional: România – Iugoslavia. În sfera muzicii populare debutul este marcat de vocea remarcabilă a Mariei Tănase, în data de 20 februarie 1937.

Primul sediu al Radiodifuziunii a fost distrus în anul 1944 de către armata germană. Tot din același an datează și o statistică în ceea ce privește numărul de ascultători ai radioului public, aproximativ 96.759 de ascultători.

În perioada comunistă emisiunile radio, la fel ca celelalte forme ale presei, au înregistrat stagnări datorită cenzurii comuniste atât în ceea ce privește formatul emisiunilor, cât și în sfera invitaților sau a subiectelor supuse atenției publicului radioascultător. Decembrie 1989 a fost un an al renașterii pentru Radiodifuziune și pentru presa românească. Realizatorii emisiunilor radio s-au reorientat, și-au luat libertatea de a se exprima făra cenzura securității, apelând doar la cenzura bunului-gust, reușind prin obiectivitate să recâștige publicul ascultător.

Radio România este unul dintre posturile de radio de prestigiu din România, iar ca arie de transmisie, cu cea mai mare acoperire pe teritoriul țării noastre (99%).

Odată cu apariția internetului în țara noastră, a început reorientarea modului de transmisie a emisiunilor radio. Emiterile și prin intermediul internetului au devenit practici obișnuite, ajungându-se în unele cazuri, chiar vorbind de posturi de radio renumite, să se transmită emisiunile doar pe internet. Este și cazul postului de radio Radio3 România Tineret :

„Totul a început în decembrie 2003, printr-o hotărâre a Consiliului de administrație, atunci când Societatea Română de Radio s-a văzut nevoită să rămână doar cu două posturi cu acoperire națională. Am văzut scris acolo: începînd cu 1 iunie 2004, Radio3 România Tineret va emite numai pe internet“, spunea Florian Pittiș.

Așa a fost înființat Radio3net, un post pentru tineret (trei Net dă, prin anagramare, tocmai cuvîntul „tineret”), condus de Moțu, un suflet tânăr, care era în asentimentul generațiilor de tineri ascultători și exploratori ai comunicării prin intrmediul internetului. Din dorința de a ajunge la cerintele publicului tânăr, postul public de radio a transformat o idee într-un univers spectaculos, fiind primul post public de radio din România și din Europa care a început să emită exclusiv pe internet. Astfel, prin Radio3net postul public de radio din tara noastră a venit în întâmpinarea schimbărilor tehnologice în domeniul informației și, mai ales, în întâmpinarea gusturilor tinerilor tot mai informați.

Capitolul 2. Comunicarea radiofonică

2.1 Comunicarea radiofonică, mijloc de transmitere a informației

Avem nevoie unii de alții pentru siguranța noastră, pentru confortul nostru, pentru prietenie și dragoste, iar acestea toate pot fi realizate prin comunicare.

Comunicarea prin intermediul radioului reprezintă ,,o fereastră deschisă spre lume”, care trebuie înțeleasă nu ca o cale de a pătrunde într-o lume oarecare, ci în una pe care noile mijloace o construiesc și o reconstruiesc. Comunicarea prin mass-media este, înainte de orice, o comunicare a prezentului și viitorului. Nimeni nu vorbește, nu comunică pentru trecut și nici nu se poate face acest lucru. Mesajele emise și transmise se adresează contemporanilor cu efecte imediate și de perspectivă.

Așa după cum bine știm, procesul de comunicare poate fi realizat în mai multe feluri, în funcție de tipul de comunicare ales. Comunicarea poate avea mai multe forme, bazate pe anumite criterii. Unul dintre cele mai vizibile criterii este modalitatea în care se transmite mesajul.

Arta de a comunica aparține speciei umane, iar noi învățăm să comunicăm, să transmitem cunoștințele cât mai eficient. Orice comunicare implică creație și schimb de înțelesuri. Tot procesul de comunicare este cel care are o foarte mare influență asupra personalității deoarece în ziua de azi individul se definește în funcție de raporturile cu în una pe care noile mijloace o construiesc și o reconstruiesc. Comunicarea prin mass-media este, înainte de orice, o comunicare a prezentului și viitorului. Nimeni nu vorbește, nu comunică pentru trecut și nici nu se poate face acest lucru. Mesajele emise și transmise se adresează contemporanilor cu efecte imediate și de perspectivă.

Așa după cum bine știm, procesul de comunicare poate fi realizat în mai multe feluri, în funcție de tipul de comunicare ales. Comunicarea poate avea mai multe forme, bazate pe anumite criterii. Unul dintre cele mai vizibile criterii este modalitatea în care se transmite mesajul.

Arta de a comunica aparține speciei umane, iar noi învățăm să comunicăm, să transmitem cunoștințele cât mai eficient. Orice comunicare implică creație și schimb de înțelesuri. Tot procesul de comunicare este cel care are o foarte mare influență asupra personalității deoarece în ziua de azi individul se definește în funcție de raporturile cu cei din jur, iar comportamentul reprezintă o construcție a persoanei în interacțiunea cu ceilalți.

„Comunicarea este cheia individului spre societate și integrarea în aceasta. Este important de ținut minte faptul că lipsa comunicării atrage o îndepărtare iminentă față de grup, echipă, societate.”

Sunt cunoscute formele de comunicare directă, respectiv: cuvântul, mimica, gestul. Comunicarea indirectă se realizează cu ajutorul tehnicilor secundare, adică: scriere, cabluri, tipărituri, semnale transmise prin unde hertziene, sisteme grafice ș.a.

Tipuri de transmisie prin care se realizează comunicarea indirectă:

Comunicare imprimată (ziare, reviste, afișe, cărți, ș,a.);

Comunicare înregistrată (filme, știri televizate ș.a.);

Comunicare prin fir sau fără fir (telefonie fixă sau mobilă, telegraf etc.);

Comunicare radiofonică (radio).

Comunicarea de masă are ca principal obiectiv transmiterea unui mesaj către un număr mare de persoane. Acest tip de comunicare se realizează în instituții specializate prin mijloacele specifice unei transmisii. Radioul reprezintă mijlocul de comunicare în masă care se adresează în același timp unui număr foarte mare de oameni, de profesii, vârste, religii și categorii sociale diferite. Chiar și atunci când radioul se ascultă în grup (la servici, în magazine sau în mijloacele de transport), fiecare îl ascultă și îl gustă de unul singur, înțelegând ceea ce-l reprezintă sau ceea ce îi atrage atenția.

