Industria Publicității ÎN Republica Moldova Probleme ȘI Perspective
INDUSTRIA PUBLICITĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA–- PROBLEME ȘI PERSPECTIVE
Cuprins
ABSTRACT
ANOTATION
LISTA ABREVIERILOR
LISTA FIGURILOR
INTRODUCERE
Capitolul 1. ROLUL ȘI LOCUL INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII ÎN BUSINESUL DIN REPUBLICA MOLDOVA
1.1 Esența conceptuală a publicității – conținut și particularități
1.2 Evolutia dezvoltarii industriei publicitatii în Republica Moldova
Capitolul 2. ANALIZA INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1 Analiza principiilor de organizare a publicității în Republica Moldova
2.2 Locul și rolul publicității în ’’Tgltranscompany’’ SRL în contextul pieții serviciilor publicitare autohtone
2.3 Experiența dezvoltării industriei publicității în SUA, Europa, Japonia
Capitolul 3. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
3.1 Tendințe actuale de globalizare și impactul asupra industriei publicității în Republica Moldova
3.2 Problematica adaptării și a standartizării în publicitatea internațională din Republica Moldova la condiții europene
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A TEZEI DE LICENȚĂ
FIȘA DE EVALUARE
ABSTRACT
Cuvinte cheie: agenție publicitară, funcțiile manageriale, atribuțiile europene, piața serviciilor publicitare, creștere economică, competitivitate.
Titlul proiectului: Industria publicității în Republica Moldova probleme și perspective .
Structura proiectului: Introducere, trei capitole, Concluzii și recomandări.
Nume, Prenume: Vornicescu Igor
Scopul și obiectivele tezei îl constituie cercetarea pieței serviciilor publicitare din Republica Moldova, precum și fundamentarea mecanismelor de perfecționare a acesteia, în contextul aderării la Uniunea Europeană, prin evaluarea pieței serviciilor publicitare în RM și cercetarea utilizării instrumentelor manageriale performante în cadrul agențiilor publicitare și la nivel național, luându-se în considerație specificul țărilor cu economia în tranziție.
Concluziile și recomandările: argumentarea impactului fenomenului publicității asupra creșterii economice cu specificarea țărilor în tranziție; argumentarea importanței caracterului inovațional al serviciilor publicitare prin recurgerea la transferul tehnologic din țările cu o bogată experiență în domeniu; analiza econometrică a activității firmelor de publicitate; fundamentarea mecanismelor și instrumentelor moderne pentru perfecționarea domeniului serviciilor publicitare în Republica Moldova armonizându-l cu cel European, în domeniul cercetat cuprinde evaluarea și eficientizarea managementului serviciilor publicitare asupra creșterii economice în Republica Moldova în procesul de ajustare la standardele europene. Cercetarea a demonstrat, că managementul publicitar eficient are o influență pozitivă asupra creșterii economice avînd impact atât la nivel micro cât și macro.
Rezultate. A fost cristalizată o viziune interdisciplinară vizând managementul serviciilor publicitare la nivel micro și macro, ca parte a sistemului socio- economic, fiind analizate și noi elemente specifice domeniului publicitar din țările cu o economie în tranziție,
este determinată de recomandările conținute în lucrare, materializarea în practică a cărora va spori calitatea și eficiența managementului serviciilor publicitare din Republica Moldova.
Experiența dezvoltării industriei publicității în SUA, Europa, Japonia
Metodologia cercetării. În lucrare au fost utilizate noi principii fundamentale ale metodologiei științifice, în concordanță cu dezvoltările tehnico-științifice – evoluționismul, metoda sistematică, complexă, neliniară, multiliniară, etc., dar și metode tradiționale – istorică, logică, dialectică, analiză și sinteză, inducția și deducția, cercetarea de la abstract la concret, compararea (în spațiu și timp) și altele.
ANOTATION
The purpose and objectives of the thesis is to research advertising services market in Moldova, as well as mechanisms to improve the substantiation, in the context of EU accession, evaluating advertising market in Moldova and research services use performance management tools within advertising agencies and at national, taking into account the specific countries with economies in transition.
Conclusions and Recommendations: advertising phenomenon argumentation impact on economic growth specifying countries in transition; argumentation importance of the innovation of advertising services through the use of technology transfer in countries with rich experience in the field; econometric analysis of the activity of advertisers; foundation of modern tools and mechanisms to improve advertising services sector in Moldova harmonizing it with the European in the field of research includes evaluation and management efficient advertising services on economic growth in Moldova in the process of adjustment to European standards. Research has shown that effective ad management has a positive influence on economic growth having impact at micro and macro.
Results. It was crystallized interdisciplinary vision regarding advertising services management at micro and macro as part of the socio-economic system being analyzed and new elements specific to advertising in countries with economies in transition,
It is determined by the recommendations contained in the paper, materializing in practice which will enhance the quality and efficient management of advertising services in Moldova.
• Experience developing advertising industry in the US, Europe, Japan
Research methodology. The paper used new principles were fundamental scientific methodology, consistent with scientific and technical developments – evolutionism, systematic method, complex, nonlinear, multiline, etc., but also traditional – historical, logical and dialectical analysis and synthesis, induction and deduction, research abstract to concrete, comparing (in space and time) and others.
LISTA ABREVIERILOR
AAP din RM – Asociația Agențiilor Publicitare din Republica Moldova
AEAC – Asociația Europeană a Agențiilor de Comunicare
AITT – Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic
ANPC – Agenția Națională pentru Protecția Concurenței
AP – Agenția publicitară
ASDCI- Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională.
EACA- Europenian Association of Communications Agencies (Asociația Europeană a Agențiilor de Comunicații)
FMAP – Federația Mondială a Agențiilor Publicitare
FSM- Fundația Sorors Moldova
ICC- International Chamber of Commerce (Camera Internațională de Comerț)
RM- Republica Moldova
TIC- Tehnologii Informaționale și de Comunicații
UE- Uniunea Europeană
WFA- World Federation of Advertisers (Federația Mondială a Agențiilor Publicitare)
LISTA FIGURILOR
Fig.2.1. Influența publicitatară aszupra deciziei de cumpărare ………………………..……….25
Fig.2.2. Influență de publicitate…………………………………………………………………..25
Fig.2.3. Producători preferați de publicitate……………………………………………………..26
Fig.2.4. Fa Agrearea publicitații în familie……………………………………………………….26
Fig. A 1. Creșterea în dinamică a utilizatorilor de internet pe grupuri de vârstă
în anul 2014 vs anii precedenți pe teritoriul UE…………………………………………….…..48
Fig. A 2. Managementul procesului de implementare a tehnologiilor internet în prestarea serviciilor publicitare…………………………………………………………………………….49
Fig. A 3. Etapele exercițiului de foresight în sfera publicitardin Republica Moldova …………..50
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. În perioada actuală, caracterizată de o importanță particulară asociată dimensiunii economice a vieții, comunicarea organizațională nu mai reprezintă un proces arbitrar; definirea mesajului ce va fi transmis spre indivizi/organizații implică existența unor procese de planificare și dezvoltare de strategii, realizate cu scopul obținerii rezultatelor dorite. Activitățile de natură economică proiectate, dezvoltate și realizate de indivizi și organizații sunt susținute în mare măsură și de comunicare, aceasta fiind de altfel o condiție esențială a existenței individuale sau colective. Din această perspectivă, o dimensiune a activității economice, dar și a celei sociale și culturale, anume demersul de marketing își sprijină efortul în mare parte pe procesul de comunicare.
Cu o istorie economico-politică modernă, diferită de cea a statelor cu tradiție în ceea ce înseamnă demersul publicitar, Republica Moldova nu a întârziat să se înscrie însă în circuitul pieței de publicitate internațională. Pașii realizați pe acest drum au fost mai spectaculoși începând cu mijlocul anilor `90, ani care marchează punctul de plecare al unei perioade de creștere, destul de importantă, a investițiilor publicitare. Motivațiile unei astfel de ascensiuni sunt legate de factorii economici, în special de dezvoltarea piețelor de consum, care au atras interesul marilor anunțări, proveniți în special din afara granițelor. Statutul de economie în dezvoltare, ce implică o atractivitate relativ ridicată a piețelor de consum, care sunt încă în stadiul de formare sau pot fi considerate a fi cel puțin tinere comparativ cu cele specifice triadei economice mondiale, reprezintă principalul argument care poate determina în viitor o accentuare a prezenței anunțătorilor pe piață și, deci, o dezvoltare durabilă a sectorului publicitar.
Scopul tezei de licență. Orice acțiune sau inacțiune urmărește un anume scop. Deoarece scopul este rezultatul gândit, spre a cărui atingere sunt îndreptate acțiunile, acestea, în cazul nostru, au fost orientate spre evaluarea particularităților gestionării pieței internaționale a publicității la nivel regional și global, spre crearea fundamentului științific, corespunzător exigențelor actuale ale normelor ce stabilesc particularitățile gestionării pieței internaționale a publicității la nivel regional și global, în special de către statele membre ale Uniunii Europene.
Obiectivele propuse. Pentru realizarea scopului, am formulat următoarele obiective:
Esența conceptuală a publicității – conținut și particularități
Evolutia dezvoltarii industriei publicitatii în Republica Moldova
Analiza principiilor de organizare a publicității în Republica Moldova
Locul și rolul publicității în ’’Tgltranscompany’’ SRL în contextul pieții serviciilor publicitare autohtone
În elucidarea subiectului propus spre investigare au fost utilizate și alte metode de cunoaștere științifică, cum sunt: metoda logică, care reprezintă aplicarea procedeelor analizei și sintezei, argumentarea pe cale deductivă; metoda comparativă, care constă în evidențierea trăsăturilor comune; metoda istorică, care are la bază elucidarea sensului evenimentelor trecutului, în scopul perfecționării mecanismelor actuale de colaborare eficiente în domeniul cercetat; metoda cantitativă, care facilitează sistematizarea evenimentelor; metodele pedagogice și statistice, care au permis o cercetare riguros științifică a problematicii gestionării pieței internaționale a publicității la nivel regional și global.
Sintetizările teoretice se bazează pe investigațiile economiștilor, filosofilor și juriștilor referitor la teoria gestionării pieței internaționale a publicității la nivel regional și global, cercetarea proceselor transformaționale în Republica Moldova, elaborării economice concrete în problemele de organizare și gestiune la întreprinderi și firme.
Revista literaturii de specialitate. În mod indiscutabil, drept bază teoretică și metodologică a investigațiilor întreprinse au servit monografiile clasicilor și autorilor autohtoni în domeniul economic.
Contribuții importante, pe plan internațional, în studiul pieței internaționale a publicității au adus autorii Assadi D., Blair T., Boehm B.,
Un interes deosebit, prezintă ipotezele cercetărilor științifice din Republica Moldova, reflectate în lucrările autorilor. Chircă S., Hrișcev E., Belostecinic G.,
Atît analiza surselor bibliografice, cît și situația reală în domeniu din republică demonstrează necesitatea unui studiu științific aprofu științifică a problematicii gestionării pieței internaționale a publicității la nivel regional și global.
Sintetizările teoretice se bazează pe investigațiile economiștilor, filosofilor și juriștilor referitor la teoria gestionării pieței internaționale a publicității la nivel regional și global, cercetarea proceselor transformaționale în Republica Moldova, elaborării economice concrete în problemele de organizare și gestiune la întreprinderi și firme.
Revista literaturii de specialitate. În mod indiscutabil, drept bază teoretică și metodologică a investigațiilor întreprinse au servit monografiile clasicilor și autorilor autohtoni în domeniul economic.
Contribuții importante, pe plan internațional, în studiul pieței internaționale a publicității au adus autorii Assadi D., Blair T., Boehm B.,
Un interes deosebit, prezintă ipotezele cercetărilor științifice din Republica Moldova, reflectate în lucrările autorilor. Chircă S., Hrișcev E., Belostecinic G.,
Atît analiza surselor bibliografice, cît și situația reală în domeniu din republică demonstrează necesitatea unui studiu științific aprofundat al acestor probleme, fapt care a și motivat abordarea prezentei cercetări științifice.
La fel, gradul de studiere a implementării și dezvoltării pieței internaționale a publicității pe plan internațional și național nu acoperă întreaga problematică față de cerințele actuale. Necesitatea perfecționării și eficientizării pieței internaționale a publicității în Republica Moldova justifică determinarea alegerii temei tezei de licență.
CAPITOLUL 1. ROLUL ȘI LOCUL INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII ÎN BUSINESUL DIN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Esența conceptuală a publicității – conținut și particularități
La momentul actual, publicitatea reprezintă o formă de manipulare, ori nimeni nu are dreptul de a manipula. Publicitatea nu manipulează doar în formele sale, ci în însăși substanța ei este o persuasiune clandestină. Originile publicității sunt foarte îndepărtate, iar evoluția acesteia este spectaculoasă. Statele Unite este țara cu cea mai puternică industrie a reclamei. [13, p. 25]. Elementele cele mai importante din istoria publicității sunt marcate de aspecte ale experienței americane publicitare. Putem identifica trei mari perioade în istoria publicității: perioada premarketing -dinainte de Antichitate până la apariția mijloacelor de comunicare în masă; perioada comunicării de masă – din 1800 până la jumătatea secolului XX; perioada publicității științifice (bazată pe abordări structurate) – din anii ¢50 până în prezent.
O dată cu apariția tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, s-au dezvoltat și noi forme de reclamă. De fapt primele reclame adevărate au fost afișele și foile volante care conțineau mesaje publicitare. De exemplu, în Anglia, la Londra (1472), prima reclama tipărită a fost un anunț pentru difuzarea unei cărți de rugăciuni, pus pe ușile bisericilor. Dar prima reclamă tipărită la nivel de masă a apărut într-o broșură în Germania, promovând un medicament miraculos.
