Extinderea Achizitiilor Publice Electronice ÎN Uniunea Europeană

EXTINDEREA ACHIZITIILOR PUBLICE ELECTRONICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

CUPRINS

EXTINDEREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Rezumat: Cercetarea întreprinsă are drept scop principal analiza modului în care s-a realizat extinderea achizițiilor publice în Uniunea Europeană și totodată măsurile de îmbunatățire ale achizițiilor publice pe termen lung.

Cuvinte cheie: Achiziții publice electronice, sisteme de achiziții publice, Europa 2020

Cod JEL: D49, K29

Introducere

Trăim într-o lume în care conceptul de achiziții publice devine o necesitate la nivelul unei comunități axată pe o dezvoltare durabilă, care desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economice, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci și pe termen lung, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între sistemele electronice de achiziții publice și elementele capitalului natural.

Achizițiile publice au continuat să evolueze atât la nivel conceptual, cât și la nivel organizatoric. Au avut o evoluție mai accelerată după anii 90’. Într-adevăr, toate entitățile guvernamentale din țările bogate și cele sărace se luptă cu aspecte cum ar fi: constrângeri bugetare, cererea publicului pentru o mai mare transparență în achizițiile publice, și preocupări mai mari cu privire la eficiență, corectitudine și echitate. În plus, anumiți profesioniști în domeniul achizițiilor publice s-au confruntat cu un mediu în continuă schimbare, caracterizat de tehnologii emergente, decisive în alegerea unui produs, precum și complexitatea acordurilor internaționale și regionale de comercializare. Mai mult, factorii de decizie au folosit tot mai mult achizițiile publice ca un instrument pentru atingerea obiectivelor socio-economice .

În acest mediu, achiziții publice au devenit mult mai complexe decât înainte, iar persoanele care se ocupă de achiziții publice se confruntă cu probleme legate de: echilibrarea tensiunii dintre obiectivele socio-economice, interesele economice naționale și concurențiale la nivel mondial, să fie în conformitate cu acordurile comerciale regionale și internaționale, satisfacerea cerințelor în materie de echitate și transparență, menținerea unui accent major pe creșterea concurenței, utilizarea unei noi tehnologi pentru a spori achizițiile publice.

Achiziționarea de bunuri și servicii publice și atribuirea contractelor de lucrări de către o autoritate publică, fie că este vorba de o administrație națională, o administrație locală sau organisme subordonate, constituie contracte publice. Deschiderea acestor piețe, care reprezintă o parte importantă a PIB-ului Uniunii Europene, a dus la creșterea concurenței între întreprinderile existente în Uniunea Europeană, și totodată la scăderea prețurilelor oferind o mai bună calitate a serviciilor destinate cetățenilor. De-a lungul timpului, Uniunea Europeană a impus câteva dispoziții legislative care modernizează și îmbunătățește procesul de atribuire a contractelor. Uniunea Europeană a îmbunătățit transparența, echitatea și interoperabilitatea în acest domeniu, prin intermediul unor instrumente cum ar fi baza de date TED (Tenders Electronic Daily), sistemul unic de clasificare (materializat prin Vocabularul comun privind achizițiile publice) și sistemul de informare privind achizițiile publice (SIMAP). De asemenea, Uniunea Europeană a semnat un Acord multilateral referitor la achizițiile publice (AGP) și a negociat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) o procedură internațională de atribuire a contractelor.

Cercetarea înteprinsă este elaborată prin realizarea a patru capitole distribuite după cum urmează: primul capitol oferă o privire de ansamblu asupra aspectelor teoretice referitoare la achizițiile publice electronice, a tendințelor de-a lungul timpului, cel de-al doilea capitol reprezintă trecerea în revistă a impactul social și economic al achizițiilor publice electronice și evoluția principalilor indicatori în acest domeniu. După abordarea principalelor aspecte de natură teoretică, în capitolul trei, am urmărit descrierea metodologiei de evidențiere a unei invitații de participare la o licitație deschisă cu o etapă de licitație electronică. De asemenea capitolul patru prezintă detaliat rezultatele obținute la nivelul Uniunii Europene, urmând ca în cel de-al cincelea capitol să fie trasate principalele concluzii desprinse. Pe lângă cele cinci capitole anterior menționate, se adaugă de asemenea, o secțiune în care este prezentată bibliografia utilizată în realizarea acestei lucrărări, precum și o secțiune care cuprinde anexele relevante pentru acest studiu.

Putem spune că termenul de achiziții publice este folosit pentru a descrie obținerea de lucrări, produse și servicii de către autorități publice naționale, regionale sau locale.

Regulile de achiziții publice se referă la proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de produse, servicii și lucrări în Uniunea Europeană.

O definiție generală a achiziției publice este obținerea, permanentă sau temporară, de către o persoană juridică numită autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziție publică.

Domeniul public, utilitățile și alte entități numite "autorități contractante" trebuie să obțină produse, servicii și lucrări pentru o gamă largă de activități pe care le desfăsoară. Aproximativ toate contractelor pe care le atribuie trebuie să fie făcute publice atat pe plan național cât și pe plan european, cu respectarea și îndeplinirea deplină a tuturor principiilor în domeniul achizițiilor publice.

Procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice reglementate de Directivele Uniunii Europene au fost întocmite ținând cont de necesitatea asigurării punerii în practică a unor principii de bază introduse în Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, respectiv a liberului schimb de persoane, bunuri și servicii între țările membre UE, cuprinse în Partea a II-a a Tratatului semnat în 1957 privind libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.

Dimensiunea sectorului de achiziții publice este estimată de către Comisia Europeană la 16,5% din PIB-ul Uniunii Europene. Armonizarea procedurilor și proceselor de achiziții publice la nivelul Uniunii Europene este un deziderat foarte important al pieței europene.

Legislația Uniunii Europene a încurajat și încurajează cu tărie concurența între firme prin utilizarea de proceduri de selecție transparente. Totodată, legislația europeană conține prevederi de acțiune cu sancțiuni împotriva autorităților contractante care nu-și îndeplinesc obligațiile.

