Imaginea Portalului Bucuresti365.ro

Cercetare de marketing

privind

imaginea portalului bucuresti365.ro

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Imaginea – conținut, factori de influență și

modalități de evaluare

1.1. Imaginea

Conceptul de imagine este complex, fiind studiat de-a lungul anilor din mai multe perspective, de către numeroși specialiști în domeniu. Importanța imaginii este subliniată de către Cristina Georgeta Băluță (citată în Lepădatu și Danciu, 2011, p. 48) spunând că "un brand trăiește în mintea consumatorului prin imagine și reprezintă suma tuturor experiențelor și percepțiilor pe care clientul le are despre un anumit produs, serviciu sau organizație", de aceea, contează foarte mult modul în care ea este concepută și poziționată în memoria consumatorilor. În sens larg imaginea (Kotler și Keller, 2008, p. 1113) poate fi definită ca fiind "ansamblul convingerilor, ideilor și impresiilor pe care le are o persoană în legătură cu un lucru".

Termenul de imagine a fost introdus pentru prima dată de către Sidney Levy de la Universitatea Northwesternpt (citat în Barich și Kotler, 1991), acesta fiind folosit pentru diferite obiecte. Potrivit specialiștilor Barich și Kotler (1991) în lucrarea A Framework for Marketing Image Management, au specificat faptul că există mai multe tipuri de imagine: în primul rând, există imaginea corporativă, care se referă la modul în care oamenii pot vedea întreaga companie, în al doilea rând există imaginea produsului, modul în care oamenii observă o anumită categorie de produse. În al treilea rând, există imaginea de brand, modul în care oamenii identifică un anumit brand care este în concurență cu alte mărci. În plus, Gregg și Walczac (2009, p. 18) au introdus noul concept de e-imagine sau imagine electronică, modul în care oamenii identifică toate caracteristicile și impresiile unei afaceri și care sunt evaluate prin semnale electronice.

Conceptul de imagine a companiei a fost studiat de către Auruskeviciene et. al. (2005, p. 83), citatându-l pe Levys, notează că faptul că imaginea companiei este constituită din trei niveluri de imagine: imaginea corporativă, adică "modul în care oamenii percep o societate ca un întreg; imaginea produsului modul în care oamenii percep grupe diferite de produse și imaginea brand-ului – modul în care oamenii percep o companie în vedere de branduri concurente". Raționamentul s-a menținut până în anul 1991, o perioadă destul de lungă, până când Barich și Kotler adaugă un al patrulea nivel, și anume imaginea de marketing care se referă la modul în care oamenii percep și aprecieză calitatea ofertei și elementele mixului de marketing de piața ale companiei.

Atunci când un consumator decide să achiziționeze un produs, el încă trebuie să decidă ce produs al companiei cumpără. Astfel, imaginea brand-ului, care exercită un impact pozitiv asupra deciziei de cumpărare a consumatorului poate fi privită ca o valoare pentru companie. Imaginea de marketing este un concept mai larg decât cel al imaginii de brand, dar mai îngustă decât cea a unei imagini corporative.

Din puncul de vedere al imaginii brand-ului, aceasta se referă la percepțiile și convingerile consumatorilor în legătură cu o marcă, așa cum se reflectă ele în asociațiile existente în memorie. În general, un brand (Kotler 1991, p. 442 în Kahle și Kim, 2008, p. 3) este definit ca un "nume, semn, simbol sau design sau o combinație între acestea, cu scopul de a identifica produsele și/sau serviciile unui vânzător sau grup de vânzători și de a le diferenția de cele ale concurenților".

Imaginea brand-ului (Day și Wensley, 1988 în Kahle și Kim, 2008, p. 3) poate fi privită ca o resursă, o posibilă sursă de avantaj iar managerii au înțeles de mult timp că este vorba de o resursă importantă în avantajul competitiv. Într-un studiu realizat de către Aaker (Aaker, 1989 în Kahle și Kim, 2008, p. 3) s-a ajuns la concluzia că din 32 de avantaje strategice competitive, managerii au clasat în funcție de importanța lor, reputația pe primul loc, iar pe al treilea loc au clasat recunoașterea numelui. De asemnea, în activitățile recente de pe piață se constată un interes crescut asupra imaginii brand-ului, ca fiind o resursă dependentă de extindere a brand-ului pentru dezvoltarea acestuia, dar și de achiziționarea brand-urilor cunoscute de către consumatori după numele acostora (Aaker și Keller, 1990; Tauber, 1988 în Kahle și Kim, 2008, p. 3). În mod evident, numele brand-ului în sine nu reprezintă o resursă care să poată fi gestionată, în schimb reprezentarea mentală a ajuns să fie cunoscută sub denumirea de imagine de brand.

Deși conceptul de imagine a brand-ului este privit ca fiind elementul central în marketing, specialiștii au întâmpinat dificultăți asupra identificării unei definiții comune, de asemnea literatura de specialitate este caracterizată de o varietate a date empirice ce au la bază o gamă diversă de concepte. De exemplu, imaginea brand-ului a fost descrisă ca o categorie, ca o schemă și ca o parte dintr-o ierarhie de convingeri (Boush, 1993a, 1993b; Boush & Loken, 1991; Bridges, 1990; Reynolds & Gutman, 1984 în Kahle și Kim, 2008, p. 3). Literatura de specialitate care abordează în lucrările sale conceptul imaginii de brand acordă o atenție limitată imaginii brand-ului în rândul consumatorilor, cu excepția modului în care o imagine de brand poate influența deciziile luate de către concurenți, comercianți sau alte părți interesate.

Imaginea brand-ului este conceptul cheie care intervine între brand și capitalul brand-ului, fiind factorul capitalului de brand, această imagine a brand-ului poate modifica valoarea brand-ului în sus sau în jos. (Kazami, 2007, p. 289) În cazul brand-ului există o rețea complexă de asocieri pe care consumatorul le face. Alexandru I. Biel a ajuns la concluzia că pot fi asocieri puternice și slabe, iar imaginea sub-brand-ului cuprinde trei elemente: imaginea furnizorului, imaginea produsului și imaginea utilizatorului. (Kazami, 2007, p. 289)

Asociații puternice: includ percepțiile consumatorilor asupra atributelor tangibile sau funcționale ale unui brand, implicând caracteristici fizice și de performanță, cum ar fi economie, calitate, rentabilitate, robustețe (ex: asociațiile puternice ale unui automobil includ puterea, viteza, economia de combustibil).

Asociații slabe: pot fi pozitive sau negative și sunt de natură emoțională (ex: motocicletă poate fi văzută ca fiind de sex masculin, dură, incitantă sau tinerească).

Imaginea furnizorilor: se referă la imaginea producătorului. Consumatorii păstrează în amintirile lor, o rețea de asociații despre companii (ex: computerele Apple sunt percepute ca fiind neconventionale, interesante, ușor de utilizat, creative, inovatoare și cool).

Imaginea produsului semnifică sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială și personală a produsului în rândul cumpărătorilor. (Balaure, 2003, p. 339). Produsele pot avea caracteristici funcționale, tehnologice, afectivive, pot fi vechi sau moderne. Produsele, cum ar fi detergenții de rufe, tratamentul împotriva răcelii au tendința de a fi atribute funcționale și de raționalitate. Pe de altă parte, haine de moda, parfumuri, băuturi reci, ceasuri scumpe și multe băuturi alcoolice tind să fie asociate cu emoțiile.

Imaginea utilizatorilor: imaginea de brand poate indica atribute de vârstă, sex, ocupație, stil de viață și de personalitate. Dimensiunea imaginii utilizatorilor reflectă personalitatea brandului. Specialiștii Leon G. Schiffman și Leslie Lazer Kanuk, în urma unui studiu au constatat că berea, cafeaua, țigările, mașinile, tunsorile, serviciile juridice, scotch, adidași și pasta de dinți s-au dovedit a fi masculine. Produsele percepute ca fiind feminine includ săpunuri, șampon, mașină de spălat și lichid pentru spălat vase.