Ziarele au alocat reclamei secțiuni speciale. Primul ziar englezesc a apărut în 1622, dar de abia în 1625 apare prima reclamă distribuită prin acest suport media. În 1630, la Paris, apare agenția publicitară sub cordonarea lui Theophraste Renaudot, director fondator al publicației La Gazette, care avea un scop umanitar, ajutând instituțiile de binefacere să se întâlnească și să comunice. „Un prim jurnal publicitar datorat lui Jean-Louis Albert se numea La Petite Affiche. Prima agenție publicitară apare la Londra, în 1812.” [17, p.145]. Britanicii schimbă rolul agenției de publicitate, atribuindu-i un scop comercial.
În SUA (1704), primul anunț, care oferea o recompensă pentru prinderea unui hoț, a apărut în ziarul Boston Newsletter. Mult mai târziu, tot în SUA (1844), reclama apare și într-o revistă, în Southern Messenger, editată o vreme de scriitorul celebru Edgar Allan Poe. “Revistele ofereau reclamei și alte avantaje majore: spațiu pentru mesaje mai lungi și mai complexe, o calitate grafică superioară ziarelor și posibilitatea folosirii ilustrației pentru potențarea mesajului. Progresul tehnologic în domeniul tipografic a făcut ca reclama de revistă să ajungă, treptat, sa fie dominată de ilustrație [11, p. 39].
La mijlocul secolului al XIX-lea se poate vorbi despre o industrie americană de reclame, dar reclama modernă datează de la începutul secolului XX. Au fost personae importante în istoria reclamei americane care au determinat dezvoltarea acesteia, ca tip de activitate promoțională. De exemplu, Earnest Elmo Calkens de la Agenția Bates a folosit un stil asemănător artelor plastice pentru a atrage atenția publicului. John E. Kennedy și Albert Lasker (1905), „precursorii stilului hard sell, de argumentare bazată pe aspectele concrete, cuantificabile ale produsului sau serviciului oferit”, au pus accentul în reclame pe motivul cumpărării, pentru convingerea consumatorilor. La polul opus se află Theodore F. MacManus, copywriter (scriitor al textului de reclamă) al companiei General Motors, care a dezvoltat stilul soft sell- de data asta accentul e pus pe atributele „imateriale” ale produselor/serviciilor (eleganță, prestigiu, etc.).
După primul război mondial, Helen și Stanley Resor de la Agenția J. Walter Thompson au introdus conceptul de marcă, astfel produsul/serviciul putea fi identificat, chiar daca existau mărfuri similare pe piață.
În anii 80 creatorii de publicitate se bazează pe deviza: ” cumpără acum, plătește mai târziu” (Russel și Roland, 1996), luând în considerare caracteristicile psihodemografice ale consumatorilor. La diferență de un deceniu avem o tendință de globalizare a industriei publicitare, agențiile de publicitate formând uriașe rețele multinaționale [15, p. 33].
În acest moment mesajul publicitar este foarte individualizat, se fac strategii de marketing pentru cucerirea unui anumit tip de consumator.
În continuare vom menționa că adepții lui V. Packard au extins teoria pînă la definirea publicității ca o formă mascată de totalitarism. Apropierea este însă forțată, căci publicitatea nu-și propune remodelarea ființei umane, nici anihilarea societății civile. Dacă totalitarismul se asociază cu rigiditatea, coerciția și dresajul mecanic, publicitatea înseamnă, dimpotrivă, comunicare, seducție, ludic. Fără a-și asuma proiecte ambițioase de tipul omului nou, fără a îngrădi libertatea individuală, ea stimulează nevoile umane, folosind programatic gusturile deja existente.
Este important de menționat că publicitatea a fost asimilată cu un factor de democrație. Fără a se confunda cu propaganda, ea presupune creativitate, originalitate, seducție, chiar dacă totul se decide la nivelul suprafeței exterioare. Partidele politice și statul se folosesc de această publicitate, „publicitatea de serviciu public și de interes general”; este vorba despre semnalizarea rutieră, promovarea programelor de protecție a pensionarilor, de asistența socială etc.
Dincolo de aspectele menționate mai sus, publicitatea se dovedește de o importanță decisivă pentru agenții economici, dar fără consecințe majore pentru ceilalți: puterea ei este superficială, frivolă, vizînd auxiliarul și indiferentul. Această teorie, destul de limitata, pare să explice mai degraba incompatibilitatea dintre publicitate și logică totalitară, decît virtuțile sale democratice.
Abordata din perspectiva comunicațională, publicitatea a generat numeroase dispute, referitoare mai ales la valoarea informaționala a mesajelor. Punctul de plecare l-a constituit teoria funcționalistă a lui Merton, care a recunoscut funcția publicitară a comunicării de masă. Teoriile structural-lingvistice se axează pe analiza semiologică a mesajului [15, p. 33]. Limita acestei analize constă în faptul că sunt vizate doar semnificațiile intenționale, neglijîndu-se contextul socio-cultural al comunicării și rolul activ al receptorului, care decodifică mesajul și instituie propriile semnificații.
Jean Baudrillard în lucrarea sa, La societé de consommation, definește publicitatea drept regina pseudoevenimentului: ea preia obiectul din realitate, îi elimină caracteristicile obiective și-l reconstruiește ca modă, ca fapt divers spectacular. Publicității nu i se pot aplica, prin urmare, categoriile adevărului și ale falsului, căci ea nu pornește de la un referent real. Ea se bazează pe un alt tip de verificare, cea a cuvîntului: obiectul devine pseudoeveniment și apoi, prin adeziunea publicului la discursul publicitar, el se integrează în viața reală ca eveniment real.
Detașîndu-ne de încercarea de a examina teoriile ce stau la baza cercetării rolului și esenței publicității, vom spune că definiția clasică a publicității o plasează în cadrul procesului de marketing, acea „arta a crearii condițiilor în care cumpărătorul se convinge singur să cumpere”.
Astfel, publicitatea reprezintă un complex de activități de promovare pe piață a unei idei, a unui produs sau a unui serviciu. Printre metodele folosite în acest scop enumerăm:
prezentarea directă,
reclama,
tehnica răspunsului direct,
diferitele stimulente de vînzare, etc [7, p. 72].
Reclama reprezintă mesajul plătit de sponsor, intermediat de mijoacele de comunicare în masă, cu funcția de a convinge un anumit public de avantajele oferite de ideea /serviciul/ produsul promovat. Pentru a-și atinge obiectivele, reclama trebuie să răspundă unor cerințe precum: captarea și retinerea atenției, forța persuasivă, memorabilitate – conținut și formă șocante, menținerea interesului receptorului – informațiile oferite trebuie să răspundă unor întrebări sau să ofere soluții la problemele existente. Adecvarea mesajului la publicul-țintă se face prin selectarea datelor de maxim interes și prin structurarea lor în functie de specificul de procesare a informației de către consumatorii țintă, dar și de mass-media folosite.
În funcție de scopul urmărit, deosebim [18, p. 47].
reclame de lansare a noilor produse/servicii/idei, care familiarizează, sensibilizează și stimulează curiozitatea, dorința de nou, prin garanții, mărturii și demonstrații ce neutralizează frica de schimbare;
reclame de întreținere, de cultivare a simpatiei și a fidelității clientelei;
reclame de repoziționare, prin deplasarea imaginii spre un alt registru de calități/beneficii pentru aceeași categorie de public, prin îmbogățirea imaginii cu elemente noi, complementare, pentru lărgirea clientelei, sau prin răsturnarea imaginii și demolarea bazelor.
În continuare vom menționa că publicitatea funcționează atît ca fenomen economic, fiind legată de piața liberă, cît și ca fenomen cultural, vehiculînd conținuturi simbolice prin intermediul mass-media. Din acestă dublă structură rezultă caracterul dual al publicității: pe de o parte, ea are o natură conflictuală, datorată competiției dintre mărci, pe de altă parte, ea trebuie să-și găsească o legitimitate socială, să instaureze o comunicare consensuală cu publicul, de unde caracterul ei armonic. Un schimb veritabil presupune ideea de echivalare a cererii cu oferta, dacă nu ideea de profit.
Alaturi de monedă, discursul valorizant al reclamei acționeaza ca un lubrifiant economic. Mesajul repetitiv, redundant, adaptat tuturor canalelor reușește să seducă receptorul și să-i influențeze comportamentul. Publicitatea își depășește astfel funcția economică, promovînd un ansamblu cultural: o morală proprie, un sistem de valori, un limbaj specific.
Marketingul politic, considerat de specialiști o adaptare a comunicării de tip publicitar, are ca scop crearea unei imagini vandabile a liderilor politici. Pentru seducerea emoționala a alegătorului se apelează la imagini simple, sincere, intime, care scot politicul din emfatic și solemn, plasîndu-l în zona show-ului și a dezvoltării. Acestui tip de publicitate i s-a reproșat că acționează ca o frînă a democrației, mascînd problemele de fond, diluînd și neutralizînd conținutul discursurilor politice, amputînd spiritul critic al populației.
1.2. Evoluția dezvoltării industriei publicității în Republica Moldova
Vorbind de retrospectiva pieței publicitare din Moldova trebuie să remarcăm , că aceasta a fost și este determinată în mod mai mult sau mai puțin nemijlocit de întreaga evoluție a pieței publicitare mondiale care are o continuitate în aspect istoric, social și economic. Evenimentele – cheie care marchează evoluția pieței publicitare la nivel internațional, care de facto nu este decât o etapă premergătoare și pentru piața de servicii publicitare din Republica Moldova, poate fi etapizată din punct de vedere istoric dar și după intensitatea evenimentelor care au format și determinat un curs sau altul al pieței publicitare la nivel global dar și regional în modul următor:
Etapa apariției publicității incipiente (novice). Această perioadă a constituit-o perioada anilor 1990-1998. La această fază era mai mult vorba despre o artă a prezentării produselor pe piața decât publicitatea în sine. Partea creativă a publicității era foarte importantă, dar totodată ruptă fiind de trăsăturile specifice a unei economii de piață. Agențiile publicitare care au fost fondate, au propriile viziuni asupra produsului publicitar bazându-se mai mult pe spiritul creativ și păstrând multe influențe din stilul sovietic de gândire. Sensul activității lor nu-l constituia promovarea produsului dat publicității pe piața respectivă, ci smântânirea de pe piață a comercianților care apăreau pe piața în tranziție. Această perioadă se mai caracteriza și prin imperfecțiunile acestui domeniu și prin încrederea exagerată a consumatorilor și receptivitatea acestora la mesajele publicitare difuzate. Dacă am face o analogie cu fazele modelului clasic a lui Ph. Kotler privind Ciclul de viața a produsului, publicitatea la acel moment, putem enunța ca anume atunci actorii pieței publicitare au penetrat piața serviciilor publicitare.
Etapa de creștere a pieței serviciilor publicitare (aa.1998-2000.). Această perioadă este caracterizată prin creșterea calitativă dar și extensivă a pieței serviciilor publicitare, fiind determinată de creșterea volumului bugetului publicitar precum și a rolului publicității în procesul de promovare a vânzărilor produsului publicitar. În țară s-au înregistrat o creștere a numărului agențiilor publicitare, iar piața serviciilor publicitare a început să se structureze pe tipuri media și canalele de distribuite a publicității. Au apărut primele studiouri de publicitate, media holdinguri, intermediari ai pieței publicitare (media-byeri), etc.
Etapa maturizării pieței publicitare. (aa. 2000-2014). În această perioadă piața publicitară din RM a cunoscut o evoluție cu fluctuații, agențiile au preluat experiența din străinătate, implementând noi tehnologii și tehnici. Deși există o conlucrare intensă cu experții din străinătate totuși s-a conturat un stil autohton specific, atât ce ține de elaborarea publicității, cât și în stilul de management în cadrul agenției.
Noțiunea de publicitate în Republica Moldova se folosește în sensurile practicii internaționale. Noi ne vom referi la publicitate în sens de informație publică, cât și în sens de gen de activitate publicitară practicată cu scop de a obține profit, sau ca modalitate de difuzare a informației publicitare, prin intermediul căreia agentul de publicitate exercită o influență controlată asupra unui cerc nedeterminat de persoane. Legislația în vigoare de asemenea definește aceste noțiuni.
În conformitate cu art.1 al Legii cu privire la publicitate, nr.1227-ХIII din 27.06.1997[1] se consideră publicitate (reclamă), informația publică despre persoane, mărfuri (lucrări, servicii), idei sau inițiative (informație publicitară, material publicitar) menită să suscite și să susțină interesul public față de acestea, să contribuie la comercializarea lor și să ridice prestigiul producătorului. Deci, în conținutul legal, alături de termenul "publicitate" se folosește și termenul "reclamă", între ei punându-se semnul egalității.
În literatura de specialitate predomină mai multe opinii, conform cărora aceste două noțiuni se consideră identice. Se pune întrebarea nu numai despre principiul ședințelor publice ale instanțelor de judecată, dar și despre accesul la informația despre activitatea acestor instanțe, modul de acțiuni, timpul accesului la informație etc. [19].
Legislația în vigoare la fel pune semnul egalității intre aceste noțiuni. Astfel, în art.1 al Acordului privind colaborarea statelor-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul reglementării activității de reclamă din 19.12.2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004, [4] reclama este informația răspândită sub toate formele, cu ajutorul mijloacelor de informare privind persoanele fizice și juridice, mărfurile, ideile și inițiativele, care este destinată unui număr nedefinit de consumatori și este chemată să formeze sau să susțină interesul față de persoana fizică sau juridică, marfă, idei și inițiativă și de a contribui la valorificarea mărfii, ideilor și inițiativelor.
