Instrumente DE Comunicare Online
INSTRUMENTE DE COMUNICARE ONLINE
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL I. CONCEPTE DE COMUNICARE ONLINE
1.1. Istoria comunicării și apariția comunicării online
1.2. Impactul tehnologiei asupra comunicării
1.3. Apariția comunicării online
CAPITOLUL II. NOILE TEHNOLOGII DE COMUNICAREA ONLINE
2.1. Importanța comunicării online
2.2. Mediul de comunicare online
2.3. Influența mijloacelor de comunicare online
CAPITOLUL III. COMUNICAREA ONLINE ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIONAL
3.1. Tendințe de utilizare a comunicării online în educație
3.2. Tehnici de comunicare online în învățământ, e-learning
3.3. Testarea online-metodă modernă de verificare a cunoștințelor
3.4. Crearea website-ului “CursOnline”
Concluzie
Bibliografie
Anexe
Introducere
Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor a condus la nuanțarea modului clasic de a învăța. Astfel putem observa ca ne îndreptăm spre o schimbare în educație; rolul actual al profesorului, acela de intermediar al cunoașterii, își pierde din importanță, deja nu mai este unicul promotor al cunoștințelor. Învățarea este orientată către persoană, permițând elevilor să-și aleagă conținutul și instrumentele corespunzătoare propriilor interese.
Punctul culminant al acestei dezvoltării de comunicare online a fost atins odată cu apariția internetului, care înglobează caracteristici ale mediilor de comunicare precedente, dar în timp ce comunicarea tradițională oferea conținut standardizat, noile mijloace permit utilizatorilor să caute doar un anumit conținut, în funcție de nevoi și interese.
Audiența de comunicare indirectă oferită de noile tehnologii de dezvoltare se tranformă în grupuri de audiență fragmentate care se folosesc de capabilitățile rețelelor de comunicare online pentru a crea comunități virtuale, iar capacitățile de interacțiune modelează receptorii în comunicatori, care însă trebuie să învețe să exploateze la maximum noile posibilități, fără a cădea în capcana unui mediu imaginar.
Înainte de a crea acel mediu virtual care să gestioneze evoluția comunicării la distanță, noile tehnologii informaționale realizează noi posibilități și încercări pentru realizarea unei comunicări la distanță cât mai eficientă. Beneficiile incontestabile aduse de noile tehnologii de comunicare online au fost dublate de apariția conexiunilor la distanță, precum accesul la informație disponibile în afara țării, posibilitatea de transfer de date cât si de a interacționa cu alte persoane aflate la distanță .
Am ales această tema pentru cercetare deoarece comunicarea online este un domeniu nou pentru toți, dinamic, cu foarte multe oportunități care sunt în ascensiune. Comunicarea online este un mediu care ne ajută să comunicăm, în modul cel mai interactiv și obținerea instant a feedback-ului de la cei cu care interacționăm.
Tema cercetării este importantă prin faptul că fiecare din noi începem să utilizăm aceste mijloace noi de comunicare, însă puțini cunosc cum se utillizează noile instrumente de comunicare, ce consecințe ar putea să apară în urma utilizării lor.
În conținutul lucrării am dezvoltat o prezentare etapizată a mijloacelor de comunicare online, insistând pe idee că comunicarea online a devenit vitală pentru noi. Dimensiunea analitică în care dezvoltarea comunicării online acționează poate fi definită prin evoluția tehnologiilor și a comuncațiilor care joacă un rol cheie, în evoluția noilor metode de comunicare.
Scopul lucrării constă în identificarea particularităților noilor tehnologii informaționale și de comunicație cât și posibilitatea implementării lor în procesul educațional. Scopul cercetărilor este concretizat în abordarea următoarelor obiective ale tezei:
Identificarea noilor metode de comunicare online ,
Impactul tehnologiilor asupra comunicării,
Importanța comunicării online,
Tendințe de utilizare a comunicării online în educație
Posibilitatea de aplicare a noilor metode de comunicare online în procesul instructiv educativ.
Structura lucrării este prezentată în corespundere cu obiectivele preconizate și ordinea realizării științifice. Lucrarea este alcătuită din 3 capitole.
Capitolul I intitulat „Concepte de comunicare online” în care este reflectată necesitatea comunicării și tendințele de dezvoltare pe parcursul evoluției. În acest capitol este prezentată o generalizare a evoluției comunicării și cum a apărut comunicarea online.
În capitolul II “Noile tehnologii de comunicarea online” este o analiză a impactului noilor tehnologii care stau la baza noilor metode de comunicare.
În capitolul III “Comunicarea online în contextul educațional” se reflectă modul și calea de reprezentare a comunicării atât în educație cât și în mediu social-economic. Ca finalitate practică în acest capitol este prezentat un web-site care are ca scop informatizarea actualității temei acestei lucrări și anume instrumente de comunicare online.
CAPITOLUL I. CONCEPTE DE COMUNICARE ONLINE
Istoria comunicării și apariția comunicării online
”Cel mai important lucru în comunicare
este să auzi ceea ce nu este spus.”
(Peter Drucker)
Comunicarea a fost percepută ca element fundamental al existenței umane încă din antichitate. Însăși etimologia termenului sugerează acest lucru; cuvântul "comunicare" provine din limba latină "communis" care înseamnă "a pune de acord", "a fi in legătură cu" sau "a fi în relație", deși termenul circula în vocabularul anticilor cu sensul de "a transmite și celorlalți", "a împărtăși ceva celorlalți".
Deși termenul este de origine latină, primele preocupări pentru comunicare le-au avut grecii. Pentru aceștia, arta cuvântului, măiestria de a-ți construi discursul și de a-l exprima în agora era o condiție indispensabilă statutului .
Un moment important în evoluția mai recentă a comunicării l-a reprezentat apariția unui nou tip de presă tipografică și a unor cerneluri pe bază de uleiuri, descoperite și oferite viitorului de către Johannes Gutenberg.[1]
Acesta a introdus procedeul de tipar, devenit ulterior clasic, care a permis realizarea cărților în cantități de masă. Secolul trecut cunoaște una dintre cele mai accelerate etape în revoluția comunicării, a informaticii.
Apariția radioului, a televiziunii, a internetului, a telefoniei mobile a schimbat în mod radical eco-sistemul social. Mai mult, s-a născut și extins universul cibernetic care ne-a învăluit existența și ne poartă către o altă dimensiune. Inventat în jurul anului 2700 î.Hr., pergamentul își revendică numele de la orașul Pergamon, care a fost un centru prosper de producție de pergament în timpul perioadei elenistice. Introdusă în jurulanului 700 î.Hr., pana a fost instrumentul de scris care a dominat cea mai lungă perioadă din istorie (mai mult de o mie de ani). [2]
Creată progresiv în mijlocul secolului al XX-lea și dezvoltată în ultimele două decenii, prima tabletă digitală modernă a fost lansată în 2010.
Tabletele digitale reprezintă unul din accesoriile cele mai populare ale tehnologiei, un simbol al felului în care tehnologia poate genera atașament ce depășește geografia, poate comprima lumea într-un cadran care încape în palmele unui copil și poate îmbogăți cunoașterea aprofundată în nanosecunde. [3]
Un timbru înnobilează prin sine comunicarea dintre oameni, o ajută să se împlinească. Un timbru însoțește stări și împărtășește emoții, construiește punți și comprimă distanțe; îi îmbie pe colecționari să adune povești serioase în preocupări cu parfum ludic și clasoare păstrate în secretul pasiunii de a consemna istorie; traversează timpul semnalând repere notabile și conferă valoare de simbol celor pe care îi omagiază.
Un rol important în extinderea comunicării l-a avut și dezvoltarea drumurilor comerciale; acestea au facilitat crearea poștei ca principal sistem de comunicare, începând cu secolul XIV.[4]
Epoca modernă a reprezentat o explozie a dezvoltării comunicării sub toate aspectele ei. Progresul tehnico-științific a favorizat apariția telefonului, a trenului, a automobilului, intensificând comunicarea nu atât între indivizi, cât mai cu seamă între comunități; de asemenea, a determinat crearea de noi sisteme și modalități de comunicare.[5]
Comunicarea este terenul de întâlnire conceptuală unde se intersectează relațiile interpersonale și inovațiile tehnologice, stimulentele politico-economice și ambițiile socio-culturale, divertismentul ușor și informația, mediile ambiante locale și influențele globale, forma și conținutul etc.
Orice structură culturală, orice act individual care ține de comportamentul social implică, într-un sens explicit sau implicit comunicarea. Comunicarea este un proces de transmitere a informațiilor între indivizi sau grupuri sociale.
De aceea, relațiile umane pot fi interacțiuni comunicaționale, astfel încât conceptul de comunicare a devenit în epoca noastră, unul universal și larg-cuprinzător, deoarece totul, absolut totul comunică.
Comunicarea umană prin calitatea sa de a implica o relație, se manifestă prin două mari forme:
Comunicarea directă;
Comunicarea indirectă.
Comunicarea directă presupune prezența a doi sau mai mulți indivizi, în același spațiu fizic, indivizi care interacționează influențându-se reciproc. Tipul acesta de comunicare se mai numește și comunicare interpersonală. [6]
Comunicarea online utilizează întotdeauna un suport tehnic și vizează fie un destinatar individual (telefonul, scrisoarea), fie un destinatar colectiv (afișele, televiziunea, internetul, cărțile, filmele, presa scrisă, radioul) – comunicare de masă. Mass-media tradiționale – presa scrisă, radioul și televiziunea – care, de obicei, realizează comunicarea mediatică – nu reprezintă decât o componentă esențială a comunicării online sau indirecte.
Esențial în înțelegerea comunicării este gradul de cuprindere a conținutului acestui proces. Un al doilea element, alături de conținut, poate la fel de important, este contextul comunicării.
Transmiterea sau transferul informației de la un participant (emitent) la altul (receptor) are loc prin intermediul unui canal de comunicare (hârtia, pentru presa scrisă, ori undele, pentru radio).
In procesul de comunicare urmărim patru scopuri esențiale:
1. să fim receptați (auziți sau citiți),
2. să fim înțeleși,
3. să fim acceptați,
4. să provocăm o reacție – o schimbare de comportament sau atitudine.
Comunicarea indirectă este orice formă de comunicare în care mesajele, având un caracter public, se adresează unei largi audiențe, într-un mod indirect și unilateral, utilizându-se o tehnologie de difuzare.
Comunicarea indirectă se poate defini drept emitere de mesaje prin intermediul unui canal accesibil oricărui receptor, atâta timp cât accesul depinde de instanța emițătoare. Mass-media termen construit de anglosaxoni prin contopirea unui cuvânt latin media (mijloace) și a unui cuvânt englez mass (cantitate apreciabilă, mare).[6]
Din definirile care au fost atribuite comunicării indirecte de către diverși cercetători, se pot reține câteva accente care evidențiază mai limpede caracteristicile și particularitățile acestui proces:
publicul este relativ mare, eterogen și anonim,
efemeritatea relației de comunicare,
producția mass-media este asimilată cu producțiile oricăror întreprinderi din societate, comunicarea de masă fiind un proces social organizat,
produsele industriei comunicaționale sunt deosebit de scumpe, iar aceste costuri au influențe (efecte) asupra publicului.
Simultaneitatea, fiind realizată cu ajutorul tehnicilor performante, implică importante costuri din cauza cărora creația individuală este limitată, diminuarea rolului jurnalistului datorită faptului că acesta a devenit o simplă componentă a unui proces complex de producție și distribuție din mediile moderne.
Debutul anevoios al studiului comunicării nu este întâmplător; mai mult, el fixează o realitate: comunicarea este o disciplină de intersecție. În zilele noastre, orice disciplină socială este, într-o anumită măsură, o disciplină de intersecție; comunicarea este prin excelență canizat,
produsele industriei comunicaționale sunt deosebit de scumpe, iar aceste costuri au influențe (efecte) asupra publicului.
Simultaneitatea, fiind realizată cu ajutorul tehnicilor performante, implică importante costuri din cauza cărora creația individuală este limitată, diminuarea rolului jurnalistului datorită faptului că acesta a devenit o simplă componentă a unui proces complex de producție și distribuție din mediile moderne.
Debutul anevoios al studiului comunicării nu este întâmplător; mai mult, el fixează o realitate: comunicarea este o disciplină de intersecție. În zilele noastre, orice disciplină socială este, într-o anumită măsură, o disciplină de intersecție; comunicarea este prin excelență ceea ce face să creeze mediul de interacțiune între oameni. Ea nu poate evolua decât absorbind și utilizând rezultate, dezlegări, uneori câmpuri problematice din realizările evoluției istorice.
Unele domenii ale comunicării, cum sunt comunicarea interpersonală sau comunicarea de grup, pur și simplu nu pot fi studiate făcând abstracție de noile evoluții realizate în domeniul comunicării online. Caracterul de disciplină de intersecție este accentuat și de faptul că studiul comunicării are o evoluție bine conturată. Dinamica ºștiințifică a domeniilor înrudite, facă de fluxul informațiilor și descoperitor, fără de care comunicarea nu poate trăi. „Lupta pentru independentă“ pe care comunicarea oferă posibilitățile de dezvoltării afirmarea profesională autentică.
Natural, progresul tehnologic din ultimii zece ani și-a spus în mod definitiv cuvântul asupra modului în care are loc comunicarea și asupra modului în care este ea percepută. Odată cu apariția internetului și a mediului online, lumea și-a deschis larg porțile.
Acum putem transmite informații dintr-un capăt de lume înspre celălalt, dintr-o țară în alta, putem interacționa cu oameni din culturi și civilizații diferite, putem schimba idei cu persoane pe care, altfel, nu le-am fi cunoscut niciodată. Granițele iși pierd sensul în acest mediu online, unde singurul factor limitativ este limba vorbită și criteriile proprii de selecție a informațiilor si a mediilor virtuale în care ne petrecem timpul.
Astăzi, studiul rolul comunicării online în cadrul societății capătă pregnanță, sociologi, psihologi, ziariști, lingviști specializându-se cu ajutorul noilor tehnologii captivante și domenii noi, care ne oferă o tot mai mare pondere în cercetarea contemporană.
Impactul tehnologiei asupra comunicării
Dezvoltarea tehnologiei ne-a îmbunătățit considerabil viețile. Și-a făcut simțit impactul asupra fiecărui aspect al vieții, cu atât mai mult asupra tehnicilor de comunicare. Comunicarea a cunoscut un progres considerabil.
Fiecare secol din evoluția umanității a dezvoltat noi metode de comunicare. De la inventarea telefonului, până la internet, telefonie celulară și altele, procesul de comunicare a fost mult facilitat. Orice lucru are atât un impact pozitiv cât și efecte negative, și aici se înscrie fără îndoială și impactul tehnologiei asupra procesului comunicării. Ușurarea procesului este dată de emailuri, teleconferințe, videoconferințe, site-uri de socializare și alte instrumente utilizate de generația curentă.[7]
Impactul pozitiv pe care îl are tehnologia asupra comunicării este dat de aspectele enumerate în cele ce urmează. Eliminarea barierelor – comunicarea este acum foarte ușoară; în situații în care ai nevoie sa transmiți o informație sau un mesaj urgent, emailul sau telefonul mobil salvează situația. Întărirea relațiilor – tehnologia a făcut posibilă menținerea legăturilor cu persoanele din viată noastră, chiar dacă este o distanță considerabilă care ne separă, întărind astfel relațiile. Schimbările în modul de a comunica au intâlnit opoziție din partea celor care, din motive politice sau financiare, nu agreau transformările care aveau loc.
Aceasta reacție a fost inevitabilă din partea celor care erau nevoiți să renunțe la o parte din putere și control, răspunzând fie prin a încerca să folosească presa în avantajul lor, fie a-i împiedica pe ceilalți să o facă.
Cu toate acestea, în timp relativ scurt disponibilitatea cetățenilor de a se informa a crescut. Mijloacele de comunicare erau influențate de factorii de dezvoltare, între limitele tehnologiei disponibile și posibilitățile științifice, mijloacele de comunicare devin până la urma ceea ce își doresc utilizatorii.
Impact asupra relațiilor – găsirea unei persoane potrivite nu a fost nicicând mai ușoară, mulțumită site-urilor de socializare și de chat. Tehnologia a influențat pozitiv și relațiile la distanță, partenerii putând să țină legătura mai ușor.
Desigur, există și câteva aspecte negative, nefaste – printre acestea primul ar fi ca acel farmec al lumii învechite a fost înlăturat. Scrisorile, conversațiile îndelungi față-în-față, întâlnirile au fost treptat înlocuite de chat, mesaje text și așa mai departe.
Impactul asupra comunicării interpersonale – generațiile actuale au uneori lipsuri în ceea ce privește abilități esențiale de comunicare interpersonală, abilitați de exprimare față în față și altele, datorită comunicării mai frecvente pe chaturi și rețele de socializare decât direct. S-a redus interacțiunea socială – ținând cont de socializare, viată s-a schimbat mult. Nu mai există atât de multe întâlniri și reuniuni, oamenii sunt mai preocupați uneori de viața online decât de viața reală.
Tehnologia a dus chiar și la dependențe, mulți le-au dezvoltat, față de internet sau telefoane mobile, față de smartphone-uri sau computere și așa mai departe.
După cum se poate vedea, impactul este atât pozitiv cât și negativ. Gândind logic însă, comunicarea a fost îmbunătățita de progresele tehnologice, impactul negativ fiind unul relativ neglijabil.