În cadrul procesului general de comunicare, comunicarea radiofonică face parte din tipologia comunicarii indirecte. Astfel, comunicarea radiofonică este o comunicare de masă efectuată în formă vorbită, ale cărei caracteristici ajută la înțelegerea mesajului transmis prin intermediul acestui canal de comunicare.

Realizatorii de emisiuni radiofonice respectă toate caracteristicile comunicării. Odată cu trecerea timpului și avansarea tehnologiei, radioul a ajuns să aibă un feedback aproape instant, publicul ascultător având posiblitatea să comenteze anumite aspecte din cadrul programului unui post de radio.

Caracteristică presei radiofonice îi este oralitatea, modalitate prin care mesajul este transmit rapid, concins și clar, acesta fiind recepționat fără drept de replică de public. Dacă în cazul presei scrise receptorul poate reveni asupra textului pentru a putea avea posiblitatea de a descifra semnificația mesajului, în presa vorbită acest fenomen nu mai este posibil, decât în anumite circumstanțe. Presa vorbită deține o caracteristică ce poate fi valabilă pentru întreaga presă, aceea de receptivitate, mai exact un anumit text rostit este mai dificil de reținut decât unul citit sau văzut.

Bineînțeles, presa vorbită are un atuu decisiv; accesibilitatea, acesta fiind un plus al radiodifuzării, în comparație cu alte canale de comunciare în masă. Practic poți asculta radioul fără să depui un efort considerabil și mai atractiv este că ai posibilitatea de a face anumite lucruri în timp ce asculți radioul. Radioul este în același timp un beneficiu pentru persoanele cu diferite probleme de vedere și de citire.

Rapiditatea cu care ascultătorii intră în posesia mesajului prin intermediul radioul este deosebit de importantă în transmiterea informației. Transmisia prin unde hertziene sau cu ajutorul internetului fac posibilă răspândirea informațiilor într-un timp foarte scurt, la nivelul publicului interesat.

2.2.Comunicarea în masă

Comuniarea în masă este un element introductiv în sociologia comunicării de masă și rolul ei este să sintetizeze precizări care se referă la: concepte (medium, mass-media, media, canal), caracteristicile comunicării mediatice sau abordări științifice ale comunicării mediatice din sociologia comunicării și științele comunicării.

A vorbi despre mass-media înseamnă a cunoaște suporturile și mijloacele tehnice de transmitere a anumitor mesaje și totodată înseamnă a face referire la caracterul enorm al mesajelor difuzate. „Mass media”, ca semnificație semantică, definește mijloacele comunicării de masă, fiind traducerea cuvântului ce provine din Marea Britanie. De altfel, se poate folosi corect și forma prescurtată de „media”.

Indiferent de modalitatea de comunicare, respectiv prezentațională, reprezentațională sau tehnologică, comunicarea în masă are obiective bine definite, în funcție de criteriile după care este organizată fiecare instituție media. Este de remarcat faptul că odată cu înființarea CNA –ului, adică Consiliul Național al Audiovizualului, drepturile ascultătorilor sau telespectatorilor sunt respectate.

Capitolul 3. Radio management

3.1 Formatul programului (online și fm/am)

Scopul principal pe care orice post de radio trebuie să-l aibă este acela de a performa în aria sa comercială. Din păcate, doar dacă acest lucru este atins radioul poate să supraviețuiască pe un termen mediu spre lung și să asigure totodată stabilitatea profesională a angajaților. Succesul comercial al oricărui post de radio se poate construi doar dacă acesta obține rezultate bune în sondajele cantitative. Pentru ca acest lucru să aibă sorți de izbândă, fiecare angajat trebuie să știe foarte bine ce are de făcut și să realizeze acel lucru într-o manieră cât mai precisă. Pentru Radio România Actualități, după anul 1989 a fost o etapă de reorientare spre cerințele pieței. După ce timp de câteva decenii formatul programului a respectat cerințele impuse de partid și nu pe cele ale pieței, libertatea presei le-a dat posibilitatea să se reinventeze. Astfel se ajunge ca în 1996, după modelul Radio France, să se reorganizeze programelor de emisie, înființându-se totodată trei canale naționale: România Actualități, România Cultural și România Tineret, 11 redacții specializate și un Departament al Posturilor Teritoriale și Locale. La numai un an, în 1997 începe să emită Radio România Muzical.

Tânărul post Europa FM apare mult mai târziu pe piața românească, dar vine cu un format experimentat în trustful din care face parte, respectiv Trustul Lagardere. Lansarea postului a avut succes, datorită studiului de piață și formatului emisiunii. Impactul are loc atât în rândul tinerilor, cât și în celelalte segmente ale populației, la început în orașe și marile zone în care aveau acoperire, iar mai apoi aproape în toată țara.

Apariția transmisiilor prin intermediul internetului a revoluționat piața media. Apărut chiar de ziua copilului, adică în 1 iunie 2004, Radio3 România Tineret cu emitere numai pe internet a dat startul la concurență în ceea ce privește transmiterea emisiunilor pe internet. Dacă Radio3 România Tineret transmitea încă de la începuturi doar pe internet, celelalte posturi și-au adaptat tehnologia și au intrat în paralel pe această piață online.

Beneficiile radioului online se conturează prin varietatea formatelor, oferind știri din sport, politică, high-tech, sau, pur și simplu o gama largă de varietăți muzicale. Un format performant este dependent de flexibilitate și el trebuie să fie neapărat adaptabil anumitor cerințe ce provin din partea pieței și a publicului. Doar mergând pe această idee un post de radio poate avea o viață mai lungă și să ajunga să fie ascultat de cât mai multe persoane. Acest lucru presupune o continuă adaptare la diverși factori interni și externi care adesea obligă postul de radio să devieze de la conținuturile și structurile inițial aprobate, respectiv să adapteze programul pe termenul mediu și lung condițiilor nou apărute în sfera de interes. În sens negativ, se ajunge la o prea mare variație a unor parametri, iar urmările devin nu tocmai pozitive asupra imaginii postului de radio, ceea ce poate duce la o diminuare a cotei de audiență.