Țările membre ale Uniunii Europene cheltuiesc anual cu publicitatea aproximativ 45,4 miliarde ECU. Pe măsură ce recesiunea se apropie de sfârșit și economiile naționale ale țărilor membre se înviorează, se prognozează o creștere a cheltuielilor cu publicitatea în majoritatea țărilor Uniunii Europene. Sponsorii, cei care susțin financiar acțiunile de publicitate, rămân precauți în privința utilizării optime a bugetului de publicitate, astfel încât să fie atinse obiectivele de comunicare propuse. Organizațiile se ocupă de publicitate în diverse moduri. În cadrul firmelor mici și mijlocii de aceasta se poate ocupa cineva din compartimentul comercial sau de marketing. În marile companii pot exista compartimente specializate, care să aibă drept atribuții stabilirea bugetului publicitar, colaborarea cu agenții de profil și derularea de acțiuni de publicitate prin poștă, expoziții cu vânzare și alte forme de care nu se ocupă agențiile respective.
Avantajele publicității în RM
Majoritatea agenților economici, fie ei mici sau mari, înclină să apeleze la agenții de publicitate pentru că acestea oferă câteva avantaje:
• Au specialiști care pot desfășura activități specifice (cercetare, muncă de creație) în condiții mai bune decât personalul firmei.
• Vin cu un punct de vedere obiectiv în privința rezolvării problemelor unei firme, dar și cu ani de experiență câștigată din colaborarea cu diverși clienți ce s-au aflat în situații diferite.
• Au o putere de cumpărare a spațiului de publicitate mai mare decât cea a unei firme. De asemenea, ele beneficiază de o reducere de preț, ceea ce face ca și cheltuielile firmei să fie mai mici.
• Clientul poate renunța oricând la serviciile agenției sale. O agenție va depune toate eforturile pentru a oferi servicii foarte bune și a-l determina pe client să mai apeleze la ea.
În Republica Moldova, legislația cu privire la publicitate include Constituția Republicii Moldova, legile și hotărârile Parlamentului, tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, decretele Președintelui Republicii Moldova, hotărârile și ordonanțele Guvernului și alte acte normative adoptate în conformitate cu acestea.
1. În conformitate cu art.34 al Constituției Republicii Moldova, în tara noastră este recunoscut dreptul la informație. Astfel, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională. Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii.
2. Legea cu privire Ia publicitate, nr.1227-XIII din 27.06.97, fiind una de bază, stabilește principiile generale ale activității în domeniul publicității în Republica Moldova și reglementează relațiile ce apar în procesul de producere, amplasare și difuzare a publicității. Articolul 3 prevede sfera de aplicare a legii – teritorială și asupra persoanelor. Astfel, prezenta lege se aplică pe teritoriul Republicii Moldova în toate sferele de activitate în domeniul publicității, cu excepția publicității politice și informațiilor ce nu țin de activitatea de întreprinzător. Sub incidența prezentei legi cad persoanele fizice și juridice, inclusiv cele străine, și apatrizii ce desfășoară activitate de publicitate pe teritoriul Republicii Moldova.
3. Un al act normativ ce reglementează relațiile de publicitate este Acordul privind colaborarea statelor-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul reglementării activității de reclamă din 19 decembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004. Guvernele statelor semnatare ale prezentului Acord, denumite în continuare "Părți", au ținut cont de necesitatea activizării relațiilor comerciale dintre statele-membre ale CSI și au luat în considerație importanța reclamei ca mijloc al liberului schimb de informație dintre vânzător și consumator, ce contribuie la extinderea și circulația mărfii, lucrărilor și serviciilor peste hotare, reieșind din sarcinile asigurării realizării Contractului privind înfăptuirea unei politici antimonopol coordonate în cadrul CSI, din 25 ianuarie 2000 și Acordului privind principiile de bază ale colaborării statelor-membre ale CSI în domeniul respectării drepturilor consumatorilor, din 25 ianuarie 2000. Totodată, au recunoscut responsabilitatea față de societate și consumator ce reiese din veridicitatea reclamei, luând în considerație specificul pieței de reclamă și tradițiile cultural-istorice ale Părților, având intenția de a contribui la dezvoltarea ulterioară a activității de reclamă în cadrul Comunității Statelor Independente.
4. Legea cu privire la protecția consumatorilor, nr.105 din 13.03.2003, este actul normativ de care trebuie să se țină cont la desfășurarea activității de publicitate.
5. Este important ca realizarea activității de publicitate să se efectueze în conformitate cu normele Codului civil al Republicii Moldova, care conține prevederi legale privind actele juridice și contractele. După aceleași criterii sunt reglementate relațiile de publicitate și în alte state. În Federația Rusă sunt adoptate acte normative ce reglementează publicitatea.
Spre deosebire de alte relații sociale, la relațiile de publicitate participă mai multe subiecte, care se împart în agenți de publicitate și consumatori de publicitate. Astfel, în conformitate cu art.5 al Legii nr.1227:
1. Agenți (furnizori, producători, difuzori) de publicitate sunt persoanele fizice și juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, care, prin metode artistice, tehnice sau psihologice, prezintă public, în modul stabilit informația publicitară despre mărfuri (servicii) în scopul formării cererii și comercializării lor eficiente: – furnizor de publicitate – persoana ce constituie sursa sau obiectul informației publicitare destinate producerii, plasării și difuzării ulterioare a publicității; – producător de publicitate – persoana care conferă informației publicitare forma necesară difuzării; – difuzor de publicitate – persoana care asigură plasarea și difuzarea publicității (informației publicitare) prin orice mijloc de informare; – consumator de publicitate – beneficiarul publicității (informației publicitare).
Agenții de publicitate (furnizorii, producătorii, difuzorii) dispun atât de drepturi, cât și de obligații. Agenții de publicitate sunt obligați să păstreze în original sau în copii întreg materialul publicitar, inclusiv modificările operate ulterior, pe parcursul unui an din ziua ultimei difuzări a publicității, cu excepția înregistrărilor video și audio ce urmează a fi păstrate timp de o lună din ziua ultimei emisiuni. Articolul 25 al Legii nr.1227 prevede că producătorul și difuzorul de publicitate au dreptul să solicite, iar furnizorul de publicitate este obligat să confirme documentar veridicitatea informației publicitare.
În cazul în care activitatea furnizorului de publicitate e pasibilă licențierii, la publicitatea mărfi i corespunzătoare, precum și a însuși furnizorului de publicitate, ultimul este obligat să prezinte, iar producătorul de publicitate și difuzorul de publicitate să solicite prezentarea licenței respective sau a copiei acesteia, autentificate în modul stabilit.
Obligațiile agenților de publicitate sunt stabilite expres în art.26 al Legii nr.1227, care prevede obligația de informare despre circumstanțele care pot duce Ia încălcarea legislației cu privire la publicitate. Producătorul de publicitate este obligat să informeze la timp furnizorul de publicitate asupra faptului că onorarea cerințelor acestuia din urmă în ce privește producerea publicității poate duce la încălcarea legislației cu privire la publicitate.
În cazul în care furnizorul de publicitate, în pofida preîntâmpinărilor întemeiate făcute la timp de către producătorul de publicitate, nu renunță la cerințele sale față de publicitate sau nu prezintă, la solicitarea producătorului de publicitate, confirmarea documentară a autenticității informației destinate publicității, sau nu înlătură alte circumstanțe care pot face publicitatea neadecvată, producătorul de publicitate e în drept să rezilieze, în modul stabilit, contractul și să ceară compensarea integrală a pierderilor, dacă contractul nu prevede altfel.
Unele obligații se referă la comportamentul agenților de publicitate. Agenții de publicitate sunt obligați, la solicitarea organului de stat care exercită reglementarea antimonopolistă, să prezinte, în termenul stabilit, documentele autentice, explicațiile orale sau scrise, înregistrările video și audio, precum și alte informații necesare organului menționat pentru a-și exercita împuternicirile prevăzute la art.27 al Legii nr.1227.
CAPITOLUL 2. ANALIZA INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Analiza principiilor de organizare și a problmelor publicității în Republica Moldova
La momentul actual, în Republica Moldova, în procesul conceperii unei acțiuni de publicitate, agențiile care prestează servicii de publicitate, trebuie să țină cont și să se respecte trei principii de importanță majoră pentru reușita ei, și anume:
Principiul selecției argumentelor, în virtutea căruia efectul unei acțiuni de publicitate este condiționat de alegerea acelei caracteristici a produsului sau serviciului care se estimează ca fiind cea mai frapantă, cea mai convingătoare, cea mai memorabilă și, în același timp, susceptibilă de a declanșa actul de cumpărare. Acest principiu pornește de la faptul că orice produs sau serviciu posedă o serie de caracteristici, mai mult sau mai puțin importante, care pot servi drept argumente într-o acțiune publicitară.
Principiul convergenței mijloacelor, care impune combinarea armonioasă a tuturor mijloacelor posibile pentru a asigura cea mai bună punere în valoare a argumentului publicitar în prealabil selectat și convergența deplină a acțiunii tuturor mijloacelor în scopul stabilit. În acest context, este necesar ca modalitățile de expunere a argumentului publicitar ales să fie adaptate atât fiecărui mijloc în parte, cât și publicului vizat de acțiunea publicitară.
Principiul uniformității publicității, care pornește, pe de o parte, de la ideea că publicitatea, în oricare din formele ei, nu poate fi adaptată la specificul și personalitatea fiecărui consumator potențial, iar pe de altă parte, de la faptul că piața unui produs, a unui serviciu, a unei firme etc. este formată atât din consumatori tipici, cât și dintr-un număr de consumatori atipici, în consecință, acțiunea de publicitate trebuie concepută în așa fel încât să acționeze asupra categoriilor de consumatori tipici, neglijând categoria atipicilor.
La momentul actual, încredințarea funcției publicității unei agenții specializate are însă și câteva probleme:
• Pierderea controlului total asupra activității respective.
• Reducerea flexibilității publicității.
• Apariția unor conflicte în momentul în care agenția își impune metodele de lucru.
• Incapacitatea clientului de a exercita un control sau o coordonare mai mare asupra publicității.
• Creșterea costurilor pe produs prin cheltuielile cu publicitatea. În ciuda potențialelor probleme, majoritatea firmelor consideră că utilizarea serviciilor agențiilor specializate le avantajează.
Problemele utilizării publicității prin intermediul ziarelor constituie: ponderea foarte mare a materialelor publicitare în totalul materialelor publicate face ca puține reclame să fie citite cu atenție și până la capăt; foarte puțini tineri citesc ziarele. Vîrsta medie a celor care citesc ziarele este cam 45 de ani; calitatea scăzută a imaginilor. Din acest punct de vedere lucrurile au mai evoluat însă pe ansamblu calitatea tipăririi nu permite utilizarea unor imagini deosebite; utilizarea culorilor este limitată și foarte scumpă.
Ca și în cazul revistelor, în prezent există o mare varietate de tipuri de ziare, impunânduse o selecție atentă a acestora. Fiecare dintre aceste tipuri de ziare prezintă avantaje și dezavantaje de care trebuie să se țină cont în procesul alegerii vehiculelor ce vor fi utilizate, alegerea trebuind să fie făcută în funcție de obiectivele propuse. O importanță deosebită o are tirajul ziarelor, numărul de exemplare vândute și, mai ales, numărul cititorilor. Un exemplar este citit de regulă de mai multe persoane, ceea ce face ca numărul total al celor care au oportunitatea de a recepționa mesajul să fie mai mare ca numărul de exemplare vândute. Tirajul ziarelor și numărul de exemplare vândute sunt certificate de către organisme independente. Numărul celor care citesc un exemplar al ziarului este determinat prin cercetări de marketing realizate pe eșantioane reprezentative de către întreprinderi de specialitate (în Republica Moldova de exemplu astfel de cercetări sunt realizate de asemenea întreprinderi cum ar fi IMAS și A.C. Nielsen).
Problemele utilizării publicității prin intermediul revistelor: materialele publicitare trebuie puse la dispoziția editurii cu o perioadă destul de mare de timp înainte de apariția revistei ceea ce face ca investitorul să nu poată reacționa rapid la modificările de pe piață; deși se adresează unui public bine definit, de cele mai multe ori o revista nu este citită de majoritatea celor care alcătuiesc segmentul țintă din cauza prețului ridicat.
În prezent, există o mare varietate de tipuri de reviste, ceea ce impune o atentă selecție a tipurilor de reviste ce vor fi utilizate. Fiecare dintre aceste tipuri de reviste prezintă avantaje și dezavantaje de care o agenție de publicitate trebuie să țină cont în procesul alegerii vehiculelor ce vor fi utilizate, alegerea trebuind să fie făcută în funcție de obiectivele propuse. Poziția anunțului publicitar în cadrul revistei, de asemenea are o importanță deosebită. Amplasarea sa alături de articole al căror conținut este apropiat de domeniul investitorului este mai eficientă. În cazul revistelor creșterea reach-ului se poate realiza prin: înserarea anunțului publicitar în mai multe numere succesive ale aceleiași reviste; înserarea anunțului publicitar în același număr al mai multor reviste; citirea unui exemplar al revistei de către mai mulți oameni. Iar creșterea frecvenței se poate realiza prin: inserarea reclamei în mai multe numere successive ale aceleiași reviste; inserarea reclamei de mai multe ori în cadrul aceluiași număr al revistei;etc.
Problemele utilizării publicității prin intermediul televiziunii le constituie: costul deosebit de ridicat al acestui tip de publicitate; costurile înregistrează o tendința crescătoare, în condițiile în care audienta la momentul difuzării materialelor publicitare este în scădere; odată cu inventarea telecomenzii și-a făcut apariția fenomenul de "zipping" (navigare), fenomen ce constă în schimbarea postului pe perioada difuzării materialului publicitar; difuzarea unui număr mare de materiale publicitare determina reducerea eficacității acestora. Consumatorul este bombardat cu un număr mare de reclame ceea ce il determina să nu mai acorde o atenție ridicată acestora; mesajul transmis prin intermediul televiziunii este perisabil, daca nu este repetat are toate șansele sa fie uitat de consumator; existența unui număr mare de posturi de televiziune a determinat o creștere a concurenței între acestea, ceea ce a determinat a scădere a auditorului.
