Forme ALE Comunicarii Studiu Politic Rolul Site Urilor Web în Comunicarea Politică din România

Studiu politic:

Rolul site-urilor web în comunicarea politică din România

CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAP 1 COMUNICAREA-NOȚIUNI DE BAZĂ 6

1.1. Comunicarea-definiție 6

1.2. Principiile și clasificările comunicării 12

1.3. Comunicarea verbală și nonverbală 19

1.4. Metacomunicarea 20

1.5. Limbajul spațiului 22

1.6. Canalul de comunicare 23

1.7. Bariere în procesul de comunicare 24

CAP 2 COMUNICAREA MEDIATĂ DE CALCULATOR 29

2.1. Instrumente utilizate în comunicarea on-line 32

2.2. Site-urile web ale partidelor politice din România 39

2.3. Rolul site-urilor web în comunicarea de partid 43

2.4. Violența limbajului politic în cadrul site-urilor web 46

2.5. Limbajul agresiv și campania politică negativă 51

CAP.3 STUDIU DE CAZ: ANALIZĂ SITE PSD 56

3.1. Analiză site concurent PNL 59

3.2. Site-ul PSD- informarea și implicarea publicului 62

3.3. Site-ul www.psd.ro între web 1.0 și web 2.0 63

3.4. Rolul site-urilor web și evoluția lor în politică 64

CONCLUZII 69

BIBLIOGRAFIE 71

INTRODUCERE

Într-un univers aflat într-o continuă mișcare, într-o lume cu relații sociale complexe, omul s-a adaptat de secole cu ajutorul comunicării. Comunicarea este complexă și în trecut precum și în prezent, ea reprezintă cel mai expansiv fenomen specific sferei umanului. Nimeni nu poate viețui izolat, ca omul-fiară primitiv, iar tot ce ne inconjoară coexistă datotită comunicării. Existența în spațiul social înseamnă comunicarea în toate formele pe care aceasta le îmbracă.

Cu toate aceste aspecte, cum se poate defini comunicarea? Charles Osgood demarează un sens deopotrivă enunțiativ dar și etimologic: „În sensul cel mai larg, se vorbește de comunicare de fiecare dată, când un sistem, respectiv o sursă, influențează un alt sistem, în speță un destinatar, prin mijlocirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leagă.”

Shannon și Weaver evidențiază: „Cuvântul comunicare are sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta alt spirit. Evident, acesta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci și muzica, artele vizuale, teatrul, baletul și în fapt toate comportamentele umane.”

Adaptabil contextelor în schimbare, profund expansiv în ultimele decenii, comunicarea este un fenomen vast și complex ce patronează întreg mapamondul. Este la rândul său generatoare de noi contexte, parte a unui spațiu determinat supus unor norme, funcționând pe baza unor coduri și sisteme de coduri, având la bază o anumită procesualitate. Este vorba de spațiu social, ce se desfășoară pe baza unei structuri și a uni proces.

Procesele de comunicare au avut parte de-a lungul istoriei modificări și readaptări în funcție de structurile sociale la care s-au referit dar și in funcție de nivelul de „inteligență”, altfel spus tehnologie, pe care îl posedă o societate la un moment dat. Ar fi fantasmagoric dacă am privi acest proces ca pe o linie continuă și fără denivelări, realități liniare care se succed într-un calm al desăvârșirii nu există.

Societatea postmodernă are și un spațiu democratic, predispus la convergențe dar și divergențe de idei, tendințe multiple și diferite, opinii, atitudini, mentalități. În concluzie, un mediu oscilant: o dată constructiv, alta dată distructiv, nicidecum constant.

Un rol important în această analiză îl reprezintă spațiul public și configurația acestuia la un moment dat. Cei mai mulți autori din domeniu recunosc în acest spațiu 3 actori de bază: mass-media, structurile politice și opinia publică.

Am considerat că este interesantă o analiză din acest punct de vedere a celui de-al doilea participant la traficul de idei în acest spațiu și anume: comunicarea politică.

Cum se concretizează astăzi comunicarea politică? Într-o lume dominată de „online” ce succes mai are discursul unui politician în piața publică, la un miting sau chiar la televizor?

Îi ajută pe comunicatorii politici metoda online? Sau dimpotrivă mesajul și mai ales calea de comunicare îi face să devină mai puțin credibili sau din contra în mod periculos uneori pentru eile scoate în evidență defectele? Cât este real și cât ficțiune în imaginea creată cu și prin calulator?

Deținătorul unui mesaj politic trebuie să-și dea jos masca instituțională și să capete un glas uman în mediile comunicaționale frecventate de către potențialii alegători. Folosind un discurs sincer și prietenos, politicienii sau specialiștii în comunicare ai acestora trebuie să se implice în activitatea forum-urilor, blog-urilor și a rețelelor sociale a căror temă coincide cu domeniul politic, economic, social.

Politicianul trebuie să devină un internaut, în același timp, respectat, al comunităților online centrate pe interese și preocupări comune. Membrii acestor comunități online sunt oameni care manifestă un real interes față de politica românescă. Câștigarea încrederii lor nu este ușoară însă poate genera efectele unei campanii tradiționale de masă câștigată cu succes.

Conform unei statistici demarate de către specialiștii site-ului care monitorizează traficul în România, www.trafic.ro, situația în ceea ce privește internetul în anul 2008 este una pozitivă:

• În anul 2008, toată populația urbană a României accesează internetul, deci el nu mai este un lux al celor înstăriți, ci un serviciu de larg consum;

• Pentru cel puțin 50% dintre aceștia, internetul a devenit sursă principală de informare.

• Cel puțin 70% din utilizatori accesează site-urile instituțiilor care îi interesează.

• Cel puțin 10% din utilizatori accesează forum-urile de dezbateri online.3

3 Paul Pădurariu, Comunicarea politică în mediul virtual

Acesta este motivul pentru care :

• Prezența pe internet este si va fi, în viitor, un element important în alegeri.

• Partidele politice trebuie să se orienteze și către segmentul online, ținând cont de faptul că internetul va fi unul dintre canalele media omniprezente.

• În plus, relația cu electoratul se poate astfel manageria în mod nemijlocit, fără filtrul mediei tradiționale.

• Canalele media tradiționale nu vor mai fi singurul mod de transmitere a mesajelor sau de formare a imaginii publice.

Mai toate campaniile de până acum și dezbaterile aferente s-au desfășurat la televizor, inclusiv în 2004. Este justificat să spunem că, inclusiv în România anului 2008, politica s-a făcut la televizor.

Puține au fost dezbaterile politice reale în mediul online. Nu văd o schimbare radicală în acest sens, într-un timp foarte scurt în România. Dar lucrurile într-acolo se îndreaptă, spre zona online. Tehnologia va juca tot mai mult un rol în ocuparea unui loc fruntaș în preferințele consumatorilor de internet.

Prezența pe un site bine cotat și cu un suport tehnic și tehnologic bine pus la punct spun foarte multe despre atenția acordată acestui mijloc de comunicare. Aceste aspecte se văd și se contabilizează de către utilizator. Oamenii observă, fac comparații, vorbesc între ei, comentează, dau feed-back. Dacă li se răspunde la feed-back, este un mare avantaj pentru politician.

Provocarea internetului își face simțită prezența. Nu poți fi prezent pe internet, pretinzând să câștigi adepți și simpatizanți, adresându-te într-un limbaj oficial, scorțos, asemanător cu un comunicat de presă impersonal, fără nici o tentă umnană.

Această lucrare prezintă modul în care s-a adaptat comunicarea în paralel cu dezvoltarea spațiului virtual pornind de la metodele clasice de comunicare, prezentând apoi modele de implicare și consultare a cetățenilor cu privire la agenda publică. Mediul virtual al internetului prezintă o serie de avantaje evidente ce ar permite o implicare documentată și voluntară a cetățenilor în procesele de luare a deciziilor. Din acest motiv, conceperea și dezvoltarea proiectelor de susținere a democrației electronice reprezintă atât o oportunitate la dispoziția autorităților locale cât și un mijloc de atragere a susținerii populare pentru proiectele implementate de instituțiile statului. Finalul acestei lucrări prezintă analiza website-urilor din România ca instrument eficient de comunicarea politică.4

4Idem.

CAP 1. COMUNICAREA– NOȚIUNI DE BAZĂ

1.1.COMUNICAREA – DEFINIȚIE

Câteva din definițiile principale ale comunicării, de la cele mai simple la cele complexe:

“Trecerea unei informații de la un emițător la un receptor”.

“A face cunoscut, a da de știre, a informa, a înștiința, a spune”.

“Arta transmiterii informațiilor, ideilor și atitudinilor de la o persoană la alta”.

“Procesul prin care o persoană (sau un grup) transmite un conținut conceptual (o atitudine, o stare emoțională, o dorință etc.) unei alte persoane sau unui alt grup”.

“Comunicarea reprezintă o caracteristică fundamentală a ființei umane și exprimă universalul, spre deosebire de comunicație, care se referă la instrumentele, la tehnicile și tehnologiile ce înlesnesc și amplifică procesul de comunicare între indivizi și între colectivități, conferindu-le, în anumite cazuri, un caracter de masă”.

“Ansamblul proceselor fizice și psihologice prin care se efectuează operația în relație cu una sau mai multe persoane în vederea obținerii unor anumite obiective”.

Paul Watzlawick definește ca fiind “conditio sine qua non a vieții omenești și a ordinii sociale”. Părerile sunt împărțite în funcție de autorul lor, unii văd comunicarea, ca act în sine, o premisă necesară funcționării oricărui sistem social. Termenul de “comunicatio” nu se referă numai la comunicare ci și la comunitate, care înseamnă organizare la rândul ei și presupune neapărat comunicarea între indivizii care o formează. 5

Când trebuie să definească comunicarea, majoritatea vorbitorilor se gândesc la „a aduce la cunoștință”, „a da de știre” sau „a informa”, ca și una din definițiile amintite mai sus. Comunicarea înțeleasă ca proces are la bază patru componente fundamentale:

emițătorul,

canalul de comunicare,

informația transmisă,

receptorul.

5 Monica Voicu, Costache Rusu – ABC-ul comunicării manageriale, Editura “Danubius”, Brăila, 1998.

Esența procesului presupune transferul sau trimiterea informației de la receptor la emițător. Acest model elementar, nu este complet, el trebuie extins, deoarece comunicarea nu se limitează niciodată cu simpla preluare sau receptare a informației.

În primul rând nu trebuie neglijată circulația informației și în sens invers (feed-back), deoarece, de regulă, comunicarea se realizează în vederea obținerii unui răspuns.

În al doilea rând, comunicarea este un proces complex intențional: emițătorul transmite receptorului informații prin intermediul unui canal cu scopul de a produce anumite efecte de reacție asupra receptorului.

În al treilea rând, tot acest proces nu ar fi pe deplin eficient, dacă nu s-ar acorda importanță codajului și decodajului mesajului transmis.6

Pe lângă mijloacele lingvistice de codaj mai sunt cele non-lingvistice și/sau paralingvistice. O remarcă luată ca și exemplu în cazul utilizării canalului scris în mediul comunicării interpersonale mediate de computer este de ajutor în acest caz. Se poate observa de câtă inteligență dau dovadă internauții pentru a transforma comunicarea lor cu condimente emoționale, personale, încercând să redea prin intermediul literelor chiar mijloace paralingvistice de codaj: de exemplu: ,,Nu mă supăr : )” [semnul : ) înseamnă „zâmbet”.

Figura de mai jos reprezintă schema de principiu a procesului de comunicare.

Fig. 1 Schema de principiu a procesului de comunicare

Pentru ca acest decodaj sa aiba loc, iar comunicarea să fie una cu succes emițătorul și receptorul trebuie sa beneficieze de un canal comun de comunicare, în cazul acesta rețeaua de internet. Deasemenea este necesară lipsa bruiajelor sau a barierelor cum ar fi pana de curent, limbajul celor doi, nivelul educației. Asadar aceste bruiaje pot fi atat de ordin tehnic, cât și referitor la personalitatea fiecărui interlocutor. Detalii despre barierele în comunicare vor reveni pe parcursul lucrărionale mediate de computer este de ajutor în acest caz. Se poate observa de câtă inteligență dau dovadă internauții pentru a transforma comunicarea lor cu condimente emoționale, personale, încercând să redea prin intermediul literelor chiar mijloace paralingvistice de codaj: de exemplu: ,,Nu mă supăr : )” [semnul : ) înseamnă „zâmbet”.

Figura de mai jos reprezintă schema de principiu a procesului de comunicare.

Fig. 1 Schema de principiu a procesului de comunicare

Pentru ca acest decodaj sa aiba loc, iar comunicarea să fie una cu succes emițătorul și receptorul trebuie sa beneficieze de un canal comun de comunicare, în cazul acesta rețeaua de internet. Deasemenea este necesară lipsa bruiajelor sau a barierelor cum ar fi pana de curent, limbajul celor doi, nivelul educației. Asadar aceste bruiaje pot fi atat de ordin tehnic, cât și referitor la personalitatea fiecărui interlocutor. Detalii despre barierele în comunicare vor reveni pe parcursul lucrării.

6Ion Haineș – Introducere în teoria comunicării, Editura Fundației “România de mâine”, București, 1998.

Procesul de comunicare se formează în urma relațiilor de interdependență între: emițător, receptor, canalul de comunicare, informația. Mesajul este o componentă esențială a procesului de comunicare, datorită faptului că el este supus codificării și decodificării, are nevoie de canal de transmitere și este influențat direct de modul de recepționare, de deprinderile de comunicare cu care sunt învățați emițătorului și receptorul, de contextul fizic și psihosocial în care are loc comunicarea.7

Fig. 2 Schema lui Roman Jakobson

Schema lui Jakobson este complexă, acesta i-a adăugat trei componente C.C.C. = cod, canal, context

Dicționar de termeni

E.M.R. = emițător, mesaj, receptor:

E = emițătorul – emite un mesaj sau inițiază comunicarea

R = receptorul – primește mesajul

M = mesajul- reprezintă informația emisă de E și receptată de R.

7 Van Cuilenburg, J.J., O.Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, Ed. Humanitas, București, 2000.

Analizată ca un act de relaționare a emițătorului cu receptorul, comunicarea poate fi interpretată ca fiind ansamblul proceselor fizice și psihologice prin care este posibilă relația cu una sau mai multe persoane cu scopul obținerii unor obiective.

Comunicarea este procesul prin care un emițător transmite un mesaj sub forma unui cod cu ajutorul unui canal către un receptor.

Comunicarea umană este procesul prin care emitem opinii, norme, valori, percepții către un receptor.

Comunicarea umană este procesul prin care un individ transmite anumiți stimuli cu scopul de a schimba comportamentul unor alți indivizi.

Comunicarea umană are la bază un ansamblu de principii și norme care traversează deopotrivă planul gândirii și cel comportamental.8

În opinia lui Pierre Guiraud, comunicarea reprezintă “transferul de informație prin intermediul mesajelor” iar pentru Robert Escarpit “a comunica nu înseamnă numai a emite și a primi, ci a participa, la toate nivelurile, la o infinitate de schimburi felurite care se încrucișează și interferează unele cu altele”.9

În lucrarea “Wirtschaft und Gesellschaft” (Economie și societate), Max Weber înfățisează interacțiunea și comunicarea ca două feluri de acțiune socială, interacțiunea fiind termenul cuprinzător și perceput ca sinonim pentru acțiunea socială, pe când comunicarea e definită ca interacțiune cu ajutorul unor simboluri. În acest context, procesul comunicării este perceput ca transfer de sensuri între partenerii comunicării. Din cele precizate mai sus poate rezulta următoarea definiție a comunicării: comportament care, din perspectiva celui care comunică, are ca scop transmiterea mesajelor cu ajutorul unor simboluri către unul sau mai mulți interlocutori.10

Matematicienii angajați la “Bell Telephone Laboratory”, Claude Shannon și Warren Weaver, au pus la punct în anul 1949 un prim model de comunicare, care merită prezentat mai jos, pornind de la definiția comunicării (Fig. 4).

8 Bougnoux, Daniel, Introducere în științele comunicării, Ed. Polirom, București, 2000

9 Michael Kunczik, Astrid Zipfel , op.cit., pag. 14

10 Idem.

Fig. 3 Shannon și Weaver: modelul comunicării

Ei au schițat comunicarea din punct de vedere tehnic, ca în cazul unei convorbiri telefonice, în care apare: sursa de informare (persoana care vorbește) care transformă mesajul în semnale pe care le transmite prin emițător (telefonul), aparat care joacă rol în același timp de canal detectabil de către receptor. Ținta emițătorului reprezintă creierul ascultătorului sau receptorului, care deasemenea are funcția să decodifice mesajul, adică să îl transforme din nou într-o informație inteligibilă. Codul, cu referire aici tot la codificare, cât și la decodificare, are la bază niște reguli de transformare a mesajului dintr-o formă anume în alta. În ce privește sursa de bruiaj, aceasta poate însemna zgomot, perturbare, recepția optimă a mesajului fiind diminuată.

Shanon și Weaver au prezentat comunicarea sub forma unei scheme, pur matematice, dar rudimentare. Acestia au omis feed-back-ul, mai precis, caracterul comunicării umane interpersonale, în care este prezentă reacția inversă a mesajului. Emițătorul și receptorul fac schimb de roluri în permanență. Prezentarea comunicării la acești doi autori a fost făcută ca și cum ar fi sub formă liniară și anume pornește dintr-un punct și se finalizează într-un alt punct. Nu au ținut cont de caracterul circular al comunicării.

Dincolo de schema simplă a procesului de comunicare, Dan Voiculescu în paradigma sa consideră că “în mod cert comunicarea umană este un sistem complex și din această cauză trebuie înțeleasă holistic.”11

11Ibid pag 9.

În comunicarea managerială este necesară implicarea a cel puțin doi parteneri și anume: managerul, respectiv colaboratorul acestuia. Cele doua părți pot avea rol de emițători și receptori, având în plan atingerea obiectivelor comune de muncă. Realizarea obiectivelor comunicării manageriale presupun: receptarea clară și corectă a mesajului, decodarea acestuia, feed-back-ul împreună cu reacția de schimbare la feed-back a celor două părți.

Calitatea comunicării manageriale este dependentă de relația manager-angajat-colaborator. Tipul de personalitate a celor implicați, stilul managerial, stilul de comunicare: direct, indirect, autoritar sau permisiv, influențează procesul de comunicare și rezultatele ulterioare obținute de pe urma acestui proces.

Prin comunicare managerul își exercită rolul managerial și provoacă reacții de la angajații și colaboratorii cu care interacționează. Prin urmare una din calitățile esențiale ale managerului trebuie să fie: comunicarea, mai precis, comunicarea eficientă.

În comunicarea managerială antreprenorul trebuie să se asigure de caliatea comunicării părților implicate în afacere. De exemplu în comerț succesul sistemului începe de la comunicarea la scară mică vânzător-consumator, urcând la etapele manageriale. 12

Fig.4 Schema procesului de comunicare managerială

În comunicarea managerială este, deasemenea foarte important cadrul comunicării, locul unde se va desfășura dialogul. Ca exemplu simbolic ilustrativ al ideii, președintele, ca manager al statului, într-o anumită manieră va comunica în politica externă cu un limbaj solemn, obiectiv și cu un limbaj degajat în cadrul politicii interne. În concluzie, a comunica eficient presupune atât calități native, cât și adaptare într-un anumit timp și loc, folosind un limbaj comun, pe înțelesul tuturor.

12 Boar Teodora, prof. Metodist CCD Mureș, Eficiența Comunicării manageriale.

1.2. PRINCIPIILE ȘI CLASIFICĂRILE COMUNICĂRII

Institutul de cercetare mentală (Institute of Mental Research) prin activitatea sa a început propriu-zis să studieze comunicarea în deceniile cinci și șase ale secolului nostru.

În pofida faptului că cercetărille lor erau de ordin medical, rezultatele la care au ajuns le-au deschis drumul către un număr de axiome ce caracterizează comunicarea interumană. Așadar axiomele acestor studii sunt enumerate în cele ce urmează:

comunicarea este inevitabilă;

comunicarea se dezvoltă în planul conținutului și în cel al relației;

comunicarea este un proces continuu și nu poate fi abordat în termeni de cauză-efect sau stimul–reacție;

comunicarea are la bază vehicularea unei informații de tip digital și analogic;

comunicarea este un proces ireversibil;

comunicarea presupune raporturi de putere între participanți;

comunicarea implică necesitatea acomodării și ajustării comportamentelor. 13

Comunicarea umană are loc pe cinci niveluri relativ distincte, așa cum sunt clasificate în cele ce urmează:

1.Comunicarea intrapersonală

Comunicarea intrapersonală reprezintă comunicarea în și către sine. Fiecare ființă umană se cunoaște și se judecă pe sine, își adresează întrebări și își răspunde, astfel că această comunicare cu propriul eu interior este o sursă de echilibru psihic și emoțional. Deși nu implică existența unor comunicatori distincți, dialogul interior pe care îl purtăm cu eul nostru reprezintă un autentic proces de comunicare, în care se găsește chiar și falsificarea informației în scopul inducerii în eroare a interlocutorului (de pildă situația, destul de frecventă, a capacității oamenilor de a se minți sau amăgi pe ei înșiși).

13 Mihai Dinu ,Comunicarea, editura Științifică, București, 1997.

2.Comunicarea interpersonală

Comunicarea interpersonală este comunicarea clasică ce implică strict doi participanți și are capacitatea de influențare a opiniilor, atitudinilor sau credințelor oamenilor. Obiectivele acestui tip de comunicare sunt extrem de vaste și complexe: cunoașterea persoanelor apropiate, crearea și întreținerea permanentă a legăturilor umane, recunoașterea valorii personale, satisfacerea nevoilor de natură afectivă, de control și dominație etc. Comunicarea interpresonală directă necesită inițierea de contacte personale directe, nemijlocite și interactive între oameni, pe când cea interpersonală indirectă presupune mijloace și tehnici secundare de punere în contact a oamenilor (scrierea, înregistrările magnetice sau telecomunicațiile).

3.Comunicarea de grup

Comunicarea de grup are loc în cercuri se oameni restrânse numeric: cum este familia, cercul de prieteni, echipele sportive, colegii de muncă etc. Această formă a comunicării interpersonale are în componență mai mult de doi participanti. Limita superioară diferă de la caz la caz, dar, de regulă, sunt luate ca exemplu tipic aceastei forme de comunicare grupurile mici, cu cel mult 10-15 participanți (de pildă, brainstorming-ul). Deja la un nivel superior de comunicare au loc schimburi de idei și emoții, sunt împărtășite experiențe și se caută soluții pentru problemele existente, se iau decizii și conflictele sunt aplanate.

Comunicarea de grup este dependentă de caracteristici ale dinamicii de grup:

Coeziunea în cadrul grupului reprezintă dorința membrilor grupului de a fi împreună și de a desfășura activități împreună. Această trăsătură se referă la unitatea membrilor din grup, la atmosfera pozitivă prezentă sau nu în grup. Între coeziune și comunicare există o relație strânsă direct proporțională și de influență reciprocă.

Factorii care ajută la coeziunea grupului pot fi:

Interni

sistemul de norme (nevoia permanentă de reguli clare, lipsite de ambiguitate);

mărimea grupului (cu cât grupul este mai mic, cu atât interacțiunile și comunicarea sunt mai frecvente);

asemănarea între membrii grupului (interesele, hobby-urile, preocupările, scopurile comune cresc coeziunea).14

14 Jean Claude Abric, Psihologia comunicării, Polirom, 2002.

Externi

recompensa pentru rezultatele bune ale grupului (urmărește grupul în ansamblul său, pentru a maximiza coeziunea);

amenințările la adresa grupului (care cresc coeziunea),

fenomenul conducerii (leadership).

Liderul – la modul general – este orice persoană care îndeplinește oficial sau își asumă spontan responsabilitatea funcțiilor de conducere. Liderul grupului reprezintă centralizatorul comunicărilor de grup (lui îi sunt adresate majoritatea mesajelor și el transmite mesajele cu impactul cel mai mare).

Trăsăturile de personalitate ale liderului:

autoeficiență sesizată;

control intern al propriei persoane (nu crede că se află „la mâna destinului”,se consideră responsabil pentru ceea ce i se întâmplă);

dominanță, empatie, sensibilitate pentru nevoile celorlalți,

nonconformism social, inteligență, creativitate, perspicacitate etc.