În principiu, se face o oarecare distincție între modificările din mediul de interes general și cele din mediul concurențial sau din mediul intern. Formatul de program al unui post de radio este deosebit de important atunci când vine vorba de succesul sau eșecul respectivului post. Scopul formatului unui post de radio este de a realiza un produs care, ținând cont de aspectul financiar al acelei instituții, să definitiveze un raport între efortul necesar și utilitatea dorită.

Se poate spune că un post de radio care reușește să se impună pe piață prin idei mai fiabile decât cele ale unor posturi concurente, va câștiga cu siguranță audiența. Dacă un post de radio reușește să identifice pe piață o problemă centrală și știe să utilizeze această problemă mai bine decât restul radiourilor printr-o competență mult mai convingătoare, atunci succesul este garantat.

Nu contează apariția pe piață a unui post de radio, mai vechi sau unul recent înființat, obiectivul fiecăruia trebuie să se realizeze prin anumite analize corespunzătoare, care să identifice :

Care sunt necesitățile pieței (clienți pentru publicitate și piața audienței), mai exact, să se realizeze analiza asupra clienților ;

Care sunt așteptările și care dintre competitori le satisfac suficient sau insuficient nevoile ascultătorilor (analiza concurenței) ;

Care sunt eventualele posibilități în a satisface necesitățile publicului ascultător (autoanaliză) ;

Care sunt condițiile de parcurs pentru a putea influența respectivul demers (analiza conjucturală) ;

Demersul spre definirea unui format de programe trebuie, deci, să parcurgă câteva trepte spre realizarea acestuia :

Treapta 1 – Faza de analiză:

Analiza conjucturală,

Analiza clienților,

Autoanaliza.

Treapta 2 – Poziționarea.

Treapta 3 – Definirea formatului.

Abia după ce s-au respectat toate aceste criterii de analiză se poate trece la următoarele operațiuni, respectiv cele care țin de:

Poziționarea programului;

Definitivarea formatului pentru programul respectiv;

Concentrarea resurselor disponibile pentru rezolvarea problemei cu maximum de eficiență;

Dobândirea unei competențe evidente în ceea ce privește rezolvarea cât mai optim posibil a problemei, pe baza unor măsuri interne și externe cât mai corespunzătoare.

O reprezentare schematică a acestui demers are următoarea configurație:

Fig. 1 Tipurile de analiză

3.2 Tipurile de programe radio

Programul radio se caracterizează prin selectarea cu bună știință a structurii, conținutului și prezentării, în conformitate cu cerințele unei piețe specifice. Putem spune, bazându-ne pe această definiție, că fiecare program deține un format pe care-l aplică. Fiecare post de radio optează pentru o anumită structură de programe, o anumită orientare a conținutului și un anume fel de prezentare. Succesul sau insuccesul unui program nu depinde de format, la modul ,,da sau nu”, ci de priceperea manifestată în alegerea formatului cel mai propice specificului pieței.

Alegerea formatului poate fi influențată de anumite condiții care variază de la o piață la alta. De exemplu, dintre condițiile care influențează cel mai adesea alegerea formatului ar fi:

Mediul concurențial, Structura publicului Deprinderile de viață, Istoria și cultura, Structura clienților de publicitate, Condițiile legale și de licență.

În realizarea unui format intervine și o anumită tentă de influențare prin particularități care diferă de la un post la altul, cum ar fi : dotarea tehnică, posibilitățile financiare și situația de personal.

În continuare voi arăta care sunt elementele ce determină formatul radiofonic la cele două posturi la care face trimitere prezenta cercetare, adică Radio România Actualități și Europa FM. Elementele definitorii unui format sunt: muzica, prezentarea, știrile, jocurile/concursurile, spoturile publicitare, efectele sonore, mediatizarea, procesarea sunetului, dotarea tehnică.

Formatul unui post de radio suferă multe modificări de-a lungul unei luni, al unei săptămâni, sau în cursul unei zile. Pe parcursul unei zile, primul segment al postului de radio trebuie să îndeplinească funcția de ,,înviorare”, al doilea segment se va ocupa cu asigurarea unui ,,mediu agreabil,” al unui ,,tovarăș de companie” la locul de muncă sau acasă și abia apoi se pot derula emisiunile care au un alt format.

Pentru a nu oferi ascultătorilor în fiecare zi același tip de programe, foarte multe posturi de radio apelează la posiblitatea de a alterna programele de la o zi la alta, respectiv, de la o săptămână la alta. Mai exact, programul de luni până vineri de la ora 6 AM până la ora 7 AM nu va fi alcătuit doar după un singur desfășurător, ci în funcție de două sau chiar mai multe. Bineînțeles această alternanță nu afectează în niciun fel elementele de bază ale postului de radio (știrile, informațiile rutiere, știrile bursiere etc.), în schimb vor suporta o rotație categoriile muzicale și elementele de divertisment.

Rolul definirii formatului unui program de radio este acela de a încerca pe cât posibil satisfacerea publicului ascultător deoarece, până la acel moment publicul era satisfăcut mai puțin din punct de vedere al calității programelor.

Capitolul 4. Tipurile redacționale ale radioului

Tipurile redacționale utilizate de programele radio în transmisie clasică sau online sunt:

Știrea radio

Relatarea radio

Reportajul radio

Interviul radio

Ancheta radio.

4.1 Știrea radio

Radioul utilizează aproximativ aceleași formate redacționale ca și alte forme ale mass-media, dar cu respectarea anumitor caracteristici proprii. Aceste caracteristici sunt oferite de specificul acestui mediu de comunicare care are ca principal atuu viteza de comunicare a informației.

Unul dintre cele mai importante tipuri redacționale este știrea. La capitolul știri se încadrează noutățile care trebuie să descrie evenimentul în așa măsură încât să satisfacă ascultătorul, comunicând informații. Știrea reprezintă informațiile, faptele petrecute într-un eveniment. În acest sens, John Hartley spune că ,,(…) știrea nu este evenimentul cu valoare de știre în sine, ci mai curând raportul sau relatarea evenimentului.”

Din cercetarea de față reiese faptul că postul de radio Radio România Actualități este preferat de majoritatea ascultătorilor pentru știrile prezentate în mod pertinent. Radioascultătorii chestionați au apreciat stirile difuzate de acest post de radio ca fiind complexe, pentru că pe lângă elementele definitorii ale știrii conțin și elemente de conținut, de detaliu.