Managementul marketingului a fost marcat de apariția unei noi modalități de măsurare a numărului de persoane care vizualizează TV. Astfel, numărul gospodăriilor care urmăresc un anumit program de televiziune se poate determina prin utilizarea unor aparate denumite “people meter”, aparate amplasate în gospodării ce alcătuiesc un eșantion reprezentativ pentru populația analizată și care înregistrează automat ziua și ora la care au fost accesate canalele de televiziune.
Datorită faptului că datele oferite sunt limitate, neexistând nici o informație legată de numărul celor care au urmărit programele, people meter-ele sunt utilizate în combinație cu un alt instrument – jurnalul. În cadrul acestuia este înregistrat numărul celor care urmăresc programele, precum și informații legate de caracteristicile demografice ale acestora. Jurnalul poate fi folosit și singur, fără people meter.
Problemele utilizării publicității prin intermediul radioului:- mulți ascultători folosesc radioul ca pe un zgomot de fond, neacordându-i prea mare atenție;- datorită faptului ca îi lipsește componenta vizuală, de multe ori impactul este mai redus decât în cazul utilizării altor mijloace de publicitate; -cele mai multe posturi radio au o audiență scăzută ceea ce face ca pentru a transmite mesajul la un număr cît mai mare de consumatori sa fie necesară repetarea îndelungată a acestuia; etc.
Numărul și caracteristicile celor care asculta programele de radio se determină prin intermediul jurnalelor completate de persoane care alcătuiesc un eșantion reprezentativ pentru populația cercetată. Se consideră că o persoană a ascultat o emisiune a unui post de radio daca a ascultat cel puțin 5 minute.
2.2. Locul și rolul publicității în ’’Tgltranscompany’’ SRL în contextul pieții serviciilor publicitare autohtone
Prezentînd în cadrul acestui paragraf aspectul constitutiv și particularitățile caracteritice ale întreprinderii ‘’Tgltranscompany’’ SRL, vom începe cu faptul că statutul și regulamentul de funcționare a întreprinderii este elaborat în conformitate cu prevederile Legii Republicii Moldova "Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi", "Regulamentul Societăților economice din Republica Moldova" aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 500 din 10.09.1991 și Contractului de constituire al ‘’TGLTRANSCOMPANY’’ SRL.
Denumirea completă a firmei este Societatea cu Răspundere Limitată ‘’Tgltranscompany’’ SRL iar denumirea prescurtată: ‘’Tgltranscompany’’ SRL. Sediul Societății: Mun.Chișinău, str.Stefan cel Mare, 202, et.6, filiala companiei Coreiene Taewoong Logistics.
După forma sa organizatorico-juridică Societatea este societate cu răspundere limitată. Societatea poartă răspundere pentru obligațiile sale numai in limitele patrimoniului său. Societatea nu poartă răspundere pentru obligațiile Asociatului. Asociatul Societății poartă răspundere pentru obligațiile Societății numai in limitele cotelor lor depuse la capitalul social. Asociatul, care nu și-a depus integral cotele, poartă răspundere pentru obligațiile Societății și cu partea nedepusă a cotelor respective. Societatea obține drepturile de persoană juridică din dată înregistrării de stat în modul stabilit. Societatea dispune de bilanț autonom și conturi în bănci, are ștampilă cu denumirea sa și imaginea emblemei.
Vorbind despre scopul și sferele de activitate ale ‘’Tgltranscompany’’ SRL, vom spune că societatea se creează pentru desfășurarea activității orientate spre obținerea benificiului. Pentru a-și realiza sarcinile asumate ‘’Tgltranscompany’’ SRL va desfășura următoarele genuri de activitate:
Transportul de mărfuri la nivel național și internațional;
În continuare vom menționa că cotele de participare (aporturile) ale Asociaților-fondatori sînt transmise Taewoong Logistics în termenii prevăzuți de Contractul de constituire a Societății, iar persoanele, care devin membri cu cote de participare după crearea Societății, le depun în modul stabilit de adunarea generală a Societății.
Capitalul social poate fi completat pe contul beneficiului restant la dispoziția Societății după achitarea plăților în buget noilor cote de participare. Capitalul social poate fi micșorat pe contul:
micșorării valorii certificatelor de cotă;
răscumpărării de către Societate a certificatului de cotă a Asociatului retras din componenta ei, cu anularea ulterioară a acestui certificat.
În continuare vom menționa că Taewoong Logistics creează fondul de rezervă în mărimea de 15% din Capitalul social. Fondul de rezervă se creează prin prelevări anuale din beneficiu până se atinge cuantumul prevăzut. Mărimea prelevărilor anuale este stabilită de către adunarea generală a Asociaților, dar nu poate constitui mai puțin de 5% din suma beneficiului net. Asociații pot depune cote suplimentare la aport pentru acoperirea pierderiior suportate de Societate sau în cazul în care temporar sînt necesare asemenea cote. Cota suplimentară nu majorează aportul Asociatului la Capitalul social. Plata cotelor suplimentare se efectuează proporțional cu aporturile la Capitalul social. Decizia privind depunerea cotelor suplimentare și valoarea acestora este adoptată de adunarea generală prin votul unanim a Asociaților; cu privire la modul și termenele de depunere cu majoritatea de 3/4 din voturile Asociaților.
Organele de conducere ale Taewoong Logistics sunt:
Adunarea generală al Asociaților;
Directorul;
Comisia de cenzori sau cenzorul, numit in continuare "Cenzor".
Vorbind inițial despre adunarea generală, vom spune că de competența ei sunt următoarele atribuții:
modificarea Statutului, majorarea sau diminuarea Capitalului social;
aprobarea raportului și bilanțului anual, repartizarea beneficiului;
alegerea și revocarea Directorului;
alegerea și revocarea Cenzorului;
aprobarea modului de remunerare a muncii și a salariilor tarifare ale Directorului și Cenzorului;
excluderea Asociatului din Societate;
aprobarea contractelor, încheiate pe sume ce depășesc de 1/4 ori Capitalul social, precum și a contractelor încheiate între Societate și Asociații ei;
aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a Directorului și Cenzorului;
organizarea și lichidarea Societății.
La aprobarea deciziilor în cadrul adunării generale sau fără convocarea adunării generale Asociații posedă numărul de voturi proporțional cu valoarea certificatelor de cotă, conform principiului: "un procent din Capitalul social – un vot". Deciziile în orice probleme se adoptă cu majoritatea simplă de voturi, cu excepția problemelor expuse în subpunctele 1,2,6,9 ale punctului 6.1. Pentru adoptarea deciziei privind aceste probleme se cere o majoritate de 3/4 din numărul total de voturi al Asociaților. Dacă numărul Asociaților e mai mic de 3 și aporturile acestora sînt egale, problema va fi adoptată numai cu acordul tuturor Asociaților Societății.
Adunările pot fi anuale și extraordinare. Adunările anuale se convoacă în modul stabilit de legislație. Adunarea extraordinară poate fi convocată la cererea: Directorului, dacă aceasta o cer interesele Societății în ansamblu; Cenzorului; asociaților care posedă în ansamblu mai mult de 10% de voturi. Dacă în decursul a 8 zile Directorul n-a îndeplinit cerința dată, Asociații sînt în drept să convoace singuri Adunarea.
Compania Taewoong Logistics folose;te următoarele tipuri de publicitate:
Publicitatea de convingere. Una dintre formele necesare în economia de piață concurențială este publicitatea de convingere, care devine tot mai importantă pe măsură ce concurența se intensifică. În această situație, obiectivul firmei care se ocupă cu un acest gen de servicii este acela de a crea o cerere selectivă. De pildă, când aparatele cu CD au fost acceptate de marea masă a consumatorilor,Sony a încercat să-i convingă pe aceștia că marca sa oferea cel mai bun raport calitate-preț. Publicitatea de convingere s-a transformat parțial în publicitate comparativă, prin care o firmă își compară direct sau indirect produsul cu unul sau mai multe produse ale altor firme.
Publicitatea de reamintire. O altă formă necesară a publicității este publicitatea de reamintire, care este importantă pentru produsele ajunse în etapa de maturitate, pentru că ea menține interesul consumatorilor față de produs. Reclamele costisitoare difuzate, de exemplu, privind Berea Chișinău Ia televiziune au scopul de a reaminti oamenilor despre existența sa, nu doar de a-i informa sau convinge.
Pentru realizarea publicității se folosesc diferite forme care sunt reglementate de legislația în vigoare a Republicii Moldova. Astfel, deosebim: publicitatea Ia radio și televiziune; publicitatea în presa periodica; publicitatea în serviciile cinematografice, video, informaționale, precum și cu folosirea rețelelor telefonice, telegrafice, telex; publicitatea exterioară – amenajarea locurilor de comerț și de prestări de servicii; publicitatea pe mijloacele de transport și pe trimiterile poștale; publicitatea socială.
Una dintre cele mai frecvente și efective este publicitatea la radio și televiziune. Televiziunea apare încă din anii '40, însă din cauza prețurilor ridicate la televizoare și a numărului redus de canale TV, ea nu s-a impus imediat. 10 ani mai târziu însă, televiziunea surclasase deja radioul. Tonul publicității de asemenea s-a schimbat. Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat, ci se încerca și crearea imaginii sale.
O altă modalitate de realizare a publicității în contextual promovării produselor ‘’Tgltranscompany’’ SRL, este publicitatea în presa periodică. În conformitate cu art.14 al Legii citate, publicitatea în publicațiile periodice finanțate de la bugetul de stat, altele decât cele specializate în informații și materiale cu caracter publicitar, nu trebuie să depășească 30% din volumul unui număr al ediției. Articolul 15 al Legii nr.1227 prevede posibilitatea realizării publicității în serviciile cinematografice, video, informaționale, precum și cu folosirea rețelelor telefonice, telegrafice, telex.
Difuzarea operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice, cu excepția serialelor, emisiunilor de divertisment și documentarelor, ce au o durată mai mare de 45 de minute, poate fi întreruptă o singură dată după fiecare perioadă de 45 de minute. O nouă întrerupere este permisă dacă durata programului este cu cel puțin 20 de minute mai mare decât două sau mai multe perioade complete de 45 de minute. Informația publicitară prin telefon poate fi oferită numai după comunicarea datelor solicitate de abonat. Informația publicitară în cadrul serviciilor informaționale contra plată prin telefon, rețele computerizate și de altă natură se oferă abonatului numai cu acordul acestuia. Costul unei atare informații nu se include în costul informațiilor solicitate de abonat.
Utilizarea pentru difuzarea publicității a liniilor telefonice gratuite ale poliției, ale serviciilor de urgență medicală și de pompieri, ale altor linii de ajutor urgent este interzisă. Publicitatea prin telex, teletaip, prin mijloace de telecomunicație prin facsimil și prin alte telecomunicații electronice este interzisă, cu excepția cazului în care se face o solicitare specială.
Publicitatea exterioară. Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afișe, panouri, standuri, instalații și construcții (situate separat sau pe pereții și acoperișurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase, tablouri suspendate electromecanice și electronice, alte mijloace tehnice.
În final vom menționa că în luna martie 2015, avand ca scop aflarea rolului publicității asupra deciziei de cumpărare la nivelul angajaților ‘’Tgltranscompany’’ SRL, am efectuat un sondaj în cadrul companiei ‘’Tgltranscompany’’ SRL, unde au fost chestionați angajații. Astfel, am obținut următorul tablou.
Influențează publicitatea aszupra deciziei de cumpărare?
Da
Nu
Companiile internaționale.
Fig.2.1. Influența publicitatară aszupra deciziei de cumpărare elaborat de autor
Rezultatele primei forme de întrebări adresată celor 101 cumpărători au arătat că ponderea celor asupra cărora influențează publicitatea este de 91 % în raportul cu cei asupra cărora nu influențează, fiind de 9 %.
2. Dacă DA, de câte ori ai sesizat această influență?
a. Niciodată
b. De 2- 3 ori pe săptămână
c. Zilnic sau aproape zilnic
Fig.2.2. Influența publicitații elaborat de autor
3. Ai producători preferați de publicitate? Dacă DA, care?
Alți producători
Fig.2.3. Producători preferați de publicitate [elaborat de autor]
4. În familia ta se agrează publicitatea?
a) Zilnic
b) De 2-3 ori pe săptămână
c) Numai la ocazii speciale
Niciodată
Fig.2.4. Agrearea publicitații în familie elaborat de autor
2.3. Experiența dezvoltării industriei publicității în SUA, Europa, Japonia
După cum era ușor de anticipat, principalele zone care se detașează, printr-un volum însemnat de investiții, sunt cele caracterizate de un nivel ridicat al dezvoltării economice. America de Nord, Europa de Vest și Asia-Pacific dețin ponderile cele mai ridicate în această privință, iar sumele absolute investite în această industrie reflectă acel potențial economic mai sus menționat. Împreună, aceste trei zone au atras și se presupune că vor atrage, în această perioadă de cinci ani (2007-2011), peste 90% din investițiile făcute în publicitate, iar volumul brut al acestora depășește cu mult nivelul înregistrat în celelalte regiuni. America de Nord se detașează din acest grup fruntaș prin ponderea medie de aproape 45% din totalul cheltuielile realizate pe cei cinci ani la nivel internațional, și, de asemenea, cu un volum impresionant, de ordinul miliardelor USD, al cheltuielilor realizate.