În ceea ce privește imaginea magazinelor online, acesta este un concept relativ nou, motiv pentru care există puține resurse de specialitate care se concentrează asupra conceptului și măsurării imaginii magazinelor online. Imaginea magazinelor online a fost investigată dintr-o varietate de cadre conceptuale, dar nu a existat un consens cu privire la ceea ce este imaginea magazin online. Ca urmare, nu există nici o scară universal acceptată pentru a măsura toate dimensiunile imaginii magazinelor online. Conform unuia dintre puținele studii de cercetare care au examinat imaginea magazinelor online și relația acesteia cu intențiile de cumpărare, realizat de către Van der Heijden și colaboratorii săi, citați în Aghekyan-Simonian, et. al. (2012, pp. 325-331), au realizat o scară de 27 de elemente ale imaginii magazinelor online, constând în șapte componente: (1) utilitatea magazinului online, (2) bucuria, (3) ușurința de utilizare, (4) stilul magazinului, (5) familiaritatea, (6) încrederea și (7) posibilitatea de decontare. Studiul a arătat că patru din cele șapte componente propuse pentru măsurarea imaginii magazinelor online (utilitatea magazinului online, bucuria, încrederea și posibilitatea de decontare) influențează în mod semnificativ atitudinea consumatorilor în procesul de cumpărare și intenția lor de cumpărare online.

După cum notează specialiștii Page și Lepkowska, în lucrarea scrisă de Aghekyan-Simonian, et. al. (2012, pp. 325-331) aceștia au sugerat că imaginea unui magazin online ar putea fi determinată de două surse de comunicare (marketing și non-marketing), caracteristici de web design, caracteristici ale furnizorului și caracteristici ale produsului/serviciului.

În lucrarea Factors Influencing Corporate Online Identity: A New Paradigm, Gregg și Walczac (2009, p. 18) au introdus termenul de "e-imagine", definit ca "imaginea electronică prezentată de o afacere sau individual,… care poate fi compusă dintr-o varietate de factori, care pot include… identitatea (nume de utilizator), aspectul site-ului și conținutul de informații, nivelul reputație, precum și feedback-ul". La recomandările Wu și Li definiția s-a extins fiind definită e-imagine: toate caracteristicile și impresiile unei afaceri, care sunt evaluate prin semnale electronice. E-imaginea poate fi influențată de totalitatea informațiilor electronice, indiferent de sursa de informații, precum și orice alte interacțiuni electronice, fie cu mediul de afaceri, fie prin alți utilizatori de internet.

Astfel, prin cercetarea realizață de către Gregg și Walczac (2009, p. 18) au fost incluse toate formele de informații electronice care pot influența în orice mod percepția unui partener de afaceri dincolo de lista scurtă: nume de utilizator, aspectul și calitatea informațiilor de pe site și sistemele de reputație.

Un exemplu de astfel de informații electronice este un grup de discuții sau blog despre companie găzduit de către o terță parte. E-imagea afacerii este modul în care consumatorii, investitorii, furnizorii, partenerii și publicul larg percepe afacerea. În marketing, cuvântul "imagine" este aproximativ echivalent cu reputație, ceea ce oamenii cred despre o afacere în comparație cu ceea ce este de fapt afacerea. Pentru un consumator, imaginea percepută ar include de obicei credința în competență, onestitate, fiabilitate și serviciile oferite pentru clienții din mediul business. Pentru un potențial partener de afaceri, percepțiile de imagine ar putea include competența, stabilitatea și fiabilitatea afacerii.

1.2. Factorii care influențează imaginea

În analiza factorilor care influențează imaginea, Auruskeviciene et. al. (2005, p. 83) citându-i Barich și Kotler, menționează faptul că nu este suficient să ai o imagine corporativă bună, mai ales în cazul în care companiile se confruntă cu o imagine de marketing slabă. Astfel, faptul că o companie alocă sume mari de bani scopurilor caritabile sau organizațiilor publice, acestea nu pot convinge consumatorii să reconsidere punctele slabe ale unui produs sau ale promovării.

Pentru a nu diminua sau nega impactul factorilor corporativi, cei doi autori menționați anterior, propun concentrarea pe manag pe managementul tipurilor de imagine mai sus. Atât managementul imaginii corporative, cât și de marketing pot exercita o influență mare asupra comportamentului anumitor grupuri sociale.

Din perspectiva imaginii corporative, se poate menționează faptul că aceasta este formată dintr-o mulțime de factori, în timp ce doar o parte dintre aceștia influențează grupurile sociale prin imaginea de marketing. Barich și Kotler, citați în Auruskeviciene et. al. (2005, p. 83), disting șapte grupe de factori care prevăd imagine de marketing: puterea de vânzare, canalele de distribuție, comunicarea, serviciile, promovarea, prețul, produsul sau serviciile.

Putere de vânzare – factor care cuprinde volumul de vânzări și scopul, fiind influențat de competența angajaților, etica, fiabilitatea, rezistența și responsabilitatea.

Canale de distribuție – locul, serviciile și competența, acestea sunt de o importanță deosebită în industria serviciilor, deoarece pot determina alegerea furnizorului de servicii.

Promovarea – factorul este perceput ca educație, cărți de referință și de formare a consumatorilor și consultanță, poate fi văzut ca asistență oferită consumatorilor în luarea deciziei de cumpărare.

Prețul – format din următoarele elemente: listă de preț, reducere prin cantitate, returnarea bunurilor și perioadei de plată.

Comunicare – publicitate, relații publice, promovarea vânzărilor, direct mail și telemarketing.

Produs sau serviciu – atribute, livrare, adaptabilitate, fiabilitate, reparații și piese de schimb.

Servicii – echipamentul angajaților, reparații de calitate și de durată, lichiditatea pieselor de schimb.

Barich și Kotler (1991) menționează trei grupuri țintă care în formarea imaginii de marketing ar trebui să fie axate pe: cele mai importante grupuri sociale (clienți actuali, clienți potențiali, distribuitori sau retaileri), grupuri de mass-media (ziare, reviste, televiziune și radio), grupuri de consultanță ("recommenders" și analiști din domeniu).

Factorii care influențează imaginea de brand au fost ilustrați în modelul realizat de către Kahle și Kim (2008, p. 4), care se referă la conținutul și structura imaginii de brand, dar și la funcțiile strategice pe care le îndeplinește imaginea. Din punctul de vedere al modului în care funcțiile strategice ale imaginii de brand pot servi, componentele modelului sunt descrise astfel încât să urmărească conținutul și structura imaginii de brand până la sursa acesteia, dar și implicațiile în schimbarea imaginii de brand, luând în considerare în mod explicit segmentele de piață.

Componentele de bază ale modelului sunt:

sursele imaginii brand-ului;

conținutul imaginii brand-ului;

structura imaginii brand-ului;

utilizatorii imaginii brand-ului în de luarea a deciziilor părților interesate;

funcțiile cheie strategice ale imaginii brand-ului pentru companie.

Comunicarea în marketing și asociațiile efectuate de către partenerii de brand-ului, persoanele fizice își formează impresii mentale pe care le numim imaginea de brand. Această imagine poate fi descrisă atât din punct de vedere al conținutului, cât și structural.

Conținutul imaginii de brand include asocierile numelor de brand, asocierile produselor (atribute și beneficii, calitatea), asocierile surselor (personalitate), asocierile cumpărătărilor și sentimente față de marcă. Pentru a înțelege structura imaginii de brand se realizează având în vedere: ierarhizarea încrederii, scheme, categorii, imaginea non-verbalăși descrierea de ordin superior: consistență, complexitate, diferențiere și stabilitate. Săgețile de legătură dintre casetele prezente în Anexa 1 indică relații directe de influență. Imaginea de marcă sursă de influență sau crea conținut imagine de brand și structura. Imaginea de brand poate influența surselor sale, de exemplu, oferind așteptări care pot influența atât prelucrarea de publicitate și de experiență de produs. Conținutul imaginii de marcă influențează, de asemenea și structura sa. De exemplu, rezultatele consistență imaginea de produs atributele percepute ca fiind extrem de corelate.