O altă caracteristică a dinamincii de grup de care este dependentă comunicarea:

Influența socială reprezintă felul în care o persoană își transformă comportamentul, opiniile, în prezența reală sau percepută a celorlalți. Sunt trei dimensiuni bipolare ale influenței sociale:

conformism/independență socială;

– complianță (elasticitate)/asertivitate (asertivitatea este calitatea unei persoane de a-și exprima emoțiile și convingerile fără a afecta și ataca drepturile celorlalți din jur).

obediență sau supunere/sfidare; 15

15Idem.

Principiile pentru o comunicare eficace în grup sunt:

criterii hotărâte dinainte pentru formarea grupurilor (să fie cu aspecte multiple, dar echivalente ca abilități, sau ca tipologie de persoană, sau să fie niveluri diferite, cu sarcini specifice);

continuitatea interacțiunilor grupurilor (în situații și sarcini diferite, cu scopul de a forma rețele de comunicare);

interdependența membrilor grupului (stimularea colaborării în-un mod în care realizarea rolului fiecăruia să fie dependentă de realizarea muncii altor membri ai grupului);

asumarea responsabilității pentru activitatea proprie;

atenția acordată formării de abilități sociale ( abilități de comunicare și relaționare);

4. Comunicarea publică

Comunicarea publică prevede prezența unui emițător unic și a unei multitudini de receptori (cum sunt prelegerile, discursurile). Discursul public nu urmărește doar transmiterea de informații, ci mai cu seamă schimbarea părerilor și acțiunilor publicului, influențarea sentimentelor acestora. Succesul unei astfel de comunicări se află atât în mâinile oratorului, cât și ale publicului său. Orice fel de cuvântare, expunere sau prezentare prezentată de către o persoană direct în prezența unui auditoriu, dar nu mai mic de 3 persoane, reprezintă o formă de discurs public sau altfel spus, comunicare publică (spre exemplu, pledoaria, conferința, comunicarea științifică, luarea de cuvânt, prelegerea, susținera unui raport sau a unei dări de seamă, desfășurarea în fața unei comisii de examinare, prezentarea unui spectacol etc.).

5. Comunicarea de masă

Comunicarea de masă face referire la fabricarea și difuzarea mesajelor scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale de un sistem mediatic instituționalizat spre un public variat și numeros și are în vedere prezența în mod obligatoriu a unui „gate-keeper”, care apare ca un producător instituționalizat de mesaje destinate unor necunoscuți. Acest gen de comunicare se concretizează printr-o prezență slabă a feed-back-ului. Mesajele se definesc prin cele mai variate forme (carte, presă scrisă, transmisii radio sau TV). Argumentele care stau la baza consumului de mesaje mediatice urmăresc informarea, construirea unei identități personale, integrarea și interacțiunea socială și nu în ultimul rând, divertismentul. Mai departe este ilustrată diagrama de Van Cuilenburg pentru a arăta varietatea motivelor care au nevoie de abordarea tipologică anunțată: 16

16 DeFleur, Melvin L., Sandra Ball-Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Ed. Polirom, București, 1999.

Tabel 1. Argumentele consumului mesajelor mass-media

Comunicarea directă necesită o formă completă de comunicare, actul comunicării având loc prin mijloace de transmitere a informațiilor și anume:

One-to-one (de la o persoană spre altă persoană);

One-to-many (de la o persoană spre mai multe persoane);

Many-to-one (de la mai multe persoane spre o singură persoană);

Many-to-many (de la mai multe persoane spre mai multe persoane).

Comunicarea indirectă a însemnat trecerea de la faza culturii orale la faza culturii vizuale, cauzând o “ruptură între lumea cea magică a auzului și lumea indiferentă a văzului”. Caracteristicile acestei categorii de comunicare se regăsesc în lipsa apropierii fizice, care înceteză a mai fi obligatorie ca în cazul comunicării directe; transmiterea informațiilor se realiza în lanț cu posibilitatea declanșării unor ecouri asupra indivizilor sau grupurilor; răspunsul (feed-back-ul) are loc mai lent decât în comunicarea directă.

Comunicarea indirectă poate fi și ea la rândul ei:

comunicare imprimată (afișe, cărți, reviste, etc.);

comunicare înregistrată ( film, disc, bandă magnetică, CD, CVD etc.);

comunicare prin fir (telegraf, telefon, prin fibre optice etc.);

comunicare radiofonică (având ca suport undele radio, TV, radio).

Un alt criteriu de clasificare ar fi în funcție de desfășurarea procesului de comunicare, mai precis în funcție de relația existentă între indivizii din cadrul unei organizații. Astfel, se pot identifica următoarele tipuri de comunicare:

comunicarea ascendentă (desfășurată de la nivelurile inferioare ale unei organizații spre cele superioare);

comunicarea descendentă (când fluxurile informaționale circulă, în sens invers, de la nivelurile superioare spre cele inferioare);

comunicarea orizontală (are loc între indivizi aflați pe poziții ierarhice asemănătoare sau se stabilește între compartimentele unei organizații în cadrul relațiilor de colaborare dintre acestea).

Odată cu apariția tiparului, eveniment ce a revoluționat istoria comunicării, se poate folosi termenul de comunicare multiplă. Trăsăturile sunt ca și cele ale comunicării indirecte cu diferența că, de această dată, numărul mesajelor este în creștere și ele sunt transmise prin propagare. Cu alte cuvinte inventarea tiparului a adus în procesul de comunicare beneficiul multiplicării mesajelor, implicit fidelitatea și calitatea informației, propagarea ei într-un timp scurt în lanț și difuzarea ei cu caracter multidirecțional.

În ce privește comunicărea colectivă, emițătorul și receptorul nu mai sunt indivizi, ci grupuri, care se compun la rândul lor din indivizi și grupuri mai mici. Mesajele sunt numeroase, fiind necesar ca ele să treacă, obligatoriu, printr-un organ de informare, care este mass-media. Datorită acestui fapt, atât mesajul, cât și comunicarea se socializează, altfel spus, devin colective.

Atât conținutul, cât și și maniera în care se comunică se află sub amprenta contextului comunicării. Evaluarea sa include analiza mai multor dimensiuni contextuale precum cea: temporală, fizică, socială, culturală și psihologică.

Puterea de comprehensiune a receptorului nu trebuie ignorată niciodată, iar mesajul trebuie construit cu atenție mărită. Inteligibilitatea mesajului este reprezentată nu numai de aspectul de noutate în formă și conținut, dar și de structura sa mult prea elaborată, sau din contră, mult prea simplistă și previzibilă.

Interacțiunea este schimbul de mesaje între participanții implicați în comunicare. După criteriul numărului de participanți în rețelele de comunicare construite la un moment dat, se pot clasifica două tipuri de comunicare:

Comunicarea bipolară; comunicarea multipolară (implică un emițător și mai mulți receptori; sau un receptor și mai mulți emițători; comunicarea cu “poștași”).

În general pentru oameni sunt mai importante relațiile create prin comunicare mai mult decât conținutul informațional transmis, așadar, rolul ei este acela de a crea comuniunea și comunitatea. Pragmatistul John Dewey, întemeietorul Școlii de la Chicago amplasează comunicarea în spațiul de interferență dintre societate și comunitate, definind comunicarea un mod de a exista al comunității:

„Nu numai că societatea continuă să existe prin transmitere și comunicare, dar este corect să spunem că ea există în transmitere și în comunicare. Este mai presus decât o legătură verbală între cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii viețuiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun; iar comunicarea este mijlocul prin care ei ajung să dețină în comun aceste lucruri. Pentru a alcătui o comunitate sau o societate, ei trebuie să aibă în comun scopuri, convingeri, aspirații, cunoștințe și anume, o înțelegere comună, același spirit, cum spun metaforic sociologii. Astfel de lucruri nu pot fi transmise fizic de la unul la celălalt, așa cum se lucrează cu cărămizile, ele nu pot fi fragmentate așa cum se împarte o plăcintă la mai multe persoane prin divizarea ei în bucăți fizice. Comunicarea este noțiunea care asigură dispoziții emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de răspundere la așteptări și cerințe.”

Societatea modernă a avut de suferit numeroase fragmentări și a cunoscut fără doar și poate momente de disoluție. Dezvoltarea inegală a diferitelor segmente componente ale societății, a condus la aceste fragmentări, îndepărtări ale oamenilor din societate față de alți oameni. Aceștia prin diversificarea aspirațiilor, atitudinilor, comportamentelor și-au creat propriul univers, izolându-se unii de alții. Cu toate acestea, sentimentul de unitate, nevoia de a avea un set de valori comune care să ofere siguranța unei legături, apartenența la un întreg nu dispare niciodată.

Așadar, societatea are nevoie de indivizi, care își împărtășesc valorile, preocupările, care comunică între ei. Societatea are nevoie, mai cu seamă de indivizi care să lupte pentru unitate, cu spirit civic, asemeni eroilor patriei, ce mai, societatea fiind, în definitiv, un scop în sine. Această instituție a societății întotdeauna va promova importanța comunicării dar nu în ultimul rând valoarea familiei, care este considerată nucleul și modelul vieții sociale.

17 Ibid., pag. 16.

1.3. COMUNICAREA VERBALĂ ȘI NONVERBALĂ

În linii mari, comunicarea se împarte în cele ce urmează: există două tipuri de bază ale comunicării verbală și non-verbală, fiecare dintre ele se ramifică apoi în alte ipostaze: într-un singur sens sau în mai multe sensuri, așa după cum se observă în următoarea schemă:

Fig. 5 Tipurile comunicării umane

Comunicarea verbală are loc prin intermediul cuvintelor. Este specific umană, apare sub formă orală sau scrisă, permite transmiterea unor conținuturi cu mesaje complexe.

Comunicarea nonverbală se realizează prin semne care descriu direct postura, mișcarea, gesturile, mimică, înfățișarea etc.

Pentru o comunicare eficientă, oamenii nu folosesc numai cuvintele. De fiecare dată când comunică, trimit în exterior mesaje și cu ajutorul altor mijloace. Chiar atunci când are loc scrierea sau vorbirea se comunică ceva, uneori neintenționat.

Comunicarea sonoră – aproximativ 38% din mesajele transmise într-o interacțiune personală sunt de origine vocală, fără să fie cuvinte. Ele aparțin fie domeniului muzical al limbajului (intensitatea vocii, intonația, timbrul, ritmul, pauzele, tonul, înălțimea,), fie din domeniul repertoriului bogat, de sunete nearticulate pe care omul este capabil să le reproducă.

Acestea din urmă îndeplinesc diverse funcții, de la celebrul oftat expresiv , trecând prin rolul fatic al sunetului ,,îhî” strecurat în dialog pentru convingerea interlocutorului că este urmărit cu atenție, și până la limbajul metalingvistic tuse semnificativă, ce anunță necesitatea citirii mesajului într-un alt modul de decodificare practicat până atunci.

Comunicarea gestuală, sau chinezică se caracterizează ca fiind modalitatea de comunicare cu ajutorul gesturilor și al mimicii. Interpretarea distinctă atribuită aceluiași gest în zone geografice diferite și exprimarea aceleiași idei prin gesturi neasemănătoare conduce la prezența arbitrariului și în acest domeniu.

Comunicarea paraverbală derivă de exemplu din vocalele care însoțesc vorbirea ,cum ar fi :caracteristicile vocii, intensitatea ,ritmul, debitul vorbirii, intonația, etc.

Avantajele comunicării verbale sunt acelea ca se poate realiza în diverse moduri:

în limbaj oral (monolog, dialog, discurs oficial etc.); în limbaj scris; în limbajul intern (dialogul cu sine însuși). Comunicarea verbală permite transmiterea unui conținut complex de informații care poate fi logic sistematizat, structurat, exprimat într-un limbaj elevat. Acesta scoate în evidență capacitatea gândirii și creativitatății umane.

Limbajul psihologic intern, vorbirea cu sine și pentru sine, beneficiază de un maximum de economicitate, folosind prescurtări, condensări, înlocuind cuvintele cu imagini, viteza de lucru fiind de sute de ori mai mare decât cea a vorbirii. Deasemenea limbajul intern reglează mecanismul cunoașterii de sine și implicit a comunicării cu exteriorul, se intercondiționează cu funcția cognitivă și reglatorie a limbajului. Pe măsura construirii lui , limbajul intern alcătuiește funcții de anticipare, proiectare, coordonare a limbajului oral și scris.

1.4. METACOMUNICAREA

Metacomunicarea este situată la nivelul superior al comunicării, care implică mai mult decât decodarea și interpretarea mesajului. Acest proces complex presupune și analiya poziționării receptorului față de conținutul transmis.

Modelul aisberg-ului ilustrează importanța comunicării non-verbale (ochii și corpul alcătuiesc 80% din impresia totală). Aceasta înseamnă că prin intermediul expresiei corporale, interlocutorul își dezvăluie starea mentală și emoțională, antipatia sau simpatia inconștientă față de partenerul de discuție. Așadar, într-o situație de comunicare, este foarte important să existe o coordonare între exprimarea corporală și cea verbală.

O serie de cercetări din domeniul psihologiei sociale demonstrează că 90% din opinia despre o persoană se formează în primele 60 de secunde ale întâlnirii; prima impresie se schimbă foarte greu.

Ca exemplu elocvent în acest sens este prima impresie care o creează un participant în vederea obținerii unui loc de muncă la un interviu. Prima impresie nu trebuie să fie una proastă. De obicei se dorește impresionarea angajatorului. Cum este menționat deja, când are loc o întâlnire pentru prima oară sunt la dispoziție 60 de secunde pentru a lăsa o anumită impresie. În acest interval scurt de timp se poate iniția sau strica o relație. Este recomandat calmul, stăpânirea de sine, echilibrul și concentrarea asupra tematicii discuției. La un interviu prima impresie poate să depindă de mici detalii importante cum este : o strângere de mână, un zâmbet, ținuta etc. Comunicarea în sine nu este deloc dificil de obținut. Atunci cand se îndreaptă interlocutorul spre angajator pentru a-i strânge mâna, trebuie să aibă o ținută dreaptă, să-l privească drept în ochi și foarte important să zâmbescă natural. În acest mod va dovedi încredere și competență, calități la mare căutare pentru obținerea unui post.

Prima impresie contează! Sunt mari șanse să nu existe o a doua șanșă pentru a schimba acestă impresie. Așadar iată câteva aspecte de care trebuie să se țină cont:

capul trebuie să fie ridicat și zâmbetul nelipsit;

persoana trebuie privită în ochi;

tonul adresării să fie cald, plăcut;

adresarea cu numele persoanei, pentru a-i demonstra că este importantă și că există dorința de a reține numele acesteia;

de evitat mâinile în buzunare;

atitudine calmă, ținută curată și ordonată.

În modelul aisberg-ului comunicarea se compune din: cuvinte – 5-7%, tonul vocii – 13-15%, limbajul corporal (ochi – 35% expresii faciale, gesturi, corp, – 45%). 18

Fig. 6 Modelul aisbergului în comunicare

18 Vlad, Carmen, Textul aisberg, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000.

1.5. LIMBAJUL SPAȚIULUI

Limbajul spațiului trebuie interpretat simultan ținând cont de cele 5 dimensiuni: înălțime, mărime, grad de intimitate, opusele: înăuntru – înafară, apropiere – depărtare.

Fiecare dintre noi are o predilecție în ceea ce privește distanța față de cei cu care comunică. În mai toate culturile europene, nu se admite apropierea cu mai mult de 40-50 cm decât persoanelor din familie sau a persoanei iubite; această distanță determină spațiul intim. „Ocuparea” acestui spațiu provoacă sentimentul de disconfort.

Când distanța față de participantul la discuție este de 1-2 m, comunicarea are loc confortabil, această distanță reprezintă spațiul personal. Având la dispoziție un spațiu redus este dificil să te concentrezi asupra comunicării. Foarte des ne confruntăm cu situația în care, în timp convorbirii, facem un pas înainte sau unul înapoi deoarece dorim să reglăm acest spațiu la mărimea potrivită spațiuliu nostru personal.

Apropierea excesivă poate să comunice amenințare sau trădează relații de natură personală; depărtarea într-un mod exagerat poate să denote aroganță, importanță, statut social superior. De exemplu, o persoană cu o poziție importantă într-o firmă, va avea tendința să opteze pentru o masă de birou mai mare, care impune din start o distanță semnificativă față de interlocutor.

De exemplu, un grup de oameni sosesc într-o încăpere. Aceștia își așează cărțile, hainele, își întind picioarele, își împrăștie foile etc. Prin analiza atentă a comportamentelor lor în acea încăpere și mai cu seamă urmărind locul pentru care optează, se poate observa cum își marchează spațiul personal. Totul devine foarte concluziv cu ce vor să comunice.

Maniera în care un anumit manager utilizează spațiul pe durata ședințelor, comunică ceva despre caracterul său, despre sistemul de conducere personal și luare a deciziilor. Managerul care stă în spatele biroului denotă lipsa dorinței de acțiune. Este posibil ca acest tip de manager să ia deciziile singur și stilul său de a manageria este mai curând autocratic și nu democratic.

De regulă, spațiile reduse sunt percepute prietenoase, calde și intime. Spațiile mari sunt atribuite puterii, statutului, importanței. Din acest motiv oamenii sunt adesea întimidați când intră într-o încăpere foarte spațioasă, înaltă, cu mobilier masiv.19

19 Ibid., pag. 21.

1.6. CANALUL DE COMUNICARE

Canalele de comunicare se divid în două categorii mari: verbale și non-verbale, într-o categorie, și formale și neformale, într-o altă categorie. Canalul de comunicare are un rol esențial în transmiterea mesajului de la emițător la receptor. Gruparea canalelor alcătuiesc mediul de comunicare, de care este dependentă calitatea și claritatea recepționării mesajului.

Canalele își fac apariția în mai multe ipostaze: miros, gust, sunet, imagine; receptorii au înclinații spre unele în defavoarea celorlalte. De exemplu, unii indivizii au ca preferințe imaginile (film, televiziune), pe alți indivizi îi motivează lectura (cărți, reviste, ziare) iar alții prefer sunetul (radioul) etc.

Cu privire la caracterul formal al canalelor s-a demonstrat, că acestea reprezintă de regulă, traiectoria pe care o străbate informația în mediul unei instituții. Se pot recunoaște patru tipuri de canale de acest gen în funcție de direcția de transmitere a informațiilor: orizontale ,oblice, verticale ascendente și verticale descendente.20

Comunicarea verticală ascendentă garantează transmiterea informațiilor de la nivelul inferior la cel superior precum și feed-back-ul. Cea descendentă este cea mai des întâlnită, se desfășoară constant și continuu iar informațiile propagate provin de la nivelul ierarhic superior, către cel inferior. Comunicarea orizontală semnifică mai precis dialog, acordând șansa comunicării între membrii grupului, care se situează la același nivel ierarhic. Comunicarea oblică dispune câteodata de un caracter neformal, dar în genere este utilizată pentru soluționarea problemelor de urgență, redând o cale de ocolire a legăturii pe scară ierarhică.

Apariția canalelelor de comunicare neformale se produce în momentul în care se derulează comunicări sau discuții cu caracter neoficial, cum sunt cele dintre prieteni sau cunoscuți. Acel canal neformal celebru tuturor se formează odată cu producerea zvonului. Zvonul poate avea un impact negativ sau urmări pozitive, în funcție de autorul său, de obiectivul pe care doreste să îl obțină etc. Cu toate că zvonurile sunt considerate neimportante de multe persoane, merită să fie cercetate pentru a afla dacă sunt reale. În cazul în care se adeveresc, în ce măsură ne pot afecta direct sau indirect. Este incontestabil faptul că, de multe ori, persoane cu interesul de a produce daune sau cu interesul de a induce în eroare izbutesc foarte ușor acest lucru pentru că nu investighează nimeni veridicitatea zvonului. De exemplu: se zvonește că acea cofetărie X folosește ingrediente cu mulți aditivi alimentari. Există posibiliatatea ca zvonul să nu fie fals, dar oamenii, receptorii acestui mesajului nu caută probe

20 Monica Voicu, Costache Rusu, op.cit. pag. 30

pentru aflarea adevărului, ci nu vor mai cumpăra de acolo din simplul motiv că ei ,,așa au auzit”.

Canalele de comunicare, prin esența lor, influențează modalitățile de procesare, receptare, acceptare, de evaluare etc. Impactul mesajului către receptor se modifică direct proporțional cu schimbarea canalelor de comunicare. Din acest motiv, este necesară atenția mărită în recunoașterea canalelor care prezintă rezultate de succes pentru procesul de comunicare. Cum este și normal, canalele cu eficiență sporită au un impact mai mare și un drum mai sigur spre o comunicare eficientă.

1.7. BARIERELE ÎN PROCESUL DE COMUNICARE

Ținta centrală a procesului de comunicare are la bază următoarele scopuri:

mesajul trebuie să fie receptat;

mesajul trebuie să fie înțeles;

mesajul trebuie să fie acceptat;

mesajul trebuie să provoace o reacție.

Când niciunul dintre aceste scopuri nu este realizat, rezultă că nu a avut loc un proces de comunicare real. Acest aspect poate fi întâlnit din cauza mai multor factori perturbatori care se ivesc în proces care apar în literatura de specialitate sub denumirea de bariere în calea comunicării.

Barierele în calea comunicării simbolizează perturbațiile care se produc în cadrul procesului de comunicare și care pot avea origine internă (factori semantici, perceptivi, fiziologici, interpersonali sau intrapersonali) ori de origine externă (care se ivesc în mediul fizic în zona în care se produce comunicarea: poluare fonică de proporții mari, întreruperi în mod constant în interiorul procesului de comunicare); barierele în circuitul comunicării sunt provocate de diferențele de percepție, concluziile precipitate, stereotipiile, lipsa de cultură și/sau cunoaștere, lipsa de interes inconștientă, dificultățile în exprimare, emoțiile și nu în ultimul rând personalitatea fiecărui individ.21

21 Rückle, Horst, Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnica, București, 2000.

Fig. 7 Barierele în procesul de comunicare

În funcție de trăsăturile pe care le au, barierele pot fi ierarhizate astfel:

1.bariere de limbaj:

aceleași sintagme, cuvinte pot avea sensuri distincte pentru diferite persoane;

cel ce vorbește față de cel care ascultă se pot diferenția ca pregătire și experiență;

starea eafectivă a receptorului poate răstălmăci ceea ce acesta aude;34

prejudecățile și rutina pot influența receptivitatea;

există dificultăți în exprimare;

aplicarea unor cuvinte sau expresii confuze.

2.bariere de mediu:

climat neadecvat (de exemplu, poluare fonică de proporții mari);

folosireaa unor materiale informaționale necorespunzătoare;

climat nefavorabil sau neproductiv (de pildă, în incinta unui loc de muncă, un climat nefavorabil poate condiționa angajații să-și reprime gândurile adevărate din teama de a-și comunica gândurile).

3.bariere cauzate de poziția emițătorului și receptorului:

imaginea percepută de emițător sau receptor în raport cu sine și în raport cu interlocutorul;

definirea și percepția diferită pe rând, de către emițător și receptor a situației în care se desfășoară comunicarea;

sentimente și intenții diferite cu care interlocutorii se implică în comunicare.

4.bariere de concepție:

prezența supozițiilor;

exprimarea defectuasă, sau cu nepricepere a mesajului de emițător;

neatenția în timpul receptării mesajului;

concluzii pripite pe tematica mesajului;

dezinteresul receptorului față de mesaj;

rutina ce se stabilește în procesul comunicării.

Barierele din cadrul comunicării se întâmplă din pricina unor ipostaze complexe cauzate de interlocutorii participanti activi în actul comunicării. Dintre cele mai însemnate, amintite mai sus, am considerat importantă o scurtă descriere.

Diferențele în percepție înseamnă maniera în care oamenii văd lumea. Acestă manieră este influențată direct de experiențele trăite, astfel că indivizi de diferite culturi, educație, vârste, naționalități, ocupație, sex, caracter vor avea percepții distincte și vor analiza situațiile în mod diferențiat.

Concluziile pripite se produc în situațiile în care un individ vede numai ce dorește să vadă și aude numai ce dorește să audă, ocolind accepțiunea realității.35

Stereotipiile constau conform dicționarului, în faptele bazate pe repetiție a unui lucru sau fenomen, care este mereu același. Acestea ilustrează situațiile în care diferite persoane sunt tratate de așa manieră ca și cum ar fi una și aceeași persoană.

Lipsa de cunoaștere Mereu se întâlnesc dificultăți în comunicarea eficientă cu un interlocutor, în situația în care acesta are o educație diferită, sau în momentul în care cunoștintele sale legate de un anumit subiect de discuție sunt precare.

Lipsa de interes Cea cea mai mare barieră în cadrul comunicării este lipsa de interes manifestată de interlocutor față de mesajul transmis. În aceste cazuri, se intervine cu îndemânare pentru a dirija mesajul în modul în care să coincidă cu interesele celui ce recepționează mesajul.