Directivele europene (17/2004/CE și 18/2004/CE împreună cu directivele 1989/65/CEE și 92/13/CEE) sunt revizuite din ce în ce mai des, cu scopul simplificării cadrului legislativ existent și totodată pentru stimularea și încurajarea utilizării procedurilor de achiziții publice electronice.

Dacă ne raportăm la nivel internațional, Achizițiile Publice sunt exceptate de la regulile de bază ale Organizației Comerțului Internațional (WTO). În completarea documentelor Uniunii Europene, 12 țări au semnat și acordul Organizației Comerțului Internațional asupra procedurilor de achiziții guvernamentale.

În momentul de față pe piața achizițiilor publice, care se desfășoară în limitele legii, autoritatea contractantă este acea care au un cuvânt de spus sau mai bine spus, autoritatea este cea care face regulile jocului. Regulile stabilite trebuie să rămână aceleași pe toată perioada de desfășurare a procedurii de achiziții publice. Este alegerea ofertanților dacă doresc să adere sau să se implice în joc acceptând regulile instituite. Nimeni nu va beneficia de excepții sau de reguli opționale sau preferențiale. Nimeni, în cadrul acestei proceduri, nu va beneficia de vreun avantaj. Totodată, există posibilitatea ofertanților de a se retrage în orice moment (de a nu mai depune ofertă, sau de a nu semna contract, considerat de ofertant neavantajos).

Autoritățile contractante implicate în procedura de achiziții publice trebuie să instituie un set de reguli, de o asemenea manieră încât să se asigure că sunt suficienți ofertanți implicați și că respectă toate prevederile legale și principiile de achiziții publice.

Literatura de specialitate

Achizițiile publice reprezintă însumarea tuturor proceselor de planificare, stabilire a priorităților, organizare, publicitate și de proceduri, în vederea realizării de cumpărări de către organizațiile care sunt finanțate total sau parțial de bugete publice (europene, naționale centrale sau locale, donori internaționali).

Achizițiile publice electronice au rolul de a simplifica și totodată de a îmbunătății desfășurarea activității de achiziție în ceea ce privește etapele de publicarea anunțurilor, furnizare a documentației, depunere a ofertelor, evaluarea, atribuirea contractelor, comanda, facturarea și plata.

Cercetarea întreprinsă prezintă importanța utilizării sistemelor de achiziție publică electronice, sisteme care beneficiază și de sprijinul Comisiei Europene deoarece acestea au ca scop de a simplifica procedurile de achiziții prin a economisirea resurselor, creșterea transparenței, creșterea concurenței și totodata obținerea unor prețuri favorabile la o calitate mai superioară.

Aceste sisteme de achiziții publice pot soluția perfectă pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea europeană și anume: necesitatea de a gestiona cât mai bine resursele existente cu scopul de a diminua cheltuielile publice în contextul constrângerii bugetare și necesitatea de a găsi noi surse de creștere economică. Autoritățile și chiar entitățile contractante care au facut tanziția la achiziții publice electronice au făcut economii între 6 și 22% .

Totodată aceste sisteme de achiziții electronice sunt benefice pentru mediu deoarece au ca scop reducerea consumului de hârtie, sunt benefice din punct de vedere al transportului deoarece autoritățile sau societățile contractante nu mai cheltuiesc resurse cu deplasarea și nu în ultimul rând al costurilor de arhivare.

Aspectele menționate la alineatul de mai sus duc la creșterea durabilă a strategiei Uniunii Europene2020, chiar și Agenda digitală pentru Europa și planul privind guvernarea electronică 2011-2015 influențează achizițiile publice electronice în întreaga piață unică. Totuși comunitatea europeană este în urmă cu sistemele de achiziții publice în comparație cu Coreea care are o piață de achiziții integral electronică și a generat din anul 2007 o econimie de 4,5 miliarde USD într-un an asta însemnând undeva la 8% din cheltuielile totale anuale reprezentate de achizițiile publice. La polul opus în Brazilia 75-80% din achizițiile publice se realizează cu ajutorul mijloacelor electronice. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru îmbunătățirea cadrului juridic în ceea ce privește achizițiile electronice așa cum relatează Actul privind piața unică. Un obiectiv al acestui act a fost realizarea unor tranziții prin care achizițiile publice să se desfașoare integral electronic pană la jumatatea anului 2016 de la un capăt la altul parcurgând toate etapele.

În data de 18 octombrie 2010 Comisia Europeană a solicitat o părere statelor membre cu privire la achizițiile publice electronice (e-procurement), care îmbracă forma unei cărți

verzi. Cartea verde are ca scop evidențierea obstacolelor, a riscurilor și depășirea acestora.

E-procurement înseamnă utilizarea mijloacelor de comunicare și de procesare a unor tranzacții de către unele organizații, instituții guvernamentale din sectorul public atunci când cumpără bunuri, servicii sau atribuie contracte de lucrări publice. Acest sistem are la bază utilizarea internetului și a poștei electronice, renunțând la formatul tipărit pe hârtie.

Michel Barnier comisar în 2010 al pieței unice și al servicilor, a declarat că: “Comisia Europeana a promovat întotdeauna utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în ieței unice și al servicilor, a declarat că: “Comisia Europeana a promovat întotdeauna utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în domeniul achizițiilor publice. Evaluarea noastră arată că atunci când aceasta este folosită, sporește viteza și eficiența achizițiilor publice, înregistrandu-se în același timp o diminuare semnificativă a costurilor de participare la procedurile de atribuire. Cu toate acestea, ne aflăm abia la începutul unui drum lung. Sunt necesare eforturi la toate nivelurile si vom lucra împreuna cu guvernele naționale în scopul de a extinde utilizarea e-procurement. Sunt pregătit să îmi îndeplinesc sarcinile pentru a valorifica potențialul enorm pe care TIC îl oferă pentru modernizarea și simplificarea achizițiilor publice în Uniunea Europeană”.

Comisia Europeană are în vedere pe viitor reconfigurarea întregului cadru legislativ național in domeniul achizitiilor publice. În acest sens, se urmărește ca fiecare nouă directivă să fie transpusă în câte un act normativ cu putere de lege, pe cele trei segmente, respectiv achiziții publice clasice, achiziții efectuate de entitățile care activează în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, precum și atribuirea contractelor de concesiune.

