Evolutia Imaginii Sportivului In Presa

REZUMAT

Sportivii sunt unele dintre cele mai cunoscute sau poate chiar cele mai cunoscute persoane din întreaga lume, dar și cele mai bine plătite. Toată lumea vrea să audă și să citeasca despre acestea, iar numărul acestor persoane crește din ce în ce mai mult. Sportivi se bucură de atenția și de strălucirea oferită de către jurnaliști. Mass-media este interesată mai mult decât oricine altcineva de sportivi decât de orice persoană din societate. Mulți jurnaliști sau poate chiar sute discută despre un singur meci de fotbal în același timp.

Sportul a dat naștere unor posturi TV și a avut o contribuție la schimbarea unor transmisii de radio și acest lucru a dus la deținerea unui rol important în vânzarea de sateliți și abonarea prin cablu a multor persoane. Televiziunea prin cablu a captivat mulți consumatori de presă sportivă din România. Televiziunea a contribuit la creșsterea și dezvoltarea unor profiluri ale sportului și la transmiterea evenimentelor importante pentru toată lumea

Sportul influențează foarte mult demersul presei din România, pentru consuamatorii de presă sportivă este foarte important să obțină cât mai multe informații despre anumite evenimente sau întâmplări din viața unor sportivi. Sportul este un element important în realizarea unor aritcole sportive, dar și practicarea acestuia. Jurnalistul sportiv trebuie să fie un bun sportiv pentru ca să fie și un jurnalist bun și trebuie să îi placă ambele pentru a le putea face cu plăcere. Jurnalistul nu trebuie să știe doar fotbal, trebuie să știe si atletism, hanbal, tenis și multe alte sporturi pentru a putea avea capacitatea de a oferi informații prețioase altor iubitori de sport din cunoștințele lui. Jurnalismul sportiv este un domeniu în care trebuie să fi specializat și trebuie să fii mereu informat asupra sporturilor și evenimentelor.

Pentru un sportiv , imaginea este cea mai importantă, un succes sau un eșec sportiv poate amplasa sportivul la diferite nivele de încredere și poate duce la probleme de imagine. În activitatea sportivă, succesul contribuie la ridicarea imaginii acelei persoane pe toate planurile, inclusiv autoaprecierea unor personalități sportive. În activitatea sportivă, pregătirea și formarea personalității sportivului se luptă pentru a avea și a forma o bună imagine de sine. Atunci când ești sportiv trebuie să pui totul la bătaie și să știi cum îți gestionezi imaginea pentru că în orice clipă cineva te poate lua drept model, negativ sau pozitiv.

ABSTRACT

Athletes are some of the most popular or even the most popular people in the world, but also the best paid. Everyone wants to hear and read about them, and the number of these people grow increasingly more. Sport enjoys attention and brightness given by journalists. The media is more interested than anyone else athletes than any person in society. Many journalists or even hundreds discusses one football game at the same time.

Sport has given rise to TV and has contributed to the change of radio transmissions and this led to the holding of a role in selling satellite and cable subscription to many people. Cable television has captivated many consumers of sports media in Romania. Television helped increase and development of sport and transmission profiles of important events for everyone
Sport greatly influence the media in Romania approach to sports news consumers is very important to obtain as much information about certain events or happenings in the lives of athletes. Sport is an important element in achieving aritcole sports and it’s practice. Sports journalist must be a good sport for being a good journalist and need to like both so you can do it with pleasure. Journalists should not only know football, you have to know and athletics, handball, tennis and many other sports in order to be able to provide valuable information to other lovers of sports knowledge. Sports journalism is an area that needs to be specialized and must be well informed about sports and events.

For an athlete, the image is the most important, success or failure can accommodate sport athlete at different levels of trust and lead to image problems. In sport, success contributes to raising the image of the person on all levels, including self-esteem sports personalities. In sport, education and training of the athlete's personality and struggle to have a good self-image form. When you have to put all the sports beat and know how you manage your image because at any moment someone can take as a model, negative or positive.

CUPRINS

INTRODUCERE

1.1 Istoria presei romanesti

1.2 Istoria presei sportive din România

1.3 Reflectarea unui eveniment în presă din perioada post decembristă

1.3 Jurnalismul sportiv în presa scrisă radio și online

1.4 Junalismul sportiv în televiziune

1.5 Influența sportului în mass-media

CAPITOLUL II- Importanța imaginii sportivului în presă

2.1 Imaginea în presă

2.2 Imaginea sportivului în presă

2.3 Importanța imaginii sportivului în presă

CAPITOLUL III-Evoluția imaginii sportivului în presă

3.1 Imaginea sportivului in trecut

3.2 Galerie foto tabloidizarea presei sportive din trecut

3.3 Imaginea sportivului în prezent

3.4 Galerie foto sportivii din zilele noastre

3.5 Femeia și bărbatul-performațe sportive

3.6 Tabloidizarea presei sportive din Romania

CAPITOLUL IV- Analiza și discutarea datelor

4.1 Inspectarea literaturii pe problema de cercetare și întrebările cercetării

4.2 Metodologia

4.3 Analiza materialelor monitorizate

4.4 Grila de analiză a materialelor

4.5 Rezultate

CAPITOLUL V- CONCLUZII

BIBLIOGRAFIA

SITE-OGRAFIE

INTRODUCERE

Tema acestei lucări este „Evoluția imaginii sportivului în presă ”. Pentru cercetare am realizat o comparație între imaginea sportiviilor din trecut și din prezent și am monitorizat presa sportivă din prime time. Am ales acestă temă pentru că îmi place sportul și de-a lungul timpului am constat că presa sportivă s-a tabloidizat. Evoluțiile sportivilor pe plan profesional au fost date la o parte, iar probleme personale ale lor au fost puse în prim plan. Mai sunt foarte puține ziare și televiziuni care nu abordează subiecte din viața personală a spotivilor.

Presa sportivă din România este una foarte dezvoltată și de-a lungul anilor viața sportivă a fost dată la o parte și viața personală a ajuns să fie în prim plan. A ajuns să fie mai important acest aspect și s-a pus accentul pe aceste informații deoarece lumea este mult mai curioasă să afle aspecte din viața privată a sportivilor. În momentul în care un sportiv devine cunoscut prin prisma calităților de sportiv, este vânăt de către paparazi și pus în diferite ipostaze.

Pentru acestă cercetare am să aleg metoda analizei de conținut deoarece consider că este cea mai bună variantă pentru tema mea de cercetare. Datele despre acestă cercetare le voi culege prin intermediul unor persoane, documente, televizor și presă scrisă și online. Ziarele de sport sunt primele vizate, iar pe urmă voi analiza și câteva informații din tabloide. O să pun accent și pe titlurile articolelor și pe poze. Din presa online voi lua cele mai multe informații despre acestă analiză. O să analizez ziarele de sport și revistele de scandal, o să încerc să observ care dintre acestea pune mai mult accent pe viața privată și cea profesională. Vreau să văd cât pune accent pres ape viața personal a sportivilor, care este imaginea actual în presă și care a fost iamginea lor până acum câțiva ani. Ca instrument, voi folosi grila de analiză de conținut. Grila va conține o serie de întrebări la care voi răspunde după ce voi analiza ziarele de sport și cele tabloid

CAPITOLUL I –Istoria presei sportive din Romania

Istoria presei romanesti

Istoria presei în România nu poate să fie privită ca și un segment particular, a cărui existență s-a desfășurat în parașeș cu viața societății, dareste cu siguranță o parte component a acesteia. Presa românească prezintă un tablou particular, cu o extensie temporală mia redusă, ceea ce este explicabil prin condițiile istorice în care a avut loc toată dezvoltarea societății din România. Presa a reflectat mișcările tectonice interne și externe ce au privit societatea și lumea de afară. A prevestit nenumărate fapte diverse care au construit în bine și în rău cotidianul cititorului și a afirmat principia care au schimbat sensul meresului înainte al istoriei.

Secolul XVI-lea ne conduce cu gândul la apariția presei și cunoașterea tiparului, care devine o realitate la noi o dată cu Macarie, în anul 1508, care a tipărit la Târgoviște în limba slavonă. În anul 1544 se tipărește pentru prima dată în limba română, la Sibiu, un Catehism Luteran. Activitatea lui Coresi între anii 1559 și 1583 a fost foarte important pentru întreaga evoluție a culturii și limbii române, iar atunci au apărut tipărituri în limba latină, maghiară și germană , la Cluj și la Sibiu. Umanistul Johannes Honterus a acoperit integral România cu dezvoltarea unor tipografii la Alba-Iulia în 1567, la București în anul 1575, la Govora în 1675, la Câmpulung și la Târgoviște ăn anul 1634, la Iași în 1640, la Snagov în 1690 și la Buzău în anul 1694. Aceste tipografii au avut o activitate cu realizări cultural, literare și științifice. În acele perioade au fost înscrise opera din lucrările unor scriitor precum Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino – Stolnicul, Ioan Neculce sau Dimitrie Cantemir.

În anul 1731 este fixat reperul originar al presei romănești, cu apariția Calendarului imprimat în Scheii Brașovului de Petre Șoanul. Acest Calendar a fost considerat embrionul activității presei în România. Nu s-au găsit probe pentru a susține ideea unor gazete manuscris sau foi ocazionale în spațiul românesc. În anul 1646 a fost tipărită o carte care se numește“Cartea românească de învățătură”, unde am găsit un fragment foarte frumos care demonstrează ca presa a fost mereu în sufletele oamenilor: “uneori se scriu hârtii cu suldame și cu ocări asupra cuiva și le aruncă pe ulițe sau în mijlocul târgului unde sunt mai mulți oameni pentru ca să citească mulți … alții scriu și lipesc hârtia pe ziduri sau pre păreți pe unde trec oamenii” (Vasile Lupu, 1646, p.123).

Presa a arătat neînfricare în apărarea unor principia, a înfruntat pericole și a pus totul în joc pentru a putea dezvolta acest fenomen în țara noastră. A trecut printr-o perioadă dificilă, unde trecerea de la democrație la disctatură și de la dictatură la democrație au fost la ordinal zilelor. Presa a fost receptaclul vieții stagnante a societății românești și a avut un rol important, acela de a informa și a dezinforma cititorii, presa a contribuit la formarea și la manipularea opiniei publice. Isotria presei din România a ținut cont de doi factori : reflectarea clipei, a evenimentului care se desfășoară sau care s-a petrecut, privește existența cotidiană a cititorilor și mereu răspunde curiozitățiilor lor. Al doilea factor este acela de a dezbate problemele pe termen lung sau de moment.

Toate acestea reprezintă pentru presă o isorie a ideilor, a curentelor care s-au manifestat în societatea noastră și au determinat mersul acesteia. Configuratia presei noastre a fost modelata încă de la începuturile ei de intelectuali precum cei doi ctitori, Gh. Asachi și Ion Heliade Rădulescu, și simultan, de personalitatea proteica a lui Mihail Kogălniceanu, primul mare ziarist român.Începuturile presei în limba română au fost cu 200 de ani înaintea presei occidentale din cauza condițiilor vitrege în care se trăia. Presa este ceva care ține de zilnic, iar anul nașterii presei românești este 1790 prin „Curier de Moldova”. Prima tentativă de tipărire a unui ziar este îm 1789, Ioan Molnar Piuariu, care a fost medic oftalmolog împreună cu Banffy au tipărit ziarul care se nume „Foaie pentru săteni”. În anul 1829 apar primele publicații, iar : reflectarea clipei, a evenimentului care se desfășoară sau care s-a petrecut, privește existența cotidiană a cititorilor și mereu răspunde curiozitățiilor lor. Al doilea factor este acela de a dezbate problemele pe termen lung sau de moment.

Toate acestea reprezintă pentru presă o isorie a ideilor, a curentelor care s-au manifestat în societatea noastră și au determinat mersul acesteia. Configuratia presei noastre a fost modelata încă de la începuturile ei de intelectuali precum cei doi ctitori, Gh. Asachi și Ion Heliade Rădulescu, și simultan, de personalitatea proteica a lui Mihail Kogălniceanu, primul mare ziarist român.Începuturile presei în limba română au fost cu 200 de ani înaintea presei occidentale din cauza condițiilor vitrege în care se trăia. Presa este ceva care ține de zilnic, iar anul nașterii presei românești este 1790 prin „Curier de Moldova”. Prima tentativă de tipărire a unui ziar este îm 1789, Ioan Molnar Piuariu, care a fost medic oftalmolog împreună cu Banffy au tipărit ziarul care se nume „Foaie pentru săteni”. În anul 1829 apar primele publicații, iar aceste sunt:

În Țara Românească: „Curierul Românesc” ,editat de Ion Heliade Rădulescu, acest ziar avea și un supliment numit „Curierul de ambe sexe”.

În Moldova : „Albina Românească”, editată de Gheorghe Ascachi, care avea suplimentul numit „Alăuta Românească”,

În Transilvania: „Gazeta de Transilvania” condusă de George Barițiu, supliment numit „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în anul 1838.

Legea presei din 1856, care prevedea înlăturarea cenzurii și libertatea de exprimare, a oferit dreptul a de a înfința o publicație. A fost votată la un scor destul de strâns, ceea ce a demonstrate că forțele care se opuneau modernizării României erau încă destul de puternice. Marin Barbu era conducătorul presei din acea perioadă și a afirmat că în intervalul 1866-1877 în România au apărut aproximativ 250 de publicații, nu numai în București, ci și în marile orașe din provincie. La Arad a apărut „Speranța”, la Blaj au apărut „Orașul luminării” și „Orașul Național.”

La începuturile sale presa a avut o configurație specială. Jurnalismul este singura meserie care se bucură de o enciclopedie, scisă de profesorul unviersitare Marian Petcu, iar scopul acesteia este acela de-ai solidariza pe jurnaliști. Aici se regăsesc peste 18.000 de publicații periodice, televiziuni, radiouri și agenții de presă. De asemenea, se mai găsesc și 33.550 de jurnaliști și publiciști. Jurnalismul minorităților etnice din România, precum comunitățile maghiare, germane, bulgare, sîrbe, evreiești, ruse au fost indexate pentru prima dată într-o astfel de carte. Toate reglementările juridice la care s-a supus presa în cei 280 de ani de existență pe teritoriul țării noastre, precum și congrese și conferințe ale jurnaliștilor din anii 1731-2011.

1.2 Istoria presei sportive din România

După ce s-a încheiat primul război mondial , mișcarea sportivă din România și-a reluat activitatea și a evoluat cu ajutorul unor coordonate organizatorice și sub o semnficiație educativă. Presa sprotivă a fost până la un anumit punct sub expresia unor programe și a unor tendinșe din perioada anterioară, o perdioadă suprinsă de memorialistul Constantin Argetoianu. Publicațiile vechi au reformulat și au continuat programul de strângere a faptelor petrecute în arene și în afara lor. Interesul pentru sport a crescut și s-a consolidat pe plan național în toate regiunile țării, iar acest lucru a avut anumite consecințe și în planul presei sportive interbelice. Acest fapt a condus la proliferarea periciodicelor sau a rubricilor cu acestă tematică. Interesul pentru presa sportivă s-a concretizat în apariția a peste 370 de publicații periodice, iar descrierea faptelor sportive și exprimarea pucntului de vedere și-au găsit locul și în publicațiile literare, teatrale și științifice. Aceste publicații sunt : “Scena”, “Îndreptarea literară”, ”Glasul Tinerimei”, “Adevărul literar și artistic”, Aradi Naplo”, “Macabi”.