La postul de Radio Europa FM știrile sunt apreciate de publicul tânăr pentru că sunt prezentate pe scurt, într-o manieră corectă si care prezintă interes pentru un număr mare de oameni. Astfel știrea poate fi definită ca: ,,(…) prezentarea unor evenimente, fapte sau opinii recente, care interesează un număr semnificativ de oameni.” La Europa FM știrile sunt tratate ca știri flash, la fiecare jumătate de oră, care prezintă elementele definitorii ale evenimentului și știrile da la fiecare oră la fix, în care sunt prezentate explicit evenimentele importante.

Structura unei știri se realizează după modalitatea în care sunt prezentate răspunsurile la întrebările : cine?, ce?, cum?, de ce?. În funcție de această ordine ele pot fi redactate după metoda piramidei normale, a piramidei răsturnate sau după tehnica combinată. În cazul acestor teorii, în radio se poate aplica doar metoda piramidei răsturnate.

Fig. 2 Piramida răsturnată (schemă preluată de pe site rasfoiesc.com)

Ambele posturi, respectiv Radio România Actualități si Europa FM, sunt caracterizate de echilibru, prin prezentarea majorității aspectelor unui eveniment

La postul public de radio, buletinele principale sunt cele care au ora de audiență maximă, adică cele de la orele: 7.00, 16.00 și 22.00. Buletinele informative ce sunt difuzate la alte ore decât cele menționare sunt catalogate drept buletine de știri secundare. Buletinele de știri difuzate dimineața conțin informații ce s-au petrecut cu o zi înainte și cu știrile primite pe parcursul nopții din ziua ce urmează. Știrile difuzate dupa ora 14.00 cuprind evenimente ce s-au desfașurat de dimineață până la acea oră, iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor ce au avut loc în ziua respectivă.

Atât la postul Europa FM, cât și la Radio România Actualități, în zilele de lucru cantitatea informațională este mult mai mare iar la sfârșitul săptămânii activitatea începe să scadă iar cu aceasta, calitatea și cantitatea informațiilor este semnificativ mai slabă.

4.2 Relatarea radio

Relatarea este acel gen publicistic care se află la granița dintre știre și reportaj. Relatarea este „un gen publicistic de informare, care permite prezentarea pe larg a informațiilor despre un eveniment”. Ca și specific, relatarea impune prezența pe teren a jurnalistului și realizarea unei documentări directe.

Melvin Mencher și Jean Dominique Boucherafirmă că modalitățile cele mai potrivite pentru tratarea informației în genul publicistic al relatării sunt conferințele de presă reuniunile deliberative, în care au loc dezbateri deschise și înfruntări între părțile participante.

Prezente în relatările celor două posturi de radio analizate, Europa FM și Radio România Actualități sunt și manifestările sportive, ocazii cu care sunt prezentate evenimentele importante, reținându-se rezultate și valori. Exactitatea, echilibrul și claritatea sunt elementele pe care relatarile radio ale celor două posturi le respectă.

Relatarea radio este cel mai răspândit gen jurnalistic după știre, în care apar mai multe amănunte semnificative decât în știre, detalii de context ce plasează mai bine evenimentul. În unele cazuri jurnalistul care relatează emite păreri sau trage concluzii. Specific relatării este alegerea intervalului orar în care omul este dispus să „recepteze” un mesaj complex, dar într-un timp scurt. Relatările radiofonice la posturile de radio supuse atenției au loc în intervalul orar 6 – 15. Putem afirma că relatarea este o formă intermediară între știre și reportaj. Prin acest gen jurnalistic se urmărește o prezentare rapidă a evenimentului prin detalierea amănuntelor semnificative care apar în acestea.

4.3 Reportajul radio

Reportajul este un gen jurnalistic în care talentul și experiența reporterului primează. Vasile Traciuc reține două variante, care pot fi considerate relevante pentru specificul radioului. Langlois consideră că: „(…) prin definiție, un reportaj raportează ceea ce se întâmplă și ceea ce s-a întâmplat. El prezintă un eveniment, o situație, expune fapte”. Michel Voirol aprecia că: „(…) regula de aur în reportaj este rigoarea informațiilor și scopul redactării unui reportaj este acela de a-i face pe cititori să vadă, să audă și să simtă ceea ce jurnalistul însuși a văzut, a auzit și a simțit.” Într-un reportaj, reporterul nu dispunde decât de cuvântul spus de el, de intervențiile martorilor plasați prin intervievare și de ambianța sonoră a mediului de unde se realizează transmisia în direct.

La Radio România Actualități se practică frecvent reportajul în direct, acesta fiind oferit publicului exact în momentul în care este realizat, dar și reportajul de radiojurnal, caz în care evenimentul este adus rapid în atenția publicului. Reportajul emisiune este utilizat în cadrul evenimentelor sportive de marcă, evenimentul fiind prezentat publicului doar dupa ce acesta s-a încheiat.

Radio Europa FM difuzează reportaje în mai mică măsură, de cele mai multe ori de la evenimente culturale sau competiții sportive.

4.4 Interviul radio

În cadrul emisiunilor radio, interviul este considerat un gen jurnalistic fundamental, fiind prezent în marea majoritate a emisiunilor radio din România. La Europa FM există în grila de programe emisiune zilnică cu genericul „Interviurile Europa FM”. Comunicarea dintre jurnalist și invitat reprezintă cea mai bună cale de a obține și transmite o informație publicului, interviul având rolul de a oferi informații obținute de la persoane competente. Interviul este practic o coversație prin care jurnalistul pune întrebări invitatului sau invitaților. Sarcina acestor întrebări este aceea de a afla informații, explicații, opinii din partea invitaților.

Metoda interviului a fost folosită cu mult înaintea apariției presei și este des utilizată în diverse științe. Interviul de presă folosește mijloace și metode, în funcție de tipul media pentru care este realizat. Interviul în radio capătă alte conotații prin prezența efectivă a intervievatului, cu vocea și tonul folosit, cu emoțiile pe care le poate avea, cu ezitările pe care le manifestă atunci când întrebarea adresată îl surprinde sau îl pune în încurcătură. Interviul poate servi elucidării unei probleme, mai exact aflarea cauzelor tendințelor, efectelor asupra publicului. Prin prezența la un post de radio de anvergura celor analizate, europa FM sau Radio România Actualități, interviul contribuie la punerea în valoare a unor personalități.