În ceea ce privește factorii care influențează e-imaginea, în figura de mai jos este reprezentat un model unic realizat de către Gregg și Walczac (2009, p. 21).

Acest ansamblu de factori au reieșit în mare măsură, în urma unor cercetări. Conținutul imaginii, securitatea și caracteristicile site-ului sunt factori care se referă la calitatea site-ului. În timp ce calitatea site-ului este cu siguranță un important semnal electronic, componentele care constituie e-imaginea încorporează semnale electronice care nu sunt de obicei asociate cu calitatea site-ului. Influența limitelor reprezentate în figură prin săgeți punctate sunt: eficiența, recunoașterea numelui companiei și numele brand-ului, precum și influențea culturală și personală asupra e-consumatorilor individuali. Acestea sunt considerate funcții de limitare deoarece s-au dovedit a influența atitudinile e-consum, dar nu se pot reda în mod direct în semnale electronice.

Figura 1.2.1. Modelul e-imaginii

Sursa: Walczak, S. și Gregg, D.G. (2009), "Factors Influencing Corporate Online Identity: A New Paradigm", Journal of Theoretical and Applied Electronic Commerce Research, 17 iulie, vol. 4, nr. 3, decembrie, p. 21, disponibil la: http://www.jtaer.com/dec2009/walczak_gregg_p2.pdf, accesat la data de 24 martie 2014

Factorii demografici, culturali și personali, includ factorii culturali, sociali și personali pe care pe care o persoană fizică îi deține despre ea însăși (de exemplu, calculator auto-eficacitate). S-a demonstrat faptul că aceste atribute personale au capacitatea de a influența persoanele în luarea deciziilor de e-commerce. În plus, cultura națională a unui utilizator poate influența procesul de luare a deciziilor de e-commerce și cercetarea a demonstrat diferențe între culturi. Cu toate acestea, în mod asemănător cu rezultatele cercetării științifice lipsite de consistență asupra sistemelor de reputație, astfel au fost descoperite influențele interculturale ale e-consumatorilor.

Conceptul de e-imagine este similar în multe feluri cu imaginea brand-ului, în marketing. Nandan, citat de către Gregg și Walczac (2009, p. 21), a prezentat ideea unei imagini web pentru organizațiile care utilizează o perspectivă de marketing. Construirea imaginii web include atât factorii hardware, cât și factorii de rețea, cum ar fi viteza de download. Acești factori nu sunt incluși în modelul e-imaginii, deoarece viteza de rețea nu este controlată de către organizație (cu excepția în care site-ul cuprinde imagini foarte mari, grafice sau imagini animate) și în plus, nu sunt legate de capacitatea afacerii. Imaginea web include, de asemenea încrederea, care este un rezultat al e-imaginii organizațiilor, spre deosebire de un factor care contribuie la formarea e-imaginii.

1.3. Sondajul – ca instrument de cercetare

Măsurarea (Cătoiu, 2005, p.149) reprezintă "procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect sau fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate".

Sondajul (Cătoiu, 2005, p. 275) reprezintă metoda de culegere a datelor primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion reprezentativ de respondenți, permițând culgerea de date în mod special pentru abordarea unei anumite probleme decizionale, a unui anumit proiect de cercetare.

Cercetarea unei părți a pieței, prin intermediul sondajului, se realizează cu efort minim și are ca efect un un volum maxim de informații. Etapele sondajului sunt (Săvoiu, 2005, p.87): determinarea volumului eșantionului, prelevarea de eșantioane, colectarea și centralizarea datelor observate și înregistrate urmată de calculul estimatorilor sau al indicatorilor ce caracterizează eșantionul, inferența statistică sau estimarea cu precizie determinată a parametrilor, precum și analiza și interpretarea finală.

Tehnicile prin care se poate realiza un sondaj de opinie sunt următoarele: față în față (presupune interacțiunea dintre operator și respondent, operatorul citește întrebările și notează răspunsurile subiecților), prin poștă (întrebările sunt trimise prin poștă și sunt returnate cercetătorului în același mod), telefonic (convorbirea se desfășoară prin intermediul telefonului), electronic (întrebările pot fi trimise prin intermediul poștei electronice e-mail și recepționate în același fel sau pot fi postate pe un site) și chestionarul auto-administrat (cercetătorul distribuie întrebările, subiecții răspund la ele și cercetătorul colectează ulterior răspunsurile.

Sondajele online realizate pe Web reprezintă metoda de culegere de date primare, pe baza unui chestionar admnistrat pe Web, unui eșantion de respondenți

Tipuri de sondaje online:

 Sondaje online ad hoc- esantioanele sunt constituite pentru un anumit proiect

 Sondajele online bazate pe un panel- utilizate pentru diferite proiecte, urmaresc evolutia

Modalitati de distribuire a sondajului online

o Distributia pe un site Web

o Distributia bazata pe posta electronica

Avantaje ale sondajului online

 Rapiditatea desfasurarii cercetarii

 Dimensiunea esantionului

 Costul mic

 Comoditatea pentru respondent

 Absenta operatorului de interviu

 Usurinta culegerii datelor

 Integrarea datelor

 Flexibilitatea

 Usurinta prelucrarii datelor 

Limite ale sondajului online

Aparenta simplitate

 Rata de raspuns

 Autoselectia

Pentru ameliorarea ratei de raspuns se realizeaza:

• Notificarea prealabila

• Intoducerea astfel incat sa fie atragatoare

• Posibilitatea accesari rapide

• Proiectarea chestionarului

• Mesajul e-mail

• Mesajele de reamintire

Sondajele realizate prin mijloace electronice (e-mail sau postare pe site) sunt ultima noutate în domeniul sondajelor de opinie. Cel mai des contactarea respondenților se face folosind e-mailul. Subiecții primesc un mesaj prin care sunt invitați să completeze un chestionar care se află la o anumită adresă.

Capitolul 2. București365.ro pe piața românească a portalurilor

2.1. Piața online românească – dimensiuni și caracteristici

Eurostat (citat în Business24.ro, 2013) arată faptul că aproximativ 42% dintre români nu au utilizat niciodată internetul, dublu față de nivelul din Uniunea Europeană, iar serviciile online ale autorităților sunt accesate de numai 5% din populația României, comparativ cu o medie de 41% în UE. Procentul românilor care nu au utilizat niciodată internetul este foarte apropiat de cel din Bulgaria (41%), urmată de Grecia, cu un procent de 36% din populație care nu a accesat internetul, apoi Italia (34%), Portugalia (33%) și Polonia (32%).

Totodată, 32% dintre români spun că accesează zilnic internetul, iar 13% săptămânal, în timp ce 58% dintre gospodăriile României au acces la internet, iar 56% la dispoziție viteze broadband. La nivelul UE, 79% din populație are acces la internet, iar 76% la servicii în bandă largă. Totodată, 62% dintre europeni intră zilnic pe net, 10% săptămânal, iar 21% nu au utilizat niciodată internetul.

România stă de departe cel mai prost în ceea ce privește utilizarea serviciilor online ale statului. Cu o rată de accesare de numai 5%, România este cu mult în urma Italiei (21%) și Bulgariei (23%), în timp ce la nivelul UE 41% dintre cetățeni își plătesc taxele online sau utilizează servicii oferite de guvern și autoritățile locale pe internet.

Clasamentul Eurostat al folosirii și accesului la internet în UE în 2013. Dintre puținii români care accesează servicii ale statului pe internet, mai mult de jumătate, respectiv 54%, își gestionează taxele online, 25% solicită diverse documente personale, iar 27% revendică transferuri sociale, se arată în raportul Eurostat.

Serviciile online ale statului sunt cel mai solicitate în țările nordice și Olanda. În Danemarca, 85% din cetățeni accesează astfel de servicii, urmată de Olanda (79%), Suedia (78%), Finlanda (69%), Franța (60%), Luxemburg (56%), Austria (54%) și Slovenia (52%). Majoritatea europenilor care utilizează serviciile online ale statului o fac pentru a-și gestiona taxele.