După ce s-a înfăptuit Unirea, multe publicații din Transilvania au continuat să își desfășoare activitatea, dar numai în limba maghiară. După mult timp, unele dintre aceste periodice au început să apară în texte paralele, în limbile română și maghiară. Au ales acestă varinată de publicare a ziarelor în ambele limbi fiindcă vroiau să fie citiți și să păstreze numărul cititorilor de presă sportivă. Propaganda prin sport, la niveul întregii țări a fost considerată o „datorie națională”. Presa sportivă din toate părțiile țării, inclusiv cea în limbile stăine vorbite în țara noastră nu s-a putut deteșa de niciuna din principile caracteristice ale perioadei anterioare, în primul deceniu după Marea Unire. Presa de sport a fost subordonată acelor practice care se ascundeau și nu vorbeau aceste limbi, deși erau la curent cu activitatea mișcării sportive din țările europene.

Momentul în care s-a marcat recunoașterea fenomenului sportive a ziaristului profesionist a fost acela când s-au început pregătirile sportivilor români la marile competiții, în primul rând la Jocurile Olimpice din anii 1920, 1924 și 1928. Un alt moment important a fost acela a apariției Institutului Național de Educație Fizică și promovarea primilor absolvenți și formarea unor noi forme didactice pentru srudiul fenomenului sportive. Acest lucru a dus la pregătirea profesionistă a ziaristului și dobândirea de noi cunoștințe în acest domeniu. Presa sportivă a sesizat de multe ori suficiențele proprii și alea acestui fenomen care era reflectat în pagini dupa Marea Unire. S-a depus mult efort pentru îndrumarea sportului din România și pentru formarea unor concepții asupra opiniei publice, iar acestea au fost evidențiate de către presa sportivă. Au fost promovate și publicate fie în articole, editorial sau anumite comentarii ale unor gazetari de la publicații de specialitate precum ar fi:„Revista Automobilă”, „Ecoul Sportiv”, „Educația Fizică”, „Gazeta Sporturilor”, „Sportul”, „Presa sportivă”.

Presa sportivă interbelică nu a eludat talentul de gazetar sportive sau a cunoștințelor de specialitate. Presa interbelică a considerat ca anumite paseje sau anumite formulări din presa sportivă pot induce în eroape opinia publică.

În anii 1933-1934 au apărut 58 de publicații periodice, dintrecare 31 au fost din București, iar restul din provincie. Dintre aceste , 9 au fost în limba maghiară și 3 în limba română. Atunci presa sportivă avea un rol de gazetă de sinteză și cei care realizau aceste publicații informau și comentau anumite evenimente și întîmplări sportive. Presa sportivă „burgheză” nu tolera nepotrivirile și impuritățile în rândul său, făcând de fiecare dată apel la aptitudinile reale ale unor modele europene. Progresul presei sportive a câștigat teren în perioada interbelică, ideile despre această parte a presei au fost denumite și “arene a literelor însuflețite”, „oglinda fidelă a mișcării de pe arena tinerimii”, „răspânditoare neprețuită a noului curent dătător de energie, armonie și ritm”(dr.Iuliu Hațieganu). Aceste denumire și descrieri perfecte pentru presa de sport au fostdate de către dr. Iuliu Hațieganu, care făcea referire la periodical clujean „Arena Sporturilor”.

Ideea de educare și pregătire pentru o educație sportivă a predominat în epocă prin intermediul presei sportive și a publicului din arene și stadioane. Acesta fiind rolul presei sportive din acea perioadă. Gazetele sportive au un rol foarte important, acela de-a informa precis și rapid, iar cel mai important era acela de-a îndruma și a de-a face o educație fizică bună (Prof. dr. Coriolan Tătaru de la Cluj) . Scrisul din publicațiile periodice puneau în fața presei sportive niște exigențe destul de mari pentru un astfel de fenomen. O astfel de publicație trebuia să fie de specialitate și să fie întocmită și redactată pe gustul tineretului, să fie bine informată și să ofere informații cât mai adevărate și mai relevante pentru anumite evenimente. Trebuiau să trezească atenția cititorului asupra evenimentelor petrecute în arenele sportive și să nu lase niciun eveniment sau vreo întâmplare care a avut loc să treacă pe la cititori.

Rolul presei sportive este unul foarte complex și oferă informații pe măsură, este unul foarte vast și acopeă orice eveniment de acest gen. Publicația „Educație fizică”, unde jurnalistul C.F. Nicolaescu a publicat articole a subliniat anumite aspect despre presa sportivă din România. În articolul intitulat „Importanța presei sportive în propaganda ideii educației fizice”, ne spunea că „presa sportivă românească a îmbrățișat mișcarea trunchiată a spectacolului sportiv. Ea nu urmărește practic sportul pentru sănătate, nu are preocupări științifice în domeniul educației fizice”, în schimb oferă cititorului „cancanuri, considerații puerile asupra desfășurării unui meci, reclama unor conducători de sport .” ( Phill Andrews, 2006, p.67 )

Congresul Sportului Românesc din 25 octombrie 1943 a fost un moment important pentru presa de sport din România, iar acolo Toma Alexandrescu a afirmat că : „Gazetarul sportiv nu este un înregistrator de rezultate tehnice, ci un doctrinar, un pedagog, un om de atitudine, un deschizător de drumuri” (Phill Andrews, 2006, p. 90 ).

Presa sportivă din perioada interbelică a îndeplinit anumite criteria și și-a făcut datoria față de publicul cititor. Pe de altă parte anumiți gazetari sportive au neglijat de multe ori evoluția preferințelor cititorilor de presă sportivă. În perioada interbelică activitatea pe tărâmul sportului a fost destul de slăbuță, dar totuși a existat și a fost susținută de Liviu Rebreanu, Victor Ion Popa, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Radu Boureanu, Victor Eftimiu și mulți alții cate au primit energia și au privit cu multă admirație ceea se ce întâmpla pe stadioane și arene de sport.

Presa sportivă a oferit niște nume care cântăresc foarte mult în acestă meserie și persoane care au făcut cu adevărat ceva pentru presa de sport din România. Aceștia sunt: George Costescu, Neagu Boerescu, Grigore Caracostea, , Dinu Cesianu, Arthur Vogel, Nidy Dumitrescu, Jack Berariu, Marc (primul nostru caricaturist sportiv). Toți aceștia și mulți alții au avut un rol important și au însemnat în activitatea lor relatarea faptelor și ideilor care au construit viața sportivă. În astfel de publicații, sportive, limbajul este unul de specialitate, cititorii ținând seama de formulările presei sportive din România.

Presa sportivă este plină de articole, reportaje, interviuri, comentarii, declarații, pronosticuri și multe altele. În perioada inetrbelică s-au distins două tipuri de ziare:

Ziare consacrate pe diferite evenimente sportive și commentate

Ziare consacrate pe evenimente, analiză, sinteză și producer a activității sportive.

Presa s-a cultivat în toate domeniile, iar presa sportivă s-a cultivat în continuare cu informații care aveau caracter senzațional. În acea perioadă, reportajul capătă o pondere apreciabilă, iar cel din presa sportivă fiind mult mai apreciat deoarece era greu de realizat comparativ cu alte reportaje din diferite domenii. În acea perioadă o adevărată școală de jurnalism a reușit să creeze unul dintre cele mai bune și cele mai adevărate ziare de sport. Au reușit să formeze o publicație care rezistă și până în zilele de astăzi : „Gazeta Sporturilor”. Acestă publicație are o formă mai evoluată a jrunalismul sportiv și are o longevitate de peste două decenii și pe care am întâlnit-o și după decembrie 1989. Ziarul a reușit să ofere cititorilor multe informații benefice pentru iubitorii de sport și nu numai, iar aici au fost prezentate și părțile nevăzute de ochiul avizat ale unui spectacol sportiv și ale sportului în genere.

Primul ziar de sport din România a apărut în anul 1880 sub titulatura „Sportul”, iar în anul 1927 s-a înfințat Asociația Presei Sportive din România, care este cea mai veche organizație profesională a ziariștilor români. Jurnaliștii sportivi sunt în general privilegiați fața de către toși ceilalți jurnaliști, deoarece ei trăiesc momentele cu mult mai multă intensitate și sunt permanent în mișcare.

Reflectarea unui eveniment în presă din perioada post decembristă

Dubla dintre Steaua și Rapid din Cupa UEFA 2005-2006

Evenimentul care suprinde întâlnirea spectaculoasa dintre Steaua București și Rapid București din sferturile de finală din anul 2006, Cupa UEFA. A fost unul dintre cel mai important eveniment sportiv din ultimul deceniu în România. Cele doua echipe românești au avut un parcurs spectaculos în acel sezon de Cupa UEFA, dar din păcate s-au întâlnit în sferturi și astfel una din cele două a trebuit să părăsească această competiție. După două meciuri extrem de strânse și pline de emoții pentru toți românii, după cum o spun și scorurile (1-1 în Giulești și 0-0 pe Lia Manoliu), Steaua s-a calificat în semifinale Cupei UEFA. Acolo, însă, a fost eliminată de Middlesbrough, după un retur de coșmar pentru echipa din Ghencea. Acest meci a fost așteptat cu nerăbdare și cu multă curiozitate în majoritatea țărilor europene. Duelul românesc al sferturilor de finală a reprezentat un adevărat spectacol, plin de calitate în teren, a fost savurat și admirat de peste tot.

Presa sportivă a abordat acest subiect cu mult interes, a fost un eveniment care a pus stăpânire pe întreaga țară. A fost un duel prea mediatizat care nu și-a meritat superlativele cu care presa a umflat interesul din jurul lui. Ziarele de sport au scris mult despre aceste două meciuri, suporterii au avut un interes maxim pentru aceste două partide ; Toată lumea aștepta cu nerăbdare primul meci care s-a jucat în Giulești, pe terenul celor de la Rapid București. După un 1-1 spectaculos, goluri marcate de către Bănel Nicoliță pentru Steaua în minutul 4 și de către Viorel Moldovan pentru Rapid în minutul 48, publicul se aștepta la un duel de foc pe stadionul Lia Manoliu. La acest meci au fost prezenți 18.000 de spectatori.

La o săptămână distanță pe Stadionul Național au venit 50.000 de spectatori care așteptau un meci fabulous pentru țara noastră. Publicul a fost dezamăgit de felul în care cele două echipe au jucat, a fost un meci supertacticizat, tehnica și tactica au lipsit cu desăvârșire. După dubla întâlnire a celor două echipe, presa și-a îndreptat atenția către Steaua București, echipa calificată mai departe în semifinalele Cupei UEFA. Am găsit mai multe articole în cele mai importante ziare sportive din România, ProSport și Gazeta Sporturilor, cronici sportive despre aceste două meciuri, editorial și căteva interviuri cu unii jucători de la cele două echipe. Consider că evenimentul a fost tratat cu seriozitate și cu multă atenție din partea presei.

A fost un evenment care a atras atenția presei din anul 2006, mai ales presa sportivă care a abordat cu interes maxim acest duel românesc din sferturile Cupei UEFA. Presa sportivă a acordat multă atenție și a vorbit despre acest subiect mult timp. Evenimentul a fost reflectat în presă la adevărata lui importanță, chiar mult mai mult decât se aștepta lumea.

Jurnalismul sportiv în presa scrisă ,radio și online

Sportivii sunt unele dintre cele mai cunoscute sau poate chiar cele mai cunoscute persoane din întreaga lume, dar și cele mai bine plătite. Toată lumea vrea să audă și să citeasca despre acestea, iar numărul acestor persoane crește din ce în ce mai mult. Sportivi se bucură de atenția și de strălucirea oferită de către jurnaliști. Mass-media este interesată mai mult decât oricine altcineva de sportivi decât de orice persoană din societate. Mulți jurnaliști sau poate chiar sute discută despre un singur meci de fotbal în același timp. Într-un raport al mediatizării, antrernorii unor echipe sunt mult peste șefii de stat. Subiectele sportive sunt benefice pentru mass-media, iar acest lucru se vede în paginile de sport ale ziarelor. Multe dintre ziare au acordat mai multe pagini dedicate sportului deoarece aceste subiecte sunt pe placul publicului. Sportul este din ce în ce mai captivant pentru mass-media deoarece propune subiecte imprevizibile și mereu de actualitate. Știrile din presa sportivă sunt imposibil de prevăzut, în orice moment se poate întâmpla ceva la o echipă sau schimbarea unor antrenori. De cele mai multe ori reportajele și interviurile sportive sunt mult mai interesante și nu sunt deloc plictisitoare, față de alte reportaje din diferite domenii. Sportul este un domeniu în care nu ai timp să te plictisești și evenimentele din fenomenul sportiv sunt știute și neștiute din timp, iar pregătirea acestora este una spectaculoasă.

Presa sportivă scrisă

Realizarea unui material de presă scrisă este destul de rapidă și nu necesită foarte mult timp, informațiile necesare pentru scrierea unui material de presă scrisă se pot aduna prin diferite metode, fie prin telefon sau se pot culege de pe internet. Jurnalistul nu este nevoit să petreacă mult timp pentru a scrie un astfel de material. Relatarea unor evenimente sportive se face de la fața locului, însă acesta se poate reliza și prin intermediul transmisilor televizate, iar procesul este unul foarte rapid ( David Randall, 2006, p. 45).

Producerea și distribuirea unor ziare de sport poate să dureze mai mult timp și ar putea dura chiar câteva ore, zile sau chiar săptămâni. Trebuie să fie totul sub control înainte de publicare, exemplarul ziarului trebuie citit și corectat mereu pentru a putea oferii cât mai multe informații publicului cititor. Formatul presei scrie este prezentat într-un mod elegant și frumos pentru a ușura privirea cititorului. Ziarele scrise oferă posibilitatea cititorilor să treacă de la o relatare la alta și de la o pagină la alta foarte ușor și simplu. În presa scrisă, sportul are un rol important și acest lucru influențeaya dimensiunea și stilul în care este scris un articol. Se poate varia de la anumite rubrici la pagini pline de articole din sport. Știrile pot fi scrise într-o formă care este percepută ușor de către cititori și prin ajutorul unor puncte sau cuvinte cheie aceștia abordează mult mai ușsor subiectul dorit.

Presa sportivă la radio

Radioul este un mijloc mediatic foarte abordat de către toate persoanele, este un mijloc de transmitere a informațiilor mult mai rapid și mult mai sigur, iar foarte multe persoane ascultă radio indiferent de locul în care se află. Persoanele care coletează informațiile pentru radio sunt mult mai lente decît cele din presa scrisă, informațiile esențiale sunt obținute prin telefon și calitatea nu este cea mai bună de foarte multe ori. Interviurile sau anumite declarații sunt ușor de obținut și de realizat cu ajutorul unui reportofon. Pentru anumite materiale care au fost înregistrate în locuri cu zgomot, jurnalistul trebuie să lucreze câteva ore pentru a scoate un material bun și pentru a putea fi dat spre ascultare. Informația care a ajuns în stațiile radio este transmisă ușor și repede, deoarece la radio există buletine de știri din oră în oră sau de cele mai mule ori informațiile de o importanță mare sunt transmise instant. Consumatorul de radio nu poate să își alegă ce să asculte, el este obligat să asculte ceea ce se spune în acel moment până să se ajungă la partea sportivă. Oamenii de radio trebuie să capteze atenția ascultătorilor și să îi facă să rămână pe frecvență. Pentru a ține ascultătorul cât mai mult timp și pentru ai captiva atenția trebuie ca jurnalistul să aibă intervenții scurte și să introducă anumite elemente de sunet care să facă materialul mai incisiv pentru a nu plictisii ascultătorul.