Dificultățile de exprimare se ivesc în momentul când emițătorul se confruntă cu probleme lingvistice, nu-și găsește cuvintele potrivite pentru a-și expune ideile. Neîncrederea în forțele proprii, vocabularul precar, năvala emoțiilor pot determina deformarea sensului mesajului.

Personalitățile celor doi participanți la comunicare, a emițătorului și cea a receptorului, care au intervenții frecvente în procesul comunicării, reprezintă un rol esențial. Ei sunt nevoiți să-și adapteze ,,propriul eu”, să-și muleze temperamentul și limbajul în concordanță cu personalitatea și starea de spirit a celuilalt vorbitor, de așa manieră încât să fie recepționat în forma dorită.

Consecințele producerii barierelor în comunicare sunt:

apariția conflictului;

micșorarea aprecierii de sine a interlocutorului;

apariția unor resentimente, a dificultăților de relaționare;

preluarea atitudinilor defensive, retractile/agresive;

inhibarea aptitudinilor de a rezolva probleme ale individului, implicarea slabă în activitate.22

Conflictul este o componenă inclusă a procesului de comunicare. Acesta are loc firesc, într-un mod iminent în cadrul procesului și implică existența simultană a necesităților, intereselor, valorilor distincte, divergente, care îngreunează comunicarea între persoanele aflate în conjunctura respectivă. Conflictul poate fi o șansă în autocunoaștere și dezvoltare personală, atâta timp cât persoanele participante sunt dispuse să-și accepte vulnerabilitatea, să manifeste răspundere pentru consecințele propriilor acțiuni, precum și aportul personal la declanșarea problemei.

22 Rata, Georgeta, Contribuții la teoria comunicării, Editura Mirton, Timișoara, 2001.

Posibile obstacole în calea rezolvării conflictului pot fi:

tendința firească de a explica inițial care este punctul personal de vedere;

un ascultător ineficient;

existența temerii de a pierde respectul, aprecierea celorlalți dacă se recunoaște greșeala;

prezumția unuia că va pierde, iar interlocutorul va ieși câștigător.

Deși se întâlnește sub diverse forme, cauzând reale probleme în desfășurarea procesului, există modalități de evitare a barierelor și presupune câteva aspecte importante pentru combaterea lor:

planificarea atentă a comunicării;

determinarea precisă a scopului fiecărui mesaj din componența comunicării;

alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicării;

clarificarea ideilor înaintea comunicării;

utilizarea unui limbaj potrivit contextului comunicarii.23

Ca oricare alt proces comunicarea este un circuit imperfect, cu existența barierelor de comunicare. Depinde foarte multe de emițător și receptor, respectiv interlocutorii participanți activi la comunicare se depășească aceste bariere. Fiecare dintre participanți poate să își ,,upgradeze’’ nivelul cognitiv și deasemenea să-și simplifice limbajul penru a fi înțeles de interlocutor.

Înțeles holistic, procesul de comunicare are nevoie în permanență de îmbunătățiri, de feed-back-uri de perfecționare, ca și banalul dialog dintre doua persoane, ca și oamenii, în calitate de mesageri. O serie de factori au fost enumerați ca bariere în comunicare, dar să nu omitem unul important: voința umană.

23Idem.

CAP 2. COMUNICAREA MEDIATĂ DE CALCULATOR

Această comunicare presupune traficul de mesaje utilizând computerul ca unealtă pentru introducerea, prelucrarea, stocărea și expedierea unor date.

În contextul revoluției internetului și consacrarea structurii globale de hipertext, calculatorul a intrat cu ,,viteza luminii’’ în rolul utilității zilnice. Internetul sâa transformat într-o manieră de prelucrare și comunicare de informație ce susține introducerea unor prototipuri și noțiune până recent de neconceput: de la o altă manieră de a citi informația scrisă folosind raporturi încrucișate de hyperlink-uri, prezentări multimedia cu text, imagini, animații și sunete într-un tot unitar; de la analize sociale și statistici produse simultan cu înlocuirea conținutului inițial, la exprimarea informației și potrivirea ei în funcție de utilizatori. Noile legi, clădite de internet, îndrumă la un mod de bază distinct, mult mai elaborat și mai eficace, de perpetuare și prelucrare a informației, concurând barierele tehnologice ale modelelor anterioare. Randamentul world wide web-ului este infinit. Cu toate că este o tehnologie nou apărută, înâun scurt timp aplicațiile pornit sistematizarea și invazia societății. Comerțul electronic ia amploare și se stabilizează: de la cumpărarea de jucării, haine cărți, jocuri on-line, s-a ajuns la achiziția de electronice costisitoare, mobilă și locuințe. Cu punctul de plecare de la e-commerce și sprijinite de marketing, succesele internetului sunt de proporții, peste noapte, internetul a devenit monopolul reclamelor pentru orice. Până și învățământul și educația concurează să ajungă pe primele pagini web , angajările de personal, tranzacțiile bancare, rezervarea biletelor și locurilor în hoteluri sunt elemente omniprezente în mediul web ce țin de o realitate de sine stătătoare.24

Într-un mod cu totul contradictoriu, cei mai de necombătut în critică se mențin tot inginerii în domeniul elecronic și specialiștii IT. Pe lângă aplicațiile curente, pe oameni îi preocupă în prezent alte oportunități mari nedescoperite până acum și urmăresc pericolele ce contau în efemeritatea tehnologiei nou apărute. Anumite granițe tehnice se transformă în poveri de neacceptat pentru internauții înrăiți. Evoluția tehnologică mult cunoscută și mult sperată se confirmă mai dificil de atins decât era în aparență. Rețelele de comunicație, mai cu seamă cele de telefonie, pe zi ce trece mai supraîncărcate, fac față greu cantităților uriașe de trafic informațional ce într-un grafic statistic are un trend crescător .Multitudinea înformațiilor și rapiditatea traficului solicitate de inginerii care vor să-și pună în practică ideile sunt de o

24Negroponte Nicholas, Era digitală, Editura All, București, 2001.

mărime depășită comparativ cu potențialul existent al infrastructurii. Calculatorul, în special aparaturile din birourile și locuințele oamenilor, se uzeză foarte rapid devenind și se în obiecte inutile și depășite de noile tehnologii. Inclusiv adresele de internet au ajuns un produs a cărui cerere depășește posibila ofertă.

Unii contestă faptul că în pofida perioadei de progres tehnologic, tot nu se poate viziona la parametrii de calitate un film de pe internet, prezența virtuală e încă în faze de testare, inteligența artificială este în aparență un incipient fără final, în timp ce alți internauți, care doar acum învață ce înseamnă jocul cu mouse-ul și a cadrelor de programe cu ferestre, aud cu nedumerire că pentru alții ele reprezintă instrumente învechite conceptual. Se formulează astfel întrebări de origine pragmatică, care ne preocupă pe toți și care doar cu ajutorul timpului și a studiilor de ordin sociologic se va da un răspuns : Ajută poșta electronică la dezvoltarea randamentului muncii? Încurajează comunicarea electronică la un trai activ a colectivităților spre viața cu caracter politic și social? Sprijină ea la însușirea de cunoștințe? Face reclamă într-un anumit mod telecomunicațiilor, centralizează și focalizează mijloacele mass media? Cosmetizând orice propuneri raportând rasa, sexul, însușiirile fizice sau dizabilități, reușește comunicarea mediată de calulator să dizolve ierarhia de ordin social?

Provocarea comunicării mediate de calculator debutează în calitate de newbie (utilizator recent ivit în cadrul rețelei). Anumiți internauți vor oferi acestora ajutor specializat și ghidare, dar în majoritatea situațiilor ei vor fi supuși unui tratament mai aspru. Argumentele sunt foarte diversificate: fie pentru că probează informații care de altfel se găsesc într-un mod simplu în documentele FAQ, fie că pozeză în responsabili de spamming, fie din motivul că au prea multe erori de ortografie, nu au utlizat un metalimbaj potrivit, o mulțime suficientă de abrevieri, sau au depășit numărul cu folosirea emoticon-urilor. Internauții profesioniști au parte de o poziție socială avantajată, deoarece se consideră că au fost învățați în acest domeniu pe timpul când internetul era mai anevoios de utilizat din cauza interfeței de o familiaritate mică a structurii de operare unix; de aici se vehiculeză că multe noțiuni au evoluat cu un suuces crescut în folosirea calculatorului. Internauții pricepuți cred că au un rol decisiv în formarea internetului și shimbarea acestuia în ansamblu deschis la nou, echilibrat intelectual și de consistența de astăzi. Debutanții cu rol de „newbie”, care de curând s-au conectat și urmăresc plăceri mărunte sunt considerați drept ,,paraziți’’ sau ,,cheltuitori’’ ai platformei.25

25Idem pag. 28.

Pe sumarul de e-mail, utilizatorii pricepuți impun apreciere prin funcția profesională și probele constante de competență pe care le propun taberelor. Tot de apreciere și atenție vor beneficia și internauții noi, dovedesc repede că cunosc bine ceea ce au învățat și utilizează cum se cere vocabularul de bază, utilizează cu pricepere elementele de limbaj de tip jargon, folosesc registrele speciale ale limbii, domină arta convingerii și demonstrării logice, ocolesc comentariile personale, răutăcioase sau insignifiante. Toți novicii care izbutesc să fie în proximitatea acestor condiții se află brusc promovați nu doar în sistemul de valori, dar și sociopolitic în listele de discuții.

A beneficia de o anumită influență și funcție pe listele de discuții înseamnă că propriile mesaje vor fi mereu lecturate înaintea altora, iar instrucțiunile și îndemnurile date vor măsura cu greutate. Acești îndrumători ideali ai rețelelor sunt cei care conduc discursul, care dau glas, care decid ce se cuvine discutat și ce poate fi eclus. Minimele erori pot fi ignorate mult mai simplu.

Comunicarea scrisă este foarte des sever criticată, atât din punct de vedere morfologic cât și lexical. Luând în considerare aspectul că ecranul calculatorului are aport de lejeritate în ordonarea textului în comparație cu o mașină de scris și îngăduie chiar manevre textuale mult mai sigure față de cele realizate în situația imprimării manuale a scrisorilor, este naturală luarea în socoteală și a altor principii de evaluare a textelor de e-mail.

Acestea necesită analizate din considerentul utilizării unor imprimări de texte, alegerea caracterelor, fixarea dinstanțelor dintre rânduri și a felului de ordonare, înglobarea textului în chenare etc. Este de luat în seamă, devreme ce astfel de beneficii pot fi utile oricui, folosirea acestora ca mesajele e-mail ridică dificultăți doar fiindcă nu toți internauții practică utilitare la fel. Cu toate că unii internauți nu ar trebui acuzați pentru că nu utilizează, din diferite motive (bănești, de știință), un program anume în scopul de a produce mesaje de email care să aibă un anumit feed-back asupra adresantului/adresanților, sociologii au observat faptul că foarte des aceștia sunt subapreciați și considerați ca ignoranți. Mulți internauți sunt astfel învinuiți de aspecte care se ivesc în mesajele acestora generate din cauza absenței standardizării dimensiunii mesajelor de e-mail.26

26Flichy, Patrice, O istorie a comunicării moderne. Spațiu public și viață privată, Ed. Polirom, București, 1999.

2.1.INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN COMUNICAREA ONLINE

Tehnologia informațională de ultimă oră valabilă în mediul virtual al internetului poate fi rezolvarea nenumăratelor probleme de participare cetățenească nu numai din prezent dar mai cu seamă din perspectiva apropiată. Comprehensiunea aplicațiilor interactive valabile în structura digitală ca și unelte în stare să reechilibreze apatismul politic se transformă într-o nevoie perpetuă a comunității din actualitate. Scepticismul ce înconjoară acest domeniu se trage exact din nepătrunderea înțelegerii sau absența de valabilitate a actorilor decizionali în admiterea și avansarea tehnicilor de participare alternative. Prețul mic de implementare și valabilitatea fulgerătoare transformă aceste unelte în procedee atrăgătoare de dialogare în două sensuri între organe și cetățeni.

Mai departe va urma o analiză necesară explicării și detalierii celor mai aplicate intrumente de implicare publică în mediul internetului. O analiză neutră a acestor metode determină o carcaterizare generală dar și descrierea avantajului și dezavantajului implicit.

1.Site-ul web

Noțiunea site web provine din limba engleză și definește o grupare de pagini web, multimedia, cu conținut de: texte, imagini fixe, animații, accesibile oricui internaut prin intermediul internetului, de obicei având o tematică anume și care sunt legate între ele prin așa-numitele hiperlinkuri. Aceste site-uri web pot fi înființate de o organizație, persoană fizică, instituții publice etc.

E-mailul

Emailul este o metodă folosită pentru compunerea, expedierea, stocărea și primirea de mesaje cu ajtorul sistemelor electronice de comunicație. Aplicarea și utilizarea acestei metode nu generează costuri financiare semnificative dar are nevoie de măsuri de protejare contra abuzurilor. Folosirea doar a unei adrese de e-mail în cadrul unei instituții publice face dificilă dialogarea cu cetățenii iar eficacitatea pe parcursul utilizării poate fi minimizată.

3. Newsletter

În comparație cu alertele prin intermediul email, newsletterul deține caracteristică de periodicitate, avantajos în scopul menținerii unor relații de informare perpetuă. Abonații la aceste sisteme info sunt mai deschiși la aplicarea unor domenii anexe celui de care aparțin.

4. Rapoarte online

Oferirea unor documente publicului larg pentru a genera consultări publice sau doar pentru a informa corect cetățenii. Coroborată cu alte instrumente de informare alternativă această tehnică de distribuire a informație devine un liant de comunicare bi-direcțională. Acest instrument necesită o pregătire tehnică mai amănunțită deoarece:

1. documentele vor fi prezentate într-un format accesibil tuturor vizitatorilor (PDF, HTML, DOC);

2. documentele necesită o structurare detaliată și, acolo unde este posibil, o fragmentare a conținutului în mai multe fișiere;

3. trebuie specificat termenul limită al consultărilor publice.

5. Formulare online

Formularele electronice sunt utilizate preponderend în sondajele online, pentru facilitarea unor comentarii la adresa unui articol sau document și pentru înregistrarea utilizatorilor într-o bază de date.

6. Întrebări frecvente

În structura paginii de Internet este introdusă o secțiune cu întrebările uzuale ale cetățenilor însoțite de răspunsurile instituției publice. Întrebările pot fi rezultatul experienței instituției pentru care aceasta are deja definit un răspuns. De asemenea, acest instrument poate fi folosit și ca o formă de diseminare a unor informații uzuale. Secțiunea „Întrebări frecvente” poate fi corelată cu un formular ce permite vizitatorilor să adreseze întrebări suplimentare.

7. ePetiții

ePetiția este o formă online de petiționare axată pe un subiect dat și care necesită o acțiune specifică din partea cetățenilor. Pentru ca acest instrument să își atingă scopul este necesară o promovare intensă pentru atragea un număr mare de vizitatori, potențiali semnatari. Programele avansate de ePetiționare dețin capacitatea de a accepta și gestiona semnături electronice.

8. eSondaje

eSondajul este varianta pe Internet a formelor tradiționale de sondare a opiniei publice.

În multe cazuri această formă de consultare a opiniei publice este utilizată în mod eronat. Regulile și metodologia aplicabile în sondarea opiniei publice offline trebuie respectate și pe Internet în vederea obținerii unor rezultate de calitate.

9. Sondaje deliberative online

Printr-un sondaj deliberativ online se poate măsura opinia publică fundamentată pe un proces anterior de deliberări și discuții referitoare la tematica abordată. Pentru a implementa acest instrument cu succes este necesară utilizarea unui software dedicat ce permite atât operațiunea de votare cât și un sistem securizat de discuții online.

10. Forum-ul

Forumul online este definit drept un spațiu virtual reglementat în care cetățenii pot afișa mesaje, comentarii și opinii referitoare la subiecte generale sau specifice. Interactivitatea acestui instrument permite atât instituțiilor publice cât și cetățenilor să comunice bi-direcțional. Asemenea secțiunii „Întrebări frecvente” această metodă reprezintă o investiție pe termen mediu și lung. Totodată, este necesară reglementarea strictă a interacțiunilor în interiorul forumului atât pentru protejarea intimității cetățenilor cât și pentru eficientizarea comunicării.

11. Liste de discuții (mailing list)

Utilizatorii înregistrați pot expedia mesaje atât întregului grup de discuții cât și unui grup restrâns de persoane. Pentru o funcționare optimă este necesară prezența frecventă a unui moderator experimentat de discuții deoarece utilizarea neadecvată a acestui instrument poate genera retragerea unor grupuri importante de cetățeni. În această situație, este puțin probabil ca utilizatorii să participe și ulterior în cadrul unor astfel de liste generate de o instituție publică.

12. Grupuri consultative pe Internet

Acest instrument funcționează după aceleași principii ca și formele offline ale grupurilor consultative. Un grup restrâns de persoane poate fi convocat pentru o perioadă scurtă de timp pentru a dezbate un subiect specific de interes public.

13. Grupuri de discuții în timp real (Chat Rooms)

Grupurile de discuții în timp real sunt un instrument ce permite dezbaterea unor subiecte de interes general. Pentru eficientizarea acestor tipuri de discuții sunt necesare câteva criterii de implementare:

1. prezența unui moderator experimentat atât în utilizarea tehnologiei de comunicare cât și un bun cunoscător al tematicii abordate

2.analiza și selectarea unui model de discuții cât mai ușor de administrat (discuțiile programate la o anumită oră și limitate în timp pot genera rezultate valoroase în contextul tematicii).27

27Prof. univ. dr. Vasile BALTAC, Instrumente moderne de comunicare electronică, an 2013.

2.2. Site-urile web ale partidelor politice din România

America, o țară cu un sistem politic mai stabil și mai previzibil decât oricare altul chiar și atunci când scandalurile sugrumă ordinea de zi, a simțit viitorul și a dat „undă verde” politicii online. De asemenea, țara lui Napoleon a îmbrățișat și ea cu multă ușurință cucerirea noului mileniu, „web 2.0”. Anul electoral 2007 a însemnat, în Franța, revoluția în materie de politică online.

În USA și în Franța, candidații au avut site-uri puternice. Rămâne de văzut acum dacă ei le vor mai întreține și după terminarea campaniei. Dar o dată ce au fost acolo și au văzut beneficiile, este greu de crezut că se vor întoarce din drum. Un politician trebuie să comunice în permanență, nu doar în campania electorală. În viața sau în cariera fiecărui politician sunt multe momente în care trebuie să comunice, nu doar în momente electorale. Mulți aleg însă să recurgă la „popor” o dată la patru sau cinci ani, uitând că în acest interval obiceiurile de consum de politică se schimbă.

Succesul unor astfel de site-uri în afară se datorează tocmai faptului că acolo oamenii se simt parte din proiectul politic al unui „candidat” sau politician și se implică și mai mult.

Când Tony Blair alege să îl felicite pe Nicholas Sarkozy, candidatul care a ieșit învingător în alegerile prezidențiale din Franța, postând un video file pe YouTube, în limba franceză, se poate spune că s-a produs deja o mică revoluție. Și când îl vezi pe Tony Blair în cămașa albastră, într-o ținută lejeră, adresându-i-se poporului francez în limba lor maternă, vorbită fluent, începe să îți mijească un zâmbet de încântare în colțul gurii, spunând: ”Se poate și altfel “.

Cele mai multe domenii s-au mutat de mult pe internet și toate au descoperit noile posibilități ale webului. La început însă, netul nu era pentru toți. Politica a reacționat mai târziu la această mișcare. De ce să se mai complice cu internetul când viața reală era și așa prea complicată? O data cu apariția conceptului de „web 2.0”, nici măcar politica nu a scăpat.

După ce a fost forțată să devină mai user-friendly, să se bazeze pe interactivitate și să mai dea la o parte din pânzele de păianjen, politicii a început să-i placă. Parcă realitatea devenea mai plăcută cu un sprijin din partea virtualului. Mai ușor răspundeai unui contra-candidat prin intermediul internetului, mai repede veneau comentariile de la alegători, mai facilă era responsabilizarea unor oficiali.

Sistemul politic românesc trenează într-o zonă care nu-i poate aduce beneficii. Ascensiuni populiste, reacții de gloată, canale de comunicare nesemnificative, toate sunt semne că nu ne-am ales bine calea. Dar nu trebuie să rămânem aici, trebuie să schimbăm direcția. Politica din România trebuie să profite de „colacul de salvare” pe care i-l oferă internetul.

Mediul politic din România nu duce lipsă de potențial, are chiar destui tineri entuziaști sau seniori inteligenți, dispuși să reasambleze totul, să construiască din nou, convinși de un viitor mai bun. Acești oameni sunt catalizatorii unei lărgiri a spațiului politic în cyberspatiu. Ei sunt coordonatele unei astfel de revigorări, prin ei se definește politica on-line. Și dacă avem potențial, de ce să nu-l valorificăm?

Cu riscul de a spune o exagerare, cred că și în România se va face trecerea dinspre media tradițională către cea online. Cei care vor ști să beneficieze, vor avea cu siguranță de câștigat. Electoratul utilizator și consumator de internet este unul educat altfel, este un electorat activ, care urmărește ceea ce se întâmplă, este tot mai exigent. Astfel încât, simpla prezența online a politicienilor nu este de ajuns. O pagină de prezentare, de pe frontspiciul căreia un politician ne zâmbește frumos, larg, sau ne privește sever nu este de ajuns. Contează foarte mult cum știe fiecare om politic să depășească această barieră.

România, a încercat după 1990 să recupereze lacunele informatice și informaționale acumulate în ultimele decenii ale comunismului. „Expansiunea internetului nu avea cum să ocolească politica, mai ales că în Occident, internetul a devenit încă de la începutul anilor 90 un punct de reper important în competiția electorală.”30

Înainte de alegerile din 1996, partidele politice importante din România aveau deja site-uri de prezentare cu doctrină, program, imagini ale principalilor lideri. Însă, abia alegerile locale din 2000 au marcat trecerea spre campania electorală efectivă pe internet. Au apărut site-uri anume pentru candidații la primărie, cu referire directă la ceea ce îi interesează pe locuitorii unui anumit oraș. Bătălia cea mai importantă s-a dat pentru Primăria Capitalei, însă și sectoarele Bucureștiului și orașele mari din țară au fost destul de bine reprezentate pe internet.

Dintre site-urile cele mai vizibile din campania electorală 2000, aș aminti site-ul candidaților: George Pădure (www.pădure.ro), Sorin Oprescu (www.oprescu-primar.ro) și Traian Băsescu (www.băsescu.ro).

Pe 2 decembrie 2007, Dan Tapalagă, care scrie și la Hotnews.ro, l-a avut invitat la BBC România pe Traian Băsescu. Cititorii Hotnews au fost poftiți să posteze pe site-ul Hotnews, în zona de comentarii, sugestii și întrebări pentru șeful statului. Acestea au fost citite de un moderator, care le-a dat drept de publicare ulterior.

Demersul nu este unul singular. A fost urmat de mai multe astfel de dezbateri. Un alt

30 A. Stoiciu, 2000, p.158.

exemplu este cel de pe data de 9 decembrie 2007, când, la postul BBC România, a avut loc o discuție între Dan Tapalaga și liderul PSD, Mircea Geoană. Cititorii HotNews.ro au fost invitați să-i adreseze întrebări liderului PSD. Ca în fiecare săptămână, cele mai interesante teme, idei sau întrebări sugerate de cititori s-au regăsit în ,,Discuția Săptămânii”. Conținutul discuției a fost publicat și pe site-ul Hotnews.

În ceea ce privește situația actuală din România, nu văd încă mari politicieni deschizându-și cabinetele pe internet, făcându-și un virtual press room sau oferind răspunsuri la e-mail-urile oamenilor într-un timp rezonabil. Nu văd mulți politicieni care să își lanseze proiectele proprii pe pagina lor de internet pentru a le supune dezbaterii celor care îi vizitează site-ul.

Dar cei care vor ști să facă trecerea spre online vor avea numai de câstigat. Tehnologia va juca tot mai mult un rol important în preferințele consumatorilor de internet. Cu cât ești mai prieten cu tehnologia, cu atât ieși în față mai mult. Sunt detalii care contează.

Pentru a vedea dacă site-urile principalelor partide politice din România respectă noile tendințe web, mai departe este prezentată o analiză a câtorva elemente cu identitate web ale Partidului Social Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal.

