Functii, Specific, Tipuri, Clasificari, Istoric, Rigori Si Capcane ALE Televiziunii Regionale Locale

FUNCȚII, SPECIFIC, TIPURI, CLASIFICĂRI, ISTORIC, RIGORI ȘI CAPCANE ALE TELEVIZIUNII REGIONALE / LOCALE

INTRODUCERE

Un rol important în societatea modernă îl au mijloacele de comunicare în masă pentru că, în zilele noastre informația este putere. Este important nu doar să deții informația ci și să o obții în cel mai rapid timp cu putință. „Mijloacele de comunicare in masa se numara printre cei mai importanti factori de articulare a societatilor moderne cu rol crucial în structurarea modelului de civilizație. Aflata la intersectia dintre tehnologie, sociologie si cultura, televiziunea este o componenta-cheie a acestui model civilizational, dar este supusă adesea unei examinări de tip alarmist.”

Există mai multe teorii despre influența pe care televiziunea o exercită asupra telespectatorului. Acestea au evoluat de la telespectatorul privit ca un receptor pasiv, cel care absoarbe ca un burete tot ce privește pe micul ecran, până la telespectatorul care preai mesajul transmis și îl decodifică în conformitate cu pregătirea și inteligența sa. Este cert că televizunea are o mare influență pentru că mesajele sunt recepatte la nivelul ochiului, simțul prin care omul percepe cel mai bine realitatea. O imagine face cât o mie de cuvinte, se spune, iar televizunea este cea care se adresează văzului.

Însăși structura media este într-o schimbare accelerată, există o competiție acerbă între furnizorii de informație. Știrile nu mai vin demult doar prin presa scrisă, iar televiziunea tradițională pierde teren în fața internetului, care a devenit accesibil cu costuri reduse. Informația este la un singur click distanță.

Înainte, comunitățile erau definite în funcție de aria geografică pe care o ocupau. Presa scrisă locală și televiziunile locale deserveau din punct de vedere al informației comunitatea respectivă, la fel cum presa națională și televiziunile naționale deserveau o țară. Acum, știrile online pot servi foarte bine piața locală dar se pot adresa și altor comunități mai mari. Televiziunile trebuie să-și modifice conceptele de comunitate pe care vor să o deservească pentru a ține piept internetului. „O e misiune TV de mare impact ține cont d efenomenul de glocalizare

(complementaritatea dintre globalizare și localizare ; interesul publicului pentru proximitate și universalitate, deopotrivă ; îmbinarea dintre formatele de succes verificate la scară globală și specificul locului unde se distribui produsul : țară, regiune, localitate)”

În studiile mele de caz am luat în considerare acest concept de glocalizare și am încercat să văd cum este aplicat de două din televiziunile locale din orașul Giurgiu. Cu puținele resurse materiale și umane de care dispun, televiziunile locale giurgiuvene simt piața și încearcă să se alinieze cu aceasta. Pașii sunt mici, într-adevăr, dar ambele televiziuni au siteuri, înregistrarile emisiunilor sunt disponibile pe aceste siteuri ca si pe Youtube.

Valahia TV are un canal pe Youtube si emite live pe siteul propriu prin streaming, dar emisiunile înregistrate nu sunt disponibile într-un interval previzibil de timp de la emisie iar streamingul nu funcționează întotdeauna.

Muntenia TV nu emite live dar înregistrările emisiunilor sunt postate în scurt timp pe Youtube și pot fi accesate și pe siteul televiziunii.

Ambele televiziuni preiau știri de importanță națională pe care le adaptează pentru telespectatorii lor, aducându-le la dimensiune locală prin interviuri stradale luate giurgiuvenilor. Prezența știrilor locale în online este foarte importantă pentru că giurgiuvenii emigrați, plecați la muncă în străinătate pot urmări posturile locale. Deși s-ar spune că interesul pentru orașul natal scade pentru emigranți, realitatea confirmă că mulți copii rămân în țară și sunt crescuți de bunici, alte rude sau unul dintre părinți, cât timp celălalt este plecat la muncă, iar părinți plecați ar putea fi un public fidel pentru emisiunile televiziunilor locale dacă acestea s-ar axa mai mult pe programe specifice educației. Chiar și așa ei sunt dispuși să urmărească anumite emisiuni cu specific sezonier, cum ar fi serbările școlare filmate la diverse școli, ceremoniile de deschidere și încheiere a anului școlar, spectacolele diverselor trupe de copii, în care își văd copiii și doresc să obțină înregistrarea prin download. Jurnaliștii celor două posturi confirmă că părinții solicită informații despre orele la care vor fi difuzate emisiunile respective.

Cele mai mari probleme ale televiziunilor locale giurgiuvene sunt :

Subordonarea politică, emisiunile favorizând în diverse moduri partidul patronatului, în general prezintă preponderent știri pozitive despre partidul respectiv sau acțiuni ale memebrilor acestuia aflați în posturi de conducere. Deși nu există o cenzură directă, jurnaliștii se auto-cenzurează.

Lipsa de fonduri. Banii nu sunt suficienți. Salariile jurnaliștilor sunt mici, angajații sunt puțini, lucrează concomitent pe mai multe posturi, fără să fie plătiți suplimentar. Deși televiziunile au un minim de echipament cu care să funcționeze nu există bani pentru deplasări, diurne, benzină.

Lipsa de profesionalism. Jurnaliștii posturilor locale nu au studii de Jurnalism, mulți dintre ei nu au deloc studii superioare. Nu există nici un fel de interes al patronatului de investi în cursuri de specialitate sau în formarea continuă, patronatul nefiind dispus să plătească specializarea angajaților.

În acest moment nu întrevăd soluții pentru situația în care se află televiziunile locale din Giurgiu. Soluția este una ideală, finanțare independentă obținută din publicitate, dar orașul este lipsit de marea industrie, investitorii sunt mici și puțini, deloc dispuși să investească în publicitatea televizată.

Piața de informație televizată pare saturată, la un județ mic, cel mai mic județ din țară, există 3 televiziuni locale, toate întâmpinând problemele de mai sus. La cele două studiate, grila de programe este asemănătoare, divertismentul este slab reprezentat, sănătatea aproape deloc, singurele domenii acoperite sunt sportul și politica. Știrile sunt în mare parte asemănătoare pentru că ambele televiziuni sunt afiliate PNL.

CAPITOLUL I

ISTORIA TELEVIZIUNII

Televiziunea la nivel internațional

Aparitia televiziunii este un fenomen rezultat al unei intregi serii de procese tehnice. Începuturile sistemului de televiziune au avut ca baza “paradigma" electromecanica. Televiziunea este posibila datorita unei trasaturi specifice sistemului de perceptie uman, numit persistenta imaginii. Ochii continua sa vada o imagine pentru inca o fractiune de secunda, dupa ce aceasta a disparut din vedere. Pentru transmiterea sunetelor si a imaginilor, televiziunea apeleaza la un ansamblu de trei tehnici: fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu punct si linie cu linie si undele hertziene.

În jurul anilor ’20, apar primele prototipuri ale sistemelor de televizune. Rezultatele acestor incercari se vor constitui in transmiterea la distanta a unor litere. Dispozitivele utilizau principiul transmiterii fotografiei prin telefon. Perioada ce urmeaza este marcata de inventii precum tubul catodic, iconoscopul si dispozitivul de baleiaj a imaginii. SUA, Anglia, Franta si Germania isi vor intensifica eforturile pentru a pune la punct televiziunea ca nou sistem de difuziune.

Ch. Jenkins si J. Bird realizeaza, in anul 1925, prototipurile televiziunii mecanice. În acelasi an, Bird infiinteaza prima societate de televiziune din lume, Television Limited. Calitatea imaginilor oferite de catre paradigma mecanica a televiziunii era insa rudimentara. În acest context se dezvolta ideea ideea unei variante electronice a televiziunii, sustinuta de catre Vladimir Zvorykin si Philo Fransworth. Primul, in 1927, va inventa pentru RCA tubul catodic de receptie (cinescopul), iar in 1931 tubul analizator al camerei. Pe de alta parte, Fransworth realizeaza, tot in 1927, prima telecamera electronica si imbunatateste sistemul video de la 60 de linii la 400. Începand cu anul 1934, producatorii din domeniul audiovizualului vor actiona intr-un cadru determinat legislativ. Guvernul va impune ca standard o definitie minima de 240 de linii si 25 de imagini pe secunda.

Anul 1941 poate fi considerat punctul de plecare in dezvoltarea televiziunii in SUA. În ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial Comisia Federala a Comunicatiilor (FCC) isi va da acceptul pentru televiziunea de larg consum, legislatia fiind preluata, in mare masura, de la radio. Momentul reprezinta transformarea televiziunii in mediu de masa. Reglementarea sistemului tv va insemna adevaratul start in ceea ce va deveni o mare industrie. Numarul statiilor creste de la sase sau opt in 1945, la 98 in 1950, iar in cel al receptoarelor , de la 10.000 in 1945, la 4 milioane in 1950, zece ani mai tarziu ajungand la cifra de 35 de milioane.

În 1948, FCC a interzis acordarea de noi licente pentru statiile de televiziune- perioada cunoscuta sub numele de inghet. Statiilor care erau deja in functiune li s-a permis sa-si continue activitatea. Era insa nevoie de timp pentru a pune la punct detaliile unui plan general, astfel incat sa se poata evita cat mai multe probleme atunci cand televiziunea avea sa atinga un punct maxim de dezvoltare.

Atunci cand inghetarea a incetat, in 1952, s-a primit un mare numar de cereri pentri statii noi, in zonele din SUA care nu avesesera semnal. Acceptarea lor a stimulat in mare masura vanzarea de televizoare, iar curba de adoptie a urcat rapid. Tot in aceasta perioada, televiziunea prin retea isi gaseste un concurent in sistemele Community Antenna Television. Acestea au aparut din cauza receptarii slabe a semnalelor emise la statii aflate uneori la mii de kilometri distanta. Robert Tarlton va monta o antena inalta si, in schimbul unei taxe lunare, va conecta prin cablu fiecare abonat. În scurt timp ideea a fost preluata, trecandu-se si la receptionarea si transmiterea de semnale din alte orase, ceea ce insemna o concurenta neloiala pentru statiile locale.

În anul 1958, factorii de natura economica si tehnica fac ca televiziunea sa se apropie si de mediul rural.

Din 1960 televiziunea devine un element obisnuit al vietii cotidiene. Piata de desfacere a receptoarelor ajunge la saturatie, iar numarul statiilor de emisie creste si el. Trei mari retele se formeaza: ABC, NBC, CBS. Trasatura esentiala a programelor rezida dintr-un amestec de show-business, publicitate si multa informatie, in functie de politica retelei producatoare si de contractele ei cu agentii economici si cu elementele politice.

Din 1955, dupa modelul american, televiziunile din statele europene au trecut si ele la un sistem concurential, care admite existenta difuzorilor particulari. Retragerea statului are printre urmari aparitia progresiva a unui nou drept. Europenii adopta formula unei reglementari autonome in momentul in care in SUA incearca limitarea ei.

Televiziunea la nivel național

În Romania, primele experiente de laborator in domeniul transmiterii imaginilor dateaza din 1928, dar abia in 1937 Facultatea de Stiinte din Bucuresti realizeaza o emisiune de televiziune. Întrerupte de razboi, emisiunile sunt reluate apoi, neregulat, iar in 1955 este data in functiune, in capitala, statia experimentala de televiziune care va constitui fundamentul Radioteleviziunii Romane.