Presa sportivă din online

Internetul este o formă mult mai complexă a presei sportive, aici sunt oferite cel mai rapid informațiile și cei care stau mereu în fața calculatoarelor își fac datoria cu mult respect. Paginile web sunt mult mai ușor de combinat, iar tehinicile din presa scrisă, de la radio și din televiziune sunt puse la un loc, într-un singur pachet și poate fi modelată cu ușurință și se poate actualiza mereu pentru a putea ofetii informații cât mai exacte. Ceea ce face diferență între toate celelate forme ale presei pe domeniul spotiv si presa din online este atitudinea consumatorilor. Pentru a putea captiva atenția acestora, jurnalistul trebuie să ofere informațiile într-un mod atractiv și prin fotografii care ajută ca informația să fie mult mai ușor percepută.

Persoanele care consumă presa sportivă trebuie să fie mereu la curent cu ceea ce se întâmplă, iar în momentul în care cititorii de ziare se plictisesc de articole, se duc la alte pagini; dacă consuamtorii de televiziune și radio se plictisesc închid aparatele sau schimbă pe un alt post sau canal, atunci jurnalistul își poate da seama că calitatea acelor materiale nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor consumatorilor de presă sportivă. Captarea și menținerea unui public în acest domeniu este esențială, iar jurnaliștii sunt nevoiți să exploateze la intensitate maximă limbajul pe care îl folosesc.

Junalismul sportiv în televiziune

Sportul a dat naștere unor posturi TV și a avut o contribuție la schimbarea unor transmisii de radio și acest lucru a dus la deținerea unui rol important în vânzarea de sateliți și abonarea prin cablu a multor persoane. Televiziunea prin cablu a captivat mulți consumatori de presă sportivă din România. Televiziunea a contribuit la creșsterea și dezvoltarea unor profiluri ale sportului și la transmiterea evenimentelor importante pentru toată lumea. Din televiziune multe cluburi își plătesc jucătorii, așa de profitbailă ajungând acestă afacere. Drepturile de transmitere a evenimentelor sportive au transformat toate organizațiile și le-au făcut să se adapteze unor programe stabilite de către televiziuni. Știrile sportive și spectacolul senzațional se combină cu succes și atrag din ce în ce mai mult public. Cuvintele sunt importante în televiziune, dar depinde de locul în care sunt folosite, iar cuvintele dispun de diferite instrumente care ajută la formarea unui limbaj complex. Televiziunea este un mediu condus de către imagini , iar acest lucru depinde și contează foarte mult pentru public. Imaginile în mișcare transmit acțiunea exact așa cum este realizată. Calitatea imaginilor este punctul esențial pentru o televiziune, iar acestea sunt punctele cheie pentru transmiterea evenimentelor sportive, iar acestea constituie limbajul televiziunii.

Unele posturi TV și unii dintre jurnaliștii care fac parte din acel trust favorizează de cele mai multe ori un club de fotbal sau anumite persoane. Lucrul acesta este unul interezis prin etica și deontologia unui jurnalist, dar la noi în țară această practică este des întalnită. Acesta favorizare a unor sporti sau organizații sportive poate fi observată de orice persoană, chiar dacă aceea personă nu este autorizată în acest domeniu. Acest lucru este vizibil și la buletinele de știri, chiar dacă o altă echipă a avut performanțe mai mari decât echipa favorizată la momentul difuzării buletinului de știri, tot echipa care este preferată de acel trust va deschide acel buletin de știri.

Foarte mulți telespectatori consideră ca televiziunea sportivă înseamnă scandal și senzaționalism. Toate televiziunile generaliste au început să abordeze subiectele de tip tabloid și sunt prezentate din ce în ce mai des astfel de subiecte. TVR și Realitatea TV oferă un conținut de sport foarte bun și de calitate, iar publicul cu singuranță asta își dorește. Antena 1 și PRO TV sunt posturile care s-au copiat unele pe celelate și se întrec în problematica senzaționalismului presei sportive din România. Cătalin Tolontan, redactor-șef al "Gazetei Sporturilor", trage un semnal de alarmă și caracterizeă într-un mod clar și concret rubiricile de știri sportive din cadrul porsturilor cele mai vizionate de către consumatori: PRO TV și Antena 1 care sunt încadrate în categoria spectacolului, TVR 1 și Realitatea sunt cele mai aprope de definiția clasică a știrilor sportive televizate.Soarta evenimentelor sportive și a canalelor de televiziune sunt stâns legate între ele și se completează perfect, iar necesitatea formării și menținerea audienței modifică modul prin care televiziunea prezintă evenimentele. Transmisiunile sportive sunt în special ale unor evenimente de durată, care oferă acum mult mai multe explicatii și oferă încrederea telespectatorilor și le menține interesul pe parcursul unor perioade mai lungi de timp. Apariția televiziunii digitale oferă telespectatorilor posibilitatea de a fi "interactivi", de a-și folosi telecomanda pentru a face transmisiile sportive pe gustul lor și de-a avea ocazia revederii jucătorilor și orice secvență dim timpul partidelor sportive.

Transmiterea evenimentelor sportive de către posturile de televiziune este la fel și câteodată se sincronizează și cu presa scrisă. La ănceputurile televiziunii, cel mai mulți dintre jurnaliși lucrau în presa scrisă, iar aceștia aduceau atitudinea potrivită față de sport. Chiar și în zilele noastre mulți dintre aceștia provin din lumea presei scrise. Televiziunile prezintă și ele anumite categorii de evenimente sportive, știri sportive, avanpremiere sportive, rubrici pe diferite teme sportive și profiluri ale oamenilor cate fac parte din lumea sportului. Radioul și televiziunea au nevoie de anumite practici specifice lucrului ăn presa sportivă pentru a putea acopei evenimentele sportive care impun anumite reguli. Drepturile pentru transmiterea unui eveniemnt sportiv sutnt vândute instituților care oferă cel mai mult, deși de cele mai multe ori televiziunea are câștig de cauză pentru că are o audiență mai bună și un standard mult mai ridicat pentru a putea acoperi acel eveniment sportiv.În mod normal, drepturile sunt vîndute pe mulți ani, fapt care este și în avantajul financiar al instituților media, acestea permițându-și să investească într-o infrastructură costisitoare, necesară pentru acoperirea evenimentelor transmise în direct. Cluburile sportive pot să își mărească veniturile prin acest procedeu, de vânzare a dreprurilor de televizare și în alte țări.

Institutiile de radio și televiziune plătesc foarte mult pentru drepturile de difuzare, acestea încearăa să profite la maximum de transmiterea evenimentelor sportive. Evenimentele în direct sunt acum transmise ca parți dintr-un package, între introducere și comentarii. Pentru a personaliza programele și pentru a le face mai incitante. De obicei, înainte de eveniment au loc discuții cu experți care sunt invitați în studio, aceștia pot să fie actuali sau foști jucători și antrenori. Evenimentul se completează perfect cu interviurile luate după meciuri și producerea uei analize realizată de către experți. Transmiterea unei astfel de situații se încheie mereu cu anumite secvețe, care au fost cele mai importante din timpul evenimentelor. Acoperirea evenimentelor la televizot se face la fel ca și acoperirea evenimentelor cu modelul din presă scrisă. Transmisiunile din exterior a unor evenimente sportive presupune o ligistică mult mai complecă și o planificare mult mai atentă pentru a putea mobiliza demersul întregului eveniment. Sportul televizat repretinză acum o industie globală și companiile care acoperă astfel de evenimente pot furniza imagini și analize. Abilitățile pe care le dobândesc ascultătorii și telespectatorii în timpul unei transmisiuni sunt acelea de-a oberva ceea ce face jurnalistul respectiv. Comentatorii și redactori sunt și ei vizați direct de acest fenomen. Mulțti dintre jurnaliștii din România acoperă singur un eveniment sportiv, dar și în echipe estemult mai bine pentru ei ,dar și pentru public. Meseriile celor care transmit de la fața locului sau chiar evenimentul propriu zis este de cele mai multe ori apreciat și văzut ca un lucru fascinant, dar munca lor implică multe sacrificii.

Perosnaele care acoperă evenimentele sportive trebuie să cunoască toate informațiile despre acel eveniment și să știe anumite lucruri pe de rost, comentariul în direct necesită reacții de moment.Persoanele care comentează au un rol foarte important ți trebuie să îi cunoască pe toți jucătorii și pe toate persoanele care ar putea fi implicare în organizarea acelui eveniment sau pur și simplu în desfășurarea acestuia. Mulți comentatori trebuie să găsească detalile potrivite și trebuie să se asigure că orice mișscare posibilă este știută de aceștia. Comentatorii trebuie să aibă informațiile necesare pentru a plasa evenimentul în context.

Trebuie să știe cât de mult contează rezultatul pentru fiecare echipă, rezultatele altor meciuri dintre acestea, urmările victoriei sau înfrîngerii, consecințele acestora asupra antrenorilor și managerilor. Echipele de comentatori sunt formate din oameni care știu foarte bine acest domeniu și care pot să aprofundeze mereu orice subiect. Trebuie să aibă cunoștințe pentru a putea oferii cât mai multe beneficii acelei trasnmiteri și pentru a statisface curiozitatea consuamtorilor.

Influența sportului în mass-media

Presa din zilele actuale au o exprisivitate uzuala a limbajului și acest lucru este determinat de ralația dintre inovație și clișeu. Specificul stilistic al presei din România a fost analizat în mai multe lucrări care au scos în evidență această parte a presei (Zafiu, 2001; Dumistrăcel, 2006; Gruiță, 2006). Acest specific stilistic este guvernat de un mecanism care este considerat „principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi” (Stoichițoiu-Ichim, 2001, p. 63). Presa sportivă de bucură de popularitate la scară mondială prin intermediul unor competiții sportive internaționale și prin intermediul evoluțiilor echipelor sportive românești la nivel european.

Sportul influențează foarte mult demersul presei din România, pentru consuamatorii de presă sportivă este foarte important să obțină cât mai multe informații despre anumite evenimente sau întâmplări din viața unor sportivi. Sportul este un element important în realizarea unor aritcole sportive, dar și practicarea acestuia. Jurnalistul sportiv trebuie să fie un bun sportiv pentru ca să fie și un jurnalist bun și trebuie să îi placă ambele pentru a le putea face cu plăcere. Jurnalistul nu trebuie să știe doar fotbal, trebuie să știe si atletism, hanbal, tenis și multe alte sporturi pentru a putea avea capacitatea de a oferi informații prețioase altor iubitori de sport din cunoștințele lui. Jurnalismul sportiv este un domeniu în care trebuie să fi specializat și trebuie să fii mereu informat asupra sporturilor și evenimentelor. Trebuie să știi de toate, deoarece nu ai posibilitatea de a alege despre ceea ce vrei să scrii sau să vorbeștii. Ca să ajungi în acel moment, să scrii și să vorbești despre tot ce îți dorești, trebuie să fii foarte priceput și să ai o experiență în spate. Persoanele care dau culoare evenimentelor sportive și sunt plini de incisivitate și spiritualitate sunt acei jurnaliși străluciți. Atunci când scrii despre sport înseamnă că ai acoperit cele mai importante evenimente. Mass-media deține un spașiu larg și mare pentru oartea sportivă și pentru a satisface curiozitatea consumatorilor de presă. Sportul iese de multe ori din paginile sportive atunci când activitatea personelor din acest domeniu ocupă prima pagină a ziarelor și ajung să fie și la buletinele de știri. Jurnalismul sportiv are și el anumite principii, precum ar fi: obiectivitatea, corectitudinea, imparțialitatea și foarte important rapiditatea. Materialele sportive au un stil aparte și conțin un limbaj care este construit după anumite norme și pentru a putea fi înțeles de toată lumea.

Modul prin care sunt exprimate evenimentele din mediul sportiv au adus o infleunță foarte mare pentru mass-media și s-a ajuns în momentul în care viața sportivului și cariera acestuia au devenit importante pentru toată lumea. Sportivii sunt din ce în ce mai cunoscuți, iar acest lucru duce la implicarea sportului tot mai mult în presă. Persoanele care fac parte din lumea aceasta, a sportului sunt persoane care atrag public și lumea este interesată cu privire la tot ceea ce fac acele persoane. Sportul a avut o evoluție extraordinară și datorită modelelor care au făcut posibil acest lucru.

Atunci când un mesaj este răspândit nu numai între doi indivizi, ci mai degrabă între mii, acesta este cunoscut sub numele de mass-media. Mass-media este sistemul nervos central pentru societate. Mass-media are mai multe scopuri diferite, cum ar fi furnizarea de informații, divertisment, convingere și, de asemenea, înfățișând o funcție generală vagă de cultură a milioane de oameni . Pentru ca mass-media să existe, trebuie să fie o audiență. Societatea de astăzi este foarte selectivă; fiecare receptor reacționează diferit prin propria lor experiență și orientare la mass-media. Mass-media a evoluat în mai multe forme diferite, cum ar fi reviste, televiziune, ziare, internet, filme, și chiar piese de teatru. Cu astfel de soiuri extreme de mass-media existente în societate există trei constrângeri majore care par să aibă un impact impresionabil în care forma de o mass-media devine expus și obișnuiți.Constrângerea majoră de mass-media este de concurență. Acest concurs între diferite forme de mass-media este foarte intensă și a capturat și lumea sportului pentru succesul. În afară de concurența dintre diferitele forme de mass-media este, de asemenea, o concurență în fiecare formă de mass-media. Ce vreau să spun prin asta este că fiecare rețea în competiție cu toate celelalte rețele de televiziune pentru o cotă de piață de audiență. Acest ciclu de viață există în toate formele de mass-media în afară de doar televiziune.Impactul mass-media privind sportul este foarte interconectat. Este greu de descifrat unde începe și unde se termină. Banii urmează mass-media, și mass-media urmează banii .

Este foarte clar că sportul are o influență foarte mare asupra presei, el fiind principala sursă de atracție pentru majoritatea jurnaliștilor din România. La noi în țară se pune o bază mare pe sport și spe subiectele care le oferă acest domeniu. Jurnaliștii nu ar putea trăi fără informațiile venite din domeniul sportiv, dar nici persoanele din sport nu ar putea tări fără presă și fară promovare. Acestea două se combină de minune și sunt perfct compatibile.

CAPITOLUL II- Importanța imaginii sportivului în presă

Imaginea în presă

Imaginea unei persoane este format de către jurnaliști prin intermediul publicării anumitor articole și imagini desspre aceea persoană. Problematica iamginii de este este o poveste relativ recentă, iar aceasta este o strunctură psihologică. Formarea imaginii de sine se regăsește încă din trecut, omul este perceput la nivel de acțiune și iamginea se poate modifica datorită influențelor unor acțiuni sau fapte. Imaginea reprezintă expresia modelului unei persoane și asupra personalității acesteia. Sinele este considerat ca un principiu care exprimă unitatea unei persoane și calitatea ei, „cunoașterea de sine este procesul de investigare a acestui principiu unitar, din dorința și nevoia omului de a conștientiza cât mai mult despre propria persoană și de a-și forma o concepție despre ea însăși. Ca atare, sinele devine obiect al cunoașterii" (Georgeta Dan-Spanoiu, 1980, pag. 7). Imaginea unei persoane în presă se poate forma pe baza unor anumiți factori, cum ar fi: asocierea acelei persoane cu anumite grupuri sociale, cercul de prieteni apropriați, grupul de la muncă, grupul religios sau cel politic, acest grupuri au o putere imensă asupra influnței imaginii; un alt factor se bazează pe comparația socială, oamenii sunt obișnuiți să compare punctul lor de vedere cu cel al imaginii. Faptele care se repetă sunt catalogate ca fiind făcute în mod conștient și sistematizat cu privire la idei, atitudini, trăsături se construiesc felului nostru de a acționa , dea gândi și cel mai important de a fi.