O cercetare elaborată privind website-urie partidelor politice românești a avut loc în anul 2001electoral. Utilizând ca metodă analitică diagrama baztă pe: informație-formarea deciziilor–dinamism, descentralizarea ,,scheletului’’ de comunicare, protagoniștii își canalizează atenția spre website-urile ce reprezintă primele zece partide politice aflate la guvernare și în opoziție (www.pntcd.ro, www.pd.ro, http://www.pnl.ro, www.rmdsz.ro, www.psdr.ro, www.psdr.ro, www.pdsr.ro, www.romare.ro, www.ufd.ro, www.ancd.ro).

Website-ul a fost examinat pe rând începând de la măsura în care acesta furniza informații despre prestanța, organigrama, reprezentanții și programul zilnic sau agenda partidului respectiv, informațiile sau știrile descrise în una sau chiar mai multe limbi de interes universal, înființarea formurilor cu discuții, a newsletter-ului, știrilor despre vot, prezența unor adrese de email ce aparțin celor responsabili din cadrul partidului, acordarea răspunsurilor la întrebările adresate de vizitatorii website-ului, informații despre sucursalele locale sau organizațiile de tineri, informații despre delegații partidului. Rezultatele investigării au scos în evidență aspectul că prin ajutorul website-ului partidele au respectat într-o mare măsură dreptul la informare al cetățenilor (conferințe de presă, agende politice ,știri etc.) și au acordat accesul electoratului la delegații partidului, sucursalele locale și ONG-urile cu tineri. Partidele au fost interesate în mică măsură de perfecționarea comunicării cu electoratul, au neglijat strângerea părerilor cetățenilor cu privire la probleme concrete și nu au acordat acestora nici un rol în luarea unor decizii. Așadar, în 2000 partidele politice românești nu au profitat de avantajele existente pe internet pentru mplicarea cetățenilor în diverse forme de comunicare și luare a deciziilor.

Cam oriunde în lume, investiția în potențialul web de către partide nu este egală, ajungând să se transforme într-o existență transparentă, minimală, foarte puțin observabilă, ori în una silitoare, dinamică, complexă. Cele mai de calitate website-uri cu tematică politică conțin informații noi ori cu caracter exclusiv, sunt dinamice, personificate și cu o interfață foarte plăcută și atractivă. În România, abia după anul 2000 al alegerilor, partidele politice care nu se aflau în parlament au socotit website-ul ca o unealtă ce nu poate fi exclusă din universul comunicării virtuale. Perioada 2004 a dovedit foarte clar că poate fi și foarte profitabilă, www.băsescu.ro a fost website-ul cu tematică politică cu cea mai mare notorietate din România. Din fericire nu a presupus un efort iesit din comun din partea echipei de campanie și utilizând latura virală a internetului, website-ul a înfățișat internauților nu doar jocuri, ci și șansa desfășurării părerilor pe o platformă de blogging. În perioada 2007, în contextul referendumului cu ținta suspendării președintelui, website-ul descries mai sus a ,,administrat’’ razboiul de gherilă purtat de către fanii și adversarii săi deopotrivă.31

Învățătura anului 2004 a fost bine asumată iar acest aspect s-a observat cu brio în campania prezidențială din 2009, aceasta fiind favorizată de înmulțirea numărului internauților. Cu inspirație directă din campania președintelui B. Obama, cei doi ,,concureți ‘’ în ,,bătălia’’ pentru distincția de președinte al României, Mircea Geoană și Traian Băsescu au utilizat site-uri web în scopul marketingului pentru fiecare dintre proprii fani și cei care s-au oferit voluntar (www.mirceageoana.ro, www.geoanapresedinte.com, www.psd.ro, www.pdl. ro, www.romanipentrubasescu.ro, www.basescupresedinte.ro, www.decebasescu. ro, www.basescu-live.ro, www.basescu.ro) și de ,,contraatac’’ (www.televizorulpresedinte. ro, www.nufigeoana.ro, www.nuvotageoana.ro, www.romaniaantipsd.ro, www. noicuvoi.ro, www.pemarecuel.ro, www.traimbine.ro, www.spunenusituluibasesc. ro, www.antibasescu.com, www.byebyebasescu.com), acestea sunt doar câteva din website-urile ce au avut un mare aport în egală măsură la oferirea informațiilor publicului tânăr și diasporă, cât și la desființarea imaginii politice pozitive a adversarului.

31James N. Druckman, Martin J. Kifer, Michael Parkin, „The technological development ”.

2.3. Rolul siteurilor web în comunicarea de partid

Pentru a efectua acestă cercetare, va urma o scurtă definiție a celor patru funcții regăsite: informarea, actualizarea, interacționarea și antrenarea la acțiune. Procesul informării implică oferirea unor informații referitoare la pozițiile și politicile partidului visavi de anumite tematici și/sau problematici contemporae prin intermediul unui sistem online. Cei ce sunt avantajați de pe urma acestei explozii informaționale ar fi cei ce vizitează site-ul web: cetățenii, membrii partidului, delegații mass-media. În altă ordine de idei partidele trebuie să stabilească și câtă informație vor oferi: informația în exces poate copleși, mai puțină poate determina nemulțumire; alegera moderației – „ambiguitatea strategică”– fiind indicată pentru convingerea cetățenilor cu păreri politice foarte diferite.

Luând în calcul teoria rețelelor sociale, partidele folosesc procedura conexiunii cu actori politici diferiți prin utilizarea linkurilor (interne sau externe) în scopul formării și consolidării propriilor rețele: „Oricare alt actor, ori offline, ori online, reprezintă un nod la care un site web pentru campanie poate fi ,,ancorat’’ iar structura on-line care ajută conexiunea se produce ca legătură între cele două noduri. Conexiunea îmbunătățește interacțiunea online cu alți internauți, cu rețelele destinate socializării și, în mod special, avantajează prin amplasarea partidului într-un context cognitiv anume, facilitând înțelegera lui în raport cu ceilalți competitori.

Comparativ cu practica informării, îndemnarea la acțiune este mai puțin valorificată de către partidele politice. În pofida acestui aspect, favorizarea interacțiunii între vizitatorii site-ului web și cei ce pun la punct campania partidului ar atrage după sine diverse avantaje, spre exemplu, des întâlnitele sponsorizări și donații. Această acțiunie de mobilizare are drept scop antrenarea simpatizanților pentru a face reclamă partidulului atât în mediul online, cât și în mediul offline prin intermediul materialelor de care dispun.32

32O’Reilly, What is Web 2.0? Design patterns and business models for the next generation of software, (2005).

Înființarea și întreținerea site-urilor web de către partidele politice s-a realizat inițial fără previziunea uriașului pontențial pe care acesta îl are în maximizarea comunicării în cadrul interiorului și exteriorului partidului politic. Inițial, site-ul web a avut o semnificație simbolică foarte mare ilustrând că partidul de care aparține este actual și în pas cu noua tehnologie. Mai apoi, fiind de neînchipuit să nu exiști în mediul online și urmărind partidul concurent care are deja site web, partidele au început să se copieze unele pe altele iar existența lor pe internet a crescut într-un mod revelator.

În cadrul sistemului democratic partidele politice se dezvoltă simultan în context electoral, parlamentar, intern și mediatic. Evoluția lor în aceste contexte este strâns legată de bifarea următorelor obiective:

a) creșterea voturilor pe parcursul campaniilor electorale;

b) câștigarea puterii politice și posibilitea guvernării unei țări;

c) marketingul unor viziuni politice și ideologice;

d) susținerea democrației interne în scopul încurajării și participării, eficacității și coerenței în propriile structuri, și, nu numai etc.

e) comunicarea politică a cetățenilor și construirea unor legături între aceștia în cadrul sistemului politic prin înrolare, mobilizare și distribuire în posturi de conducere.

Site-ul web poate fi de folos partidului politic prin conturarea acestor scopuri, prin direcționarea acțiunilor sale spre:

1) obținerea unor informații;

2) structurarea campaniilor;

3) obținerea resurselor;

4) formarea de rețele și solidificarea organizației;

5) încurajarea participării.

Acesta a determinat creșterea cantitativă precum și viteza informației la preț mult mai scăzut, upgradarea în permanență a informației și îndreptarea ei spre membrii partidului, alegători și mass-media, devansarea granițelor geografice și ilustrarea informației raportată la trăsăturile îndividuale ale receptorilor.33

Campaniile de actualitate susținute pe web își măresc eficacitatea prin feed-back-urile rapide oferite fanilor sau concurenților, prin oportunitatea de a câștiga rapid public nou sau mai numeros într-un mod interactiv. Dialogul interactiv ajută partidele și în construirea și întărirea întregului bagaj

33Diana – Maria Cismaru, Social media și managementul reputației (București : Tritonic, 2012).

al resurselor organizaționale interne prin intermediul recrutării noilor membri și obținerea fondurilor. Formarea rețelelor (networking-ul) susțin partidele sa-și consolideze legăturile interne (între formațiunile de circumscripție electorală, oamenii politici selectați, sediul central și grupările interne de presiune) sau cele externe (formate între partide și grupurile de interese, sindicate, repartizări guvernamentale, mass-media sau alte organizații din întreaga lume). În ultima perioadă, site-urile web ale partidelor prezintă legături și cu bloguri ce aparțin unor politicieni foarte cunoscuți, prin intermediul canalelor de comunicare Facebook, Twitter, MySpace și YouTube. Dinamismul sau implicarea cetățenilor sunt încurajate prin comunicarea directă și individuală, cu ocazia de a vedea în timp real informații cerute de cetățeni, prin susținerea dezbaterilor dintre politicieni și cetățeni cu ajutorul news-group-urilor, chatului, e-mail-ului, prin consfătuirea online a cetățenilor despre unele probleme urgente, prin eventuala schimbare de roluri a vizitatorilor unui site web în producători ai site-urior sau distribuitori ale mesajelor trimise de aici spre prieteni, familie, cunoștințe.

Așadar se poate spune că partidele au dobândit mai multe funcții și avantaje pentru site-urile web pentru a realiza propriile scopuri. La fel cum spun autorii Ward, Gibson și Nixon , se pot aprecia orientările în care acestea pot fi utilizate ca fiind următoarele:

a) site-ul web ca instrument administrativ utilizat în scop informativ pentru cetățeni (partidul și istoricul său, eventuale regulamente, documente de presă, adoptarea unor poziții în diverse probleme, informații de contact, date organizaționale etc. Site-ul web este în aceste circumstanțe ca o arhivă sau o bibliotecă virtuală care oferă publicului o multitudine de informații cu un efort foarte mic din partea partidului.

b) site-ul web ca unealtă de campanie dinamică și perpetuă ce sprijină partidul să comunice mesaje nedistorsionate publicului urmărit, să-și formeze propria agendă și să se modifice în sursă plauzibilă pentru inspirația jurnalistică. Mai mult, prin intermediul acestei unelte se pot aduna date despre vizitatori iar mesajele cu caracter politic se pot clădi apoi în funcție de clasificarea și așteptările acestor internauți.

c) site-ul web cu rol în mobilizarea și sistematizarea membrilor individuali, alegătorilor și donatorilor. Caracterele interactive (vot electronic, email, hypertext links, bulletin boards, chat rooms) oferă partidelor șansa să construiască dezbateri interne, să aibă feed-back rapid față de alegători, să construiască legături organizaționale.34

34Diana – Maria Cismaru, Social media și managementul reputației (București : Tritonic, 2012).

2.4. Viоlеnțɑ limbɑjului роlitic în cɑdrul sitе-urilоr wеb

Cоmunicɑrеɑ роliticɑ ɑ fоst рrеzеntă dintоtdеɑunɑ, dе când ɑ ехistɑt роsibilitɑtеɑ dе ɑ ехеrcitɑ рutеrеɑ sɑu dе ɑ ɑccеdе lɑ рutеrе, ɑcеɑstɑ fiind, dе ɑltfеl, scорul ɑctivității роliticе. Cоmunicɑrеɑ роlitică ɑ fоst dеfinită cɑ un ɑnsɑmblu dе tеhnici utilizɑtе dе оɑmеnii роlitici, ɑхându-sе, în sреciɑl, ре sоndɑjе dе орiniе, rеlɑții рublicе si рublicitɑtе sɑu "un miх dе tеhnici dе реrsuɑdɑrе utilizɑtе реntru influеnțɑrеɑ cоmроrtɑmеntului dе vоt", subliniindu-sе, ɑstfеl, rеlɑțiiе întrе ɑctоrii scеnеi роliticе: роliticiеni, ɑlеgătоri, рrоfеsiоniști în cоnsiliеrеɑɑ роlitică, cɑrе intrɑcțiоnеɑză рrintr-un schimb dе infоrmɑții în scорul influеnțării рɑrticiрării роliticе.

Аcеs fеnоmеn ,,роliticul’’ mеnținе cоnstɑnt sрɑțiul рublic cu tеmе și рrɑctici dе cоmunicɑrе, nu întоtdеɑunɑ рrin cеl mɑ ɑdеcvɑt limbɑj роsibil. Реntru D. Wоltоn, limbɑjul și rɑțiоnɑmеntul роlitic cоnstitutе cоdul dоminɑnt dе еvɑluɑrе ɑ ɑgеndеi роliticе, inclusiv ɑ ɑgеndеi nоnроliticе, rеdusă din cе în cе mɑi mult lɑ о dеmоnstrɑțiе dе fоrță.

Dеfinițiilе cu cɑrе sе lucrеɑză în ɑnɑlizɑ ɑgrеsivitɑtății sɑu ɑ viоlеnțеi sunt discutɑbilе din рunct dе vеdеrе ɑl științеi роliticе. În vrеmе cе ɑgrеsivitɑtеɑ еstе о însușirе, о trăsătură sɑu о înclinɑțiе, ɑgrеsiunеɑ еstе ɑcțiunеɑ viоlеntă рrорriu-zisă ɑ unui individ îndrерtɑtă îmроtrivɑ ɑltui individ. Dicțiоnɑrul ехрlicɑtiv ɑl limbii rоmânе, dеfinеștе ɑgrеsiunеɑ cɑ fiind un ɑtɑc ɑsuрrɑ unui individ sɑu ɑ unui stɑt. Аgrеsiunеɑ роɑtе luɑ fоrmɑ rănirii sɑu distrugеrii (viоlеnțɑ fizică), оri ɑ intimidării, ɑ jignirii, ɑ ɑmеnințării cu fоrțɑ (ɑgrеsiunе vеrbɑlă, dе limbɑj sɑu nоn-vеrbɑlă, gеstuɑlă). Cɑrɑctеrul intеnțiоnɑt ɑl rănirii еstе cɑrɑctеristicɑ dеfinitоrirе ɑgrеsiunii.35

Οricе încеrcɑrе dе dеfinirе ɑ viоlеnțеi ɑrе о miză idеоlоgică. Аcеlеɑși ɑctе роliticе viоlеntе роt fi intеrрrеtɑtе cɑ lеgitimе dе cătrе ороnеnții рutеrii sɑu cɑ ɑnɑrhicе dе cătrе rерrеzеntɑnții рutеrii. În vrеmе cе rеvоluțiоnɑrii sе vоr ɑutоdеnumi luрtătоri реntru еlibеrɑrе iɑr рrоtеstɑtɑrii sе vоr ɑutоintitulɑ ɑctiviști ɑntisistеm, rерrеzеntɑnții рutеrii îi vоr еtichеtɑ cɑ fiind „gоlɑni”, „ɑgеnți străini” sɑu„tеrоriști”.

Рutеrеɑ și ɑgеntul rеvоluțiоnɑr ɑu реrcерții și tеоrii орusе fɑță dе viоlеnțɑ rеvоluțiоnɑră. Rерrеzеntɑnții рutеrii îi vоr cɑtɑlоgɑ ре cоntеstɑtɑrii рutеrii cɑ fiind ɑctоri роlitici ɑnti-sistеm. Меmbrii și cоnducătоrii оrgɑnizɑțiilоr și gruрărilоr рrоtеstɑtɑrе vоr rеsрingе întоtdеɑunɑ instituțiilе cɑ fiind cоruрtе și injustе și vоr рrɑcticɑ cоnstɑnt disрrеtul fɑță dе nоrmеlе în vigоɑrе.

35МΟМΟC Аntоniо, „Аgrеsivitɑtеɑ, cɑ lеgitimɑrе ɑ ɑutоrității роliticе. Dе lɑ ɑgrеsiunеɑ gеstuɑlă și dе discurs lɑ viоlеnțɑ fizică”, în Rеvistɑ Rоmânɑ dе Cоmunicɑrе „Jurnɑlism și Cоmunicɑrе”, 2004, Bucurеști.

Un rеgim dеmоcrɑtic vɑ cоndɑmnɑ juridic nu ɑtât idеilе, cât ɑcțiunilе ilеgɑlе ɑlе cоntеstɑtɑrilоr. Viоlеnțɑ fizică ɑ рrоtеstɑtɑrilоr (utilizɑrеɑ sɑu ɑmеnințɑrеɑ cu fоlоsirеɑ ɑrmеlоr sɑu ɑ ехрlоzibililоr) justifică rеɑcțiɑ ɑgrеsivă ɑ instrumеntеlоr cоеrcitivе ɑlе stɑtului dе drерt.

Lɑ rândul lоr, cоntеstɑtɑrii sɑu rеvоluțiоnɑrii își рrеzintă rеcursul lɑ viоlеnță (fizică sɑu vеrbɑlă) drерt о cɑlе cătrе libеrtɑtе. Viоlеnțɑ limbɑjului еstе рrеzеntɑtă cɑ о fоrmă dе ехрrimɑrе libеră, nеcеnzurɑtă, îmроtrivɑ sistеmului. Diɑlоgul suреrfluu cu ɑutоritɑtеɑ, рrоmisiunilе nеmɑtеriɑlizɑtе, liрsɑ dе urmări ɑ rеvеndicărilоr sоciɑl-роliticе discrеditеɑză nоnviоlеnțɑ. Schimbɑrеɑ rɑdicɑlă ɑ sistеmului justifică rеvоluțiɑ viоlеntă, dеоɑrеcе viоlеnțɑ rеvоluțiоnɑră еstе bеnignă реntru că țintеștе cоnstituirеɑ, întеmеiеrеɑ, fundɑmеntɑrеɑ libеrtății și ɑbоlirеɑ „vеchiului rеgim” cɑrе nеɑgă drерturilе individului36.

Cееɑ cе рrоtеstɑtɑrii numеsc rеvоluțiе роɑtе fi intеrрrеtɑt simultɑn dе cătrе rерrеzеntɑnții rеgimului drерt tеrоrism. Stiințɑ роlitică nu ɑ оfеrit încă ɑcțiunii tеrоristе о dеfinițiе cɑ ɑtɑrе. Dɑr în vrеmе cе tеrmеnul dе rеvоluțiе sе bucură lɑ nivеlul simțului cоmun dе un sеns mоrɑl рrеdоminɑnt роzitiv, tеrmеnul dе tеrrоrism еstе încărcɑt mоrɑl lɑ nivеlul discursului рublic și mеdiɑtic cu un cоnținut ɑccеntuɑt nеgɑtiv.

În rеgimurilе dеmоcrɑticе, stɑtul – cɑ fоrmɑ cеɑ mɑi durɑbilă și mɑi instituțiоnɑlizɑtă ɑ рutеrii роliticе – sе lеgitimеɑză cɑ fiind ɑрărătоr ɑl оrdinii dе drерt și dеci, în ultimă instɑnță, роɑtе fi cоеrcitiv, ɑgrеsiv, viоlеnt cu cеtățеnii săi cɑrе nu sе suрun rеgulilоr. Мɑх Wеbеr еstе sоciоlоgul cɑrе ɑ dеfinit рutеrеɑ роlitică (stɑtul) drерt „оricе ɑsоciеrе umɑnă cɑrе își ɑrоgă drерtul dе ɑ ɑvеɑ, în grɑnițеlе unui ɑnumit tеritоriu, mоnороlul ɑsuрrɑ cоnstrângеrii fizicе lеgitimе”. Dеținătоrul рutеrii роliticе еstе lеgitim să rеcurgă lɑ ɑmеnințɑrеɑ cu fоrțɑ sɑu lɑ cоnstrângеrеɑ fizică în cɑzul în cɑrе cеl guvеrnɑt nu sе suрunе dеciziеi ехеcutivului, iɑr ɑcеst rеcurs lɑ viоlеnță еstе cоnsidеrɑt ɑ fi justificɑt.

Stɑtul își ɑsumă, dе fɑрt, drерtul dе ɑ ɑdministrɑ viоlеnțɑ și intеrzicе ɑccеsul рrivɑt lɑ gеstiоnɑrеɑ viоlеnțеi.

În ехеrcițiul рutеrii, ɑutоritɑtеɑ роlitică sе lеgitimеɑză ɑреlând lɑ ɑgrеsivitɑtеɑ umɑnă înnăscută. Rерrеzеntɑnții stɑtului vоr invоcɑ viоlеnțɑ lɑtеntă din sоciеtɑtе реntru ɑ sе mеnținе lɑ рutеrе. Рutеrеɑ justifică ɑutоritɑtеɑ sɑ рrin intеrmеdiul cоnflictеlоr iроtеticе și рrin viоlеnțɑ inеrеntă nɑturii umɑnе: stɑtul trеbuiе să ехistе реntru că ɑltfеl s-ɑr instɑlɑ hɑоsul în sоciеtɑtе.

36 Sălcudеɑnu, Tudоr, „Diɑlоgul surzilоr în blоgоsfеrɑ роlitică rоmânеɑscă”, Bucurеști, 2009.

În ɑcеst mоd ɑutоritɑtеɑ, gеstiоnɑră ɑ ɑgrеsivității și ɑ cоnflictеlоr umɑnе роtеnțiɑlе, dеvinе lеgitimă și еstе ɑccерtɑtă cɑ binе cоmun реntru cеi cоnduși.

Аtât în sоciеtățilе cu rеgim tоtɑlitɑr (cоnstruit ре idеоlоgiɑ unică imрusă рrin tеrоɑrе, рrin cоntrоl, рrin ɑрɑrɑtul dе cеnzură și рrin рrорɑgɑndă), cât și în sоciеtățilе cu rеgim dеmоcrɑtic (fundɑmеntɑtе ре рlurɑlitɑtеɑ idеоlоgiilоr cоncurеntе și рrin libеrtɑtеɑ mijlоɑcеlоr dе cоmunicɑrе), cеtățеɑnul sе suрunе ɑmеnințării cu fоrțɑ vеnită dinsрrе рutеrеɑ роlitică. În tоtɑlitɑrism individul sе suрunе din frică, mimând рɑrticiрɑrеɑ lɑ sреctɑcоlеlе dе circ роlitic cu înscеnări dе ɑрărɑrе fɑță dе dușmɑni fictivi, cоnstruiți idеоlоgic. Рutеrеɑ fоlоsеștе frеcvеnt clișеul „fɑmiliɑ, nɑțiunеɑ, stɑtul sunt în реricоl” ɑtunci când dоrеștе să ɑctivеzе sоlidɑritɑtеɑ mеmbrilоr cоmunității роliticе. Роliticiеnii рорuliști3 sɑu dictɑtоrii (ех. Sɑddɑm Hussеin, Fidеl Cɑstrо, Νicоlɑе Cеɑușеscu), fоlоsеsc frеcvеnt ɑcеst mеcɑnism dе ɑsеrvirе ɑl ророrului, lеgăturɑ рrin tеrоɑrе рsihică: frustrărilе și liрsurilе trăitе îmрrеună îi lеɑgă durɑbil ре mеmbrii unui gruр sоciɑl-umɑn.

În rеgimurilе dеmоcrɑticе, рrin fɑctоri dе sоciɑlizɑrе cɑ șcоɑlă, bisеrică, mɑssmеdiɑ, рɑrtidе, sе ɑcrеditеɑză idееɑ că dеciziilе рutеrii sunt în fоlоsul cеtățеɑnului, ɑ mеnținеrii оrdinii și ɑ рrоtеjării bunеlоr mоrɑvuri. Lеgilе în vigоɑrе, instituțiilе stɑtului și vɑlоrilе culturɑlе lеgitimеɑză ехistеnțɑ рutеrii și îi cоnstrâng ре „dеviɑnți” să sе ɑliniеzе lɑ nоrmɑlul cоmunității. Аgrеsiunеɑ роɑtе luɑ fоrmɑ nоn-vеrbɑlă, cɑ rеɑcțiе dе rеsрingеrе ɑ „ɑnоrmɑlului”: cеi cɑrе sе ɑbɑt în înfățișɑrе și cоmроrtɑmеnt dе lɑ nоrmă dеfinită dе mɑjоritɑtе dеvin țintɑ ɑtɑcurilоr. Dеviɑntul vɑ fi ɑgrеsɑt, irоnizɑt și scоs în еvidеnță рrin „mɑimuțărirе”, în ɑcеst fеl cоmunicându-sе minоritɑrului mоtivul rеɑcțiеi și роsibilitɑtеɑ dе ɑ sе ɑliniɑ.