Potrivit Internet World Stats (2012), la 30 iulie, numărul total de utilizatori de Internet din România era de 9.642.383. Potrivit Institutului Național de Statistică (2013), românii folosesc pentru accesarea Internetului de acasă conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe) în procent de 95,3%, urmate la mare distanță de conexiunile broadband mobile (11,6%) și de conexiunile narrowband (7,4%). Conexiunea prin cablu fix se întâlnește la 83,7% dintre gospodării, în timp ce conexiunea DSL este utilizată de 15,7% dintre gospodării.

Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la Internet, în anul 2013, provin din regiunile București-Ilfov (16,0%), Nord-Vest (13,8%) și Nord-Est (13,7%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din București-Ilfov (18,6%) și Sud-Vest Oltenia (15,9%).

În regiunea București-Ilfov, tot la nivelul anului 2013, 72,5% dintre gospodării aveau acces la Internet de acasă, fiind urmată de regiunile Vest (58,3%), Nord-Vest (56,9%), Sud-Est (51,2%) și Centru (49,5%). În regiunile de Nord-Est (45,7%) și Sud Muntenia (47,2%) au fost înregistrate cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la Internet.

Internetul este folosit zilnic cu o frecvență de peste 64% de către utilizatori, majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenți, 86,5% dintre persoanele de 16-74 ani apelând Internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei. Dintre aceștia 64,7% utilizează Internetul cu o frecvență zilnică sau aproape zilnică, iar 26,5% cu frecvență săptămânală.

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, proporția celor care au folosit vreodată Internetul a fost de 57,9%. În ceea ce privește utilizarea Internetului, atât bărbații (59,7%) cât și femeile (56,2%) și-au prezentat dorința de a avea acces la informații, acestea din urmă având o pondere ușor mai mică decât bărbații.

Dintre bărbații cu vârste cuprinse între 16-24 ani, 76,6% au folosit Internetul zilnic sau aproape zilnic, comparativ cu 81,1% dintre femeile din aceeași grupă de vârstă. La grupa de vârstă 55-64 ani, situația se schimbă, diferența dintre femei și bărbați în ceea ce privește utilizarea Internetului zilnic sau aproape zilnic este de 6,6 puncte procentuale (42,8% la femei, iar la bărbați 49,4%).

Românii în proporție de 61,8% folosesc cel mai des ca dispositive pentru accesarea Internetului telefonul mobil sau smartphone-ul, fiind urmate la distanță de computerele portabile 47,5%. Ponderea bărbaților care au accesat Internetul cu ajutorul telefonului mobil sau smartphone-ului a fost ușor mai mare decât a femeilor (64,0% față de 59,3%).

Majoritatea persoanelor care accesează Internetul cu ajutorul telefonului mobil sau smartphone-ului sunt de nivel mediu de instruire (49,1%), iar cei care folosesc computerul portabil ca dispozitiv pentru accesarea Internetului sunt persoanele cu nivel de instruire superior (48,1%).

Din punct de vedere al conexiunilor (rețelelor) utilizate pentru accesarea Internetului din alte locuri decât acasă sau locul de muncă, telefonul mobil (sau smartphone-ul) prin rețea de telefonie mobilă are cea mai ridicată pondere atât pe total (78,2%), cât și pe medii de rezidență (77,2% respectiv 81,2%). Din rândul persoanelor care au folosit computerul portabil, conexiunea cea mai frecvent folosită a fost cea prin rețea Wireless (62,5%).

Accesul populației la tehnologia informațiilor și comunicațiilor în anul 2013, mai mult de jumătate (55,8%) din totalul gospodăriilor din România deține un calculator acasă, din care 70,9% aparțin gospodăriilor din mediul urban.

Gospodăriile din România în procent de 52,9% au acces la Internet acasă, iar majoritatea (73,2%) lor provin din mediul urban. Potrivit INS, în funcție de mediul de rezidență s-au înregistrat diferențe în ceea ce privește dotarea gospodăriilor cu calculator. Astfel, dacă dintre gospodariile din mediul urban 69,8% sunt dotate cu calculator acasă, în rândul gospodariilor din mediul rural proporția acestora este de numai 37,5%.

În profil teritorial, nu se remarcă diferențe prea mari între regiuni, ponderea acestora situându-se între 50% și 60% din totalul fiecarei regiuni, cu excepția regiunii București-Ilfov, unde aproape trei sferturi dintre gospodării au în dotare calculatoare (74,3%). Proporțiile cele mai mici s-au înregistrat în regiunile Sud Muntenia (49,6%), Nord-Est (50,3%) și Centru (51,3%).

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, 60,3% au folosit vreodată un calculator. Calculatorul este utilizat de către 86,9% dintre tinerii de 16-24 ani, de mai mult de jumătate (54,0%) dintre persoanele de 45-54 ani și doar de 16,8% dintre persoanele de 65-74 ani. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani sunt, de asemenea, mari utilizatori ai calculatorului (78,9%). Proporția bărbaților utilizatori de calculatoare este puțin mai mare decât cea a femeilor 61,8%, față de 58,8%.

Potrivit lui Cristian Manafu, în luna februarie 2014, a urmărit tendințele din social media, realizate de către echipa ZeList Monitor, atfel că statisticile despre Twitter pentru piața locală redau faptul că există peste 100.000 de conturi, iar in ianuarie reteaua de microblogging a avut cei mai mulți utilizatori activi din ultimii ani 17.300. Se vede o creștere și pentru Instagram, rețeaua crește într-un ritm constant și reușește să păstreze destul de mulți utilizatori activi (pentru o rețea relativ nouă și “dependentă” de telefonul mobil).

Serviciul de monitorizare a paginilor de Facebook în România, la data de 28 februarie 2014, a relatat faptul că în România numărul utilizatorilor Facebook a crescut simțitor de la 5.056.180 în luna martie 2012 la 7.200.000 în luna martie 2014, cu o rată de penetrare de 35,78% în rândul populației și cu o rată de 74,67% de penetrare în rândul internauților.

Grafic 2.3.1 Evoluția numărului de utilizatori de Facebook

Sursa: Facebrands.ro (2014). Serviciul de monitorizare a paginilor de Facebook în România, publicat la data de 28 februarie 2014

În topul orașelor din România după numărul de utilizatori Facebook, potrivit Serviciului de monitorizare a paginilor de Facebook realizat de către Facebrands.ro (2014) București este pe primul loc cu 1.480.640 de utilizatori (21.97%), fiind urmat de Cluj-Napoca cu 260.040 de utilizatori (3.86%), Timișoara cu 260.000 de utilizatori (3.86%), Iași cu 260.000 de utilizatori (3.86%), Constanța 207.900 de utilizatori (3.08%) și Craiova (172.480) de utilizatori (2.56%). În schimb, la sfârșitul clasamentului se află Rădăuți cu 11.960 de utilizatori (0.18%), Năvodari cu 11.600 de utilizatori (0.17%), Motru cu 11.400 de utilizatori (0.17%), Găesti cu 11.200 (0.17%) Roșiori De Vede cu 10.600 de utilizatori (0.16%), Drăgășani cu 10.200 de utilizatori (0.15%) și Carei cu 10.140 de utilizatori (0.15%).

2.2. Portalurile pe piața online românească

În modul cel mai simplist, un portal poate fi definit ca o poartă de intrare în depozitul imens de documente electronice de pe Web. El permite căutarea de informații specifice unui domeniu de interes și, în plus, oferă servicii de poștă electronică, informații financiare, sportive, starea vremii, liste de discuții, anunțuri, servicii de descărcare de programme ș.a.m.d.

În ultima perioadă în literatura de specialitate, termenul "portal" este folosit abuziv și adesea generic, astfel că se întâlnesc mai multe definiții, de aceea este important ca, mai întâi de toate, să se înțeleagă tipurile și funcțiile diverselor categorii de portaluri existente în prezent.