În concluzie, interviul este considerat un gen jurnalistic fundamental, dialogul dintre jurnalist și interlocutor reprezintă cel mai eficient, propice mijloc de a obține și de a transmite iformații interesante către public, mai ales în radio, unde se lucrează cu cuvântul rostit. Calitatea cea mai mare a interviului radio este aceea de credibilitate. Afirm acest lucru deoarece în comparație cu interviul produs prin tipărire, acesta poate fi interpretat greșit și de cele mai multe ori intenționat, pe când la interviul radio acest lucru este exclus.

4.5 Ancheta

Ancheta este un demers jurnalistic care are rolul de a elucida anumite fapte controversate, care au fost bine ascunse publicului.

Michel Voirol afirma că: ,,Dacă reportajul arată, ancheta demonstrează. Subiectul reportajului este un spectacol. Subiectul anchetei este o problemă.” Putem spune că în anchetă gasim anumite elemente care provin din reportaj dar scopul acestor două genuri jurnalistice nu este același.

Radioul din țara noastră folosește acest gen jurnalistic mai mult după 1989, când a fost posibil ca un jurnalist să investigheze anumite fenomene negative ce aveau nevoie de maximă atenție. Pentru radio, spațiul de emisie pus la dispoziția unui reporter de investigație nu se poate întinde foarte mult. Subiectele abordate se încadrează de obicei în actualitatea unei săptămâni, iar la o anchetă se lucrează cel mai adesea în echipă, fiecăruia revenindu-i câte o zonă din domeniul cercetat. Ceea ce contează foarte mult este ideea de a prezenta un subiect care să prezinte interes pentru publicul ascultător.

Clasificarea făcută de Jacques Mouriquand ne prezintă cele patru tipuri de anchetă cel mai ades folosite:

Ancheta de actualitate.

Ancheta de fapt divers

Ancheta magazin

Ancheta de investigație

În emisiunile radio, difuzarea anchetei se face prin integrarea sa în sumarul unei emisiuni informative sau într-o emisiune specializată. Ancheta are un pronunțat caracter informativ, astfel încât de cele mai multe ori își găsește locul în emisiuni difuzate la ore de maximă audiență.

Capitolul 5. Segmente de public radio

5.1 Audiența radio

După un studiu realizat de Insomar, canalele radio, în comparație cu cele de televiziune, sunt accesate de un număr mai mic de persoane. În timpul săptămânii canalele radio au un număr semnificativ mai mare de ascultători față de weekend.

Dacă este să facem o comparație între canalele naționale și cele locale, cele dintâi sunt ascultate în medie de trei ori mai mult, posturile de radio locale câștigând în fața posturilor TV cu același profil. Acest fapt demonstrează că românilor le este mai util și comod să asculte informațiile la radio, decât să urmărească emisiunile de știri transmise de posturile TV de profil. Persoanele care folosec acest mijloc de informare sunt într-o măsură mare rezidenți din mediul rural sau din București, tinere sau de vârstă mijlocie, care au studii medii sau superioare.

Posturile de radio cele mai ascultate din România sunt: Europa FM, Radio România Acualități și Kiss FM. Dacă ne uităm la profilul ascultătorilor celor trei posturi principale, putem observa cu ușurință că profilul este unul diferit.

Publicul postului de radio, Radio România Actualități provine în mare parte din mediul rural. Europa FM și Kiss FM dețin un public care provine din mediul urban. De aici putem observa că publicul radioului public este unul de peste 36 de ani, spre deosebire de Kiss FM unde putem percepe un public tânăr, iar Europa FM dispune de un public tânăr și de vârstă medie.

Profilul ascultătorului în ceea ce privește aceste trei posturi, este unul comun, mai exact nivelul de educație este mediu sau superior. Nivelul audienței posturilor de radio comerciale, cu excepția Europa FM, este mult mai mare în București față de alte regiuni din România.

Rata de audiență a radioului este de peste 35% pentru aproape toate intervalele zilei, punctul maxim de audiență fiind dimineața, având un rol de mediu pasiv și de relaxare pentru ascultători, atât în ceea ce privește posturile locale cât și pe cele naționale. Ascultarea radioului este mult mai semnificativă din casele oamenilor față de cei care ascultă la locul de muncă sau din mașini. Publicul ascultător preferă să asculte în timpul altor activități casnice emisiuni muzicale sau de divertisment și emisiuni cu teme sportive sau știri sportive. Ascultarea emisiunilor de știri, cele sportive și cele culturale sunt ascultate mai mult individual spre deosebire de cele religioase sau de tip concurs, aceste fiind ascultate în grup. Discuțiile iscate din aceste emisiuni sunt purtate în familie, iar ca număr de comentarii, știrile politice și sportul produc cele mai multe dezbateri.

Românii declară că procesul de decizie al selectării postului de radio le revine lor, iar 40% declară că cei care hotărăsc selectarea unui post sunt copiii. Acest fenomen ne arată că, copiii au un cuvânt destul de important de spus în această privință.

Tipurile de emisiune preferate de către ascultători sunt cele de știri, cele de muzică și divertisment și cele sportive. Ascultătorii jurnalelor de știri sunt mai mult bărbați, tineri, cu studii superioare. Cei care ascultă emisiuni de muzică și divertisment sunt mai mult bărbați cu studii medii și superioare, tineri, din mediul urban. Emisiunile cu subiect sportiv sunt ascultate mai mult de persoane din mediul rural, cu vârsta peste 40 de ani și cu un nivel de educație mai scăzut.

Fiecare dintre sursele de informare asupra programelor radio este utilizată într-un procent de 25% sau chiar mai puțin. Promo-urile fiind cea mai accesată sursă de informare dintre acestea. Două treimi dintre români dețin minim un aparat radio la domiciliu. S-a ajuns la concluzia că radioul este un mijloc optim de ascultare a ultimelor știri pentru majoritatea ascultătorilor. Un număr mai mic de români consideră că programele radio le influențează părerile, în comparație cu ceilalți care consideră că acest lucru se întâmplă atunci când urmăresc un canal TV.

Poligonul de frecvență prezintă audiența radio în funcție de zilele lucrătoare ale săptămânii. O notă importantă este faptul că radioul are o audiență mai scăzută în comparație cu televiziunea.

Fig. 3 Poligon de frecvență pentru audiența radio (date preluate de pe studiul de audiență radio Media)

Nivelurile de audiență atinse în timpul unei săptămâni de lucru sunt de maxim 72% iar audiența din weekend scade la 66%. Radioul este ascultat într-o zi normală de lucru pentru o durată medie de 3 ore, în comparație cu weekend-ul, când rata ascultării scade la 2.47 ore. Oamenii ascultă în mare parte radiourile cu acoperire națională, acestea cumulând nu mai puțin de 9.6 ore de audiență săptămânală.