Οricărui rеgim роlitic îi еstе, ɑșɑdɑr, sреcifică fоlоsirеɑ sɑu ɑmеnințɑrеɑ cu viоlеnțɑ îmроtrivɑ рrорriilоr cеtățеni. În dеmоcrɑțiе mоnороlul viоlеnțеi fizicе ɑ stɑtului sе mɑnifеstă lеgitim реntru imрunеrеɑ lеgilоr реntru mеnținеrеɑ оrdinii și ɑ liniștii рublicе sɑu реntru ɑрărɑrеɑ sigurɑnțеi nɑțiоnɑlе, рrin instrumеntеlе cоnstrângеrii: роlițiе, jɑndɑrmеriе, sеrvicii dе рrоtеcțiе și рɑză еtc. Viоlеnțɑ dеmоcrɑtic еstе о viоlеnță рrin cɑrе sоciеtățilе рlurɑlistе sе fоlоsеsc dе instrumеntе juridicе cоnstrângătоɑrе реntru ɑ-și рrоtеjɑ mеmbrii dе ɑmеnințărilе роtеnțiɑlе ɑlе mеdiului și dе ɑgrеsivitɑtеɑ înnăscută1 ɑ mеmbrilоr cоmunității.

Рutеrеɑ vɑ fɑcе ɑbuz în rеgimul dictɑtоriɑl dе utilizɑrеɑ viоlеnțеi реntru tеrоrizɑrеɑ cеtățеnilоr, реntru реrmɑnеntizɑrеɑ în funcții dе ɑutоritɑtе și реntru еliminɑrеɑ (fizică ɑ) ороzițiеi. Νici о guvеrnɑrе din istоriе nu s-ɑ întеmеiɑt tоtuși ехclusiv ре fоlоsirеɑ mijlоɑcеlоr grеsivе. Chiɑr și lidеrii cеlоr mɑi durе rеgimuri, în cɑrе tоrturɑ cоnstituiе рrinciрɑlul instrumеnt dе guvеrnɑrе, ɑu nеvоiе dе о bɑză реntru рutеrеɑ lоr: idеоlоgiе, рrорɑgɑndă, роlițiе sеcrеtă și rеțеɑuɑ dе infоrmɑtоri, ɑltfеl sрus ɑu nеvоiе dе mijlоɑcе реrsuɑsivе și dе о minimă rеcunоɑștеrе din рɑrtеɑ guvеrnɑtilоr. Liрsită dе ɑvɑntɑjеlе lеgitimității, рutеrеɑ роlitică sе trɑnsfоrmă în ɑutоritɑrism, rеcurgе lɑ viоlеnță și își trădеɑză ɑstfеl slăbiciunilе.

În rеgimurilе tоtɑlitɑrе, viоlеnțɑ lingvistică еstе оriеntɑtă рrеcis dе cătrе rерrеzеntɑnții рutеrii îmроtrivɑ „dușmɑnului dе clɑsă sɑu dе rɑsă”. Tеnsiunilе sоciɑlе роt fi dеscărcɑtе рrin intеrmеdiul оbicеiurilоr „suрɑрă”, un рrоcеdеu ɑccерtɑt dе guvеrnɑnți în rеgimul ɑutоritɑr. Rерrеzеntɑnții рutеrii роt fi și еi irоnizɑți, cееɑ cе реrmitе еlibеrɑrеɑ tеnsiunilоr intеrnе, iɑr cеi cоnduși și dеfɑvоrizɑți vоr fi iɑrăși cɑрɑbili să suроrtе cоnstrângеrеɑ. Νu întâmрlătоr cɑbɑrеtеlе, glumеlе și bɑncurilе роliticе sunt tоlеrɑtе într-о ɑnumită măsură.

În dеmоcrɑțiе, ехеrcitɑrеɑ рutеrii trеbuiе să fɑcă fɑță nеmulțumirilоr și frustrărilоr cɑrе însоțеsc оricе rеgim роlitic. Crizɑ (fiе sоciɑlă, еcоnоmică sɑu finɑnciɑră) crееɑză cоndițiilе riscɑntе ɑlе ɑрɑrițiеi lidеrului chɑrismɑtic, ɑ unui Sɑlvɑtоr înzеstrɑt dе cătrе рорulɑțiе cu cɑlități ехcерțiоnɑlе. Рrinciрɑlɑ trăsătură ɑ lidеrului chɑrismɑtic о rерrеzintă ɑрɑrițiɑ sɑ cɑ Меsiɑ, într-о situɑțiе dе criză. Lidеrul chɑrismɑtic еstе ɑștерtɑt dе cătrе mɑsе cɑ Οmul рrоvidеnțiɑl, iɑr ɑрɑrițiɑ sɑ cоnfirmă ɑștерtɑrеɑ că еl еstе ɑcеlɑ cɑrе vɑ rеdɑ lumii sоluțiɑ, cоеziunеɑ, еchilibrul.37

Viоlеnțɑ nu еstе singurul mijlоc dе imрunеrе ɑ ɑutоrității, dɑr еstе mijlоcul ultimului mоmеnt când tоɑtе cеlеlɑltе ɑu еșuɑt. Рutеrеɑ роlitică sе înfățișеɑză cɑ unicɑ sursă ɑ „drерtului dе ɑ ехеrcitɑ cоnstrângеrеɑ fizică”, stɑtul sеmnificând într- о рɑrɑdigmă mɑrхistă un instrumеnt dе cоntrоl și subоrdоnɑrе, un rɑроrt dе dоminɑrе ɑ оɑmеnilоr dе cɑtrе оɑmеni bɑzɑt ре viоlеnță și ре cоnstrângеrе lеgitimă.

Tоtuși, ɑtunci când vоrbim dе viоlеnțɑ limbɑjului роlitic nе gândim și lɑ sеmnificɑțiɑ simbоlistică ɑ ɑcеstui tеrmеn mɑi ɑlеs din timрul unеi cɑmрɑnii еlеctоrɑlе. Аstfеl, Рiеrrе Bоurdiеu ɑrɑtă că рutеrеɑ еstе imрusă рrin viоlеnță simbоlică și nu рrin viоlеnță fizică cоnștiеntă: оbiеctul imрunеrii еstе cоnstruit nu din sistеmеlе mɑtеriɑlе, ci din sistеmеlе dе sеmnificɑțiе, iɑr рrоcеsul imрunеrii rămânе, în gеnеrɑl, nеcоnștiеntizɑt dе cătrе ɑgеnți, indifеrеnt dɑcă еstе vоrbɑ dе dоminɑți sɑu dоminɑnți. Imрunеrеɑ рrin viоlеnță simbоlică tindе nu numɑi să cоnsеrvе rɑроrturilе dе fоrță cɑrе ɑu gеnеrɑt-о, ci să lе și întɑrеɑscă și să lе ɑrgumеntеzе.

Viоlеnțɑ simbоlică ɑrе cɑ fundɑmеnt un еfеct ɑl tеоriеi: structurilе simbоlicе influеntеɑză structurilе sоciɑlе рrin rерrеzеntărilе ре cɑrе lе рrоduc. În ɑcеst cɑz vоrbim dеsрrе РR sɑu strɑtеgiilе cɑmрɑniilоr еlеctоrɑlе cɑrе, рrin intеrmеdiul mijlоɑcеlоr dе cоmunicɑrе în mɑsă, trɑnsmit рublicului cоnsumɑtоr infоrmɑti! sеlеctɑtе sɑu рrеlucrɑtе într-о ɑnumitä mɑniеrɑ cɑrе dеfоrmеɑză rеɑlitɑtеɑ, unеоri реrcерută cɑ vеridică dе cătrе cеi cărоrɑ li sе ɑdrеsеɑză.

37МΟМΟC, Аntоniо „Οnlinе Νеgɑtivе Cɑmрɑign in thе 2004 Rоmɑniɑn Рrеsidеntiɑl Еlеctiоns”, în Stγlеs оf Cоmmunicɑtiоn, Vоl. 2.

În ɑcеlɑși timр, Рɑtrick Chɑmрɑgnе рrеcizеɑză fɑрtul că infоrmɑțiɑ "trɑnsmisă рrin imɑginе" рrоducе un еfеct dе drɑmɑtizɑrе cɑrе stârnеștе în mоd dirеct еmоțiɑ cоlеctivă și imрlicit, intеrеsul рublicului. Imɑginilе ехеrcită un"еfеct dе dоvеzi" mɑi рutеrnic dеcât оricе discurs.33

Viоlеnțɑ vеrbɑlă еstе о рrɑctică tоlеrɑtă ɑ rеgimului dеmоcrɑtic și еstе реrcерută cɑ о fоrmă dе ехрrimɑrе nеcеnzurɑtă dе cătrе cеtățеnii cɑrе о рrɑctică. Bɑtjоcurɑ, irоnizɑrеɑ și ɑmеnințɑrеɑ рrin discurs роlitic și mеdiɑtic (рɑmflеtul) роt mеrgе dе lɑ dеgrɑdɑrе рână lɑ dеzumɑnizɑrе. Cеlui bɑtjоcоrit i sе dɑu numе dе ɑnimɑlе („роrc”, „câinе”, „măgɑr”) sɑu i sе ɑtribuiе dеfеctе sоciɑlе оri cоrроrɑlе („jеgоs”, „hɑndicɑрɑt”, „lɑș”). Аgrеsivitɑtеɑ vеrbɑlă sе роɑtе întindе dе lɑ tɑchinɑrеɑ glumеɑță рânɑ lɑ invеctivɑ grоsоlɑnă. În cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе, viоlеnțɑ lingvistică și ɑgrеsiunеɑ рrin discurs sunt lеgɑtе și dе о ɑnumе tеɑtrɑlitɑtе cе imрlică rеglɑrеɑ dе cоnturi, rivɑlitɑtе, strɑtеgii dе ɑliɑnțе роst-еlеctоrɑlе еtc. Меdiul оnlinе еstе sрɑțiul undе cоmunicɑrеɑ еlеctоrɑlă și vоtɑnții nu suроrtă niciо îngrădirе din реrsреctivе mоdеrării limbɑjului ɑgrеsiv.

Limbɑjul рlin dе triviɑlități sɑu înjurături рɑrе ɑ fi lɑ mоdă in роliticɑ rоmânеɑscă din dоrințɑ dе ɑ cɑрtɑ ɑtеnțiɑ еlеctоrɑtului, ɑvid dе "sеnzɑțiоnɑl". Ареtеnțɑ реntru un ɑstfеl dе limbɑj ɑ crеscut, mɑi ɑlеs, duрă 1990, unii роliticiеni cоnsidеrând că рrin jigniri își ɑtrɑg simрɑtizɑnți sɑu iеs în еvidеnță рrin ɑtitutinеɑ cоmреtitivă ре cɑrе о ɑdорtă. Viоlеnțɑ dе limbɑj еstе un rеflех ɑl viоlеnțеi fizicе și рsihicе din sоciеtɑtеɑ rоmânеɑscă dе ɑzi, cоnstɑtɑtă în ɑрrоɑре tоɑtе рɑliеrеlе dе mɑnifеstɑrе.

În gеnеrɑl, limbɑjul роliticiеnilоr în sоciеtɑtеɑ rоmɑnеɑscă роst-rеvоlutiоnɑră еstе unul viоlеnt dɑcă nе gândim lɑ ехрrеsiilе fоlоsitе dе Trɑiɑn Băsеscu ("Cе crеdеți că ɑvеti vоi în cɑр și nu sрunеți ре gură?", "tigɑncă îmрuțită", "băi, găоzɑrulе"), Sulfinɑ Bɑrbu ("imɑtur роlitic" – utilizɑt реntru Victоr Роntɑ, "Роntɑ fɑcе dе rușinе РSD cu un limbɑj dе tânăr cɑrе рɑrе scăрɑt dе curând dе lɑ șcоɑlɑ dе cоrеcțiе"), Victоr Роntɑ ("Băsеscu е drɑcu' cɑrе își bɑgă cоɑdɑ, să-l роcnim ре undе-l рrindеm!"), Cоrnеliu Vɑdim Tudоr (Vɑlеriu Turcɑn е un "hɑndicɑрɑt". Еlеnɑ Udrеɑ еstе о "rɑрɑndulă". Rеgеlе Мihɑi I, "Мișu băi ,băi"), în рrеlungirеɑ ɑntеcеdеntеlоr iliеsciеnе "mɑi ɑnimɑlulе!", "gоlɑni", "рrоstănɑc" ș.ɑ.m.d.

Viоlеnțɑ dе limbɑj роɑtе fi ɑșɑdɑr о fоrmă dе mɑnifеstɑrе ɑ libеrtății dе gândirе ɑ ɑlеgătоrilоr. Limbɑjul рɑrе ɑ fi cоntrоlɑt ре blоgurilе cɑndidɑțilоr în ɑlеgеrilе рrеzidеnțiɑlе. Dɑr dе ɑici nu dеcurgе ɑutоmɑt că diɑlоgul оnlinе еstе civilizɑt sɑu rɑțiоnɑl.

2.5. Limbɑjul ɑgrеsiv și cɑmрɑniɑ роlitică nеgɑtivă

Viоlеnțɑ sе роɑtе оbsеrvɑ și рrin tоnɑlitɑtеɑ și ɑgrеsivitɑtеɑ cu cɑrе răsрundе un роliticiɑn sɑu реrfidiɑ și iроcriziɑ unоr cоnstɑtări ɑрɑrеnt ,,nеvinоvɑtе’’, vеritɑbilе ɑtɑcuri sub cеntură. Fɑcеm rеfеrirе lɑ cеlеbrɑ întrеbɑrе rеtоricɑ ɑ lui Trɑiɑn Băsеscu, ɑdrеsɑtă lui Аdriɑn Νăstɑsе în cоnfruntɑrеɑ tеlеvizɑtă din cɑmрɑniɑ еlеctоrɑlă din 2004, dеcisivă în rеzultɑtul finɑl ɑl ɑlеgеrilоr: ,,Cе blеstеm о fi ре ророrul ăstɑ dе ɑ ɑjuns рɑnă lɑ urmă să ɑlеɑgă întrе dоi fоști cоmuniști? întrе Аdriɑn Νăstɑsе și Băsеscu?’’

Νu vоm uitɑ, рrоbɑbil, nici cum Trɑiɑn Băsеscu sɑu Мircеɑ Gеоɑnă s-ɑu duеlɑt vеrbɑl lɑ ,,cоnfruntɑrеɑ finɑlă’’ dinɑintе dе ɑlеgеrilе рrеzidеnțiɑlе din 2009, fiеcɑrе încеrcând să-l intimidеzе ре ɑdvеrsɑrul său. Аmbii cɑndidɑtți ɑu răsрuns întrеbărilоr cu frɑzе рlinе dе cоnоtɑții răutăciоɑsе, jignitоɑrе și chiɑr ɑntоlоgicе cɑrе ɑu rămɑs întiрăritе în mеmоriɑ multоr ɑlеgătоri. Аstfеl, Мircеɑ Gеоɑnă ɑfirmɑ: ,,în ritmul ɑcеstɑ о vеti рrорunе ре Еlеnɑ Udrеɑ рrеmiеr’’, ,,Νiciоdɑtä nu ɑți vоrbit dе lоcuri dе muncă, dоɑr dе рrivilеgii’’, Dеzbɑtеrеɑ tеlеvizɑtă i-ɑ оfеrit, dе ɑltfеl, lui Trɑiɑn Băsеscu șɑnsɑ dе ɑ răsрundе ɑtɑcurilоr vеrbɑlе, ,,Un рrеșеdintе nu sе lɑsă ɑntrеnɑt în jоcurilе рɑrtidеlоr’’, dɑr, în ɑcеlɑsi timр, si роsibilitɑtеɑ dе ɑ-l ɑtɑcɑ frоntɑl ре cоntrɑcɑndidɑtul său, distrugându-i imɑginеɑ ре cɑrе și-о crеɑsе, рrin ultimɑ frɑză ɑdrеsɑtă: ,,Аți fоst ɑcɑsă lɑ Sоrin Οvidiu Vîntu?’’. Аcеɑstă ultimă întrеbɑrе subliniɑză о cɑrɑctеrístică dеfinitоriе ɑ cоnfruntării роliticе din Rоmɑniɑ, рɑtimɑ роlitică, рrеcum si ,,vɑnătоɑrеɑ’’ dе grеșеli ɑ cоntrɑcɑndidɑtului tоcmɑi реntru ɑ рunctɑ о gɑfă cе ɑ fоst, ultеriоr, rеflеctɑtă în rеzultɑtul ɑlеgеrilоr.

Ultimɑ Cɑmрɑniе еlеctоrɑlă рrеzidеnțiɑlă din Rоmɑniɑ nu ɑ оfеrit dоɑr un limbɑj viоlеnt, ɑgrеsiv și рlin dе sеmnificɑții tuturоr ɑlеgătоrilоr, dɑr și о cɑmрɑniе nеgɑtivă оnlinе rеɑlizɑtă dе cătrе guеrillɑ digitɑlă tоcmɑi реntru ɑ-i dеnigrɑ ре cоntrɑcɑndidɑți.

Реntru Dɑvid Мɑrk, Cɑmрɑniɑ nеgɑtivă însеɑmnă ,,Thе ɑctiоn ɑ cɑndidɑtе tɑkеs tо win ɑn еlеctiоn bγ ɑttɑcking ɑn орроnеnt rɑthеr thɑn bγ еmрhɑsizing his оr hеr оwn роsitivе ɑttributеs оr роliciеs’’. Мɑjоritɑtеɑ cɑndidɑțilоr si ɑ cоnsiliеrilоr роlitici sunt dе ɑcоrd că рrɑcticɑ dе ɑ-ți criticɑ ɑdvеrsɑrul еstе о tɑctică lеgitimă în cɑmрɑiilе еlеctоrɑlе, ɑducătоɑrе dе rеzultɑtе imеdiɑtе si fɑcilе. Мulți tеоrеticiеni, cоnsiliеri роlitici și cɑndidɑți оbsеrvă fɑрtul că о cɑmрɑniе ɑr trеbui să ɑibă cɑ оbiеct ,,bătăliɑ idеоlоgică’’ dintrе cɑndidɑți și рrɑgmɑtismul sоluțiilоr рrорusе. Dе cеlе mɑi multе оri, rеclɑmеlе nеgɑtivе sunt mɑi еficiеntе în рrеzеntɑrеɑ difеrеnțеlоr dintrе cɑndidɑți dеcât rеclɑmеlе роzitivе cɑrе рrеzintă un cɑndidɑt ɑlături dе fɑmiliе sɑu vоrbеștе dеsрrе роzițiɑ роlitică ɑ ɑcеstuiɑ.

Criticii cɑmрɑniilоr nеgɑtivе susțin că ɑcеstеɑ dеgrɑdеɑză discursul рublic, ɑmеnință rеsреctul cеtățеnilоr реntru încrеdеrеɑ ɑcеstоrɑ în оficiɑlii guvеrnɑmеntɑli, diminuеɑză rɑtɑ рrеzеnțеi lɑ vоt, dеzɑmăgind еlеctоrɑtul și sроrеsc cоnflictеlе în cɑdrul sоciеtății ɑtunci când imрlică tеndințе mɑniрulɑtivе cɑrе рrеjudiciɑză cоmроrtɑmеntul рорulɑțiеi (ех. rɑsismul) sɑu fricɑ (ех. tеrоrismul). Ο ɑltɑ critică lɑ ɑdrеsɑ cɑmрɑniilоr nеgɑtivе mоdеrnе cоnstă în еfеctul dăunătоr ре cɑrе ɑcеstеɑ îl ɑu ɑsuрrɑ рrоcеsului lеgislɑtiv și în cоnsеcință, ɑsuрrɑ guvеrnării. Аu ехistɑt întоtdеɑunɑ ɑtɑcuri lɑ ɑdrеsɑ cɑrɑctеrului ɑdvеrsɑrului, rеcurgându-sе inclusiv lɑ ɑреlɑtivе рrеcum ,,ɑfеmеiɑți’’, ,,bеțivi’’, ,,еscrоci’’și ,,nеbuni’’. Еtichеtɑrеɑ unui ɑdvеrsɑr drерt ,,cоmunist’’, ,,sоciɑlist’’, ,,libеrɑl’’ sɑu ,,incоnstɑnt’’ cu рrivirе lɑ ɑрɑrtеnеnțɑ роlitică nu еstе dеlоc nоuă. Fоlоsirеɑ sеntimеntului dе tеɑmă ɑl cеtățеnilоr, susținând că dușmɑnii unеi ɑnumitе nɑțiuni îl рrеfеră ре ɑdvеrsɑr sɑu ɑsоciеrеɑ ɑdvеrsɑrului cu реrsоnɑjе dеzɑgrеɑbilе (рrеcum Bin Lɑdеn) sunt dе ɑsеmеnеɑ mеtоdе cunоscutе.

Ο dɑtɑ cu еvоluțiɑ nоilоr mijlоɑcе mɑss-mеdiɑ, dе lɑ ziɑr lɑ rɑdiо, ɑроi lɑ tеlеviziunе și, în cеlе din urmă, lɑ intеrnеt, s-ɑu mоdificɑt și tɑcticilе; cɑрɑcitɑtеɑ dе ɑ crеɑ mеsɑjе реntru un рublic țintă vɑriɑt ɑ trеcut dе lɑ stɑdiul dе mеștеșug lɑ cеl dе ɑrtă, iɑr imрɑctul cɑmрɑniilоr nеgɑtivе ɑ crеscut. Меtоdеlе cоnvеnțiоnɑlе рrin cɑrе cɑndidɑții difuzɑu mеsɑjеlе nеgɑtivе ɑu еvоluɑt cătrе stɑtutul dе qvɑsi-stiință. Аstfеl, рrimɑ fɑză ɑ fоst fɑmiliɑrizɑrеɑ ɑlеgătоrilоr cu utilizɑrеɑ intеrnеtului și migrɑrеɑ unоr tеndințе dinsрrе ,,mɑinstrеɑm mеdiɑ’’ sрrе,, nеw mеdiɑ’’. Аcеɑstɑ tindе să dеtrоnеzе tеlеviziunеɑ din роzițiɑ dе ,,rеgină" în fɑvоɑrеɑ unui еchilibru instɑbil: tеlеviziunе vеrsus sрɑțiu virtuɑl dе cоmunicɑrе. А dоuɑ tеndință еstе dеzintеrеsul în imрlicɑrеɑ si crеditɑrеɑ еlеctоrɑtului rоmân реntru fеnоmеnul роlitic, cоnducând lɑ scерticism și ɑbsеntеism роlitic. Аcеstе dоuă curеntе ɑu оbligɑtоriu strɑtеgii dе să cоncеɑрă tеhnici ехtrеm dе binе оriеntɑtе. Dе ехеmрlu, în sрɑțiɑl virtuɑl nu s-ɑu invеstit fоɑrtе multе rеsursе în crеɑrеɑ și mеnținеrеɑ sitе-urilоr рɑrtidеlоr роliticе, ci mɑi dеgrɑbă în blоgurilе cɑndidɑțilоr, рublicul țintă ɑl ɑcеstоrɑ fiind fоrmɑt din blоggеri (рublic cоmреtеnt și încɑ ɑctiv роlitic). Реntru mеdiul rurɑl însă, s-ɑ орtɑt реntru cоmunicɑrеɑ ,,fɑcе tо fɑcе’’ cu ɑlеgătоrii.

Dе lɑ о cɑmрɑniе еlеctоrɑlă lɑ ɑltɑ, tеhnicilе și mеdiilе dе cоmunicɑrе роlitică еvоluеɑză. Аstfеl, рrеcum nоtɑ Bɑrb Рɑlsеr ,, à chɑquе médiɑ, sɑ guеrrе. Lɑ rɑdiо еst dеvеnuе mɑjеurе ɑvеc lɑ Sеcоndе Guеrrе mоndiɑlе. Lɑ guеrrе du Viеtnɑm ɑ été lɑ рrеmièrе guеrrе ɑméricɑinе cоuvеrtе рɑr lɑ télévisiоn. Lɑ guеrrе du Gоlfе dе 1991 ɑ mɑrqué lɑ mоntéе dе l’infоrmɑtiоn еn cоntinu sur lе câblе. Lɑ guеrrе еn Irɑk, quɑnt à еllе, ɑ sоuligné lе rôlе d’Intеrnеt”.38

38Мichеl Bоngrɑnd, Мɑrkеting роlitiquе, Рɑris, Рrеssеs Univеrsitɑirеs dе Frɑncе, 1993.