Sunt doua implicații majore ale comunicatiilor asupra relatiilor umane: contactul instantaneu/permanent și înstrăinarea socială a celor aflați în contact. Desigur, aceste trăsături nu se manifestă întotdeauna simultan, însa aceste efecte-caracteristici ale globalizarii comunicaționale afectează în bună măsură relațiile sociale.[7]
Indivizii sunt alături, de regulă ca urmare a unei comunicări de tip instantaneu (internet, telefon mobil etc.), însă sunt perfect separați, chiar dacă interactionează funcțional. Ceea ce determină noile implicații asupra socialității și sociabilității umane este caracterul revoluționar al noilor tehnologii de comunicare și de gestiune a spațiului și timpului. Paradoxal, noile instrumente fac posibil controlul total asupra acestor două coordonate ale identității și cunoașterii umane, sublimându-le.
Pentru prima oară omul a construit un instrument de comunicare care este mai mult decât o simplă prelungire a simțurilor sale ci o tehnologie care redefinește spațiul și timpul prin neantizarea înțelesurilor tradiționale asupra acestora.
Spațiul și timpul ca dimensiuni fizice nu mai contează în relațiile sociale mediate sau generate de computer. Aceasta pentru ca mașina are "o logica proprie", un sistem de operare cu alte programe adiționale care condiționează accesul omului la cunoștințe, acțiuni, chiar emoții, etc. Mai mult, acest instrument are capacitatea de a-și supraveghea corecta funcționare a "logicii", proces la care pot participa doar anumite persoane cu pregătire profesională și acces strict specializate.
A doua sursă a dispariției spațiului și timpului tradițional este dată de faptul că utilizarea mașinii implică în sine recrearea spațiului și timpului (realitate virtuală) prin intermediul tehnicilor multimedia. O a treia cauză este caracterul interactiv al relației om-mediu virtual. Computerul nu poate fi utilizat ca un simplu telefon sau ca un simplu instrument de joacă. Computerul poate funcționa însă foarte bine atât ca telefon cât șipentru distracție. Pentru aceasta este nevoie ca, cel puțin în momentul pornirii sau al opririlor programate etc., omul sa aibă un comportament interactiv cu calculatorul. [8]
Apariția comunicării online
Comunicarea online a apărut din dorința oamenilor de a avea acces la utilitate, conținut și comoditate. Acesta va fi și principalul aspect care va duce la dezvoltarea permanentă a acestui tip de comunicare. Chiar dacă online-ul va pune stăpânire pe oameni, mijloacele de comunicare tradiționale – presa scrisă, cărțile, televiziunea, radioul – vor rămâne puternice.
Instrumentele de bază ale comunicării online sunt, oriunde în lume: Internetul, World Wide Web-ul și email-ul. Blog-urile și podcast-urile se numără și ele printre instrumentele comunicării online, fiind mai recent utilizate. Internetul are ca element definitoriu informația, mai exact, transmiterea informației.[9]
Odată cu apariția acestui mediu online, numit Internet, s-au produs unele schimbări majore în viața omului. Acest serviciu permite comunicarea cu oameni aflați în orice colț al Pământului, putem să ne documentăm cu orice tip de informație în doar câteva secunde, chiar dacă avem nevoie de o adresă, un doctor, un loc de muncă sau orice altceva.
Motoarele de căutare ne oferă această posibilitate în doar câteva secunde, prin paginile de web găsite de el odată ce am apăsat tasta Enter. Cel mai popular motor de căutare este Google, căruia i se mai adaugă și Bing. Internetul ne ajută să putem vedea o persoană aflată la mii de kilometrii distanță, cu ajutorul unui webcam, și să-i auzim vocea cu ajutorul unui microfon.[10]
Comunicarea virtuală a schimbat comunicarea clasică din punct de vedere psihologic. Prin comunicarea clasică era nevoie să ne întâlnim ca să ne putem vedea, vorbi, să mergem la magazin dacă avem nevoie de ceva, sau să mergem la cinematograf pentru a putea vedea un film.
Adolescenții fac parte din categoria celor afectați de această lume virtuală, deoarece ajung, prin aceasta, să înlocuiască lumea reală. Spațiul virtual oferă acestora tentația de a avea orice identitate, să fie cine își doresc și nu ceea ce sunt.
Ei se prezintă de multe ori ca fiind adulți, cu o altă înfățișare, alte ocupații și altă personalitate oferindu-și satisfacția de a fi puternici, maturi, în loc de lipsiți de încrederea în sine sau timizi. Cei care cu adevărat se pot exprima mai greu, sunt timizi și neîncrezători, au o imagine proastă despre ei, cad pradă primii acestor tentații. Timpul pe care tinerii îl oferă Internetului este din ce în ce mai mare, și ajunge încet să fie exclusiv. În lipsa lui, aceștia capătă un comportament prin care sunt colerici, se enervează din aproape orice, nu își găsesc locul, nu fac nimic altceva, sunt triști, deprimați, fără interese, neștiind ce să facă cu timpul liber.
Odată intrați, acestă lume presupune abandonarea lumii reale, părăsirea vechilor activități și a unor persoane din viața lor. Această adicție îi lasă în urmă pe prieteni, colegi, rude, școala, plăcerile, interesele și distracțiile. Izolarea socială, rezultatele slabe profesionale, deficite comportamentale, ignorarea sănătății sunt câteva dintre consecințele utilizării în exces al Internetului.
Internetul este un sistem de rețele de calculatoare interconectate la nivel mondial, care facilitează transferul de date, serviciile de comunicare, grupurile de discuții etc. În ultimii ani, Internetul a devenit o nouă modalitate de prelucrare, prezentare și comunicare a informației ce permite implementarea unor noi modele și concepte până acum de neimaginat.[10]
În urma dezvoltării rețelei informatice globale, s-a conturat un proces de autoreglementare, prin care membrii diferitelor sub-comunități electronice au convenit asupra unor coduri de conduită, mai mult sau mai putin elaborate, ce le-ar fi fost impusă prin lege. Cu toate acestea, complexitatea relațiilor sociale din Internet, riscul apariției unor fenomene generatoare de pericol social și de prejudicii, victimizarea unor categorii de persoane, precum și eficiența relativă a mijloacelor autoimpuse în cadrul comunitaților de internauți, au constituit factori esențiali ai declanșării unor demersuri legislative la nivel statal și internațional.
În prim planul preocuparilor de ordin normativ se înscrie, tot mai pregnant, problematica extrem de complexă, a conținuturilor de pe Internet.
Aceasta, deoarece spațiul virtual este, prin esenta lui, un loc de manifestare a libertății de exprimare, a libertății de a primi și transmite informații, reclamând observarea respectării unor reguli ce privesc și limitele acestei libertăți fundamentale.
,,Trebuie puse în lumină întocmai mutațiile pe care noile tehnologii le generează în spațiul public, modificarea mentalităților, dezvoltarea unei anumite culturi a comunicării, gradul de toleranță față de conținuturile de idei traficate în Internet – elemente care, la rândul lor, influențează modul în care oamenii înțeleg să se raporteze la libertatea de exprimare, în special din perspectiva dreptului de exprimare. În contextul problematicii conținuturilor din Internet, următoarele aspecte prezintă, actualmente, un interes cu totul special:
Cu certitudine putem afirma că în perioada anilor 2000 înseamnă supremația internetului și sincronizarea practicilor de instruire asistată de calculator. Spațiul virtual, cultura globală sunt accesibile tuturor utilizatorilor de rețea, indiferent de localizarea geografică.[11]
,,Expozițiile virtuale găzduite de muzee și instituții de cultură de la noi și din lume, dosarele pedagogice online, biblioteci virtuale, baze de date- de negândit înainte de accesul la internet- fac accesibilă în formă virtuală informația tipărită cândva pe hârtie sau creată direct digital și deschid accesul unor spații culturale inedite.Ca sursă de documentare, sunt de neignorat, iar ca sursă de cunoaștere, sunt complementare culturii tipărite pe hârtie”.
Azi, prezența internetului în școală și în societate este o necessitate, poate chiar un imperativ, pentru mulți tineri un mod de viață și de a fi. Prezența computerului și a internetului devin astăzi componente ale instruirii, care facilitează noi moduri de cunoaștere.
Majoritatea profesorilor au fost instruiți pentru utilizarea unor competențe TIC încă din 2001, pentru a facilita procesul de învățare ale elevilor.Există platforme e-learning speciale pentru aplicații de lecții pentru toate disciplinele de învățământ.
În cadrul învățării limbilor străine sau a limbii și literaturii române, internetul aduce avantaje multiple: utilizarea dicționarului virtual, existența unor site-uri de învățare a limbilor străine, diversificarea și varietatea materialelor pedagogice, instrument pentru tehnoredactare și sursă ce mediază documentarea.
Virtualul și scripticul se îmbină, fiind modalități diferite de abordare a informației și propun, în consecință, competențe și moduri diferite de lectură. Navigând pe net, cititorul este obligat să pună în relație diferite documente, printr-o lectură comparativă. Filtrul nu mai este acum profesorul, ci abilitățile și competențele digitale și de selecție ale elevilor. În relație cu programa școlară temele unde se poate aplica instruirea asistată de calculator și internetul ar viza pentru gimnaziu de exemplu: raportul realitate și literatură; folosirea unor tehnici de lucru cu textul/cartea; cartea-obiect cultural (forma tipărită și forma electronică); bibloteca virtuală; genuri și specii; scrieri S.F.; procesul de tehnoredactare/ scriere pe hârtie.[11]
Pentru liceu internetul ca sursă de documentare și învățare este esențial: integral domeniul ,,Literatură”, cu temele ficțiunea litarară, ficțiune și literatură, respectiv literatura și alte arte; varietatea formelor de expresie artistică; exprimarea scrisă pe suport electronic; tehnici de redactare în vederea realizării unei comunicări eficiente și personalizate; tehnici adecvate de documentare și cercetare a unei teme; surse de documentare (internetul); studiile de caz din liceu; aportul digitalului în formarea competențelor de lectură, a competențelor culturale, a competențelor de comunicare și de redactare.[11]
Azi, tot mai mult auzim sintagma literatură interactivă, ce se naște în zona ludicului și a experimentelor literar-artistice, sub semnul unei comunicări fără frontiere. Dezvoltarea comunicării online a atins nu doar domeniul științelor exacte, ci și literatura, actul scriiturii exersat online pare a fi acum la îndemâna oricui, fie că e vorba de scriitori consacrați sau debutanți. Trebuie să recunoaștem că fiecare dintre noi caută o sursă bibliografică, chiar un anume volum pe Internet. Mi se pare interesantă înregistrarea actului sciitoricesc în varianta soft, pe bloguri, site-uri.
Cu toții știm că există rețele de socializare pentru literați, ateliere online, cercuri de lectură și scriere creativă, reviste literare, biblioteci și librării online, toate având rolul de a atrage cât mai mulți cititori. ,,E un fel de improvizație teatrală, un fel de meta-teatru care își are incluse prezențele spectatorilor din sală, meniți să intervină la ceea ce se desfășoară pe scenă”.
Fie că vrem, fie că nu, Internetul ne marchează existența. Apariția acestui nou mijloc de comunicare a revoluționat modul de gândire și manifestare al scriitorului contemporan. Însă, dacă pentru unii dintre noi Internetul înseamnă mersul firesc al evoluției, pentru alții reprezintă o adevărată cutie a Pandorei.
Odată cu dezvoltarea Internetului a apărut și cititorul de Internet și, totodată, scriitorul pe Internet. Astfel Internetul a început să formeze două categorii, așa cum apariția tiparniței a format scriitorul de carte și cititorul de carte, înlocuind menestrelii și ascultătorii acestora. De fapt, Internetul poate fi considerat drept ce mai recentă dintr-o serie de schimbări evolutive petrecute de-a lungul secolelor în domeniul formelor de comunicare.
Trecerea de la comunicarea orală la cea scrisă, cea de la scris la tipar și apoi cea de la tipar la comunicarea prin radio, televiziune și apoi Internetul s-ar putea să pară a fi evoluții destul de neutre. În acest context Internetul are o influență asupra mișcării literare mondiale ca suport electronic, influențând stilul lucrărilor, care va deveni mai concis și alert, inclusiv esteticul.
Internetul poate constitui o cale alternativă/ variantă care trebuie exploatată/ înțeleasă/ comentată, dar nu trebuie uitat că respectarea unor criterii (și estetice) cât se poate de bine definite poate conduce la realizări notabile. Viitorul va decide cum vor conviețui Internet, cărți, ziare, radio, televiziune. Motoarele de căutare, cărțile virtuale, bibliotecile virtuale, librăriile virtuale dau o nouă valență literaturii, facilitând viteza de asimilare de noi informații, într-o lume în care societatea de consum impune ritmul rapid și în care numai Internetul poate face cu adevărat față.
World Wide Web. Cea mai mare extindere și transformare a internetului a apărut în 1990, când s-a lansat tehnologia World Wide Web (www).[9]
Aceasta este o aplicație a internetului, inventată ca mod de organizare a informației în domeniul fizicii particulelor: desene, fotografii, planuri, rapoarte aflate într-o modificare continuă. WWW permite: accesarea informațiilor de la mai multe servicii Internet folosind un singur mecanism; afișare text, imagini; localizarea și accesarea informației de pe calculatoare aflate la distanță într-un mod interactiv; transmisiuni audio și video în direct.
E-mail-ul sau poșta electronică poate fi utilizat numai cu ajutorul internetului. Prin intermediul acestui mecanism de comunicare online, pot fi trimise mesaje scrise către unul sau mai mulți destinatari.
Adresa de e-mail este alcătuită din numele unei cutii poștale (de regulă, numele persoanei care beneficiază de e-mail) urmat de @ și de numele domeniului calculatorului (yahoo.com, yahoo.ro, yahoo.fr, gmail.com etc.).
Blog-ul de astăzi este un website ce conține informații ordonate într-o ordine cronologică inversă (cele mai recente postări apar pe prima pagină, iar cele mai vechi pe ultima).
Blog-ul este varianta mai nouă a jurnalelor, este o necesitate, un element important din viața indivizilor, cartea lor de vizită. Blog-ul pune foarte mare accent pe standardele de textualitate: coerență, intenționalitate, acceptabilitate, intertextualitate.
Unii dintre cei mai cunoscuți provideri sunt: WordPress.com – este foarte ușor de folosit, poți crea mai multe conturi pe același cont, iar serviciul este gratuit; Blogger.com – are o mare varietate de teme, este ușor de utilizat, este un serviciu gratuit, este un produs Google care oferă posibilitatea ca blog-ul tău să apară printre rezultatele căutării pe motorul Google; Weblog.ro – este un serviciu gratuit, unul dintre primele servicii de blog din România; Ablog.ro – este un serviciu gratuit, permite un control total asupra template-ului de blog.
Blogurile oferă diversitatea și participarea la răspândirea veștilor, acestea fiind alimentate de voci autentice, individuale și de relațiilor dintre oameni.
Se constată că blogul devine un instrument tot mai folosit în contextul convergenței media și a interactivității tot mai crescute. Sunt foarte mulți bloggeri apreciați care au ajuns sa fie citați de cele mai importante publicații, unora li se acordă câte o rubrică specială. Putem spune că blogul a devenit una dintre cele mai comune si puternice formule de a face jurnalism online.
Blogurile vor exista și vor continua să atragă atat noi cititori cât și alți bloggeri. A trecut deja era anonimatului pe Internet. Bloggerii sunt vizibili atât pe rețelele sociale, cât și la evenimentele din domeniu. Blogurile sunt și pot fi tratate cu profesionalism, pentru cei ce cunosc rolul unui blog.[12]
CAPITOLUL II. NOILE TEHNOLOGII DE COMUNICAREA ONLINE
Importanța comunicării online
Comunicarea online reprezintă o tehnică necesară pentru orice entitate. Acest mediu de comunicare își continuă ascensiunea către a deveni principala sursă de informare a societății în următorii ani. Digitalizarea informației este cel mai puternic curent din cadrul evoluției societății în acest moment și generația tânără îl vede ca un fenomen de referință.
Rata de utilizare a calculatoarelor a crescut atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Rata de alfabetizare digitală a crescut în mod consistent, iar pentru tineri reprezintă deja o obișnuință care face parte din rutina zilnică.
Fie că vrem, fie că nu, Internetul a devenit deja o parte din universul copiilor de astăzi, iar în ritmul în care se dezvoltă accesul la această rețea internațională de informații, pe viitor influența ei va spori. Pe lângă avantajele sale deloc neglijabile, Internetul reprezintă un pericol serios la adresa celor mici.
Cei mai mulți tineri navighează pe Internet de acasă, de aceea au nevoie ca ei să găsească surse de informație credibile și eficiente. Instituțiile media (print, TV, radio) preiau știri din mediul online, iar site-urile de știri au un grad considerabil de influență asupra publicului.
Internetul se dezvoltă și se diversifică continuu, atotputernic al dimensiunii online. Iar astăzi, majoritatea copiilor, cu precădere cei din zona urbană, au acces la Internet, nu doar la școală, ci mai ales acasă. Pentru a înțelege mai bine impactul uriașei rețele de informații și comunicații asupra elevilor.
Cele mai accesate site-uri sunt site-urile de știri și variantele online ale revistelor și ziarelor. Apoi urmează, ca importanță, comunitățile online (Facebook), care au devenit mai mult decât spații de socializare, preluând chiar funcții de filtrare a unor informații. Site-urile care oferă locuri de muncă, ceea ce dovedește interesul tinerilor pentru acest sector. Comunicarea online pentru învățământ va duce la îmbunătățirea calității și la un grad mai mare de acceptare a mesajelor transmise.[13]
Prezența online poate constitui un punct de informare, funcționând ca un outlet informațional. Preocuparea pentru comunicarea online la nivel informațional va legitima importanța acestui canal de comunicare și îi va confirma potențialul de influențare în procesul educațional al fiecărui client.