În momentul în care ajungi să înțelegi imaginea unui sportiv poți să faci diferența dintre succes și eșec, ceea ce poate să ofere posibilitatea dea a modela cariera. O imagine prost dobândită de către sportiv este un eșesc total pentru el, deoarece atunci când se vorbește urât despre tine nu te mai poți concentra așa cum ți-ai dori la activitățile sportive și la cele de zi cu zi. Sportivul trebuie să își cunoască și punctele tari, dar și pe cele slabe pentru a știi cum să gestioneze problemele. Majoritatea sportivilor au tendința de a-și apar imaginea în mod voit sau nu chiar. Încrederea are un rol foarte important în imaginea unui sportiv în presă, dacă sportivul este sigur de ceea ce face nu trebuie să fie supus unor situații proaste

Imaginea în presă este formată în totalitate de informațiile,mesajele și simbolurile legate de receptarea la anumite trăiri și gândiri, de la tot ceea ce prezintă interes față de aceea persoană. Imaginea prezintă trei fațete: așa cum se percepe și se apreciază persoana la acel moment, așa cum crede persoana ca este percepută de alții și așa cum ar vrea persona să fie. Toate aceste trei fațete îndeplinesc anumite funcții are fac referire la organizarea și desfășurarea unui comportament.Valorile și criterile la care se raportează persoanele care apar în presă dispun de un anumit sistem care orientează percepțiile evaluative. Imaginea în presă a fost inclusă încă de la începuturi ca fiind un factor major și mediator între stările și nevoile persoanelor. Modul prin care se raportează individul asupra realității depinde de calitatea imaginii persoanei respective.

Imaginea sportivului în presă

Pentru un sportiv , imaginea este cea mai importantă, un succes sau un eșec sportiv poate amplasa sportivul la diferite nivele de încredere și poate duce la probleme de imagine. În activitatea sportivă, succesul contribuie la ridicarea imaginii acelei persoane pe toate planurile, inclusiv autoaprecierea unor personalități sportive. În activitatea sportivă, pregătirea și formarea personalității sportivului se luptă pentru a avea și a forma o bună imagine de sine. Atunci când ești sportiv trebuie să pui totul la bătaie și să știi cum îți gestionezi imaginea pentru că în orice clipă cineva te poate lua drept model, negativ sau pozitiv. Pentru a dobândi un statut de sportiv de performanță trebui să ai ăncredere în tine și în tot ceea ce faci, perfomanța sportivă apare odată cu obținerea victoriilor. Imaginea unui sportiv este mult mai bună față de consumatori decât imaginea unui nesportiv, deoarece acest statut îl ajută la ridicarea performanței de care se bucură sportivii și îiajută să trateze diferit probleme sau momentele prin cate trec.

Imaginea unui sportiv se realizează prin dinamic în timp și prin structura imaginii de sine, acest lucru duce la comparația cu alte persoane și cu alți sportivi. Imaginea sportivului în presă se formează cu ajutorul perormanțelor sportivului, dar și comportamentul pe care îl are în viața de zi cu zi. Sportii își crează singuri imaginea pentru ca ei fac diferite acțiuni pentru a putea fi promovați. Practicarea uui sport te ajută la formare și îți oferă o posibilitate de-a te îndruma spre părțile bune și frumoase ale vieții. Sportul te ajută să îmbunătățești imaginea unei persoane prin confruntarea cu alte persoane și prin perfecționarea unor rezultate. Imaginea de sine reprezintă o structură identică cu personalitatea unui individ, pentru un sportiv de performanță , personalitatea este imaginea pe care și-a dobândit-o de-a lungul carierei. Pentru a ajungă să apari în presa sportivă trebuie să apri cu ceva anume, fie pe plan profesional, dar de cele mai multe ori se îmtâmplă ceva pe plan personal. Succesul și eșecul au rolul cel mai important în formarea imaginii la sportivii de performanță. În momentul în care ești sportiv, poți să alegi dacă vrei să devii personă publică și dacă vrei să îți expui viața pe tavă. De la succes se poate trece foarte repede la eșesc, doar un pas și toată imaginea formată se poate strica. Construirea unei imagini adecvate poate să aibă un proces de lungă durată, dar câteodată se poate ameliora și printr-o singură acțiune. Împlinirea unui scop construiește imaginea și ajută ca sportivii să aibă o imagine de sine și o imagine bună în mass-media.

În momentul în care ajungi să înțelegi imaginea unui sportiv poți să faci diferența dintre succes și eșec, ceea ce poate să ofere posibilitatea dea a modela cariera. O imagine prost dobândită de către sportiv este un eșesc total pentru el, deoarece atunci când se vorbește urât despre tine nu te mai poți concentra așa cum ți-ai dori la activitățile sportive și la cele de zi cu zi. Sportivul trebuie să își cunoască și punctele tari, dar și pe cele slabe pentru a știi cum să gestioneze problemele. Majoritatea sportivilor au tendința de a-și apar imaginea în mod voit sau nu chiar. Încrederea are un rol foarte important în imaginea unui sportiv în presă, dacă sportivul este sigur de ceea ce face nu trebuie să fie supus unor situații proaste. Marea majoritate a sportivilor primesc încrederea necesare prin evenimentele la care iau parte și modul în care se implică. Sportivul care nu are încredere în el o să resimtă eșecul pe pielea lui și asta într-un timp foarte scurt. Nici încrederea exageratî nu este bună, deoarece poate duce la deformrea imaginii în presă. Comunicarea vizuală este comunicarea prin intermediul ajutorului vizual și este descris ca transmiterea de idei și informații în forme care pot fi citite sau privit. Comunicarea vizuală în parte sau in totalitate se bazează pe viziune, și este prezentată sau exprimată cu două imagini tridimensionale în primul rând, aceasta includ: semne, tipografie, desen, design grafic, ilustratie, design industrial, de publicitate, de culoare de animație și a resurselor electronice. Acesta explorează, de asemenea, ideea că un text care însoțește mesaj vizual are o putere mai mare de a informa, educa, sau de a convinge o persoană sau public.

În arena de comunicare în masă, fotojurnalismul este, de asemenea, o sursă de discuții teoretice care apar în multe lucrări. Abordarea realistă a comunicării vizuale este adesea reprezentată în munca persoanelor în cauză, cu fotografia. Anumite studii arată că jurnalișii analizează fotografiile de sport și acest lucru duce la importanța înțelegerii modului vizual. Mijloacele de comunciare în mass media au devenit o componentă foarte importantă a contextului social de la care nu mai putem renunța și acestea fac parte din viața tuturor persoanelor public, implicit din viața sprotivilor. Realitatea vieții cotidiene este un construct în refelctarea unei conștiințe umane a fenomenelor și a persoanelor. Interesul nostru se întreaptă spre modul în care se reflectează conștința, nu spre realitatea obiectivă (Elena Abrudan,2008, p.187).Avtivitatea în mass –media este concepută cu ajutorul limbajului, iar acest lucru ne duce cu gândul la funcția de comunicare și la limbajul prin care mass-media transmite informații, idei, stări, de la un comunicator spre un receptor.

Importanța imaginii sportivului în presă

Imaginea unui sportiv este foarte importantă pentru că se poate lua drept model de către multe alte persoane. Pentru a putea oferi un exemplu bun și un model bun de urmat, sportivul este nevoit să se comporte ca un adevărat model de viață și să ofere cat mai multe realizări pe plan profesional. Dezvoltarea sportului în România este una pe plan național, iar acest lucru afectează viața personală și socială, care influențeză cel mai mult la realizarea obiectivelor de dezvoltare pe plan sportiv. În mass-media, audiența este în creștere, iar investigarea unei situații de acoperire necesită un program de dezvoltare sportivă. Presa se ocncentrează foarte mult pe anumite sporturi, de exemplu pe fotbal, iar de multe ori subiectele din sport acoperă chair și unele informații importante. Sportivii au ajuns să fie iubiți de public și din această cauză oamenii sunt dornici să afle cât mai multe întâmplări și realizări din viața sportivilor.

Analizând presa sportivă, citesc zilnic ziarele de sport și sunt din ce în ce mai multe articole despre mondenitățile sportivilor. Dacă un sportiv evoluează foarte bine în plan sportiv, atunci el este din ce în ce mai urmărit și se scot la iveală multe subiecte care nu sunt agreate de către antrenori, patroni și suporteri. Atitudinea unor sportivi este de neînțeles asupra unor subiecte și situații din viața lor profesională și personală. Lumea s-a obișnuit cu aceste subiecte de cancan și așteaptă cu nerăbdare orice greșeală a sportivilor pentru a savura informațiile. Presa sportivă a fost și pe vremuri tabloidizată, în anii ’60 și la începutul anilor ’70. Au fost articole care sublineau importanța înviorării de dimineață, revista ilustrată „Sport” a trecut și la reportaje realizate în vestiarele echipelor de fotbal și la anumite pictoriale în care protagoniste erau sportive, gimnaste, baschetbaliste. Și în aceea perioadă, soțiile de fotbaliți aveau o notoritate aparte. Prin simplu fapt că erau frumoase, dar cel mai important erau soții de fotbaliști, ele au devenit celebere. Acest lucru se întamplă și după anul 2000, când soțiile sau iubitele de fotbaliști devin mult mai cunoscute ca și sportivii.

Imaginea sportivului în presă a avut o evoluție surprinzătoare către senzaționalism. La început, jurnaliștii doreau să pună în evidență clittățile spotivilor, dar pe parcurs s-a ajuns să se pună bază aproape 80 % pe problemele din viața personală. Acestă evoluția a imaginii lor în presă nu este una buna pentru sportivi, însă publicul cere acest gen de știri.

Imaginea sportivului a devenit foarte valoroasă și mulți dintre sportii de perfomanță își vând imaginea unor firme cunoscute pentru o mulțime de bani. Imaginea lor este asociată cu acele branduri și publicul este mult mai atras de acel produs dacă iși văd idolii, astfel încât profitul acelor firme crște considerabil. Cel care a profitat cel mai bine de imaginea sa este Cristiano Ronaldo, el este cel mai popular sportiv de pe toată planeta. Popularitatea lui este foarte mare și datorită acestei situații, brandurile îl caută și vor să scoată profi de pe urma sa.

Relația dintre jurnalist și sportiv este una din ce în ce mai deschisă. Atunci când între cei doi există o legătura de altă natură decât cea profesională, acel jurnalist o sa fie mult mai avantajat decât ceilalți. O simplă relație de amiciție este în beneficiul ambilor protagoniști, dar mai ales pentru jurnalist. În momentul în care acel sportiv face ceva anume, el o să fie cu siguranță primul care va oferii informațiile pubicului.

Importanța imaginii în activitatea sportivă este una imensă, deoarece de cele mai multe ori, un sportiv devine un model pentru un om simplu sau pentru un sportiv în devenire. Un eșec sau un succes poate amplasa sportivul la un alt nivel de încredere în forțele sale pentru perioada următoare a carierei. Succesul contribuie la ridicare imaginii de sine pe toate planurile sportivului și în autoaprecierea personalității. În activitatea sportivă, pregăirea și formarea personalității sportivului este văzută ca o confruntare între personalități. Aceste lucruri pun în joc, riscul competițional, imaginea , prestigiul și încrederea în sine a sportivului. Atunci când apare perfomanța sportivă, imaginea are o imporanță deosebită în cucerirea pubicului. Din acest motiv, mulți sportivi au mare grijă la ceea ce fac și sunt hotărâți să nu își dezamăgească publicul.

Imaginea sportivului în jurnalism a crescut în importanță în ultima perioadă, devenind o putere economică, astfel influențând mult caracterul pe care presa în mod normal trebuie să îl aibă. Interesul opiniei publice s-a divizat, pe lăngă curiozitatea pentru performanța sportivului se doresc și picanterii despre viață personală. Jurnalismul sportiv având un rol esențial, chiar de legătură între sportivi și cititori. Imaginea pe care aceștia o au și pe care o îmbunătățesc din dorința de a avea câți mai mulți fani se poate observa cu ușurință în aspectul pe care sportivii îl evidențează ori de cate ori au ocazia și ușurința cu, care își expun întreaga viață în fața lumii. Imaginea profesională, cea care i-a scos la lumină, trecând pe locul doi pentru unii dintre ei. Astfel că, jurnaliștii au dobândit o nouă atribuție, meseria lor devenind una mai complexă.

Potrivit unor speciliști din lumea sportului, peste 80% din știrile de pe micul ecran sportiv sunt din fotbal, restul de 20% fiind numite articolele și subiectele mondene care se presupune că fac audiență. Există prea multe șriti mondene din lumea sportului. Fotbalul este foarte mult vorbit în țara noastră și de cele mai multe ori există oameni cate se dau pricepuți, dar defapt ei nu știu prea multe despre acest fneomen. Celelate sporturi care se practică sunt complet ignorate și nimeni nu dorește să afle nimic despre altceva. În momentul în care se realizează o performanță notabilă, doar atunci se scrie și se vorbește despre alt sport.

CAPITOLUL III-Evoluția imaginii sportivului în presă

3.1 Imaginea sportivului in trecut

Comunismul a însemnat promovarea și acceptarea presei într-un discurs neadaptat societății civile și nevoile de informare a publicului. Înaintea comunismului, presa sportivă era tansformată în propagandă și de cele mai multe ori mesajele transmie aveau idei comuniste. În aceea perioadă se punea bază mult mai mult pe partea acesta, de propagandă, iar informarea și indrumarea opiniei publice nu își aveau niciun rost. Acestă transformare, a jurnalismului, de la obediență la cel de opoziție a fost una destul de dificilă, au fost probleme și de mentalitate și altă natură.

Cenzura a fost una dintre cele mai importante caracteristiciîn perioada comunistă, înainte de publicare se aplica un control al articolelor să nu cumva să fie ceva care putea încalca ideea de ideologie comunistă. Acestă problemă, a cenzurii nu se punea doar în presă, ci a pus stăpânire și pe literatură, operă, teatru și cinematografie.Sectorul cel mai afectat de această cenzură a fost televiziune, dar și radioul, unde se aflau cei mai mulți cenzori. Televiziunea Româna transmitea din anul 1959 un program de 81 de ore pe saptămână, iar dupa anii '80 a ajuns să transmită în jur de 14 – 30 ore săptămânal, iar grila de emisiuni era plină de mesaje propagandiste comuniste. Limbajul de lemn este cle mai discutat subiect al secolului nostru, iar pe teritoriul țării noastre a fost un subiect atractiv doar după revoluția din decembrie 1989. Mass-media a jucat un rol foarte important în înfluențarea opiniei publice și transmitea un limbaj nou care ajuta la formarea unor noi ideologii. Presa de sport dinainte de anul 1989 a fost în concrodanță cu aceea perioadă și nu se permiteau multe jurnaliștilor din acest domeniu. Revoluția de atunci a reprezentat un moment important pentru transmiterea materialelor necenzurate și noncofromiste. Acestă revoluție a însemnat eliberarea presei de servituțiile impuse înainte de revoluție, s-a trecut de la un sistem centralizat la unul descentralizat și liber. Revoluția mijloacelor de comunicare s-a produs dupa aceea perioadă. Între anii 1990 și 1996, presa sportivă a suferit o transofrmare grea și acestă perioadp era foarte dificilă. Jurnaliștii erau nevoiți să găsescă anumite rezolvări și să propună siferite subiecte, dar până la urmă, presa sportivă în perioada postcomunistă a suferit o dezvoltare destul de haotică și datoriă nepracticării acestei meserii.