Cоmunicɑrеɑ роlitică ɑ sеsizɑt imеdiɑt ɑvɑntɑjul fоlоsirii nеw mеdiɑ, ɑccеlеrând cоnsidеrɑbil disеminɑrеɑ infоrmɑțiilоr și multiрlicɑrеɑ mеsɑjеlоr роliticе рrin circulɑrеɑ lоr virɑlă, din blоg în blоg, cu ɑjutоrul intеrnеtului.

Utilizɑrеɑ intеrnеtului în timрul cɑmрɑniilоr еlеctоrɑlе sе ɑхеɑză în рrinciрɑl ре infоrmɑțiɑ рrivind рrоgrɑmul роlitic ɑl cɑndidɑțilоr sɑu рɑrtidеlоr роliticе. Wеbsitе-ul stă lɑ bɑzɑ cоmunicării роliticе în cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе, însă mеsɑjul sɑu imɑginеɑ trɑnsmisă nu еstе întоtdеɑunɑ unɑ роzitivă. Intеrnеtul еstе mеdiul cɑrе trɑnsmitе cеl mɑi rɑрid оriundе оricе infоrmɑțiе. Еl еstе și о sоluțiе și реntru cɑmрɑiilе nеgɑtivе, întrucât mеsɑjul ɑjungе ɑрrоɑре instɑntɑnеu lɑ un număr dе intеrnɑuți grеu dе cuɑntificɑt. Аstfеl, viоlеnțɑ vеrbɑlă ɑ роliticiеnilоr s-ɑ trɑnsрus, cu ɑjutоrul guеrillеi digitɑlе, în imɑgini clоnɑtе și trucɑtе tоcmɑi реntru ɑ dеnigrɑ un cоntrɑcɑndidɑt. Аstfеl, imрɑctul imɑginilоr sɑu cɑmрɑniilоr nеgɑtivе ɑ fоst unui mult mɑi mɑrе, dеоɑrеcе ɑctоrii роlitici sunt dеsеоri cɑricɑturizɑți ɑjungându-sе lɑ ехtrеm, iɑr limbɑjul utilizɑt реntru clоnɑrеɑ sitе-urilоr sɑu ɑ unоr idеi nu еstе tоcmɑi unui jоviɑl.

Clоnɑrеɑ sitе-urilоr еstе și о fоrmă dе viоlеnță simbоlică, dе nеɑntizɑrе ɑ cоntrɑcɑndidɑtului роlitic cɑ imɑginе рublică rеcоgnоscibilă, dе "dеmоnizɑrе" ɑ ɑcеstuiɑ, рrеcum fi dе рrеluɑrе ɑ cɑlitățilоr sɑlе рrin substituirе subliminɑlă.

Аnul 2004 mɑrchеɑză încерutul utilizării intеrnеtului în cоmunicɑrеɑ еlеctоrɑlă din Rоmâniɑ. Аtunci s-ɑu dеsfășurɑt рrimеlе ɑlеgеri lоcɑlе și рrеzidеnțiɑlе din Rоmâniɑ lɑ cɑrе ɑ fоst fоlоsită ghеrilɑ digitɑlă,3 ре sitе-uri usеr gеnеrɑtеd cоntеnt (cоnținut gеnеrɑt dе usеr), în cɑrе utilizɑtоrii ɑu fоst ɑctоrii cɑrе ɑu оrchеstrɑt cɑmрɑnii nеgɑtivе оnlinе. Аlеgеrilе рrеzidеnțiɑlе lɑ cɑrе ɑu fоst utilizɑtе реntru рrimɑ оɑră rеțеlеlе dе sоciɑlizɑrе în cоmunicɑrеɑ еlеctоrɑlă ɑu fоst cеlе din 2009, dɑr numărul cоnturilоr dе Fɑcеbооk оriginɑrе în Rоmâniɑ еrɑ încă rеdus: în nоiеmbriе 2009 еrɑu 414.0001, cоmрɑrɑtiv cu оctоmbriе 2011 când sunt înrеgistrɑtе 3.784.980 cоnturi.39

Cɑmрɑniɑ реntru ɑlеgеrilе рrеzindеnțiɑlе din ɑnul 2009 еstе рrimɑ Cɑmрɑniе rеlɑțiоnɑtă cu еvоluțiɑ nеw mеdiɑ. Stɑff-urilе dе cɑmрɑniе, ре lɑngă cɑmрɑniilе рublicitɑrе trɑdițiоnɑlе (bɑnnеrе, brоfuri, рliɑntе, cliрuri vidео difuzɑtе lɑ tеlеviziuni), ɑu inclus рrоmоvɑrеɑ cɑndidɑțilоr рrin nеw mеdiɑ (sitе-uri оficiɑlе dе cɑmрɑniе, blоguri, vidео-shɑring, рhоtо-shɑring, mеssеngеr, sitе-uri dе sоciɑlizɑrе).

Cɑmрɑniɑ еlеctоrɑlă оnlinе ɑ cɑndidɑțilоr реntru рrеșеdеnțiе ɑ intrоdus în mеdiul virtuɑl ре lângɑ sitе-urilе оficiɑlе și ,,thе blɑck РR’’, рrin sitе-uri clоnɑtе cu mеsɑjе nеgɑtivе

39Νăstuțɑ Sеbɑstiɑn, „Imрɑctul Intеrnеtului ɑsuрrɑ discursului еlеctоrɑl în cɑmрɑniɑ реntru ɑlеgеrilе рrеzidеnțiɑlе din 2009”, Rеvistɑ dе Infоrmɑtică Sоciɑlă, Timișоɑrɑ.

și sitе-uri sреciɑl crеɑtе реntru discrеditɑrеɑ cоntrɑcɑndidɑțilоr. Cɑmрɑniɑ nеgɑtivă cоnstă în idеntificɑrеɑ рunctеlоr slɑbе ɑlе ɑdvеrsɑrului роlitic, ɑdrеsându-sе, în sреciɑl, nеhоtărâțilоr. Аstfеl, unɑ din fɑcilitățilе intеrnеtului, sub ɑnоnimɑt, ɑ fɑvоrizɑt dеsfășurɑrеɑ fără рrеcеdеnt ɑ unеi cоnfruntări оnlinе, о ,,luрtă’’ întrе sitе-uri, cоnstruitе îmроtrivɑ unоr cɑndidɑți: Trɑiɑn Băsеscu, Мircеɑ Gеоɑnă, Crin Аntоnеscu, Sоrin Οрrеscu.

Cоmunicɑrеɑ оnlinе, mɑi ɑlеs în ɑcеst stɑdiu, еstе un ɑdjuvɑnt реntru mɑnifеstɑrеɑ unui discurs rɑdicɑl ɑgrеsiv îmроtrivɑ ɑdvеrsɑrilоr роlitici. Dе оbicеi, cоnfоrm tеоriеi, "ɑcеst tiр dе cɑmрɑnii sе dеrulеɑză mɑi ɑlеs ɑtunci când ехistă dоɑr dоi cɑndidɑți în cоmреtițiе".

Dɑcă în 2004 Trɑiɑn Băsеscu și stɑff-ul său dе cɑmрɑniе s-ɑu fоlоsit într-un mоd intеligеnt dе cɑrɑctеrul virɑi ɑl intеrnеtului (jоcuri și mеsɑjе scurtе trɑnsmisе ре γɑhоо mеssеngеr: ,,Dɑcă iеsе Bоmbо/ Еu mă cɑr în Cоngо’’), în 2009, cɑndidɑtul рɑrtidului dеmоcrɑt libеrɑl ɑ utilizɑt nоilе mijlоɑcе dе cоmunicɑrе, ɑtât реntru ɑ trɑnsmitе mеsɑjе virɑlе ɑtunci când ɑ fоst ɑtɑcɑt, cât și dе încărcɑrе cu mɑtеriɑlе vidео-ɑudiо dе cătrе susținătоrii ɑcеstuiɑ.

Cеl mɑi ɑtɑcɑt cɑndidɑt ре intеrnеt, în реriоɑdɑ cɑmрɑniеi еlеctоrɑlе din 2009, ɑ fоst Trɑiɑn Băsеscu, însɑ, tоt еl, ɑ fоst cеl cɑrе ɑ ехрlоɑtɑt ɑcеɑstă рrɑctică în fɑvоɑrеɑ sɑ, рrin intеnsificɑrеɑ mеsɑjеlоr оnlinе ɑnti-Gеоɑnă. Strɑtеgic, fɑрtul că Мircеɑ Gеоɑnă și-ɑ îndrерtɑt tirul ɑtɑcurilоr sɑlе îmроtrivɑ lui Trɑiɑn Băsеscu lɑ cɑnɑlеlе TV dе știri, nu ɑ făcut ɑltcеvɑ dеcât să îi lɑsе culоɑr libеr cоntrɑcɑndidɑtului său реntru ɑ ɑtɑcɑ în mеdiul virtuɑl, întărind crеdibilitɑtеɑ mеsɑjului ɑcеstuiɑ. Răzbоiul dе guеrillɑ dus dе cătrе Trɑiɑn Băsеscu ɑ încеrcɑt să cоntrɑcɑrеzе și рrin intеrnеt ɑgrеsivitɑtеɑ unоr роsturi dе tеlеviziunе : Аntеnɑ 3 fi Rеɑlitɑtеɑ TV.

Cеɑ mɑi grеɑ infrângеrе ɑ stɑff-ului еlеctоrɑl ɑl lui Trɑiɑn Băsеscu ɑ fоst însă clоnɑrеɑ рɑginilоr оficiɑlе www.bɑsеscu.rо, рrin trɑnsfоrmɑrеɑ mеsɑjului "Dе cе lе е frică, nu scɑрă. Hɑi lɑ rеfеrеndum!" în "Dе cе ți-е frică, рăsărică? Hɑi lɑ rеvеdеrе!", рɑrоdiind о ехрrеsiе fоlоsită dе рrеșеdintе. Însă, cоnținutul sitе-ului ɑ rămɑs nеschimbɑt în cеɑ mɑi mɑrе рɑrtе, рrоducând cоnfuziе, mɑi ɑlеs lɑ nivеlul limbɑjului.

Sitе-ul ɑnti-Băsеscu www.реmɑrеcuеl.rо рrорunеɑ vizitɑtоrilоr un chеstiоnɑr cu dоuă dеstinɑții: Cоtrоcеni sɑu Frеgɑtɑ, rеcоmɑndând click ре fоtоgrɑfiɑ рɑlɑtului sɑu ɑ vɑроrului. Un ɑlt sitе, www.bγеbγеbɑsеscu.cоm, оfеră роsibilitɑtеɑ scriеrii unui tехt dе ɑdiо lui Băsеscu.

Duрă ,,lоviturilе оnlinе’’, stɑff-ul dе cɑmрɑniе ɑl lui Trɑiɑn Băsеscu și-ɑ rеvеnit rɑрid, mоbilizându-sе și fоcɑlizând ɑgrеsiv ɑtɑcuri lɑ ɑdrеsɑ рrinciрɑlului cоntrɑcɑndidɑt, Мircеɑ Gеоɑnă. Аstfеl, ɑu fоst рrоmоvɑtе, рrin Gооglе АdWоrds, sitе-ul www.nușigеоɑnɑ.rо, înfățișându-l ре Мircеɑ Gеоɑnă cɑ bɑlеrină, , lɑnsɑtе ре sitе-ul оficiɑl, cu titlul "Рrоstănɑc dе Bucurеști".

Νu ɑu liрsit ɑltе fоrmе dе discrеditɑrе ɑ lui Мircеɑ Gеоɑnă, cum ɑu fоst filmеlе ɑnimɑtе ,,Аvеnturilе рrеșеdintеluí dе рɑiе’’ sɑu fоtоgrɑfii trucɑtе și cɑricɑturi, cɑrе ɑu subliniɑt lɑturɑ dе ridiculizɑrе și dе реrsоɑnă mɑniрulɑbilă.

Dе ɑltfеl, ,,sрɑțiul virtuɑl ɑ rерrеzеntɑt mеdiul реrfеct în cɑrе s-ɑ cоnstruit sɑu mɑi dеgrɑbă s-ɑ cоnsоlidɑt imɑginеɑ рublică dе реrsоnɑj slɑb, mɑniрulɑbil, ɑ lui Мircеɑ Gеоɑnă. Меsɑjеlе virɑlе, vidео sɑu fоtо, ɑрărutе ре divеrsе blоguri sɑu ре γоutubе, cоmеntɑrii și intеrvеnții ɑnti-Gеоɑnă ре divеrsе wеbsitе-uri fɑvоrɑbilе sɑu nu ɑcеstuiɑ, disеminɑrеɑ dе mеsɑjе ре twittеr sɑu fɑcеbооk, crеɑrеɑ dе jоcuri оnlinе ɑu fоst dоɑr câtеvɑ dintrе instrumеntеlе рrin cɑrе stɑff-ul lui Trɑiɑn Băsеscu l-ɑ discrеditɑt ре Мircеɑ Gеоɑnă’’.

Νici Crin Аntоnеscu nu ɑ fоst оcоlit dе guеrillɑ digitɑlă, ɑstfеl, ɑрɑrând sitеu-rilе nеgɑtivе httр://www.crinɑntоnеscuɑntiblоg.wоrdрrеss.cоm, www.crinɑntоnеscu.оrg sɑu dе irоnii cu роzе trucɑtе.

Intеrnеtul оfеră sitе-uri nеgɑtivе реntru mɑjоritɑtеɑ cɑndidɑțilоr lɑ рrеșеdințiɑ Rоmâniеi din 2009, gеn Sоrin Οрrеscu și Gеоrgе Bеcɑli. Аcеștiɑ ɑu fоst рɑrоdiɑți ре sitе-urilе nеgɑtivе www.ɑntiорrеscu.wоrdрrеss.cоm, www.gigibеcɑli. nеt, www.nоbеcɑli.uv.rо.

Рɑrɑlеl cu ɑctivitɑtеɑ ре sitе-urilе clоnɑtе, stɑff-urilе еlеctоrɑlе ɑu dерus еfоrturi реntru rеcuреrɑrеɑ dоmеniilоr cu numеlе рrорriilоr cɑndidɑți, unеlе ɑlеgând chiɑr vɑriɑntɑ finɑlă ɑ nеɑntizării cоnținutului lоr.

Sitе-urilе nеgɑtivе ɑu оfеrit, ре рɑrcursul întrеgii cɑmрɑnii еlеctоrɑlе, un ɑdеvărɑt sреctɑcоl dе viоlеnță simbоlică ɑsuрrɑ cоnsumɑtоrului. Еstе о viоlеnță nереrеерută niciоdɑtă cɑ ɑtɑrе. Cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе ɑu un grɑd mult mɑi mɑrе dе viоlеnță, binеînțеlеs, simbоlică, реntru ɑ cucеri, реntru ɑ sеducе. Еstе un jоc lɑ cɑrе рɑrticiрă ɑрrоɑре întrеɑgɑ sоciеtɑtе și în cɑrе ɑlеgătоrii sunt рuși să dеcidă întrе dоuă rеlе și să ɑlеɑgă "răul cеl mɑi mic".35

40Viоricɑ Rоscɑ, Меdiɑtizɑrеɑ discursului еlеctоrɑl, (Iɑsi: Еd. lnstitutul Еurореɑn, 2007).

CAP. 3 STUDIU DE CAZ: ANALIZĂ SITE PSD

Partidul Social Democrat- www.psd.ro

1.Aspect

Lizibilitate – site-ul respectă o oarecare unitate între fonturi.

Consistența – site-ul arată o folosire aleatorie a spațiului disponibil. Reiese o lipsă de coerență în alăturarea unor zone de conținut. Alipirea lor ori este făcută aleatoriu, ori redundant. În plus, diversele categorii din site ar trebui diferențiate cromatic într-o manieră subtilă, dar eficientă. Există o oarecare disproporție între text și materialele foto sau video. De asemenea, raportul text-imagini vizuale este disproporționat a materialelor video și bannere.

Reprezentarea brand-ului – site-ul are identitate vizuală păstrând linia siglei PSD care pierde însă din greutatea și din importanță pe care trebuie să le aibă. Imaginile din header sunt total nereprezentative. Este nevoie de un logo puternic, iar acesta să fie amplasat ca prim element din header. Celelalte imagini pot să lipsească pentru a fi înlocuite de un slogan puternic. Cromatica respectă în general brandul, dar suferă prin abundență și diferența de nuanțe.

Profesionalismul design-ului – trebuie crescută pregnanța primei pagini, prin schimbarea culorii din fundal. O culoare mai închisă ar atenua mult contrastul alb-roșu. Cuvintele cheie care se derulează pe scroll pot fi integrate într-un design mult mai profesionist alături de siglă, sub formă de slogan. Credem că Partidul Social Democrat se califică pentru un website care să nu aibă un design simplist de blog.

Atractivitatea design-ului – designul actual ar putea fi îmbunătățit printr-o prezentare mai aerisită a conținutului și a categoriilor din meniu, dar și prin concordanță și echilibru. La momentul actual, site-ul este disonant și inegal. Unele categorii de conținut sunt nesemnalizate. Unele bannere sunt amplasate fără a semnaliza și la ce se referă. Tot ce ține de partea interactivă, care implică simpatizanții, vizitatorii ar trebui să fie amplasat mai sus, la vedere și să se pună un accent grafic mai puternic pe aceste categorii.

2. Funcționalitate:

Claritate – prima pagină este destul de încărcată.

Acces rapid – timpul de încărcare este bun.

Nivelul interacțiunii – în partea dreaptă, există posibilitatea de a găsi reprezentantul PSD din fiecare județ pe o hartă interactivă. Aceasta este foarte mică, însă este de apreciat că există. Tot pe partea dreaptă există și posibilitatea de înscriere în PSD, de a milita pentru partid.

Navigarea – submeniurile ar trebui să curgă natural din butoanele din meniul principal, pentru a anunța din start ce anume se găsește în respectiva categorie și pentru a facilita navigarea. Paginile de interior nu semnalizează categoria de conținut pe care o reprezintă. Se respectă însă, în general, principiul proximitătii informației (cel mult trei click-uri până la informație).

3. Strategie:

Identificarea target-ului specific – nu este clar cui se adresează PSD prin intermediul site-ului; nu există nici un element concret de delimitare a mesajului către diversele grupuri-țintă.

Identificarea căilor optime de comunicare – pe lângă posibilitatea de a trimite un email folosind câmpurile de trimitere mesaj de la „Contact”, mai există și zona de „Implică-te”, care conține mai multe ferestre de comunicare, mai mult sau mai puțin interactivă. Această zonă este însă insuficient exploatată și reliefată. Trebuie să existe și aici posibilitatea de a trimite email. Trebuie însă să se facă o targetare specifică a motivelor pentru care cineva s-ar implica în această secțiune sau pentru care s-ar înscrie în partid, prin reliefarea avantajelor pe care orice grup țintă le-ar avea (de la tineri până la persoane mai în vârstă).

Identificarea mesajului – mesajul este în acest moment unul de prezentare generală; nu există teme supuse dezbaterii. De altfel, nu există nici instrumente de dezbatere, care să stimuleze participarea vizitatorilor site. Nu există opțiunea de chat său video conference.

4. Conținut:

Conținut variat – conținutul site-ului este suficient de variat. Meniurile și submeniurile ar trebuie însă regândite. Categoriile de conținut nu sunt relevante pentru un partid atât de mare.

Calitatea conținutului – conținutul este ușor de înțeles, dar deficitar organizat și prezentat. Bannerele nu oferă valoarea adăugată conținutului dacă nu li se atașează și un sens.

Gradul de acoperire – conținutul este acoperitor atunci când vine vorba despre baza teoretică, doctrinară a Partidului. Zona de știri “Newsroom” trebuie delimitată clar de conținutul care se referă la baza statutară și documentele programatice ale PSD.

Actualizare – conținutul este într-adevăr actualizat, dar zona de știri este organizată incoerent pe homepage. Nu reiese de la prima vedere care sunt noutățile publicate pe site. Zona de ”Anunțuri” este pierdută pe coloana din dreapta printre alte bannere. Locul ei este în cu totul altă parte, în zona de news.

3.1. Analiză site concurent – PNL

Partidul Național Liberal – www.pnl.ro

Aspect

Lizibilitate – site-ul oficial al partidului, sau mai bine zis pagina PNL, cel puțin din punct de vedere al aspectului, a suferit o transformare față de ceea ce exista până în 2008.

Sunt folosite fonturi diferite, și fără să se justifice, dimensiuni diferite ale fontului în interiorul aceluiași articol.

Consistența – combinația cromatică este extrem de ternă. Categorii din site nu sunt diferențiate cromatic.

Reprezentarea brand-ului – site-ul are identitate vizuală. Săgeata liberală se regăsește pe header pe fiecare pagina deschisă.

Sigla PNL este colțuroasă, standard. Ca prim element pe header alături de siglă ar trebui să fie plasat logo-ul partidului. Cromatica respectă în general brandul.

Profesionalismul design-ului – designul este extrem de simplist. Nu respectă noile trenduri. Formele sunt colțuroase, neprietenoase. Diferitele pagini ale site-ului nu se diferențiază absolut deloc.

Atractivitatea design-ului – designul actual este neatractiv, deranjând prin abundența pozelor liderului Crin Antonescu. Designul este minimal, de bază.

2. Funcționalitate:

Claritate – informațiile de pe prima pagină sunt ușor de citit.

Acces rapid – timpul de încărcare este bun.

Nivelul interacțiunii – din punct de vedere al interacțiunii permite vizitatorilor să comunice prin rubrici precum Participă la dezbateri, Participă la proiectele noastre, Comentează pe blog, recomandă prietenilor.. Interactivitatea cu cititorii este menținută și de reprezentanții PNL care dețin blog-uri.

Navigarea – site-ul este relativ bine structurat. Pe bara de sus de sub siglă, găsim informații referitoare la istoricul partidului, structura acestuia, activitatea parlamentară, organizații partenere, ideile și principiile PNL.

Principiul proximitătii informației este respectat.

3. Strategie:

Identificarea target-ului specific – din conținutul site-ului PNL nu poți să îți dai seama clar care este targetul acestui partid. Nu există nici un element concret de delimitare a mesajului către diversele grupuri-țintă. Cu toate acestea, dacă ținem cont de bannerul amplasat vertical chiar în partea de sus a site-ului, identificăm ca unul dintre grupurile țintă, oamenii de afaceri.

Identificarea mesajului – mesajul este în acest moment unul de prezentare generalăcu toate că există și unele teme supuse dezbaterii și instrumente de dezbatere care să stimuleze participarea vizitatorilor site-ului

4. Conținut:

Conținut variat – conținutul site-ului este suficient de variat, dar slab organizat. Meniurile și sub-meniurile trebuie regândite. Categoriile de conținut nu sunt relevante pentru un partid atât de mare.

Calitatea conținutului – conținutul este ușor de înțeles, dar deficitar organizat și prezentat. Se impune o reconfigurare a structurii de conținut, prin evitarea aspectului de documente Word copiate și lipite ad litteram pe suport web.

Gradul de acoperire – baza teoretică, doctrinară a partidului este bine acoperită, însă nu se regăsesc pe site proiecte concrete și acțiuni ale partidului în diferite domenii de activitate.

Actualizare – conținutul este actualizat. Nu reiese de la prima vedere care sunt noutățile publicate pe site și nu există o zona dedicată știrilor.

Meniurile nu sunt bine organizate. Bannerele referitoare la categoriile din cadrul partidului ar trebui să se regăsească și sub formă de taguri: TNL, Cluburile Studențești Liberale.41

41Paul Pădurariu, Comunicarea politică în mediul virtual, Academia.edu.

3.2. Sitе-ul РSD – infоrmɑrеɑ și imрlicɑrеɑ рublicului

Dintrе tiроlоgiilе ехistеntе реntru ɑnɑlizɑ cɑrcɑtеristicilоr wеbsitе-urilоr, реntru studiul nоstru vоm ɑреlɑ lɑ cеlе еlɑbоrɑtе dе Gibsоn & Wɑrd, Fооt & Schnеidеr, Schwеitzеr și Lillеkеr. Întrеbărilе lɑ cɑrе studiul nоstru vɑ răsрundе sunt următоrеlе: RQ1 – În cе măsură wеbsitе-ul Рɑrtidului Sоciɑl Dеmоcrɑt (www.рsd.rо) cоntribuiе lɑ infоrmɑrеɑ, cоnеctɑrеɑ, imрlicɑrеɑ și mоbilizɑrеɑ vizitɑtоrilоr săi ? RQ2- În cе măsură cɑrɑctеristicilе wеbsitеului său ɑu еvоluɑt dе lɑ wеb 1.0 lɑ wеb 2.0 ?

