Importanta Convergentei Televiziunii cu Noile Media

„Televiziunea reprezintă cel mai influent mijloc de comunicare în societatea contemporană”. Studiul televiziunii este o materie academică introdusă mai recent decât celelalte mijloace de comunicare, precum arta, literatura, insă interesul și lucrările despre acest domeniu se află în plin proces de dezvoltare. În clasamentul mijloacelor de comunicare în masă, televiziunea ocupă, fără îndoială, primul loc devenind „cel mai puternic drog al epocii moderne”. Fenomenul de convergență a apărut odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale. Potrivit profesorului Mihai Coman, internetul este un mediu hibrid care permite și chiar favorizează contopirea diferitelor canale de difuzare într-unul singur. „Statisticile recente indică o convergență absolută a tuturor mediilor de comunicare spre Internet. Dacă televiziunea a favorizat convergența presei, fotografiei și filmului, Internetul a determinat atragerea în aceeași convergență și a televiziunii, creându-se mass-media cu un caracter general”. Am ales tema „Importanța convergenței televiziunii cu noile media” pentru că este un subiect de actualitate și de impact pentru societatea globală și necesită din plin explorare. În realizarea prezentei lucrări am pornit de la premisa că o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte. De aici deducem faptul că instrumentele digitale joacă un rol crucial în realizarea unei producții televizate, iar în funcție de modul în care sunt folosite crește și impactul asupra publicului. Pentru că trăim în epoca postmodernismului și totul este într-o continuă    mișcare, iar principala ocupație a individului este aceea de a consuma informații în cantități uriașe, este important să știm că televiziunea are un impact social, psihologic, fapt pentru care a produs schimbări masive în societate. Cele mai importante se leagă de trecerea de la televiziunea tradițională la cea digitală. La început, televiziunea era un mijloc de transmitere în alb și negru, cu purici, lipsită de impact, însă cu timpul, tehnologia a evoluat și a apărut televiziunea color, care oferă o imagine clară, apropiată de realitate.

În acest fel, vreau să accentuez importanța convergenței televiziunii cu mediul digital, precum și necesitatea definirii caracterului de interactivitate al televiziunii. Tehnologia digitală a stat la baza multor schimbări din toate domeniile televiziunii. De aceea, mediul online a devenit principala sursă de informare pentru cea mai mare parte a populației, ceea ce a dus la modificarea „relației dintre mass-media și opinia publică".

În industria de televiziune,    importanța convergenței este justificată prin faptul că reprezintă modul în care noile media interacționează cu tehnologia audio-video prin intermediul unei conexiuni de bandă largă. Asta înseamnă că orice poate fi mixat cu orice. Astfel, sistemele de editare tratează imaginile video și audio ca pe o suprafață plată, cu două dimensiuni.

Aceast lucru permite sistemului „să pară că mișcă imaginile prin suprapunere, ridicând colțurile sau marginile imaginii, lărgind sau reducând dimensiunea acesteia și distorsionând-o ca și cum ar fi intoarsă sub un anumit unghi, pliată, îngustată sau răsucită". Această posibilitate de manevrare a realității ne indică faptul că televiziunea nu mai este văzută ca o instituție fixă, ci ca una schimbătoare. Telecomunicațiile și audiovizualul prezintă legături strânse, deoarece calculatoarele oferă capacitatea de a trata și prelucra eficient datele, imaginile și sunetele necesare producției de televiziune. În acest fel, sistemele de editare implicate în producția de televiziune reprezintă un exemplu concret de convergență media, care au rolul de a denatura imaginea nu doar în raport cu ceea ce s-a filmat, ci și cu realizatorul și contextele sociale și istorice. Prin prisma acestui fapt, asistăm astăzi la o explozie informațională determinată de dezvoltarea rapidă a internetului.    Astfel, putem spune că noua tehnologie reprezintă deja un standard în producția de televiziune, de la înregistrare la postproducție și până la difuzarea propriu-zisă.

„Noile media se referă la formele inovatoare de interacțiune dintre oameni și tehnologie, la relația dintre oameni și instrumente de comunicare folosite în mod creativ pentru a îndeplini nevoi elementare de infomare, comunicare și relaționare". Pe scurt, putem spune că ele vizează convergența dintre sistemul mediatic tradițional și    cel digital. Valorificarea telespectatorilor obișnuiți în industria de televiziune și în lucrările academice are rolul de a acorda o mai mare atenție noilor metode de difuzare și interacțiune cu televiziunea. În realizarea tuturor acestor schimbări, tehnologia digitală a jucat un rol extrem de esențial, fapt pentru care are puterea de a influența modul nostru de a comunica, de a gândi sau de a acționa. Astfel, televiziunea încearcă să mențină un echilibru între schimbările importane în tehnologie, organizare și experiență. După cum afirmă și Virgiliu Gheorghe „televiziunea, televizionarea sau mass-media reconstruiesc realitatea, configurează un nou mediu de existență și de conștiință pentru omul zilelor noastre”.