Totodată Comisoa Europeană a luat în 2010 anumite măsuri, cum sunt:

modificări ale directivelor UE în ceea ce privește achizițiile publice prin introducerea unor tehnici relevante și instrumente (licitații electronice, sisteme de achiziții), care le permite contractanților să obțină rezultate cât mai bune,

s-au pus bazele constituirii unui program cu aproximativ 30 de inițiative nelegislative pentru încurajarea utilizării sistemelor electronice de achiziții (Planul de acțiune), din care reiese că orice firmă din Europa care deține o conexiune la internet poate participa la achiziții publice desfășurate electronic.

o finanțare a lucrarilor de cercetare și dezvoltare pentru depășirea obstacolelor tranfrontaliere, printre acestea trebuiesc menționate PEPPOL, e-CERTIS și Open e-PRIOR.

PEEPPOL este finanțat de Comisia Europeană, are ca scop deținerea unei infrastructuri și oferă servicii informatice la un standard superior pentru buna desfășurare și organizare online a achizițiilor publice. Subiecții implicați beneficiază de siguranța tranzacțiilor și pot face schimb de documente cu ușurință. Cu ajutorul acestui portal se pot efectua comenzi, facturi, se pot viziona, crea cataloage și dosare electronice, sau se pot valida chiar și semnaturi.

Open e-PRIOR dacă la PREPPOL subiecții pot crea dosare și pot face schimb de documentație, la Open e-PRIOR pune aceste lucruri la dispoziția publicului cu un liber acces.

E-CERTIS este un instrument de informare online gratuit în care se găsesc informații despre certificatele și avizările solicitate în cadrul procedurilor de achiziții publice din cele 27 de state membre.

Site-ul Tenders Electronic Daily reprezintă principala sursă de informare în domeniul achizițiilor publice din comunitatea europeană. Acest site cuprinde diverse anunțuri disponibile în mod gratuit în limbile oficiale ale statelor membre Subiecții contractanți în ceea ce privește partea de oferte pot fi guvernul, autoritățile locale, regionale sau alte asociații și entități.

Site-ul Tenders Electronic Daily este o bază de date care are rolul de a simplifica procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice, oferind transparența, echitate și un bun istoric specific domeniului.

Prin contracte publice înțelegem achiziționarea de bunuri, servicii și atibuirea contractelor de lucrări de către o autoritate publică fie că este la nivel local, regional, național sau chiar internațional.

Dezvoltarea în timp a contractelor de achiziție publică a dus la creșterea PIB-ului în Uniunea Europeană. Acest lucru de asemenea, este justificat deoarece concurența între întreprinderile Uniunii Europene a crescut și totodată prețurile au scăzut chiar dacă calitatea este superioară.

Directiva prinind gestionarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, de lucrări, servicii cât și directiva privind procedurile de atribuire a contractelor publice ale entităților care activează în sectoarele: apă, energie, transporturi și servicii poștale sunt condiționate de anumite praguri.

Toate aspectele menționate mai sus s-au realizat prin implicarea Comisiei Uniunii Europene care a elaborat directivele privind achizițiile publice, și totodată continuă demersurile pentru dezvoltarea durabilă a acestora.

Tot Uniunea Europeană a semnat actul multilateral privind achizițiile publice electronice (AGP) și a continuat negocierile privind procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Un lucru foarte important de menționat este și aspectul privind facturarea, și utilizarea facturilor electronice în domeniul achizițiilor publice pe întreg teritoriul din Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea genera economii de 2,3 miliarde de euro.

Michel Barnier comisar al pieței unice și al servicilor, a declarat referitor la sistemele de achiziții publice că: ”Asigurarea unor administrații publice moderne și eficiente în Uniunea Europeană reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană. Trecerea la achizițiile publice electronice, în special la facturarea electronică, poate sa genereze economii semnificative și să faciliteze activitatea atât pentru guverne, cât și pentru mii de întreprinderi care își desfășoară activitatea în cadrul pieței interne. Trecerea de la documentele pe hârtie la facturarea complet automatizată poate reduce costurile primirii unei facturi de la 30-50 de euro la 1 euro. Aceste economii sunt binevenite și utile în actualul climat economic. Întrucât sectorul public realizează cele mai multe cheltuieli în Uniunea Europenă, acesta trebuie sa îndeplineasca un rol de conducere în stimularea adoptării acestui nou sistem”.

Scopul utilizării unei facturi electronice este de a îmbunatăți interoperabilitatea între sistemele de facturare naționale. Alarmant este că în Europa se utilizează în procente de la 4% până la 15% dintre cazuri facturarea electronică.

Uniunea Europeană a stabilit care sunt factorii la care trebuie luate măsuri pentru a realiza tranziția de achiziții publice electronice parcurgând toate etapele. Acești factori sunt: încurajarea utilizării cât mai des a facturării electronice, instituirea unor activități de achiziții publice mai transparente, realizarea schimbului în condiții cât mai avantajoase, procuparea de standardizare a proceselor de achiziții publice.

Încă din 2010 Comisoa Europeană a publicat un comunicat “Cum poate Europa să profite din plin de avantajele facturării electronice” în care a invitat statele membre să adopte facturarea electronică. Acest lucru își propune ca până în 2020 toate statele să utilizeze această metodă de facturare.

Achizițiile publice reprezintă o mare importantă în contextul actual de consolidare bugetară, deoarece cheltuielile cu bunurile si serviciile reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Uniunii Europene.

Ted tenders oferă acces direct la cereri de oferte pe piețele publice din Uniunea Eurpeană și din Europa în general. Zilnic sunt publicate aproximativ 1550 de anunțuri, însemnând tot atâtea potențiale oportunități de afaceri, informații oficiale, fiabile și obligatorii din punct de vedere juridic din toate sectoarele industriale și de afaceri, precum și din instituțiile europene.

Administrarea achizițiilor publice poate contribui într-un mod semnificativ la îmbunatațirea eficienței cheltuielilor publice. Această administrare eficientă este unul dintre elementele de competivitate al economiei Uniunii Europene.