În general, investițiile în publicitate din piețele în curs de dezvoltare continuă să crească cu mult mai rapid decât cele dezvoltate, susținute de creșterea economică mai pronunțată. Este preconizată creșterea Americii de Nord cu o medie de 3,3% pe an între 2010 și 2015, iar a Europei de Vest cu 2,8%. Criza de datorii constantă a Zonei Euro periferice a deteriorat încrederea advertiserilor în perspectivele de creștere pe termen lung ale Europei de Vest. [22]
La fel, vom menționa în continuare că potrivit analiștilor, 2012 va fi un an de creștere pe plan mondial pentru că va beneficia de desfășurarea Jocurilor Olimpice din Marea Britanie, Campionatul European de Fotbal din Polonia & Ucraina și de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Rata de creștere va fi totodată amplificată de revenirea Japoniei după cutremurul din martie, care a perturbat în mod sever media și publicitatea anul acesta. Se estimează că efectul acestor evenimente va aduce în 2012 un consum adițional global de 6,2 miliarde $ pieței de publicitate, iar revenirea Japoniei un altul de 0,8 miliarde $.
Analiștii se așteaptă ca Japonia să crească cu o medie de doar 1,1% pe an, după o cădere masivă în 2011, urmată de o recuperare a terenului pierdut în următorii doi ani. În mod contrastant, se estimează evoluția Americii Latine cu 7,1% pe an între 2010 și 2015, a Asiei Pacific (cu excluderea Japoniei) cu 10,1%, iar a Europei Centrale și de Est cu 10,4%. Pe acest ultim eșalon, creșterea va fi de 8,9% în 2011 și de 11,1% în 2012.
O excepție a acestei creșteri este înregistrată de Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde turbulențele din sfera politicului au dislocat producția și distribuția media și i-au făcut pe advertiseri prudenți la atragerea atenției negative.
Per total, este preconizat că piețele în curs de dezvoltare – aici fiind incluse toate piețele aflate în afara Americii de Nord, Europei de Vest și Japoniei – își vor crește cota din piața globala de la 31% în 2010 la 34.9% în 2015.
China este la momentul actual cea de-a treia piață de publicitate a lumii, ajungând din urmă Japonia plasată pe locul 2. În 2005, China reprezenta 23% din proporțiile Japoniei, în 2010 ajunsese la 57%, iar în 2015 preconizăm a atinge cota de 82%. Brazilia, pe locul 6, este mult mai aproape de Marea Britanie: 81% din volumul Marii Britanii în 2010, urmând să ajungă la 89% în 2015. Rusia, care în 2010 se situa pe locul 13, se va plasa pe locul 10 în 2015.
În continuare vom menționa că în condițiile crizei financiare mondiale, în mai multe țări, un impact important a fost simțit și în sfera serviciilor publicitare. De exemplu, în România, o dată cu scăderea vânzărilor, sau mai bine spus, odată cu micșorarea ratelor de creștere, multe companii au început reducerea costurilor. Una dintre primele victime ale acestui proces este bugetul de marketing. La mijlocul anului 2009, cheltuielile de publicitate înregistrate de producătorii de bere a scăzut cu două treimi. Un sondaj recent administrat în rândul membrilor Uniunii Agențiilor de Publicitate din România arată o scădere cu 5 – 10% a bugetelor de marketing pentru 2010. Acest rezultat este în conformitate cu rezultatele studiilor întreprinse în SUA. Aceste studii arată o corelație de 1 la 3 între scăderea PIB și micșorarea cheltuielilor de publicitate (o scădere a PIB cu 1 % conduce la o scădere de 3% a cheltuielilor de publicitate). Pare mai ușor pentru companii și e de înțeles să reducă bugetele de marketing decât să treacă la disponibilizarea angajaților sau la încheierea unor combinații piață –produs (PMC) neprofitabile. Deși efectele acestei strategii sunt benefice pe termen scurt, datorită reducerii costurilor, pe termen mediu și lung, ea poate devein periculoasă, conducând la scăderea cotei de piață, a puterii brandului și, implicit, a vânzărilor.
Un clasament al investițiilor în serviciile publicitare la nivel mondial, efectuat de către Compania Nielsen Media Research ne arată că în 2010 față de 2009 au fost semnalate reduceri.
După cum ne-am referit, cheltuielile pentru servicii publicitare, dar și de marketing în general pe motoarele de căutare au evoluat cu 14,9% în 2009, la 12,3 miliarde de dolari SUA. Investițiile on-line au continuat, în 2009, să fie o investiție solidă pentru advertiseri, piața publicitara cunoscând o creștere a utilizării reclamelor multiculturale, în timp ce media tradiționale și-au continuat declinul, potrivit mai multor analiști în domeniu.
În același context, mai mulți analiști americani au constatat că cheltuielile pentru reclame video on-line au evoluat în direcție contrară crizei economice, urmând în continuare să crească cu 45%, ajungând la circa 850 de milioane de dolari în Statele Unite. Acest pronostic are drept argumente că aceasta creștere este sprijinita de evoluția numărului de conținuturi video profesioniste publicate on-line, provenite în special de la rețelele TV, care creează o bază viabila pentru marketerii diverselor branduri. În plus deși majoritatea advertiserilor își majorează cu atenție bugetele, ei au nevoie în continuare sa ajungă la audiențele on-line și să aibă un impact asupra lor cu mesajele transmise.
De asemenea, constatăm, că cheltuielile pentru marketing pe motoarele de căutare vor evolua cu 14,9% în următorii ani la circa 12,3 miliarde de dolari, ceea ce demonstrează ca marketingul, inclusiv și publicitatea electroni, că pe motoarele de căutare nu este afectat de recesiune, ci rezistent la aceasta. Motivele ar fi ca acțiunile pe motoarele de căutare sunt măsurabile, ceea ce garantează păstrarea sau majorarea bugetelor alocate, în condițiile în care advertiserii caută modalități sigure și eficiente pentru a combate temerile generate de criza economică.
În continuare vom menționa că la momentul actual, tot mai mult și mai mult se impune piața internațională de publicitate on-line. Aproximativ 240 milioane de oameni din toata lumea au acces la World Wide Web (www). Indiferent de obiectul de activitate in care se afla cineva, nu se pot ignora 240 milioane de oameni. Pentru ca cineva sa faca parte din aceasta comunitate si pentru a arăta că este interesat să ofere produsele și serviciile sale, trebuie să se afle pe Internet pentru ei.
Recent, odată cu cresterea accesibilității la Internet, EC (electronic commerce) a captat interesul consumatorilor individuali și al societatilor comerciale de orice mărime și preocupări. În sensul dat, revoluția e-Business se desfășoară acum și aici (adică oriunde pe întregul glob); întreaga lume este conectată; multe dintre firmele mici pot deveni liderii de mâine ai pieței globale; întreaga lume va beneficia de orice cuvânt care are adăugat un e. Domeniul marelui „e” este atât de vast și atât de schimbător, încât informațiile care se vehiculează despre el devin premiate de la o zi la alta [12, p. 12]. Apare o nouă economie căreia i se atribuie diferite nume, în încercarea de a fi surprins generatorul schimbării: economie digitală, economie „conectată”, economie a informației, economie Internet.
R. Clarke consideră electronice orice afaceri efectuate cu ajutorul mijloacelor electronice. În acest sens la afaceri electronice se referă asemenea activități ca: comerțul electronic, instruirea la distanță, bibliotecile virtuale, muzeele virtuale, excursiile virtuale ș. a.
Afacere electronică, conform Census Bureau al SUA, este orice proces efectuat de o organizație de afaceri (unitate economică forprofit, guvernamentală sau nonprofit) prin rețele mediate de calculator. La asemenea procese se referă procesele de afaceri orientate spre fabricație (comandă, procurare, stocare, procesare a plăților și alte interacțiuni electronice cu furnizorii, gestionare a fabricației), consumatori (marketing, vânzări electronice, procesare a comenzilor și a plăților consumatorilor, de gestiune în domeniu) și gestionare (serviciile automatizate privind salariații, instruirea etc.).
Totodată, în rețea mediată de calculator se consideră ansamblul dispozitivelor interconectate electronic care comunică interactiv prin intermediul unei rețele de canale. Pot fi interconectate diverse dispozitive electronice, inclusiv: calculatoare; telefoane mobile cu facilități de acces la Internet, asistenți informatici personali, web TV. Totuși, nu se prevede, posibilitatea folosirii în calitate de unități de acces a dispozitivelor neelectronice, cum ar fi aparatele de telefon ordinare ș. a. Deși este cunoscut că în sistemele cu recunoaștere a vocii, ca dispozitive de intrare/ieșire a informației pot fi folosite și telefoanele ordinare. Mai mult ca atât, telefoanele ordinare chiar se folosesc, de exemplu, pentru procurări electronice prin sisteme telefonice interactive (sistemul 1-900 în SUA ș. a.).
În continuare vom menționa că E-business se traduce în limba română prin "afacere electronică" și se referă la organizarea tranzacțiilor, comunicațiilor și informațiilor, precum și la planificarea și controlul unei afaceri, folosind întregul potențial al tehnologiei informației. Termenul de "e-business" a fost utilizat pentru prima dată de IBM pentru a defini utilizarea tehnologiilor Internet pentru îmbunătățirea și transformarea proceselor cheie dintr-o afacere. În definișia dată de IBM, e-business reprezintă o modalitate de "acces securizat, flexibil și integrat pentru desfășurarea diferitelor afaceri prin combinarea proceselor și sistemelor care execută operații de bază ale afacerilor cu cele ce fac posibilă găsirea informațiilor pe Internet".
E-business reprezintă un nou mod de a face afaceri, un nou mod de a folosi tehnologia și un nou mod de creea companii [9, p. 55]. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că internetul a revoluționat lumea afacerilor care este în permanență schimbare încercând să se adapteze la nevoile pieței digitale. În condițiile în care Internetul a devenit parte integrantă din societatea statelor dezvoltate, acest mediu nou nu putea să scape atenției comercianților. Creat inițial pentru schimbul de informații și pentru poșta electronică, el a devenit cel mai dinamic mediu de afaceri.
Cele mai importante avantaje ale dezvoltării unei afaceri electronice sunt:
Oportunitatea de a vinde și de a face cunoscute propriile produse la nivel global.
Comunicarea cu furnizorii și clienții firmei implică un nivel redus al costurilor și este mult mai eficientă.
Pentru a începe o afacere online de succes, comparativ cu o afacere tradițională, ai nevoie de o investiție minimă.
E-business reprezintă mai degrabă o strategie în ceea ce privește modul de a face afaceri, cea mai importantă componentă a sa fiind e-commerce (comerțul electronic). Comerțul online (e-commerce) reprezintă vânzarea de produse și/sau servicii prin intermediul internetului. Nu trebuie înțeles că afacerile online se limitează doar la vânzarea diverselor produse și/sau servicii cu ajutorul internetului. O afacere electronică înseamnă mult mai mult. Presupune menținerea contactelor cu furnizorii, cu posibilii parteneri de afaceri, dar și cu clienții, promovarea produselor și/sau serviciilor oferite etc., toate folosind mijloacele electronice, cel mai răspândit fiind poșta electronică (e-mailul).
Comerțul online reprezintă o nouă metodă de a face afaceri, fie că este vorba despre extinderea, pe internet, a unei afaceri existente sau de începere a unei afaceri doar în mediul virtual. Acest tip de afacere atrage din ce în ce mai mulți adepți, foarte mulți constientizând faptul că acesta este comerțul viitorului.
Deși comerțul online ca și cel offline are la bază productivitatea și profesionalismul de care trebuie să dea dovadă echipa care conduce afacerea, pe lângă acestea dezvoltarea unei afaceri prin intermediul Internetului (un e-business) presupune familiarizarea cu câteva particulăritați. Astfel în cazul comerțului electronic competiția este mult mai dură, punându-se accentul foarte mult pe inovare.
În continuare vom menționa că cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitală (DE – Digital Economy).
Odata cu creșterea exponentiala a popularității Webului – instrument primordial de utilizare a Internetului – o activitate din ce în ce mai profitabila a început să fie exploatata de catre un numar crescînd de companii: publicitatea și marketingul electronic, instrumente ce ofera posibilitati enorme la un cost minimal.
Cu mai mult de 30 milioane de utilizatori in toată lumea și o rată de creștere a numărului de utilizatori de 10-15% pe lună, activitatea de marketing pe Internet devine mult mai ușoară decit cea prin metodele clasice. Dacă se ia in considerație faptul că o campanie tipică de marketing determină o rată de răspuns de cel puțin 2%, teoretic rezultă un număr de răspunsuri pe Internet de căteva mii, cel puțin.
Din ce in ce mai multe intreprinderi – din toate sectoarele economice – încep să realizeze potentialul enorm al noului mediu de comunicatie electronica, Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de cateva milioane de "spectatori" – si potentiali clienti – marile rețele de televiziune ofera preturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de secunde; pentru a atinge o asemenea audienta, doar giganti ca IBM, Coca Cola sau Ford isi puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari. Insă prin Internet, orice companie iși poate asigura o prezenta neîntreruptă, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru prețuri incomparabil inferioare. În plus, prin aceasta prezenta permanentă, compania își asigură un serviciu de suport și informare continuu, rapid și eficace către clienți
IAB a anuntat datele pentru piata de publicitate online din SUA, 31 miliarde USD, in crestere cu 22% față de 2010. Cresterea vine din search, 27% adica $14.8 miliarde, și display, 35% adică $11.1 miliarde. Procentual cresterea cea mai mare o are mobile-ul, 149% dar doar $1.6 miliarde in timp ce publicitatea video a atins $1.8 miliarde. Google a avut în 2011 venituri totale de $37.9 miliarde din care advertisingul reprezinta $36.5 miliarde. Cam 52-54% sunt generate international ceea ce inseamna ca in SUA, Google a generat in jur de 16 miliarde USD [21].