31 decembrie 1956 este ziua când a fost inaugurată în România televiziunea de stat, denumită și Televiziunea Română. Acesta poate fi considerat momentul în care apare în România instituția televiziunii. Modelul instituției este preluat după Televiziunea Franceză și după BBC adică limitarea spectrului frecvențelor și realizarea unui program național standardizat. Prin acest demers instituția televiziunii primește rolul deosebit de important de a fi în serviciul public și de a avea obligații în ceea ce privește educația și informarea cetățenilor.

În următorii doi ani au loc o serie de premiere naționale: primul car de reportaj intră în dotarea TVR, se înființează o stație pentru recepția emisiunilor din exteriorul României, sunt efectuate două transmisii în direct a unor evenimente, primul fiind muzical – concertul lui Yves Montand de la Sala Floreasca, iar al doilea sportiv; este inaugurat un nou sediu, folosit și în prezent, pe Calea Dorobanților constituit din: 3 studiouri de producție (1, 2 și 3), 1 studio pentru știri (4), 2 studiouri pentru crainic (5 și 6), 1 studio pentru schimburi internaționale (7), 1 studio pentru înregistrări muzicale și alte incinte cu facilități pentru producție și montaj.

Deși în 1968 apare programul 2 de televiziune și numărul orelor de program depășește volumul de 100 pe săptămână, ceea ce arată interesul uriaș al populației, din 1982 orele de program încep să se reducă drastic, culminând în 1985 cu desființarea canalului 2 și limitarea canalului 1 la doar doua și ulterior trei ore pe zi, din rațiuni economice, România Socialistă a lui Nicolae Ceaușescu traversând o gravă criză economică.

Anul 1989 este un an important în istoria televiziunii din România. În decembrie 1989 TVR are ocazia de a transmite în direct unul din evenimentele majore ale istoriei recente a României, cunoscut sub numele de Revoluția Română din 1989.

Din alt punct de vedere acest eveniment este de maximă o importanță pentru istoria acestei instituții deoarece a fost un actor activ în aceste evenimente. Tot în această perioadă poate fi consemnată o primă măsură de schimbare de imagine a postului de televiziune de la înființarea sa, transformarea TVR în TVRL Televiziunea Română Liberă. In mod normal, se reia în februarie 1990 emisia canalului 2 iar apoi cursul TVR este unul ascendent.

Schimbarea sistemului economico-politic din 1989 își pune amprenta și în domeniul audiovizual românesc.

Fiind un teren propice și neexploatat, audiovizualul românesc suferă schimbări evidente și de amploare după evenimentele din 1989. De la începutul anului 1992, anul apariției Legii audiovizualului și până în anul 2000, Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) a acordat 235 licențe TV pentru emisie terestră, 2523 licențe pentru transmisia programelor prin cablu și 18 licențe pentru emisia prin satelit.

Primul canal privat de televiziune apărut în 1991, se chema SOTI (acronim de la "Societatea pentru o Televiziune Independentă", alternativă la "Televiziunea de Stat") și își difuza emisunile dupa ora 23.00, pe frecvențele TVR 2 (care emitea zilnic între orele 16 și 23).

A urmat apariția în 1993 a canalului Antena 1 și în 1994 a canalului Tele 7 ABC (care va da faliment în 2004). În 1995, pe 1 decembrie, fostul canal de sport "C31" devine Pro TV, canal ce va schimba radical stilul de a face televiziune în România. În decembrie 1997, "Canal 38" (Amerom Teleamerica) devine Prima TV. În februarie 2007, se lansează Kanal D România, prima subsidiară autonomă a unei televiziuni străine, Kanal D Turcia.

O statistică realizată la sfârșitul anului 2004 prezintă astfel situația audiovizualului din România: 99 canale TV cu emisie terestră, 600 societăți de cablu, 9 canale cu emisie prin satelit. Din cele 253 de licențe de emisie cele mai multe sunt acordate pentru posturi locale, conform statisticii din 2004 doar 3 județe neavând licențe pentru astfel de posturi: Călărași, Giurgiu, Ilfov.

Potrivit unui studiu realizat de Centrul European de Jurnalism, peste 80% dintre familiile care locuiesc in Bucuresti beneficiaza de cablu TV. De asemenea, sursa mentionata sustine ca numarul de abonati pentru televiziunea prin cablu in Romania depaseste cu 7% cifrele prezentate de Franta sau Marea Britanie. Romania are, in prezent, aproximativ 700 de distribuitori de televiziune prin cablu, oferind abonatilor lor acces la posturi de televiziune din Romania, Europa si Statele Unite ale Americii.

CAPITOLUL II

FUNCȚIILE TELEVIZIUNII

Mijloacele de comunicare in masa în general, și mai ales televiziunea, au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. Un politician este prezentat, "lansat" publicului cu aceleasi tehnici utilizate in lansarea unei marci noi de pasta de dinti sau sapun.

Despre functiile comunicarii in masa s-a scris foarte mult si s-au facut diferite clasificari. Acestea se încadrează în următoarele coordonate:

Functia de informare.

Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizeaza mai mult decat o informare. Ele influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa. Televiizunea poate realiza chiar distrugerea discernamantului, instalarea unei apatii, poate distruge vointa de a intelege si a actiona. Cercetatorii americani Paul Lazarsfeld si Merton R. K. au denumit aceasta influenta-"disfunctia de narcotizare".

Functia de interpretare.

Consumatorii de informații pot fi ajutati direct in interpretarea unor evenimente prin productii specifice de tipul editorialului sau al comentariului din presa scrisă sau a talk-show-urilor în televiziune.

Editorialul, de autor sau al publicatiei (exemplu: National) exprima punctul de vedere al publicatiei respective.

Comentariul zilei exprima punctul de vedere al autorului, al liderului de opinie, care poate fi, in unele situatii, in contradictie cu editorialul. In practica jurnalistica, comentariul zilei si editorialul sunt plasate pe pagini diferite ale ziarului. Daca editorialul reprezinta punctul de vedere al ziarului sau al unui angajat al ziarului, comentariul zilei reprezinta de regula punctul de vedere al unui colaborator sau al unui invitat.

Autorul comentariului zilei sau invitatul in studioul de stiri al unei televiziuni care comenteaza un anumit eveniment (vezi de exemplu Stelian Tanase, invitat de TVRomania 1 cu ocazia Congresului PSDR) realizeaza "ierarhii de importanta", emite judecati orientative de valoare (ex: Stelian Tanase despre PSDR-"partid care incape in cateva autobuze").

In acesta situatie, ca si in cazul editorialului, conteaza foarte mult inceputul si finalul mesajului. Experimentele psihologice au aratat ca oamenii isi creeaza o imagine pozitiva despre o persoana daca sunt enumerate mai intai calitatile si in final defectele acesteia (ar fi chiar suspect daca nu ar exista si defecte).

Psihologii americani numesc acest fenomen "primacy"-prejudecata perceptiva; acest fenomen se bazeaza pe tendinta noastra de a vedea o ierarhie acolo unde este doar o enumerare.

Discuțiile care abordează tema zilei, la care participă diferiți invitați considerati de regulă formatori de opinie, aflate sub moderarea unui jurnalist angajat sau invitat al televiziunii respective, reprezinta, de regulă, punctul de vedere al trustului de presă sau al postului TV care găzduiește talk-show-ul.

Epoca de glorie a talk-show-ului a început după 1995-’96, cînd au apărut televiziunile private deci, funcțional, și-a intrat în rol „alternativa“. Tele 7ABC s-a afirmat tocmai datorită opiniilor „alternative“ și faptului că prezenta „pe sticlă“ altfel de oameni decît televiziunea „de stat“. PRO TV a avut de la început în grilă și talk-show-uri adevărate, în care se puteau vedea oameni diferiți exprimîndu-și liber opiniile., Prima TV, o televiziune „mică“ și nouă pe atunci,

apărută în agitația anilor ’90 a venit de la început cu un program sistematic de talk-show-uri, cîte unul pe seară, structurate coerent.

Functia instructiv-culturalizatoare.

Acest lucru se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostinte cultural-stiintifice. In cazul acestei functii instructiv-culturalizatoare se remarca si un efect subliminal, persuasiv: sunt promovate valori, modele comportamentale ce tin de paradigma culturala a societatii.

Prin functia instructiv-culturalizatoare, comunicarea in masa contribuie la stabilitatea societatii și promovarea valorilor „pozitive” un exemplu din televiunea zilelor noastre fiind „România, te iubesc!” a postului ProTV sau „În premieră” de la Antena3

Exemplu de promovare a unei "valori negative" : te uiti si castigi. Se poate declansa o isterie care are la baza un mecanism similar cu Caritasul. Foarte multe emisiuni de acest tip pot crea iluzia ca se pot obtine castiguri fara munca. Evident ca instalarea unei astfel de mentalitati la nivelul societatii este foarte periculoasa pe termen lung.

Mass-media reprezinta si un mecanism de validare. Un artist, un cantaret ajunge "la moda" prin mass-media, aici fiind de dat nenumărate exemple de vedete de carton, excesiv promovate, despre care nimeni nu știe cu ce se ocupă în realitate.

Functia de liant.

Aceasta functie este consecinta celor anterioare si se refera la faptul ca poate genera un mecanism de solidaritate sociala, in caz de calamitati naturale, de exemplu.

Exemple practice: inundatiile din 1999 au generat prin TVR o solidaritate sociala cu cei afectati, ceea ce a dus la strangerea unor mari sume de bani. Indiferent de scandalul aparut ulterior legat de gestionarea banilor, solidaritatea s-a produs in momentele critice ale comunitatii.

Un alt exemplu: un reportaj la TV Romania 1 despre o familie cu multi copii din judetul Buzau a generat un curent de solidaritate remarcabil, concretizat in ajutoare materiale. Ecoul acestui reportaj, in timp, a durat aproape sase luni.

Functia de divertisment.

Radioul si televiziunea realizeaza numeroase emisiuni de divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, in comparatie cu participarea la concerte si alte spectacole.

Exista insa si tendinta de a transforma totul in spectacol, ceea ce are efect contrar functiei de liant, adica crearea unei detasari de problemele grave prezentate. In cazul unor accidente, calamitati unul din criteriile de selectie a evenimentelor, promovate de conducerea redactiilor, este numarul mortilor si prezentarea cat mai "impresionista" a evenimentului: sunt recomandate imagini cu oameni care plang, cu priviri disperate.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cercetarile in domeniul comunicarii s-au dezvoltat exploziv. In 1949 televiziunea devenea comerciala, dupa ce experimentele din anii `20 au fost incetinite din cauza celui de-al doilea razboi mondial.

Functiile comunicarii au devenit mai nuantate, tinand cont de codul si canalul de transmisie.

O bună clasificare a functiilor comunicarii este propusa de cercetatorul american Roman Jakobson:

1. Functia emotiva a comunicarii consta in evidentierea starii interne a emitatorului. Aceasta functie este extrem de importanta, in special in campaniile electorale. Candidatul trebuie sa stie sa-si exprime foarte bine emotiile in contact cu o relitate de pe teren.

2. Functia persuasiva sau retorica. Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelenta.

Exemplu: Daca doriti sa vina prosperitatea, votati-ne!

Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor.

3. Functia poetica se refera in special la mesaj. Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbeste, spre deosebire de limbajul stiintific, care pune accentul pe "ce se spune".

Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, in special reclamele pentru serviciile turistice.

4. Functia referentiala vizeaza contextul in care are loc transmiterea unui mesaj.

Sunt autori sociologi care contesta acuratetea acestei functii si propun impartirea acesteia in doua:

a) functia propriu-zis referentiala, axata pe continutul comunicarii.

b) functia contextuala sau situationala, care tine cont de cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare.