La începutul anilor 1960 și1970, presa sportivă a fost văzută ca fiind un barometru al liberalizării și a vieții cotidine. Pe atunci se publicau articole care scoteau în evidență anumite aspecte din viața sportivilor, cum ar fi reportajele din vestiarele echipelor de fotbal și anumite pictoriale în care de cele mai multe ori protagoniste erau reprezentantele sexului frumos din sport, gimnaste, handbaliste,baschetbaliste. În paginile ziarelor de sport și-au făcut apariția soțiile unor mari sportivi, care prin frumusețea lor captivau pe oricine. Revista „Sport” era una ilustrată și au realizat multe reportaje și fotoreportaje cu sportivii de atunci. Tot acesată revistă a surprins de multe ori momente din viața sportivilor dincolo de arene, de exemplu, Ilie Năstase a fost surprins dansând cu soția, Adela Chivărean, atletă fiind și aceasta, într-o după-amiază în parcul Cișmigiu

Fotografia de sport

Fottografiile din sport sunt acele imagine care acoperă și înlocuiesc cu succes orice eveniment sportiv.În majoritatea cazurilor, fotografie de sport profesionistă este o ramură de fotojurnalism, în timp ce fotografie de sport de amatori, cum ar fi fotografii de copii care se joacă fotbal, sunt o ramură de fotografie vernaculare. Principala aplicație de fotografie de sport profesionist este pentru scopuri editoriale; dedicate fotografilor de sport de lucru, de obicei, pentru ziare, mari agenții de presă sau reviste dedicate sportului. Cu toate acestea, fotografie de sport este, de asemenea, utilizată în scopuri publicitare atât pentru a construi un brand și, precum și de a promova un sport într-un mod care nu poate fi realizată prin mijloace editoriale.

Fotojurnalismul acoperă mai multe aspecte ale fotografiei. De obicei, fotografia va fi responsabilă pentru a acoperi cele mai recente evenimente, evenimente de altfel cunoscute, cum ar fi apariții publice, dezastre naturale, politică, proteste, știri și alte ocazii demne. În timp ce unele fotografii de știri este pre-planificate, știri la fața locului fotografi sunt responsabile pentru a fi pe scena de la momentul unui eveniment de actualitate așa cum se întâmplă în mod spontan.Caracteristici fotojurnalismului atinge interesul oamenilor, de la artă și de divertisment, afaceri, știință și tehnologie. Oferă fotografului posibilitatea de a fi creativ și de a folosi o varietate de tehnici de fotografie pentru a capta o fotografie, care se conectează cu publicul. Fotojurnalismul sportiv acoperă o mare parte din presa sportivă. Un fotojurnalist de sport participă la jocuri, practici, precum și alte evenimente în care sportivii sunt prezenți pentru a obține cele mai diverse genuri de sport, inclusiv fotbal, baschet, fotbal, tenis și alte sporturi.

Fotografia de sport este mereu una care poate să fie redescoperită de foarte multe ori. De cele mai multe ori, acest gen de fotografie pune în valoare un sportiv și susține demersul evenimentelor. Prin prezentarea unor serii de fotografii de la marile evenimente sportive se pot demonstra și se pot alfa o mulțime de lucruri despre acel sportiv sua despre competiția respectivă. Un fotograf poate să surpindă toate întâmplările care au avut loc pe parcursul acelui eveniment, dar poate să surpindă și o mulțime de lucruri care nu s-au văzut la momentul respectiv.

În ultimii ani, acest gen de fotografie s-a modernizat și există tot felul de aparaturi care ajută la realizarea rapidă și performantă de fotografii sportive. La marile evenimente sportive din întreaga lume se deplasează foarte mulți fotografi, deoarece doresc să surpindă și să realizeze anumite poze pentru a arăta lumii despre ce a fost vorba acolo. Persoanele care nu au fost prezente acolo, ar trebuie să fie direct implicate în trăirile acelot evenimente doar când privesc acele fotografii.

3.2 Galerie foto tabloidizarea presei sportive din trecut

Baschetbalistele Mariana Andreescu, Liliana Rădulescu și Ștefania Basaraba, într-un pictorial neconvențional din revista Sport

Atleta Adela Chivăran mărturisea că își împarte timpul liber între lectură și audiții muzicale.

Mircea Lucescu își petrecea după-amiezele în compania lui Ilie Năstase.

Ilie Năstase la o ședință foto în intimitatea casei sale, dansând cu prima sa soție, belgianca Dominique Grazia. Dansul mă ajută să-mi mențin… condiția fizică, glumea Năstase cu ziariștii.

Ilie Năstase, în iunie 1974, alături de soție

De la stânga la dreapta: Stan Smith, Ilie Năstase și Tom Okker, la o reuniune a Asociației de Tenis Profesional (ATP) de la Londra, în data de 20 iunie 1973

3.3 Imaginea sportivului în prezent

Fenomenul sportiv a fost adus în lume după anul 1970, an în care a avut loc dezvoltarea specializată pe sport în presă. În aceea perioadă au apărut multe canale de televiziune și multe stații noi de radio care erua dedicate sportului. Acum, în zilele noastre au apărut foarte multe ziare, televiziuni și stații de radio dedicate exclusiv sportului. Jurnalismul sportiv este unul foarte răspândit în țara noastră. Și ziarele din lumea modernă au început să dedice din ce în ce mai mult spațiu pentru rubricile sportive. Sportul constituie una dintre cele mai importante departamente din sectorul presei. Jurnalismul sportiv a ajuns să fie un instrument important pentru activitățile de marketing și s-a extins foarte repede acest fenomen. Jurnalismul sportiv a devenit o afacere de succes pentru mulți dintre practicanții acestei meserii. Materialele sunt fundamentate pe o serie întreaga de surse și cunoștințele din acest domeniu trebuie să fie multe pentru a putea satisface nevoile consumatorilor de presă sportivă. În peioada actuală, orice zvon este răspândit în mediul online, dar și la TV.

Rolul jurnaliștilor de sport este acela de a relata acșiunea din timpul unui eveniment sportiv, dar și acela de a fi atent la tot ce se întâmpla înafara terenului, deoarece de multe ori acolo se găsesc subiecte interesante. Cei din acest mediu trebuie să se axeze pe relatarea exactă a performanțelor sportive, nu pe ceea ce se întâmplă pe plan personal; ei trebuie să informeze corect citirorul și să îi transmită exact ceea ce s-a întâmplat.

Goana după senzațional a jurnaliștilor sportivi face ca subiectele mondene din viața sportivilor să fie aduse în prim plan. De cele mai multe ori, aceste subiecte sunt puse pe primele pagini, iar evenimentele cu adevărat importante în viața sportului sunt date la o parte. Acestă lume este înnebunită dupa subiecte și bombe de presă, iar evenimentele de zi cu zi sunt niște cauze pierdute. Faptele de tip cancan și exploziv , precum ceruturi, violență sau mai bine zis scandal sunt amplasate pe primele locuri în subiectele jurnaliștilor sportivi. Știrile care sunt bine constuite și au la baza ceva importat nu mai sunt așa de atractive pentru consuamtorii de presă sportivă. Rolul informațioanal este înlocuit cu succes de rolul șocului pentru a putea atrage cât mi mult timp atenția publicului. Mass-media, indiferent de forma pe care o îmbraca: TV, radio, presă scrisă, Internet, s-a conformat acestei dorințe a unui public mediocru și a „îmbrăcat” această haină pe care omul de rând o cere. În urma unei cercetări a principalilor transmițători de presă sportiv, am constat că știrile sportive nu mai prezintă informațiile despre perfomanțele sportivilor sau anumite recorduri realizate de anumiși sportivi, ci se bazează pe difuzarea scandalurilor dintre anumite persoane influnte din sportul românesc. Problemele dintre finanțatori, jucători sau chair galerii sunt aduse în prim plan de buletinele de știri. Cel mai promovat sport este fotbalul, deoarece jurnaliștii din sport nu știu să scrie și despre altceva, despre un alt sport, doar atunci când se face o perfomanță unică sau foarte rar văzută.

În anul 2008, Adevărul a lasant un supliment numit „Sporturi – suplimentul antifotbal”, care se oferea săptămânal, în fiecare zi de luni, împreună cu ziarul Adevărul. Acest supliment avea 16 pagini si tratate diferite subiecte din toate sporturile posibile, mai puțin fotbal. Fotbalul era un subiect și este, care dispune de foarte multă atenție din partea tuturor. Fiecare sport avea locul lui bine stabilit în acest supliment, tenis, box, handbal, voilei, rugby sau Formula 1. Ceea ce era interesant era o rubrică dedicată sportului în școli și multe alte sporturi pentru copii. Fotbalul este difizat în exces, iar celelate sporturi sunt de cele mai multe ori date la o parte este un lucru pe care toată lumea il cunoaște și nimeni nu face nimic împotriva acestei intoxicări cu informații din lumea fotbalului. Acest lucru se întâmpla doar în România și în foarte puține țări din afară, deși acolo sunt prezentate știri și din alte sporturi și atenția publicului este îndreptată către performanță. O altă problemă a presei sportive din România este aceea de lipsa de promovare a tinerelor talente, aceștia nu își găsesc locul potrivit în presa sportivă românească.

Succesele copiilor nu sunt deloc promovate de către presă și nu putem să avem pretenții la sportivi de viitor care să facă perfomanță. Dacă nu sunt scoase în evidență acest lucruri și fapte despre juniorii din toate sporturile, sprijinul și performanța adevărată nu o să fie susținute de nimeni. Receptarea unui text vizual presupune interacțiunea dintre text și lectorul textului. Structura textului vizual poate să dea sau să nu dea informații, dar el este cheia pentru a descifra semnificația textului. Partea care se oferă lectorului (informația) este semnificativă, dar și ceea ce nu se oferă poate să semnifice.

Privitorul în general se concetrează pe ceea ce se poate vedea pentru a descifra semnificația textului vizual. Aceste elemente (informațiile care se pot vedea) pot să semnifice și ceea ce nu se vede (sau să fie o bază de referință pentru ceea ce nu se vede.) Prin urmare, semnificația nu este doar cea extrasă din text ci este o experiență pe care o ai în timpul lecturii textului vizual. Ea este realizarea în mintea cititorului a intenției textului vizual.

Textul este un termen care poate fi aplicat oricărei compoziții simbolice. Se vorbește de texte filmice sau televizuale, texte pictoriale, texte coregrafice, texte soap-opera. Lectorul textului este cel care poate să citească, să lectureze o pictură, fotografie, film, reclamă, iar lectura înseamnă descifrarea intențiilor autorului, a semnificației de dincolo de cuvinte și imagini. Se constată mutarea atenției dinspre autorul textului spre lectorul textului. Textele imagini au semnificații dacă sunt lecturate. Prin urmare, teoria receptării studiază nu autorul sau opera lui, ci actul semnificării ocazionat de interacțiunea text-cititor. Totuși se poate discuta și despre intenția autorului unei imagini. Alegerea pe care o face autorul relativ la forme, culori, structură, compoziție, unghiuri de vedere poate să sugereze prezența privitorului, ceea ce contribuie la producerea semnificației.

Selecția elementelor pictoriale de către autorul imaginii poate fi considerată ca bază a interpretării. Intenția autorului codificată în textul vizual este de a crea ocazia lectorului privitor să producă sensul operei.

Putem spune că textul există separat față de autorul și consumatorul lui și este actualizat de fiecare dată datorită interacțiunii dintre lector și text. Textul vizual este constituit într-un anumit context, atunci când autorul intenționează să transmită un mesaj codificat. (creat de o experiență interactivă între text-lector.) Semnificația este ceva construit care nu există în afara interacțiunii cu textul.

3.4 Galerie foto sportivii din zilele noastre

Bianca Dragușanu și Adrian Cristea plimbare prin parc

Gabriel Tamaș după o ieșire în club

Stefan Nikolici , jucătorul Stelei după o ieșire în club

Acestea sunt fotografiile care fac ravagii pe internet sau la televizor,sportivii care sunt considerați de cele mai multe ori niște exemple, oferă șansa cârcotașilor să comenteze și să își dea cu părerea despre cele întâmplate.

3.5 Femeia și bărbatul-performațe sportive

Sexul este un factor major de influențare a celor mai bune performanțe și recorduri mondiale. Femeia și bărbatul au fost mereu comparați când a venit vorba de performanțe sportive. Performanțele sportivilor la diferite competitii olimpice și mondiale au fost mediatizate cu un anumit scop: femeiile nu pot da randamentul pe care îl dau bărbații în sport, dar și in diferite domenii de activitate unde ei au mult mai multe de arătat. Acesta este un mit care provine de la falsa impresie de slăbiciune și absență a masei muscular pe care o arată mai toate femeile, fie ele sportive sau nu. Tradiția spune ca femeia trebuie să stea mai mult alaturi de copii si la cratiță. Din anii 2000 acest lucru nu mai e ceva obligatoriu ci rămâne o simplă opțiune pentru fiecare dintre femei. Sportul se potrivește de minune cu bucătăria și cu creșterea copiilor. În prezent există o luptă pentru mediatizarea rolului femeilor în sport și a performanțelor lor sportive. Statisicile recordurilor obținute de către femei în diverse ramuri sportive nu au fost ținute dintodeuna, dupa 1960 au început să se țină evidența performanțelor femeilor în sport. Această lipsă de informație i-a dus pe mulți la acestă ipoteză: cum că femeile ar fi mai slabi performer decât barbații. Este o falsă ipoteză pentru că sportivele care se implică acum în sporturi,chiar și cele extreme și dure, au ajuns la un nivel care le poate clasa ca fiind egale barbaților. În prezent, ele pot recupera această diferență față de bărbați și să devină egale și uneori superioare în lumea competițiilor deoarece ele sunt dornice de performanțe deosebite.

Un studiu efectuat de ziarul elvețian „Le Temps” a arătat că performanța din sport este superioară bărbaților care sunt mai puternici decât femeile. În unele sporturi femeile au demonstrat că sunt mai bune,de exemplu în gimnastică, unde Nadia Comăneci a obținut 10 absolut la o competiție de mare șlem din Montreal. Și bărbații sunt buni la gimnastică, însă ei au performanțe mai bune la tenis,fotbal și alte sporturi reprezentaive sexului puternic. Hagi a fost declarat cel mai bun fotbalist român din toate timpurile,el a avut performanțe deosebite la echipa națională dar și la cluburile importante la care a jucat,de exemplu: Farul Constanța, Steaua, Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray.