CAPITOLUL 3. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Tendințe actuale de globalizare și impactul asupra industriei publicității în Republica Moldova
Vorbind despre tendințele actuale de globalizare și impactul asupra industriei publicității în Republica Moldova, vom spune că în noua eră a globalizării se dezvoltă intens publicitatea pe Internet. În Republica Moldova, publicitatea pe Internet este unicul sector în afacerea publicitară, care are o creștere constantă în condiții de criză. În 2009, Internetul, pentru prima dată a întrecut revistele din punct de vedere al cotei de piață, iar pe viitor va continua să-și consolideze pozițiile: conform prognozelor Zenith Optimedia, în 2010, cota sa va ajunge la 13,9%, în 2011 – 15,4%, în timp ce în 2012 – 17,1%. În Moldova, Internetul și-a început dezvoltarea intensivă din 2009.
Care este că agenții de publicitate, tot mai mult cred în eficiența publicității online, care în timpul dezvoltării sale (primul banner a apărut încă în 1994) a evoluat de la exotică la mainstream, fără de care nu se poate descurca niciun proiect de afaceri de succes. În Moldova, se observă o dinamică activă de înregistrare a numelor de domenii noi pentru utilizare corporativă. Companiile din Moldova dezvoltă în mod activ site-uri web corporative pentru afacerea lor, ceea ce demonstrează dezvoltarea intensivă a pieței de Internet.
Unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2009 a fost creșterea popularității "publicității de căutare" (contextuală) pe Internet. Astfel, creșterea mondială a pieței-SEO după indici pe 2008 și 2009 s-a ridicat la 3,5 miliarde de dolari. Avantajul publicității contextuale constă în faptul că ea este imposibil de blocat (spre deosebire de bannere și pop-up-uri), asta o face să fie atât de eficientă. Radio, televiziunea și presa scrisă nu pot atinge nivelul de targeting al publicității contextuale online. Edițiile electronice principale au evaluat imediat situația și s-au angajat să plaseze activ publicitatea contextuală pe paginile lor virtuale.
În Moldova, publicitatea contextuală este în fază incipientă. Agenții de publicitate abia încep să încerce și să învețe publicitatea contextuală. Pe piața publicitară online, publicitate contextuală oferă Google AdWords, AdServer Totul, Direct Yandex, Begun. Principalul avantaj al publicității contextuale este faptul că agenții de publicitate plătesc pentru rezultate reale. Costul publicității contextuale în Moldova este de la 0,05 USD per click. Mai multe informații despre publicitatea contextuală puteți găsi pe site-ul nostru în categoria Internet.
Redistribuirea bugetului publicități online crește brusc eficiența campaniilor de publicitate multicanal. Asociația IAB a realizat un studiul, care a permis determinarea cotei optime a internetului în cheltuielile publicitare. Conform experților, această cotă este de 10-15%. De exemplu, McDonald's, crescând cheltuielile pe publicitatea online de la 1 la 13%, și-a ridicat nivelul de recunoaștere a brandului cu 8%.
O altă tendință de dezvoltare a pieței de publicitate pe Internet este creșterea constantă a publicului țintă. Acest lucru se datorează dezvoltării continue a accesului la rețelele de internet de mare viteză în bandă largă. În Europa și SUA, mai mult de 30% din populație au acces la internet în bandă largă, alte țări rămân în urmă, dar demonstrează un ritm ridicat de creștere a acestui indicator. În Moldova, conectarea la internet crește în fiecare zi. Potrivit datelor furnizorilor de internet, creșterea în prima jumătate a anului 2010 constituie mai mult de 50%. Vom examina în detaliu numărul conexiunilor la internet în Moldova pe baza informațiilor de la furnizorii.
Creșterea continuă a numărului de conexiuni la Internet prin acces de bandă largă ne permite să tragem concluzia că, pe lângă publicitatea contextuală, cel mai mare potențial de dezvoltare îl are publicitatea mass-media, ce are la bază noi tehnologii de targeting psihologic. În Europa, mai mult de 50% din cererile pentru efectuarea campaniile de publicitate pe Internet menționează necesitatea utilizării unor tipuri de publicitate netradiționale, cum ar fi Rich Media și MMORPG. Rich Media sunt filmulețe-Flash interactive cu caracter publicitar, care realizează scenariul propus de comunicare cu clientul. Nivelul veniturilor din acest segment pe piața mondială în 2009 a fost de 3-3,3 miliarde dolari, cu o creștere anuală de 15-25%.
În Moldova, publicitatea mass-media online este cea mai populară printre agenții de publicitate. Publicitatea mass-media online este prezentată sub formă de bannere. Editorii propun publicitate prin bannere după locația fizică, care, în întreaga lume, aproape nu se mai utilizează. Cu toate acestea, pe piața publicitară online există posibilitatea de a plasa publicitate prin bannere după afișări. Pentru agenții de publicitate, acesta este cel mai eficient mod de amplasare, care permite determinarea, cu exactitate, a numărul de afișări, clicuri, acoperirea publicului. Publicitatea prin bannere are prețuri de dumping și constituie 0,55 – 3 euro pe 1000 de afișări. Prețurile medii în Europa, Rusia, România deja reprezintă mai mult de 10 de dolari pe 1000 de afișări.
În ciuda crizei, sau poate tocmai de aceea, mai multe companii pentru a-și crește vânzările și-au mărit bugetul alocat pentru serviciile publicitare. Cei mai mari investitori în publicitate, în primele 6 luni ale anului 2010 în Republica Moldova sunt cei din domeniul telefoniei mobile dar și a băuturilor alcoolice. Principala caracteristică a pieței de publicitate din Moldova este atenția de care se bucură partea de media. Jucătorii nu pun încă mare preț pe creație, nu căuta idei strălucite sau execuții originale, ci mai degrabă mult spațiu pentru reclame.
Agențiile de media le depășesc numeric pe cele care oferă servicii de creație, iar afilierile se fac tot pe partea de media. Motivele ar fi două. În primul rând, pe o piața tânăra cum e Moldova, clienții locali nu înțeleg întotdeauna de ce ar trebui să investească în creație. În al doilea rând, Moldova este un “end market” pentru jucătorii internaționali, care preferă să își adapteze campaniile, mai degrabă decât să construiască altele originale. În 2007, piața de publicitate din Moldova a crescut cu 56% față de anul precedent, până la 24,6 milioane de dolari – o suma mi, că dacă o comparam cu cele 485 de milioane de euro, valoarea pieței din România, estimată de agenția Initiative. Împărțirea pe medii este și ea atipica. Dacă TV-ul ocupa 60,3% din total, un procent mai mic decât media regiunii, outdoor-ul sare la 27%. În comparație, publicitatea outdoor în România reprezintă doar 0,9% din total. Publicitatea printată din RM ocupă locul trei, cu 6,5%, radioul constituie 5%, iar Internetul 0,7% (în România, print-7,6%, radio-1,9%, Internet- 0,1%). La moment, bugetul publicitarilor se împarte între 14 posturi de televiziune, 40 de stații radio, dintre care majoritatea retransmit programe românești sau rusești, trei ziare naționale, 30 de săptămânale, șapte reviste lunare și aproximativ 950 de afișe de tip billboard, big board și brandmauers. Conform, experților a AAPM, o privire mai nuanțată asupra pieței ne arată că cele 24,6 milioane de dolari trec prin conturile a trei categorii de agenții. Prima categorie, care rulează 60-70% din bani, e formată din agențiile internaționale, parte a marilor grupuri de comunicare, prezente în Moldova. Acestea sunt Indigo Ogilvy și mediaedge: cia (WPP Group), Lowe, McCann Erickson, FCB și Initiative (Interpublic Group), Starcom si Zenith Media (Publicis) si TBWA Smart (Omnicom). O a doua categorie de agenții, sunt cele locale, multe și foarte specializate: media, creație, branding, BTL. Acestea vor fi ținta jucătorilor mari care vor dori sa între pe piața moldovenească și își vor căuta parteneri. Agențiile de publicitate din cea de a treia categorie sunt oarecum impropriu numite așa. Au câte un client sau se ocupă de promovare, tipăresc fluturași și afișe.
La fel, ca în majoritatea piețelor emergente, una dintre cele mai mari probleme ale publicității din Moldova e lipsa de resurse umane. Astfel, specialiștii din RM lucrează pentru agenții din România sau, mai mult, din Ucraina sau Rusia.
Excelența în publicitate nu este încă evaluată în Moldova prin festivaluri specifice. Există, însă, un concurs organizat de către reprezentanții Cannes Lions din Moldova, care premiază creativitatea. Agențiile moldovenești mai înscriu lucrări la festivalurile de la Kiev și Moscova. Piața de publicitate din Moldova va crește în continuare, atât din punct de vedere intensiv, deoarece advertiserii investesc bugete tot mai mari, cât și extensiv, odată cu intrarea de noi jucători pe piață.
Cât despre tendințele în publicitate în RM, acestea se împart între România, Rusia si Ucraina. Deoarece. geopolitic Moldova este într-o regiune în care are acces la informație din diferite zone. Există un acces liber la România ca și o piață foarte dezvoltată, cu «know-how», cu profesionalism în publicitate. Și avem acces și la piața din Rusia și la piața din Ucraina care tot ne sunt vecini și este un alt stil.
Deja suntem intr-o etapa de trecere a bugetelor din segmentul ATL în BTL astfel se va dezvolta în direcția consolidării și a unei piețe organizate și profesioniste, în care toți jucătorii își cunosc foarte bine domeniul în care joaca și se unesc atunci când trebuie să atingă anumite obiective. Împărtășim opinia experților care afirmă că piața publicitară autohtonă, se va mișca din mediile standard spre cele mai interactive: Internet, telefonie mobilă, deci contactele principale vor avea loc în punctele de vânzări, BTL – relație directă cu consumatorii.
Un rol deosebit de important asupra vînzărilor produselor publicitare îl joacă gradul de accepțiune și percepere a benefeciarilor și a celor ce asimilează mesajele publicitare. În acest sens, tot mai mult experții fac referință la scăderea încrederii în obiectivitatea mesajului publicitar din care cauză este absolut bineventi elaborarea și implementarea unui eventual de exercițiu național de foresight în sfera publicității – platformă participativă de elaborare a cadrului strategic. În cadrul acestuia urmează a fi prezentată metodologia de identificare a unei viziuni de dezvoltare a sferei publicitare pe termen mediu și lung în țara noastră, dar și în cadrul activităților preparatorii ale asocierii Republicii Moldova la diverse programe ale UE din domeniul respectiv.
3.2. Problematica adaptării și a standartizării în publicitatea internațională din Republica Moldova la condiții europene
Vorbind în cadrul paragrafului dat despre problematica adaptării și a standartizării în publicitatea internațională din Republica Moldova la condiții europene, vom axa cercetarea din două perspective. Prima perspectivă vizează cercetarea aspectului legilslativ al UE în domeniul comunicării publicitare. Astfel, în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, publicitatea este reglementată, mai mult sau mai puțin, prin diferite mijloace care constau în coduri sau legi, practici administrative și reglementări individuale. Formele de reglementare sunt variate, prin ele urmărindu-se interzicerea unor orientări și tehnici publicitare, controlul mediilor și mesajelor, al produselor pentru care se face publicitate, al sumelor alocate, al timpului afectat mesajelor publicitare la televiziune, radio și cinematograf, al participării străinilor la capitalul agențiilor publicitare și al publicității realizate în străinătate sau în limbi străine.
Printre reglementările care stabilesc conduita celor implicați în industria publicității, emise de către Consiliul European și valabile pentru țările membre ale Uniunii Europene regăsim mai multe directive, dintre care se remarcă, Directiva 89/552 numită și Directiva Televiziunea fără Frontiere. Directiva a fost adoptată să asigure circulația liberă a transmisiilor televizate în interiorul Uniunii Europene. Legile statelor membre în acest domeniu conțineau diferențe capabile să împiedice libera circulație a transmisiilor și să suprime concurența. Scopul acesteia este să desființeze acele restricții și să coordoneze legile naționale aplicabile prin asigurarea unor reguli minime necesare pentru a garanta libertatea de transmisie în televiziune sau radiodifuziune.
Al doile aspect vizează strategia Europeană a Republicii Moldova privind procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar în domeniul publicității. Astfel, vom porni de la faptul că la momentul actual, doctrina comunitară și cea națională subliniază necesitatea armonizării legislației, punînd accentul pe cerința integrării ordinii juridice comunitare în cele naționale. Noul tip de drept, cel comunitar, nu înseamnă dispariția ordinilor juridice naționale, ci adaptarea lor la o formă de cooperare modernă, eficientă economic, în cadrul unui sistem economic și politico-juridic integrat, în care își găsesc expresia ideile, gîndirea și acțiunea, tradițiile și particularitățile existente în statele candidate, viitoare state membre.
Dreptul comunitar – ca expresie a raportului dintre unitatea și diversitatea reglementărilor juridice ale Continentului – evoluează în sensul consolidării normelor unitare în domeniile examinate, fără a subaprecia normele care se mențin la nivel național sau chiar și la nivel local. Dreptul comunitar nu respinge, ci încurajează autonomia locală, în toate domeniile recunoscînd dreptul suveran al statelor membre de a participa la adoptarea deciziilor care țin de problemele Uniunii [10, p. 60].
Strategia Europeană a Republicii Moldova a fost elaborată în conformitate cu Decretul Președintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin nr [3]. 957-III din 13.XI.2002 privind instituirea Comisiei naționale pentru integrare europeană. Același obiectiv, de elaborare a Strategiei europene a fost formulat și în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 351 din 02 aprilie 2004 privind rezultatele activității economiei naționale, executarea bugetului în anul 2003 și sarcinile autorităților administrației publice pentru anul 2004. [2]
Concepția constituie un mesaj politic și o confirmare a opțiunii europene a Republicii Moldova și va servi drept călăuză în activitatea de realizare a obiectivului integrării europene, activitate în care vor fi imlicate atît autoritățile centrale și locale, cît și instituțiile societății civile. Concepția integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost aprobată la 16 septembrie 2003 și transmisă Uniunii Europene.