Exemplu: un mesaj electoral pentru Transilvania trebuie sa tina cont de contextul emotional real care exista acolo, si nu de cel imaginar.

5. Functia metalingvistica. Uneori un mesaj de o anumita natura este spus pe un ton serios, desi sala zambeste si se amuza. In aceasta situatie apare uneori necesitatea de a atrage atentia asupra adevaratului mesaj, care poate fi o ironie. Deci este necesar sa se atraga atentia asupra codului utilizat, fie prin gesturi (zambet in coltul gurii), fie in perifraze explicative (explicatii de genul "glumesc, desigur").

Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistica a comunicarii (Benny Hill, comicii Marin Moraru si Nae Lazarescu, etc). In aceasta situatie, rasul telespectatorilor din "off" atrage atentia asupra glumelor. Un alt exemplu este Chestiunea zilei, a lui Florin Calinescu.

6. Functia fatica a comunicarii. Aceasta functie are in vedere caracteristicile canalului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia.

Exemple: gesturile, formulele de salut, "alo" cu care incepem fiecare convorbire telefonica.

Aceste functii coexista practic in orice comunicare. Structura verbala a unui mesaj depinde, in primul rand, de functia predominanta.

CAPITOLUL III

TELEVIZIUNILE LOCALE DIN GIURGIU

3.1. Legătura dintre politică și televiziunile locale

Presa locală ar trebui să fie baza unui informației, cele mai importante știri din teritoriu urmând să fie preluate de presa națională. Într-o ordine firească, presa națională având cea mai mare acoperire, ar informa organele de dicizie care ar pune presiune pe factorii de decizie locali și eventual, știrile mari ar ajunge în presa internațională. În felul acesta, televiziunea locală ar satisface o funcție de bază a televiziunii, aceea de a informa cetățeanul dar și de a fi vocea acestuia, de a-l ajuta să se facă auzit la nivelul autorităților.

„În județul Giurgiu existau în 2012, opt licențe de televiziune, dintre care șapte cu distribuție prin cablu și una prin antenă terestră – Antena 1. Dintre acestea, în 2012, doar două televiziuni prin cablu – Muntenia TV și Valahia TV – aveau un program local semnificativ și consistent, cu emisiuni și știri realizate în studiourile proprii. Stația locală Antena 1 Giurgiu transmitea integral programele postului Antena 1 București, iar celelalte televiziuni locale difuzau programe de videotext. Totodată, mai existau televiziunile prin cablu Cabmedia Serv din Bolintin Vale și Lidas Prod din Giurgiu, care aveau posibilitatea de a difuza „ocazional materiale filmate”, potrivit CNA.”

O altă televiziune locală emite de curând, TV Giurgiu a primit licență încă din 2011, conform Mediafax.

„În mai 2011, CNA a acordat licență audiovizuală societății Nova Force Tehnic SRL Giurgiu, pentru TV Giurgiu. Televiziunea locală urma să emită ca televiziune de tip generalist

prin rețelele de comunicații electronice ce aparțin societăților Cabmedia Serv SRL (14 localități din județul Giurgiu) și Media Sud SRL (70 de localități din județele Giurgiu și Teleorman), potrivit proiectului depus la CNA.

Programul de difuzare se preconiza la 24 de ore pe zi, producția proprie ocupând 71% și fiind formată în principal din reportaje și documentare, iar programele altor producători – 29%. Valoarea investiției este de 360.000 de euro.

Acționarii SC Nova Force Tehnic SRL Giurgiu sunt Nicolae Viorica (50%) și Nicolae Florian (50%).”

Televiziunile locale au în medie 10 angajați, plătiți cu aproximativ 1000 lei/lună, ceilalți lucrează în regim de colaborare sau chiar sunt voluntari.

În Giurgiu, nu există un mediu de afaceri prosper, doar mici intreprinderi locale iar patronii nu investesc in publicitatea de presă ca mijloc de promovare al afacerii. Nici marile companii naționale sau internaționale nu cumpără spatiu publicitar la televiziunile locale, doar rareori când desfășoară campanii la nivel național.

Dată fiind slaba dezvoltare economică a orașului, nici veniturile populației nu sunt mari, Giurgiu fiind unul dintre cele mai sărace județe din țară. Veniturile populației provin mai ales din fonduri publice (angajați la stat fie că sunt în administrație, interne, sănătate sau învățământ) sau din comerțul cu amănuntul (angajați în marile rețele comerciale).

Singura companie cu un număr semnificativ de angajați este Șantierul Naval, care are un număr de aproximativ 1000 de angajați dar datorită domeniul de activitate care constă în construirea și reparația navelor fluviale nu are contribuții semnificative în finanțarea televiziunilor locale, neavând interes să cumpere publicitate pentru a-și vinde produsele sau pentru a contracta noi lucrări.

Conform unui tipar al orașelor mici, mediul economic este strâns legat de cel politic. Gradul slab de dezvoltare al județului duce la o lipsă de interes a investitorilor pentru a contracta publicitate la televiziunile locale.

”În Giurgiu nu se întâmplă nimic economic. Giurgiu e nedezvoltat din punct de vedere economic.” (Reprezentant PDL Giurgiu) ”Cei din mediul privat nu sunt oameni cu studii, nu au educație, s-au trezit cu bani peste noapte și nu vor publicitate. (…) Firmele consideră că sunt vremuri vitrege și nu-și fac reclamă. Noi facem muncă voluntară aici. (…) Mediul politic și economic sunt legate. Aici nu se poate face nimic fără primar.” (Director Valahia TV)

Din motivele mai sus enumerate, televiziunile locale sunt dependente de fondurile publice, jurnaliștii angajați sunt prost plătiți, funcțiile din interiorul redacțiilor se suprapun, aceștia prestând adesea muncă în plus față de fișa postului, iar aceste ore nu sunt retribuite

La Valahia TV, postul la care am lucrat ca editor montaj, jurnaliștii care realizează materiale pentru televiziune scriu și pentru ziarul Informația de Giurgiu, care face parte din același trust de presă. Funcțiile administrative și editoriale se suprapun și se cumulează, nu există o ierarhie, editorul poate fi producător, reporter și redactor șef.

Situația este cam aceeași și la Muntenia TV după cum reiese din raportul Active Watch.

”Nu avem redactor-șef, fiind un colectiv mic. Ne consultăm între noi să iasă bine, nu ne dirijează cineva.” (Jurnalistă Muntenia TV)

Televiziunea Valahia TV este finanțată majoritar din fonduri publice provenite mai ales din contractele cu Consiliul Județean și Primăria Giurgiu prin care postul TV difuzează ședințele Consiliului Județean și Consiliului Local. În urma unui proiect Phare, Valahia TV a reușit să cumpere echipamente moderne (camere video, mixer video și mixer audio, prompter, sistem de lumini și calculatoare) care au modernizat studioul de emisie, regia de emisie și montajul.

Postul a mai beneficiat și de un contract de publicitate pentru o investiție din fonduri europene a regiei locale de apă și canalizare din Giurgiu.

„Compania prin care operează Valahia TV, Romprod SRL Giurgiu a înregistrat pierderi financiare în 2011 (un deficit de 60.000 de lei), principala cauză invocată fiind plata restantă147 a unei sume foarte mari pentru drepturile de autor datorate societăților de gestiune colectivă conform Legii 8/1996148. Veniturile din publicitate ale televiziunii, aferente anului 2011, au fost în medie de 5.000 de lei pe lună, sumă de cinci ori mai mică decât cifra de afaceri pe 2010 a companiei care operează postul. Totodată, compania deține un grup de presă și are ca obiect principal de activitate editarea revistelor și periodicelor (ex: săptămânalul Informația de Giurgiu). Potrivit celor intervievați, unicul acționar al televiziunii, la data documentării, era un ziarist. Ion Cristea este unicul acționar al societății comercială Romprod SRL (CUI: 1289323), care deține licența Valahia TV150. În 2012, societatea comercială a avut o cifră de afaceri netă de 187.614 lei, a înregistrat o pierdere netă de 101.625 de lei și a funcționat cu 10 angajați,” conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.

„Televiziunea Muntenia TV este deținută de TV Muntenia SRL, ai cărei asociați sunt: Dumitrescu Șerban – asociat principal – 90% și Dumitru Paul – 10%. Postul a beneficiat la rândul său de contracte din bani publici, dar în proporție mai mică decât Valahia TV, potrivit respondenților. Contractele au vizat promovarea activităților Primăriei și Consiliului Județean și difuzarea ședințelor acestora. Managementul Muntenia TV a indicat o cifră de afaceri de 96.000 de lei pe anul 2011.”

Schimbarea patronatului la televiziunea Muntenia TV a dus la perturbări ale activității, angajații nu-și mai primeau salariile cu lunile, tot ce obțineau după ce treceau pe la casierie consta în sume mici de bani care nu depășeau 200 lei, patronatul justificând aceste probleme prin plata unor datorii restante către Fisc. Nemulțumirea angajaților a dus la declanșarea unei greve și situația s-a îmbunătățit pentru o perioadă.

De la înființare, Muntenia TV a aparținut omului politic Victor Boiangiu, fost presedinte al Consiliului Județean Giurgiu, afiliat PSD. In prezent, pe lângă omul de afaceri Șerban

Dumitrescu care deține 90% din acțiuni, pachetul de 10% îi aparține lui Paul Dumitru, un traseist politic, actualmente consilier județean și membru în biroul municipal PNL

Muntenia TV nu figura în declarația de avere a consilierului județean Paul Dumitru, deși acesta deținea 10% din acțiuni și era responsabil de partea de management. „Managerul Muntenia TV Paul Dumitru a avut aceeași abordare netransparentă și în privința asociatului său Șerban Dumitrescu, despre care a declarat: „Am un prieten, el e asociatul principal, lucrează în mediul privat, dar nu vă spun domeniul de activitate”. Mai mult, întrebat dacă îl cunoaște pe managerul Muntenia TV Paul Dumitru, purtătorul de cuvânt PNL Giurgiu, Ionel Muscalu, a omis la rândul său să precizeze că erau colegi de partid, rezumându-se la a spune că „domnul Paul Dumitru a lucrat de multă vreme în presă, în domeniul informației, a fost șeful cablului Tehnosat și mai apoi la UPC”.

Televiziunea Muntenia TV a avut de-a lungul timpului mai multe orientări politice, de fapt și le-a schimbat în funcție de traseul urmat de patron, inițial membru PSD și președintele Consiliului Județean, a trecut apoi la PDL.

„O ziaristă de la Muntenia TV a lucrat o perioadă pentru Guvernul României, pe vremea premierului Emil Boc, la secretariatul ministrului Valentin Iliescu, pentru Relația cu Parlamentul, fapt de istorie personală care ar putea susține ipoteza unei atitudini părtinitoare, favorabile PDL. Jurnalista a subliniat însă că nu este membră de partid și că nu împărtășește ideologia acestei formațiuni politice.”

Televiziunea a urmat în programele sale, preferințele politice ale patronului, devenind apropiată pe rând de partidele respective. După schimbarea patronatului, televiziunea s-a orientat către PNL, mai precis către una dintre fracțiunile acestui partid, cea din care făcea parte fostul primar al orașului.