Importanța temei pentru domeniu

Televiziunea a devenit o prezență constantă în viața noastră. Încă de la începuturi este marcată de transformări tehnologice semnificative ce au modificat modurile de producere, difuzare și consumare a informației. O dată cu dezvoltarea noilor rețele sau canale cum ar fi sateliții, fibre optice, cabluri, trăim astăzi o revoluție digitală. Studiul despre convergența televiziunii este important pentru domeniul avizat, deoarece tinde să accentueze caracterul oral pronunțat al televiziunii, determinat în mare măsură de apariția și dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii. Astfel, orice schimbare, indiferent de efecte, își va pune amprenta asupra societății. Este esențial să analizăm și    ipotezele legate de posibila evoluție a televiziunii, precum și dezbaterile ce au loc pe fondul convergenței pentru a vedea cum interacționează noile media cu tehnologia de televiziune și cea video prin intermediul unei largi conexiuni. În ultimii douăzeci de ani, convergența media a devenit un curent dominant în această profesie atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Cercetătorii în media sunt de părere că esența multimedia o reprezintă digitalizarea. Acest lucru se datorează apariției noilor media interactive precum blogurile, podcasturile, jocurile video, lumile virtuale, dar și orice dispozitiv mobil, televiziunile interactive și chiar site-urile și e-mail-ul, care permit acumularea cunoștințelor, transmiterea, difuzarea și organizarea informației. Dezvoltarea studiilor de televiziune a dus la înmulțirea lucrărilor și cărților ce abordează tehnicile și abilitățile necesare pentru a face televiziune. Importanța convergenței televiziunii cu mediile interactive ale internetului și ale transmisiei prin satelit este recunoscută și în cercetările de specialitate. Studiul interactivității televiziunii face trimitere la anii '70, când televiziunea era un mediu de difuzare în masă care se adresa unui public omogen.

Astăzi, deși audiențele au devenit fragmentate prin apariția diverselor canale de vizionare, textele de televiziune au rămas intens influențate de cultura populară a regiunilor și națiunilor, grupurilor sociale și a comunităților. Astfel, ajungem la concluzia că studierea interactivității încurajează oamenii de știință și realizatorii de programe să cerceteze îndeaproape modul în care televiziunea îmbogățește aceste culturi și comunități. „Televiziunea prin internet și noile modalități de difuzare a conținuturilor audiovizuale prezintă o serie de noi provocări pentru organismele de reglementare, cum ar fi protejarea tinerilor împotriva conținutului dăunător și interzicerea incitării la ură, fără a prejudicia libertatea de expresie".

An de an, miile de absolvenți ai facultăților de profil reprezintă un procent important în rândul tinerilor profesioniști din televiziune, ceea ce duce la atingerea șanselor ca studiile academice de televiziune să se dezvolte prin realizarea unor legături viitoare cu industria TV. „Moștenirea anilor ‘60-’70 în materie de studii academice de televiziune ce făceau distincție între programele de vizionare și cele conservatoare, precum și teoretizarea excesivă a formei și înțelesului, au făcut ca teoria televiziunii să aibă un efect prea mic asupra modului în care scenariștii și echipa de producție realizau programele TV”. De aici rezultă posibilitatea ca preocupările academice pentru critica estetică, istorică și evaluativă caracteristică disciplinelor umane să fi avut un impact asupra producției de televiziune.

Dezvoltarea tehnologică explozivă din ultimii douăzeci de ani face posibilă transmisia imaginilor și a suntetului prin unde, cabluri, antene de înalta capacitate, sateliți mobili, fibre optice, rețele digitale și creează toate condițiile pentru o bună receptare a programelor. Acest lucru a determinat modificări substanțiale ale atitudinii și comportamentului profesional ale căror cuvinte-cheie din vocabularul cotidian au devenit responsabilitate, respect, autocontrol, spirit de inițiativă. Aplicarea acestor tehnologii reprezintă începutul unei noi industrii de televiziune, numită de către specialiști televiziune multimedia, care se realizează cu ajutorul internetului. În viitorul nu foarte îndepărtat, noile tehnici vor face ca relația dintre consumator și televiziune să fie mai strânsă și mai personală, asemeni celei dintre cititor și carte.

Obiectivele

Acest proiect de cercetare își propune să analizeze importanța tehnologiei în istoria televiziunii și să identifice impactul convergenței asupra imaginilor și a sunetului de televiziune. De asemenea este important să trecem în revistă și o posibilă evoluție a televiziunii, care tinde să accentueze caracterul de interactivitate al acestei industrii. După mai bine de 50 de ani, afirmația lui Marshall McLuhan potrivit căreia „mediul este mesajul” își dovedește mai mult ca oricând contemporaneitatea, deoarece „noile media transformă felul în care ne raportăm la noi înșine și la societatea în care trăim, iar această influentă este în esență mai importantă decât conținutul specific fiecărui tip de media”.