Strategia Europeană a Republicii Moldova este un document intern cu privire la realizarea Concepției integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care are drept scop pregătirea țării pentru aderare în viitorul apropiat. Această strategie se bazează pe faptul că integrarea Republicii Moldova reprezintă un interes național fundamental, precum și pe cunoașterea și acceptarea principiilor fundamentale ale uniunii, respectiv: principiul statului de drept și al respectării legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uniform și asigurarea protecției drepturilor în baza reglementărilor comunitare; principiul respectării dreptruilor și libertăților fundamentale ale omului; principiul statului social; principiul pluralismului cultural; principiul subsidiarității.
La elaborarea structurii Strategiei Europene a Republicii Moldova, s-a ținut cont de experiența țărilor membre sau a celor care se află în stadii diferite de aderare la UE, inclusiv a României și Bulgariei din imediata vecinătate. De asemenea, s-a luat în considerare faptul că structura și elementele de bază ale oricărei strategii de preaderare sunt definite în general de reglementările UE care se referă la procesul de extindere. Strategia desfășurată de preaderare este adoptată de Comisia Europeană pentru fiecare țară candidată, după semnarea și intrarea în vigoare a acordului de asociere la UE. Deși Republica Moldova, care încă nu are un acord de asociere semnat cu UE, are dreptul să elaboreze unilateral Strategia, iar la elaborarea ei s-a ținut cont de următoarele momente.
I. Elaborarea strategiei, a fost efectuată în baza analizei profunde și obiective a evoluției relațiilor Republicii Moldova cu UE.
II. Structura strategiei, a pornit de la criteriile, cărora trebuie să le corespundă țara candidată la integrarea in UE. Aceste criterii, cunoscute ca criteriile de la Copenhaga, sunt:
1. Criteriul politic,
2. Criteriul economic,
3. Capacitatea de asumare a obligatiunilor de stat-membru al UE,
4.Reforma administrației publice.
După lansarea consultărilor asupra Planului de Acțiuni, structura Strategiei Europene a fost modificată astfel ca să fie coordonată cu cea a planului. De asemenea s-a ținut cont de faptul, că Planul de Acțiuni formulează, obiectivele cooperării dintre Republica Moldova și UE, precum și enumără acțiunile ce trebuiesc intreprinse pentru indeplinirea acestui scop. Perioada de implementare a Planului este de 3 (trei) ani, ceea ce înseamnă că după expirarea aceasteia va fi nevoie de un nou acord și un nou plan de acțiuni sau o nouă strategie.
Indiferent de poziția ulterioară a UE, față de Republica Moldova, acest nou document va trebui să se bazeze pe analiza situației în toate domeniile de cooperare. Acest rol îl are Strategia Europeană, care pe măsura implementării Planului de Acțiuni va fi revizuită periodic, ceea ce va permite ca Strategia să fie utilizată și ca instrument de monitorizare a implementării prevederilor planului [14, p. 21].
Strategia Europeană a Republicii Moldova include pentru fiecare domeniu de activitate următoarele elemente de bază: [5].
analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova;
analiza cadrului instituțional;
formularea problemelor existente;
formularea priorităților pe termen scurt și mediu.
Structura aceasta este caracteristică și pentru strategiile de asociere ale fostelor și actualelor țări candidate pentru aderare la UE. Datorită structurii sale, Strategia Europeană a Republicii Moldova permite nu numai să fie formulate sarcinile și obiectivele de activitate, dar reprezintă și documentul de bază de la care poate fi pornită elaborarea Planului național de armonizare legislativă, dat fiind faptul că fiecare paragraf conține o informație despre cadrul legislativ in domeniul respectiv. De asemenea, Strategia permite să se tragă concluziile necesare cu privire la modificarea cadrului instituțional, necesar pentru integrarea Republicii Moldova în UE.
Aderarea Republicii Moldova este un proces de lungă durată. Pe parcursul acestei perioade vor avea loc schimbări atit în situația internațională, cît și cea internă, iar, din acest motiv, Strategia Europeană va necesita revizuiri și adaptări permanente la zi, cu reformularea obiectivelor pe termen scurt și mediu.
Armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar a fost inițiată în Republica Moldova în anul 1999, prin implementarea Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) dintre CE și Statele sale Membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte. Armonizarea legislației în cadrul acestui proiect se limitează la proiectele de acte legislative noi ce urmau a fi elaborate.
Proiectul a creat un mecanism intern de armonizare a legislației care constă din: [8, p. 21].
un sistem de monitorizare a proiectelor de acte legislative;
un sistem de verificare a proiectelor de acte legislative;
un sistem de avizare a proiectelor de acte legislative.
Abilitatea autorităților de la Chișinău, de a transpune și aplica acquis-ul comunitar este o condiție de aderare la UE, așa cum este consfințit în Tratatul UE, reiterat și explicat de Consiliul UE de la Copenhaga din 1993. Unul dintre prevederile aquis-ului comunitar, la care Republica Moldova atrage o atenție deosebită, este domeniul publicității.
La capitolul Protecția drepturilor consumatorului, este înaintată ajustarea Legii cu privire la clauzele abuzive din contractele încheiate dintre comercianți și consumatori la actul normative european și anume la Directiva Consiliului 13/93/ CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Acest act normativ are atribuție și la veridicitatea mesajului publicitar difuzat care poate înșela consumatorul vis-a-vis de calitățile produsului dat publicității, dar și poate prevedea necorespunderea calității serviciului publicitar prestat de un advertiser pentru un beneficiar. În acest sens, credem că ar fi oportun de a specifica, chiar o noțiune de protecția drepturilor consumatorului în recepționarea mesajului publicitar veridic.
După cum am menționat în capitolele precedente, piața serviciilor publicitare a fost dintotdeauna un domeniu pe cât de important pe atât de controversat. Cadrul legal internațional în acest domeniu a fost și este în dinamică fiind determinat de evoluția socio- culturală dar și politică din cadrul și din afara statului sau comunității respective.
În orice stat european și nu numai, există o Asociație, sau Uniune care integrează Agențiile publicitare din țara respectivă. Această având drept bază ușurarea activității acestor Agenții prin organizarea de forumuri, prin mediatizarea activității acestora dar și prin informarea permanentă făcând up-date la informația în domeniu. Mai mult ca atât, unele din ele vin cu propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legal ce reglementează piața serviciilor publicitare din țara respectivă. O Asociație similară există și în RM- AAPM- care are un rol important în activitatea organizatorică și de imagine ale Agențiilor Publicitare din Republica Moldova.
Urmează să ne referim la faptul , că în UE însă în afară de asemenea organizații apolitice și non-comerciale există și o altă categorie similară dar având un alt statut juridic și anume de stat. Acestea din urmă, având drept scop reglementarea juridică a pieței serviciilor publicitare din țara sau comunitatea respectivă. În UE activează de mai mulți ani Asociația Europeană a Agențiilor de Comunicare (The European Association of Communications Agencies (EACA), care este o organizație cu sediul la Bruxell, Belgia, și reglementează toate organizațiile, agențiile ce acordă servicii publicitare complete pe teritoriul Uniunii Europene. Această Organizație este abilitată să activeze în conformitate cu așa valori ca: adevărul, onestitatea, și responsabilitatea conținutului publicitar în conformitate cu Codul de Etică al EACA. În cadrul acestui organ activează comisia pentru reglementarea problemelor de nutriție legate de mesajele și conținutul publicității. Aceasta are drept scop de a înlătura riscul la care pot fi predispuse persoanele care vizionează o publicitate cu conținut negativ, cum ar fi riscul la obezitate, supraponderalietate și alte boli cronice. Toate spoturile publicitate derulate pe teritoriul Uniunii Europene sunt supuse controlului riguros întru promovarea modului de viață sănătos, atât fizic cât și psihic.
În vederea bunei reglementări juridice a pieței serviciilor publicitare, au fost elaborate și implementate un șir de directive care conțin o mulțime de reguli și exigențe care interzic publicitatea neloială cu conținut ascuns și care poate fi interpretată diferit. De asemenea, aici sunt incluse o multitudine de restricții privitor la derularea clipurilor publicitare în mass-media, îndeosebi la TV unde copii sunt mai vulnerabil la recepționarea mesajelor publicitare nu tocmai benefice pentru ei.
Este remarcabil, că tot mai des în ultima vreme, se acordă o atenție deosebită publicității în domeniul alimentar, (Food Ads), astfel Camera Internațională de Comerț (International Chamber of Commerce-ICC) fiind responsabilă pentru sfera alimentației și băuturilor, are fixate standarde internaționale bine conturate și ancorate în legislația internațională în vigoare. Aceste principii au fost elaborate în 2005, dar au fost completate și modificate ulterior.
Deci, aceste principii, servesc drept criterii și norme după care se ghidează atât agențiile publicitare, cât și organizațiile, instituțiile care au tangențe cu sfera publicității. În acest context, mecanismul autoreglator (self- regulatory) se exprimă prin următoarele procese: 1. Acoperirea integrală a sistemelor autoreglatorii (self-regulatory) a tuturor formelor de publicitate atât de către cei care elaborează publicitatea cât și de cei ce beneficiază de ea. 2. Asigurarea unei susțineri, finanțări adecvate a industriei serviciilor publicitare proporțional cu cheltuielile de publicitate în fiecare țară. 3. Respectarea codurilor ce reglementează activitatea publicitară, care sunt bazate pe 2 condiții: – Să fie în corespundere cu Codurile elaborate la nivel mondial în domeniul marketing-ului și practicii publicitare de către Camera Internațională de Comerț(ICC); – Să fie aplicabile pentru toate formele de publicitate fără excepție.
4. Întru completarea și dezvoltarea conținutului Codului este binevenită recepționarea de sugestii și propuneri în cadrul negocierilor părților interesate.
5. Soluționarea echitabilă și imparțială a reclamațiilor venite din partea persoanelor nejuridice și neguvernamentale.
6. Administrarea și interpretarea codurilor respective într-o manieră imparțială și obiectivă în cazul intervenirii unor litigii în acest domeniu de către un organism de autoreglementare înființat în acest scop.
7. Recepționarea promptă și eficientă la plângerilor și reclamațiilor survenite din partea consumatorilor, aceștia din urmă neachitând careva costuri de procedură.
8. Furnizarea de informații și asistarea în consultanță întru formarea specialiștilor cu un înalt grad de profesionalism conform standardelor prevăzute.
9. Punerea în aplicare a sancțiunilor eficiente prevăzute de lege inclusiv cu publicarea ulterioară a deciziilor, precum și cu corectarea și monitorizarea în conformitate cu codurile enunțate.
10. Contribuirea la ridicarea gradului de conștientizare eficientă a sistemului de autoreglementare de către industria publicitară și de către consumatori, etc.
Din 2004, aceste și alte principii și prevederi au fost impuse în industria publicitară din statele-membre UE precum și recomandate celor care au vectorul de integrare europeană cum ar fi RM. Asociația Europeană a Agențiilor de Comunicare (AEAC) consideră, că restricționarea și cenzurarea extremă a publicității din domeniul alimentației va face ca toți cetățenii europeni să țină o dietă alimentară strictă, dar se axează pe ideea că promovarea unei alimentații de calitate va aduce beneficiu asupra națiunii în a duce un mod de viață sănătos.
Conform prevederilor AEAC, aceasta nu are un rol de cenzurare și restricționare, ci este mai degrabă unul de a impune niște criterii, reguli în conformitate cu care trebuie să fie conținutul publicității.
La fel, este necesar de menționat că „europenizarea” legislației autohtone în domeniul publicității a început într-un mod sau altul din momentul aderării Republicii Moldova la Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră intrată în vigoare pentru Republica Moldova din 01.07.2003. Obiectul și scopul acestei convenții se referă la serviciile de programe care sunt incorporate în transmisiuni. Scopul Convenției este de a facilita, între Părți, transmisiunea transfrontalieră și retransmisiunea serviciilor de programe de televiziune.
De exemplu, Articolul 4 al Convenției cu titlul Libertatea de recepționare și de retransmisiune: „Părțile asigură libertatea de exprimare și de informare, conform articolului 10 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și ele garantează libertatea recepționării și nu se opun retransmisiunii pe teritoriul lor a serviciilor de programe care sunt conforme prevederilor prezentei Convenții”.
În opinia noastră, piața de publicitate și cadrul juridic național, care o reglementează, este o problemă complexă și controversată. În procesul de aderare la UE ajustarea la aceste standarde din punct de vedere economic, social și juridic sunt obligatorie și inevitabile. Sunt importante modalitățile de ajustare la legislația europeană a cadrului juridic național cu privire la publicitate. Deși modificarea legislației autohtone cu privire la publicitate este o activitate ce se înscrie în Planul de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, la acest capitol rămâne multe de realizat și urmează să fie implementate principii și prevederi teoretice. De aceea, există motivații pertinente privind necesitatea îmbunătățirii legislației naționale cu privire la publicitate.
În vederea perfecționării acesteia, la începutul anului 2009 a fost creat un grup de lucru mixt compus din reprezentanți de la CCA, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Asociația Agențiilor de Publicitate, precum și experți din rândul societății civile, care au trezit interese și la nivelul societății civile astfel determinând apariția diverselor amendamente la acest Proiect de Lege.
De asemenea, este de remarcat faptul , că au fost organizate manifestații în acest domeniu cum ar fi dezbaterea publică cu genericul “Cadrul juridic național cu privire la publicitate: modalități de ajustare la legislația europeană” cu susținerea CCA și Programul Mass-Media al Fundației Soros- Moldova (FSM) cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (ASDCI).