Portalurile se pot clasifica în patru categorii mari:

Megaportalurile (portaluri orizontale) sunt portalurile originale ale Internetului, multe din ele fiind la început doar mecanisme de căutare ca apoi să crească rapid până la site-uri complexe, care adună informații cu privire la o gamă largă de subiecte. Se caracterizează prin interfețe relativ simple, ușor de încărcat chiar și pe conexiuni slabe, respectiv sisteme performante de căutare și indexare de informație. Exemple: Yahoo!, America Online AOL, sau de la noi din țară Kappa www.kappa.ro, România Online www.rol.ro, Apropo www.apropo.ro.

Portalurile verticale se adresează unor segmente specifice ale pieței, deservind practic unele comunități sau piețe specializate înguste. Exemple www.ino-romania.ro – un portal ce conține informații despre România, unde se găsește o categorisire extrem de utilă a unor companii românești și străine ce activează pe piața românească, www.farmaline.ro – portal în domeniul farmaceutic și parafarmaceutic, www.masini.ro catalog auto on-line ce cuprinde informații din domeniul auto, www.eva.ro este un portal destinat femeilor, www.bestjobs.ro este un portal de resurse umane ș.a.m.d.

Portalurile "business to business" prezintă o piață electronică pentru organizarea afacerilor și operațiunilor între diferite întreprinderi. Aceste portaluri oferă clienților o serie de mecanisme electronice: licitații, vânzări și cumpărări. Exemple: www.AgroInfo.ro destinat producătorilor în special, comercianților și prestatorilor de servicii din domeniul agroalimentar și din domenii conexe – turism agrar, afaceriLemn.ro este un portal de afaceri al industriei lemnului, AfaceriTextile.ro este un portal de afaceri al industriei textile, www.1001case.ro este un portal de construcții, amenajări interioare, electronice și electrocasnice.

Portalurile de companie. Organizațiile progresiste caută în permanență metode de a îmbunătăți atât accesul angajaților la informație, organizarea și partajarea lor (documenet interne, depozite de date) cât și comunicarea cu persoane din toate departamentele companiei (acces la pagini web, mesagerie). Principalul instrument pentru atingerea acestor obiective este portalul companiei.

2.3. Utilizatorul român de Internet

În ceea ce privește consumul de Internet, femei versus bărbați, s-a constat că prin prisma specificului său tehnic, există tendința de a percepe Internetul ca fiind un mediu folosit preponderent de bărbați. Însă, potrivit rezultatelor SATI și SNA FOCUS, studiile tactice de audienta realizate de BRAT (2013), redau o imagine actuală a fenomenului și explică tendințele consumului de internet pentru cele două sexe. Prin urmare, femeile folosesc Internetul într-o masura mai mare decât bărbații, peste 54% dintre afișările paginilor online sunt consumate de femei, care reprezintă 50,8% din numărul de utilizatori de internet, în timp ce bărbații doar 49,2% din utilizatori.

În timp ce bărbații sunt interesați și au ca domenii de interes pe Internet mai degrabă domeniile legate de tehnică: aplicațiile pentru mobil, cumpărăturile online de electronice/IT și informațiile auto, femeile sunt interesate preponderent de informațiile despre sănătate, stil de viață, vacanțe. Acestea consumă mult mai mult conținut despre viața celebrităților, dar își petrec și foarte mult timp pentru a conversa online, fie prin intermediul aplicațiilor de tip messenger, fie cu ajutorul platformelor de social media (Facebook în special). În plus, femeile sunt majoritare și în ceea ce înseamnă folosirea serviciilor de email (51%), iar dintre persoanele care realizează operațiuni bancare zilnic, femeile reprezintă peste 57%.

Atunci când este vorba de achiziționarea bunurilor sau serviciilor, atât pentru barbați cât și pentru femei, deciziile de achiziționare sunt luate online într-o proporție covârșitoare – peste 70%. Diferența este dată de tipul de produse și servicii pe care fiecare categorie intenționează să o achiziționeze: bărbații sunt orientați mai degraba către electronice/IT, femeile către cosmetice sau vacanțe.

Caracterizarea utilizatorilor Facebook din România realizată de către Serviciul de monitorizare a paginilor de Facebook în România – Facebrands.ro (2014), după categoriile de vârstă se observă că majoritatea persoanelor care au cont creat pe această rețea de socializare sunt tineri: 29,8% sunt utilizatori cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani, 27,5% sunt persoane cu vârsta între 18-24 de ani, 17% peroane cu vârsta între 35-44 ani și 13,5% sunt copii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani. Însă în categoriile de vârstă de peste 45 de ani, regăsim mai puțini utilizatori: 45-54 ani 7,2%, 55-64 ani 3,3% și peste 65 de ani 1,3%. Majoritatea utilizatorilor sunt bărbați, în procent de 65% și doar 35% sunt femei.

Puțin peste jumătate (51,86%) dintre utilizatorii rețelei de socializare Facebook declară la starea civilă faptul că sunt căsătoriți, fiind urmați de cei care declară că sunt singuri, în procent de 30,25%. Cei ce sunt într-o relație sunt în procent de 15,56% și doar 2,33% sunt logodiți.

Potrivit unui studiu realizat recent de către Asociația Salvați Copii (2013), în ceea ce privește utilizarea internetului de către copiii cu vârste cuprinse între 7-14 ani și de către adolescenții cu vârste între 15-18 ani s-a observant că aproximativ 90% dintre copii folosesc cel puțin o rețea socială, majoritatea dintre aceștia (87%) fiind utilizatori Facebook. În 2010, doar 47% dintre copiii din România declară că au un cont pe o rețea de socializare, conform studiului EU Kids Online.

​Consumul mediu zilnic de TV este inca superior celui de Internet in randul romanilor, dar cei care intra online "constientizeaza" ca petrec mai mult timp pe Internet decat in fata televizorului, potrivit unor estimari ale Biroului Roman de Audit Transmedia (BRAT), prezentate miercuri in cadrul evenimentului Ziua Cercetarii Media.

Potrivit estimarilor BRAT, bazate in special pe datele culese prin studiul de evaluare a audientelor realizat de aceasta organizatie, SNA Focus, realizat in randul populatiei urbane cu varste intre 14-64 de ani, 81% din oameni au acasa conexiune la Internet, 62% dintre ei utilizeaza Internetul de acasa, iar in medie un utilizator foloseste internetul din 1,7 locuri (acasa, serviciu, altele).

Circa 4 milioane dintre utilizatorii de Internet au, potrivit estimarilor BRAT, cel putin un cont in retele sociale. Dintre acestia, 42% au liceul, 33% au studii superioare, 51% sunt barbati, 52% au varste intre 25-44 de ani (35% – varste intre 14-24 de ani, iar 9% – varste intre 54-54 de ani).

Aceleasi evaluari BRAT arata ca 35% dintre utilizatorii de Internet acceseaza Internetul de pe telefonul mobil, iar in medie o persoana utilizeaza internetul prin 1,5 dispozitive.

Potrivit estimărilor BRAT, citat în HotNews.ro (2014) : 4,7 milioane de români (54% din universul SNA Focus, urban 14-64 de ani) utilizează Internetul zilnic, comparativ cu circa 500.000 în anul 2002.

Anul trecut, consumul zilnic de Internet s-a ridicat la 54% din populația la care se raportează studiul, comparativ cu 8% în 2002. TV își păstrează supremația, cu 78% consum zilnic în 2013. Consumul zilnic de radio a scăzut de la 59% în 2004 la 35%, cel de ziare – de la 47% în 2004 la 14%, iar cel de reviste – de la 18% în 2004 la 7%.

Pe de alta parte, utilizatorii de Internet spun ca petrec mai mult timp online decat in fata televizorului, "pragul" depasirii TV-ului fiind perioada 2009-2010. Acum timpul mediu zilnic petrecut online este de 230 de minute/persoana (comparativ cu 138 de minute in 2002), mai mult decat timpul mediu zilnic petrecut in fata televizorului.