Datorită lipsei controlului sau a filtrelor care ar asigură corectitudinea și calitatea informațiilor și a dificultății de a detecta sursa informațiilor, tinerii pot ajunge victime în multe feluri prin intermediul internetului. Datorită acestui fapt, rolul și responsabilitățile instituțiilor educaționale este foarte mare în acest caz.
Una dintre aceste instituții care poate contribui la diminuarea riscurilor în utilizarea internetului este și școala. Una dintre modalități ar fi implicarea elevilor în proiecte școlare online (nu numai acasă, cu teme de casă, ci în clasă, în timpul orelor de curs), fără expedierea lor acasă pe internet cu aceste proiecte și fără încurajarea tacită a plagiatului chiar de către profesori, prin utilizarea strategiei copy-paste.
Proiectele online, la școală, ar avea scopul de a le permite elevilor să descopere și să aprofundeze teme, culturi etc. În acest sens comunicarea online este puntea de legătură perfectă. Astfel, profesorii pot oferi elevilor repere și site-uri credibile, strategii de lucru și învățare eficientă pe internet. Aceste activități ar permite dezvoltarea stimei de sine și învingerea timidității în grup față în față, sau online în conversațiile unu la unu.
Comunicarea online este mai simplă și mai eficientă, mai confortabilă și iți oferă ocazia să te gândești mai bine înainte de a te exprima. Saă comunici prin platforme sociale sau prin e-mailuri și mesaje este o metodă foarte apreciată de persoanele timide și introvertite. De asemenea, caracterul electronic al comunicării iți permite să salvezi informația sau s-o transmiți mai departe. Nu în ultimul rând, desși este discutabil acest argument, comunicarea electronică asigură un mediu mai confidențial. Cu alte cuvinte, merită să ne folosim de avantajul simplității și vitezei comunicării online, însă nu trebuie să uităm valoarea și calitatea acelei comunicări care te ajută să spui ce ai de spus celuilalt privindu-l în ochi, în care iți poți sublinia cuvintele cu gesturi și priviri care să întarească mesajul. Nu în ultimul rând, trebuie să ne ferim de tendința de a fi prea direcți, tranșanți, lipsiți de empatie și chiar agresivi.[14]
Mediul de comunicare online
Mediul online este unul dinamic, în continuă și rapidă dezvoltare. În funcție de cadrul comunicării, mecanismele de comunicare online pot fi clasificate în publice sau private, iar în funcție de diluarea temporală, vorbim de mecanisme sincrone sau asincrone.
Dacă ar fi să enumerăm câteva forme de comunicare online, am putea aminti de:
email – privat și asincron, transmitere informații sub forma de mesaje text,
forum sau lista de discuții – asincron, cu arhiva publica a mesajelor text
chat – sincron, public, mesaje scurte,
instant messaging – sincron, privat, mesaje scurte (ex. Yahoo Messenger, Skype, Facebook chat, Google chat/hangouts),
comunicare în comunități online – Social Media – public pentru grupul de prieteni, privat pentru ceilalți, utilizatorii decid gradul de privat / public.
În funcție de nevoi, de modul nostru de a fi, de preferința pentru un anumit tip de conținut, de timpul pe care il avem la dispoziție, apelăm la o formă sau alta de comunicare online.[16]
Comunicarea online sau chat (un program care permite mai multor persoane să vorbească simultan pe Internet) are loc în timp real, ceea ce o apropie de comunicarea față în față, acest tip de comunicare aflându-se la granița dintre verbal și nonverbal. Este o formă de interacțiune foarte asemănătoare cu conversația tradițională, diferența fiind dată de faptul că nu există contact vizual și acustic.
Este opusă comunicării prin telefon, unde partenerii au semnal acustic, dar nu vizual; utilizatorii de chat (așa numiții chat-teri), foarte adesea, nu se cunosc între ei în lumea reală (unde ar fi mai dificil de abordat o persoană necunoscută). Comunicarea offline este, la rândul său, de două tipuri: e-mail și grupurile de discuții.
E-mailul este considerat cea mai importantă formă de comunicare mediată, datorită ușurinței cu care poate fi utilizat și a familiarității sale în rândul utilizatorilor.
S-a observat că, de cele mai multe ori, relațiile stabilite prin intermediul comunicării online se continuă prin e-mail, pentru că el creează un spațiu psihologic propice dezvoltării relațiilor între utilizatori sau grupuri care interacționează.
E-mailul are o structură fixă și sunt ușor accesibile componentele acesteia. E-mailul nu este numai un mesaj electronic trimis prin Internet. Comunicarea prin e-mail creează un spațiu psihologic, în care perechi de oameni sau grupuri interacționează. Se creează un context și o graniță, în care se pot desfășura relațiile umane.
Grupul de discuții se caracterizează prin imposibilitatea de selectare a unui anumit destinatar, intervențiile într-un astfel de grup fiind publice, chiar dacă o anumită replică apare ca reacție a unei intervenții inițiale particulare. Comunicarea în cadrul unui grup de discuții se aseamănă cu discursul instituționalizat, pentru că există teme de discuție stabilite, care nu pot fi schimbate cu aceeași frecvență ca în cazul conversației fatice. Spre deosebire de comunicarea directă, în cazul celei mediate de computer nu poți vedea sau auzi persoanele cu care vorbești. Aceasta este, poate, cea mai importantă trăsătură a tipului de comunicare mediată de computer, care o diferențiază net de comunicarea orală. Toate subtilitățile intonației și limbajul corpului se pierd, ceea ce face ca nuanțele comunicării să fie mai dificil de captat.[16]
Oamenii tastează cuvinte pentru a comunica prin e-mail sau chat. Această barieră a textului scris ține deoparte unele persoane de acest tip de comunicare. Însă, celor cărora le place să scrie, aceasta comunicare (în special e-mailul) le dă ocazia să își poată exersa această competență.
Este posibil chiar să existe diferențe de abilități de receptare și astfel să se poată face o clasificare a persoanelor cărora le place să comunice în scris și celor cărora nu le place.
Atunci când nu cunoaștem în prealabil identitatea inter actanților cu care schimbăm mesaje, nu avem informații decât despre adresa lor electronică. Alte aspecte ale identității (nume, vârstă) pot corespunde unei identități fictive.
În comunicarea online, receptorii pot ști sau nu cine este emițătorul sau unde se află când trimite un mesaj. Dacă emițătorul dorește, el poate utiliza un pseudonim, iar adresa conține numai informații generale privind locul în care se află.
Acesta posibilitate a anonimatului în e-mail (în grupurile de discuții) și chat dezinhibă unele persoane, care spun lucruri pe care în mod normal nu le-ar spune. Absența contactului față în față amplifică efectul de dezinhibare.
În anumite cazuri, rezultatul este că unii utilizatori vorbesc agresiv, într-o manieră antisocială, în timp ce alții sunt încurajați să fie mult mai sinceri și afectuoși. Anonimatul nu este în sine un lucru bun sau rău. Așadar, anonimatul are cel puțin un efect suplimentar: reduce nivelul de presiune socială asupra individului.
Simultaneitatea reprezintă prima diferență între cele două tipuri de comunicare mediată de computer. Cea mai importantă calitate este aceea că textul este guvernat de temporalitate și de caracterul direct.
Faptul că schimburile au loc în timp real aduce reacții cognitive mult mai apropiate de întâlnirile față în față, schimburile sunt rapide și participanții nevoiți să răspundă prompt, pentru ca replicile lor să mențină relevanța convențională. Pauzele lungi și răspunsurile lungi, de asemenea, produc decalaje, inacceptabile în acest tip de comunicare. Prin forma sa și textul desfășurat, se poate afirma că chat-ul se plasează între varianta scrisă și cea orală a comunicării.
Din faptul că simultaneitatea nu caracterizează și comunicarea offline derivă o altă trăsătură și anume viteza de reacție adaptabilă: conversația se poate produce la diferite intervale de timp, ritmul schimburilor indicând tipul de relație care se dezvoltă între utilizatori. Adaptabilitatea mărimii grupului este o altă caracteristică a comunicării offline, mai precis spus o caracteristică a grupurilor de discuții.
Grupurile de discuții și, cu atât mai mult, chat-ul oferă căi de obținere de informații în legătură cu atitudinea vorbitorului privind faptele fonetice, fonologice, morfologice și sintactice din idiolectul lui, fapte care reflectă actualul și continuul proces de schimbare lingvistică.
Influența mijloacelor de comunicare online
Mijloacele de comunicare online au un randament foarte pozitiv atunci când se folosește corect în scopuri instructive și de comunicare la distanță din lipsa de finanțe pentru deplasare sau costul costisitor.
Astfel mediul de comunicare online devine un mijloc mult mai accesibil pentru marea majoritate a celor conectați la o rețea de internet. Prin internet au acces la lumea virtuală și la multe aspecte care duc la influența dezvoltării viitoarei personalității. De cele mai multe ori sunt influențate personalitățile tinerilor care se lasă captivați de tot ce e modern și nou, iar internetul fiind pentru ei o sursă de a le satisface ceia ce ei caută.
Deși camerele de chat de pe net oferă aceeași interactivitate ca și discuțiile față-în-față, acestor discuții le lipsește contactul personal necesar pentru dezvoltarea unor aptitudini de comunicare. Acest lucru va afecta de asemenea, modul în care tinerii comunică cu familia, prietenii și membrii societății.[17]
Cu toții suntem nevoiți să ne obișnuim și să învățăm din mers ce oferă noua tehnologie, într-o societate care evoluează tot mai rapid. Cu siguranță, apariția rețelelor de socializare schimbă relațiile de comunicare. Mulți sunt de acord cu noua modalitate de interacțiune umană, dar există și unele persoane care se împotrivesc ei.
Sociologul Alfred Bulai este de părere că, această utilizare intensă a rețelelor sociale se va diminua pe viitor. „După o perioadă de timp, oamenii vor descoperi că e inutil să stai cu orele pe rețelele de socializare și nu numai. În timp, situația se va echilibra, însă este nevoie de mai mulți ani", a declarat Alfred Bulai. Sociologul compară amploarea pe care o au acum aceste platforme online cu momentul apariției televizoarelor.[17]
Atunci, oamenii stăteau câte șase ore în fața televizoarelor. Acum, însă, sunt persoane care nu se mai uită deloc la televizor, folosind doar internetul dacă vor să se informeze, să se uite la un film sau să se joace ceva. Chiar dacă nu presupun o interacțiune directă cu interlocutorul, Facebook și Messenger reprezintă modalități de socializare.
Astfel, pe când dezvoltarea informațională și-a urmat cursul, bazându-se pe creșterea disponibilității mijloacelor de comunicații, și conținutul transmisiilor a crescut calitativ. Din ce în ce mai mulți producători trimit o cantitate mai mare de informații pe o varietate de subiecte folosindu-se de mai multe canale către o audiență crescută.[17]
Evoluția tehnologiilor de comunicare, evoluând dintr-o multitudine de surse independente, a dus la dezvoltarea a ceea ce se numește descentralizare și fragmentare, odată cu creșterea libertății de expresie a punctelor de vedere, evenimente de referință și experiențe.
Utilizarea excesivă a dus la crearea unei bariere între utilizatori, deoarece putem comunica fără a ne deplasa fizic, diminuând activitațile sociale. Cu cât petrecem mai mult timp absorbiți de mijloacele de comunicare în masă, cu atât diminuăm conatctul social, care nu poate fi ignorat deoarece avem o nevoie umană de a comunica față în față.
Mijloacele de comunicare online pătrund în viața noastră mai mult decât ne dam seama, ne influențează activitățile zilnice, nu le mai putem abandona sau ignora, de aceea trebuie să le valorificam corect.
CAPITOLUL III. COMUNICAREA ONLINE ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIONAL
Tendințe de utilizare a comunicării online în educație
Societatea informatizată a ultimilor ani a impus utilizarea calculatorului în procesul didactic. Instruirea asistată de calculator a devenit una dintre metodele de învățământ de bază în procesul didactic modern. Asistarea procesului de învățământ cu calculatorul presupune: predarea unor lecții de comunicare de noi cunoștințe, aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoștințe, verificarea automată a unei lecții sau a unui grup de lecții, verificarea automată a unei discipline școlare sau a unei anumite programe școlare. Calculatorul – componenta hardware este utilizat ca suport tehnic, iar softul – componenta software este utilizat ca suport informațional.
Procesul educațional atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul, elevul și calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Profesorul are rolul schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic.
Putem spune în acest context ca profesorul devine un consultant, un coordonator și un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de cunoștințe. Și nu doar profesorul își pierde rolul principal. Concurat este și manualul, care nu mai este sursa informațională de bază, el devenind un mijloc de start care se completează cu informațiile obținute cu ajutorul calculatorului. Elevul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani. Învățarea centrată pe elev devine baza instruirii asistate de calculator.
Calculatorul preia, multe dintre funcțiile și sarcinile care, prin tradiție, aparțineau profesorului. De exemplu, funcția profesorului de distribuitor de cunoștințe va avea un rol redus. Mai mult, calculatorul devine un mijloc de intervenție directă în organizarea situațiilor de învățare, preluând o serie de sarcini legate de organizarea activităților de repetiție, de exersare, de evaluare ș.a. ușor transferabile acum asupra noii tehnologii. Sau, calculatorul poate îndeplini un rol tutorial, ajutând elevii să progreseze mai rapid și cu rezultate mai bune. [18]
Calculatorul poate fi considerat astfel un mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare și de consolidarea cunoștințelor, deosebit de util în procesul educațional.
Însă instruirea asistată de calculator îi oferă profesorului disponibilități de timp și posibilități de a folosi acest timp ocupându-se mai mult de organizarea învățării, de structurarea conținuturilor, de exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativității acestora, aspecte adeseori neglijate până acum. Sau, profesorului îi rămâne mai mult timp să se ocupe de cercetarea și rezolvarea pe această bază a problemelor specifice cu care se confruntă în cadrul procesului instructiv-educativ și, mai mult timp pentru perfecționarea proprie. Învățarea prin Internet poate fi definită ca o formă de învățământ în care se prezintă studenților un conținut de instruire prin Internet. De aceea, condiția de bază impusă participanților în procesul de învățare este posedarea unui calculator și o conexiune la Internet.
Când vine vorba de a sprijini programa care se folosește în educația prin internet, de cele mai multe ori se folosesc așa-numitele instrumente de curs, care permit stocarea de conținut educațional pe un server Web, crearea de rețele de comunicare între participanții la procesul de educație, de învățare și de gestionare, permițând testarea independentă a cunoștințelor lor prin intermediul diferitelor teste.
Forum-urile și listele online permit dezbateri deschise, se pot trimite întrebări, răspunsuri, se fac schimburi de opinii și impresii, este posibilă crearea unui nou topic, pentru grup, pe un subiect pe care îl alegeți. Această metodă de comunicare permite ca fișierele de dimensiuni mari să nu se stocheze pe unitățile noastre, permit învățarea prin duplicare/copiere, uz de transfer de fișiere pentru transferarea materialelor de curs și formarea tabelelor pentru comunicarea cu profesorul.
Internet relay chat (IRC) este o comunicare sincronă bazată pe mesaje text prin Internet sau Intranet în timp real și permite conectarea studenților cu cunoștințe aproximativ egale, evaluarea obiectivă a unui conținut și posibilitatea de recuperare a unei informații omise. Aplicațiile divizate sunt o modalitate de interacțiune sincronă, în care studenții participă lucrând în echipă pe aplicația software.[19]
Există două moduri de folosire a aplicației distribuite/divizate: ca un mijloc de a învăța cum să utilizați aplicația în sine dar și pentru învățarea de concepte și competente. Avantajele acestui mod de interacțiune sunt simularea realității și încurajarea învățării în grup.
Incidența noilor tehnologii în învățământ atrage după sine dezvoltarea unui complex de aptitudini de căutare, selectare, organizare, creare a informațiilor, precum și dezvoltarea autonomă a anumitor capacitați cognitive (gândirea structurată). Noile medii de învățare electronică convertesc modelul structural al interacțiunii educator-educat într-un model triunghiular educator-computer-educat.
Analizând modelul triunghiular de interacțiune mediată, educator-computer educat se pot face următoarele observații: interacțiunea dintre profesor și elev/student se realizează prin intermediul calculatorului. Acest fapt presupune ca fiecare utilizator (atât elevul/studentul cat si profesorul) sa dețină anumite competențe de operare cu calculatorul și minime cunoștințe despre felul cum poate fi acesta folosit. In acest sens, se vorbește tot mai mult in ultimii ani despre necesitatea alfabetizării tehnologic informaționale.
Repertoriul comun presupune, pe lângă elementele de accesibilitate și coduri comune, și compatibilități între calculatoare. Mesaje educaționale sunt transmise indirect între cei doi agenți, spre deosebire de situațiile predării-învățării tradiționale (face-to-face). Perturbațiile mesajelor care apar în situațiile de învățare din clasa obișnuită, sunt reduse la minimum în mediul virtual. Pot apărea însă distorsiuni de alt tip, cum ar fi cele legate de buna funcționare a calculatorului, de transmisia informațiilor, de penele de curent, de performanțele de viteză și de stocare ale computerului etc.
Profesionistii in domeniul calculatoarelor, au incercat sa reduca din neajunsurile invatarii intr-un mediu virtual legate de lipsa contactului interpersonal direct, prin crearea unei interfate prietenoase si prin stimularea interactivitatii utilizatorului.
Interacțiunea între facilitator și participanți poate fi sincronă – Chat – sau asincronă – Conferințe. Facilitatorul poate acorda consultații online, utilizând Live Chat. Calculatorul poate, în egală masură, să instuiască, să ajute în rezolvarea unor sarcini și să ajute la îndeplinirea sarcinilor educaționale. Ambianța educațională specifică situațiilor de învățare face-to-face este înlocuită cu mediul virtual de învățare. Cel educat beneficiază de cursurile profesorului în mediul propriu (de acasă), pe care și-l organizează după bunul plac.