Modernizarea administrației publice este una dintre cele cinci priorități de creștere a bunăstării comunității. Elementele vizate sunt: centralizarea achizițiilor publice, digitalizarea administrației publice, protejarea mediului înconjurător, reducerea formalităților administrative și transparență.

De exemplu, în cazul în care Întrepriderile Mici și Mijlocii, utilizează sistemele de achiziții publice electronice, acestea pot beneficia de proceduri administrative simplificate, mai pot beneficia de reducerea costurilor de participare și în același timp o transparență mai mare.

Metodologie și date

Pornind de la cadrul teoretic, configurația propriei lucrări a fost construită având la bază:

– tipul de raționament mixt (inductiv-deductiv);

-tehnica de culegere a datelor: observarea participativă și non-participativă;

-metodele și tehnicile de analiză a datelor: observarea, comparația, sistematizarea, gruparea.

Metoda de cercetare propusă pentru această lucrare este metoda prin cercetare și documentare care presupune recoltarea datelor (documentare) și analiza cât și interpretarea lor (analiză, comparații, analiză de conținut).

Tehnica de cercetare propusă este o tehnică de cercetare calitativă, care presupune interpretarea unor texte și documente prin care se vor obține o serie de informații necesare cercetării, obținerii rezultatelor și formulării concluziilor.

Reglementările Comisiei Europene – Directiva CE 17/2004 și Directiva CE 18/2004 – au în vedere principiul simplificării, aspect care trebuie respectat atunci când se urmărește licitațiile de achiziții publice.

Totodată acest aspect caută să asigure un echilibru optim între performanță, rentabilitate și accesibilitate, ținând cont de exigențele legislației Uniunii Europene.

Scopul Uniunii Europene este să asigure participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, Un alt aspect urmărit este etapa depunerii electronice cât mai accesibilă, eliminând obstacolele care îi descurajează pe nou-veniți în legătură cu procedurile de înregistrare sau de identificare cerute de platforme, care pot fi accesate doar în țara respectivă. Legislația privind achizițiile publice, care are la bază Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE, reprezintă rezultatul unui lung proces de evoluție, din 1971 prin adoptarea Directivei 71/305/CEE. Dat fiind faptul că aceste directive au la bază proceduri transparente și nediscriminatorii, aceste directive au ca principal obiectiv ca toți agenții economici din întreaga piață unică să poată beneficia în totalitate de libertățile fundamentale atunci când prezintă un interes privind contractele de achiziții publice.

Un studiu arătat că directivele privind achizițiile publice și-au atins obiectivele propuse. Directivele au dus la creșterea gradului de transparență și a nivelului de concurență, permițând, totodată realizarea unor economii semnificative datorită scăderii prețurilor. În cazul de față, părțile implicate au solicitat revizuirea directivelor privind achizițiile publice pentru a simplifica normele, a spori eficiența acestora, dar și pentru a le face mai potrivite la evoluția contextului politic, social și economic. Apariția unor proceduri complexe și mai eficiente va oferi mai multă flexibilitate autorităților contractante, și în cele din urmă vor fi în beneficiul tuturor agenților economici și va facilita participarea IMM-urilor și a ofertanților transfrontalieri.

Actualizarea procedurilor privind achizițiile publice ar putea permite, totodată, autorităților contractante să beneficieze cât mai bine de posibilitățile oferite în cazul achizițiile publice pentru a sprijini obiectivele comune ale societății, precum protecția mediului, creșterea eficienței energetice, utilizarea rațională a resurselor, combaterea schimbărilor climatice, promovarea inovării și a incluziunii sociale și asigurarea celor mai bune condiții pentru furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate. Acestele au fost confirmate de rezultatele unei consultări a părților interesate, realizate de către Comisia

Europeană în primăvara anului 2011, în cadrul căreia o mare majoritate a părților interesate au sprijinit propunerea de a revizui directivele privind achizițiile publice, cu scopul de a le adapta mai bine noilor provocări cu care se confruntă achizitorii publici și agenții economici.

Conform celor mai recente studii ale Comisiei Europene în domeniul achizițiilor publice electronice (e-achizițiile), acestea pot conduce la reducerea costurilor și la eficientizarea întregului proces al achizițiilor publice.

În comunitatea europeană, achizițiile publice au constituit soluția pentru creșterea randamentului economic. Drept exemplu după introducerea achizițiilor publice electronice, spitalele portugheze au reușit să reducă prețurile contractelor lor de achiziție cu aproximativ 18%. În total, trecerea la achizițiile publice electronice în Portugalia a generat economii estimate la aproximativ 650 milioane euro în primul an și care ar fi putut atinge 1,2 miliarde euro, dacă toate autoritățile contractante ar fi utilizat integral procedurile electronice de achiziție. Economiile potențiale se ridică, prin urmare, la aproximativ 6% – 12% din totalul cheltuielilor pentru achiziții publice. Cea mai mare parte a economiilor s-au datorat prețurilor mai mici, rezultat al concurenței mai puternice (mai multe oferte pe procedură), însă au fost realizate economii și la nivelul costurilor administrative.

Printre exemplele de succes putem menționa XchangeWales, un program de achiziții publice electronice din Țara Galilor, cu ajutorul căruia s-a realizat o economisire de 58 de milioane GBP la data 26 (decembrie 2011), după trei ani de la lansare. Costurile de investiții pentru derularea programului au fost recuperate într-un singur an. Până în momentul de față, programul a permis economisirea a aproximativ 15 milioane de file de hârtie.

Totodată, UGAP (Union des groupements d’achats publics),organismul central de achiziție din Franța, estimează că trecerea progresivă la achizițiile publice electronice a dus la o reducere cu 10% a sarcinii administrative pentru cumpărători (de exemplu, prin analizarea mai rapidă a ofertelor și accesul ușor la documente) și cu încă 10% pentru serviciile juridice implicate (deoarece achizițiile publice electronice presupun mai puține controale juridice). Bugetul implementării sistemului a fost nesemnificativ în raport cu beneficiile care au fost obținute, însă au fost necesare eforturi de formare a personalului și de modificare a normelor de lucru interne.