Femeia în sport

Femeile au fost considerate mereu ca fiind inferioare bărbaților în aproape toate domeniile. În trecut, ele nu prea aveau un cuvânt în fața barbaților la performanțele sportive. Însă ele mereu au fost superioare,asta deduce dupa tabelul campionilor olimpici din România. „Probabil că este vorba de unele calități pe care femeile sportive din România le au mai mult decât bărbații: perseverența, răbdarea, tenacitatea, încăpățânarea pozitivă în urmărirea unui scop. Oricâte păreri subiective am emite, ele nu pot ține locul  unor concluzii bazate pe argumente competente care pot fi susținute de antrenori în colaborare cu cercetătorii științifici ai sportului. Până atunci, noi, bărbații, să ne scoatem pălăria în fața marilor campioane ale României. „Românii sunt ori excesivi, ori nu", a spus un filosof. Nimic nu ne împiedică să fim excesivi cu laudele pentru semenele noastre.” (Cristian Țopescu, Femeia și bărbatul în sport, mai 2012). În lumea sportului, femeile au început să se impună din ce în ce mai mult,și au reușit să devină din ce în ce mai vizibile decât în trecut,reușind să anuleze multe stereotipuri metale prin promovarea egalității și aspiritului de fair-play.

Afirmația cum că unele sporturi ar fi numai pentru bărbați și altele numai pentru femei este adevarată, deoarece sporturile precum înotul sincron,gimnastica ritmică,softbalul. De asemenea există variante de sport care sunt formulate diferit pentru femei, de exemplu la înot femeile se întrec pe o distanță de 800 de metri și doar bărbaților li se adresează proba de 1500 de metri,acest lucru se face și la atletism,decalton sau heptatlon.Problema cu sporturile feminine nu stă într-o diferențiere de sex sau lipsa de egalitate în plan sportive ci în proasta reprezentare a anumitor ramuri din sport în mass media de pretutindeni din lume. Studiile recente arată că jurnaliștii sportive preferă să treacă cu vederea sau să pună sub tăcere evenimentele majore care se întamplă în sporturile unde femeile fac performanță; ei prefer să publice sau să discute evenimente sportive de o mai mică importanță dar practicate de bărbați.

Una dintre cele mai reprezentative femei din România care a făcut performnță în sport este Nadia Comăneci. Ea s-a născut pe 12 noiembrie 1961 în Onești, județul Bacău. Este prima gimnastă care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur, considerată ca fiind una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii,din toate timpurile.

A fost supra numită „Zeița de la Montreal ” și este primul sportive roman inclus în International Gymnastics Hall of Frame.La 14 ani, Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnasta care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. Comăneci și-a apărat titlul european în 1977, dar echipa României a ieșit din competiție în finale, în semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o Nadia Comăneci cu greutate peste medie și ieșită din formă. Căderea la paralele a trimis-o pe locul 4, însă a câștigat titlul la bârnă.În 1979, Comăneci, din nou la greutate normală, a câștigat cel de-al treilea titlu suprem (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit această performanță). La Campionatele Mondiale din decembrie, ea a câștigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a participa la concursul pe echipe, din cauza unei infectări a sângelui în urma unei tăieturi la încheietura mâinii, cauzată de o cataramă din metal. În ciuda recomandărilor doctorilor, ea a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut nota 9,95.

Performanța sa a conferit României prima medalie de aur în concursul pe echipe.A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua după Elena Davîdova la individual compus, când a fost nevoită să aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa (Ioan Chirilă,1977,p.23).

Fie vorba de sporturi de echipă sau individuale femeile reușesc să obțină nu doar succese de răsunet, dar sunt capabile să atragă suporteri din cele mai variate categorii sociale și, prin aceasta, să promoveze la scară largă un nume bun al sportului practicat de către dânsele. Mai nou, există inițiative dintre cele mai îndrăznețe prin care tinere sportive doresc să atragă și fonduri suficiențe pentru echipă la care activează sau sportul pe care îl practică, oarecum neglijate de către autoritățile locale sau naționale. Sunt demersuri unele riscante, dar demonstrează devotamentul și implicarea cu trup și suflet într-o lume nu ușor de înțeles și destul de exclusivistă cum este aceea a sportului de performanță.(Luacian Braca, Bărbați vs femei în sport, 25 mai, 2012).

Bărbatul în sport

Bărbații sunt niște sportive foarte buni, însă nu sunt apreciați la foarte multe sporturi. Cel mai apreciat sport din România este fotbalul, care a fost declarat „sportul rege“ . Promovare în presă este din ce în ce mai mare a acestui sport,inclusive și a fotbaliștilor.De aceea probabil din acest sport provine cel mai bun sportiv din toate timpurile,din România. Jurnaliștii sunt foarte intersați de fotbal, însă sunt si mulți care doresc să promoveze și alte sporturi precum handbal ,tenis, volei,box și multe altele. Sunt bărbați care au făcut performanțe mari și în tenis, Năstase și în box, Lucian Bute care a fost campion mondial pana acuma de puțin timp. Gheorghe Hagi, s-a născut pe 5 februarie 1965 la Săcele,județul Constanța. De la debutul său la Farul Constanța pînă la triumful din Cupa UEFA cu Galatasaray. Zeci de goluri, driblinguri și faze-spectacol ,în tricourile celor șapte cluburi la care a evoluat în cariera sa. Gheorghe Hagi a început să joace fotbal la vârsta de 10 ani, la Farul Constanța, echipă la care a și debutat în Divizia A, la 17 ani.

În cariera sa, Hagi a mai evoluat la Sportul Studențesc, Steaua București (cu care a câștigat trei titluri de campion al României, două Cupe și Supercupa Europei, în perioada 1987-1990), Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray (patru titluri de campion al Turciei, o Cupă UEFA și o Supercupă a Europei).

La echipa națională, Hagi a reușit să bifeze 125 de prezențe, cu 35 de goluri marcate. Ca jucător, Hagi a fost un purtător clasic de număr 10 (conducător de joc) care se remarca în teren prin claritatea paselor trimise către atacanți și șuturile nimicitoare la poartă, atunci când se afla el însuși în poziție de finalizare. Câteva din golurile sale au intrat în istoria fotbalului. Hagi își depășea ușor adversarii prin dribling și găsea deseori de unul singur soluția de rezolvare a unui meci. Deși nu excela la capitolul viteză, se orienta excelent în teren și reușea să fie prezent în cele mai bune poziții, care îi permiteau fie să paseze decisiv, fie să șuteze de la distanță.

Hagi a debutat la echipa națională la vârsta de 18 ani, pe 10 august 1983 la Oslo, în meciul amical Norvegia – România. Până atunci jucase pentru România în echipa de juniori sub 16 ani (4 meciuri), echipa de juniori sub 17 ani (13 meciuri, 1 gol), echipa de juniori sub 18 ani (32 meciuri, 9 goluri) și echipa olimpică (4 meciuri). De asemenea, a mai participat cu România și la Campionatul European din 1984 – Franța (ca rezervă) și la Cupa Mondială din 1990 – Italia (ca titular). Pe 24 aprilie 2001 Gheorghe Hagi se retrage din echipa națională de fotbal a României. La ultimul meci al lui Hagi pentru România au participat 80.000 de fani din toată țara.Si HAGI ramane ca fiind REGELE FOTBALULUI pntru golul de la Campionatul Mondial din Argentina cu golul sau din meciul cu nationala Paraguayului inscris de la distanta de 67 de metri.(3-1).

Femeile nu sunt așa de mediatizate ca și bărbații în presă. Ele ar merita mai multă atenție din partea mass-mediei pentru că au făcut multe și încă vor mai face în sport. Fară o bună acoperire în presă a unor evenimente sportive și a performanțelor sportivilor de top, tinerii cu talent se vor îndeparta din ce în ce mai mult de sport, și vor performa în alte domenii deoarece ei habar nu au de existența unor sporturi care le asigură performanță și satisfacții mult mai mari decât altceva. „Este o valență educațională care nu trebuie să lipsească din deontologia profesională a unui bun jurnalist sportiv, dar deocamdata aceștia preferă să uite de asemenea lucruri din motive ușor de înteles precum lipsa de fonduri necesare acoperirii unui reportaj de calitate sau slabă informare asupra disciplinei sportive în sine.“( Lucian Mihăilescu, Sporturile feminine, 25 mai, 2012).

Nu se poate însă spune că anumite canale de televiziune specializate pe promovarea eevenimentelor sportive nu ar acoperi și sporturile feminine, ba încă o fac cu mult profesionalism și cu niște cheltuieli poate deloc de neglijat însă aceasta se întâmplă doar în anumite zone ale lumii și este pe departe insuficient pentru ceea ce se cere dacă se dorește nu doar supraviețuirea unei discipline sportive, dar și creșterea ei în popularitate și valoare.

Printr-o colaborare mai strânsă între federațiile sportive de profil și jurnaliști și mai apoi prin sponsorii care invevitabil vor fi atrași către astfel de evenimente sportive nu doar importante, dar și oarecum inedite se poate spera într-o relansare a sporturilor feminine dacă nu o fi prea târziu pentru că, iată, unele pur și simplu sunt șterse din calendarul Jocurilor Olimpice sau de la Campionatele Mondiale doar pentru că nu mai există suficienți competitori și nimeni nu dorește chiar să ajungem până acolo încât să declarăm mai în glumă mai în serios decesul unei alte ramuri sportive altădată de mare succes la public.

3.6 Tabloidizarea presei sportive din Romania

Presa sportivă din România este una foarte dezvoltată și de-a lungul anilor viața sportivă a fost dată la o parte și viața personală a ajuns să fie în prim plan. A ajuns să fie mai important acest aspect și s-a pus accentul pe aceste informații deoarece lumea este mult mai curioasă să afle aspecte din viața privată a sportivilor. În momentul în care un sportiv devine cunoscut prin prisma calităților de sportiv, este vânăt de către paparazi și pus în diferite ipostaze.

Jurnalistul, Cristian Azalos a realizat primul studiu la nivel național despre tabloidizarea presei sportive românești. Este o primă abordare directă a acestui fenomen în România. Tabloidizarea presei a ajuns să fie una dintre cele mai consumate și pe care oamenii o citesc foarte des și comentează asupra faptelor relatate de către jurnaliști. Presa scrisă își păstrează încă un anumit aspect de construit pe editorial, care ne poate face să înțelegem și să rezonăm cu anumite opinii, dar presa televizată a ajuns să fie aproape în totalitate tabloidizată.

Majoritatea ziarelor sportive pun accentul pe profesie, pe cât de mult a reușit un sportiv să se realizeze, cât de talentat sau cât de bine evloluează în carieră. Indiferent de sportul practicat, sportivii au fost luați la rănd de către tabloide și a ajuns să se discute din ce în ce mai mult aceste aspecte din viața lor. Am observat că fotbaliștii sunt cei mai vizați și tot ce fac ei în afara terenului de fotbal este foarte interesant pentru oameni. Cu cine s-a mai cuplat, ce mașină și-a mai luat, dacă are grijă de copil și multe alte subiecte. Analizând presa sportivă, citesc zilnic ziarele de sport și sunt din ce în ce mai multe articole despre mondenitățile sportivilor. Dacă un sportiv evoluează foarte bine în plan sportiv, atunci el este din ce în ce mai urmărit și se scot la iveală multe subiecte care nu sunt agreate de către antrenori, patroni și suporteri. Atitudinea unor sportivi este de neînțeles asupra unor subiecte și situații din viața lor profesională și personală. Lumea s-a obișnuit cu aceste subiecte de cancan și așteaptă cu nerăbdare orice greșeală a sportivilor pentru a savura informațiile.Tabloidizarea presei sportive din România s-a format și dezvoltat datorită publicul consumator și datorită acestei shimbări din presa sportivă. Acest fenomen este răspândit și la nivel global, iar de acolo s-a ajuns să existe peste tot și să pună stăpânire peste presa sportivă și nu numai.

Evoluțile publicaților din România înspre tabloidizare s-a metamorfozat și s-a realizat etapizat, în funție de anumite crieterii și schimbpri care au avut loc în societate. Presa sportivă se face cu multă dragosteși persoanele care ajung să practice această meserie trebuie săaibă un carcater frumos și să aibă calitatea omenască de-a muncii pentru ceva anume.. Entuziasmul, dinamismul și pasiunea din presa sportivă sunt mult mai puțin alterate în comparație cu alte domenii ale ziaristicii. Această meserie estte una pură și numai în sport nu se pot truca valori, în alte domenii, cum ar fi politica sau cultura se pot întâmpla aceste lucruri.

Sportul este o veșnică reîntoarcere la puritate și simplitate, dar de multe ori este umbrită de diferite povești și subiecte urâte. Valorile nu mai există, iar conceptele sunt nedefinite și formele și-au pierdut fondul. Oamenii manifestă o retragere social și o pierdere a interesului față de lumea sportivilor pe planul lor profesional. Realismul trăirii și accesul la cunoaștere sunt din ce în ce mai inexistente. Imaginea a ajuns să fie din ce în ce mai obsesivă pentru mulți dintre sportive și ajungem să vedem în presa sportivă numai probleme și scandaluri. Sportul este una dintre puținele forme ale vieții noastre sociale care poate să trezească oamenii din amorțeală și să îi facă să retrăiască din nou acele momente de glorie.

Presa sportivă a fost și pe vremuri tabloidizată, în anii ’60 și la începutul anilor ’70. Au fost articole care sublineau importanța înviorării de dimineață, revista ilustrată „Sport” a trecut și la reportaje realizate în vestiarele echipelor de fotbal și la anumite pictoriale în care protagoniste erau sportive, gimnaste, baschetbaliste. Și în aceea perioadă, soțiile de fotbaliți aveau o notoritate aparte. Prin simplu fapt că erau frumoase, dar cel mai important erau soții de fotbaliști, ele au devenit celebere. Acest lucru se întamplă și după anul 2000, când soțiile sau iubitele de fotbaliști devin mult mai cunoscute ca și sportivii. Acestă perioadă de tabloidizarea a încetat în a doua partea a anilor ’70, când și presa sportivă a întrat într-o epocă cenușie.

Comentatorul sportiv, Cristian Țopescu a acordat un interviu pentru ziarul „Adevărul”, în care și-a amintit care a fost apogeul și sbsudrdul în presa de sport din țara noastră. În anul 1989, când Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europeni cu AC Milan, a primit un mesaj de la Ilie Ceasușescu în care i se spunea să nu vorbească nimic despre țara în care ne aflăm, despre oraș sau despre stadion. Atunci finala s-a jucat la Barcelona, Spania, pe stadionul Nou Camp. Nu i s-a permis sp vorbească despre suporterii italieni, câți sunt și să nu spună pe ce echipă a învins AC Milan înaite de a ajunge în finală. Un lucru interesant, să nu vorbească despre primele de joc ale celor două formații sau să facă o comparație între cele două prime. Ce a mai ramăas de comentat. Au fost doar numele jucătorilor pe la care trecea mingea. Am ajuns la concluzia că presa a contribuit foarte mult la trecerea acesta, a imaginii sportivului, de la profesie la viața personală și lucruri senzaționale despre sportivi. Ziarele de sport au început și ele să abordeze din alt punct de vedere evoluțiile imaginii sportivului. Ziarele de tip tabloid au abordat din ce în ce mai mult evenimentele din viața personală și au pus accent pe lucrurile negative și de cele mai multe ori le-au dat la o parte pe cele pozitive.