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În concluzie vom menționa următoarele:
Publicitatea reprezintă o formă de manipulare, ori nimeni nu are dreptul de amanipula. Publicitatea nu manipulează doar în formele sale, ci în însăși substanța ei este o persuasiune clandestină;
Publicitatea a fost asimilată cu un factor de democrație. Fără a se confunda cu propaganda, ea presupune creativitate, originalitate, seducție, chiar dacă totul se decide la nivelul suprafeței exterioare;
Publicitatea se dovedește de o importanță decisivă pentru agenții economici, dar fără consecințe majore pentru ceilalți: puterea ei este superficială, frivolă, vizînd auxiliarul și indiferentul;
Publicitatea funcționează atît ca fenomen economic, fiind legată de piața liberă, cît și ca fenomen cultural, vehiculînd conținuturi simbolice prin intermediul mass-media;
Publicitatea rămîne o necesitate a timpului în care trăim, presupunînd creativitate, originalitate, seducție, chiar dacă totul se decide la nivelul suprafeței exterioare;
Ultimul deceniu a stat sub semnul globalizării activitații publicitare și apariției unor campanii publicitare simultane și similare in intrega lume (pentru unele produse, evident, altele folosind campanii diferite pentru regiuni diferite.)
Un alt aspect important care caracterizează specificul publicitații din zilele noastre este marea necesitate a ei. In condițiile in care, fată de epocile anterioare, producția propriu-zisă nu mai este o mare problemă și există numeroase companii care se pot implica in producerea unor bunuri sau servicii, necesară și esențială devine diferențierea, in sensul situării mai bune fată de concurentă. Acesta este rolul publicitații și de aceea bugetele care se alocă sunt tot mai mari: a inceput un adevărat război al publicitații intre companii care au perfecționat produsele atat de mult incat singura posibilitate de a iesi in fata concurenței este strategia de comunicare, poziționarea și imaginea creată.
Marketingul internațional apare atunci cand se identifică o oportunitate de a face profit prin satisfacerea nevoilor utilizatorilor sau potențialilor utilizatori ai produsului in alte țări ale lumii. De-a lungul istoriei umane, bunurile au fost vândute dintr-o parte a lumii în alta, pe masura perceperii de către comercianți a oportunitații de a-și îmbunătăți resursele și standardul de viață prin intermediul schimbului.
Chiar și firmele relativ mici fac comerț acum cu alte țări ale lumii. Corporațiile multinaționale pot face acum comerț cu zeci de alte țări, asa cum faceau odată cu zeci de localități. Se speră ca în anii urmatori factorii de internaționalizare a afacerilor să aibă chiar un impact mai mare asupra lumii comerciale.
Promovarea reprezintă ansamblul activităților prin care sunt comunicate informații despre produsele/serviciile unei firme, cu scopul de a convinge consumatorii să le achiziționeze.
Promovarea cuprinde urmatoarele elemente: reclama, vanzările personale, promovarea vanzărilor, marketingul direct, sponsorizarea. Firma va cauta sa obtină maximum de eficiență prin integrarea activitaților sale promoționale și asigurarea că aceste elemente se completează reciproc.
Reclama este mai mult decat un mijloc de diseminare a unor informatii cu privire la produse. Este un sistem de comunicare primar al sistemului economic și al culturii, in multe privinte reclama reflectă societatea și moravurile contemporane ale unei anumite perioade.
Fără reclamă, firmele nu ar fi capabile să aducă noi produse in atenția unui număr suficient de mare de consumatori, destul de rapid pentru a face suportabil costul enorm al crearii, dezvoltării, producerii și distribuirii acestor produse. Cu alte cuvinte, reclama este atat un instrument, cat și o cerință a unei economii prospere.
BIBLIOGRAFIE
Acordul privind colaborarea statelor-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul reglementării activității de reclamă din 19.12.2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.61-63/492
Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind crearea Comisiei nationale pentru integrare europeana, nr. 957-III din 13 noiembie 2002/Monitorul Oficial al Republicii Moldova/14 noiembrie 2002/nr. 151-153
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 351 din 02 aprilie 2004 privind rezultatele activității economiei naționale, executarea bugetului în anul 2003 și sarcinile autorităților administrației publice pentru anul 2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr. 1571/423
Legea cu privire la publicitate, nr.1227-ХIII din 27.06.1997. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.67-68/555
Becker G. Integrarea europeană a Republicii Moldova. Experiența Metro în Moldova. Cooperarea moldo-germană: exemple și recomandări: Chișinău. Friedrich-Ebert-stiftung, 2005
Cojocari E. Publicitatea (reclama) și rolul ei în dezvoltarea economiei de piață. În: Revista Națională de Drept, nr.5-6, 2010, p. 46-54
Daniel D, Introducere în științele comunicării. Iași: Polirom, 2010. 399 p.
Edificarea statului de drept. Materialele Conferinței internaționale științifico-practice, Chișinău: Bons Offices, 2003, 432-446 p.
Marasescu Andreea O. Managementul afacerilor electronice : teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2007. pag 55 622 p.
Atkinson .J – Inovatie in advertising, Bucuresti, comunicare.ro, 2006 ,320 p.
Underhill. P – Chemarea mall-ului, Bucuresti, Brandbuilders Grup, 2006 260 p.
Maziliu D. Tratat de Teoria generală a dreptului. București: Lumina Lex, 2004. 344 p.
Modoveanu M., Miron D. Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri. București: Libra, 1995. 289 p.
Nastase Fl. Cercetari privind securitatea afacerilor electronice. Bucuresti: A.S.E., 2006. 471 p.
Nicola M. Introducere în publicitate. București: Universitară, 2004. 420 p.
Osmochescu N. Aplicarea dreptului internațional in ordinea juridică internă a Republicii Moldova: aspecte teoretico-practice. În: Revista Națională de Drept, nr.3/martie 2006, p. 21-28
Petre D., Mihaela N. Introducere în publicitate. București: EuroPress Group, cursuri univeritare, 2004. 614 p.
Russel J. T., Lane R. W. Manual de publicitate. București: ORIS, 2010. 322 p.
Teodorescu Gh., Petru B. Relații publice și publicitate. Discurs. Metodă. Interpretare. Iași: Editura Fundației Axis, 2003. 330 p.
Thomas M. J. Manual de marketing. București: CODEX, 2008. 502 p.
Анишина B. Пришиты гласности, открытости и транспарентности судебной власти: проблемы теории и практики реализации. В: Мировой судья, 2006, nr.11,с.21-26
Ершова B., Предпринимательское право. – Москва. Юриспруденция, 2006. 722 p.
Nicoară O., Piata de publicitate din SUA: $31 miliarde, Google are +50%. Thursday, April 19th, 2012. http://www.orlando.ro/2012/04/19/piata-de-publicitate-din-sua-31-miliarde-google-are-50/ -(vizualizat 14.0.2015).
Velu I. Piața mondială a publicității crește ușor în 2011. http://www.businesscover.ro/05-10-2011-piata-mondiala-a-publicitatii-creste-usor-in-2011-cea-romaneasca-scade/-(vizualizat 24.04.2015).
Anexa1
Fig.A 1. Creșterea în dinamică a utilizatorilor de internet pe grupuri de vârstă în anul 2014 vs anii precedenți pe teritoriul UE
Anexa 2
Fig.A 2. Managementul procesului de implementare a tehnologiilor internet în prestarea serviciilor publicitare
Anexa 3
Etapele exercițiului de foresight în sfera publicitară
din Republica Moldova
Fig.A 3. Etapele exercițiului de foresight în sfera publicitară
din Republica Moldova
DECLARAȚIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Subsemntatul(a) ____________________________________________________________
absolvent(ă) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _________________________________________ specialitatea____________________________ ____________________________ promoția ___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență cu titlul: ______________________________________________________________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei ___________________________________________________,
pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în conținutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțînd inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
.
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ
________________________________________________________
(numele și prenumele studentului/ei)
Tema proiectului/tezei de licență ___________________________________________
______________________________________________________________________
Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licență la catedră ______________
Etapele executării proiectului/tezei de licență:
Student (a)_______________________________
(semnătura)
Conducător științific ______________________________
(semnătura)
FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ
cu tema : Industria publicității în Republica Moldova – probleme și perspective
elaborată de Vornecescu Igor grupaE4/1, forma de studii fară fregvență.
Conducător științific dlui/dnei Burlacu Natalia, dr. hab. în.șt.ec. prof. univ.,.
NOTĂ!!! Evaluarea se va face de către conducătorul științific pentru criteriile de evaluare de la punctul 1 pînă la punctul 8 și de către
membrii comisiei de licență pentru criteriile de la punctul 9 și 10, conform scalei de notare a Regulamentului de organizare a studiilor în
învățămîntul superior în baza Sistemului Național de Credite de Studiu aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 726 din septembrie
2010, prezentată la pagina 24-25 al prezentului Ghid metodic.
Nota finală ___________________ ECTS – 3 credite
BIBLIOGRAFIE
Acordul privind colaborarea statelor-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul reglementării activității de reclamă din 19.12.2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.61-63/492
Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind crearea Comisiei nationale pentru integrare europeana, nr. 957-III din 13 noiembie 2002/Monitorul Oficial al Republicii Moldova/14 noiembrie 2002/nr. 151-153
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 351 din 02 aprilie 2004 privind rezultatele activității economiei naționale, executarea bugetului în anul 2003 și sarcinile autorităților administrației publice pentru anul 2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr. 1571/423
Legea cu privire la publicitate, nr.1227-ХIII din 27.06.1997. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.67-68/555
Becker G. Integrarea europeană a Republicii Moldova. Experiența Metro în Moldova. Cooperarea moldo-germană: exemple și recomandări: Chișinău. Friedrich-Ebert-stiftung, 2005
Cojocari E. Publicitatea (reclama) și rolul ei în dezvoltarea economiei de piață. În: Revista Națională de Drept, nr.5-6, 2010, p. 46-54
Daniel D, Introducere în științele comunicării. Iași: Polirom, 2010. 399 p.
Edificarea statului de drept. Materialele Conferinței internaționale științifico-practice, Chișinău: Bons Offices, 2003, 432-446 p.
Marasescu Andreea O. Managementul afacerilor electronice : teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2007. pag 55 622 p.
Atkinson .J – Inovatie in advertising, Bucuresti, comunicare.ro, 2006 ,320 p.
Underhill. P – Chemarea mall-ului, Bucuresti, Brandbuilders Grup, 2006 260 p.
Maziliu D. Tratat de Teoria generală a dreptului. București: Lumina Lex, 2004. 344 p.
Modoveanu M., Miron D. Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri. București: Libra, 1995. 289 p.
Nastase Fl. Cercetari privind securitatea afacerilor electronice. Bucuresti: A.S.E., 2006. 471 p.
Nicola M. Introducere în publicitate. București: Universitară, 2004. 420 p.
Osmochescu N. Aplicarea dreptului internațional in ordinea juridică internă a Republicii Moldova: aspecte teoretico-practice. În: Revista Națională de Drept, nr.3/martie 2006, p. 21-28
Petre D., Mihaela N. Introducere în publicitate. București: EuroPress Group, cursuri univeritare, 2004. 614 p.
Russel J. T., Lane R. W. Manual de publicitate. București: ORIS, 2010. 322 p.
Teodorescu Gh., Petru B. Relații publice și publicitate. Discurs. Metodă. Interpretare. Iași: Editura Fundației Axis, 2003. 330 p.
Thomas M. J. Manual de marketing. București: CODEX, 2008. 502 p.
Анишина B. Пришиты гласности, открытости и транспарентности судебной власти: проблемы теории и практики реализации. В: Мировой судья, 2006, nr.11,с.21-26
Ершова B., Предпринимательское право. – Москва. Юриспруденция, 2006. 722 p.
Nicoară O., Piata de publicitate din SUA: $31 miliarde, Google are +50%. Thursday, April 19th, 2012. http://www.orlando.ro/2012/04/19/piata-de-publicitate-din-sua-31-miliarde-google-are-50/ -(vizualizat 14.0.2015).
Velu I. Piața mondială a publicității crește ușor în 2011. http://www.businesscover.ro/05-10-2011-piata-mondiala-a-publicitatii-creste-usor-in-2011-cea-romaneasca-scade/-(vizualizat 24.04.2015).
Anexa1
Fig.A 1. Creșterea în dinamică a utilizatorilor de internet pe grupuri de vârstă în anul 2014 vs anii precedenți pe teritoriul UE
Anexa 2
Fig.A 2. Managementul procesului de implementare a tehnologiilor internet în prestarea serviciilor publicitare
Anexa 3
Etapele exercițiului de foresight în sfera publicitară
din Republica Moldova
Fig.A 3. Etapele exercițiului de foresight în sfera publicitară
din Republica Moldova
DECLARAȚIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Subsemntatul(a) ____________________________________________________________
absolvent(ă) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _________________________________________ specialitatea____________________________ ____________________________ promoția ___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență cu titlul: ______________________________________________________________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei ___________________________________________________,
pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în conținutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțînd inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
.
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ
________________________________________________________
(numele și prenumele studentului/ei)
Tema proiectului/tezei de licență ___________________________________________
______________________________________________________________________
Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licență la catedră ______________
Etapele executării proiectului/tezei de licență:
Student (a)_______________________________
(semnătura)
Conducător științific ______________________________
(semnătura)
FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ
cu tema : Industria publicității în Republica Moldova – probleme și perspective
elaborată de Vornecescu Igor grupaE4/1, forma de studii fară fregvență.
Conducător științific dlui/dnei Burlacu Natalia, dr. hab. în.șt.ec. prof. univ.,.
NOTĂ!!! Evaluarea se va face de către conducătorul științific pentru criteriile de evaluare de la punctul 1 pînă la punctul 8 și de către
membrii comisiei de licență pentru criteriile de la punctul 9 și 10, conform scalei de notare a Regulamentului de organizare a studiilor în
învățămîntul superior în baza Sistemului Național de Credite de Studiu aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 726 din septembrie
2010, prezentată la pagina 24-25 al prezentului Ghid metodic.
Nota finală ___________________ ECTS – 3 credite
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Industria Publicității ÎN Republica Moldova Probleme ȘI Perspective (ID: 107080)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.