Inițierea unor soluții de achiziție electronică atrage în mod automat costuri inițiale, însă experiența arată că acestea pot fi reîntregite într-o perioadă de timp relativ scurtă de timp. Totodată, sistemele existente arată că acestea constituie un mijloc benefic de a promova participarea IMM-urilor, inclusiv dincolo de frontiere, deoarece IMM-urilor le este mai ușor să găsească proceduri de ofertare și să răspundă la acestea folosind mijloace electronice decât într-un mediu tradițional, în care se utilizează documente pe suport de hârtie. Astfel, un studiu recent desfășurat în rândul responsabililor cu achizițiile publice din Norvegia a arătat că niciunul dintre aceștia nu ar lua în considerare revenirea la procedura manuală, pe hârtie. Studiul mai relatează că utilizarea procedurilor electronice de achiziție: a crescut participarea întreprinderilor străine (22% dintre cei care au participat la sondaj) și a IMM-urilor (30% din cei care au participat la sondaj), a avut ca rezultat un număr mai mare de oferte per procedură (74% dintre cei care au participat la sondaj), a redus costurile de cumpărare (70% dintre respondenți) și a redus timpul pierdut pentru fiecare procedură de ofertare cu mai mult de 10% (73% dintre cei care au participat la sondaj).

În lucrarea de specialitate „Public procurement in Europe – Cost & Effectiveness”, publicat în 27 martie 2011 de către Comisia Europeană, reiese că semnificația economică a achizițiilor publice în Uniunea Europeană este una însemnată, acestea ajungând annual la aproape 3,5% din PIB-ul regional.

În ceea ce privește achizițiilor publice, actualele reglementări prevăd utilizarea a șase tipuri de proceduri: procedura deschisă, procedura restricționată, procedura restricționată accelerată, dialogul competitiv, procedura de negociere și procedura de negociere accelerată.

Referitor la dialogului competitiv poate fi utilizat numai în situația în care nu este indicată o altă procedură sau când aceasta nu poate ajuta pentru a obține rezultatelor dorite.

Referitor la procedura deschisă este cea mai des utilizată în domeniul achizițiilor publice, fiind utilizată în 73% din totalul ofertelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Referitor la procedurile restricționate și cele ale negocierilor sunt utilizate pentru 9% din totalul ofertelor, una dintre țările care le utilizează cel mai des este Marea Britanie (în cazul acestei țări, procedura deschisă „acoperă” doar 50% din totalul acizițiilor publice, cu mult sub media UE).

Statele mai mici, cum ar fi: Cipru, Lichtenstein, Malta și Islanda, utilizează cel mai mult procedura deschisă.

De menționat este că valoarea estimativă a contractelor de achiziții publice ajunge în medie, la nivelul UE, 400.000 de euro. Contractele de achiziții publice sunt diferite și în funcție de procedura folosită pentru fiecare tip de valoare.

De obicei, procedura deschisă este utilizată în mod preponderent pentru contractele de valoare mică, în timp ce procedura dialogului competitiv este utilizată pentru contractele cu valori mai ridicate. Costul achizițiilor publice în UE este estimat undeva la 1,4% din volumul total al cumpărărilor, reprezentand 5,3 miliarde de euro (la nivelul anului 2009).

Facând o comparație între statele membre UE există diferențe semnificative privind raportul de cost-eficiență. De exemplu, în state precum Germania și Norvegia, costul achizițiilor publice ajunge la 4% din totalul valorii achizițiilor publice pe ansamblul UE, iar în state ca Marea Britanie și Italia, este mai mic de 1%. Observând acest aspect, trebuie menționat că valoarea costului achizițiilor publice nu se datorează în totalitate reglementărilor comunitare, ci și legislației naționale. Creșterea concurenței în ceea ce privește domeniul achizițiilor publice este una semnificativă, iar la nivelul UE, fiecare licitație deschisă primește în medie 4-5 oferte. State cum ar fi Spania și Germania sunt sunt cele mai competitive piețe în domeniu achizițiilor publice, cu o medie de 8 oferte pe licitație de achiziție publică deschisă.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice agrează adoptarea de către Parlamentul European, în data de 15 ianuarie 2014 la Strasbourg, a noului pachet legislativ care vizează modernizarea normelor privind achizițiile publice.

Noul pachet cuprinde trei directive, o directivă clasică privind achizițiile publice, o directivă privind achizițiile publice în sectorul utilităților și o directivă referitoare la atribuirea contractelor de concesiune.

Este de menționat că pentru prima dată, legislația europeană stabilește standarde comune pentru statele membre în ceea ce privește contractele de concesiune.

Totodată, cu această ocazie sunt modificate actualele reguli privind achizițiile publice la nivel european.

Cu această ocazie, pentru a încuraja competiția și a asigura un raport echilibrat între preț și calitate, au fost introduse dispoziții cu privire la noi criterii de atribuire, care pun mai mult accent pe inovație, pe aspecte legate de mediu și pe considerații de ordin social.

Totodată, noile reguli au în vedere facilitarea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice și vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea în cadrul contractelor de achiziție publică.

În perioada următoare, cele trei directive vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, conform regulilor europene, vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. După intrarea în vigoare, statele membre au la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a transpune, în legislațiile naționale, prevederile noului pachet legislativ european.

Având în vedere rolul fundamental al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice în formularea la nivel de concepție, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, instituția noastră va asigura transpunerea noilor directive în domeniu, cu sprijinul celorlalte instituții naționale, precum și cu suportul acordat de serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene.

Așadar, se are în vedere reconfigurarea întregului cadru legislativ național în domeniul achizițiilor publice. În acest sens, se intenționează ca fiecare nouă directivă să fie transpusă în câte un act normativ cu putere de lege, pe cele trei segmente, respectiv achiziții publice clasice, achiziții efectuate de entitățile care activează în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, precum și atribuirea contractelor de concesiune.

În procesul de transpunere se vor lua în considerare inclusiv prevederile Directivei 2007/66/CE de modificare a Directivelor 89/665/CEE și Directivei 92/13/CEE ale Consiliului, în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Rezultate

Ca și parte aplicativă, vom urmări pașii necesari pentru a publica o invitație de participare la organizarea unei licitații.