”Jocurile la Muntenia erau făcute de dl Boiangiu, care a fost președinte al Consiliului Județean Giurgiu din partea PSD. Metoda e PSD-istă. Televiziunea a fost preluată de un fost PSD-ist actualmente deputat PDL, dar a vândut-o. Cât a fost patronul la PSD, era orientată către PSD, apoi, când a venit el la PDL, televiziunea a fost pro PDL. (…) Televiziunile de aici sunt deținute de politicieni direct sau printr-o clică de interpuși. Primul lucru care mi s-a spus când am venit în Giurgiu a fost să-mi fac televiziune, că altfel nu mă reprezintă nimeni niciunde. M-am încăpățânat și mă încăpățânez în continuare și sper că până la urmă jurnaliștii vor face rost de bani și își vor face ei televiziune și se vor ocupa de jurnalism, în loc să fie slugile celor din politic. Nu am nevoie de așa ceva, am nevoie de oameni obiectivi. Era o întrecere deosebită aici. Se gândeau că cine are televiziune, ăla câștigă alegerile. Cine are presă, ăla câștigă alegerile. Eu nici nu cred în așa ceva.” (Marin Anton, PDL Giurgiu)

„Conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor, în 2012 compania care deține Muntenia TV a avut o cifră de afaceri de 239.174 de lei, un profit net de 2.110 de lei și 12 angajați.”

”Nu avem un finanțator principal. Sunt mulți și mici. Publicitatea din mediul privat predomină. Am avut funcții de conducere destule și în orașul ăsta am fost bine perceput. După ce am ajuns director la Combinatul Chimic, care e cea mai mare unitate a județului, atâtea relații mi-am făcut, încât, dacă aveam nevoie de ceva oriunde în județul ăsta, mă servea oricine. Existau relații de întrajutorare pe care le-am păstrat. Profit de faptul că sunt destul de cunoscut și mă descurc. (…) Pot și angajații să aducă contracte, chiar zilele trecute au adus câteva contracte și fetele [jurnalistele postului –n.r.]. Ne descurcăm cum putem.” (Paul Dumitru, manager Muntenia TV și consilier județean Giurgiu.

Conform presei locale, începând cu 1 ianuarie, Televiziunea Muntenia a revenit în administrarea unuia dintre foștii proprietari, este vorba despre avocatul Gheorghe Neagoe, fost prim-procuror pe lângă judecătoria Giurgiu.

„De-a lungul anilor, Televiziunea Muntenia a cunoscut numeroase schimbări de acționariat, cu patroni mai mult sau mai puțin la vedere: Victor Boiangiu, Gheorghe Neagoe, Viorel Teodorescu, Alin Stanciu. Printr-o mișcare pe care președintele PNL Vasile Mustatea a considerat că este în favoarea sa, dorind să aibă o televiziune pentru alegerile din 2016, Muntenia a fost preluată de Gheorghe Neagoe.”

Publicitatea este greu de atras și pentru că nu există de rating ale televiziunilor locale, nu se cunoaște cât și cum influențează acestea opinia publică. Televiziunile cred că programele lor ating probleme de interes pentru giurgiuveni, dar alții cred că giurgiuvenii preferă să urmărească posturile naționale. Jurnaliștii de la televiziunile locale se ghidează după numărul de vizitatori de pe siteurile televizunilor sau după gradul de interacționare de pe rețelele sociale.

În 2015, harta politică a orașului este dominată de PSD, cele trei televiziuni locale sunt afiliate politic fiind deținute astfel:

„Giurgiu TV – acționari sunt Nicolae Florian, deputat PSD și sotia lui Nicolae Viorica

Muntenia TV – Șerban Dumitrescu și Paul Dumitru, consilier județean și membru în biroul municipal PNL

Valahia TV – Ion Cristea, Romprod SRL, considerat de presa locală un interpus al lui Dumitru Beianu, fost președinte al Consiliului Județean și președinte al PNL Giurgiu.”

Percepția asupra jurnalismului. Influențe economice și politice

O altă problemă în afara personalului prost plătit ar putea fi lipsa de fonduri pentru finanțarea televiziunilor locale, ceea ce înseamnă cumpărarea de echipamente, bani pentru deplasări în județ (diurnă, bani pentru benzină).

”Cu finanțarea și lipsa publicității e greu. În general, firmele mari dau bani doar când au campanii naționale. De la finanțare pleacă totul: lipsa unei dotări comparative cu televiziunile naționale etc. Din cauza lipsei publicității, niciun tip de televiziune, radio sau ziar nu poate supraviețui fără sprijinul financiar din partea unui politician. La ambele televiziuni din Giurgiu sprijinul vine din partea PNL. (…) Avem contracte de publicitate cu Primăria și cu Consiliul Județean în ceea ce privește știrile pe care le realizăm pentru ei și, în baza contractelor, cred că ținem cont de interesul lor. (…) Nu cred că o să-și revină societatea prea curând și, ca atare, nici presa. Neavând acces la publicitate de la firme mari, nu ești independent financiar.” (Jurnalistă Valahia TV)

”Toți conducătorii de partide din județ încearcă să controleze televiziunile locale, prin aparițiile lor foarte dese”. (Reprezentant PNL Giurgiu)

”Mă lovesc de tot felul de interese. Să ne lase să ne facem treaba. În toate ziarele văd politică. Toți jurnaliștii s-au canalizat pe politică. Haideți, dom’le, să facem și noi niște cazuri sociale, să spunem pe cultural ce se mai întâmplă!” (Reprezentant Valahia TV)

Programele televiziunilor locale sunt vizibil influențate de patronatele televiziunilor, relațiile dintre politicieni și aceștia, dar influențele politice sunt considerate inerente în munca din televiziune.

„La data documentării, televiziunile Valahia și Muntenia erau percepute ca fiind apropiate de fracțiuni diferite din PNL. ”Se prezintă selectiv informațiile, în funcție de interesele politice locale sau județene.” (Reprezentant CNA) ”Nu am încredere în niciuna dintre televiziunile locale. Vin la conferințele de presă și nu redau decât ce le spune stăpânul lor să dea pe post. De obicei, poziția PDL nici nu se vede la televiziunile locale – de multe ori, eu trebuie să-i atac pe adversarii politici sau să fac scandal ca să apar la televizor că uite ce am făcut. Stăpânii lor sunt de la PNL.

Le-au cumpărat și informațiile trec printr-un filtru groaznic. Nu ziariștii sunt de vină. E o situație foarte rea aici. Giurgiu e nedezvoltat din punct de vedere economic. Neavând unde să lucreze, ziariștii, săracii, deja nu-și mai fac meseria de ziarist. Sunt subordonați proprietarilor, care susțin PNL-ul.” (Marin Anton, președintele PDL Giurgiu, membru în Biroul Permanent Național.”

Cu toate acestea reprezentanții locali ai partidelor susțin că posturile locale de televiziune sunt independente, absolut necenzurate și că apariția preponderentă la știri a unuia sau altuia dintre actorii politici se datorează configurației politice în teritoriu.

”Toți ziariștii sunt coordonați politic și, chiar dacă eu declar că nu sunt membru și nici măcar simpatizant al vreunui partid, lucrez la o televiziune care aparține PNL. Aici lucrez ca profesionist, nu ca angajat politic, nu am nicio simpatie politică. Chiar dacă nu-mi convine, eu lucrez pentru bani aici. Vin la serviciu așa cum vine orice muncitor, îmi fac treaba cât mai bine din punct de vedere tehnic și profesional și nu mă interesează. Cine mă plătește, pentru ăla lucrez, ca mercenarii sau ca la nuntă.” (Angajat Muntenia TV)

”Înainte să preiau Muntenia TV, postul era mai apropiat de un partid [PDL – n.r.], dar acum nu mai e partizan.” (Paul Dumitru, manager Muntenia TV)

Dacă politicienii nu admit că ar influența în vreun fel televiziunile, nici reprezentanții posturilor nu fac notă discordantă. La Valahia TV, post care aparține unui om de afaceri, fără afiliere politică, dar considerat un interpus al președintelui PNL Giurgiu, jurnaliștii susțin că nu sunt presați în nici un fel, nu li se impun sau retrag materiale de la editare pe motive politice și economice.

”Afiliere – nu în mod direct. E o opțiune informală către Partidul Național Liberal a patronatului, asumată public.” (Jurnalist Valahia TV)

”În campania trecută, cealaltă televiziune era cu PDL-ul, iar noi tot cu PNL-ul. Acum, și cealaltă e tot cu PNL. (…) De când suntem aici, așa am găsit televiziunea. Știam de când ne-am angajat. Este o opțiune evidentă, deci este asumată.” (Editor Valahia TV)

”În județul Giurgiu domină Partidul Național Liberal. Are mai mulți primari. Noi aici ne învârtim. Dacă zicem că avem nevoie de ceva, noi aici apelăm, dacă avem nevoie de informare din județ”. (Manager Valahia TV)

Presa giurgiuveană online a scris că Valahia TV, post apropiat de fostul președinte al Consiliului Județean Dumitru Beianu (PNL), aflat în conflict declarat cu primarul Lucian Iliescu, ar fi contribuit decisiv la înlăturarea din funcție a edilului, după 16 ani de mandat. La scurt timp după alegerile locale, în care primarul PNL Lucian Iliescu a pierdut alegerile, un conflict local a izbucnit ajungând în presa națională, în conflict fiind implicat un cameraman al Valahia TV.

„La alegerile parlamentare, un jurnalist Valahia TV care filma în fața sediului PNL Giurgiu a fost agresat aparent fără motiv de soția fostului primar Lucian Iliescu, candidat la Senatul României. Smaranda Iliescu l-a lovit de mai multe ori pe reporter peste cameră, cerându-i să nu o mai filmeze”.

„În sprijinul acesteia au sărit mai mulți membri ai partidului, care l-au bruscat pe cameraman. Potrivit înregistrării video, discuția dintre Smaranda Iliescu, soția celui care a fost primar în Giurgiu timp de 16 ani (actualmente, senator PNL), și reporterul Valahia TV a decurs în termenii următori:

Smaranda Iliescu: „De ce mă filmezi?”

Reporter Valahia TV: „Sunt pe domeniu public. Îmi fac meseria. Dumneavoastră de ce mă agresați?”

Smaranda lliescu: „Și eu sunt pe domeniu public, fac ce vreau, cum faci tu ce vrei. (…) Pe domeniul public înseamnă că pot să fac și eu ce vreau, să-ți trag un pumn, asta e pe domeniu public.”

Cu toate acestea, la CNA nu sunt înregistrate plângeri împotriva celor două televiziuni, care să ateste dezechilibre sau afilieri politice. Experiența ultimilor ani arată că sesizările apar aproape exclusiv în campaniile electorale, pe de o parte pentru că politicienii sunt mai sensibili și mai atenți la conținutul media care face referire la ei, iar pe de altă parte pentru că în campaniile electorale se fac presiuni mai mari asupra jurnaliștilor și/sau a patronilor de presă, conform studiului realizat de Active Watch.

„Editor Valahia TV: „Sesizările apar în campanie pentru că li se pare unora că nu sunt dați la fel de mult ca ceilalți.”

Autor Harta Televiziunilor: „Doar li se pare?”

Editor Valahia TV: „Nu, așa și e, din păcate. În campanie apar niște presiuni.”