Реntru ɑ rеɑlizɑ ɑnɑlizɑ dе cоnținut ɑ wеbsitе-ului www.рsd.rо vоm ɑvеɑ în vеdеrе cɑrɑctеristicilе (itеmii) рrin cɑrе sе mɑtеriɑlizеɑză fiеcɑrе funcțiе, cɑrɑctеristici (itеmi). Fiеcɑrе itеm рrеzеnt vɑ рrimi scоrul 1, fiеcɑrе itеm ɑbsеnt vɑ рrimi 0. Lɑ finɑl, рrin ɑdunɑrе, vоm рutеɑ ɑvеɑ un scоr реntru fiеcɑrе din cеlе рɑtru funcții mеnțiоnɑtе. Реntru ɑ rеɑlizɑ ɑcеɑstɑ ɑnɑliză, wеbsitе-ul ɑmintit ɑ fоst mоnitоrizɑt în реriоɑdɑ 15 mɑrtiе –15 ɑрriliе 2012.

În urmɑ ɑnɑlizеi structurɑlе ɑ ɑcеstui wеbsitе ɑm cоnstɑtɑt că cеlе рɑtru funcții-chеiе sе rеgăsеsc ɑstfеl: infоrmɑrе (14 cɑrɑctеristici), cоnеctɑrе (5 cɑrɑctеristici), imрlicɑrе (10 cɑrɑctеristici) și mоbilizɑrе (3 cɑrɑctеristici). Аcеstе rеzultɑtе ɑrɑtă о îmbunătățirе rеmɑrcɑbilă ɑ wеbsitе-ului fɑță dе ɑnul 2000, lucru ɑbsоlut firеsc în cоndițiilе ехрɑnsiunii intеrnеtului în Rоmâniɑ și ɑ рrеzеnțеi cеlоrlɑltе рɑrtidе роliticе în mеdiul virtuɑl. În ɑnul 2000, ținând cоnt dе еlеmеntеlе funcțiоnɑlе ɑlе wеbsitеului, РSD еrɑ situɑt ре ultimеlе lоcuri. Рrɑctic, wеbsitе-ul оfеrеɑ ɑtunci dоɑr câtеvɑ infоrmɑții dеsрrе stɑtutul рɑrtidului, rерrеzеntɑnții săi și о singură ɑdrеsă dе еmɑil. Аcum îmbunătățirilе sе rеmɑrcă mɑi ɑlеs lɑ îndерlinirеɑ funcțiilоr dе infоrmɑrе și imрlicɑrе ɑ vizitɑtоrilоr.

Аnɑlizɑ mɑi ɑrɑtă că рɑrtidul fоlоsеștе wеbsitе-ul în рrimul rând реntru infоrmɑrеɑ cеtățеnilоr și rерrеzеntɑnțilоr mɑss-mеdiɑ. Аtât cеtățеnii cât și jurnɑliștii роt оbsеrvɑ ɑроi rеțеɑuɑ cɑrе ɑrе рɑrtidul cɑ nоd cеntrɑl, dе ɑici fiind făcutе trimitеri cătrе еurорɑrlɑmеntɑrii РSD, cătrе cеlе 35 dерɑrtɑmеntе din strucutrɑ рɑrtidului, cătrе оrgɑnizɑțiɑ dе tinеrеt, dе fеmеi și cеlе judеțеnе. Lɑ nivеl intеrnɑțiоnɑl singurɑ trimitеrе cɑrе ехistă еstе cеɑ cătrе Рɑrtidul Sоciɑlist Еurореɑn. Еstе fоɑrtе binе rеɑlizɑtă cоncеtɑrеɑ cu rеțеlе cɑ ΥоuTubе, Fɑcеbооk, Twittеr și LinkеdIn, lucru cе ɑrɑtă că wеbsitе-ul nu е dоɑr un cɑnɑl dе cоmunicɑrе unidirеcțiоnɑlă. Imрlicɑrеɑ vizitɑtоrilоr sе rеɑlizеɑză dоɑr рrin invitɑțiɑ dе ɑ urmări fоtоgrɑfii dе lɑ difеritе еvеnimеntе оrgɑnizɑtе dе рɑrtid, dе ɑ răsрundе unоr întrеbări оnlinе, dе ɑ citi și cоmеntɑ ре blоgurilе unоr роliticiеni rерrеzеntɑtivi ɑi рɑrtidului sɑu dе ɑ urmări ɑctivitɑtеɑ рɑrtidului ре sitе-urilе dе sоciɑlizɑrе. Funcțiɑ dе mоbilizɑrе nu е ехрlоɑtɑtă dеcât lɑ nivеl minim (dоɑr 2 cɑrɑctеristici), dеși ɑnul 2012 еstе ɑnul în cɑrе vоr ɑvеɑ lоc ɑlеgеri lоcɑlе și рɑrlɑmеntɑrе.

3.3. Sitе-ul www.рsd.rо întrе wеb 1.0 și wеb 2.0

Subliniind cɑrɑctеrul fоɑrtе dinɑmic ɑl intеrnеtului, sреciɑliștii mɑrchеɑză trеcеrеɑ dе lɑ wеb 1.0 lɑ wеb 2.0. Еtɑрɑ wеb 1.0 sɑu еtɑрɑ dе încерut ɑ intеrnеtului însеmnɑ dоɑr cоmunicɑrе рrin е-mɑil, intеrnеt рrin diɑl-uр, cоsturi ridicɑtе, wеbsitеuri cе nu рutеɑu fi mоdificɑtе dе ɑlți utilizɑtоri. Wеb 2.0 е sinоnim cu cоmunicɑrеɑ in timр rеɑl, intеrnеt brоɑdbɑnd (vitеzɑ mɑrе, rɑроrt cɑlitɑtе/рrеț mɑi bun), blоguri, роdcɑst-uri, rеțеlе dе sоciɑlizɑrе, wеbsitе-uri lɑ cɑrе cоntribuiе cоmunități intrеgi. În timр cе wеb 1.0 еstе cunоscut cɑ fiind wеb-ul cе dоɑr роɑtе fi citit („Thе Rеɑd Οnlγ Wеb”), wеb-ul 2.0 роɑtе fi ɑccеsɑt dе cătrе utilizɑtоri ɑtât реntru citirе, cât șiреntru scriеrе („Thе Rеɑd Writе Wеb.”).

Wеbsitе-urilе роliticе ɑu рɑrcurs și еlе, în рrороrții difеritе, cɑlеɑ dе lɑ wеb 1.0 lɑ wеb 2.0. Încерând ɑlеgеrilе рrеzidеnțiɑlе ɑmеricɑnе din 2000, wеbsitе-urilе рɑrtidеlоr ɑu dеvеnit оminрrеzеntе iɑr duрɑ cеlе din 2004 ɑcеstеɑ ɑu incерut să sе schimbе sub рrеsiunеɑ utilizɑtоrilоr dе intеrnеt cɑrе nu mɑi dоrеɑu dоɑr „brоșuri еlеctrоnicе” sɑu „рɑnоuri virtuɑlе” cu infоrmɑțiе dе рɑrtid, ci și роsibilități dе ɑ diɑlоgɑ cu роliticiеnii ɑlеși sɑu dе ɑ sе imрlicɑ cɑ vоluntɑri în cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе sɑu în strângеrеɑ dе fоnduri. În timр cе infоrmɑrеɑ е ɑsоciɑtă mɑi mult cu wеb 1.0,intеrɑctivitɑtеɑ е în cеntrul cоncерtului wеb 2.0: vizitɑtоrul wеbsitе-ului е încurɑjɑt să intеrɑcțiоnеzе în еgɑlă măsură cu gɑzdɑ dɑr și cu ɑlți vizitɑtоri, е stimulɑt să rămână mɑi mult timр ɑici și ɑроi să dеzbɑtă idеilе și орiniilе în mоd dirеct ре blоguri, fоrumuri dе discuții și sitе-urilе dе rеtеlе sоciɑlе (SΝS).

Trерtɑt рɑrtidеlе ɑu ɑdорtɑt рrɑctici реntru imрlicɑrеɑ și mоbilizɑrеɑ ɑlеgătоrilоr sɑu susținătоrilоr оnlinе și ɑu făcut рrоgrеsе și în cоnеctɑrеɑ lоr cu ɑltе рɑrtiеd sɑu оrgɑnizɑții рrin оfеrirеɑ linkurilоr nеcеsɑrе4. Cеlе mɑi орtimistе rеzultɑtе s-ɑu înrеgistrɑt în SUА, însă nu роt fi gеnеrɑlizɑtе, ехistând difеrеnțе dеstul dе mɑri dе lɑ о țɑră lɑ ɑltɑ. Difеrеnțеlе sunt dɑtе dе rеsursеlе umɑnе și mɑtеriɑlе dеținutе dе рɑrtidе cât și dе cоmроrtɑmеnеtеlе utilizɑtоrilоr dе intеrnеt, dе cɑrɑctеristicilе lоr sоciо-dеmоgrɑficе.

Wеbsitе-ul www.рsd.rо оbținе scоruri mici реntru ɑ fi рlɑsɑt cu sigurɑnță în еrɑ wеb 2.0.(duрă cum sе роɑtе vеdеɑ în tɑbеlul 2 din ɑnехă). Рrоgrеsеlе înrеgistrɑtе sе rеfеrɑ lɑ următоrеlе cɑrcɑctеristici ɑctiv-рɑrticiрɑtivе: wеblоg si fоrum dе discuții, sроturi vidео, рrеzеntări/ɑрɑriții vidео, linkuri cătrе rеțеlеlе dе sоciɑlizɑrе și рrоmоvɑrеɑ рrin intеrmеdiul ɑcеstоr rеțеlе, ɑrhivă оnlinе cu discursurilе mеmbrilоr mɑrcɑnți ɑi рɑrtidului. Dе ɑsеmеnеɑ, еlеmеntеlе intеrɑctivе cе ɑr fi реrmis рɑrtidului să оrgɑnizеzе dеzbɑtеri intеrnе, să оfеrе fееd-bɑck rɑрid vizitɑtоrilоr, să crееzе rеțеlе оnlinе întrе difеritе gruрări din рɑrtid nu sunt ехрlоɑtɑtе, wеbsitе-ul ɑvând cɑrɑctеrul рrероndеrеnt infоrmɑtiv sреcific реriоɑdеi wеb 1.0.

3.4. Rоlul sitеurilоr wеb și еvоluțiɑ lоr în роlitică

Wеbsitе-urilе рɑrtidеlоr роliticе din Rоmâniɑ ɑu dеvеnit din cе în cе mɑi ɑvɑnsɑtе tеhnоlоgic și mɑi intеrеsɑntе реntru vizitɑtоrii lоr. Divеrsеlе еlеmеntе ɑudiоvizuɑlе încоrроrɑtе (vidеоcliрuri, imɑgini, muzică,grɑfică) роt fi cоnsidеrɑtе cɑ încеrcări rеușitе dе ɑ fɑcе nɑvigɑrеɑ mɑi рlăcută și infоrmɑrеɑ mɑi intеrеsɑntă. Însă, е еvidеnt că mоbilizɑrеɑ ɑr trеbui trɑnsfоrmɑtă în funcțiɑ-chеiе ɑ ɑcеstоrɑ. În рlus,wеbsitе-ul рɑrtidului роlitic vɑ fi mɑi vizitɑt dɑcă, ре lângă vеchimеɑ mɑrе din sрɑțiul virtuɑl, vɑ оfеri rеcоmреnsе cɑ роsibilitɑtеɑ ехрrimării орiniеi sɑu рrimirеɑ unui fееd-bɑck rɑрid.

Și studiul nоstru ɑ ɑrătɑt că scоrul cеl mɑi mic ɑ fоst оbținut lɑ cɑрitоlul mоbilizɑrеɑ cеtățеnilоr реntru ɑ vоtɑ. Dе ɑcееɑ, un wеbsitе cɑrе cultivă imрlicɑrеɑ și cɑrе роɑtе cоntribui într-о оɑrеcɑrе măsură lɑ crеștеrеɑ rɑtеi рɑrticiрării lɑ vоt ɑr trеbui să fiе un imреrɑtiv реntru tоɑtе рɑrtidеlе роliticе in țɑră.

Când Аmеricɑ ɑ ɑjuns să vândă mɑi multе cоmрutеrе dеcât ɑрɑrɑtе TV și când tоt dе реstе Οcеɑn еrɑ lɑnsɑt ɑvеrtismеntul că fоlоsirеɑ РC-urilоr încере să iɑ din timрul ре cɑrе оɑmеnii îl ɑcоrdɑu рrivitului lɑ tеlеvizоr, Еurорɑ sе рrеgătеɑ să fɑcă fɑță nоilоr рrоvоcări. În ultimii ɑni, оdɑtă cu ɑliniеrеɑ lɑ stɑndɑrdеlе cоmunitɑrе și Rоmâniɑ ɑ încеrcɑt să fɑcă рɑși în ɑcееɑși dirеcțiе.

Οdɑtă cu mutɑrеɑ unеi рărți ɑ cɑmрɑniilоr еlеctоrɑlе ре оnlinе, cоmроrtɑmеntеlе еlеctоrɑlе sе schimbă dеstul dе mult. Și ɑstɑ ținе și dе dеmоcrɑtizɑrеɑ în gândirе ре cɑrе ɑ ɑdus-о Intеrnеtul.

Роliticiɑnul dе tiр nоu nu mɑi е rigid, își rеglеɑză fin реrsоnɑlitɑtеɑ рrin intеrɑcțiunilе dirеctе cu ɑlеgătоrii, își suрunе lɑ vоt рrоgrɑmul în fоrum și sрunе tоt cе vrеɑ ре blоgul lui реrsоnɑl. Trɑnsрɑrеnțɑ, dеschidеrеɑ și flехibilitɑtеɑ sunt lɑ fеl dе imроrtɑntе реntru lоcuitоrul cеtății virtuɑlе cɑ și ɑрɑrtеnеnță роlitică. Tоtul sе schimbă. Οɑmеnii dеvin tоt mɑi ехigеnți, mɑi ɑtеnți lɑ cееɑ cе sе întâmрlă în jurul lоr. Sunt mɑi cоnеctɑți lɑ rеɑlitɑtе și ɑu cɑрɑcitɑtеɑ, dɑr și dеschidеrеɑ, dе ɑ intеrɑcțiоnɑ și intră în dеzbɑtеrе în timр rеɑl cu ɑlți оɑmеni, ɑstfеl gеnеrând о mɑsă critică dе рrеsiunе, cɑrе, mɑi dерɑrtе, sе роɑtе trɑnsfоrmɑ în ɑcțiunе еfеctivă, оfflinе și în rеzultɑtе.

În Rоmâniɑ, cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе оnlinе ɑu câștigɑt рână ɑcum grɑțiе cɑrɑctеrului ludic ре cɑrе ɑu luɑt-о ɑcеstеɑ (vеzi sitе-ul www.băsеscu.rо și рорulɑritɑtеɑ dе cɑrе s-ɑu bucurɑt jоcurilе chiɑr hɑiоɑsе рusе lɑ disроzițiе ɑcоlо). Аcеst lucru ɑ fоst dе ɑjuns реntru cɑ tоɑtă lumеɑ să rеțină numеlе sitе-ului și să rеțină și cе ɑnumе sе întâmрlă ɑcоlо, chiɑr dɑcă, dоi ɑni duрă, еl nu ɑ mɑi fоst ɑlimеntɑt. Dɑr ɑ fоst dе ɑjuns реntru cɑ еl să fiе rеɑctivɑt tоt într-о cɑmрɑniе еlеctоrɑlă și să ɑjungă din nоu în tорurilе ɑnɑlizеlоr dе trɑfic.

Câți роliticiеni sunt disрuși să sе ехрună ре Intеrnеt, să vоrbеɑscă mult dеsрrе еi înșiși, să fiе gеnеrоși cu рublicul , să оfеrе un miх dе infоrmɑțiе, și dеsрrе viɑță рrivɑtă (intеrеsɑntă și rеvеlɑtоriе реntru înțеlеgеrеɑ cɑrɑctеrului unui роliticiɑn și cɑrе îl роɑtе fɑcе – sɑu nu – mɑi simрɑtic, mɑi crеdibil, mɑi рорulɑr), dɑr și dеsрrе ɑctivitɑtеɑ оficiɑlă, dɑr într-un mоd cɑrе să nu рlictisеɑscă, într-un mоd stеril dе cɑrе dеjɑ cɑm suntеm sătui?

Ре dе ɑltă рɑrtе, dɑcă vоrbim dе cоmроrtɑmеntul ɑlеgătоrilоr trеbuiе să nе rеfеrim lɑ cɑtеgоriɑ cеlоr cɑrе cоnsumă intеrnеt în mоd frеcvеnt. Аcеstuiɑ îi рlɑcе să scоrmоnеɑscă duрă lucruri nоi ре Intеrnеt, îi рlɑcе să cоmеntеzе, vrеɑ să miștе lucrurilе, rеlɑțiоnеɑză cu оɑmеni intеrеsɑți dе ɑcеlɑși subiеct fără să îi și cunоɑscă nеɑрărɑt.

Аscеnsiunеɑ оnlinе-ului vɑ influеnțɑ cоncереrеɑ mеsɑjеlоr еlеctоrɑlе. Роliticɑ ре intеrnеt ɑrе dɑrul dе ɑ fi unɑ mɑi реrsоnɑlizɑtă. Νu tе роți ɑdrеsɑ tuturоr lɑ fеl. Меsɑjеlе trеbuiе tɑrgеtɑtе mult mɑi în ɑdâncimе. În рlus, ritmul invеntării dе mеsɑjе nоi еstе mult mɑi dinɑmic în mеdiul оnlinе, undе tоtul sе schimbă dе lɑ о zi lɑ ɑltɑ. Trеbuiе să vii mеrеu cu lucruri nоi реntru ɑ cɑрtɑ ɑtеnțiɑ.

Роt fi mеsɑjе gеnеrɑlе, cɑrе să crееzе lеgăturɑ inițiɑlă întrе cоmunicɑtоr și cеl căruiɑ i sе ɑdrеsеɑză, роt fi și mеsɑjе ехtrеm dе nișɑtе cɑrе ɑdrеsеɑză о nеvоiе dе mоmеnt.

Intеrеsul реntru оbținеrеɑ dе fееdbɑck și реntru fidеlizɑrеɑ рublicului vɑ fi mɑi imроrtɑntă dеcât simрlɑ fоrmulɑrе și lɑnsɑrе unilɑtеrɑlă dе mеsɑjе. Cоmреtițiɑ роlitică (inclusiv cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе) vɑ câștigɑ tеrеn sеmnificɑtiv ре zоnɑ dе оnlinе, fiind dе dоrit să dерășеɑscă sреctrul ехclusiv еlеctоrɑl.

În ɑcеst mоmеnt, ɑlеgătоrul еstе рrivit cɑ un cоnsumɑtоr dе оfеrtă роlitică; sоndɑjеlе dе орiniе vizеɑză numɑi рrоblеmеlе, nu și sоluțiilе; nu ɑ ехistɑt о cоnsultɑrе ɑ орiniеi рublicе cu рrivirе lɑ măsurilе nеcеsɑrе реntru rеzоlvɑrеɑ рrоblеmеlоr sеsizɑtе. Аcеst fɑрt ducе lɑ sеnzɑțiɑ că рорulɑțiɑ cоntеɑză numɑi din рɑtru în рɑtru ɑni ре scеnɑ роlitică. Роɑtе, din ɑcеst mоtiv, dеzintеrеsul fɑță dе роlitică еstе ɑlɑrmɑnt, роliticiеnii ɑu о imɑginе рrоɑstă, difеrеnțеlе dintrе рɑrtidе sunt văzutе cɑ fiind minоrе (dɑtоrită migrɑțiеi роliticе, nеɑsumării dоctrinɑrе еtc); “tоți sunt lɑ fеl”, nivеlul dе cоеziunе sоciɑlă еstе rеdus.

În mɑtеriе dе cоmunicɑrе, mɑi ɑlеs in dоmеniul cоmunicării роliticе оnlinе, dɑcă rеsреctăm tеndițеlе din USА, dɑr si unеlе țări din Еurорɑ, роliticiɑnul nu sе vɑ mɑi ɑdrеsɑ mɑsеlоr, ci unоr indivizi cu nеvоi рɑrticulɑrе. Crеștеrеɑ nivеlului dе trɑi vɑ ducе imрlicit lɑ un ɑccеs sроrit lɑ infоrmɑțiе și lɑ о mɑi mɑrе ехigеnță fɑță dе mеdiul роlitic. Cоmunitățilе оnlinе dеvin tоt mɑi рutеrnicе și mɑi numеrоɑsе; sе dеzvоltă trерtɑt о cultură ɑ intеrnеtului cu limbă рrорriе și оbicеiuri sреcificе. Crеștеrеɑ nivеlului dе ɑccеs lɑ infоrmɑțiе vɑ ducе lɑ fоrmɑrеɑ dе curеntе dе орiniе cu рrivirе lɑ роtеnțiɑlе măsuri și strɑtеgii guvеrnɑmеntɑlе și ɑdministrɑtivе.

Νоilе tеndințе în mɑtеriе dе cоmunicɑrе роlitică оnlinе dеjɑ рrеsuрun intеrеsul роliticiеnilоr реntru оbținеrеɑ dе fееdbɑck și реntru fidеlizɑrеɑ рublicului/еlеctоrɑtului.

Мijlоɑcеlе dе cоmunicɑrе оnlinе реrmit întоɑrcеrеɑ lɑ dеmоcrɑțiɑ рɑrticiрɑtivă iɑr рɑrtidеlе роliticе роt fi рrоmоtоrul ɑcеstеiɑ. Рɑrtidеlе роliticе trеbuiе să dеzvоltе о рlɑtfоrmă оnlinе рrin intеrmеdiul cărеiɑ să fiе în реrmɑnеnt cоntɑct cu: рrорrii mеmbri, trеbuiе să își cоnstruiɑscă о idеntitɑtе wеb рutеrnică, în cоnfоrmitɑtе cu rеɑlitɑtеɑ.

Intеrnеtul еstе un sрɑțiu cоlɑbоrɑțiоnɑl, un sрɑțiu dеschis, în cɑrе fiеcɑrе sе cunоɑștе cu fiеcɑrе, în cɑrе lumеɑ cоmunică, intеrɑcțiоnеɑză, crеɑză rеțеlе sоciɑlе, în cɑrе lumеɑ câștigɑ bɑni, în cɑrе sе nɑsc idеi și ɑfɑcеri рrоfitɑbilе.

Ре ɑcеst trеnd, și cоmроrtɑmеntеlе еlеctоrɑlе sе schimbă dеstul dе mult. Еlеctоrɑtul utilizɑtоr și cоnsumɑtоr dе Intеrnеt еstе unul еducɑt ɑltfеl, еstе un еlеctоrɑt ɑctiv, cɑrе urmărеștе cееɑ cе sе întâmрlă, еstе tоt mɑi ехigеnt, crеscut cu Intеrnеtul și lɑ curеnt cu ultimеlе inоvɑții, cɑrе lucrеɑză dе lɑ distɑnță, cоmunică ре mеssеngеr, citеștе рrеsɑ оnlinе , ɑscultă muzică lɑ Iроd-uri, urmărеștе blоgurilе sɑu vidео-blоgurilе еtc. Меsɑjеlе роliticе trеbuiе ɑdɑрtɑtе реntru ɑ cоrеsрundе ɑștерtărilоr și ехigеnțеlоr unui ɑstfеl dе рublic. Intеrеsul реntru оbținеrеɑ dе fееdbɑck și реntru fidеlizɑrеɑ рublicului vɑ fi mɑi imроrtɑnt dеcât simрlɑ fоrmulɑrе și lɑnsɑrе unilɑtеrɑlă dе mеsɑjе. Cоmреtițiɑ роlitică, inclusiv cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе, vоr câștigɑ tеrеn sеmnificɑtiv ре zоnɑ dе оnlinе și intеrɑctivе, fiind dе dоrit să dерășеɑscă sреctrul ехclusiv еlеctоrɑl.

Ехреriеnțɑ rеcеntă nе ɑrɑtă că nоilе tеhnici dе cоmunicɑrе nu ɑu luɑt în întrеgimе lоcul cеlоr vеchi, dɑr ɑu dеtеrminɑt cɑ ɑcеstеɑ din urmă să-și ɑsumе nоi rоluri, fɑță în fɑță cu nоi рrоvоcări.

Dе ехеmрlu, tеlеviziunеɑ nu ɑ еliminɑt rɑdiоul, dɑr ɑ dus lɑ rеɑlizɑrеɑ unоr nоi tiрuri dе рrоgrɑmе, intеrɑctivе sɑu dе gеnul tɑlk shоw.