Acestă perioadă de tabloidizarea a încetat în a doua partea a anilor ’70, când și presa sportivă a întrat într-o epocă cenușie. Comentatorul sportiv, Cristian Țopescu a acordat un interviu pentru ziarul „Adevărul”, în care și-a amintit care a fost apogeul și sbsudrdul în presa de sport din țara noastră. În anul 1989, când Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europeni cu AC Milan, a primit un mesaj de la Ilie Ceasușescu în care i se spunea să nu vorbească nimic despre țara în care ne aflăm, despre oraș sau despre stadion. Atunci finala s-a jucat la Barcelona, Spania, pe stadionul Nou Camp. Nu i s-a permis sp vorbească despre suporterii italieni, câți sunt și să nu spună pe ce echipă a învins AC Milan înaite de a ajunge în finală. Un lucru interesant, să nu vorbească despre primele de joc ale celor două formații sau să facă o comparație între cele două prime. Ce a mai ramăas de comentat. Au fost doar numele jucătorilor pe la care trecea mingea. Din punctul meu de vedere, acestă tabloidizare a presei sportive a început în anul 2004, atunci când Adrian Mutu a fost depistat pozitiv, după ce a consumat cocaină. Atunci, clubul Chelsea a decis să rupă contractul cu el. În acel moment, presa din România a început să descopere cât mai multe lucruri de acest gen despre sportivi.

Titlurile senzaționaliste sunt cele care ocupă primele pagini sau primele știri din buletinele de știri de la posturile de televiziune, acest lucru nu este unul bun. Credibilitatea presei sportive și nu numai s-a pierdut în ultimii ani din cauza unor funcții ale unor persoane implicate direct în acest domeniu. Publicul este forțat să citească toate articolele și toate subiectele care au carcater senzaționalist. În presa online se duce lupa în afișări, iar pentru acest lucru, jurnaliștii publica materialele cu diferite titluri care atrag.

Promovarea sportivilor în lumea virtuală este una foarte excesivă, orice sportiv de performanță are cel puțin un cont pe site-urile de socilizare. Mai mult de atât, sportivii își angajează pesoane autorizate pentru a promova imaginea lor în fața utilizatorilor de astfel de rețele de socializare.

Datorită numărului mare de persoane care accesează internetul, sportivii doresc să le satisfacă curiozitățile consumatorilor. De cele mai multe ori, sportive se preocupă e promovarea imaginii lor în presă și doresc să ofere informații cât mai relevante despre viața lor profesională, dar și informații despre viața lor private.

Ca și o mică concluzie a părții teoretice, imaginea sportivului în presă a avut o evoluție uimitoare, deoarece s-a trecut de la o extremă la alta. Orice sportiv îți doreșste să nu fie în centrul presei tabloid, și să fie mereu pe primele pagini alea ziarelor de sport. Subiectele abodrdate de presă au reflectat mereu asupra carierei și asupra vieții private a sportivilor.Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat din acestă lucrare este acelă ca și în anii dezghețui a existat tabloidizarea presei spotive.

CAPITOLUL IV- Analiza și discutarea datelor

4.1 Inspectarea literaturii pe problema de cercetare și întrebările cercetării

Pentru cercetare am realizat o comparație între imaginea sportiviilor din trecut și din prezent și am monitorizat presa sportivă din prime time. Am ales acestă temă pentru că îmi place sportul și de-a lungul timpului am constat că presa sportivă s-a tabloidizat. Evoluțiile sportivilor pe plan profesional au fost date la o parte, iar probleme personale ale lor au fost puse în prim plan. Mai sunt foarte puține ziare și televiziuni care nu abordează subiecte din viața personală a spotivilor. Despre acestă temă s-a mai discutat, dar nimeni nu a făcut o cercetare despre acest subiect. Imaginea sportivilor în presă este foarte importantă, dar în prezent ne sunt oferite mai multe informații despre viața personală a sportivilor, iar informațiile despre evoluțiile pe plan professional sunt ușor date la o parte. Un ziarist clujean,Cristian Aszalos, a scris o carte despre tablodizarea presei sportive românești. A realizat un studiu despre acest fenomen și a fost materializat în acestă carte. Acest fenomen de tablodizare a ajuns chiar și în presa de calitate, iar mai ales în presa sportivă. Aș vrea să aflu și care dintre aceste informații sunt mai interesante pentru public, ce fel de informații doresc oamenii să afle despre sportivi. În urma acestei cercetări aș vrea să aflu de ce s-a ajuns la tabloidizarea sportivilor în presă. De ce este mai important pentru oameni să afle informații despre viața personală a sportivilor, decât să afle informații despre evoluțiile lor profesionale. Cum de s-a ajuns să fie mai importante picateriile din viața persoanală și prestațiile sportivilor să fie ușor date la o parte.

Consider că sportivii au partea lor de vină pentru acest fenomen, dar cea mai mare vină o au jurnaliștii care s-au preocupat mai mult de aspectele din viața personala a sportivilor. Aș vres să aflu cum de s-a ajuns atât de ușor de la performanțe la cancan. Acestă tablodizare nu este numai în România, dar la noi se pune accentul mult mai mult ca și în alte țări. Problema mediatizării fotbalului prea mult este una foarte clară în țara noastră și expunerea acestui sport este de cele mai multe ori excesivă. La nivelul juniorilor există foarte mulți practicanți de diferite sporturi și aceștia nu sunt deloc promovați. Oricum promovarea și altor sporturi a mai crescut și în România cu performanțele din tenis și handbal, iar acest lucru se va observa în timp, o dată cu promovarea altor sporturi.

4.2 Metodologia

Pentru acestă cercetare am să aleg metoda analizei de conținut deoarece consider că este cea mai bună variantă pentru tema mea de cercetare. Datele despre acestă cercetare le voi culege prin intermediul unor persoane, documente, televizor și presă scrisă și online. Ziarele de sport sunt primele vizate, iar pe urmă voi analiza și câteva informații din tabloide. O să pun accent și pe titlurile articolelor și pe poze. Din presa online voi lua cele mai multe informații despre acestă analiză. O să analizez ziarele de sport și revistele de scandal, o să încerc să observ care dintre acestea pune mai mult accent pe viața privată și cea profesională. Vreau să văd cât pune accent pres ape viața personal a sportivilor, care este imaginea actual în presă și care a fost iamginea lor până acum câțiva ani. Ca instrument, voi folosi grila de analiză de conținut. Grila va conține o serie de întrebări la care voi răspunde după ce voi analiza ziarele de sport și cele tabloid și tabele cu datele din știrile TV difuzate în prime time. Perioada analizei este de 1 lună de zile, însă ultimii 2-3 ani au fost plini de evenimente ale sportivilor în afara carierelor. Pe parcursul cercetării poate voi mai găsii și alte metode de culegerii a informațiilor. Aceste date despre subiectul meu o să le culeg direct la unele persoane, cu ajutorul computerului și prin observație. Voi lua articole despre un sportiv și voi analiza cum abordează ziarul de sport și cel tabloid un anumit evenment din viața sportivului. Unele ziare de sport încă abordează cu seriozitate viața sportivilor, însă sunt multe ziare care au ajuns la tabloidizare. Mai mult o să folosesc informații din presa online pentru că îmi e mult mai ușor să obțin articole și fotografii. Presa sportivă se bazează mai mult pe partea de online, la fel si presa tabloidă, deoarece majoritatea persoanelor care consumă această presă stau toată ziua pe internet.

4.3 Analiza materialelor monitorizate

Presa sportivă din România este una foarte dezvoltată și de-a lungul anilor viața sportivă a fost dată la o parte și viața personală a ajuns să fie în prim plan. A ajuns să fie mai important acest aspect și s-a pus accentul pe aceste informații deoarece lumea este mult mai curioasă să afle aspecte din viața privată a sportivilor. În momentul în care un sportiv devine cunoscut prin prisma calităților de sportiv, este vânăt de către paparazi și pus în diferite ipostaze.

Jurnalistul, Cristian Azalos a realizat primul studiu la nivel național despre tabloidizarea presei sportive românești. Este o primă abordare directă a acestui fenomen în România. Tabloidizarea presei a ajuns să fie una dintre cele mai consumate și pe care oamenii o citesc foarte des și comentează asupra faptelor relatate de către jurnaliști. Presa scrisă își păstrează încă un anumit aspect de construit pe editorial, care ne poate face să înțelegem și să rezonăm cu anumite opinii, dar presa televizată a ajuns să fie aproape în totalitate tabloidizată. Majoritatea ziarelor sportive pun accentul pe profesie, pe cât de mult a reușit un sportiv să se realizeze, cât de talentat sau cât de bine evloluează în carieră. Indiferent de sportul practicat, sportivii au fost luați la rănd de către tabloide și a ajuns să se discute din ce în ce mai mult aceste aspecte din viața lor. Am observat că fotbaliștii sunt cei mai vizați și tot ce fac ei în afara terenului de fotbal este foarte interesant pentru oameni. Cu cine s-a mai cuplat, ce mașină și-a mai luat, dacă are grijă de copil și multe alte subiecte. Analizând presa sportivă, citesc zilnic ziarele de sport și sunt din ce în ce mai multe articole despre mondenitățile sportivilor. Dacă un sportiv evoluează foarte bine în plan sportiv, atunci el este din ce în ce mai urmărit și se scot la iveală multe subiecte care nu sunt agreate de către antrenori, patroni și suporteri. Atitudinea unor sportivi este de neînțeles asupra unor subiecte și situații din viața lor profesională și personală. Lumea s-a obișnuit cu aceste subiecte de cancan și așteaptă cu nerăbdare orice greșeală a sportivilor pentru a savura informațiile. Am urmărit timp de 2 luni și ziarele de tip tabloid și ziarele de sport, am observat cum abordează fiecare dintre ele subietele din sport, mai precis viața sportiviilor. Am citit zilnic Prosport, Gazeta Sporturilor, CanCan, Libertatea și Wow Biz. O să pun mai jos grila de analiză după care am ajuns la niște concluzii despre cercetarea mea. Am ales 5 întrebări pe care m-am axat atunci când am analizat ziarele. Sunt scurte și la obiect pentru a putea să îmi dau seama ce promovează ziarele și ce fel de articole prind la public, la cititori.

4.4 Grila de analiză a materialelor

1.Care este sportul cel mai mediatizat ? (top 3)

2.Care sunt sportivii cei mai mediatizați?

3. Evoluțiile din plan profesional evidențiate sau nu în ziare.

4.Noutățile din viața personală.

5.Cât se bazează ziarele pe importanța imaginii sportivilor.

Acestea au fost cele cinci aspecte după care m-am uitat atunci când am citit ziarele. Îmi dau seama că fiecare are o abordare diferită asupra acestei situații. Ziarele de sport sunt cele care m-au interesat mai mult și am descoperit că unele își păstrează stitlul, iar altele au abordat și evenimente de tip tabloid despre viața sprotivilor.Din punctul meu de vedere, acestă tabloidizare a presei sportive a început în anul 2004, atunci când Adrian Mutu a fost depistat pozitiv, după ce a consumat cocaină. Atunci, clubul Chelsea a decis să rupă contractul cu el. În acel moment, presa din România a început să descopere cât mai multe lucruri de acest gen despre sportivi.Imaginea de sine a sportivului este construită pe o structură psihică și psihologică, sportivului nu este pus în valoare cu ceea ce a fost dat biologic, ci este perceput din punct de vedere a acțiunilor pe care le face. Imaginea este modul prin care o persoană se vede de către lume și perspectiva individuală se reflectă asupra propriei persoane. Formarea imaginii proprii are elemente și puncte de sprinijin, ea constă în construcția subiectivă și implică motivația asupra clădirii imaginii de sine, elemente pe care se bazează realizarea percepției celorlalți și imporanța părerii celorlaște persoane în construcția imaginii.

Importanța imaginii în activitatea sportivă este una imensă, deoarece de cele mai multe ori, un sportiv devine un model pentru un om simplu sau pentru un sportiv în devenire. Un eșec sau un succes poate amplasa sportivul la un alt nivel de încredere în forțele sale pentru perioada următoare a carierei. Succesul contribuie la ridicare imaginii de sine pe toate planurile sportivului și în autoaprecierea personalității. În activitatea sportivă, pregăirea și formarea personalității sportivului este văzută ca o confruntare între personalități. Aceste lucruri pun în joc, riscul competițional, imaginea , prestigiul și încrederea în sine a sportivului. Atunci când apare perfomanța sportivă, imaginea are o imporanță deosebită în cucerirea pubicului. Din acest motiv, mulți sportivi au mare grijă la ceea ce fac și sunt hotărâți să nu își dezamăgească publicul.Mai multe cercetări au pus în evidență că imaginea sportivului este mult mai importantă decăt a persoanelor nesportive, deoarece statul și persoanele se bucură de anumite performanțe ale sportivilor. Formarea imaginii este determinată de comparația cu alte persoane, aprecierile, analizele critice ale acțiunilor și ale rezultatelor. Cosntruirea unei imagini bune pe parcursul a multor ani poate să fie distrusă de un moment de cumpănă sau de o acțiune făcut fără să îți dai seama.

Dorința oamenilor de a afla cât mai mult informații din viața personală a sportivilor a făcut ca presa să scrie din ce în ce mai mult despre aceste evenimente. Astfel de articole pot ajuta la distrugerea unei imagini impecabile formate de către un sportiv, dar sunt acțiuni pe care le-a făcut chiar el. Presa sportivă a fost și pe vremuri tabloidizată, în anii ’60 și la începutul anilor ’70. Au fost articole care sublineau importanța înviorării de dimineață, revista ilustrată „Sport” a trecut și la reportaje realizate în vestiarele echipelor de fotbal și la anumite pictoriale în care protagoniste erau sportive, gimnaste, baschetbaliste. Și în aceea perioadă, soțiile de fotbaliți aveau o notoritate aparte. Prin simplu fapt că erau frumoase, dar cel mai important erau soții de fotbaliști, ele au devenit celebere. Acest lucru se întamplă și după anul 2000, când soțiile sau iubitele de fotbaliști devin mult mai cunoscute ca și sportivii.

Acestă perioadă de tabloidizarea a încetat în a doua partea a anilor ’70, când și presa sportivă a întrat într-o epocă cenușie. Comentatorul sportiv, Cristian Țopescu a acordat un interviu pentru ziarul „Adevărul”, în care și-a amintit care a fost apogeul și sbsudrdul în presa de sport din țara noastră. În anul 1989, când Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europeni cu AC Milan, a primit un mesaj de la Ilie Ceasușescu în care i se spunea să nu vorbească nimic despre țara în care ne aflăm, despre oraș sau despre stadion. Atunci finala s-a jucat la Barcelona, Spania, pe stadionul Nou Camp. Nu i s-a permis sp vorbească despre suporterii italieni, câți sunt și să nu spună pe ce echipă a învins AC Milan înaite de a ajunge în finală. Un lucru interesant, să nu vorbească despre primele de joc ale celor două formații sau să facă o comparație între cele două prime. Ce a mai ramăas de comentat. Au fost doar numele jucătorilor pe la care trecea mingea.

Am monitorizat știrile din presa sportivă din prime-time de la cele mai importante posture de televiziune și cele de profil, dar și cele mai cunoscute ziare de sport din ara noastră. Pentru partea de TV am ales să monitorize buletinele de știri de la porsturile: PRO TV, Antena 1, Sport.ro, Dolce Sport ,TVR 1 și Digisport. Pentru presa scrisă am ales să fac monitorizare pe următoarele ziare: Gazeta Sporturilor și ProSport.