„Perioada electorală este o perioadă de efervescență și efervescența asta se prelungește cam cu două-trei luni înainte de evenimentul propriu-zis. Atunci se agită spiritele și ies la lumină mai pregnant prin ce se prezintă pe post. Acesta este un barometru care mie cel puțin mi-a dat de înțeles că acolo încep să se agite spiritele. Chestia asta e la nivel de conducere a postului, nu la nivel de un simplu operator care filmează. Înainte de campania din 2008 și în general în preajma campaniilor electorale, cu câteva luni înainte, se fac presiuni asupra jurnaliștilor sau asupra patronatului. Jurnaliștii îmi spuneau că se fac presiuni mari asupra lor, în general prin patronat. Chiar și indirect li se spune cum anume să trateze un material, ce nuanțe să aibă.” (Reprezentant CNA)

Dacă autoritățile locale susțin că televiziunile sunt independente, iar conducerile posturilor TV susțin că nu există absolut nici un fel de cenzură, cei care dau cărțile pe față sunt jurnaliștii care declară că se autocenzurează atunci când un material ar prezenta firma în mod nefavorabil dar totodată li se pare firească autocenzura. Unii jurnaliști critică mentalitățile patronilor de a folosi presa pentru interesele si ascnesiunile lor politice.

”Sunt angajat într-o firmă și trebuie să țin cont și de interesul care derivă din strategia firmei.” (Jurnalist Valahia TV)

”Presa e o activitate strict comercială. (…) Patronul impune politica de post și politica asta e foarte clară. Trebuie să dăm materiale de o anumită culoare. Această televiziune este a unui partid, deci cum puteți avea pretenția să fie o televiziune echidistantă? Este undeva în țara asta așa ceva? Mie mi se pare firesc, dacă omul dă banii… Ajung la bunul simț al lui Becali, bunul simț popular. Asta e realitatea cruntă din țara asta: cine te plătește – impune punctul de vedere. Ne asumăm răspunderea asta. Nimeni nu te obligă. (…) Nimeni nu a încercat să ne dea afară, pentru că nu au fost cazuri de insubordonare, de încercare de a face altceva decât politica patronatului. Nu au fost probleme din astea interne. Dacă nu-ți convine, te duci în altă parte, la o televiziune independentă, poate la CNN.” (Angajat Muntenia TV)

”Deși o televiziune e, într-adevăr, o societate comercială, până la urmă, prea se abdică de la rostul presei în favoarea actului comercial sau politic”. (Reporter Valahia TV)

Într-un mic oraș de privoncie așa cum este Giurgiu, cu 50 000 locuitori intervine și o altă mentalitate, breasla este mică, toată lumea cunoaște pe toată lumea, jurnalismul se face la mica înțelegere cu teama de a nu supăra pe cineva. Comunitatea mică și salariile foarte proaste pe care le primesc jurnaliștii celor două posturi sunt dușmani puternici ai libertății de expresie.

„Fiind un oraș mic și oricine cunoscând pe oricine, există interese, pe de o parte, și rușinea față de vecinul tău, pe de altă parte.” (Angajat Muntenia TV)

”Dușmanii sunt politicienii, dar nu prea-și fac de cap. Nici noi nu suntem foarte răi, dar nici ei, ne tolerăm.” (Editor Valahia TV)

”Oamenii politici sunt într-o comunitate mică, înțeleg că trebuie să-i mai și critici. Se mai supără, mai ai discuții prin conferințe de presă, dar până la urmă o să le treacă”.

(Jurnalist Valahia TV) ”Tot cei care ne îngrădesc [politicienii – n.r.] ne și apară, au momentele lor.” (Manager Valahia TV)”

Relația cu autoritățile locale

Instituțiile publice nu respectă cu adevărat Legea accesului la informațiile de interes public și pun piedici în calea muncii jurnaliștilor, iar funcționari numiți în post pe criterii politice refuză să dea declarații unui jurnalist angajat al unei televiziuni situată politic pe partea adversă

Jurnaliștii țin cont de interesul administrației locale când realizează un material dacă subiectul abordat „folosește postului de televiziune și rolului pe care îl are administrația locală” sau când există un contract de publicitate din bani publici care impune promovarea unor evenimente.

”Au fost situații când primarul i-a smuls unui coleg al meu aparatul de fotografiat și reportofonul iar pe mine m-a împins afară din Primărie.” (Jurnalist Valahia TV)

”În primul rând, ne lovim de purtătorii de cuvânt de la instituții. Sunt purtători de tăcere, nu de cuvânt. Nu ți-ar spune să-i pici cu ceară. Nu se respectă legea accesului la informații și durează prea mult să te duci în instanță, să te plângi la șeful celui care nu-ți dă informația. Sunt puși acolo fie să ocolească răspunsurile, fie să te plimbe. Le dai telefon, nu îi mai găsești, când îi găsești nu-ți spun, apar purtători de cuvânt nepregătiți.” (Reporter Valahia TV)

„Dușmanii libertății de exprimare pentru ziariști sunt purtătorii de cuvânt din instituții și directorii, pentru că ei dau numai informațiile care convin instituției”. (Jurnalist Valahia TV) ”Sunt instituții în care nu poți să intri până nu vorbește secretara cu șeful”. (Jurnalist Valahia TV)

„Trebuie îmbunătățită legislația. La anumite evenimente, forțele de ordine ignoră amenințările la care sunt supuși ziariștii.” (Reporter Valahia TV)

”O problemă este refuzul reprezentanților unor instituții de a colabora. Asta se întâmplă din cauza comezilor politice. De exemplu, o instituție este a PDL-ului, alta – a PSD-ului, și reporterul de la o televiziune a PNL poate să fie evitat. Instituția poate e deschisă, poate ar vrea, dar un om de acolo, fiind pus de un alt partid decât partidul din care se presupune că ar face parte televiziunea, va refuza să dea declarații. Asta este o problemă foarte mare. Dacă se trece peste obstacolul ăsta, e foarte simplu. Oamenii sunt oameni, orașul e foarte mic, oricine cunoaște pe oricine. Politica e problema în orașele mici.” (Reprezentant Muntenia TV)

Relația în redacție

Relațiile din redacțiile televiziunilor din Giurgiu pot fi descrise ca fiind bune și foarte bune. În realitate, jurnaliștii de la cele două televiziuni nu sunt nici pe departe rivali, se cunosc între ei, au chiar relații de prietenie, își împrumută materiale filmate, înregistrări de la diverse evenimente, deși în fiecare dintre regiile celor două televiziuni există cîte un monitor pe care rulează programele televiziunii concurente și se fac comentarii acide la adresa jurnaliștilor, mai ales atunci când știrile denotă implicare politică de partea patronatului.

În redacție, relațiile sunt cordiale, de colaborare, dar relatia jurnalist-patron este aproape inexistentă datorită lipsei de comunicare directă. Unii jurnaliști sunt corespondenți pentru presa națională, se colaborează cu jurnaliștii din presa centrală, mai ales pe bază de prietenie.

Soluții pentru un jurnalism de calitate

Pe lângă problemele financiare ale presei locale, o altă problemă este slaba lipsă de pregătire a jurnaliștilor, ceea ce face ca presa locală să fie și mai vulnerabilă. Majoritatea angajaților Valahia TV și Muntenia TV nu au studii de Jurnalism, iar mulți dintre ei nu au deloc studii superioare. Câțiva absolvenți de Jurnalism rămași în Giurgiu lucrează în presa scrisă sau au colaborări cu televiziunile naționale.

O mai bună pregătire a jurnaliștilor este soluția unei prese de calitate, investirea în cursuri cu specialiști din domeniu și schimburi de experiențe, deplasări finanțate pentru ziariști, o mai bună documentare a știrilor din teren și evitarea folosirii conferințelor de presă ca principală sursă de informare. Autosuficiența și lipsa de interes ale unora dintre jurnaliști sunt cauze ale degradării actului jurnalistic.

”Toți tratează presa ca un loc de muncă, nu îi interesează ce cheltuieli sunt. Ei vin ca la un loc de muncă, își fac partea lor de lucru și gata. Poate nici nu e problema lor să se ocupe de mai mult. Să facă materiale mai ample, să fie Jurnalul mai bun – nu îi interesează. Asta ar fi o problemă a mea cu angajații. Ăsta e jobul, nu putem să facem mai multe știri. Materialele de-abia le facem. Eu aș vrea mai mult. Încerc să fac o echipă care să plece în județ. Am cunoscut câțiva jurnaliști de la București. Erau croiți să facă treabă, să cerceteze. (…) Un jurnalist de calitate ar trebui să aibă studii, să caute tot timpul materiale, să lucreze într-un mod cât mai eficient. Să caute tot timpul, să fie interesat 12 din 24 ce se întâmplă, să fie activ. Asta e ce lipsește”. (Manager Valahia TV)

”Presa locală e într-o comunitate mică, e greu să faci presă aici, se cam știe tot. E greu să aduci ceva nou și să fii și inedit. Ar trebui ceva mai multă independență financiară și să renunțăm la conferințele de presă. S-a neglijat teritoriul, jurnalistul s-a cantonat în municipiu.” (Jurnalist Valahia TV)

”Jurnaliștii trebuie să se informeze cât mai bine despre orice se întâmplă, să se raporteze la ceea ce află ca profesioniști, nu ca simpli cetățeni.” (Reporter Valahia TV).

Din toate acestea rezultă că un jurnalism de calitate se face și cu bani. Presa locală are nevoie de bani pentru dotări, pentru salariile jurnaliștilor, pentru deplasări. Calitatea actului jurnalistic trece prin buzunar. Prestația jurnalistică ar crește dacă angajați ar fi plătiți mai bine, dacă ar exista bani pentru cheltuieli inerente meseriei (diurne pentru deplasări)

Independența financiară ar aduce un jurnalism de calitate, la fel și perfecționarea profesională. Principiile jurnalismului, etica din spatele actului jurnalistic nu pot fi respectate cu suflarea sărăciei în ceafă. Acționatul majoritar al celor două televiziuni locale este implicat politic direct sau indirect. Finanțările din publicitate ar aduce bani albi pentru televiziuni și un suflu de independență. Dar acești bani ar trebui să provină de la companii private care nu au afaceri cu statul, iar acest lucru este aproape imposibil în județul Giurgiu, companiile mari primesc contracte de la stat, iar companiile mici nu-și permit să cumpere publicitate.

O altă necesitate invocată pentru creșterea calității presei din Giurgiu ar fi ca jurnaliștii să respecte codul deontologic și să facă apel la clauza de conștiință pentru a se proteja de presiuni. În ceea ce privește existența unor coduri deontologice ale redacțiilor, televiziunile au afișat pe site-uri adaptări ale codului deontologic ARCA.

”Am adaptat după cel de la ARCA, să nu vină să spună că e al lor și că trebuie să-l plătim. Am văzut în codul etic că sunt noțiuni generale de jurnalism. Tot timpul se aplică. Scriem opiniile tuturor, cităm”. (Reprezentant Valahia TV)

3.3. Televiziunea Locală Muntenia Tv

„Postul de televiziune TV Muntenia a inceput sa emita la data de 25 iunie 2003.

Prin profesionalism si impartialitatea stirilor transmise, Muntenia TV si-a castigat un loc important in media giurgiuveana, astfel incat, in acest moment, programele transmise de TV Muntenia, sunt receptionate in peste 40 de localitati cat si in municipiul Giurgiu, in peste 15.000 de locuinte.

Muntenia Tv este membra in Patronatul Presei din Romania – ROMEDIA.

TV Muntenia se implica in realitatile socio-politice, economice si culturale si isi bazeaza programele de stiri, talk-show-uri si transmisiuni in direct, pe aceste realitati, majoritatea emisiunilor avand un caracater interactiv.

Muntenia TV isi bazeaza programele pe productii proprii in proportie de 90% si dispune de un colectiv format din reporteri, cameramani, tehnicieni profesionisti, licentiati sau cu experienta considerabila in media centrala sau locala.

De asemenea, TV Muntenia, reprezinta un suport important pentru campaniile publicitare ale clientilor si partenerilor, pentru promovarea si organizarea unor evenimente speciale, si de asigurare a producerii si difuzarii productiilor publicitare,” se recomandă televiziunea locală pe site-ul propriu.