Învățarea cu ajutorul Internetului se constituie ca o alternativă educațională atractivă care reduce restricțiile de ordin temporal, social, spațial sau de altă natură.
Avantajele acestui tip de învățare sunt următoarele:
– accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate: utilizatorul poate hotări singur, data și ora la care se implică în activitatea de instruire;
– spațiul în care lucrează este intim și nu necesită formalizare;
– ințeractiunea cu profesorul este neconstrangătoare și liberă;
– utilizatorul poate învața în propriul său ritm, controlând-și rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid și permanent;
– costuri de timp reduse: accesul la informații este nelimitat și poate fi realizat rapid, la orice oră și din orice locație;
– nu sunt necesare cheltuieli de deplasare și nici întreruperea activității profesionale curente;
– costuri reduse de distribuție și de transport a materialelor necesare pregătirii într-un domeniu;
– daca învățământul tradițional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniți subiecți de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând granițele spațiale;
– specific învățării într-un mediu virtual este centrarea pe utilizator;
– ușurința actualizării permanente a cursului original în acord cu schimbările survenite în domeniul abordat. Cursul poate fi rapid reproiectat, iar utilizatorii iau cunoștința în mod curent de noile modificări;[20]
Tehnici de comunicare online în învățământ, e-learning
Educația deschisă la distanta este strâns legată de inovațiile în tehnologiile informării și comunicării de identificarea noilor nevoi de învățare și noilor idei despre cum poate fi accesată și aplicată informația într-o societate a cunoașterii.
Această formă de învățare a generat consecințe importante asupra teoriei și practicii pedagogice dar mai cu seamă asupra întregului sistem educațional, vizând: metodele de învățare a studenților, metodele de predare, formele de organizare a resurselor de învățare în mod eficient pentru a furniza instrucția de care este nevoie.
Elaborarea unei strategii de predare și învățare trebuie să pornească de la analiza rezultatelor obținute în actul educațional în formele lui tradiționale. Calitatea actului educațional trebuie să constituie o preocupare continuă a tuturor profesorilor care prin observarea relației resurse de învățare-nevoi-standarde reușesc să se poziționeze pe standarde educaționale.
Informatizarea a înlăturat barierele temporale și geografice permițând a învăța oriunde și oricând. În manieră tradițională de studiu, studenții merg într-un campus conform unui orar pentru a lua cursuri, însă unii și chiar adulții care doresc să urmeze o facultate sau o anumită specializare aleg formele de învățare la distanță. Sistemul de comunicare prin videoconferințe permite utilizatorilor aflați în localități diferite să vadă și să se audă în același timp, uneori să utilizeze o aplicație în același timp, în literatura de specialitate procedeul numindu-se partajare a aplicațiilor.
Videoconferința este un mediu vizual care permite crearea de legături umane, și în același timp un sistem perfect pentru educația la distanță, dezvoltând o altă comunitate de studenți: „videoconferințele pot fi planificate între profesor și student; studenții pot comunica între ei și cu tutorele având posibilitatea de formula întrebări prin intermediul sistemului și al chat-ului.[21]
Elevii au posibilitatea de a sintetiza materialele text și video dar și fișiere cu teste rezolvate, grafice și studii de caz și de a le trimite profesorului spre a obține un feedback adecvat.“
Educația online a devenit o modalitate de instruire foarte căutată în cadrul căreia biblioteca are un rol special și nu tocmai ușor: bibliotecarii servesc utilizatorii fără a-i vedea, iar serviciile de bibliotecă la distanță cunosc o continuă creștere.
Bibliotecile sunt o parte importantă a mediului comunicării și un factor decisiv în formarea și educarea individului în societatea contemporană. În mijlocul exploziei informaționale, biblioteca va asimila și va reflecta structura unei societăți noi. Implementarea rețelelor de comunicare, a tehnologiilor moderne de predare și învățare la distanță în cadrul învățământului universitar conturează noi atribute în relația instituțională universitate, proces de învățare, bibliotecă. Învățarea devine un proces centrat pe student iar accesul la resurse este nelimitat sau condiționat de spațialitate și timp.
Comunicarea la aceste nivele se realizează deopotrivă sincron și asincron atât în interiorul instituției cât și în relația cu utilizatorii. Cercetarea serviciilor bibliotecii moderne vizează și problemele digitizării colecțiilor, care depinde de abordări interdisciplinare, și care tratează modalitățile de distribuție, integrare și furnizare a serviciilor, nevoile utilizatorilor, politica accesului, arhitectura platformelor și elaborarea și relaționarea meta datelor.
Digitizarea este un parcurs justificat de cererea de accesare a spațiului informațional prin care transcend elementele științifice și culturale. Considerăm biblioteca digitală un instrument care trimite spre modelarea conceptelor din punct de vedere semantic, spre interoperabilitate și deci spre standardizare.
De ceva vreme se vorbește tot mai des despre aplicarea noilor tehnologii în procesul de învățare-predare, care să faciliteze trecerea de la învățământul tradițional și abordarea pedagogică închisă la un sistem educațional centrat pe elev. Educația online, de tip e-learning, a devenit astăzi o metodă utilizată de universități de top din străinătate, oferind multiple avantaje, de la înlesnirea interacțiunii între cursanți,până la faptul că permite personalizarea informațiilor sau învățarea pe tot parcursul vieții.
Este necesar, însă, ca tranziția către un astfel de model educațional să se producă nu numai în mediul universitar, ci la toate celelalte cicluri ale învățământului.
O modalitate de a realiza acest lucru este aceea de a îndrepta elevii către platformele educaționale online, unde pot găsi materiale utile, pot rezolva exerciții și pot fi evaluați progresiv de către profesioniști în educație.
E-learning reprezintă utilizarea de media electronică și tehnologii informaționale și de comunicație în educație. E-learning la general include toate formele de tehnologie educațională în educație și învățare. În sens larg, prin elearning se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele
Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC). Termenul a fost preluat din literatura anglo-saxonă, fiind extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijloace electronice, și acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Computerul și materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare sau ca mijloc de comunicare.
E-learning-ul implică modificări organizaționale ale procesului de învățământ, reconsiderări metodologice în predare-învățare și evaluare, specializări ale cadrelor didactice. Cerințele sunt tot mai acute cu cat cresc cerințele de pregătire din partea utilizatorilor și necesitățile de a sporire a vitezei schimburilor informaționale.
Competentele e-profesorului se diversifică, ele fiind de ordin tehnic sau competențe mediatice, competențe didactice, metodice și competențe specifice domeniului de învățământ predat.[22]
O bună parte a competențelor sunt comune tuturor profesorilor. Diferențele rezultă din specificul comunicării mediate de computer, comunicare care impune cerințe speciale. Mediile electronice de învățare solicită forme de învățământ aparte, deci o didactică proprie. Acest tip de comunicare necesită utilizarea unui pachet software specializat pentru dezvoltarea de programe de instruire online.
Testarea online-metodă modernă de verificare a cunoștințelor
Calculatorul este foarte util atât elevului cât și profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze.
Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziționarea unor cunoștințe și formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o permanentă evoluție. Aceștia trebuie să fie pregătiți, orientați cu încredere spre schimbare, ei vor simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de profesii.
Eșecul în dezvoltarea capacității de a reacționa la schimbare poate atrage după sine pasivitatea și alienarea. Profesorul trăiește el însuși într-o societate în schimbare, și din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.
Deci, introducerea în școală a internetului și a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învățământ. Astfel actul învățării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor și muncii profesorului, ci rodul interacțiunii elevilor cu calculatorul și al colaborării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de învățământ vizează următoarele obiective :
1. Creșterea eficienței activităților de învățare;
2. Dezvoltarea competențelor de comunicare și studiu individual.
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoștințele și abilitățile acestora, de atmosfera din clasa și tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecție, de sincronizarea explicațiilor cu secvențele utilizate, de metodele de evaluare, de fișele de lucru elaborate.
Utilizarea la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit, a calculatorului în timpul lecției duce la plictiseală, monotonie, ineficiența învățării prin neparticiparea unor elevi la lecție, nerealizarea obiectivelor lecției și poate produce repulsie față de acest mijloc modern de predare-învățare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităților practice, de calcul și de investigare a realității, la deteriorarea relațiilor umane.
De asemenea individualizarea excesivă a învățării duce la negarea dialogului elev-profesor și la izolarea actului de învățare în contextul său psihosocial.[23]
Materia se segmentează și se atomizează prea mult, iar activitatea mentală a elevilor este diminuată, ea fiind dirijată pas cu pas.
Totuși utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :
Stimularea capacității de învățare inovatoare, adaptabilă la condiții de schimbare socială rapidă;
Consolidarea abilităților de investigare științifică;
Conștientizarea faptului ca noțiunile învățate își vor găsi ulterior utilitatea ;
Creșterea randamentului însușirii coerente a cunoștințelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor ;
Întărirea motivației elevilor în procesul de învățare ;
Stimularea gândirii logice și a imaginației ;
Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă ;
Instalarea climatului de autodepășire, competitivitate;
Mobilizarea funcțiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ;
Dezvoltarea culturii vizuale;
Formarea deprinderilor practice utile ;
Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcție de secvența anterioară;
Facilități de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afișare a rezultatelor, de realizare de grafică, de tabele ;
Asigură alegerea și folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicații ;
Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme elevul își găsește singur răspunsul pentru o problemă concreta ;
Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educație permanentă (educația de-a lungul întregii vieți);
Determină o atitudine pozitivă a elevilor fată de disciplina de învățământ la care este utilizat calculatorul și față de valorile morale, culturale și spirituale ale societății ;
Ajută elevii cu deficiențe să se integreze în societate și în procesul educațional ;
De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece stimulează procese și fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidență. Astfel, prin intermediul lui se oferă elevilor, modelări, justificări și ilustrări ale conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor și fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. [24]
Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care erau expuși elevii și profesorul. Elevii au posibilitatea să modifice foarte ușor condițiile în care se desfășoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfășoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunța legi.
De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităților de comunicare, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea și prezentarea informațiilor, pentru tehnoredactarea unor referate. Astfel elevii își dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acuratețea și corectitudinea informațiilor dobândite din diverse surse. Tehnica modernă și învățământul centrat pe nevoile, dorințele și posibilitățile elevului impune desfășurarea de activități diferențiate pe grupe de nivel.
Elevul poate parcurge materialul avut la dispoziție în ritmul propriu și nu mai este nevoit să rețină cantități uriașe de informație. Trebuie să știe doar să gândească logic și să localizeze informația de care are nevoie.
Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului să cunoască exact la ce nivel este situat, să își recunoască limitele și posibilitățile.
Astfel se dezvoltă conștiința de sine și dorința de a reuși. Va cerceta, va învăța motivat devenind astfel o ființă capabilă de autoinstruire.
Utilizarea calculatorului și a Internetului permit o înțelegere mai bună a materiei într-un timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activități de învățare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi a unor softuri și materiale didactice necesare studiului. Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor.
Aceștia învață să pună întrebări, să cerceteze și să discute probleme științifice care le pot afecta propria viață. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.
În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile profesorului. Poate chiar să se autoevalueze. Este redusă starea de stres și emotivitatea elevilor. Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite, deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite.
Se pot realiza recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reținerea mai rapidă a informației esențiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoștințelor și dezvoltării abilităților practice sau în scopul îmbogățirii acestora, proiecte, portofolii, pagini html.
Elevii pot realiza pagini web de prezentare a școlii, a orașului, a țării (cu obiective turistice), a culturii, obiceiurilor și tradițiilor poporului român, a materialelor didactice elaborate de ei și de profesorii lor, de informare (subiecte și bareme de corectare pentru diferite examene și concursuri școlare, manifestări științifice și cultural artistice, cărți și reviste școlare, cursuri de pregătire și perfecționare pentru elevi și pentru profesori, grafice de desfășurare a olimpiadelor și examenelor, documente oficiale, forum de discuții, note ale elevilor și date despre activitatea lor în școală, anunțuri și mica publicitate, statistici realizate de elevi pe diverse teme, mesaje, cursuri opționale, facultăți și colegii).
De asemenea elevii pot fi antrenați în realizarea unor Cd-uri, afișe, grafice, reviste, teste, diferite programe și softuri educaționale, jocuri, pliante publicitare, dicționare on-line, activități educative interactive care să antreneze copiii de pe întreaga planetă.
Se poate spune deci că utilizarea Internetului și a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educației informale în educația formală.
Deși avantajele utilizării TIC în educație sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat într-un “robot” care să știe doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când este posibil experimentele reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observație, capacitatea de concentrare, răbdarea, atenția, abilitățile practice.[24]
De asemenea, educația nu se realizează numai prin simpla dezvoltare intelectuală. Tot atât de importantă este și necesitatea educației pentru viață, tot ceea ce generează interes și cunoaștere. Deci nu se poate pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul. Acesta trebuie utilizat doar pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, în anumite etape. Deoarece softul educațional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor, profesorul va deține întotdeauna cel mai important rol în educație!
Utilizarea calculatorului în școală nu trebuie să fie limitată doar la un anumit domeniu, de exemplu informatica; calculatorul trebuie să-și găsească loc și în cadrul altor discipline, într-un mod rațional și bine gândit! Voi da exemplu de câteva materii la care, consider eu, este nevoie de lucrul cu calculatorul.
Cred că instruirea asistată de calculator la lecțiile online are următoarele avantaje:
contribuie la eficiența instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învățământ;
permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalități diferite de vizualizare;
pune accentul pe participarea elevilor, îi dă elevului un rol activ în procesul de învățare;
elevii lucrează în ritmul propriu;
învățarea este individualizată, nu standardizată;
stimulează interesul față de nou;
stimulează dezvoltarea imaginației;
pe ecran pot fi simulate unele procese, situații care cu ajutorul resurselor tradiționale este dificil (sau chiar imposibil) să le obții;
permite aprecierea obiectivă a rezultatelor și progreselor obținute de elev.
Printre caracteristicile instruirii programate și asistate de calculator la biologie, istorie, geografie se pot menționa:
Asigură unitatea organică între funcțiile de comunicare, stocare și control determinând ameliorarea învățării prin manifestarea fenomenului de feedback.
Sporește ritmul învățării și reduc timpul de studiu, după unele aprecieri cu 30 – 50 % fată de sistemul tradițional de învățare.
Scutește profesorul de o serie de acte didactice de rutină pe care le poate îndeplini cu succes calculatorul, cum ar fi unele acțiuni de predare, repetare sau evaluare, oferindu-i posibilitatea să-și concentreze eforturile și timpul pentru perfecționarea conținuturilor prin documentele de investigație științifică, pentru ameliorarea strategiilor de învățare.
Instruirea programată și asistată de calculator necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau calculatorului cu lectura altor materiale bibliografice și cu experimentul, menținând rolul suplu al relației elev-profesor.
Diferitele aplicații multimedia ajută la crearea unei imagini de ansamblu asupra evenimentelor sau locurilor.
La fizică, chimie se utilizează calculatorul în următoarele situații:
Ca tablă electronică, pentru prezentarea graficelor, a desenelor, cu animare pentru evidențierea soluției formelor;
Pentru comunicarea de informații, prin extensia de memorie dată de unitatea de disc sau dischetă;
Ca mijloc de cercetare, prin urmărirea evoluției unor funcții la modificarea parametrilor, a câmpului electric sau magnetic etc.;
Pentru rezolvarea de probleme, unde se pot da schițe ale sistemului fizic din diverse sisteme de referință și la diferite momente;
Pentru recapitularea-fixarea unui material mai amplu, cu posibilitatea reorganizării informațiilor după noi criterii;
Pentru verificarea rezultatelor, cu insistare pe deprinderile și abilitățile de aplicare a cunoștințelor, ca și pe aspectele de bază;
Pentru jocuri, care să dezvolte gândirea strategică.
Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educație este benefică și duce la o creștere a performanțelor școlare, cu condiția ca elevii să posede cunoștințe de utilizare a calculatorului. Aceasta implică introducerea orelor de informatică și TIC la toate profilurile și la toate treptele de învățământ. [24]
De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele sa fie dotate cu calculatoare performante conectate la internet. Profesorii ar trebui să posede pe lângă cunoștințele teoretice și practice aferente disciplinei studiate și abilități de utilizare a TIC. TIC nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conținuturile existente într-o altă manieră, trebuie să ducă la modificarea modului de gândire și stilului de lucru la clasă al profesorilor, cristalizate în secole de învățământ tradițional, prea puțin preocupat de personalitatea și de posibilitățile elevului.
Utilizarea TIC nu trebuie să devina o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la succes școlar și la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte.
Nu trebuie deci să renunțăm la cretă, tablă și burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme și la efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei legături directe între experiența practică și ideile teoretice, studiul aplicativ contribuie la formarea competențelor necesare dezvoltării personale a elevului și a societății în care trăiește.
Evaluarea online joacă un rol important în procesul de învățare – atât evaluarea sumativă cât și formativă oferă informații despre progres și ghidează învățarea. Evaluarea este esențială pentru procesul de certificare și rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura rezultatele și succesul elevilor, profesorilor, cursurilor sau al institutelor.
Datorită importanței evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de proces. Evaluarea, în special când este cuprinsă într-o sarcină sau exercițiu autentic de învățare, poate fi de asemenea parte din experiența învățării. În ciuda utilizării răspândite a computerelor în predare și învățare, utilizarea acestora în ceea ce privește evaluarea a fost limitată.[25]
Există o tendință de a asocia evaluarea bazată pe utilizarea computerului cu întrebările cu alegere multiplă, poate din cauză că așa s-a utilizat pentru prima oară tehnologia informatică.