58% dintre oameni considera ca Internetul le este indispensabil la serviciu sau scoala, 58% il folosesc pentru Informatii, 49% sunt interesati de comentariile altora pe Internet, 39% spun ca se intereseaza despre un produs pe Internet, atunci cand vor sa il cumpere.

Structura publicului utilizator de Internet se apropie tot mai mult de structura populatiei urbane a Romaniei. Astfel, in 2013:

49,3% dintre utilizatorii de Internet erau barbati, iar 50,7% femei (populatie urban, 14-64 de ani: 48,4% barbati, 51,6% femei);

25,5% dintre utilizatorii de internet aveau varste de 14-24 de ani, 52% – varste de 25-44 de ani (total populatie: 44,8%), 14,2% – varste de 45-54 de ani, 8,3% – varste de 55-64 de ani

43,7% aveau liceul (total populatie: 41,5%), 24,6% – mai putin decat liceul, iar 31,7% – studii superioare

Barbatii, tinerii, persoanele din mediul rural si cele cu studii superioare sunt categoriile care utilizeaza cel mai mult Internetul, in contextul in care procentul utilizatorilor din Romania a crescut cu 8,4% in 2012 fata de 2010.

Astfel, 48.7% dintre romani au fost utilizatori de Internet in 2012, ritmul de crestere fiind mai rapid, in special, la categoriile care utilizeaza mai putin internetul, se arata intr-un studiu al GfK Romania.

Daca aproximativ 50% dintre barbati si putin peste 47% dintre femei au utilizat internetul in 2012, numarul barbatilor utilizatori a crescut cu 7.7% comparativ cu 2010, pe cand cel al femeilor a inregistrat o crestere de 9,3%.

Si mediul rural inregistreaza o dinamica buna, cu o crestere mai mare in 2012 fata de 2010 – cu aproximativ 11% mai multe persoane au apelat la acest canal de comunicare anul trecut, atingand

In ceea ce priveste mediul urban, 61% dintre oraseni au utilizat Internetul in 2012, in crestere cu 6.7% fata de 2010. Cea mai mare penetrare este in Bucuresti, unde 68% dintre persoanele cu varsta de peste 15 ani acceseaza acest mediu.

Internetul este foarte agreat de tineri. Aproximativ 83% dintre persoanele cu varsta intre 15-24 ani il folosesc, 71% dintre cei intre 25 si 34 ani si 62% dintre cei intre 35 si 44 ani.

Este interesant de semnalat faptul ca cel mai mult utilizarea Internetului a crescut in randul persoanelor mature, 35-44 ani (mai mult cu 15% comparativ cu 2010). O crestere semnificativa, de aproximativ 8%, se remarca si pentru intervalul de varsta 45-54 ani.

Referitor la educatie, studiul arata ca 89% dintre persoanele cu educatie superioara si 52% dintre persoanele cu educatie medie sunt utilizatoare de internet.

"Internautii deja nu mai reprezinta un target de nisa. Multe companii isi regandesc business-ul, construind strategii de abordare a consumatorului digital", apreciaza Traian Nastase, Online Project Manager GfK Romania.

http://www.business24.ro/internet/internet-romania/cine-navigheaza-pe-internet-in-romania-1524234

Romanii petrec 18,6 ore online, in medie, pe saptamana, Internetul castigand din ce in ce mai mult teren in preferintele populatiei din Romania, care continua insa sa se uite foarte mult la televizor – 21,6 ore saptamanal, potrivit studiului Mediascope Europe, facut public marti de IAB Romania.

In termeni de grad de utilizare la nivel national, Internetul se afla pe locul al treilea, dupa TV si radio. Cu toate acestea, intensitatea folosirii Internetului este mai mare, romanii petrecand in medie 18,6 ore online (peste media europeana de 14,1 si peste cea din regiune de 16,1). Desi romanii sunt printre cei mai avizi consumatori de TV, cu o medie de 21,6 ore saptamanal, Internetul castiga tot mai mult teren in Romania.

Timpul petrecut online difera in functie de echipamentul folosit: 18,3 ore online pentru cei care folosesc computerul, comparativ cu 12,4 ore pentru cei care folosesc telefonul mobil. Tinerii cu varsta cuprinsa intre 16 – 24 de ani se afla pe primul loc la timpul petrecut online pe ambele dispozitive.

In Romania sunt 7,2 milioane de utilizatori de Internet

Potrivit Mediascope Europe, in Romania sunt 7,2 milioane de utilizatori de Internet (dintr-o populatie adulta de 18,7 milioane de persoane). Astfel, 39% dintre romani sunt online, mai putin decat media din Uniunea Europeana, de 65%.

Studiul Mediascope releva si faptul ca 30% dintre romani sunt online in timp ce urmaresc si emisiuni TV (in prime-time), 56% dintre ei afirmand ca este foarte probabil ca activitatea online sa aiba legatura cu emisiunile urmarite. Pe de alta parte, 2,4 ore/ saptamana este timpul in care atentia utilizatorilor este impartita intre cele doua ecrane. In ceea ce priveste continutul cel mai probabil a fi consumat simultan la TV si online, pe primele locuri se situeaza programele de divertisment, stirile si emisiunile documentare.

De asemenea, 21% dintre utilizatorii romani de internet folosesc mai mult de un dispozitiv pentru a accesa internetul, in timp ce 9% dintre romani intra online prin intermediul telefoanelor mobile.

Influenta Internetului asupra vietii romanilor

Potrivit Mediascope, internetul a devenit un mijloc esential de a comunica si relationa cu consumatorii. Astfel, 51% dintre utilizatorii de internet considera ca modul in care un brand comunica online cu consumatorii este foarte important in influentarea opiniei despre acel brand.

Printre beneficiile mediului digital percepute de utilizatorii romani de Internet se numara mentinerea legaturii cu prietenii sau familia, administrarea finantelor, administrarea stilului de viata sau faciliarea accesului la calatorii si turism.

Potrivit aceluiasi studiu, Internetul influenteaza romanii in ceea ce priveste intentia de cumparare si preferinta pentru o anumita marca mai mult decat pe ceilalti europeni sau vecinii din regiunea CEE (Europa Centrala si de Est). De asemenea, 44% dintre utilizatorii romani de internet declara ca Internetul ii ajuta sa aleaga produse sau servicii mai bune (fata de media europeana de 51% sau CEE de 53%).

Telefonul mobil este folosit preponderent pentru email si socializare online, in timp ce, zilnic, 48% dintre utilizatorii romani viziteaza site-uri de stiri. In topul activitatilor derulate de utilizatorii romani de Internet se afla e-mailul si trimiterea de mesaje instant, potrivit Mediascope.

Utilizatorii romani de Internet, mai activ decat restul europenilor in domeniul social media

De asemenea, utilizatorii romani de Internet sunt mai activi decat restul europenilor in ceea ce priveste social media. Cu toate acestea, activitatile pasive au o pondere mai mare in obiceiurile de utilizare ale retelelor sociale (57% dintre romani citesc update-uri sau mesaje, in timp ce doar 15% isi updateaza profilul sau comenteaza zilnic).

Produsele electronice si serviciile de telecom, urmate de serviciile turistice ocupa primul loc la influenta a Internetului in decizia de cumparare, se mai arata in Mediascope.

Studiul mai precizeaza ca 95% dintre utilizatorii romani de Internet cauta informatii online inainte de a efectua o cumparare, in timp ce 87% fac cumparaturi online. Cu toate acestea, cumparaturile efectuate prin Internet reprezinta doar 11% din totalul cumparaturilor facute de romani.

Cele mai cumparate produse online sunt cartile – 51%, hainele si accesoriile – 22% si bilete de calatorie – 35%.

Cat timp petrec romanii pe Internet

Marti, 10 Iulie 2012, ora 19:46

http://www.business24.ro/internet/internet-romania/cat-timp-petrec-romanii-pe-internet-1515699

Cum a explodat numarul utilizatorilor de Internet din Romania in ultimul deceniu – studiu

Numarul utilizatorilor de Internet din Romania a crescut de la 1,7 milioane, cati erau in 2002, la aproape 6,5 milioane in 2013.