Grila de programe definită ca ”totalitatea de emisiuni ale unei stații, caracterizate prin linia editorială coerentă, specifică, originală și prin anumite repere ușor identificabile” acoperă diverse arii de la sport și știri la sănătate și programe educative și este o grilă permanentă.

Programul postului începe la ora 9 cu reluarea programului din ziua anterioară. Programul nou întră pe post începând cu ora 18 și rulează până la ora 22, după care se emit știrile în reluare și videotextul cu anunțuri care constituie o mică sursă de venit. Grila de programe acoperă următoarele arii de interes:

Sport (Sport – agenda săptămânii; Pariați cu noi)

Folclor (Tradiții vlăscene; Nestemate folclorice)

Educație (Corect-Incorect, Școala giurgiuveană; O carte pe săptămână; Minunile copilăriei)

Sănătate (Veterinarul de serviciu; Pilula de sănătate)

Juridic (Curier juridic)

Social (Ați întrebat,va răspundem, Magazin social; Oameni și locuri; Seniorii )

Cultură (Foișorul de veghe, Arte frumoase, Șapte arte)

Agricultură (Magazin agrar)

Stiri

Politică (Politica la ea acasă, Ce ar mai fi de spus; Săptămâna politică;)

Religie (Credo)

Divertisment (Salon de frumusețe)

Totalul de emisie însumează 21 ore și 30 de minute, repartizate pe ariile de interes conform graficului de mai jos:

Fig 3.1. Grafic reprezentând ariile de interes al emisiunilor din grila de programe a postului Muntenia TV – în procente

Din grafic se observă că emisiunile sociale și emisiunile de știri au cea mai mare pondere, urmate de politică, muzică și cultură.

GRILA DE PROGRAME A TELEVIZIUNII MUNTENIA TV

LUNI

00:00 – 09:00 Videotext

09:00 – 09:30 Retrospectiva săptămânii ®

09:30 – 09:45 Videoclipuri

09:45 – 10:15 Veterinarul de serviciu –Sfaturi si informatii despre ingrijirea animalelor de casă.

10:15 – 10:20 Publicitate

10:20 – 10:30 Corect / Incorect –Limba româna explicata de prof.Mugur Burcescu

10:30 – 10:35 Videoclipuri

10:35 – 11:00 Tradiții Vlăscene –emisiune realizată cu sprijinul Centrului de creație populară

11:00 – 12:00 Retrospectiva săptămânii politice ®

12:00 – 12:30 Ați întrebat,va răspundem –dialog cetățeni-autorități locale ®

12:30 – 18:00 Videotext

18:00 – 18:30 Pariați cu noi ( pariuri sportive)

18:30 – 19:30 Sport (agenda săptămânii)

19:30 – 20:00 Stiri + Ediție specială

20:00 – 20:30 Politica la ea acasă – emisiune cu și despre politicienii locali(Talk-show)

20:30 – 22:00 Ce-ar mai fi de spus – Talk Show – realizator Florian Tincu

22:00 – 22:30 Știri ®

22:30 – 00:00 Info tv – videotext

MARȚI

00:00 – 09:00 Info tv – videotext

09:00 – 09:30 Știri ®

09:30 – 10:30 Sport ®

10:30 – 11:00 Politica la ea acasă –Talk-show ®

11:00 – 12:30 Ce-ar mai fi de spus – Talk Show – realizator Florian Tincu ®

12:30 – 18:00 Videotext

18:00 – 19:00 Magazin social –reportaje,interviuri pe teme sociale + un invitat

19:00 – 19:10 Corect / Incorect

19:10 – 19:30 Pilula de sănătate – informații din domeniul sanitar

19:30 – 20:00 Știri

20:00 – 21:00 Școala giurgiuveană ( realizator Emil Talianu)

21:00 – 22:00 Săptămâna politică –retrospectiva evenimentelor politice naționale si locale (Talk-show)

22:00 – 22:30 Știri ®

22:30 – 00:00 Videotext

MIERCURI

00:00 – 09:00 Info tv – videotext

09:00 – 09:30 Știri ®

09:30 – 10:30 Magazin Social ®

10:30 – 11:30 Școala giurgiuveană ( realizator Emil Talianu) ®

11:30 – 12:30 Săptămâna politică ®

12:30 – 18:00 Videotext

18:00 – 18:30 Curier juridic

18:30 – 18:40 Corect / Incorect

18:40 – 18:47 O carte pe săptămână –recomandari de lectură facute de Camelia Filip, Biblioteca judeteana

18:47 – 19:00 Publicitate / Videoclip

19:00 – 19:30 Pilula de sănătate –Talk –show

19:30 – 20:00 Știri

20:00 – 21:00 Nestemate folclorice –emisiune de folclor –realizator Cristina Macarie

21:00 – 22:00 Foișorul de veghe – Talk-show pe teme culturale,civice,morale – realizator Dan Mucenic

22:00 – 22:30 Știri ®

22:30 – 00:00 Videotext

JOI

00:00 – 09:00 Info tv – videotext

09:00 – 09:30 Știri ®

09:30 – 10:00 Pilula de sănătate ®

10:00 – 10:10 Videoclipuri

10:10 – 10:17 O carte pe săptămână ®

10:17 – 10:20 Publicitate / Videoclip

10:20 – 10:50 Curier juridic ®

10:50 – 11:00 Videoclipuri

11:00 – 12:00 Foișorul de veghe – realizator Dan Mucenic ®

12:00 – 12:10 Corect / Incorect®

12:10 – 12:30 Videoclipuri

12:30 – 18:00 Videotext

18:00 – 19:00 Salon de frumusețe-emisiune de divertisment

19:00 – 19:30 Arte frumoase –emsiune realizata cu sprijinul Școlii de muzică și arte plastice

19:30 – 20:00 Știri

20:00 – 21:00 Oameni și locuri- reportaje

21:00 – 22:00 Seniorii –emisiune cu și despre pensionari

22:00 – 22:30 Știri ®

22:30 – 00:00 Videotext

VINERI

00:00 – 09:00 Videotext

09:00 – 09:30 Știri ®

09:30 – 10:30 Salon de frumusețe ®

10:30 – 11:30 Seniorii ®

11:30 – 12:30 Oameni și locuri ®

12:30 – 18:00 Videotext

18:00 – 19:00 Credo – emisiune de religie și cultura civică

19:00 – 19:30 Șapte arte – retrospectiva evenimentelor culturale – realizator ( Geo Antoniu)

19:30 – 20:00 Știri

20:00 – 21:30 Magazin agrar – emisiune caleidoscop

21:30 – 22:00 Memoria orașului- realizator Damian Ancu

22:00 – 22:30 Știri ®

22:30 – 00:00 Videotext

SÂMBĂTĂ

00:00 – 09:00 Videotext

09:00 – 09:30 Minunile copilariei – emisiune realizată cu sprijinul grădinițelor din oraș

09:30 – 10:30 Credo ®

10:30 – 11:00 Memoria orașului ®

11:00 – 12:00 Seniorii ®

12:00 – 18:00 Videotext

18:00 – 19:00 Foișorul de veghe

19:00 – 19:30 Sapte arte – retrospectiva evenimentelor culturale-realizator – Geo Antoniu

19:30 – 20:00 Știri

20:00 – 21:00 Scoala giurgiuveană

21:00 – 22:00 Tradiții vlăscene

22:00 – 22:30 Știri ®

22:30 – 00:00 Videotext

DUMINICĂ

00:00 – 09:00 Videotext

09:00 – 09:30 Ați întrebat? Vă răspundem! ®

09:30 – 11:00 Magazin agrar ®

11:00 – 12:00 Nestemate folclorice ®

11:00 – 12:00 Săptămâna politică ®

12:00 – 18:00 Videotext

18:00 – 19:00 Magazin social ®

19:00 – 19:30 Minunile copilăriei ®

19:30 – 20:00 Știri

20:00 – 21:30 Ce-ar mai fi de spus – Talk Show – realizator Florian Tincu ®

21:30 – 22:00 Arte frumoase – emisiune realizata cu sprijinul Scolii de muzica și arte plastice

22:00 – 00:00 Videotext

Intervalele moarte, în care „canalul trebuie totuși să ofere emisiuni de calitate publicului restrâns numeric, fără a irosi producții semnificative” sunt ocupate de videotext, alcătuit din anunțuri diverse care rulează pe fond muzical și dimineața, de reluările emisiunilor din ziua precedentă. Deși, s-ar zice că videotextul nu prezintă nici un fel de importanță și este doar de umplutură, localnicii îl vizionează destul de des, și aici se deosebesc două categorii:

cei interesați să vândă sau să cumpere ceva și cei aflați în căutarea unui loc de muncă

tinerii, care-l lasă să ruleze pe fundal, datorită muzicii actuale.

Videoclipurile sunt achiziționate de la casele de discuri, fără nici o obligație financiară, televiziunea trebuie, prin contract, să difuzeze videoclipul ca atare, cu sigla casei de discuri.

Emisiunile sunt realizate de angajați cu contract de muncă, de colaboratori plătiți și de colaboratori care nu sunt retribuiți de televiziune dar au alte interese, de regulă sunt numiți politic în posturi de conducere la diverse instituții (Muzeul Județean Giurgiu, Școala de Arte și Meserii).

Resursele umane și materiale ale postului Muntenia TV

Din punct de vedere tehnic, rolul unei televiziuni este de a transforma sunete și imagini captate în studio sau pe teren în semnal TV care este apoi transmis receptoarelor casnice. Schema de funcționare a unui studio local mic de televiziune, reprezentată grafic mai jos, descrie modul în care imaginile și sunetul sunt preluate în platou, sunt transmise în regie unde sunt mixate cu ajutorul mixerelor audio-video de către operatori, transformate într-un singur semnal video și un semnal audio stereo (emisiunea propriu-zisă) și ajung în transmisie unde se modulează în semnal RF (radio-frecvență). Acest semnal este transmis în rețelele de cablu TV locale.

Fig 3.2. Mixerele video și audio din regia de emisie

În paralel cu semnalul propriu-zis mai există și căile de comunicații și preview-rile de semnal. Din regia de emisie, regizorul transmite operatorilor cerințele din punct de vedere tehnic (încadraturi, unghiuri, lumini), anunță moderatorului sau crainicului de știri durata materialelor, solicită altor operatori (MGS, PC, sunet) ajustările necesare.

În platou există un televizor în care, în timp real, se previzualizează semnalul video existent în acel moment în direct.

În regia de emisie există un monitor (receptor TV) în care se previzualizează finalul de emisie.

Fig. 3.3. Circuitul semnalului audio-video în studio

Fig. 3.4. Regie de platou

Personalul postului de televiziune Muntenia TV este alcătuit din: angajați cu contract de muncă, colaboratori și voluntari. Angajații cu contract de muncă sunt: doi reporteri, trei operatori din care unul este și șofer, doi operatori montaj, doi operatori emisie. Nici unul nu are studii de jurnalism.

STUDIU DE CAZ – JURNALUL DE ȘTIRI MUNTENIA TV

Jurnalul de stiri este emis zilnic între orele 19:30-20:00, și în reluare între 9:00-9:30. „Platoul de emisie (în care stau prezentatorul și invitații): o cameră bine antifonată, dotată cu mobilier și decor pentru emisie, scaune, camere video cu sau fără trepiede-stative, microfoane de preluare audio sau lavaliere, elemente de iluminat, mixer de lumini, căștide control audio, monitoare video pentru controlul emisie sau al anumitor cadre din platou, difuzoare-monitor audio, computer cu conectare la Internet pentru prezentator, cabluri, acumulatoare de curent pentru situații de urgență).”