Monitorizarea buletinelor de știri televizate

În urma acesei monitorizări am sesizat că într-un buletin de știri aproximativ 85% sunt ocupate de știrile din fotbal, iar cele mai multe dintre ele sunt axate pe scandal și bârfe, corupție de arbitraj și comportamentul fotbaliștilor în cluburi și interviuri cu iubitele acestora. Pentru a se putea difuza știri din alte sporturi ar trebui să existe o performanță imensă, cum a fost exemplul din tenis, al Simonei Halep.Cu ocazia acelei finale de un grand șalm, Roland Garros, tenisul a fost promovat foarte mult în România și mulți copii și părinți și-au îndreptat atenția către acest sport minunat.

La PRO TV și la Antena 1, buletinul de știri conține aproximativ 25 de știri, dar cel puțin 15 sunt referitoare la fotbal. Primele știri sunt cele mai importante pentru public și din această cauză aceste două posture aduc în față știrile bazate pe senzațional. De cele mai multe ori nu se spune nimic despre alte sporturi, doar faze comice sau alte întâmplări hazlii. TVR 1 are un bulletin de știri sportive mult mai serios, care conține aproximatv 15 știri, dar și aici cele mai multe sunt despre sportul rege, fotbalul. La fiecare buletin de știri se vorbește și despre alt sport, niciodată numai despre fotbal.

Sport.ro, Dolce Sport și Digisport sunt cele mai cunoscute posture de televiziune care sunt nișate, sunt exclusive pentru și despre sport. La buletinele de știri există numai sport și aici fotbalul este pe primul loc, însă aproximativ 40% se vorbește și despre alte sporturi. Sunt buletine de știri din oră în oră, iar cele mai importante subiecte de reiau de fiecare dată. Emsiunile cu invitați din lumea sportului sau cunoscătorii sportului sunt la ordinea zilelor. La astfel de emisiuni se analizează diferite partide sau performanța unor sportivi.

Săptămâna 1

Legendă:

Saptămâna 2

Saptămâna 3

Săptămâna 4

Monitorizarea celor mai importante ziare de sport

Am ajuns și la partea de presă scrisă unde situația este cam la fel ca și la presa televizată. Aalizarea ziarelor de sport, cele mai cunoscute în țară, ProSport și Gazeta Sporturilor, m-a adus la un rezultat mult mai grav ca și la televiziune, aici peste 85% din știri sunt prezentate subiecte din lumea fotbalului, iar pe primele pagini au fost cam 10% altceva, ia 90% numai informații și subiecte din fotbal.

Pe parcului avestor 4 săptămâni de studiu, de cercetare și monitorizare cele două ziare su avut peste 90% știri din fotbal și scandaluri, iar restul au fost despre alte sporturi care și-au făcut cu greu loc printre toate subietele bombă din lumea fotbalului. Dominația fotbalului față de celelate sporturi este vizibilă cu ochiul liber și transmiterea excesivă a meciurilor de fotbal ne face să fim pe primul loc în Europa la difizarea și consumarea fotbalului în presa sportivă. Acest sport este promovat și datoriă sumelor exorbitante în jurul căroara se învârt, de exemplu drepturile de televizare a meciurilor din Liga 1 au fost vândute cu peste 100 de milioane de euro, iar toate aceste duc la imensa promovare a acestui fenomen. Calitatea jocului de fotbal a scăzut foarte mult în acestă perioadă, iar acesta este scuza perfectă pentru apariția subiectelor senzaționale și pline de can-can. Chiar dacă în alte sporturi, nu se pune problema de aceste sume, acele sporturi care aduc performanță și onoare țării ar trebui să fie difuzate din ce în ce mai mult.

Săptămâna 1

Legendă:

Săptămâna 2

Saptămâna 3

Săptămâna 4

După o lună de zile de monitorizare a acestor două ziare de sport, am constatat că problema ziarelor de sport este aceea de lipsă a materialelor despre alte sporturi. Nu este suficient să se scrie numai despre fotbal, trebuie să se pună accent și pe alte sporturi pentru a nu deforma imaginea celorlațti sportive. Fiecare sportive are meritele lui și și-a creat singur propria imagine de care are atâta nevoie pentru a supraviețui în presa sportivă. În momentul în care un sportive din orice alt sport, îmafară de fotbal reușește să facă ceva anume pentru el și pentru performanțele sale ca și sportive, lumea din România ajunge să se mire și să spună ca de ce nimeni nu vorbeșste despre ei.

4.5 Rezultate

Imaginea sportivului în presă a avut o evoluție surprinzătoare către senzaționalism. La început, jurnaliștii doreau să pună în evidență clittățile spotivilor, dar pe parcurs s-a ajuns să se pună bază aproape 80 % pe problemele din viața personală. Acestă evoluția a imaginii lor în presă nu este una buna pentru sportivi, însă publicul cere acest gen de știri.

Am ajuns la concluzia că presa a contribuit foarte mult la trecerea acesta, a imaginii sportivului, de la profesie la viața personală și lucruri senzaționale despre sportivi. Ziarele de sport au început și ele să abordeze din alt punct de vedere evoluțiile imaginii sportivului. Ziarele de tip tabloid au abordat din ce în ce mai mult evenimentele din viața personală și au pus accent pe lucrurile negative și de cele mai multe ori le-au dat la o parte pe cele pozitive.

Evoluția imaginii sportivului în presă a avut un parcurs logic pentru acestă țară. Oamenii sunt dornici să afle căt mai multe informații și să știe mereu ceea ce fac sportivii. De cele mai multe ori, aceste informații au fost false și nu au fost deloc bune pentru sportivi. De multe ori, unii sportivi au crezut că aceste articole despre ei îi vor ajuta în carieră, dar nu s-a întâmplat așa ceva.Din acestă cercetare, am aflat că presa sportivă și imaginea sportivului a existat și în anii ’60 și începutul aniilor ’70. Și în aceea vreme era important și un lucru inedit despre ceea ce făceau sportivii în viața lor personală, în timpul liber.

Imaginea sportivului a fost mereu un punct de atracție pentru cititori, însă acum s-a ajuns să se vorbească mult mai mult despre evenimentele nesportive și să fie puse aceste lucruri pe prim plan. Pentru un sportiv, acest lucru este foarte dăunător, deoarece poate să piardă contracte și să nu mai aibă evoluții bune pe teren.

În concluzie, imaginea sportivului în presă a avut o evoluție uimitoare, deoarece s-a trecut de la o extremă la alta. Orice sportiv îți doreșste să nu fie în centrul presei tabloid, și să fie mereu pe primele pagini alea ziarelor de sport. Subiectele abodrdate de presă au reflectat mereu asupra carierei și asupra vieții private a sportivilor.

CAPITOLUL V- CONCLUZII

În urma relizării acestei lucrări am monitorizat presa sportivă din România și am dorit să fac o mică introducere în presa sportivă din țara noastră. După o monitorizare asupra posturilor televizate și ziarelor de sport am dorit să arat care este defapt evoluți iamginii sportivilor în presă și care a fost drumul lui până în acest moment. Analizând presa sportivă, citesc zilnic ziarele de sport și sunt din ce în ce mai multe articole despre mondenitățile sportivilor. Dacă un sportiv evoluează foarte bine în plan sportiv, atunci el este din ce în ce mai urmărit și se scot la iveală multe subiecte care nu sunt agreate de către antrenori, patroni și suporteri. Atitudinea unor sportivi este de neînțeles asupra unor subiecte și situații din viața lor profesională și personală. Lumea s-a obișnuit cu aceste subiecte de cancan și așteaptă cu nerăbdare orice greșeală a sportivilor pentru a savura informațiile. Imaginea sportivului în presă a avut o evoluție surprinzătoare către senzaționalism.

La început, jurnaliștii doreau să pună în evidență clittățile spotivilor, dar pe parcurs s-a ajuns să se pună bază aproape 80 % pe problemele din viața personală. Acestă evoluția a imaginii lor în presă nu este una buna pentru sportivi, însă publicul cere acest gen de știri. Persoanele care consumă presa sportivă trebuie să fie mereu la curent cu ceea ce se întâmplă, iar în momentul în care cititorii de ziare se plictisesc de articole, se duc la alte pagini; dacă consuamtorii de televiziune și radio se plictisesc închid aparatele sau schimbă pe un alt post sau canal, atunci jurnalistul își poate da seama că calitatea acelor materiale nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor consumatorilor de presă sportivă. Captarea și menținerea unui public în acest domeniu este esențială, iar jurnaliștii sunt nevoiți să exploateze la intensitate maximă limbajul pe care îl folosesc.

Sportul influențează foarte mult demersul presei din România, pentru consuamatorii de presă sportivă este foarte important să obțină cât mai multe informații despre anumite evenimente sau întâmplări din viața unor sportivi. Sportul este un element important în realizarea unor aritcole sportive, dar și practicarea acestuia. Jurnalistul sportiv trebuie să fie un bun sportiv pentru ca să fie și un jurnalist bun și trebuie să îi placă ambele pentru a le putea face cu plăcere.

Jurnalistul nu trebuie să știe doar fotbal, trebuie să știe si atletism, hanbal, tenis și multe alte sporturi pentru a putea avea capacitatea de a oferi informații prețioase altor iubitori de sport din cunoștințele lui. Jurnalismul sportiv este un domeniu în care trebuie să fi specializat și trebuie să fii mereu informat asupra sporturilor și evenimentelor. Trebuie să știi de toate, deoarece nu ai posibilitatea de a alege despre ceea ce vrei să scrii sau să vorbeștii.

Evoluția imaginii sportivului în presă a avut un parcurs logic pentru acestă țară. Oamenii sunt dornici să afle căt mai multe informații și să știe mereu ceea ce fac sportivii. De cele mai multe ori, aceste informații au fost false și nu au fost deloc bune pentru sportivi. De multe ori, unii sportivi au crezut că aceste articole despre ei îi vor ajuta în carieră, dar nu s-a întâmplat așa ceva. Din acestă cercetare, am aflat că presa sportivă și imaginea sportivului a existat și în anii ’60 și începutul aniilor ’70. Și în aceea vreme era important și un lucru inedit despre ceea ce făceau sportivii în viața lor personală, în timpul liber.

Ca și o concluzie finală , evoluția imaginii sportivului în presă a avut un drum cât se poate de clar și plin de momente care au trecut de la o stare la alta. Tabloidizarea presei sportive este un lucru cert, iar problema cea mai mare este aceea că lumea și publicul care consumă acestă presă spprtivă trebuie alimentat din ce în ce mai mult cu altfel de subiecte. Lumea este mult mai curioasă să afle detalii din viața personală a sportivilor, dar partea profesională rămâne din ce în ce mai mult spre final și nu are o așa importanță.

BIBLIOGRAFIA

Abrudan, Elena, Comunicare Vizuală. O perspectivă interdisciplinară, Editura Accent, 2008;

Aszalos, Cristian, Crampoanele României șchioape. Tabloidizarea presei sportive românești, Editura EIkon, 2011;

Chirilă, Ioan, Nadia, Editura Sport-Turism, 1977 ;

Coman, Mihai ,Manual de jurnalism , Editura Polirom, 2001;

Dan-Spanoiu, Goergeta, Cunoșterea de sine și succesul, București ,1980;

Dumistracel, Stelian, Limbajul publicistic, Institutul European, Iasi, 2006;

Gruita, G, Moda lingvistica 2007. Norma, uzul si abuzul, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006;

Phil , Andrews, Jurnalismul sportiv-O introducere, Editura Polirom, 2006;

Rad, Ilie, Cenzura în România, Editura Tribuna, 2012;

Rad, Ilie, Cum se scrie un text știintific, Editura Polirom, 2008 ;

Rad, Ilie, Incursiuni în istoria presei românești, Editura Accent,2008;

Randall, David, Jurnalistul universal, Editura Polirom,2006;

Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamica, influente, creativitate, Editura All, Bucuresti, 2001;

Stoichțoiu-Ichim, Adriana, Creativitate lexicala în româna actuala, Editura Universitatii din Bucuresti, 2006;

Zafiu, Rodica, Diversitate stilistica în româna actuala, Editura Universitatii din Bucuresti, 2001.

SITE-OGRAFIE

www.prosport.ro

www.gsp.ro

www.sport.ro

www.cancan.ro

www.wowbiz.ro

www.adevarul.ro

www.protv.ro

www.tvr.ro

www.antena1.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cupa_UEFA_2005-2006

http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2005/matches/round=2212/match=84045/postmatch/report/index.html

http://oradeanul.com/2006/03/meci-de-meci-rapid-steaua.html

http://www.amosnews.ro/arhiva/masuri-speciale-pentru-meciul-fotbal-rapid-steaua-din-30-martie-27-03-2006

http://www.adevarul.ro/sport/Femeia_in_sport_0_438556507.html (26

http://www.egirl.ro/lifestyle/sport/barbati-vs-femei-in-sport-244

http://serendip.brynmawr.edu/local/scisoc/sports02/papers/fmcgrath.html

http://www.adevarul.ro/sport/Marca_de_Romania_0_589141599.html

Pozele sunt preluate de pe internet, www.google.ro

BIBLIOGRAFIA

Abrudan, Elena, Comunicare Vizuală. O perspectivă interdisciplinară, Editura Accent, 2008;

Aszalos, Cristian, Crampoanele României șchioape. Tabloidizarea presei sportive românești, Editura EIkon, 2011;

Chirilă, Ioan, Nadia, Editura Sport-Turism, 1977 ;

Coman, Mihai ,Manual de jurnalism , Editura Polirom, 2001;

Dan-Spanoiu, Goergeta, Cunoșterea de sine și succesul, București ,1980;

Dumistracel, Stelian, Limbajul publicistic, Institutul European, Iasi, 2006;

Gruita, G, Moda lingvistica 2007. Norma, uzul si abuzul, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006;

Phil , Andrews, Jurnalismul sportiv-O introducere, Editura Polirom, 2006;

Rad, Ilie, Cenzura în România, Editura Tribuna, 2012;

Rad, Ilie, Cum se scrie un text știintific, Editura Polirom, 2008 ;

Rad, Ilie, Incursiuni în istoria presei românești, Editura Accent,2008;

Randall, David, Jurnalistul universal, Editura Polirom,2006;

Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamica, influente, creativitate, Editura All, Bucuresti, 2001;

Stoichțoiu-Ichim, Adriana, Creativitate lexicala în româna actuala, Editura Universitatii din Bucuresti, 2006;

Zafiu, Rodica, Diversitate stilistica în româna actuala, Editura Universitatii din Bucuresti, 2001.

SITE-OGRAFIE

www.prosport.ro

www.gsp.ro

www.sport.ro

www.cancan.ro

www.wowbiz.ro

www.adevarul.ro

www.protv.ro

www.tvr.ro

www.antena1.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cupa_UEFA_2005-2006

http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2005/matches/round=2212/match=84045/postmatch/report/index.html

http://oradeanul.com/2006/03/meci-de-meci-rapid-steaua.html

http://www.amosnews.ro/arhiva/masuri-speciale-pentru-meciul-fotbal-rapid-steaua-din-30-martie-27-03-2006

http://www.adevarul.ro/sport/Femeia_in_sport_0_438556507.html (26

http://www.egirl.ro/lifestyle/sport/barbati-vs-femei-in-sport-244

http://serendip.brynmawr.edu/local/scisoc/sports02/papers/fmcgrath.html

http://www.adevarul.ro/sport/Marca_de_Romania_0_589141599.html

Pozele sunt preluate de pe internet, www.google.ro