Potrivit unui studiu realizat de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT) si citat de Pagina de Media, romanii petrec, in medie, circa 4 ore online (230 de minute).

In schimb, acelasi studiu arata ca oamenii petrec mai mult timp pe Internet decat in fata televizorului, la care se uita, in medie, 202 minute pe zi. Totodata, romanii asculta radioul si mai putin, adica circa 112 minute pe zi.

Potrivit rezultatelor prezentate la Ziua Cercetarii Media, 45% dintre utilizatorii de Internet au varste cuprinse intre 25 si 44 de ani, iar 19% dintre ei au intre 14 si 24 de ani.

Tinerii romani, cei mai mari fani ai Internetului – studiu

De asemenea, alti 19% dintre romanii care utilizeaza Internetul au intre 45 si 54 de ani, in vreme ce restul de 17 procente au intre 55 si 64 de ani.

Circa 4,7 de milioane de romani care utilizeaza Internetul erau, in 2013 din mediul urban, in vreme ce in 2002, doar jumatate de milion de oraseni utilizau Internetul.

Studiul mai releva si faptul ca 49% dintre utilizatorii de Internet din Romania sunt barbati, in vreme ce restul de 51% sunt femei.

In ceea ce priveste nivelul de educatie al romanilor care acceseaza mediul online, 25% nu au absolvit nici macar liceul, 44% dintre ei au studiile liceale absolvite, in vreme ce restul de 32% au si studii superioare. mai mult

Joi, 27 Martie 2014, ora 23:38

http://www.ziare.com/articole/utilizatori+internet+romania

Capitolul 3. Cercetarea imaginii portalului București365.ro

3.1. Metodologia cercetării

Definirea problemei decizionale, ca primă etapă a procesului cercetării de marketing, este de o importanță majoră, aceasta stând la baza definirii corecte a scopului și obiectivelor cercetării. Problema decizională se va constitui în identificarea elementelor specifice care nemulțumesc utilizatorii portalului București365.ro și aspectele care ar trebui îmbunătățite în privința imaginii.

Scopul cercetării este definit în funcție de problema decizională menționată mai sus, cercetarea cantitativă va avea drept scop studierea imaginii portalului București365.ro în rândului utilizatorilor, calitatea informațiilor obținute, ușurința cu care au găsit informațiile necesare, aspectul portalului.

Elaborarea obiectivelor și ipotezelor cercetării pornind de la scopul definit s-au elaborate obiectivele, prin care s-a identificat concret informațiile necesare acestui demers știintific. S-au definit, astfel, atât obiectivele central cât și obiectivele secundare .

Obiectivele centrale care rezultă din scopul cercetării vizează cunoașterea următoarelor aspecte:

Identificarea notorietății portalului București365.ro;

Evaluarea frecvenței cu care este accesat portalul;

Identificarea surselor de informare a respondenților despre portalul Bucuresti365.ro;

Măsura în care imaginea este formată în rândul utilizatorilor potențiali

Natura imaginii (favorabila/nefavorabilă);

Atributele portalului Bucuresti365.ro care contribuie la formarea imaginii;

Stabilirea motivelor care îi determină pe respondenți să acceseze portalul;

Determinarea gradului de satisfacție al utilizatorilor privind portalul Bucuresti365.ro, prin prisma caracteristicilor/atributelor acestuia;

Identificarea gradului de apreciere al respondenți or cu privire la utilitatea și valoarea informațiilor de pe portal;

Determinarea gradului de satisfacție al utilizatorilor privind imaginea acestuia;

Stabilirea nivelului de informare al respondențior privind site-ul.

În ceea ce privește obiectivele secundare, se va urmări măsura în care unele dintre aspectele vizate prin intermediul obiectivelor centrale variază în funcție de vechime, frecvență de accesare a portalului și în funcție de o serie de criterii demografice.

9. Identificarea variabilelor demografice ale respondenților precum nivelul de instruire, venitul, vârsta, sexul, mediul de reședință, localitatea și județul de reședință;

10.Idenificarea tipurilor de informații pe care respondenții le caută pe un portal;

11.Identificarea feedback – ului respondenților prin prisma propunerilor/sugestiilor privind

imaginea portalului.

În cercetare, am investigat 60 de persoane, cu vârste cuprinse între 15 și 50 de ani, care au acces la înternet și care au accesat cel puțin o dată portalul bucuresti365.ro. Tehnica de cercetare utilizată este ancheta pe bază de chestionar autocompletat, volumul eșantionului este de 60 de persoane. Grupurile țintă sunt persoanele care au acces la internet și care au accesat cel puțin o dată portalul bucurești365.ro.

Chestionarul a fost aplicat prin intermediul mediului online, în rândul studenților, dar și în rândul companiilor prin trimiterea de e-mail-uri către angajați sau persoane de decizie din cadrul acestora.

3.2. Rezultatele cercetării

3.3. Concluziile cercetării

Bibliografie

ANEXA 1.

Modelul strategic al imaginii brand-ului

Adaptare după: Kahle și Kim, 2008, p. 5

CHESTIONAR

Bună ziua!

Mă numesc Lazăr Oana-Maria, sunt masterandă în cadrul programului Cercetări de Marketing, la Facultatea de Marketing – ASE și realizez o cercetare de marketing referitoare la imaginea portalurilor.

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi oferi o serie de informații referitoare la aspectele legate de tema acestei cercetări. Timpul de completare al chestionarului este de aproximativ 10 minute, iar răspunsurile obținute sunt confidențiale și nu vor fi utilizate în alte scopuri.

Sunteți domiciliat în București?

Da

Nu (stop)

Ați auzit până acum de noțiunea de portal?

Da

Nu (stop)

Care este primul portal care vă vine în minte?

________________________

Până acum, de care dintre portalurile de mai jos ați auzit? (Bifați răspunsurile corespunzătoare)

www.bucuresti365.ro

www.mercador.ro

www.tocmai.ro

www.kappa.ro

www.paginiaurii.ro

www.rol.ro

www.apropo.ro

www.urbo.ro

www.mascus.ro

www.b365.ro

www.ghidul.ro

www.metropotam.ro

www.sapteseri.ro

www.divahair.ro

www.regielive.ro

www.cylex.ro

www.getlokal.ro

Alt portal. Care?

Pe care dintre acestea le accesați cel mai des? (Bifați răspunsurile corespunzătoare)

www.bucuresti365.ro

www.mercador.ro

www.tocmai.ro

www.kappa.ro

www.paginiaurii.ro

www.rol.ro

www.apropo.ro

www.urbo.ro

www.mascus.ro

www.b365.ro

www.ghidul.ro

www.metropotam.ro

www.sapteseri.ro

www.divahair.ro

www.regielive.ro

www.cylex.ro

www.getlokal.ro

Alt portal. Care?

Cât de des accesați un portal?

zilnic

de 2-3 ori pe săptămână

o dată pe săptămână

1-3 ori pe lună

ocazional

Care sunt domeniile de interes pentru dumneavoastră, atunci când navigați pe internet? (Bifați răspunsurile corespunzătoare)

Anunțuri / Mica publicitate

Artă & cultură

Auto – moto

Comerț online

Divertisment

Economic & financiar

Familie & copii

Hobby

Home & deco

IT&C

Imobiliare

Jocuri

Legislație

Lifestyle feminin

Portaluri & motoare de căutare

Programe & ghiduri

Rețele sociale

Sănătate & îngrijire personală

Sport

Știință & cercetare

Știri generale și locale

Tabloide

Alt domeniu. Care?

În medie câte ore pe zi utilizați Internetul?

mai puțin de o oră

1-3 ore

4-8 ore

mai mult de 8 ore

foarte rar utilizez Internetul/nu-l utilizez

Care este tipul de conexiune pe care îl folosiți în conectarea la internet?

Prin reteaua localã (UTP)

Modem mobil

Hotspot Wireless gratuit

Linie telefonica (ADSL)

Fibra optica

Altă variantă.