În cazul unei organizații care dorește să contracteze servicii publice, aceasta trebuie în primul rând să publice o invitație de participare la o licitație pe site-ul web http://simap.europa.eu

Site-ul SIMAP este un site specific achizițiilor publice din Uniunea Europeană. Dacă navigăm pe acest site putem obține informații cu privire la directivele care stau la baza achizițiilor publice, pragurile și codurile utilizate în cadrul achizițiilor publice, informații generale privind achizițiile publice. De la secțiunea formulare standard pentru achiziții publice se completează formulatul de participare care trebuie tansmis/publicat către publicul interesat. Subiecții contractanți vor primi o alertă prim e-mail în ziua publicării anunțului, care conține o referință a anunțului publicat în Jurnalul Oficial și un link activ cu adresa anunțului din Tenders Electronic Daily. Tot în acest context, se trimit alerte autorităților contractante care nu au publicat anunțul de atribuire corespunzător, astfel cum se specifică în directivele privind achizițiile publice.

Figura 1 Interfața site-ului de achiziții electronice

Sursa simap.europa.eu

Referitor la sistemele de achiziții publice un lucru important de care trebuie să se țină cont sunt limitele privind publicarea anunțurilor de către autoritățile contractante. Aceste limite diferă în functie de natura contractelor.

Tabelul 1 Natura contractelor de achiziții în funcție de Praguri

Sursa simap.europa.eu

Totodată anunțurile TED sunt disponibile sub licentă de la terți. În această licentă pot fi incluse toate datele sau o anumită parte din acestea, iar persoana care deține licența poate să furnizeze informații aflate sub licentă ca un produs sau serviciu.

Situația cu persoanele care dețin licența se poate obține la cerere de la Oficiul pentru Publicații, solicitând informațiile dorite la adresa [anonimizat]

Mai departe un aspect foarte important este modul în care aflăm cum se caută licitațiile publice – motorul de căutare care cuprinde o interfață unică, permite introducerea unor criterii de căutare multiple cum ar fi: natura contractului, tipul documentului, cuvinte cheie și alte criterii de bază.

Cu ajutorul meniurilor putem face o selecție ușoară a teritorilor geografice și a codurilor de clasificare. În meniu sunt cuprinse mai multe filtre de selectare a datelor și sortare a rezultatelor.

Un mare avantaj este că motorul de căutare poate fi accesat în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Pe site-ul TED pot fi vizualizate/căutate anunțuri publicate cu cinci ani în urmă.

Vocabularul comun privind achizițiile publice (cod CPV) este un instrument cu ajutorul căruia se pot clasifica contractele vizate. Se pot utiliza mai multe coduri CPV pentru un anunț de contract. Nomenclatorul Unităților Teritoriale (codul NUTS) indică locul în care trebuie finalizat contractul, acest câmp se utilizează de obicei pentru a selecta contractele în funcție de locul livrării. Un aspect important este că acest lucru nu este realizat întotodeauna de autoritatea contractantă, deoarece nu este obligatoriu în momentul publicării în Jurnalul Oficial.

Navigarea poate fi efectuată în funcție de titlu, cu ajutorul acestui câmp se poate cauta titlul sub care s-a publicat anuntul în Jurnalul Oficial. Anuțurile pot fi accesate prin navigarea în cadrul unor liste suplimentare predefinite intitulate „sectoarele afacerilor”. Aceste liste numite „sectoarele afacerilor” se bazează pe vocabularul comun prinind achizițiile publice (cod CPV) și pot fi navigate în toate Jurnalele Oficiale.

TED are o opțiune prin care se oferă posibilitatea ca utilizatorii să își poată crea un cont cu parole, prin care pot avea acces la unele informații personalizate care să poată fi accesate cu ajutorul adresei elecronice de e-mail.

Ce oferă TED?

Anunțuri referitoare la contracte publice pentru lucrări, echipamente și servicii din toate statele membre;

Anunțuri referitoare la contracte de utilități (apă, energie, transport și servicii poștale);

Anunțuri referitoare la contracte publice aparținând instituțiilor Uniunii Europene;

Anunțuri referitoare la contracte pentru ajutorul extern și fondul de dezvoltare

Proiecte finanțate de Banca Europeană de Investiții, Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Anunțuri referioare la contracte din Spațiul Economic European (Norvegia, Islanda și Liechtenstein)

Anunțuri referitoare la contracte din Elveția în conformitate cu Acordul privind achizițiile publice (AAP), încheiat în cadrul GATT/Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

Anunțuri privind grupurile de interes economic din Europa (EEIG)

Anunțuri privind contracte publice pentru servicii aeriene

In tabelul de mai jos, sunt calculele estimative ale serviciilor de statistică, ale Comisiei Europene conform informațiilor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și a celor disponibile în baza de date TED, cu privire la cheltuielile totale ale fiecărui stat membru privind achizițiile de lucrări, bunuri și servicii în perioadă 2007- 2011.

In ceea ce privește media la nivelul Uniunii Europene cu cheltuielile aferente achizițiilor publice în perioada de referință, putem observa că este crescătoare.

În anul 2007 cheltuielile totale cu achizițiile publice au fost de aproximativ 2.178 miliarde de euro, în anul 2008 aproximativ 2.264 miliarde euro, în anul 2009 aproximativ 2.346 miliarde de euro, în anul 2010 aproximativ 2.417 miliarde de euro, iar în anul 2011 aproximativ 2.406 miliarde de euro.

În anul 2007 media Uniunii Europene privind cheltuielile cu achiziții publice a fost de 80.58 miliarde de euro, în anul 2008 chiar dacă a debutat începutul unei crize economice media a fost de 83,83 miliarde de euro (o creștere de 4,03% față de anul 2007), în 2009 media a fost de 86,88 miliarde de euro (o creștere de 7,81% fată de 2007 și o creștere de 3,63 fată de anul 2008), media în anul 2010 a fost de 89,50 miliarde de euro, iar în anul 2011 media a fost de 89,10 (se poate observa o scădere cu doar 0,44% fată de anul 2010, o scădere destul de nesemnificativă dacă ținem cont de fenomenele economice nefavorabile din acea perioadă).

Cu siguranță dacă în perioada 2007- 2011, statele membre Uniunii Europene utilizau cât mai mult sistemele electronice de achiziții publice, atunci costurile erau cu mult mai mici.