Platoul de emisie al știrilor la postul local Muntenia TV este unicul platou de care dispune televiziunea locală, toate emisiunile sunt filmate aici pe fundaluri diferite.

Fig 3.5. Platoul de emisie al jurnalului de știri

Logistica folosită în emiterea unui jurnal de știri la postul Muntenia TV este următoarea:

Fundal stiri

Pupitru prezentator/prezentatoare

Pupitru invitat/invitată

Kit lumini (lumină rece)

Cameră prezentator

Cameră invitat

Lavaliră prezentator + microfon de rezervă

Lavalieră invitat

Prompter

Fig. 3.6. Platoul de emisie al știrilor, prezentatoarea TV, fundalul și pupitrul

„Regia de emisie (în care lucrează personalul din regia de montaj și de emisie, producătorul și alți membri ai echipei care nu intră în emisie) este o cameră despărțită de cabina de emisie printr-un geam antifonic, fie prin pereți antifonați.”

În regia de emisie aparatura este alcătuită din:

Mixer video

Mixer audio

Sistem recepție lavaliere

Compresor audio

Sisteme video (DVcam, PC, unități optice)

Sistem de corecție și ajustare video

Monitoare de control

Sistem de comunicație regie/platou

Modulare/transmisie

Modulator video/audio

Sistem înregistrare martor

Echipa TV cu care se realizează jurnalul de știri este o echipă standard, prezentatorul știrilor fiind lector al textului și reporter, sunetistul este suplinit câteodată de regizorul de emisie. Echipa este alcătuită din:

Prezentator

operator cameră

Regizor de platou

Regizor de emisie

Inginer sunet

Operator MGS/DV/PC

Operator transmisie

Producător/realizator/responsabil știri

Aceasta este lista care mi s-a furnizat la cerere, în realitate, atunci când nu există invitați la jurnalul de știri, prezentatoarea rămâne singură în platou și suplinește operatorul de prompter, iar camera rămâne în stand-by, fără operator. Cameramanul rămâne în platou numai când există invitați, în acest caz emisiunea este filmată în două camere, unul dintre cameramani fiind și operator de prompter.

Am vizionat jurnalul de știri al postului Muntenia TV din data de 08.06.2015. Jurnalul este parțial live, „comandamentul emisiunii este studioul de unde se face transmisia în direct, cu moderator-prezentator, dar un loc important îl reprezintă inserturile filmate”. Jurnalul de știri începe cu genericul emisiunii, fiind urmat de un sumar al celor mai importante cinci știri:

Fig. 3.7. Genericul jurnalului de știri la postul local Muntenia Tv, captură de ecran

Sfârșit tragic pentru trei giurgiuveni. Polițiștii anchetează în această perioadă două cazuri de morți suspecte;

Primele emoții pentru elevii giurgiuveni. Elevii de clasa a XII-a au susținut prima probă a examenului de Bacalaureat din sesiunea iunie-iulie;

Începe dezinsecția aeriană. În perioada 12 iunie-12 iulie are loc o nouă acțiune de dezinsecție aeriană;

Valoarea, recunoscută și premiată de Consiliul Județean. Elevii giurgiuveni medaliați la olimpiadele naționale și profesorii lor, premiați de Consiliul Județean;

Trei zile de nebunie la Giurgiu. Mici, bere, mâncăruri tradiționale și spectacole – promisiunea organizatorilor Târgului Național al meșteșugarilor în week-end-ul care urmează.

Fig.3.8. Rezumatul știrilor în jurnalul de știri emis de Muntenia TV, captură de ecran

În rezumat, rulează imagini din știrile respective, dublate de voce din off, rezumatul fiind montat anterior. Dupa Andrei Păunescu, „știrea TV se bazează pe raportul dintre imagine și text, trebuie să aibă un conținut coerent și să respecte coordonatele principale ale știrii de presă, adică să răspundă la întrebări esențiale de tip: cine?, ce?, unde?, când?, cum?, de ce?”

Fiecare știre este citită cu titlu și șapou, de o voce plăcută, exprimarea este scurtă, dinamică. După cum se vede, în general, știrile sunt de interes local, așa cum era de așteptat.

Prima știre este una de fapt divers, cu elemente de senzațional, care atrag publicul, dar are o ruptură logică, telespectatorul atent va observa cu amuzament diferența dintre titlul știrii, unde se vorbește de trei morți tragice, în șapou apar numai două cazuri „suspecte”. Deși suspect nu este același lucru cu tragic, prima reacție este de mirare la ideea celui de-al treilea caz tragic dispărut între titlu și șapou.

Cea de-a doua știre este de interes local dar se raliază la știrile zile de pe toate posturile TV, este una sezonieră, începerea examenului de Bacalaureat.

A treia știre este de inters local, dezinsecția, o știre de impact pentru localnici, Giurgiu fiind pe malul Dunării are zone periferice mlăștinoase, câteva canale și, mai ales, blocuri cu subsol inundat, toate fiind medii favorabile pentru țânțari.

Următoarea știre este una pozitivă și implică Consiliul Județean Giurgiu, aflat la ora actuală sub conducere PSD.

Ultima știre din rezumat vizează divertismentul, un târg cu spectacole organizat de o firmă producătoare de bere.

Stirile sunt reluate pe larg, titlul este citit de prezentatoare, filmată de o singură cameră, in plan mediu („zona de la abdomen până la creștet”), unghiul de filmare este neutru („pe orizontală: obectivul camerei și aspectul filmat sunt la aceeași înălțime”)

În afara știrilor din rezumat, mai sunt prezentate încă patru știri cu următoarele titluri:

„Suflu nou la jandarmi”, știre despre Jandarmeria Giurgiu

„Epidemie de migranți la Vama Giurgiu”, știre prezentată în mod negativ despre trei migranți ilegali prinși în Vama Giurgiu ascunși în tiruri bulgărești și turcești.

„Didina și Emil – același succes la public”, știre culturală cu durata cea mai lungă, despre o piesă de teatru jucată de o echipă de amatori. Durata lungă este un efect al solidarității de breaslă, echipa de amatori este alcătuită din jurnaliști de la cele două televiziuni locale, inclusiv prezentatoarea știrilor Muntenia TV, în felul acesta promovându-se hobby-ul colegilor.

Ultima știre este despre un concurs de poezie care a avut loc la biblioteca locală.

Știrile se încheie cu același rezumat, urmat de anunțarea emisiunii care urmează și de generic. Știrile nu sunt întrerupte de publicitate și nici de „virgule” filmate, în cele mai multe materiale apar inserturi cu interviuri, în unele materiale se folosesc cadre din arhiva regiei de montaj. Înregistrarea emisiunii este postată apoi pe Youtube și disponibilă pe site-ul televiziunii.

Televiziunea locală Valahia TV

Televizunea locală Valahia TV se recomandă astfel pe site-ul propriu:

„Televiziunea locală a fost lansată în 2003 sub denumirea Diva TV schimbându-si denumirea în Valahia TV în anul 2008.

Valahia TV se transmite doar prin cablu și acoperă 80% din județul Giurgiu. Se emite 8 ore, în restul orelor de emisie se transmite videotext.

Valahia TV se recepționează și în localități din județele Teleorman, Ilfov și Dâmbovița. Difuzează programe de știri, ediții speciale, reportaje, talk-show-uri.

   Emisiunile sportive sau programele de divertisment producție proprie fac parte de asemenea din oferta stației Valahia TV.

Programul de televiziune este divers si apartine tipului GENERALIST pentru a veni in întâmpinarea telespectatorilor de toate varstele”

De remarcat că în locația și cu aparatura cu care funcționează în acest moment postul local Valahia TV a funcționat o altă televiziune, încă din anii 90, numită Tehnosat si apoi Giurgiu Tv, aflată sub influența fostului primar PNL, Lucian Iliescu. În urma fracturii din PNL și a pierderii alegerilor locale, televiziunea este preluată prin interpuși de fostul președinte al Consiliului Județean, tot membru PNL, și de atunci se numește Valahia TV.

Televiziunea, însă, se declară independentă, ne-afiliată politic: „Ne străduim, în același timp, să fim corecți față de toți colaboratorii noștri și ne mândrim că suntem printre televiziunile locale, de provincie, care doresc să acopere întreaga paletă a vieții sociale, politice, administrative, culturale – în acest caz a județului Giurgiu. (…) Știrile Valahia TV sunt nepărtinitoare, neinfluențate politic, la obiect și, din nou, subliniem, fără exprimări ale unor idei personale”

Programul postului începe la ora 9.30 cu reluarea programului din ziua anterioară. Programul nou întră pe post începând cu ora 19 și rulează până la ora 21.30, după care se emit știrile în reluare și videotextul cu anunțuri pe fond muzical preluat de la Radio Kiss FM. Grila de programe acoperă următoarele arii de interes:

Muzică (Muzică)

Sport (Arena sportivă și Fără menajamente)

Știri (Jurnal de știri și Ediție Specială)

Politică (Interpelări)

Talk- show

Reportaj

Totalul de emisiuni noi, fără reluări și videotext, însumează 17 ore, repartizate pe ariile de interes conform graficului de mai jos:

Fig. 3.9. Grafic reprezentând ariile de interes al emisiunilor din grila de programe a postului Valahia TV – în procente

Emisiunea „Reportajul zilei” acoperă uneori și ariile sociale sau educația, emisiunea „Talk show” acoperă mai ales subiecte legate de vizitele politicienilor PNL la Giurgiu și foarte rar se ocupă de alte subiecte.

Televiziunea Valahia TV afirmă că programul postului este ocupat în proporție de 89,50% de emisiuni producție proprie iar 10,50% sunt producții vizuale ale altor producători.

Fig. 3.10. Grafic reprezentând programele producție proprie și producțiile vizuale ale altor producători (în procente)

Grila de programe a televiziunii locale Valahia TV

Arena Sportiva

* Luni: 20.15 – 21.15
* Marti: 10.15 – 11.15
* Duminica: 10.30 – 11.30

Editie speciala

* Luni: 19.30 – 20.15
* Marti: 09.30 – 10.15 / 19.30 – 20.15
* Miercuri: 09.30 – 10.15 / 19.30 – 20.15
* Joi: 09.30 – 10.15 / 19.30 – 20.15
* Vineri: 09.30 – 10.15 / 19.30 – 20.15
* Sambata: 09.30 – 10.15
* Duminica: 11.30 – 12.00 / 19.45 – 20.30

Fara menajamente

* Miercuri: 20.15 – 21.15
* Joi: 10.15 – 11.15
* Duminica: 20.30 – 21.30

Interpelari

* Joi: 20.15 – 21.15
* Vineri: 10.15 – 11.15
* Sambata: 20.30 – 21.30

Jurnal de stiri

* Luni: 19.00 – 19.30 / 21.30 – 22.00
* Marti: 09.00 – 09.30 / 11.30 – 12.00 / 19.00 – 19.30 / 21.30 – 22.00
* Miercuri: 09.00 – 09.30 / 11.30 – 12.00 / 19.00 – 19.30 / 21.30 – 22.00

* Joi: 09.00 – 09.30 / 11.30 – 12.00 / 19.00 – 19.30 / 21.30 – 22.00
* Vineri: 09.00 – 09.30 / 11.30 – 12.00 / 19.00 – 19.30 / 21.30 – 22.00
* Sambata: 09.00 – 09.30 / 11.30 – 12.00

Luati la tinta – Talk Show

* Luni: 10.30 – 11.30
* Marti: 20.15 – 21.15
* Miercuri: 10.15 – 11.15

Muzica

* Luni: 11.30 – 12.00 / 21.15 – 21.30
* Marti: 11.15 – 11.30 / 21.15 – 21.30
* Miercuri: 11.15 – 11.30 / 21.15 – 21.30
* Joi: 11.15 – 11.30 / 21.15 – 21.30
* Vineri: 11.15 – 11.30 / 21.15 – 21.30

* Sambata: 11.15 – 11.30 / 21.30 – 22.00
* Duminica: 21.30 – 22.00

Reportajul Zilei

* Vineri: 20.15 – 21.15
* Sambata: 10.15 – 11.15

Retrospectiva Informativa

* Luni: 09.00 – 10.30
* Sambata: 19.00 – 20.30
* Duminica: 09.00 – 10.30 / 19.00 – 19.45

Videotext

* Luni: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00
* Marti: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00

* Miercuri: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00
* Joi: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00
* Vineri: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00
* Sambata: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00
* Duminica: 12.00 – 19.00 / 22.00 – 09.00

După cum se observă din grila de programe și din figura 3.9., muzica are o pondere importantă, ajungând la 19% din totalul emisiunilor. Ca și Muntenia TV, videoclipurile sunt preluate fără obligații financiare de la casele de discuri, dar Valahia TV mai emite și alt tip de muzică, fie concerte care au avut loc în Giurgiu, fie videoclipuri de muzică populară sau muzică de petrecere ale unor formații giurgiuvene. Nici pentru acestea din urmă nu sunt plătite drepturi de autor, soliștii de muzică populară și muzică de petrecere se promovează în acest fel, devin cunoscuți și prind contracte pentru nunți și botezuri.