Ați accesat vreodată portalul București365.ro?

Da

Nu

De obicei, accesați portalul Bucuresti365.ro prin intermediul:

Calculatorul personal desktop

Calculatorul portabil (laptop/netbook)

Telefonul mobil

Sistemul de calcul de la locul de munca

Calculatoare din locuri publice (facultate, internet cafe, s.a.)

Când ați accesat ultima dată portalul Bucuresti365.ro?

Astăzi

În ultimele 7 zile

Luna aceasta

Cu mai mult de 30 de zile în urmă

Vă rog să evaluați importanța următorilor factori privind portalul Bucuresti365.ro:

Care este importanța următoarelor elemente ce țin de prezența online a unui portal al orașului București?

Ce aspecte urmăriți atunci când accesați portalul București365.ro?

Doresc să ascult un post de radio de la noi din țară

Doresc să ascult un post de radio din străinătate

Doresc să vizionez un post TV de la noi din țară

Doresc să vizionez un post TV din străinătate

Firme care oferă produse și servicii pentru copiii

Firme din domeniul serviciilor

Firme care se ocupă cu comerțul

Firme din domeniul construcții

Firme din domeniul turismului

Firme din domeniul sănătății

Firme din domeniul frumusețe și cosmetică

Firme din domeniul vehicule

Firme din domeniul electro-it

Firme din domeniul sport și divertisment

Firme din domeniul școli și cursuri

Alte aspecte. Care?

Ce tip de browser folosiți cel mai des atunci când accesați portalul București365.ro?

Internet Explorer

Mozilla Firefox

Opera

Google Chrome

Safari

Alt browser. Care?

Statutul social:

Copii de vârstă școlară

Studenți/Masteranzi

Cercetători științifici

Angajat ai firmei

Pensionar

Altă categorie. Care?

Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în grupa:

< 18 ani

18-30 ani

31-50 ani

> 50 ani

Sexul dumneavoastră:

Femeiesc

Bărbătesc

În ce grupă se încadrează venitul dumneavoastră net lunar?

sub 600-800 lei

801 – 1000 lei

1001 – 1200 lei

1201 – 1400 lei

peste 1400 lei

ANEXA

Rezultate trafic site-uri România, 11 noiembrie 2013

Biroul Român de Audit Transmedia, "Rezultate trafic site-uri România", 11 noiembrie 2013, accesat la data de 12.noiembrie 2013, la adresa: http://www.brat.ro/sati/rezultate/type/site-ro/page/1;

Bibliografie

ANEXA 1.

Modelul strategic al imaginii brand-ului

Adaptare după: Kahle și Kim, 2008, p. 5

CHESTIONAR

Bună ziua!

Mă numesc Lazăr Oana-Maria, sunt masterandă în cadrul programului Cercetări de Marketing, la Facultatea de Marketing – ASE și realizez o cercetare de marketing referitoare la imaginea portalurilor.

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi oferi o serie de informații referitoare la aspectele legate de tema acestei cercetări. Timpul de completare al chestionarului este de aproximativ 10 minute, iar răspunsurile obținute sunt confidențiale și nu vor fi utilizate în alte scopuri.

Sunteți domiciliat în București?

Da

Nu (stop)

Ați auzit până acum de noțiunea de portal?

Da

Nu (stop)

Care este primul portal care vă vine în minte?

________________________

Până acum, de care dintre portalurile de mai jos ați auzit? (Bifați răspunsurile corespunzătoare)

www.bucuresti365.ro

www.mercador.ro

www.tocmai.ro

www.kappa.ro

www.paginiaurii.ro

www.rol.ro

www.apropo.ro

www.urbo.ro

www.mascus.ro

www.b365.ro

www.ghidul.ro

www.metropotam.ro

www.sapteseri.ro

www.divahair.ro

www.regielive.ro

www.cylex.ro

www.getlokal.ro

Alt portal. Care?

Pe care dintre acestea le accesați cel mai des? (Bifați răspunsurile corespunzătoare)

www.bucuresti365.ro

www.mercador.ro

www.tocmai.ro

www.kappa.ro

www.paginiaurii.ro

www.rol.ro

www.apropo.ro

www.urbo.ro

www.mascus.ro

www.b365.ro

www.ghidul.ro

www.metropotam.ro

www.sapteseri.ro

www.divahair.ro

www.regielive.ro

www.cylex.ro

www.getlokal.ro

Alt portal. Care?

Cât de des accesați un portal?

zilnic

de 2-3 ori pe săptămână

o dată pe săptămână

1-3 ori pe lună

ocazional

Care sunt domeniile de interes pentru dumneavoastră, atunci când navigați pe internet? (Bifați răspunsurile corespunzătoare)

Anunțuri / Mica publicitate

Artă & cultură

Auto – moto

Comerț online

Divertisment

Economic & financiar

Familie & copii

Hobby

Home & deco

IT&C

Imobiliare

Jocuri

Legislație

Lifestyle feminin

Portaluri & motoare de căutare

Programe & ghiduri

Rețele sociale

Sănătate & îngrijire personală

Sport

Știință & cercetare

Știri generale și locale

Tabloide

Alt domeniu. Care?

În medie câte ore pe zi utilizați Internetul?

mai puțin de o oră

1-3 ore

4-8 ore

mai mult de 8 ore

foarte rar utilizez Internetul/nu-l utilizez

Care este tipul de conexiune pe care îl folosiți în conectarea la internet?

Prin reteaua localã (UTP)

Modem mobil

Hotspot Wireless gratuit

Linie telefonica (ADSL)

Fibra optica

Altă variantă.

Ați accesat vreodată portalul București365.ro?

Da

Nu

De obicei, accesați portalul Bucuresti365.ro prin intermediul:

Calculatorul personal desktop

Calculatorul portabil (laptop/netbook)

Telefonul mobil

Sistemul de calcul de la locul de munca

Calculatoare din locuri publice (facultate, internet cafe, s.a.)

Când ați accesat ultima dată portalul Bucuresti365.ro?

Astăzi

În ultimele 7 zile

Luna aceasta

Cu mai mult de 30 de zile în urmă

Vă rog să evaluați importanța următorilor factori privind portalul Bucuresti365.ro:

Care este importanța următoarelor elemente ce țin de prezența online a unui portal al orașului București?

Ce aspecte urmăriți atunci când accesați portalul București365.ro?

Doresc să ascult un post de radio de la noi din țară

Doresc să ascult un post de radio din străinătate

Doresc să vizionez un post TV de la noi din țară

Doresc să vizionez un post TV din străinătate

Firme care oferă produse și servicii pentru copiii

Firme din domeniul serviciilor

Firme care se ocupă cu comerțul

Firme din domeniul construcții

Firme din domeniul turismului

Firme din domeniul sănătății

Firme din domeniul frumusețe și cosmetică

Firme din domeniul vehicule

Firme din domeniul electro-it

Firme din domeniul sport și divertisment

Firme din domeniul școli și cursuri

Alte aspecte. Care?

Ce tip de browser folosiți cel mai des atunci când accesați portalul București365.ro?

Internet Explorer

Mozilla Firefox

Opera

Google Chrome

Safari

Alt browser. Care?

Statutul social:

Copii de vârstă școlară

Studenți/Masteranzi

Cercetători științifici

Angajat ai firmei

Pensionar

Altă categorie. Care?

Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în grupa:

< 18 ani

18-30 ani

31-50 ani

> 50 ani

Sexul dumneavoastră:

Femeiesc

Bărbătesc

În ce grupă se încadrează venitul dumneavoastră net lunar?

sub 600-800 lei

801 – 1000 lei

1001 – 1200 lei

1201 – 1400 lei

peste 1400 lei

ANEXA

Rezultate trafic site-uri România, 11 noiembrie 2013

Biroul Român de Audit Transmedia, "Rezultate trafic site-uri România", 11 noiembrie 2013, accesat la data de 12.noiembrie 2013, la adresa: http://www.brat.ro/sati/rezultate/type/site-ro/page/1;