Aceste estimări au fost efectuate plecând de la cele mai recente date privind consumul intermediar extrapolând unele domenii cum ar fi: apă, energie, cărbune, petrol și exploatarea gazului.

Tabelul 2 Valoarea estimată a cheltuielilor totale a fiecarui stat membru UE cu achizițiile de lucrări, bunuri și servicii

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

În tabelul Nr. 3 avem situația cu numărul achizițiilor publice electronice la nivelul Uniunii Europene între perioada 2007- 2011, după cum putem observa Franța conduce detașat la numărul achizițiilor publice electronice, iar state precum Anglia, Germania, Belgia, Polonia utilizează semnificativ sistemele de achiziții publice electronice.

Un lucru de remarcat și benefic pentru comunitatea europeană este că numărul de achiziții publice electronice este în creștere de la an la an, după cum putem observa și în perioada de referință 2007- 2011, totodată acest lucru duce la reducerea costurilor și creșterea eficientei. În 2007 la nivelul UE a fost un număr de 142.691 de achiziții publice electronice, în 2008 numărul achizițiilor publice electronice a fost de 151.448, în 2009 numărul achizițiilor publice a continuat să crească ajungând la 154.827, în anul 2010 și anul 2011 numărul acizițiilor publice electronice au ajuns la 163.058 respectiv 168.160.

Tabelul 3. Numărul achizițiilor publice electronice

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Figura 2 Evoluția achizițiilor publice electronice în perioada 2007-2011

Sursa: Eurostat

În continuare specialiștii se așteaptă ca până în anii 2019-2020, nivelul achizițiilor publice electronice să depășească pragul de 200.000.

Tabelul 4 Valoarea estimată a ofertelor publicate în TED

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

După cum putem observa din tabelul de mai sus, cele mai multe oferte publicate în TED, la nivelul comunității europene au fost în state precum Anglia (având o medie de 92,64 miliarde de euro în perioada 2007-2011), Franta (având o medie de 71,26 miliarde de euro în perioada 2007-2011), Italia (având o medie de 41,91 miliarde euro în perioada 2007-2011 ), Germania (având o medie de 31,5 miliarde de euro în perioada 2007-2011), Spania (având o medie de 35,36 miliarde euro în perioada 2007-2011 ) și Polonia (având o medie de 25,81 miliarde euro în perioada 2007-2011 ).

Din tabelul de mai sus putem observa că valoarea medie a ofertelor publicate în TED la nivelul comunității europene a crescut de la 367,2 miliarde de euro în 2007 la 392,42 miliarde de euro în 2008, creșterea a continuat și în 2009 ajungând până la 420,44, iar în 2010 ajunge la 447,03. Din păcate valoarea medie a ofertelor publicate în TED în anul 2011 a ajuns la 425,44 miliarde de euro, înregistrându-se o scadere de 21,59 miliarde euro, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 5,2%.

Figura 3 Valoarea estimată a ofertelor publicate în TED

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Din pacate în țara noastră, ofertele publicate în TED au o pondere destul de redusă. Acest lucru poate fi cauzat de mai multi factori cum ar fi: neîncrederea în sistemele informatice, competențe scăzute în utilizarea calculatorului, sau pur și simplu lipsa adaptării la schimbările tehnologiei de ultimă generație.

Introducerea treptată a e-procurement face parte din agenda ambițioasă de e-guvernare, care poate transforma fundamental rezultatele și performanța administrației publice. În 2009, au fost publicate la nivelul UE anunțuri cu privire la peste 150.000 de contracte cu o valoare estimată de aproximativ 3% din PIB-ul UE.

Figura 4 Clasamentul privind valoarea ofertelor publicate publicate în TED

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Dacă pozițiile fruntașe sunt ocupate de Anglia, Franța, Italia, Germania, Polonia și Spania, la polul opus sunt state precum Cipru, Luxemburg și Malta.

Valoarea estimată a ofertelor publicate în TED a scăzut în majoritatea statelor membre în anul 2011 fată de anul 2010. Statele care au înregistrat o scădere sunt: Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și chiar Anglia.

Potențialul de achiziții publice electronice din statele membre ar trebui să se bazeze, pe modele și abordări comune. Trebuie încurajate așadar soluțiile care îmbunătățesc și sporesc interoperabilitatea sistemelor locale, regionale și naționale de achiziții publice electronice. În acest fel se vor evita obstacolele tehnice inutile din calea participării transfrontaliere la sistemele de achiziții publice electronice.

Concluzii

Procedurile electronice de achiziții publice oferă în primul rând avantaje economice. Totodată au rolul de a simplifica procedurile de achiziții publice, eliminând risipa de bunuri, servicii, lucrări și de ce nu chiar și de timp.

Odată cu apariția procedurilor de achiziții publice a crescut și concurența, asigurându-se o calitate a serviciilor mai bună cu un preț mai scăzut.

Principalii beneficiari avantajați de sistemele de achiziții publice sunt IMM-urile, acestea beneficiază de transparență în ceea ce privește procedurile de ofertare, reducerea costurilor la procesul de achiziții publice, stimulând concurența, inovarea și creștere în cadrul pieței interne.

Toate aspectele menționate mai sus au ca scop maximizarea eficienței cheltuielilor publice și găsirea unor noi surse de creștere economică. Achizițiile publice electronice contribuie de asemenea la protejarea mediului înconjurător prin reducerea consumului și a transportului de hârtie.