„Avem, conform grilei de programe aprobate de CNA, și momente muzicale. Unele dintre acestea sunt înregistrări de la spectacole oferite de artiști locali, altele sunt de la show-uri

date de artiști naționali. Pentru fiecare în parte avem aprobarea difuzării, suntem plătitori de drepturi de autor, ca atare, ne respectăm obligațiile față de artiști, lunar, trimestrial sau semestrial, conform legii și în baza unei colaborări cu organizațiile sau asociațiile constituite legal în acest scop.”

Un foarte mic procent din programul muzical este ocupat de muzica simfonică, Giuegiu având Ateneul propriu, recent renovat și destul de modern, în oraș concertează la invitația autorităților și cu diverse ocazii festive, diverse orchestre din București sau din Russe, care sunt filmate de televiziune și materialele sunt reluate în intervalele „moarte”.

Emisiunile sportive au aproximativ aceeași pondere ca și la Muntenia TV, în jur de 9%, este vorba de două emisiuni: Arena Sportivă și Fără Menajamente, ambele în direct, realizate de un colaborator, antrenor și profesor de sport. În emisiune sunt aduși diverși invitați, fiind un fel de talk-show pe teme sportive, cu inserturi filmate din competiții sportive la care au participat invitații.

Fig. 3.11. Platoul emisiunii „Fără menajamente”

Celelalte arii de interes: cultură, educație, divertisment sunt acoperite sporadic de reportaje și de jurnalul de știri.

Resursele umane și materiale ale postului Valahia TV

Valahia TV a contractat fonduri Phare și a achiziționat aparatură după cum urmează:

banc de emisie complet echipat: mixer video, mixer audio, compresor de dinamică acustică, monitoare profesionale, filtre digitale audio-video, modulator, rețelistică;

camere de platou, prompter, microfoane mobile wireless;

kituri camere pentru deplasarea pe teren

Fig. 3.12. Mixer video din regia de emisie – Televiziunea Valahia TV

„Beneficiem de aparatură de calitate, achiziționată prin fonduri PHARE în anul 2008, intenționăm să ne perfecționăm și în acest domeniu, iar cât privește extinderea, conform legilor în vigoare, reușim să realizăm acest lucru. Până în prezent, acoperim circa 80% din județul Giurgiu

în ceea ce privește transmisia, prin diferite firme de cablu cu care avem încheiate contracte. Detinem tehnica necesara filmarii evenimentelor integral cu 4 camere video profesionale.”

Posturile pe care sunt angajați jurnaliștii de la Valahia TV sunt aproximativ identice cu posturile de la Muntenia TV: trei reporteri, doi cameramani permanenți și doi colaboratori, doi operatori montaj, un șofer, un tehnician audio video și doi operatori emisie. Realizatoriul emisiunilor de sport este colaborator plătit.

STUDIU DE CAZ – JURNALUL DE ȘTIRI VALAHIA TV

„Principala producție Valahia TV o reprezintă știrile. Jurnalele de știri sunt în direct, în fiecare seară de luni până vineri, între 19:00 – 19:30. Ulterior, acestea sunt difuzate în reluare de la 21:00 – 21:30 și a doua zi dimineața de la 09:00-09:30 și, ulterior, de la 11:30-12:00. În week-end, avem doar retrospective ale știrilor din timpul săptămânii.

După schimbarea titulaturii din DIVA TV în VALAHIA TV, și, la scurt timp, după schimbarea conducerii postului, știrile noastre au căpătat o altă formă și, mai ales, un alt fond.

   Fără să căutam cu orice preț senzaționalul, jurnalele noastre de știri sunt interesante, corecte și frumoase. Materialele au o durată suficient de mare încât telespectatorul să înțeleagă exact despre ce este vorba și suficient de scurte încât să nu plictisească.

   Nu căutăm subiecte de can-can, mergem pe relatarea unui eveniment fără subiectivism – așa cum suntem învățați în școală. Căutăm întotdeauna să cerem opinia tuturor celor implicați într-o relatare sau alta, și dacă nu reușim, menționăm acest lucru public.

   Știrile Valahia TV sunt nepărtinitoare, neinfluențate politic, la obiect și, din nou, subliniem, fără exprimări ale unor idei personale. Începem, firesc, cu evenimentele, continuăm cu administrația, partea politică a vieții giurgiuvene, urmează cultura și sportul.

Pentru că suntem totuși o televiziune de provincie, aparținând unui oraș mic și unui județ mic, adaptăm și știri naționale, cu ajutorul reprezentanților instituțiilor abilitate și mai ales cu sprijinul giurgiuvenilor, care ne oferă părerile lor, întotdeauna echilibrate.”

STUDIU DE CAZ – JURNALUL DE ȘTIRI MUNTENIA TV

Am vizionat jurnalul de știri al postului Muntenia TV din data de 08.06.2015. Jurnalul este live, la fel ca și la Muntenia TV, televiziunea Valahia TV dispune de un sigur platou de emisie, emisiunile fiind filmate pe fundaluri diferite. Echipa și echipamentul de emisie sunt identice cu cele de la Muntenia TV, jurnalul începe la ora 19 și durează o jumătate de oră, fiind reluat în dimineața zilei următoare.

Jurnalul de știri începe cu genericul și apoi sunt prezentate știrile. Fiecare știre are un titlu și un șapou scrise pe o burtieră, știrile bifează particularitățile specifice știrilor TV. După Andrei Păunescu, acestea sunt:

”claritatea – exprimarea trebuie să pună în evidență subiectul;

acuratețea – exactitatea, adevărul

actualitatea – legătura cu prezentul și viitorul apropiat al ascultătorului și cu trecutul recent în care s-a întâmplat acțiunea prezentată

noutatea – stirea este informația care spune ceva nou

coerența – textul trebuie să fie coherent, simplu și să pună în prim-plan ceea ce trebuie să înțeleagă publicul, nu ceea ce autorul știrii vrea să spună

obiectivitatea – știrea nu este o părere, și o informative

concizia – exprimarea trebuie să fie scurtă, esențială

proeminența – impactul

amploarea – o știre este cu atât mai interesantă cu cât temele, faptele și actanții sunt de cea mai mare reprezentativitate pentru societate

insolitul – o știre este cu atât mai valoroasă cu cât transmite o informative mai ieșită din comun

dinamismul – vigoarea, conflictul care reies din text

rigoarea – seriozitatea

proximitatea – spațială, temporală, profesională și afectivă

utlitatea și interesul public – o știre este cu atât mai valoroasă cu cât are o mai mare importanță pentru un public larg”

Ordonarea în buletinul de știri este diferită de cea de la Muntenia TV, primele știri sunt sportive, urmează o știre pentru telespectatorii din județul Telorman, o știre națională și abia apoi știri de interes local.

Fig. 3.12. Stirile Valahia TV – captură de ecran

Recorduri îmbunătățite. La competiție au participat 1000 de copii

Punct final în liga a IV-a. Deocamdată se cunosc două formații care au obținut promovarea

Teleorman: va fi terminat la timp? Lucrările de reabilitare ale Spitalului Județean de Urgență vor lua sfârșit în două luni?

Liberalii pregătiți pentru guvernare. Moțiunea depusă de liberali va viza și votul românilor din diaspora.

Atenție, fermieri! 15 iunie este termenul limită la care fermierii pot depune cererea.

Pentru un mediu sănătos. Pe 27 iunie, poliția și jandarmeria vor participa la acțiunea de ecologizare.

Elevii premianți, răsplătiți de CSG. Recunoaștere publică pentru elevii olimpici și profesorii lor.

Alocații mai mari, dar de luna viitoare. Peste 51 000 de giurgiuveni vor beneficia de la 1 iuni de alocații majorate

Atenție, se lucrează la Podul Prieteniei. Au început lucrările de reabilitare a podului Prieteniei Giurgiu-Russe

Trei zile de distracție la Festivalul Berii. Trei zile în orașul Giurgiu cu mici, bere, mâncăruri tradiționale

Buletinul de știri se deschide cu două știri sportive, probabil considerate de maximă actualitate, una despre un concurs de înot desfășurat la singurul bazin de înot de care dispune orașul, un bazin școlar, cealaltă din domeniul fotbalului.

Apare și o știre despre alt județ, care nu se adresează telespectatorilor giurgiuveni, „Valahia TV se recepționează și în localități din județele Teleorman, Ilfov și Dâmbovița.” Conform siteului televiziunii.

Următoarea știre este una națională, politică, fiind vorba despre recenta criză a guvernării. Conform siteului televiziunii este o practică obișnuită ca știrile de interes national să fie adaptate și redate. „ Pentru că suntem totuși o televiziune de provincie, aparținând unui oraș mic și unui județ mic, adaptăm și știri naționale, cu ajutorul reprezentanților instituțiilor abilitate și mai ales cu sprijinul giurgiuvenilor, care ne oferă părerile lor, întotdeauna echilibrate.”

Știrea de actualitate și interes practice pentru fermierii din zonă informează asupra unor fonduri pentru agricultori, iar următoarea știre este una ecologică, fiind vorba despre acțiunile „Let’s do it”, cunoscute locuitorilor pentru că implică toate școlile din oraș.

Abia cea de-a 7-a știre în ordinea din jurnalul de știri Valahia TV, corespunde cu o știre transmisă în aceeași dată la Muntenia TV. La fel ca și la postul concurent, este știrea cu durata cea mai mare, 4:11 minute, despre premierea olimpicilor de către Consiliul Județean Giurgiu.

Următoarele știri sunt utilitare, alocațiile mărite pentru copii, lucrările de pe Podul prieteniei. Ultima este o știre despre Festivalul berii, regăsită și în jurnalul de știri de la Muntenia TV, despre divertismentul de sfârșit de săptămână.

Știrile se încheie cu anunțarea emisiunii următoare și cu genericul. Înregistrarea buletinului de știri este postată pe Youtube în zilele următoare și disponibilă pe siteul televiziunii.