Trebuie precizat că stațiile radio locale au și ele un rol destul de important în consumul mediatic. Televiziunile locale au o audiență mult mai mică față de stațiile radio, mai exact 2,4 ore săptămânal. Acest lucru denotă un interes mai mare în a asculta diferite informații la radio. În următorul tabel sunt prezentate ratele medii de consum în zile lucrătoare și în week-end, ratele medii de consum radio pentru stațiile cu acoperire națională și locală.

Fig. 4 Ratele medii de consum radio în zile lucrătoare și de week-end, ratele medii de consum radio pentru stații cu acoperire națională și locală. (date preluate de pe studiul de audiență radio SAR)

Se observă că radioul este ascultat de un număr important de oameni, mai ales în timpul săptămânii, atunci când majoritatea persoanelor se afla la servici, în drum spre servici, sau serviciul lor este de așa natură încât radioul le este la îndemână aproape în permanență. Aici poate interveni cu ușurință ascultarea online a radiolui.

S-a ajuns la concluzia că stațiile radio naționale sunt cele mai ascultate, acest lucru fiind extrem de normal datorită popularității acestor posturi de radio. Cele mai multe dintre persoanele chestionate care ascultă un anumit post de radio, au declarat că o fac din pură plăcere. O categorie la fel de importantă este reprezentată de persoanele care ascultă un anumit post de radio datorită faptului că acesta demarează anumite concursuri cu premii în bani sau diferite obiecte. Aceasta este una dintre modalitățile prin care radiorile cu acoperire națională câștigă o rată mare de audiență.

Profilul socio-demografic al audienței totale radio este :

Audiență mediul rural (67%)

Audiență mediul urban (61%), atât pentru bărbați cât și pentru femei.

Acest lucru se întămplă datorită radioului public care este preferat de un număr extrem de mare de persoane din mediul rural.

Sunt mai mulți ascultători în grupele tinere de vârstă: 23-25 ani (69%), 15-22 ani (67.5%) și 36-49 ani (67.75%);

Această concluzie evidențiază simpatia tinerilor pentru radiourile comerciale online cu acoperire națională.

Rata de consum radio crește odată cu nivelul studiilor: cei mai mulți ascultători se află printre persoanele cu studii superioare (78.6%); după părerea mea acest lucru nu cred că este valabil în totalite.

Regiuni cu audiența mai ridicată: București (70.2%) și Moldova (70.1%).

Fig.5 Profilul socio-demografic al audienței totale radio (date preluate de pe studiul de audiență radio SAR)

5.2 Receptarea posturilor de radio favorite

Ultimul sondaj de măsurare a audienței radio pentru perioada 13 ianuarie – 27 aprilie 2014, realizat de IMAS, arată că postul public Radio România Actualități este lider de audiență la nivel național, cu o cotă de piață de 15,2 % (Prin cotă de ascultare sau cotă de piață se înțelege timpul acordat unui program de radio raportat la totalul timpul de ascultare, exprimat în procente).

Radio România Actualități – cota de piață = 13,4%

Kiss FM – cotă de piață = 11,2%.

Radio ZU cotă de piață = 8,8%

Europa FM cota de piață = 7,5%

Radio ProFM = 7,4%

Radio Antena Satelor = 6,7%

Alte posturi, sub 5% cota de piață

În reprezentare grafică aceste date se prezintă astfel :

Fig. 6 Reprezentare grafică a posturilor de radio favorite (date preluate de pe studiul de audiență radio SAR)

Nu cred că mai este un secret faptul că programele de radio au audiența cea mai mare dimineața. În general, radioul este un mediu pasiv, acest fapt se datorează activităților pe care un om le are în fiecare zi. După cum am precizat mai devreme, radiourile sunt ascultate extrem de intens la începutul unei zile, mai exact dimineața. Acest interval de audiență este monopolizat de radiourile ce au acoperire națională dar se regăsesc și online.

Totodată, acest interval reprezintă și cea mai mare audiență pentru stațiile locale. Pentru aproximativ toate intervalele zilei, radioul deține rata de audiență în jur de 35%. Aceste date vin ca o confirmare a faptului că radioul are un rol de mediu pasiv și în același timp, un rol de a relaxa ascultătorii.

Fig.9 Respondenții care au declarat că ascultă programe radio naționale (date preluate de pe studiul de audiență radio SAR)

După cum se poate observa foarte ușor din aceste date, audiența radiourilor este maximă dimineața. Oamenii preferă să asculte radio dimineața într-un procent de 42,3%.

Deși procentul celor care au declarat că ascultă programe radio în drum spre locul de muncă, este unul aparent mic, el se poate amplifica deoarece, din cauza traficului tot mai intens, oamenii sunt prinși în mașină mai mult timp. Acest lucru automat înseamnă o creștere substanțială a audienței în general. Bineînțeles, audiența cea mai mare se realizează când oamenii sunt acasă sau la serviciu. Radioul este utilizat de către mulți dintre respondenți ca instrument pentru a primi ultimele știri, dar și ca mediu pasiv asociat altor activități. Aproximativ 50% dintre respondenți consideră că știrile pe teme politice și dezbaterile cu teme politice difuzate la radio au o influență ridicată sau foarte ridicată asupra opiniilor și comportamentelor altor oameni.

Capitolul 6. – Studiu de caz

Europa FM vs. Radio România Actualități

6.1 Europa FM (radio online)

Prin acest studiu de caz urmăresc modalitățile prin care posturile de radio Radio România Actualități și Europa FM încearcă să câștige publicul, în condițiile în care formatele celor două posturi sunt destul de asemănătoare. Între cele două posturi se constată apropierea extrem de clară din punct de vedere al audienței din mediul online cât și fm/am.

Apariția postului de radio Europa FM este legată de numele lui Ilie Năstase, fiind primul post de radio privat cu acoperire națională. A început să emită în FM din data de 26 mai 2000 la ora 16:00 cu melodia lui John Lennon – Imagine. Primul DJ care a intrat în contact cu ascultătorii români de pe frecvențele radioului a fost George Zafiu.