Evaluarea bazată pe utilizarea computerului nu face numai să genereze exerciții de rutină ca aceste întrebări cu alegere multiplă, ci poate îmbogăți experiența elevilor.
Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop mai degrabă pentru evaluarea formativă decât sumativă a elevilor.
Acesta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul forumurilor de discuții sau exercițiilor online.
O altă utilizare populară a tehnologiilor online este predarea electronică a temelor care poate simplifica procesul administrativ. Cel mai puțin prețuită și utilizată este autoevaluarea, care are multe rezultate pozitive – de obicei încurajează independentă elevului și îi ajută pe aceștia să dezvolte abilitățile necesare pentru o învățare autonomă (și pe tot parcursul vieții).
Evaluarea online a crescut în popularitatea deoarece se crede că va ajuta la administrarea unor volume mari de notare și administrare și va ușura volumul de muncă teoretic. Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi enumerate ca:
posibilitatea de a nota cu rapiditate și în mod adecvat un număr mare de răspunsuri.
monitorizarea răspunsurilor elevilor.
evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis.
evaluările pot fi păstrate și reutilizate.
furnizarea de feedback imediat.
Articolele de evaluare pot fi selectate la întâmplare pentru a furniza un document diferit fiecărui elev. Evaluarea ar trebui să fie îndeajuns de flexibilă și diversă pentru a lua în considerare nevoile și circumstanțele diferite ale elevilor care urmează cursuri online. Flexibilitatea poate însemna:
susținerea de exerciții de evaluare pentru a dovedi circumstanțele și nevoile elevilor;
furnizarea de flexibilitate în durată sau furnizarea de opțiuni pentru situații neprevăzute pentru a compensa lipsa de fiabilitate sau diferențele în ceea ce privește conexiunile tehnologice;
furnizarea posibilității de alegere a locului de desfășurare a procesului de evaluare deoarece elevii pot efectua exerciții de evaluare la locul de studiu, care poate fi acasă, locul de muncă sau orice loc aleg.
Măsura în care aceste alegeri sunt disponibile în învățarea online depinde de mulți factori, inclusiv aspecte pragmatice de management al învățării și al cursanților, strategiile de predare utilizate, tehnologiile și software utilizat, cerințe de a începe și a finaliza la anumite date și așa mai departe.[26]
Crearea website-ului “CursOnline”
La capitolul aplicativitate am realizat un site (fig.1) în care este prezentat informații cu privire la subiectul lucrării. Pe prima pagină sunt plasate anunțuri cu privire la comunicarea online și ultimele subiecte ce ține de comunicarea online.
Acest suport poate fi accesat de orice dispozitiv conectat la internet și poate să studieze cu privire la comunicarea online.
Pentru realizarea acestui web-site am utilizat serviciul de găzduire 000WebHost. Acest site oferă servicii de găzduire gratuite precum și o multitudine de servicii de Internet, optimizare baze de date, precum pentru diferite tipuri de postări online sau site-uri cu conținut atragator, optimizat pe cuvinte cheie și descriere. Pentru un web -site de la 000WebHost ne pun la dispoziție un pachet standard cu 1500 mb(1,5 GB) pentru fișiere și alte tipuri pe care le putem importa în baza de date și 100 GB transfer de date.[27]
Fig. 1
Structura site-ului a fost realizată cât mai sugestivă, astfel încâat utilizatorii care nu au cunoștințe prea avansate despre cum funcționează accesarea informațiilor să poată găsi foarte ușor informațiile căutate. În fiecare pagină este prezent meniul de accesare rapidă după interesele căutării cît și un formular prin care poate cere administratorului website-ului informații cu privire la dreptul de distribuire a conținutului etc.
Criteriile de evaluare după care m-am ghidat, pentru crearea web-siteului și a testelor de evaluare online sunt urmatoarele:
Conținutul: Analiza conținutului presupune verificarea daca programul propus corespunde din punct de vedere al realității și dacă oferă informații actuale și relevante.
Design-lu instrucțional: Analiza proiectării online presupune răspunsuri la scopurilor propuse.
Interactivitatea: Analiza acestui criteriu presupune răspunsul la întrebările: Sunt implicați utilizatorii in propria formare? Care este gradul de interactivitate propus si cum se realizează?
Ușurința navigării: Este ușor de vizualizat si accesibil de accesat? Oferă lămuriri scurte și clare utilizatorului pentru ca acesta să-și poată determina rapid alegerea? Exista un cuprins al cursului etc.
Latura motivațională: Acest criteriu presupune analiza măsurii în care programul dispune de elemente de susținere motivațională a utilizatorului, cum ar fi: noutăți, elemente de joc, teste, elemente de căutare și aspecte deosebite, povestioare incitante, elemente surpriză etc.
Folosirea mediei: Criteriul permite răspunderi la întrebările: Dacă programul propus angajează în desfășurarea lui grafice, animații, efecte sonore și video? În ce măsură utilizatorul poate avea acces gratuit la acestea?
Evaluarea: Cum se realizează evaluarea cursului.[28]
După cum știm evaluarea online (Fig. 2) a cunoștințelor apare foarte des ca subiect de discuții atunci cănd se spune despre utilizarea noilor tehnologii în instruire.
În primul rând, evaluarea online pot fi o modalitate interactivă de a aprofunda noțiunile dobândite în clasă. În al doilea rând, evaluarea online îi oferă elevului avantajul de a se putea evalua singur, fără îndrumarea permanentă a unui adult. Realizând singur care îi sunt greșelile, acesta le va îndrepta singur, dobândind, astfel, independență și stimă de sine. Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi enumerate ca:
posibilitatea de a nota cu rapiditate și în mod adecvat un număr mare de răspunsuri.
monitorizarea răspunsurilor elevilor.
evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis.
evaluările pot fi păstrate și reutilizate.
furnizarea de feedback imediat.
Evaluarea online este susținută de aceleași principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate și echidistanță și utilizează multe din strategiile folosite în predarea și evaluarea tradiționale față în față. Diferența constă în contextul evaluării, în interacțiunile dintre evaluator și cei care sunt evaluați și procesele de colectare și administrare. Evaluarea online poate fi utilizată:
ca o contribuție la întregul proces de evaluare;
în vederea colectării, transmiterii și administrării materialelor de evaluare și resurselor.
Evaluarea online poate furniza:
mai mare flexibilitate asupra locului, momentului și modului în care este efectuată evaluarea;
mai largă gamă de opțiuni elevilor pentru a-și demonstra cunoștințele și abilitățile.[29]
Fig. 2
Pentru a realiza o comunicare online am instalat un modul de încercare pe platforma siteului care realizează o conexiune cu un chat,(fig. 3) care poate fi folosit în comunicarea cu persoanele conectate în acel moment și pot comunica între ei. Este util atunci când este nevoie de o explicație sau o argumentare asupra unui subiect și prin intermediul chat-ului se pot iniția discuții și explicații asupra unui anumit subiect.
Fig. 3
Pentru mai multe informații cu privire la conținutul siteului poate fi accesat la adresa www.cursonline.comoj.com.
Concluzie
Pe măsură ce societatea și tehnologia au evoluat, s-au schimbat o serie de procese pe care le folosim. Progresul tehnologiilor informaționale au un rol esențial în modul în care comunicăm, învățăm și aplicăm diferite cercetări, idei noi ș.a. Utilizarea comunicării online creează condiții pentru învățământul la distanță.
Deși învățământul prin intermediul resursele web prezintă numeroase avantaje față de învățământul tradițional, putem afirma faptul că nu întotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente. Este evident faptul ca numărul utilizatorilor de resurse web este în ascensiune iar odată cu aceștia și calitatea învățământului crește. Putem remarca de asemenea valențele benefice pe care internetul le are în predarea, învățarea sau evaluarea disciplinelor școlare și faptul că nu mai există multe domenii în care resursele web să nu joace un rol fundamental în rezolvarea problemelor curente. Învățământul de tip e-learning câștigă teren în fața celui tradițional iar elevii aproape că asociază internetul cu un veritabil profesor.
Integrarea noilor tehnologii în instruire determină schimbarea metodelor și tehnicilor de lucru la clasă. Folosirea Internetului, a resurselor online, a bibliotecilor virtuale, a comunicării online, are implicații pe care societatea în care trăim le solicită: stimulează și dezvoltă potențialul cognitiv multiplu al elevilor, dezvoltă abilitățile necesare în secolul XXI, contribuie la dezvoltarea abilităților de gândire de nivel superior, orientează procesul de instruire către interesele elevilor. Comunicarea online devine un instrument modern, util în procesul instructv-educativ, care oferă oportunități de învățare pentru toți.
În concluzie țin să menționez, subiectul lucrării este unul actual, este în ascensiune și se dezvoltă foarte rapid, facilitând interacțiunea relațiilor între oameni, aflați în diferite locuri ale lumii.
Bibliografie
Johannes Gutenberg [online]. [accesat 22 martie 2015]; Available from URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Gutenberg
Istoria comunicării [online]. [accesat 22 marite 2015]; Available from URL: https://ro.scribd.com/doc/200779881/124474249-Istoria-Comunicarii-Paul-Dobrescu
Excelența în comunicare. [online]. [accesat 23 martie 2015]; Available from URL: http://www.romfilatelia.ro/marci/colectia.php?ContentID=865
COMUNICAREA [online]. [accesat 25 martie 2015]; Available from URL: http://www.preferatele.com/docs/psihologie/9/comunicarea17.php
ALEXANDRA SILVAȘ, Comunicarea educațională. Universitatea “Petru Maior” Târgu Mureș, 2008. [accesat: 28 martie 2015]. Disponibil pe internet< http://www.upm.ro/facultati_departamente/depPregatirePersonal/docs/carti/curs_Comunicare_educationala.pdf>.
EVOLUȚIA COMUNICĂRII [online]. [accesat 28 martie 2015]; Available from URL:http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/EVOLUTIA-COMUNICARII1242018185.php
Impactul tehnologiei asupra comunicarii [online]. [accesat 28 martie 2015]; Available from URL : http://blogatu.eu/impactul-tehnologiei-asupra-comunicarii/
Impactul globalizării tehnologiilor comunicațiilor asupra societății [online]. [accesat 28 martie 2015]; Available from URL : http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Impactul-globalizarii-tehnolog821815724.php
Mecanisme de comunicare ONLINE [online]. [accesat 2 aprilie 2015]; Available from URL: https://oanadraghi.wordpress.com/2013/03/page/2/
Avantaje și dezavantaje ale internetului [online]. [accesat 2 aprilie 2015]; Available from URL: https://prezi.com/bqezhvsyhjba/avantaje-si-dezavantaje-ale-internetului/
Comunicarea prin Internet [online]. [accesat 4 aprilie 2015]; Available from URL: https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceall/item/409-comunicarea-prin-internet
Despre bloguri [online]. [accesat 4 aprilie 2015]; Available from URL: https://www.roportal.ro/articole/despre/despre_bloguri_4296/
Comunicarea online [online]. [accesat 12 aprilie 2015]; Available from URL: http://muncesti.ro/wp-content/uploads/2010/04/Comunicarea_online.pdf
Dilemele comunicării online [online]. [accesat 12 aprilie 2015]; Available from URL:https://www.damaideparte.ro/psihologie-practica-comunicare/dilemele-comunicarii-online/
Comunicare-comunicare online [online]. [accesat 12 aprilie 2015]; Available from URL: http://123forums.net/tag/comunicare-online/
O imagine generală asupra internetului [online]. [accesat 21 aprilie 2015]; Available from URL: http:// www. nistea. com/ media/ internet/ pop_internet/ internetul _ general . htm
Paradoxul comunicării moderne [online]. [accesat 21 aprilie 2015]; Available from URL: http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/paradoxul–comunicarii–moderne-1_50ad7f327c42d5a663963ea3/index.html
Importanța calculatorului în procesul instructiv-educativ [online]. [accesat 28 aprilie 2015]; Available from URL: http://eneanamaria.blogspot.com/2015/03/importanta-calculatorului-in-procesul.html
Învățarea prin Internet [online]. [accesat 28 aprilie 2015]; Available from URL: http://www.link-academy.com/Academy-_73__15_52#
Neagu Simona, Universitatea Politehnică din Bucure;ti, 2002, Internetul-instrument de învățare interactivă [online]. [accesat 11 mai 2015]; Available from URL: http://www.cniv.ro/2008/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/sectiuneaD _lucrarea11.pdf
Sisteme pentru videoconferințe în procesul de instruire [online]. [accesat 11 mai 2015]; Available from URL: http://revistaie.ase.ro/content/17/bodea.pdf
E-learning [online]. [accesat 12 mai 2015]; Available from URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/E-learning
Liliana-Violeta Constantin, Colegiul Național “Elena Cuza” Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv-educativ, [online]. [accesat 18 mai 2015]; Available from URL: http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/ sectiuneaD/1_12_constantin.pdf
Impactul utilizării TIC asupra calității educației, [online]. [accesat 18 mai 2015]; Available from URL: https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/arhiva/numarul-1-2011/item/22-impactul-utiliz%C4%83rii-tic-asupra-calit%C4%83%C5%A3ii-educa%C5%A3iei
Studiul evaluării online [online]. [accesat 21 mai 2015]; Available from URL: http://iteach.ro/experientedidactice/studiul-evaluarii-on-line
Popovici Corina, Colegiul Tehnic “Matei Corvin Hunedoara”, ÎNVĂȚARE ONLINE [online]. [accesat 21 mai 2015]; Available from URL: https://www.moodle.ro/preparandia/images/docs/PopoviciCorina.pdf
Domenii Găzduite și Găzduire Gratuită [online]. [accesat 22 mai 2015]; Available from URL: http://domenii-gratuite-gazduire.blogspot.com/
Internetul ca instrument de invatare interactiva [online]. [accesat 22 mai 2015]; Available from URL: http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/Internetul-ca-instrument-de-in941.php
Testele online-o metodă interactivă de învățare [online]. [accesat 23 mai 2015]; Available from URL: http://e-istet.ro/scoala/teste-online/
Anexe
Anexa 1
Codul pagii website-ului
Antetul paginii web
<html class=" fullbg js " lang="ro-RO" xmlns:fb="http://ogp.me/ns/fb#"><head>
<meta charset="UTF-8">
<link rel="icon" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/favicon.ico" type="image/x-icon">
<link rel="shortcut icon" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/favicon.ico" type="image/x-icon">
<title>CursOnline</title>
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">
<link rel="pingback" href="http://cursonline.comoj.com/xmlrpc.php">
<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="CursOnline » Flux" href="http://cursonline.comoj.com/?feed=rss2">
<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="CursOnline » Fluxul pentru comentarii" href="http://cursonline.comoj.com/?feed=comments-rss2">
<style type="text/css">
img.wp-smiley,
img.emoji {
display: inline !important;
border: none !important;
box-shadow: none !important;
height: 1em !important;
width: 1em !important;
margin: 0 .07em !important;
vertical-align: -0.1em !important;
background: none !important;
padding: 0 !important;
}
</style>
<link rel="stylesheet" id="sbc-css" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/plugins/wp-simple-booking-calendar/css/sbc.css?ver=4.2.2" type="text/css" media="all">
<link rel="stylesheet" id="wpProQuiz_front_style-css" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/plugins/wp-pro-quiz/css/wpProQuiz_front.min.css?ver=0.36" type="text/css" media="all">
<link rel="stylesheet" id="mh-google-fonts-css" href="//fonts.googleapis.com/css?family=Open+Sans:400,400italic,700,600" type="text/css" media="all">
<link rel="stylesheet" id="mh-style-css" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/themes/mh-magazine-lite/style.css?ver=1.8.2" type="text/css" media="all">
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-includes/js/jquery/jquery.js?ver=1.11.2"></script>
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-includes/js/jquery/jquery-migrate.min.js?ver=1.2.1"></script>
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/plugins/wp-simple-booking-calendar/js/sbc.js?ver=4.2.2"></script>
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/themes/mh-magazine-lite/js/scripts.js?ver=4.2.2"></script>
<link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" title="RSD" href="http://cursonline.comoj.com/xmlrpc.php?rsd">
<link rel="wlwmanifest" type="application/wlwmanifest+xml" href="http://cursonline.comoj.com/wp-includes/wlwmanifest.xml">
<meta name="generator" content="WordPress 4.2.2">
<!–[if lt IE 9]>
<script src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/themes/mh-magazine-lite/js/css3-mediaqueries.js"></script>
<![endif]–>
<style type="text/css">.recentcomments a{display:inline !important;padding:0 !important;margin:0 !important;}</style>
<style type="text/css" id="custom-background-css">
body.custom-background { background-image: url('http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/images.jpg'); background-repeat: no-repeat; background-position: top left; background-attachment: fixed; }
</style>
</script></head>
Corpul paginii web de afișare a ultimilor anunțuri postate
<body class="home blog custom-background">
<div class="mh-container"><div class="slicknav_menu"><a href="#" aria-haspopup="true" tabindex="0" class="slicknav_btn slicknav_collapsed" style="outline: none;"><span class="slicknav_menutxt">MENU</span><span class="slicknav_icon"><span class="slicknav_icon-bar"></span><span class="slicknav_icon-bar"></span><span class="slicknav_icon-bar"></span></span></a><nav class="slicknav_nav slicknav_hidden" aria-hidden="true" role="menu" style="display: none;">
Crearea meniului orizontal
<div class="menu-menu-container"><ul class="menu"><li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-80"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=35" role="menuitem">Acasă</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-99"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=94" role="menuitem">Istoria comunicării</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-82"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=22" role="menuitem">Comunicarea Online</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-81"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=29" role="menuitem">Chat</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-has-children menu-item-84 slicknav_collapsed slicknav_parent"><a href="#" role="menuitem" aria-haspopup="true" tabindex="-1" class="slicknav_item" style="outline: none;"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=11">Teste Online</a>
<span class="slicknav_arrow"></span></a><ul class="sub-menu slicknav_hidden" role="menu" aria-hidden="true" style="display: none;">
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-83"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=48" role="menuitem" tabindex="-1">Test la Informatica</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-104"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=102" role="menuitem" tabindex="-1">Test la matematica</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-108"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=105" role="menuitem" tabindex="-1">Test la Limba română</a></li>
</ul>
</li>
</ul></div>
</nav></div>
<header class="header-wrap">
<div class="logo-wrap" role="banner">
<a href="http://cursonline.comoj.com/" title="CursOnline" rel="home"><img src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/cropped-cooltext118994279372299.png" height="121" width="427" alt="CursOnline"></a>
</div>
<div class="mobile-nav"></div>
<nav class="main-nav clearfix">
<div class="menu-menu-container"><ul id="menu-menu" class="menu"><li id="menu-item-80" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-80"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=35">Acasă</a></li>
<li id="menu-item-99" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-99"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=94">Istoria comunicării</a></li>
<li id="menu-item-82" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-82"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=22">Comunicarea Online</a></li>