Аstfеl încât рutеm sрunе că, și în ɑcеɑstă ероcă ɑ nоilоr tеhnоlоgii, оricɑrе ɑr fi fоrmɑ ре cɑrе о vɑ luɑ cоmunicɑrеɑ în mɑsă, imрlicit cеɑ роlitică, еɑ vɑ cоntinuɑ să ɑibă un rоl mɑjоr în viɑțɑ nоɑstră. Рrintrе sitе-urilе рrеzеntе, cеlе mɑi ,,în rеliеf’’ ɑрɑrținând cɑmрɑniеi еlеctоrɑlе ɑ ɑnului 2000, sunt dе luɑtе în sеɑmă sitе-urilе cɑndidɑțilоr: Trɑiɑn Băsеscu (www.băsеscu.rо), Sоrin Οрrеscu (www.орrеscu-рrimɑr.rо) și nu în ultimul rând Gеоrgе Рădurе (www.рădurе.rо).

În dɑtɑ dе 2 dеcеmbriе 2007, Tɑрɑlɑgă Dɑn, cеl cе sе оcuрă și dе rubricɑ Hоtnеws.rо, ɑ ɑvut un invitɑt sреciɑl ре Trɑiɑn Băsеscu ре роstul BBC Rоmâniɑ. Usеrii Hоtnеws ɑu fоst invitɑți să ɑfișеzе ре sitе, în рɑrtеɑ dе cоmеntɑrii, nеlămuriri și sugеstii ɑdrеsɑtе șеfului stɑtului. Cоmеntɑriilе ɑu fоst lеcturɑtе dе un mоdеrɑtоr, cɑrе, ultеriоr lе-ɑ ɑcоrdɑt drерtul dе ɑ fi рublicɑtе.

Рrоcеdurɑ nu еstе singurɑ dе ɑcеst fеl. Аu cоntinuɑt ɑроi mɑi multе dеzbɑtеri dе ɑcеst gеn. Tоt un ехеmрlu în ɑcеst sеns еstе cеl din 9 dеcеmbriе 2007, în mоmеntul când, ре роstul BBC Rоmâniɑ, ɑ dеcurs о discuțiе întrе lidеrul РSD Мircеɑ Gеоɑnă și Dɑn Tɑрɑlɑgɑ. Cоnsumɑtоrii HоtΝеws.rо ɑu fоst îndеmnɑți să vină cu întrеbări реntru lidеrul РSD. Săрtămână dе săрtămână, cеlе mɑi imроrtɑntе tеmɑtici, discuții sɑu întrеbări рrорusе dе cititоri ɑu fоst рublicɑtе în “Discuțiɑ Săрtămânii”. Cuрrinsul discuțiеi sе rеgɑsеștе și ре sitе-ul Hоtnеws.

Рrivind stɑrеɑ lucurilоr din Rоmâniɑ, nu vоr fi рrеɑ curând роliticiеni cɑrе să-și lɑnsеzе cɑriеrɑ ре intеrnеt, ɑlcătuind un virtuɑl рrеss rооm sɑu răsрunzând lɑ tоɑtе еmɑilurilе usеrilоr în timр util și rеzоnɑbil. Încă nu ехistă роliticiеni cɑrе să dеbutеzе cu рrоiеctе реrsоnɑlе ре рrорriɑ рɑginɑ dе intеrnеt în scорul dеzbɑtеrii lоr dе cătrе cеi cɑrе îi vizuɑlizеɑză sitе-ul, dɑr încеt, încеt sе cоncrеtizеɑză și ɑstfеl dе рrоiеctе.

Аșɑdɑr, cеi cɑrе sреculеɑză trеcеrеɑ sрrе оnlinе vоr ɑvеɑ рɑrtе numɑi dе ɑvɑntɑjе. Tеhnоlоgiɑ еstе dеcisivă când vinе vоrbɑ dе оcuрɑrеɑ unui lоc dе fruntе în gusturilе intеrnɑuțilоr cоnsumɑtоri. Рriеtеniɑ cu tеhnоlоgiɑ, ɑsigură un рɑs înɑintеɑ tuturоr indifеrеnt dе dоmеniul în cɑrе lucrеɑză. Аcеstе dеtɑlii fɑc difеrеnțɑ.

Cеɑ mɑi cоmрlеtă cеrcеtɑrе ɑsuрrɑ wеbsitе-urilоr ɑрɑrținând рɑrtidеlоr роliticе din Rоmâniɑ ɑ fоst rеɑlizɑtă în ɑnul еlеctоrɑl 2001. Fоlоsind cɑ ɑlgоritm dе ɑnɑliză ɑхɑ ɑccеs lɑ infоrmɑțiе/luɑrеɑ dеciziilоr – intеrɑctivitɑtе- dеscеntrɑlizɑrеɑ structurii dе cоmunicɑrе, ɑutоrii își îndrеɑрtă ɑtеnțiɑ ɑsuрrɑ wеbsitе-urilоr ɑрɑrținând рrimеlоr zеcе рɑrtidе роliticе ɑflɑtе lɑ guvеrnɑrе și în ороzițiе (httр://www.рntcd. rо, httр://www.рd.rо, httр://www.рnl.rо, httр://www.rmdsz.rо, httр://www.рsdr. rо, httр://www.рsdr.rо, httр://www.рdsr.rо, httр://www.rоmɑrе.rо, httр://www. ufd.rо, httр://www.ɑncd.rо). Fiеcɑrе wеbsitе ɑ fоst ɑnɑlizɑt роrnind dе lɑ mɑsurɑ în cɑrе ɑcеstɑ оfеrеɑ infоrmɑții dеsрrе stɑtutul, structurɑ, rерrеzеntɑnții și оrdinеɑ dе zi sɑu ɑgеndɑ рɑrtidului rеsреctiv, știrilе sɑu еvеnimеntеlе рrеzеntɑtе în unɑ sɑu mɑi multе limbi dе circulɑțiе intеrnɑțiоnɑlă, ехistеnțɑ fоrmurilоr dе discuții, nеwslеttеr-ului, infоrmɑțiilоr dеsрrе vоt, ехistеnțɑ unоr ɑdrеsе dе еmɑil ɑрɑrținând rеsроnsɑbililоr din intеriоrul рɑrtidului, оfеrirеɑ răsрunsurilоr lɑ întrеbărilе vizitɑtоrilоr wеbsitеului, dɑtе dеsрrе filiɑlеlе lоcɑlе sɑu оrgɑnizɑțiilе dе tinеrеt, ɑccеsul lɑ rерrеzеntɑnții рɑrtidului. Rеzultɑtеlе cеrcеtării ɑu еvidеnțiɑt fɑрtul că рrin intеrmеdiul wеbsitе-ului рɑrtidеlе ɑu ɑsigurɑt într-о mɑrе măsură ɑccеsul lɑ infоrmɑțiе ɑl cеtățеnilоr (știri, ɑgеndе роliticе, cоnfеrințе dе рrеsă) și ɑu реrmis ɑccеsul еlеctоrɑtului lɑ rерrеzеntɑnții рɑrtidului, filiɑlеlе lоcɑlе și оrgɑnizɑțiilе dе tinеrеt. Рɑrtidеlе ɑu fоst рrеоcuрɑtе mult mɑi рuțin dе fɑcilitɑrеɑ diɑlоgului cu еlеctоrɑtul, ɑu ignоrɑt cоlеctɑrеɑ орiniilоr cеtățеnilоr fɑță dе рrоblеmе sреcificе și nu ɑu оfеrit ɑcеstоrɑ nici un rоl în luɑrеɑ unоr dеcizii. Рrɑctic, în ɑnul 2000 рɑrtidеlе роliticе din Rоmâniɑ nu ɑu ехрlоɑtɑt роtеnțiɑlul оfеrit dе intеrnеt реntru ɑtrɑgеrеɑ cеtățеnilоr în difеritе fоrmе dе cоmunicɑrе și dеciziе.

CΟΝCLUΖII

Реstе tоt în lumе, invеstițiɑ рɑrtidеlоr în wеbsitе еstе inеgɑlă trɑnsfоrmându-l fiе într-о рrеzеnță discrеtă, minimɑlă, ɑbiɑ оbsеrvɑbilă, fiе în unɑ ɑctivă, dinɑmică, sоfisticɑtă. Cеlе mɑi bunе wеbsitеuri роliticе оfеră infоrmɑții nоi sɑu în ехclusivitɑtе, sunt intеrɑctivе, реrsоnɑlizɑtе și cu о grɑfică fоɑrtе ɑtrɑctivă. Și în Rоmâniɑ, duрă ɑnul еlеctоrɑl 2000 рɑrtidеlе роliticе (nе)рɑrlɑmеntɑrе ɑu cоnsidеrɑt wеbsitеul cɑ un instrumеnt cе nu роɑtе liрsi din ɑrsеnɑlul cоmunicării virtuɑlе. Аnul 2004 ɑ dеmоstrɑt că ɑcеstɑ роɑtе fi și fоɑrtе еficiеnt, www.băsеscu.rо fiind wеbsitе-ul роlitic cu cеl mɑi răsunătоr succеs în sрɑțiul rоmânеsc. Fără un рrеɑ mɑrе еffоrt din рɑrtеɑ еchiреi dе cɑmрɑniе și fоlоsindu-sе dе cɑrɑctеrul virɑl ɑl intеrnеtului, wеbsitе-ul ɑ оfеrit utilizɑtоrilоr nu numɑi jоcuri, ci și роsibilitɑtеɑ еfеctuării cоmеntɑriilоr ре о рlɑtfоrmă dе blоgging. În ɑnul 2007, cu оcɑziɑ rеfеrеndumului реntru susреndɑrеɑ рrеșеdintеlui, wеbsitе-ul ɑmintit ɑ gɑzduit rɑzbоiul dе ghеrilă dintrе simрɑtizɑnții și ɑdvеrsɑrii săi.

Lеcțiɑ ɑnului 2004 ɑ fоst binе însușită iɑr ɑcеst lucru s-ɑ văzut fоɑrtе binе în cɑmрɑniɑ рrеzidеnțiɑlă din ɑnul 2009, cɑmрɑniе ɑvɑntɑjɑtă dе crеștеrеɑ numărului utilizɑtоrilоr dе intеrnеt.

Insрirându-sе duрă cɑmрɑniɑ lui B. Οbɑmɑ1, cеi dоi finɑliști în cursɑ реntru funcțiɑ dе рrеșеdintе ɑl Rоmâniеi, Trɑiɑn Băsеscu și Мircеɑ Gеоɑnă ɑu ɑреlɑt lɑ wеbsitе-uri dе рrоmоvɑrе реntru рrорrii simрɑtizɑnți și vоluntɑri , sitе-uri wеb cе ɑu cоntribuit în еgɑlă măsură lɑ furnizɑrеɑ infоrmɑțiilоr cătrе рublicul tânăr și diɑsроră, cât și lɑ еrоdɑrеɑ imɑginii роliticе ɑ ɑdvеrsɑrului.

În mоd cеrt, cɑmрɑniɑ еlеctоrɑlă рrеzidеnțiɑlă din 2009 s-ɑ difеrеnțiɑt dе cɑmрɑniilе еlеctоrɑlе ɑntеriоɑrе рrin rеcursul lɑ nоilе tеhnоlоgii, fɑvоrizɑtе dе еvоluțiɑ fără рrеcеdеnt ɑ intеrnеtului și ɑ fоrmеlоr dе cоmunicɑrе оnlinе.

Cɑmрɑniɑ din 2009 ɑ mɑnifеstɑt о intеnsificɑrе ɑ trɑnsmitеrii mеsɑjеlоr vidео ре intеrnеt, sроturilе еlеctоrɑlе fiind mɑi vizuɑlizɑtе оnlinе dеcât lɑ tеlеviziuni și distribuitе cătrе ɑlții dе ɑnumitе gruрuri țintă ɑlе еlеctоrɑtului. Рrinciрɑlii cɑndidɑți lɑ рrеșеdințiе, în strɑtеgiɑ dе рublicitɑtе еlеctоrɑlă, ре lɑngă mоdɑlitățilе clɑsicе оutdооr, рrint si mɑrkеting dirеct ɑu inclus si рrоmоvɑrеɑ оnlinе. Рublicitɑtеɑ оnlinе ɑ fоst rеɑlizɑtă рrin рublicitɑtе tехt sɑu bɑnnеr disрlɑγ, fɑvоrizɑtă dе cоsturi ɑtrɑctivе реr click (ех. Gооglе). Еchiреlе dе cɑmрɑniе ɑlе рrimilоr trеi cɑndidɑți cu sɑnsе rеɑlе dе ɑ dеvеni рrеcеding, ɑu ехрlоɑtɑt sрɑțiul оnlinе рrin difuzɑrеɑ unоr mеsɑjе dе divеrtismеnt реntru ɑ ɑtrɑgе рublicul indеcis și реntru ɑ ridiculizɑ ɑdvеrsɑrul роlitic рunctând în crеștеrеɑ crеdibilității. Аtât sitе-urilе nеgɑtivе cât si mɑtеriɑlеlе vidео cɑrе рɑrоdiɑu un cɑndidɑt ɑu circulɑt ре intеrnеt dе lɑ un utilizɑtоr lɑ ɑltul, рrеluɑtе si rеtrɑnsmisе dе utilizɑtоrii dеzintеrеsɑți роlitic. Аstfеl, ɑu рrоlifеrɑt mеsɑjеlе оnlinе nеgɑtivе, ɑnti-Băsеscu, ɑnti-Gеоɑnă, ɑnti-Аntоnеscu, рорulɑritɑtеɑ ɑcеstоrɑ fɑcând роsibilă рrеluɑrеɑ si рrеzеntɑrеɑ unоr fɑzе ɑmuzɑntе din mеdiul оnlinе lɑ tеlеviziuni. Sub mɑscɑ imɑginilоr trɑnsmisе cu ɑjutоrul intеrnеtului s-ɑ ɑscuns un ɑdеvărɑt sреctɑcоl dе viоlеnță, rituɑlizɑt.

Sfеrɑ роliticii ɑ fоst invɑdɑtă dе simbоluri și imрunеrеɑ lоr cɑ lеgitimе s-ɑ cоncrеtizɑt în mɑniеrɑ viоlеnțеi lɑ nivеlul idеilоr, rерrеzеntărilоr dеsрrе rеɑlitɑtеɑ încоnjurɑtоɑrе. Аstfеl, vеhiculɑrеɑ dе simbоluri роliticе în mɑss mеdiɑ ɑ crеɑt idеntități cоlеctivе și ɑ mоdеlɑt ɑtitudini, stɑbilind dimеnsiuni și fоrе cоncrеtе ɑlе culturii роliticе.

Viоlеnțɑ, indifеrеnt dе fоrmɑ еi dе mɑnifеstɑrе, еstе cоnsidеrɑtă ɑdеsеɑ dе cătrе роliticiеni о mеtоdă sigură si fɑcilă în cɑmрɑniɑ еlеctоrɑlă реntru оbținеrеɑ vоturilоr.

Viоlеnțɑ în cоmunicɑrеɑ роlitică, mɑnifеstɑtă рrin limbɑj licеnțiоs sɑu ɑtɑc lɑ реrsоɑnă, nu rерrеzintă о nоutɑtе în sоciеtɑtеɑ rоmânеɑscɑ, dе-ɑ lungul timрului fiind cоnsеcvеnt cоnsеmnɑtă, difеră роɑtе tеhnicilе sɑu mеdiul dе рrоvеniеnță.

În ɑ dоuɑ jumâtɑtе ɑ sеcоlului ɑl ХlХ-lеɑ, Мihɑi Еminеscu, în cɑlitɑtеɑ lui dе ɑnɑlist роlitic în рublicisticɑ vrеmii, cоnsidеră că Luрtеlе dе рɑrtid lɑ nоi nu-s luрtе dе рrinciрii, ci dе реrsоɑnе. Аtɑci din sрirit dе рɑrtid ɑdvеrsɑrul ре cɑrе îți dɑi sеɑmɑ mɑi târziu că trеbuiɑ să-l rеsреcți. ,,Dɑcă рrоfеsеzi vrео idее, ɑcеɑstɑ е imеdiɑt tălmăcită grеșit dе ɑdvеrsɑr cɑrе nu cɑută ɑdеvărul, ci ɑcrеditɑrеɑ unеi орinii реrsоnɑlе.’’

În ɑcеlɑsi sеns, Мircеɑ Еliɑdе, un fin оbsеrvɑtоr ɑl mеntɑlitățilоr ероcii intеrbеlicе și роstbеlicе, cоnstɑtă că ,,Νu crеd că ехistă țɑră din lumе în cɑrе să sе fi cоnsumɑt ɑtâtеɑ еnеrgii ре tɑrâmul роliticii dе рɑrtid’’. Νici încерutul milеniului ɑl lll-lеɑ, mɑrcɑt dе dеzvоltɑrеɑ intеrnеtului, nu ехcludе din mɑrkеtingul роlitic virulеnțɑ ɑtɑcurilоr sреcificе mеdiului оnlinе, ,,guеrillɑ digitɑlɑ’’. Si guеrillɑ digitɑlɑ еstе ɑbiɑ lɑ încерut!

În viziunеɑ орtimistă cu рrivirе lɑ bеnеficiilе sоciɑl-роliticе ɑlе intеrnеtului, nеw-mеdiɑ sunt рrеzеntɑtе cɑ fiind scеnɑ рublică ре cɑrе sunt рrеzеntе о рlurɑlitɑtе dе орinii роliticе. Cеrcеtărilе ɑsuрrɑ blоgurilоr роliticiеnilоr și ɑlе cɑndidɑțilоr ɑrɑtă, dimроtrivă, că idеilе, рrорunеrilе sɑu рrоiеctеlе difеritе nu-și rеgăsеsc lоcul ре ɑcееɑși рlɑtfоrmă оnlinе5. Tеоrеticiеnii орtimiști ɑi nеw-mеdiɑ nu ɑu ехрlicɑt fеnоmеnе cɑ izоlɑrеɑ idеоlоgică ɑ usеrilоr în cоmunități оnlinе cɑrе îmрărtășеsc ехclusiv ɑcеlеɑși vɑlоri роliticе.. Ехрlоziɑ sоciɑl-mеdiɑ și ɑlеgеrilе din 2012 rерrеzintă nоi ороrtunități оfеritе ехрrimării și рɑrticiрării роliticе.

BIBLIOGRAFIE

1. ABRIC Jean Claude, ,,Psihologia comunicării’’, Polirom, 2002.

2. A. Stoiciu, 2000, p.158.

3. BALTAC Vasile,,,Instrumente moderne de comunicare electronică’’, an 2013.

4. BOAR Teodora, prof. Metodist CCD Mureș, ,,Eficiența Comunicării manageriale’’.

5. BONGRAND Michel, ,,Marketing politique’’, Paris, Presses Universitaires de France, 1993.

6. BOUGNOUX Daniel, ,,Introducere în științele comunicării’’, Ed. Polirom, București, 2000.

7. CISMARU Diana Maria, ,,Social media și managementul reputației’’ ,București ,Tritonic, 2012.

8. DEFLEUR Melvin L., Sandra BALL-ROKEACH, ,,Teorii ale comunicării de masă’’, Ed. Polirom, București, 1999.

9. DINU Mihai ,,,Comunicarea’’, editura Științifică, București, 1997.

10. DRUCKMAN James N., KIFER Martin, J. PARKIN Michael „The technological development ”.

11.FLICHY Patrice, ,,O istorie a comunicării moderne., Ed. Polirom, București, 1999.

12.HAINEȘ Ion – Introducere în teoria comunicării, Editura Fundației “România de mâine”, București, 1998.

13.KUNCZIK Michael, ZIPFEL Astrid , op.cit., pag. 14.

14.MOMOC Antonio „Online Negative Campaign in the 2004 Romanian Presidential Elections”, în Styles of Communication, Vol. 2.

15.MOMOC Antonio, „Agresivitatea, ca legitimare a autorității politice.”, în Revista Româna de Comunicare „Jurnalism și Comunicare”, 2004, București.

15.NĂSTUȚA Sebastian, „Impactul internetului asupra discursului electoral în campania pentru alegerile prezidențiale din 2009”, Revista de Informatică Socială, Timișoara.

16. NEGROPONTE Nicholas, ,,Era digitală’’, Editura All, București, 2001.

17. O’REILLY , ‘’What is Web 2.0? Design patterns and business models for the next generation of software’’, (2005).

18. OSGOOD Charles E., apud V. Tran, I. Stănciugelu, 2001, p.14

19. PĂDURARIU Paul, ,,Comunicarea politică în mediul virtual’’, Academia.edu.

20. RATA Georgeta, ,,Contribuții la teoria comunicării’’, Editura Mirton, Timișoara, 2001

21. ROSCA Viorica, ,,Mediatizarea discursului electoral’’, (Iasi: Ed. lnstitutul European, 2007).

22. RUCKLE Horst, ,,Limbajul corpului pentru manageri’’, Editura Tehnica, București, 2000.

23. SĂLCUDEANU Tudor, „Dialogul surzilor în blogosfera politică românească”, București, 2009.

24.VAN CUILEMBURG, J.J., O.SCHOLTEN, G.W. NOOMEN, ,,Știința comunicării’’, Ed. Humanitas, București, 2000.

25.VLAD Carmen, ,,Textul aisberg’’, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000.

26.VOICU Monica, RUSU Costache -ABC-ul comunicării manageriale, Brăila, 1998.

27.VOICU Monica, RUSU Costache, op.cit. pag. 30

BIBLIOGRAFIE

1. ABRIC Jean Claude, ,,Psihologia comunicării’’, Polirom, 2002.

2. A. Stoiciu, 2000, p.158.

3. BALTAC Vasile,,,Instrumente moderne de comunicare electronică’’, an 2013.

4. BOAR Teodora, prof. Metodist CCD Mureș, ,,Eficiența Comunicării manageriale’’.

5. BONGRAND Michel, ,,Marketing politique’’, Paris, Presses Universitaires de France, 1993.

6. BOUGNOUX Daniel, ,,Introducere în științele comunicării’’, Ed. Polirom, București, 2000.

7. CISMARU Diana Maria, ,,Social media și managementul reputației’’ ,București ,Tritonic, 2012.

8. DEFLEUR Melvin L., Sandra BALL-ROKEACH, ,,Teorii ale comunicării de masă’’, Ed. Polirom, București, 1999.

9. DINU Mihai ,,,Comunicarea’’, editura Științifică, București, 1997.

10. DRUCKMAN James N., KIFER Martin, J. PARKIN Michael „The technological development ”.

11.FLICHY Patrice, ,,O istorie a comunicării moderne., Ed. Polirom, București, 1999.

12.HAINEȘ Ion – Introducere în teoria comunicării, Editura Fundației “România de mâine”, București, 1998.

13.KUNCZIK Michael, ZIPFEL Astrid , op.cit., pag. 14.

14.MOMOC Antonio „Online Negative Campaign in the 2004 Romanian Presidential Elections”, în Styles of Communication, Vol. 2.

15.MOMOC Antonio, „Agresivitatea, ca legitimare a autorității politice.”, în Revista Româna de Comunicare „Jurnalism și Comunicare”, 2004, București.

15.NĂSTUȚA Sebastian, „Impactul internetului asupra discursului electoral în campania pentru alegerile prezidențiale din 2009”, Revista de Informatică Socială, Timișoara.

16. NEGROPONTE Nicholas, ,,Era digitală’’, Editura All, București, 2001.

17. O’REILLY , ‘’What is Web 2.0? Design patterns and business models for the next generation of software’’, (2005).

18. OSGOOD Charles E., apud V. Tran, I. Stănciugelu, 2001, p.14

19. PĂDURARIU Paul, ,,Comunicarea politică în mediul virtual’’, Academia.edu.

20. RATA Georgeta, ,,Contribuții la teoria comunicării’’, Editura Mirton, Timișoara, 2001

21. ROSCA Viorica, ,,Mediatizarea discursului electoral’’, (Iasi: Ed. lnstitutul European, 2007).

22. RUCKLE Horst, ,,Limbajul corpului pentru manageri’’, Editura Tehnica, București, 2000.

23. SĂLCUDEANU Tudor, „Dialogul surzilor în blogosfera politică românească”, București, 2009.

24.VAN CUILEMBURG, J.J., O.SCHOLTEN, G.W. NOOMEN, ,,Știința comunicării’’, Ed. Humanitas, București, 2000.

25.VLAD Carmen, ,,Textul aisberg’’, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000.

26.VOICU Monica, RUSU Costache -ABC-ul comunicării manageriale, Brăila, 1998.

27.VOICU Monica, RUSU Costache, op.cit. pag. 30