În ceea ce privește formatul Europa FM, el este unul generalist concentrat pe știri și muzică. Postul încearcă să se facă cunoscut, să atragă publicul ascultător prin cele două reclame în care spun că au „cea mai bună muzică din '80 până azi” și „știrile care contează. "

Trustul din care face parte Europa FM este trustul francez Lagardere, care mai deține la noi în țară și posturile de radio: Radio 21 și Vibe FM.

Ceea ce face din postul de radio Europa FM un post diferit de celelalte posturi sunt următoarele caracteristici:

Este primul post de radio din România care a introdus modalitatea de participare a ascultătorilor prin SMS cu tarif normal.

La un an de la deschiderea postului Europa FM, aceasta a ajuns la performanța uimitoare ca fiind cel mai ascultat post de radio privat din România potrivit audiențelor înregistrate la acea vreme.

Cu această ocazie, s-a realizat un slogan ce-l auzim și în azi, “Un radio de milioane de români.”

Anul 2006 a fost anul încrederii pentru Europa FM, mai exact a fost votat de către cititorii revistei Reader's Digest ca fiind cel mai de încredere post de radio din țara noastră.

O altă realizare demnă de lăudat este luarea inițiativei de promovare a produselor românești atunci când criza și-a făcut apariția și în România. În luna februarie a anului 2009, firmele românești au primit campanii gratuite la Europa FM.

Primul concurs radio în care s-a acordat un premiu în bani cash a fost ,,Sunetul secret”. Valorea premiului s-a ridicat la 17.000 euro, fiind premiul cel mai mare oferit în bani până la acel moment de un post de radio din România.

Europa FM a fost primul post de radio ce a fost adăugat standard în distribuția unui sistem de operare, fiind inclus din fabrică în acesta.

În ceea ce privește ierarhia din punctul de vedere al audienței, situația se prezintă astfel :

1. Kiss FM, cu 2.259.100 de ascultatori si 11,2% cota de piață;
2. Radio Romania Actualitati, cu 2.021.500 de ascultatori si 15,2 % cota de piață;
3. ProFM, cu 1.518.700 de ascultatori si 7,4 % cota de piață;
4. Radio Zu – 1.636.900 de ascultatori si 8,6% cota de piață;
5. Europa FM – 1.298.600 de ascultatori si 7,5 % cota de piață;

Europa FM:

– mediul urban (43.2%)

– bărbați (39.6%) și femei (32.7%)

– mai mulți ascultători în grupele de vârstă: 23-35 ani (47.1%) și 36-49 ani (43.8%)

– nivel de studii superior (53.2%) și mediu (46%)

– regiuni cu audiență totală maximă: București (49.5%) și Moldova (45.5%)

6.2 – Radio România Actualități

Este un post public care are un caracter informativ pentru populația țării. Radio România Actualități (RRA) deține un format generalist care scoate în evidență evenimentele cotidiene naționale și internațioanle. Este important de precizat că radioul public RRA este unicul post de radio ce deține o acoperire de 99% din teritoriul țării. Din punct de vede al emisiei, Radio România Actualități emite 24 de ore din 24, 7 zile din 7. De asemenea, deține cel mai mare număr de corespondenți din țară și străinătate.

Cele mai complexe programe de știri se găsesc la Radio România Actualități. „Radiojurnal”-ul a ajuns să fie catalogat drept brand cu notorietate. RRA înseamnă programe cu caracter politic, cultural, economic și de divertisment.

Radio România Actualități este identificat diferit din anumite puncte de vedere. Spre exemplu, putem analiza profilul ascultătorului de radio public. În timp ce profilul pentru Europa FM se caracteriza prin ascultători tineri și de vârstă medie, Radio România Acutalități se identifică cu un profil al ascultătorului de peste 36 de ani.

În ceea ce privește publicul, majoritatea ascultătorilor Europa FM, provin din mediul urban, în timp ce ascultătorii radioului public provin în general din mediu rural. Profilul din punct de vedere al nivelului de studii este identic, ambele posturi de radio au ascultători cu un nivel de educație mediu sau superior.

Fig.8 Ierarhia stațiilor radio pe baza audiențelor săptămânale

(date preluate de pe studiul de audiență radio Media)

Putem identifica un lucru extrem de interesant, și anume că postul public de radio, România Actualități, deține o audiență mai mare de 0,7% față de Europa FM în ceea ce privește nivelul de ascultători zilnici.

Fig. 9 Reprezentare grafică audiența zilnică RRA și Europa FM

Fig. 10 Reprezentare grafică audiența totală RRA și Europa FM

Din datele prezentate se observă că diferențele de audiență sunt extrem de mici, ceea ce denotă o asemănare din punctul de vedere al programelor celor două posturi de radio, mai bine zis o asemănare ușoară pentru că, în principiu radiourile se adresează la diferite tipuri de ascultători. Ambele posturi de radio au un format generalist axat pe știri și emisiuni muzicale.

Un plus considerabil îl regăsim la radioul public în acoperirea de 99% din teritoriul țării, în timp ce Europa FM înregistrează o acoperire de 60% la nivelul țării, fiind totodată unicul post de radio privat din România cu o asemenea acoperire națională.

Scopul principal al radioului public este acela de a îmbunătății societatea printr-o informare calitativa a ascultătorului.

Formatul care predomină la Radio România Actualități este cel al știrilor și din acest motiv, radioul are șanse mai bune de a atrage publicul tânăr. Vârsta ascultătorilor începe de la 30 de ani și depășește pragul de 50-60 de ani. Calupurile informaționale au o durată de 20 de minute. Desigur, acestea pot varia în funcție de perioada zilei. Este important să precizăm că la începutul unui grupaj informativ se transmite cea mai importantă știre a orei respective. Această știre poate fi locală sau regională dar nu fac excepție nici știrile naționale sau internaționale, dacă acestea sunt de impact.

Înregistrează audiență mai ridicată în mediul rural (38.8%) față de mediul urban (33%).

6.3 Studiu de piață radio online

După ce am trecut în revistă detalii despre cele două posturi radio, este timpul să aprofundăm mediul online. Conform unor statistici realizate de IMAS, constatăm că mediul online în ceea ce privește radioul este abia la început. Se dezvoltă treptat dar este doar o chestiune de timp pană când aceste posturi online o să acapareze total piața radiofonică din România.