<li id="menu-item-81" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-81"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=29">Chat</a></li>
<li id="menu-item-84" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-has-children menu-item-84"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=11">Teste Online</a>
<ul class="sub-menu">
<li id="menu-item-83" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-83"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=48">Test la Informatica</a></li>
<li id="menu-item-104" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-104"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=102">Test la matematica</a></li>
<li id="menu-item-108" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-108"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=105">Test la Limba română</a></li>
</ul>
</li>
</ul></div>
</nav>
</header><div class="mh-wrapper clearfix">
Crearea meniului vertical din stânga
<section class="mh-content left">
<article class="post-123 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-acasa">
<div class="loop-wrap clearfix">
<div class="loop-thumb">
<a href="http://cursonline.comoj.com/?p=123">
<input type="text" value="Cautare" onfocus="if (this.value == 'To search, type and hit enter') this.value = ''" name="s" id="s">
<input type="submit" id="searchsubmit" value="">
</fieldset>
</form></div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Calendar</h4><div id="sbc-calendar-wrapper" class="sbc-calendar-wrapper">
</div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Comentarii recente</h4><ul id="recentcomments"></ul></div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Arhive</h4> <ul>
<li><a href="http://cursonline.comoj.com/?m=201505">mai 2015</a></li>
</ul>
</div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Categorii</h4><ul>
<li class="cat-item cat-item-4"><a href="http://cursonline.comoj.com/?cat=4">Acasa</a>
</li> </ul>
</div></aside></div>
<div class="copyright-wrap">
<p class="copyright">Copyright © 2015 | Created by <a href="#" rel="nofollow">Mihail Jidras</a></p>
</div>
</div>
<div id="fb-root" class=" fb_reset"><div style="position: absolute; top: -10000px; height: 0px; width: 0px;"><div><iframe name="fb_xdm_frame_http" frameborder="0" allowtransparency="true" allowfullscreen="true" scrolling="no" id="fb_xdm_frame_http" aria-hidden="true" title="Facebook Cross Domain Communication Frame" tabindex="-1" src="http://static.ak.facebook.com/connect/xd_arbiter/QrU_tEEWym9.js?version=41#channel=f13c8f038&origin=http%3A%2F%2Fcursonline.comoj.com" style="border: none;"></iframe><iframe name="fb_xdm_frame_https" frameborder="0" allowtransparency="true" allowfullscreen="true" scrolling="no" id="fb_xdm_frame_https" aria-hidden="true" title="Facebook Cross Domain Communication Frame" tabindex="-1" src="https://s-static.ak.facebook.com/connect/xd_arbiter/QrU_tEEWym9.js?version=41#channel=f13c8f038&origin=http%3A%2F%2Fcursonline.comoj.com" style="border: none;"></iframe></div></div><div style="position: absolute; top: -10000px; height: 0px; width: 0px;"><div></div></div></div>
<script>(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src = "//connect.facebook.net/en_US/all.js#xfbml=1";
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, 'script', 'facebook-jssdk'));</script>
</body></html>
Anexa 2
Codul fișierului de aranjare a website-ului style.css
.row [class*='col-']:first-child { margin: 0; }
[class*='col-'] { float: left; margin-left: 2.04%; overflow: hidden; }
.col-1-1 { width: 100%; }
.col-1-2 { width: 48.98%; }
.col-1-3 { width: 31.973%; }
.col-2-3 { width: 65.986%; }
.col-1-4 { width: 23.47%; }
.col-3-4 { width: 74.49%; }
.col-1-5 { width: 18.368%; }
.col-1-6 { width: 14.966%; }
.col-1-7 { width: 12.537%; }
.col-1-8 { width: 10.715%; }
.clear { clear: both; }
.clearfix { display: block; }
.clearfix:after { content: "."; display: block; clear: both; visibility: hidden; line-height: 0; height: 0; margin: 0; padding: 0; }
h1 { font-size: 32px; font-size: 2rem; }
h2 { font-size: 24px; font-size: 1.5rem; }
h3 { font-size: 20px; font-size: 1.25rem; }
h4 { font-size: 18px; font-size: 1.125rem; }
h5 { font-size: 16px; font-size: 1rem; }
h6 { font-size: 14px; font-size: 0.875rem; }
h1, h2, h3, h4, h5, h6 { font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; color: #000; line-height: 1.3; font-weight: 700; }
b, strong { font-weight: bold; }
i, em { font-style: italic; }
small { font-size: 6px; font-size: 0.375rem; }
sup { vertical-align: super; font-size: 10px; font-size: 0.625rem; }
sub { vertical-align: sub; font-size: 10px; font-size: 0.625rem; }
abbr, acronym { border-bottom: 1px dashed; cursor: help; }
cite { color: #9a9b97; }
q { font-style: italic; }
address { font-family: "Courier new"; line-height: 1.5; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
a { color: #000; text-decoration: none; }
a:hover { color: #e64946; text-decoration: underline; }
.mh-excerpt a, .widget-title a { text-decoration: none; }
.entry ul, .commentlist ul { list-style: square; }
.entry ol, .commentlist ol { list-style: decimal; }
.entry ul, .commentlist ul, .entry ol, .commentlist ol { margin: 0 0 20px 40px; margin: 0 0 1.25rem 2.5rem; }
.entry ul ul, .commentlist ul ul, .entry ol ol, .commentlist ol ol { margin: 0 0 0 40px; margin: 0 0 0 2.5rem; }
dl { margin: 0 0 10px 20px; margin: 0 0 0.625rem 1.25rem; }
dt, dd { display: list-item; }
dt { list-style-type: square; font-weight: bold; }
dd { list-style-type: circle; margin-left: 20px; margin-left: 1.25rem; }
select { max-width: 100%; }
.header-wrap { background: #fff; }
.logo-wrap { padding: 10px; padding: 0.625rem; overflow: hidden; }
.logo { display: inline-block; margin: 20px 15px; }
.logo a { text-decoration: none; }
.logo-name { text-transform: uppercase; text-shadow: 1px 2px 5px #969696; border-bottom: 3px solid #000; display: inline-block; }
.logo-desc { font-size: 14px; font-size: 0.875rem; color: #979797; margin-top: 5px; text-align: center; }
.main-nav { background: #4697E6; text-transform: uppercase; border-bottom: 5px solid #e64946; }
.main-nav li { float: left; position: relative; border-left: 1px solid #000; -webkit-transition: background 0.6s ease-out; -moz-transition: background 0.6s ease-out; transition: background 0.6s ease-out; }
.main-nav li:first-child { border: none; }
.main-nav li:hover { background: #e64946; }
.main-nav li a { display: block; color: #fff; padding: 0.416em 1em; text-decoration: none; }
.main-nav ul li:hover > ul { display: block; background: #2a2a2a; z-index: 9999; }
.main-nav ul ul { display: none; position: absolute; }
.main-nav ul ul li { width: 13em; border: none; }
.main-nav ul ul ul { left: 100%; top: 0; }
.main-nav .current-menu-item { background: #e64946; }
.slicknav_menu { display: none; }
.slicknav_btn { position: relative; display: block; vertical-align: middle; float: right; padding: 0.438rem 0.625rem; line-height: 1.125rem; cursor: pointer; }
.slicknav_menu .slicknav_menutxt { display: block; line-height: 1.125rem; float: left; }
.slicknav_menu .slicknav_icon { float: left; margin: 0.188rem 0 0 0.438rem; }
.slicknav_menu .slicknav_no-text { margin: 0; }
.slicknav_menu .slicknav_icon-bar { display: block; width: 1.125rem; height: 0.125rem; -webkit-border-radius: 1px; -moz-border-radius: 1px; border-radius: 1px; -webkit-box-shadow: 0 1px 0 rgba(0, 0, 0, 0.25); -moz-box-shadow: 0 1px 0 rgba(0, 0, 0, 0.25); box-shadow: 0 1px 0 rgba(0, 0, 0, 0.25); }
.slicknav_btn .slicknav_icon-bar + .slicknav_icon-bar { margin-top: 0.188rem }
.slicknav_nav { clear: both; }
.slicknav_nav ul, .slicknav_nav li { display: block; }
.slicknav_nav .slicknav_arrow { font-size: 0.8rem; margin: 0 0 0 0.4rem; }
.slicknav_nav .slicknav_item { display: block; cursor: pointer; }
.slicknav_nav a { display: block; }
.slicknav_nav .slicknav_item a { display: inline; }
.slicknav_menu:before, .slicknav_menu:after { content: " "; display: table; }
.slicknav_menu:after { clear: both; }
.slicknav_menu { *zoom: 1; }
.slicknav_menu { font-size: 13px; font-size: 0.8125rem; }
.slicknav_btn { margin: 0 5px; text-decoration: none; background: #e64946; }
.slicknav_menu .slicknav_menutxt { color: #fff; font-weight: bold; }
.slicknav_menu .slicknav_icon-bar { background: #f5f5f5; }
.slicknav_menu { background: #e64946; border-bottom: 2px solid #0684DF; }
.slicknav_nav { font-size: 16px; font-size: 1rem; font-weight: 600; color: #fff; margin: 0; padding: 0; margin-bottom: 20px; }
.slicknav_nav, .slicknav_nav ul { list-style: none; overflow: hidden; }
.slicknav_nav ul { padding: 20px 0 0 15px; border-top: 2px solid #2a2a2a; }
.slicknav_nav ul ul { border: 0; padding: 0 0 0 15px; }
.slicknav_nav .slicknav_item { padding: 5px 10px; margin: 2px 5px; }
.slicknav_nav a { padding: 5px 10px; margin: 2px 5px; text-decoration: none; color: #fff; }
.slicknav_nav .slicknav_item a { padding: 0; margin: 0; }
.slicknav_nav .slicknav_item:hover { background: #e64946; color: #fff; }
.slicknav_nav a:hover { background: #e64946; color: #fff; }
.slicknav_nav .slicknav_txtnode { margin-left: 15px; }
.flex-container a:active, .flexslider a:active, .flex-container a:focus, .flexslider a:focus { outline: none; }
.slides, .flex-control-nav, .flex-direction-nav { margin: 0; padding: 0; list-style: none; }
.flexslider { margin: 0; padding: 0; }
.flexslider .slides > li { display: none; -webkit-backface-visibility: hidden; }
.flexslider .slides img { display: block; }
.flex-pauseplay span { text-transform: capitalize; }
.slides:after { content: "."; display: block; clear: both; visibility: hidden; line-height: 0; height: 0; }
html[xmlns] .slides { display: block; }
* html .slides { height: 1%; }
.flex-direction-nav { *height: 0; }
.flex-direction-nav a { width: 30px; height: 30px; margin: -12px 0 0; display: block; background: url(images/bg_direction_nav.png) no-repeat 0 0; position: absolute; top: 50%; z-index: 10; cursor: pointer; text-indent: -9999px; opacity: 0; -webkit-transition: all .3s ease; }
.flex-direction-nav .flex-next { background-position: 100% 0; right: -36px; display: none; }
.flex-direction-nav .flex-prev { left: -36px; display: none; }
.flex-direction-nav .flex-disabled { opacity: 0.3 !important; filter: alpha(opacity=30); cursor: default; }
.flexslider:hover .flex-next { opacity: 0.8; right: 5px; display: block; }
.flexslider:hover .flex-prev { opacity: 0.8; left: 5px; display: block; }
.flexslider:hover .flex-next:hover, .flexslider:hover .flex-prev:hover { opacity: 1; }
.flex-control-nav { width: 100%; position: absolute; bottom: 6px; text-align: center; }
.flex-control-nav li { margin: 0 6px; display: inline-block; zoom: 1; *display: inline; }
.flex-control-paging li a { width: 11px; height: 11px; display: block; background:.flex-control-paging li a:hover { background: #333; background: rgba(0, 0, 0, 0.7); }
.flex-control-paging li a.flex-active { background: #000; background: rgba(0, 0, 0, 0.9); cursor: default; }
.flexslider { position: relative; zoom: 1; }
.flex-viewport { max-height: 2000px; -webkit-transition: all 1s ease; -moz-transition: all 1s ease; transition: all 1s ease; }
.loading .flex-viewport { max-height: 300px; }
.flexslider .slides { zoom: 1; }
.no-js .slides > li:first-child { display: block; }
.slider-normal { width: 620px; max-width: 100%; }
.slide-caption { width: 25em; max-width: 100%; position: absolute; background: #2a2a2a; color: #fff; top: 0; right: 0; border-bottom: 3px solid #e64946; opacity: 0.6; filter: alpha(opacity=60); }
.slide-wrap:hover .slide-caption { opacity: 1; filter: alpha(opacity=100); }
.slide-title { color: #fff; margin-bottom: 10px; margin-bottom: 0.625rem; }
.slide-title:hover { color: #e64946; }
.slide-data { padding: 10px; padding: 0.625rem; }
.post-header { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.entry-title { padding-bottom: 3px; padding-bottom: 0.1875rem; }
.page-title-top, .subheading-top { border-bottom: 3px solid #2a2a2a; }
.page-title { font-size: 24px; font-size: 1.5rem; color: #fff; padding: 0px 10px 3px; padding: 0rem 0.625rem 0.1875rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; background: #e64946; display: inline-block; }
.subheading { font-size: 15px; font-size: 0.9375rem; color: #fff; line-height: 1.3; font-weight: 400; margin-bottom: 10px; margin-bottom: 0.625rem; padding: 2px 7px 3px; padding: 0.125rem 0.4375rem 0.1875rem; background: #e64946; display: inline-block; }
.meta, .meta a { font-size: 13px; font-size: 0.8125rem; color: #979797; }
.post-meta { margin-top: 10px; margin-top: 0.625rem; padding: 5px; padding: 0.3125rem; border-top: 1px solid #ebebeb; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.post-meta a { color: #979797; font-weight: 600; }
.post-meta a:hover { color: #e64946; }
.post-thumbnail { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.post-thumbnail img { width: 100%; }
.entry h1, .entry h2, .entry h3, .entry h4, .entry h5, .entry h6, .entry p, .entry blockquote, .entry .flex-vid, .entry row, .entry .mh-video-container { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.entry blockquote p:last-child { margin: 0; }
.entry a { color: #e64946; }
.post-tags { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.post-tags li { float: left; margin: 0px 6px 6px 0px; margin: 0rem 0.375rem 0.375rem 0rem; background: #555555; }
.post-tags li:hover { background: #e64946; }
.post-tags a, .post-tags a:hover { color: #fff; padding: 2px 10px; padding: 0.125rem 0.625rem; display: block; text-decoration: none; }
.section-title { padding: 10px; padding: 0.625rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; background: #f6f6f6; border: 1px solid #d7d8d8; }
.sticky { }
.author-box { line-height: 1.5; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; background: #f7f7f7; border-top: 3px solid #e64946; border-bottom: 3px solid #e64946; }
.author-box-wrap { padding: 10px; }
.author-box-avatar { float: left; margin-right: 10px; }
.author-box-name { margin-bottom: 10px; }
.loop-wrap { padding-bottom: 20px; padding-bottom: 1.25rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.loop-data { margin-bottom: 10px; margin-bottom: 0.625rem; }
.loop-thumb { float: left; margin-right: 20px; }
.cat-desc { margin-bottom: 30px; margin-bottom: 1.875rem; padding: 20px; padding: 1.25rem; background: #f7f7f7; border-top: 3px solid #e64946; border-bottom: 3px solid #e64946; }
.post .pagination { padding-bottom: 20px; padding-bottom: 1.25rem; }
.page-numbers { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; background: #eee; display: inline-block; }
.page-numbers:hover, .current, a:hover .pagelink { background: #e64946; color: #fff; text-decoration: none; }
.page-numbers a { display: block; }
.pagelink { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; background: #e64946; color: #fff; }
a .pagelink { background: #eee; color: #444; }
.post-nav a { font-size: 15px; font-size: 0.9375rem; }
footer { font-size: 13px; font-size: 0.8125rem; color: #fff; padding: 20px; padding: 1.25rem; background: #2a2a2a; }
footer a { color: #f7f7f7; }
.copyright-wrap { background: #2a2a2a; border-top: 3px solid #999; }
.copyright { font-size: 11px; font-size: 0.6875rem; padding: 2px 10px; padding: 0.125rem 0.625rem; color: #999; }
.copyright a { color: #999; }
img { max-width: 100%; width: auto\9; /* ie8 */ height: auto; vertical-align: bottom; }
iframe, embed, object, video { max-width: 100%; }
.mh-video-container { position: relative; padding-bottom: 56.25%; padding-top: 30px; height: 0; overflow: hidden; }
.mh-video-container iframe, .mh-video-container object, .mh-video-container embed { position: absolute; top: 0; left: 0; width: 100%; height: 100%; border: 0; }
.alignnone { display: block; margin: 20px 0; margin: 1.25rem 0; }
.aligncenter { display: block; margin: 20px auto; margin: 1.25rem auto; }
.alignleft { display: inline; float: left; margin: 5px 20px 20px 0; margin: 0.3125rem 1.25rem 1.25rem 0; }
.alignright { display: inline; float: right; margin: 5px 0 20px 20px; margin: 0.3125rem 0 1.25rem 1.25rem; } }
.wp-caption { max-width: 100%; }
.wp-caption-text { font-size: 12px; font-size: 0.75rem; font-weight: 700; line-height: 1.4; color: #000; margin-top: 5px; margin-top: 0.3125rem; display: block; }
.alignnone .wp-caption-text, .aligncenter .wp-caption-text, .alignleft .wp-caption-text, .alignright .wp-caption-text { margin-bottom: 0; }
.gallery dl { margin: 0; }
.gallery dt { list-style: none; }
.gallery-caption { position: relative; display: none; }
table { width: 100%; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; border-left: 1px solid #ebebeb; border-top: 1px solid #ebebeb; }
td, th { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; border-right: 1px solid #ebebeb; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
th { background-color: #f9f9f9; font-weight: 600; color: #000; }
.widget-title, .footer-widget-title { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.footer-widget-title { color: #fff; }
.widget-title, .footer-widget-title { border-bottom: 3px solid #e64946; padding-bottom: 3px; }
.sb-widget, .footer-widget { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; overflow: hidden; }
.sb-widget .cp-wrap { padding: 15px 0px; padding: 0.9375rem 0rem; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.footer-widget .cp-wrap { padding: 5px 0px; padding: 0.3125rem 0rem; border-bottom: 1px solid #454545; }
.cp-widget li:first-child { padding-top: 0; }
.cp-thumb { float: left; margin-right: 10px; margin-right: 0.625rem; }
.cp-widget-title { font-weight: 700; line-height: 1.3; }
.cp-small .meta { font-size: 11px; font-size: 0.6875rem; }
.home-wide .cp-small { float: left; width: 50%; min-height: 55px; }
.home-wide .cp-small .cp-data { margin-right: 10px; }
.home-wide .cp-widget .cp-small:first-child { padding-top: 15px; padding-top: 0.9375rem; }
.sb-widget .menu > .menu-item, .sb-widget .cat-item { padding: 5px 0px; padding: 0.375rem 0rem; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.footer-widget .menu > .menu-item, .footer-widget .cat-item { padding: 5px 0px; padding: 0.3125rem 0rem; border-bottom: 1px solid #454545; }
.sb-widget .menu-item:first-child, .sb-widget .cat-item:first-child, .footer-widget .menu-item:first-child, .footer-widget .cat-item:first-child { padding-top: 0; }
.sb-widget .menu-item, .sb-widget .cat-item, .footer-widget .menu-item, .footer-widget .cat-item { line-height: 1.3; }
#wp-calendar caption { text-align: left; padding: 10px; padding: 0.625rem; background: #f7f7f7; }
#wp-calendar th, #wp-calendar td { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; text-align: center; }
#wp-calendar th { font-weight: 300; }
#wp-calendar #prev { text-align: left; }
.tagcloud a { margin: 2px; margin: 0.125rem; padding: 2px 10px; padding: 0.125rem 0.625rem; color: #666; white-space: nowrap; display: inline-block; }
.sb-widget .tagcloud a { background: #f6f6f6; }
.footer-widget .tagcloud a { background: #000; }
.tagcloud a:hover, .sb-widget .tagcloud a:hover, .footer-widget .tagcloud a:hover { color: #fff; background: #e64946; text-decoration: none; }
.no-comments { padding: 10px; padding: 0.625rem; margin-top: 20px; margin-top: 1.25rem; background: #f6f6f6; border: 1px solid #d7d8d8; }
.commentlist { margin-bottom: 40px; margin-bottom: 2.5rem; list-style: none; }
.commentlist .comment .vcard { line-height: 2.5; padding: 10px 0px; padding: 0.625rem 0rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; border-top: 1px solid #ebebeb; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
Bibliografie
Johannes Gutenberg [online]. [accesat 22 martie 2015]; Available from URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Gutenberg
Istoria comunicării [online]. [accesat 22 marite 2015]; Available from URL: https://ro.scribd.com/doc/200779881/124474249-Istoria-Comunicarii-Paul-Dobrescu
Excelența în comunicare. [online]. [accesat 23 martie 2015]; Available from URL: http://www.romfilatelia.ro/marci/colectia.php?ContentID=865
COMUNICAREA [online]. [accesat 25 martie 2015]; Available from URL: http://www.preferatele.com/docs/psihologie/9/comunicarea17.php
ALEXANDRA SILVAȘ, Comunicarea educațională. Universitatea “Petru Maior” Târgu Mureș, 2008. [accesat: 28 martie 2015]. Disponibil pe internet< http://www.upm.ro/facultati_departamente/depPregatirePersonal/docs/carti/curs_Comunicare_educationala.pdf>.