Metoda de cercetare

În analizarea importanței convergenței televiziunii cu noile media am pornit de la multiplele studii și opinii existente pe baza acestui subiect și am considerat de cuviință că este important ca jurnaliști, precum și indivizii sociali actuali să-și formeze o părere despre ceea ce înseamnă acest fenomen și care este impactul lui asupra societății. Profesorul Mihai Coman definește convergența mediilor drept fenomenul de contopire a granițelor dintre canalele mediatice. În contextul trecerii de la paleoteleviziune la neoteleviziune, putem vorbim și despre tendința de hibridizare, pentru că televiziunea construiește sau reconstruiește realitatea, în funcție de interesele celor care o guvernează.

Astfel, „cea mai importantă dimensiune a fenomenului „televiziune” este procesul de producție care se realizează prin intermediul unei rețele foarte sofisticate de instrumente electronice ce sunt manevrate de un personal specializat pentru a da viață ideilor, persoanelor și evenimentelor, care sunt apoi distribuite prin sisteme de difuzare direct în casele oamenilor. Ultimii ani au consemnat transformarea transmisiilor video prin internet în fapte cotidiene, iar dezvoltarea și utilizarea tehnologiei multimedia în televiziune a dus la crearea de proceduri și elemente de concepție originale în producția actuală de programe”. Ante Gavranović, președintele publicației Privredni vjesnik a declarat pentru Hotnews că în 1990 doar visa la o asemenea viteză a Internetului. „Acum Internetul este un factor accelerator pentru business mai mult decât televiziunea sau ziarele. Tot mai puțini tineri citesc ziare; în SUA, 60% dintre tineri nu citesc niciodată ziare. În schimb, cei mai mulți utilizează Internetul, iar 3% utilizează bloguri”.

Instrumentele de cercetare

În studiul analizării importanței interacțiunii și convergenței televiziunii cu noile media am folosit drept metode de culegere a datelor empirice analiza documentelor sociale și observația nedistorsionată, care presupune utilizarea unor instrumente speciale, cum ar fi aparatura de înregistrare audio și video sau un sistem de televiziune cu circuit închis, acestea fiind folosite de regulă în condiții de laborator. Acest lucru mi-a permis să culeg informații brute, nedistorsionate. Drept urmare, am folosit datele pe care le prestează posturile de televiziune și mediul digital cu privire la gradul lor de dependență și raportul dintre consumatorii de informații computerizate.

Documentele sociale pe care le-am folosit    precum articole jurnalistice, date statistice, studii și lucrări realizate în domeniu televiziunii au rolul de a accentua importanța convergenței televiziunii cu noile media, tendință pe care această cercetare dorește să o încurajeze. Prin definiție, observația folosită impune construirea unui sistem de clasificare explicit, precum și o metodă de eșantionare a perioadelor de timp în care ne desfășurăm studiul.

Rezultate preconizate

Rezultatele așteptate sunt necesare jurnaliștilor și specialiștilor organizațiilor media care se confruntă cu provocările generate de funcționarea sistemului convergent în mediul academic și nu numai, aflat în situația de a face tranziția de la media tradițională la cea digitală. În acest fel, cercetătorii vor putea să analizeze schimbările ascunse survenite la nivelul culturii organizațiilor media și al profesiei, ca efect al evoluției tehnologiei digitale. Consider că prezenta lucrare de cercetare poate fi folosită de viitorii specialiști în media drept punct de pornire în realizarea unei lucrări de specialitate. Cine spune că nu înțelege tainele jurnalismului și, în special, ale televiziunii, înseamnă că nu a avut curiozitatea de a deschide o carte a profesorului Mihai Coman, a lui David Rendall, a Luminiței Roșca sau a Danielei Zeca-Buzura. Lectură și multă practică, de asta are nevoie un viitor jurnalist pentru a-și lărgi orizonturile.

Bibliografia

1. Bălășescu Mădălina, Manual de producție de televiziune, Editura Polirom, Iași, 2003.

2. Bignell Jonathan, Orlebar Jeremy, Manual practic de televiziune, Editura Polirom, Iași, 2009.

3.    Cristofor Ion, citat despre televiziune

4.    Coman, Mihai, Manual de jurnalism, Editura Polirom, Iași, 2004.

5. Gheorghe Virgiliu, Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea copiilor în lumea de azi, București, Editura Evanghelismos – Fundația Tradiția Românească, 2005.

6. Guțu Dorina, New Media, Editura Tritonic, București, 2007.

7.      http://europa.eu/pol/pdf.

8. http://documents.tips/documents/new-media-pg-30.html.

9. http://www.unibuc.ro/studies/doctorale.

10. www.crifest.ro/doc/2006_4.pdf