Radio online s-a dezvoltat în mare parte în mediul urban, marea majoritate a persoanelor care ascultă radio online având vârsta cuprinsă între 25 si 34 ani, studii superioare sau sunt în curs de finalizare, după cum arată și statisticile următoare:

Fig. 11

Fig. 12 Fig. 13 Nr. ascultatori unici pe săptămână

(date preluate de pe www.paginademedia.ro)

Fig. 14 Reprezentare grafică procentuală a ascultătorilor radio pe internet

(date preluate de pe www.paginademedia.ro)

În topul clasamentului ca număr de vizitatori pe site se afla Kiss FM, post aflat în fruntea clasamentului în topul celor mai ascultate radiouri la nivel național. Dintre aceștia doar 828.467 dintre ascultători intră pe platforma online a postului.

În cazul postului Radio România Actualități observăm o răsturnare de situatie în ceea ce privește numărul de ascultători online. Dacă în mediul fm/am postul Radio România Actualități ocupa poziția întâi, la ascultarea postului online lucrurile se schimbă, fiind clasată pe locul cinci cu 379.562 vizitatori pe săptămână. Radio România Actualități este depășită de Europa FM care deține 459.854 ascultători unici pe săptămână, adică se înregistrează o diferență de 17,5%. Situația este explicabilă având în vedere faptul că vârsta publicului ascultător al României Actualități este mai ridicată, cu mai puțină deschidere spre tehnologie.

Beneficiul adus de aceste posturi online este că ascultătorii pot avea acces la știrile, muzica și dezbaterile radio din orice colț al lumii, având doar conexiune la internet. Varietatea posturilor este și ea un beneficiu, fiecare alegere se află la un click distanță. Diversitatea este la fel de importantă, fiecare reușind să-și satisfacă opțiunile. Renunțarea la radioul online este imposibilă. Radioul online ne dă posibilitea de a interacționa în același timp cu un număr mai mare de ascultători, de a apela la mai multe mijloace de comunicare și oricând poți fi informat cu privire la programul postului.

Concluzii

Din cercetările intreprinse reiese faptul că industria radioului este în plin proces de dezvoltare, transmisiunile radio fiind un element indispensabil oamenilor. El a fost utilizat sub diferite forme; de la codul Morse folosit în cel de-Al Doilea Război Mondial până în zilele noastre, când radioul a căpătat o cu totul altă formă și poate fi ascultat inclusiv online.

Demersurile comunicaționale au o însemnătate importantă în activitatea oricărui post de radio, mai exact, promovarea imaginii unui post de radio joacă un rol capital în închegarea unei relații pe termen lung cu publicul ascultător.

Comunicarea reprezintă unul dintre elementele centrale pe care se bazează transmiterea informațiilor prin undele radio de la inventare până în zilele noastre. Radiourile au devenit dependente de public, practic publicul dictează informația pe care un radio o transmite. Tocmai din acest motiv se realizează anumite studii în ceea ce privește lucrurile pe care oamenii doresc să le audă mai des la un post de radio și la fel de importante sunt lucrurile pe care oamenii nu doresc să le audă.

Studiul de caz a urmărit modalitățile prin care cele două posturi de radio încearcă să câștige publicul, în condițiile în care formatele celor două posturi sunt destul de asemănătoare, acest lucru fiind o bună concluzie privind apropierea extrem de clară din punct de vedere al audienței din mediul online cât si fm/am.

Am subliniat importanța știrilor care reflectă succesul celor două posturi de radio, scopul principal al acestora fiind cel de a informa cât mai corect publicul ascultător.

Diferența majoră dintre cele două posturi de radio se realizează prin faptul că Europa FM este un post de radio public/online privat, iar Radio România Actualități este un post de radio public sponsorizat în mare parte de cetățenii acestei țări.

Formatele celor două posturi de radio sunt identice, amândouă sunt concentrate pe știri și muzică de bună calitate. Departajarea se face, de cele mai multe ori datorită jurnaliștilor care concep desfășurarea unui format de radio în funcție de politica de management. Jurnaliștii, practic întrețin fiecare program în parte prin cuvintele pe care le folosesc, tonalitatea și flerul pe care-l emană în rândul publicului ascultător.

Bibliografie

Andrei, Mihai, Din viața fascinantă a Radioului, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2007

Bakenhus, Norbert, Radioul local, Editura Polirom, Iași, 1998

Bertrand, Claude-Jean, O introducere în presa scrisă și vorbită, Editura Polirom, Iași, 2001

Bîlbîie, Răduț, Dicționarul jurnalistului de radio, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004

Coman, Mihai, Manual de jurnalism, Editura Polirom, București, 1999

Denize, Eugen, Istoria Societății Române de Radiodifuziune, Editura Casa Radio, București, 2002

Dincu, Vasile-Sebastian, Audienta radio în România, Editura Fundației Culturale Române, București

Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996

Flers, René, Alecu, Radio "Europa Liberă"și exilul românesc, Editura Criterion, Bucuresti, 2004

Grosu, Cristian, Avram, Liviu, Jurnalism de investigație, Editura Polirom, București, 2004

Grosu, Popescu, Eugenia, Specificul radiofonic, Editura Teora, București, 1998

Haas, Michael H., Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio management, Editura Polirom, Iași,2001

Hartley, John, Discursul știrilor, Editura Polirom, Iași, 1999

Joanescu, Irene, Radioul modern, Tratarea informației și principalele genuri informative, Editura All Educational, București, 1999

Langlois, J.L. Le manuel de journalisme radio – tele, Editions Saint – Martin, Montreal, 1989

Mârza, Eugen, Radiodifuziune, Editura Orizonturi, Timisoara, 2001

Mencher, Melvin, News Reporting and Writing, Brown&Benchmark Publishers, Iowa, 1997

Poole, Ian, Notiuni de tehnica radio, Editura Teora, Bucuresti, 2001

Roșca, Luminița, Producția textului jurnalistic, Editura Polirom, București, 2004

STAVRE, Ion, Comunicare radio – TV, suport curs, S.N.S.P.A.

Suciu, Doru, Radio si TV, Editura Unviersității Petru Maior, Târgu-Mures, 2004

Preda, Sorin, Tehnici de redactare în presa scrisă, Editura Polirom, București, 2006

Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, București, 2003.

Traciuc, Vasile,Modalități de transmitere a știrilor în radio, Editura Polirom, Iași, 1997

VOIROL, Michel, Guide de la rédaction, Paris, 1992

http://www.audienta-radio.ro/

www.paginademedia.ro