EVOLUȚIA COMUNICĂRII [online]. [accesat 28 martie 2015]; Available from URL:http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/EVOLUTIA-COMUNICARII1242018185.php
Impactul tehnologiei asupra comunicarii [online]. [accesat 28 martie 2015]; Available from URL : http://blogatu.eu/impactul-tehnologiei-asupra-comunicarii/
Impactul globalizării tehnologiilor comunicațiilor asupra societății [online]. [accesat 28 martie 2015]; Available from URL : http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Impactul-globalizarii-tehnolog821815724.php
Mecanisme de comunicare ONLINE [online]. [accesat 2 aprilie 2015]; Available from URL: https://oanadraghi.wordpress.com/2013/03/page/2/
Avantaje și dezavantaje ale internetului [online]. [accesat 2 aprilie 2015]; Available from URL: https://prezi.com/bqezhvsyhjba/avantaje-si-dezavantaje-ale-internetului/
Comunicarea prin Internet [online]. [accesat 4 aprilie 2015]; Available from URL: https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceall/item/409-comunicarea-prin-internet
Despre bloguri [online]. [accesat 4 aprilie 2015]; Available from URL: https://www.roportal.ro/articole/despre/despre_bloguri_4296/
Comunicarea online [online]. [accesat 12 aprilie 2015]; Available from URL: http://muncesti.ro/wp-content/uploads/2010/04/Comunicarea_online.pdf
Dilemele comunicării online [online]. [accesat 12 aprilie 2015]; Available from URL:https://www.damaideparte.ro/psihologie-practica-comunicare/dilemele-comunicarii-online/
Comunicare-comunicare online [online]. [accesat 12 aprilie 2015]; Available from URL: http://123forums.net/tag/comunicare-online/
O imagine generală asupra internetului [online]. [accesat 21 aprilie 2015]; Available from URL: http:// www. nistea. com/ media/ internet/ pop_internet/ internetul _ general . htm
Paradoxul comunicării moderne [online]. [accesat 21 aprilie 2015]; Available from URL: http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/paradoxul–comunicarii–moderne-1_50ad7f327c42d5a663963ea3/index.html
Importanța calculatorului în procesul instructiv-educativ [online]. [accesat 28 aprilie 2015]; Available from URL: http://eneanamaria.blogspot.com/2015/03/importanta-calculatorului-in-procesul.html
Învățarea prin Internet [online]. [accesat 28 aprilie 2015]; Available from URL: http://www.link-academy.com/Academy-_73__15_52#
Neagu Simona, Universitatea Politehnică din Bucure;ti, 2002, Internetul-instrument de învățare interactivă [online]. [accesat 11 mai 2015]; Available from URL: http://www.cniv.ro/2008/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/sectiuneaD _lucrarea11.pdf
Sisteme pentru videoconferințe în procesul de instruire [online]. [accesat 11 mai 2015]; Available from URL: http://revistaie.ase.ro/content/17/bodea.pdf
E-learning [online]. [accesat 12 mai 2015]; Available from URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/E-learning
Liliana-Violeta Constantin, Colegiul Național “Elena Cuza” Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv-educativ, [online]. [accesat 18 mai 2015]; Available from URL: http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/ sectiuneaD/1_12_constantin.pdf
Impactul utilizării TIC asupra calității educației, [online]. [accesat 18 mai 2015]; Available from URL: https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/arhiva/numarul-1-2011/item/22-impactul-utiliz%C4%83rii-tic-asupra-calit%C4%83%C5%A3ii-educa%C5%A3iei
Studiul evaluării online [online]. [accesat 21 mai 2015]; Available from URL: http://iteach.ro/experientedidactice/studiul-evaluarii-on-line
Popovici Corina, Colegiul Tehnic “Matei Corvin Hunedoara”, ÎNVĂȚARE ONLINE [online]. [accesat 21 mai 2015]; Available from URL: https://www.moodle.ro/preparandia/images/docs/PopoviciCorina.pdf
Domenii Găzduite și Găzduire Gratuită [online]. [accesat 22 mai 2015]; Available from URL: http://domenii-gratuite-gazduire.blogspot.com/
Internetul ca instrument de invatare interactiva [online]. [accesat 22 mai 2015]; Available from URL: http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/Internetul-ca-instrument-de-in941.php
Testele online-o metodă interactivă de învățare [online]. [accesat 23 mai 2015]; Available from URL: http://e-istet.ro/scoala/teste-online/
Anexe
Anexa 1
Codul pagii website-ului
Antetul paginii web
<html class=" fullbg js " lang="ro-RO" xmlns:fb="http://ogp.me/ns/fb#"><head>
<meta charset="UTF-8">
<link rel="icon" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/favicon.ico" type="image/x-icon">
<link rel="shortcut icon" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/favicon.ico" type="image/x-icon">
<title>CursOnline</title>
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">
<link rel="pingback" href="http://cursonline.comoj.com/xmlrpc.php">
<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="CursOnline » Flux" href="http://cursonline.comoj.com/?feed=rss2">
<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="CursOnline » Fluxul pentru comentarii" href="http://cursonline.comoj.com/?feed=comments-rss2">
<style type="text/css">
img.wp-smiley,
img.emoji {
display: inline !important;
border: none !important;
box-shadow: none !important;
height: 1em !important;
width: 1em !important;
margin: 0 .07em !important;
vertical-align: -0.1em !important;
background: none !important;
padding: 0 !important;
}
</style>
<link rel="stylesheet" id="sbc-css" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/plugins/wp-simple-booking-calendar/css/sbc.css?ver=4.2.2" type="text/css" media="all">
<link rel="stylesheet" id="wpProQuiz_front_style-css" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/plugins/wp-pro-quiz/css/wpProQuiz_front.min.css?ver=0.36" type="text/css" media="all">
<link rel="stylesheet" id="mh-google-fonts-css" href="//fonts.googleapis.com/css?family=Open+Sans:400,400italic,700,600" type="text/css" media="all">
<link rel="stylesheet" id="mh-style-css" href="http://cursonline.comoj.com/wp-content/themes/mh-magazine-lite/style.css?ver=1.8.2" type="text/css" media="all">
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-includes/js/jquery/jquery.js?ver=1.11.2"></script>
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-includes/js/jquery/jquery-migrate.min.js?ver=1.2.1"></script>
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/plugins/wp-simple-booking-calendar/js/sbc.js?ver=4.2.2"></script>
<script type="text/javascript" src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/themes/mh-magazine-lite/js/scripts.js?ver=4.2.2"></script>
<link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" title="RSD" href="http://cursonline.comoj.com/xmlrpc.php?rsd">
<link rel="wlwmanifest" type="application/wlwmanifest+xml" href="http://cursonline.comoj.com/wp-includes/wlwmanifest.xml">
<meta name="generator" content="WordPress 4.2.2">
<!–[if lt IE 9]>
<script src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/themes/mh-magazine-lite/js/css3-mediaqueries.js"></script>
<![endif]–>
<style type="text/css">.recentcomments a{display:inline !important;padding:0 !important;margin:0 !important;}</style>
<style type="text/css" id="custom-background-css">
body.custom-background { background-image: url('http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/images.jpg'); background-repeat: no-repeat; background-position: top left; background-attachment: fixed; }
</style>
</script></head>
Corpul paginii web de afișare a ultimilor anunțuri postate
<body class="home blog custom-background">
<div class="mh-container"><div class="slicknav_menu"><a href="#" aria-haspopup="true" tabindex="0" class="slicknav_btn slicknav_collapsed" style="outline: none;"><span class="slicknav_menutxt">MENU</span><span class="slicknav_icon"><span class="slicknav_icon-bar"></span><span class="slicknav_icon-bar"></span><span class="slicknav_icon-bar"></span></span></a><nav class="slicknav_nav slicknav_hidden" aria-hidden="true" role="menu" style="display: none;">
Crearea meniului orizontal
<div class="menu-menu-container"><ul class="menu"><li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-80"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=35" role="menuitem">Acasă</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-99"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=94" role="menuitem">Istoria comunicării</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-82"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=22" role="menuitem">Comunicarea Online</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-81"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=29" role="menuitem">Chat</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-has-children menu-item-84 slicknav_collapsed slicknav_parent"><a href="#" role="menuitem" aria-haspopup="true" tabindex="-1" class="slicknav_item" style="outline: none;"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=11">Teste Online</a>
<span class="slicknav_arrow"></span></a><ul class="sub-menu slicknav_hidden" role="menu" aria-hidden="true" style="display: none;">
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-83"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=48" role="menuitem" tabindex="-1">Test la Informatica</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-104"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=102" role="menuitem" tabindex="-1">Test la matematica</a></li>
<li class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-108"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=105" role="menuitem" tabindex="-1">Test la Limba română</a></li>
</ul>
</li>
</ul></div>
</nav></div>
<header class="header-wrap">
<div class="logo-wrap" role="banner">
<a href="http://cursonline.comoj.com/" title="CursOnline" rel="home"><img src="http://cursonline.comoj.com/wp-content/uploads/2015/05/cropped-cooltext118994279372299.png" height="121" width="427" alt="CursOnline"></a>
</div>
<div class="mobile-nav"></div>
<nav class="main-nav clearfix">
<div class="menu-menu-container"><ul id="menu-menu" class="menu"><li id="menu-item-80" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-80"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=35">Acasă</a></li>
<li id="menu-item-99" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-99"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=94">Istoria comunicării</a></li>
<li id="menu-item-82" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-82"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=22">Comunicarea Online</a></li>
<li id="menu-item-81" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-81"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=29">Chat</a></li>
<li id="menu-item-84" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-has-children menu-item-84"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=11">Teste Online</a>
<ul class="sub-menu">
<li id="menu-item-83" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-83"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=48">Test la Informatica</a></li>
<li id="menu-item-104" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-104"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=102">Test la matematica</a></li>
<li id="menu-item-108" class="menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-108"><a href="http://cursonline.comoj.com/?page_id=105">Test la Limba română</a></li>
</ul>
</li>
</ul></div>
</nav>
</header><div class="mh-wrapper clearfix">
Crearea meniului vertical din stânga
<section class="mh-content left">
<article class="post-123 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-acasa">
<div class="loop-wrap clearfix">
<div class="loop-thumb">
<a href="http://cursonline.comoj.com/?p=123">
<input type="text" value="Cautare" onfocus="if (this.value == 'To search, type and hit enter') this.value = ''" name="s" id="s">
<input type="submit" id="searchsubmit" value="">
</fieldset>
</form></div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Calendar</h4><div id="sbc-calendar-wrapper" class="sbc-calendar-wrapper">
</div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Comentarii recente</h4><ul id="recentcomments"></ul></div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Arhive</h4> <ul>
<li><a href="http://cursonline.comoj.com/?m=201505">mai 2015</a></li>
</ul>
</div><div class="sb-widget"><h4 class="widget-title">Categorii</h4><ul>
<li class="cat-item cat-item-4"><a href="http://cursonline.comoj.com/?cat=4">Acasa</a>
</li> </ul>
</div></aside></div>
<div class="copyright-wrap">
<p class="copyright">Copyright © 2015 | Created by <a href="#" rel="nofollow">Mihail Jidras</a></p>
</div>
</div>
<div id="fb-root" class=" fb_reset"><div style="position: absolute; top: -10000px; height: 0px; width: 0px;"><div><iframe name="fb_xdm_frame_http" frameborder="0" allowtransparency="true" allowfullscreen="true" scrolling="no" id="fb_xdm_frame_http" aria-hidden="true" title="Facebook Cross Domain Communication Frame" tabindex="-1" src="http://static.ak.facebook.com/connect/xd_arbiter/QrU_tEEWym9.js?version=41#channel=f13c8f038&origin=http%3A%2F%2Fcursonline.comoj.com" style="border: none;"></iframe><iframe name="fb_xdm_frame_https" frameborder="0" allowtransparency="true" allowfullscreen="true" scrolling="no" id="fb_xdm_frame_https" aria-hidden="true" title="Facebook Cross Domain Communication Frame" tabindex="-1" src="https://s-static.ak.facebook.com/connect/xd_arbiter/QrU_tEEWym9.js?version=41#channel=f13c8f038&origin=http%3A%2F%2Fcursonline.comoj.com" style="border: none;"></iframe></div></div><div style="position: absolute; top: -10000px; height: 0px; width: 0px;"><div></div></div></div>
<script>(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src = "//connect.facebook.net/en_US/all.js#xfbml=1";
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, 'script', 'facebook-jssdk'));</script>
</body></html>
Anexa 2
Codul fișierului de aranjare a website-ului style.css
.row [class*='col-']:first-child { margin: 0; }
[class*='col-'] { float: left; margin-left: 2.04%; overflow: hidden; }
.col-1-1 { width: 100%; }
.col-1-2 { width: 48.98%; }
.col-1-3 { width: 31.973%; }
.col-2-3 { width: 65.986%; }
.col-1-4 { width: 23.47%; }
.col-3-4 { width: 74.49%; }
.col-1-5 { width: 18.368%; }
.col-1-6 { width: 14.966%; }
.col-1-7 { width: 12.537%; }
.col-1-8 { width: 10.715%; }
.clear { clear: both; }
.clearfix { display: block; }
.clearfix:after { content: "."; display: block; clear: both; visibility: hidden; line-height: 0; height: 0; margin: 0; padding: 0; }
h1 { font-size: 32px; font-size: 2rem; }
h2 { font-size: 24px; font-size: 1.5rem; }
h3 { font-size: 20px; font-size: 1.25rem; }
h4 { font-size: 18px; font-size: 1.125rem; }
h5 { font-size: 16px; font-size: 1rem; }
h6 { font-size: 14px; font-size: 0.875rem; }
h1, h2, h3, h4, h5, h6 { font-family: 'Open Sans', Helvetica, Arial, sans-serif; color: #000; line-height: 1.3; font-weight: 700; }
b, strong { font-weight: bold; }
i, em { font-style: italic; }
small { font-size: 6px; font-size: 0.375rem; }
sup { vertical-align: super; font-size: 10px; font-size: 0.625rem; }
sub { vertical-align: sub; font-size: 10px; font-size: 0.625rem; }