După părerea mea principalele mari avantaje ale unei piețe electronice în domeniul achizițiilor publice sunt:

Contractele publice beneficiază de un grad mai mare de transparență;

Atribuirea contractelor se face după principiul egalității, astfel discriminarea fiind eliminată;

Simetrie informațională;

Demersurile electuate de Comisia Europeană pentru ca achizițiile publice electronice să se dezvolte într-un mediu favorabil pe termen lung ar trebui să urmărească:

căutarea unor soluții concrete bazate pe cele mai bune practici – Comisia susține tot ceea ce înseamnă tehnologii informatice de ultimă generație care are scopul de a simplifica procesul de achiziții publice. Drept dovadă Comisia Europenă sprijină un grup de experți care caută formula ideală pentru a disemina cele mai bune practici în domeniul achizițiilor publice.

elaborarea unui cadru juridic cât mai eficient – este reprezentat de demersul făcut de Comisia Europeană referitor la directivele prinind achizițiile publice și directivele privind achizițiile din sectoarele apă, energie, transporturi, servicii poștale. Toate aceste directive au avut scopul de a favoriza sistemele de achiziții publice și de a consolida rolul platformei e-Certis. Pentru a completa în totalitate acest cadru juridic Comisia dorește soluționarea problemelor cu privire la semnătura electronică și revizuirea aspectelor din cadrul juridic existent care îngreunează piața achizițiilor publice.

susținerea implementării unui sistem de achiziții electronice – Comisia a pus bazele unui proiect pilot PEPPOL, care are scopul de a conecta platformele de achiziții publice existente pe termen lung.

Comisia mai dorește și finantarea cu ajutorul fondurilor structurale a programului Conectarea Europei, acest program are ca scop dezvoltarea sistemelor de achiziții publice electronice.

întocmirea unei strategii de difuzare – Comisia dorește sa transpună autorităților contractante și furnizorilor, avantajele sistemelor de achiziții electronice. Comisia se bazează pe Rețeaua Întreprinderilor Europene precum și pe programele de creare a rețelelor din statele membre europene.

monitorizarea implementării procedurilor de achiziții electronice – această monitorizare poate fi făcută cu ajutorul unui indicator, cu acest scop Comisia îsi propune pe viitor să creeze un sistem de monitorizare a cheltuielilor cu achizițiile publice electronice.

raportarea la dimensiunea internațională a achizițiilor publice – pentru ca achizițiile publice electronice să se dezvolte pe termen lung trebuie impuse niște standarde internaționale. Comisia dorește să promoveze dialogurile internaționale în materia de reglementare a achizițiilor publice electronice. Un raport privind progresul acizițiilor publice electronice a fost elaborat anul trecut.

Comisia și-a manifestat intenția de a modifica cadrul legislativ al Uniunii Europene privind achizițiile publice, așa cum putem observa din Actul privind piața unică.

Importanța economică a sectorului de achiziții publice este semnificativă, acest lucru este redat de valoarea totală a achizițiilor reglementate de directivele actuale ajunge undeva la aproximativ 460 miliarde de euro. Implementarea procedurilor electronice trebuie să contrubuie la imbunătățirea și dezvoltarea achizițiilor publice.

Întru-un context de criză economică, cea ma bună alternativă pentru reducerea cheltuielilor și economisire este utilizarea procedurilor de achiziții publice electronice.

Listă bibliografică

Fundația Corona, Catalog de bune/rele practici în Achiziții Publice, Publicație editată în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziție în sprijinul societății civile în lupta împotriva corupției – Rețeaua Civică de Monitorizare Achizițiilor Publice, Iași (2010);

Niculeasa, M., I., Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, București,(2007);

A.N.R.M.A.P., Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol.I&II,( 2009);

European Commission – Public procurement in Europe – Cost & Effectiveness, Brussels, March, (2011).

Ordonanța de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii aprobată prin Legea nr. 337/2006, modificată și completată prin Legea nr. 128/2007 și OUG 94/2007 HG 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006, cu modificările și completările aduse de 1.083/2007.

Ordinul ANRMAP 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări

Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziție publică

Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11.12.2007;

Directiva 92/13/CEE a Consiliului Comunităților Europene din 25.02.1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor;

Directiva 89/665/CEE a CCE privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări;

Regulamentul nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5.11.2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV);

Regulamentul nr. 1177/2009 al Comisiei din 30.11.2009 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții;

Regulamentul nr. 842/2011 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice;

Regulamentul nr. 1251/2011 al Comisiei din 30.11.2011 de modificare a D2004/17/CE, D2004/18/CE și D2009/81/CE ale Parlamentului European și Consiliului în ceea ce privește pragul de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilo Publice – http://www.anrmap.ro/slider/noi-reguli-europene-achiziții-publice

Societatea pentru Excelență în Administrația Publică -http://www.seap.ro/article/39272/Programul-anual-al-achizitiilor-publice

Sistemul de informare cu privire la contractele de achiziții publice europene – http://simap.europa.eu/supplier/opportunities-in-europe/index_ro.htm

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – http://eur-lex.europa.eu/collection/eu-law/eu-case-law.html

Listă bibliografică

Fundația Corona, Catalog de bune/rele practici în Achiziții Publice, Publicație editată în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziție în sprijinul societății civile în lupta împotriva corupției – Rețeaua Civică de Monitorizare Achizițiilor Publice, Iași (2010);

Niculeasa, M., I., Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, București,(2007);

A.N.R.M.A.P., Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol.I&II,( 2009);

European Commission – Public procurement in Europe – Cost & Effectiveness, Brussels, March, (2011).

Ordonanța de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii aprobată prin Legea nr. 337/2006, modificată și completată prin Legea nr. 128/2007 și OUG 94/2007 HG 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006, cu modificările și completările aduse de 1.083/2007.

Ordinul ANRMAP 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări

Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziție publică

Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11.12.2007;

Directiva 92/13/CEE a Consiliului Comunităților Europene din 25.02.1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor;

Directiva 89/665/CEE a CCE privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări;

Regulamentul nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5.11.2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV);

Regulamentul nr. 1177/2009 al Comisiei din 30.11.2009 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții;

Regulamentul nr. 842/2011 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice;

Regulamentul nr. 1251/2011 al Comisiei din 30.11.2011 de modificare a D2004/17/CE, D2004/18/CE și D2009/81/CE ale Parlamentului European și Consiliului în ceea ce privește pragul de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilo Publice – http://www.anrmap.ro/slider/noi-reguli-europene-achiziții-publice

Societatea pentru Excelență în Administrația Publică -http://www.seap.ro/article/39272/Programul-anual-al-achizitiilor-publice

Sistemul de informare cu privire la contractele de achiziții publice europene – http://simap.europa.eu/supplier/opportunities-in-europe/index_ro.htm

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – http://eur-lex.europa.eu/collection/eu-law/eu-case-law.html

Similar Posts