abbr, acronym { border-bottom: 1px dashed; cursor: help; }
cite { color: #9a9b97; }
q { font-style: italic; }
address { font-family: "Courier new"; line-height: 1.5; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
a { color: #000; text-decoration: none; }
a:hover { color: #e64946; text-decoration: underline; }
.mh-excerpt a, .widget-title a { text-decoration: none; }
.entry ul, .commentlist ul { list-style: square; }
.entry ol, .commentlist ol { list-style: decimal; }
.entry ul, .commentlist ul, .entry ol, .commentlist ol { margin: 0 0 20px 40px; margin: 0 0 1.25rem 2.5rem; }
.entry ul ul, .commentlist ul ul, .entry ol ol, .commentlist ol ol { margin: 0 0 0 40px; margin: 0 0 0 2.5rem; }
dl { margin: 0 0 10px 20px; margin: 0 0 0.625rem 1.25rem; }
dt, dd { display: list-item; }
dt { list-style-type: square; font-weight: bold; }
dd { list-style-type: circle; margin-left: 20px; margin-left: 1.25rem; }
select { max-width: 100%; }
.header-wrap { background: #fff; }
.logo-wrap { padding: 10px; padding: 0.625rem; overflow: hidden; }
.logo { display: inline-block; margin: 20px 15px; }
.logo a { text-decoration: none; }
.logo-name { text-transform: uppercase; text-shadow: 1px 2px 5px #969696; border-bottom: 3px solid #000; display: inline-block; }
.logo-desc { font-size: 14px; font-size: 0.875rem; color: #979797; margin-top: 5px; text-align: center; }
.main-nav { background: #4697E6; text-transform: uppercase; border-bottom: 5px solid #e64946; }
.main-nav li { float: left; position: relative; border-left: 1px solid #000; -webkit-transition: background 0.6s ease-out; -moz-transition: background 0.6s ease-out; transition: background 0.6s ease-out; }
.main-nav li:first-child { border: none; }
.main-nav li:hover { background: #e64946; }
.main-nav li a { display: block; color: #fff; padding: 0.416em 1em; text-decoration: none; }
.main-nav ul li:hover > ul { display: block; background: #2a2a2a; z-index: 9999; }
.main-nav ul ul { display: none; position: absolute; }
.main-nav ul ul li { width: 13em; border: none; }
.main-nav ul ul ul { left: 100%; top: 0; }
.main-nav .current-menu-item { background: #e64946; }
.slicknav_menu { display: none; }
.slicknav_btn { position: relative; display: block; vertical-align: middle; float: right; padding: 0.438rem 0.625rem; line-height: 1.125rem; cursor: pointer; }
.slicknav_menu .slicknav_menutxt { display: block; line-height: 1.125rem; float: left; }
.slicknav_menu .slicknav_icon { float: left; margin: 0.188rem 0 0 0.438rem; }
.slicknav_menu .slicknav_no-text { margin: 0; }
.slicknav_menu .slicknav_icon-bar { display: block; width: 1.125rem; height: 0.125rem; -webkit-border-radius: 1px; -moz-border-radius: 1px; border-radius: 1px; -webkit-box-shadow: 0 1px 0 rgba(0, 0, 0, 0.25); -moz-box-shadow: 0 1px 0 rgba(0, 0, 0, 0.25); box-shadow: 0 1px 0 rgba(0, 0, 0, 0.25); }
.slicknav_btn .slicknav_icon-bar + .slicknav_icon-bar { margin-top: 0.188rem }
.slicknav_nav { clear: both; }
.slicknav_nav ul, .slicknav_nav li { display: block; }
.slicknav_nav .slicknav_arrow { font-size: 0.8rem; margin: 0 0 0 0.4rem; }
.slicknav_nav .slicknav_item { display: block; cursor: pointer; }
.slicknav_nav a { display: block; }
.slicknav_nav .slicknav_item a { display: inline; }
.slicknav_menu:before, .slicknav_menu:after { content: " "; display: table; }
.slicknav_menu:after { clear: both; }
.slicknav_menu { *zoom: 1; }
.slicknav_menu { font-size: 13px; font-size: 0.8125rem; }
.slicknav_btn { margin: 0 5px; text-decoration: none; background: #e64946; }
.slicknav_menu .slicknav_menutxt { color: #fff; font-weight: bold; }
.slicknav_menu .slicknav_icon-bar { background: #f5f5f5; }
.slicknav_menu { background: #e64946; border-bottom: 2px solid #0684DF; }
.slicknav_nav { font-size: 16px; font-size: 1rem; font-weight: 600; color: #fff; margin: 0; padding: 0; margin-bottom: 20px; }
.slicknav_nav, .slicknav_nav ul { list-style: none; overflow: hidden; }
.slicknav_nav ul { padding: 20px 0 0 15px; border-top: 2px solid #2a2a2a; }
.slicknav_nav ul ul { border: 0; padding: 0 0 0 15px; }
.slicknav_nav .slicknav_item { padding: 5px 10px; margin: 2px 5px; }
.slicknav_nav a { padding: 5px 10px; margin: 2px 5px; text-decoration: none; color: #fff; }
.slicknav_nav .slicknav_item a { padding: 0; margin: 0; }
.slicknav_nav .slicknav_item:hover { background: #e64946; color: #fff; }
.slicknav_nav a:hover { background: #e64946; color: #fff; }
.slicknav_nav .slicknav_txtnode { margin-left: 15px; }
.flex-container a:active, .flexslider a:active, .flex-container a:focus, .flexslider a:focus { outline: none; }
.slides, .flex-control-nav, .flex-direction-nav { margin: 0; padding: 0; list-style: none; }
.flexslider { margin: 0; padding: 0; }
.flexslider .slides > li { display: none; -webkit-backface-visibility: hidden; }
.flexslider .slides img { display: block; }
.flex-pauseplay span { text-transform: capitalize; }
.slides:after { content: "."; display: block; clear: both; visibility: hidden; line-height: 0; height: 0; }
html[xmlns] .slides { display: block; }
* html .slides { height: 1%; }
.flex-direction-nav { *height: 0; }
.flex-direction-nav a { width: 30px; height: 30px; margin: -12px 0 0; display: block; background: url(images/bg_direction_nav.png) no-repeat 0 0; position: absolute; top: 50%; z-index: 10; cursor: pointer; text-indent: -9999px; opacity: 0; -webkit-transition: all .3s ease; }
.flex-direction-nav .flex-next { background-position: 100% 0; right: -36px; display: none; }
.flex-direction-nav .flex-prev { left: -36px; display: none; }
.flex-direction-nav .flex-disabled { opacity: 0.3 !important; filter: alpha(opacity=30); cursor: default; }
.flexslider:hover .flex-next { opacity: 0.8; right: 5px; display: block; }
.flexslider:hover .flex-prev { opacity: 0.8; left: 5px; display: block; }
.flexslider:hover .flex-next:hover, .flexslider:hover .flex-prev:hover { opacity: 1; }
.flex-control-nav { width: 100%; position: absolute; bottom: 6px; text-align: center; }
.flex-control-nav li { margin: 0 6px; display: inline-block; zoom: 1; *display: inline; }
.flex-control-paging li a { width: 11px; height: 11px; display: block; background:.flex-control-paging li a:hover { background: #333; background: rgba(0, 0, 0, 0.7); }
.flex-control-paging li a.flex-active { background: #000; background: rgba(0, 0, 0, 0.9); cursor: default; }
.flexslider { position: relative; zoom: 1; }
.flex-viewport { max-height: 2000px; -webkit-transition: all 1s ease; -moz-transition: all 1s ease; transition: all 1s ease; }
.loading .flex-viewport { max-height: 300px; }
.flexslider .slides { zoom: 1; }
.no-js .slides > li:first-child { display: block; }
.slider-normal { width: 620px; max-width: 100%; }
.slide-caption { width: 25em; max-width: 100%; position: absolute; background: #2a2a2a; color: #fff; top: 0; right: 0; border-bottom: 3px solid #e64946; opacity: 0.6; filter: alpha(opacity=60); }
.slide-wrap:hover .slide-caption { opacity: 1; filter: alpha(opacity=100); }
.slide-title { color: #fff; margin-bottom: 10px; margin-bottom: 0.625rem; }
.slide-title:hover { color: #e64946; }
.slide-data { padding: 10px; padding: 0.625rem; }
.post-header { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.entry-title { padding-bottom: 3px; padding-bottom: 0.1875rem; }
.page-title-top, .subheading-top { border-bottom: 3px solid #2a2a2a; }
.page-title { font-size: 24px; font-size: 1.5rem; color: #fff; padding: 0px 10px 3px; padding: 0rem 0.625rem 0.1875rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; background: #e64946; display: inline-block; }
.subheading { font-size: 15px; font-size: 0.9375rem; color: #fff; line-height: 1.3; font-weight: 400; margin-bottom: 10px; margin-bottom: 0.625rem; padding: 2px 7px 3px; padding: 0.125rem 0.4375rem 0.1875rem; background: #e64946; display: inline-block; }
.meta, .meta a { font-size: 13px; font-size: 0.8125rem; color: #979797; }
.post-meta { margin-top: 10px; margin-top: 0.625rem; padding: 5px; padding: 0.3125rem; border-top: 1px solid #ebebeb; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.post-meta a { color: #979797; font-weight: 600; }
.post-meta a:hover { color: #e64946; }
.post-thumbnail { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.post-thumbnail img { width: 100%; }
.entry h1, .entry h2, .entry h3, .entry h4, .entry h5, .entry h6, .entry p, .entry blockquote, .entry .flex-vid, .entry row, .entry .mh-video-container { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.entry blockquote p:last-child { margin: 0; }
.entry a { color: #e64946; }
.post-tags { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.post-tags li { float: left; margin: 0px 6px 6px 0px; margin: 0rem 0.375rem 0.375rem 0rem; background: #555555; }
.post-tags li:hover { background: #e64946; }
.post-tags a, .post-tags a:hover { color: #fff; padding: 2px 10px; padding: 0.125rem 0.625rem; display: block; text-decoration: none; }
.section-title { padding: 10px; padding: 0.625rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; background: #f6f6f6; border: 1px solid #d7d8d8; }
.sticky { }
.author-box { line-height: 1.5; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; background: #f7f7f7; border-top: 3px solid #e64946; border-bottom: 3px solid #e64946; }
.author-box-wrap { padding: 10px; }
.author-box-avatar { float: left; margin-right: 10px; }
.author-box-name { margin-bottom: 10px; }
.loop-wrap { padding-bottom: 20px; padding-bottom: 1.25rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.loop-data { margin-bottom: 10px; margin-bottom: 0.625rem; }
.loop-thumb { float: left; margin-right: 20px; }
.cat-desc { margin-bottom: 30px; margin-bottom: 1.875rem; padding: 20px; padding: 1.25rem; background: #f7f7f7; border-top: 3px solid #e64946; border-bottom: 3px solid #e64946; }
.post .pagination { padding-bottom: 20px; padding-bottom: 1.25rem; }
.page-numbers { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; background: #eee; display: inline-block; }
.page-numbers:hover, .current, a:hover .pagelink { background: #e64946; color: #fff; text-decoration: none; }
.page-numbers a { display: block; }
.pagelink { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; background: #e64946; color: #fff; }
a .pagelink { background: #eee; color: #444; }
.post-nav a { font-size: 15px; font-size: 0.9375rem; }
footer { font-size: 13px; font-size: 0.8125rem; color: #fff; padding: 20px; padding: 1.25rem; background: #2a2a2a; }
footer a { color: #f7f7f7; }
.copyright-wrap { background: #2a2a2a; border-top: 3px solid #999; }
.copyright { font-size: 11px; font-size: 0.6875rem; padding: 2px 10px; padding: 0.125rem 0.625rem; color: #999; }
.copyright a { color: #999; }
img { max-width: 100%; width: auto\9; /* ie8 */ height: auto; vertical-align: bottom; }
iframe, embed, object, video { max-width: 100%; }
.mh-video-container { position: relative; padding-bottom: 56.25%; padding-top: 30px; height: 0; overflow: hidden; }
.mh-video-container iframe, .mh-video-container object, .mh-video-container embed { position: absolute; top: 0; left: 0; width: 100%; height: 100%; border: 0; }
.alignnone { display: block; margin: 20px 0; margin: 1.25rem 0; }
.aligncenter { display: block; margin: 20px auto; margin: 1.25rem auto; }
.alignleft { display: inline; float: left; margin: 5px 20px 20px 0; margin: 0.3125rem 1.25rem 1.25rem 0; }
.alignright { display: inline; float: right; margin: 5px 0 20px 20px; margin: 0.3125rem 0 1.25rem 1.25rem; } }
.wp-caption { max-width: 100%; }
.wp-caption-text { font-size: 12px; font-size: 0.75rem; font-weight: 700; line-height: 1.4; color: #000; margin-top: 5px; margin-top: 0.3125rem; display: block; }
.alignnone .wp-caption-text, .aligncenter .wp-caption-text, .alignleft .wp-caption-text, .alignright .wp-caption-text { margin-bottom: 0; }
.gallery dl { margin: 0; }
.gallery dt { list-style: none; }
.gallery-caption { position: relative; display: none; }
table { width: 100%; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; border-left: 1px solid #ebebeb; border-top: 1px solid #ebebeb; }
td, th { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; border-right: 1px solid #ebebeb; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
th { background-color: #f9f9f9; font-weight: 600; color: #000; }
.widget-title, .footer-widget-title { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; }
.footer-widget-title { color: #fff; }
.widget-title, .footer-widget-title { border-bottom: 3px solid #e64946; padding-bottom: 3px; }
.sb-widget, .footer-widget { margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; overflow: hidden; }
.sb-widget .cp-wrap { padding: 15px 0px; padding: 0.9375rem 0rem; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.footer-widget .cp-wrap { padding: 5px 0px; padding: 0.3125rem 0rem; border-bottom: 1px solid #454545; }
.cp-widget li:first-child { padding-top: 0; }
.cp-thumb { float: left; margin-right: 10px; margin-right: 0.625rem; }
.cp-widget-title { font-weight: 700; line-height: 1.3; }
.cp-small .meta { font-size: 11px; font-size: 0.6875rem; }
.home-wide .cp-small { float: left; width: 50%; min-height: 55px; }
.home-wide .cp-small .cp-data { margin-right: 10px; }
.home-wide .cp-widget .cp-small:first-child { padding-top: 15px; padding-top: 0.9375rem; }
.sb-widget .menu > .menu-item, .sb-widget .cat-item { padding: 5px 0px; padding: 0.375rem 0rem; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
.footer-widget .menu > .menu-item, .footer-widget .cat-item { padding: 5px 0px; padding: 0.3125rem 0rem; border-bottom: 1px solid #454545; }
.sb-widget .menu-item:first-child, .sb-widget .cat-item:first-child, .footer-widget .menu-item:first-child, .footer-widget .cat-item:first-child { padding-top: 0; }
.sb-widget .menu-item, .sb-widget .cat-item, .footer-widget .menu-item, .footer-widget .cat-item { line-height: 1.3; }
#wp-calendar caption { text-align: left; padding: 10px; padding: 0.625rem; background: #f7f7f7; }
#wp-calendar th, #wp-calendar td { padding: 5px 10px; padding: 0.3125rem 0.625rem; text-align: center; }
#wp-calendar th { font-weight: 300; }
#wp-calendar #prev { text-align: left; }
.tagcloud a { margin: 2px; margin: 0.125rem; padding: 2px 10px; padding: 0.125rem 0.625rem; color: #666; white-space: nowrap; display: inline-block; }
.sb-widget .tagcloud a { background: #f6f6f6; }
.footer-widget .tagcloud a { background: #000; }
.tagcloud a:hover, .sb-widget .tagcloud a:hover, .footer-widget .tagcloud a:hover { color: #fff; background: #e64946; text-decoration: none; }
.no-comments { padding: 10px; padding: 0.625rem; margin-top: 20px; margin-top: 1.25rem; background: #f6f6f6; border: 1px solid #d7d8d8; }
.commentlist { margin-bottom: 40px; margin-bottom: 2.5rem; list-style: none; }
.commentlist .comment .vcard { line-height: 2.5; padding: 10px 0px; padding: 0.625rem 0rem; margin-bottom: 20px; margin-bottom: 1.25rem; border-top: 1px solid #ebebeb; border-bottom: 1px solid #ebebeb; }
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Instrumente DE Comunicare Online (ID: 107137)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.