Conceptele de Valoare Nationala, Promovare Si Radio Informativ

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CONCEPTELE DE VALOARE NAȚIONALĂ, PROMOVARE ȘI RADIO INFORMATIV

I.1. Definirea noțiunii de valoare națională. Specificul valorii naționale moldovenești

I. 2. Definirea și istoricul noțiunii de promovare

I. 3. Metode de promovare a valorilor naționale. Canalul mediatic

I. 4. Piața radio din RM. Radioul informativ

CAPITOLUL II. ISTORIA RADIOULUI ,,VOCEA BASARABIEI’’. PROMOVAREA VALORILOR NAȚIONALE PRIN ID, LOGO, JINGLE-URI ȘI EMISIUNI ALE POSTULUI

II.1. Vocea Basarabiei. Istorie. Grilă. Audiență

II.2. Promovarea valorilor naționale prin ID, logo și jingle-uri

II.3. Promovarea valorilor naționale prin interviu în emisiunea ,,Suflet de artist’’ cu Maria Stoianov (edițiile din ianuarie – martie 2012

II.4. Promovarea valorilor naționale prin muzică în emisiunea ,,Tezaur folcloric românesc’’ cu Ioan Paulencu (edițiile din ianuarie – martie 2012

CAPITOLUL III. PREZENTATORII RADIOULUI ,,VOCEA BASARABIEI’’ CA PROMOTORI DE VALORI NAȚIONALE – CICLU DE INTERVIURI. VOX-URI – CE ÎNȚELEG OAMENII PRIN VALORI NAȚIONALE

III.1. Interviu cu Maria Stoianov, Maria Bulat – Saharneanu și Lia Agape

III.2. Vox-uri în stradă – Ce înțeleg oamenii prin valori naționale

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Anexa Nr. 1: Logo-ul și Grila de emisie a postului.

Anexa Nr. 2: Jingle-urile postului Vocea Basarabiei.

Anexa Nr. 3: Emisiunile ,,Suflet de artist’’ și ,,Tezaur folcloric’’ (edițiile din ianuarie – martie 2012).

Anexa Nr. 4: Film despre promovarea valorilor naționale la ,,Vocea Basarabiei’’.

INTRODUCERE

,,Universalitatea nu există în mod concret decât prin însumarea specificității naționale a scriitorilor de frunte din fiecare cultură națională… Specificul național este, pur și simplu, masca sub care se prezintă, de-a lungul secolelor, universalul”.

Ștefan Augustin Doinaș

Un popor își făurește singur valorile, care devin trup și suflet îngemănate în ființa colectivă. Identitatea cultural-istorică a unui popor rezistă, după cum bine se spune, prin tradiții, acestea din urma conturând, de fapt, identitatea fără de care niciun popor nu ar mai fi, până la urmă, un popor. Cuvinte ca „dor, doină, codru, devin semne emblematice ale spiritualității și identității noastre. Astfel limba română este ca un dar pe care îl primim la naștere și pe care îl purtăm de-a lungul vieții nealterat până la Marea Trecere. Neamul nostru românesc a prins rădăcini adânci ca și codrii de stejari!

Cunoașterea obiceiurilor și a tradițiilor populare are o importanță deosebită, datorită conținutului de idei și de sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat și plin de speranțe al poporului nostru. Postul radio Vocea Basarabiei încearcă să oglindească acest trecut zi de zi prin formatul pe care îl are, muzică națională, emisiuni consacrate artiștilor de valoare, semnificația tradițiilor strămoșești și cel mai important, prin limba română, care rămâne liantul unei națiuni.

Actualitatea temei de cercetare este justificată prin faptul că un popor poate rezista doar prin prisma cunoașterii propriei sale identități. Păstrarea și promovarea valorilor strămoșești întărește, de bună seamă, patriotismul cetățenilor unei țări, plus îi oferă statutul de valoare țării în condițiile aprecierii ei peste hotare. Fiecare locuitor al unui popor este obligat moral să-și cunoască istoria, tradițiile, obiceiurile și datina. Având un flux mare de posturi radio comerciale pe piața țării, Vocea Basarabiei este un post mai puțin recunoscut de categoria tânără, purtătorii de mâine ai acestor valori naționale.

Aceasta îmi și este motivația, de a vedea cum încearcă Postul Vocea Basarabiei să se mențină și cum promovează spiritualitatea și strălucirea valorilor strămoșești.

Scopul și obiectivele lucrării.

Scopul acestei lucrări este de a înțelege relația dintre valorile naționale cu postul de radio Vocea Basarabiei.

În atingerea obiectivului, mi-am propus:

să definesc termenii de valoare și națiune și să descriu valorile basarabene;

să enumăr posturile radio de piața din Moldova și să analizez postul Vocea Basarabiei;

să analizez emisiunile prin care sunt promovate anumite valori naționale;

să discut cu moderatorii emisiunilor despre cum încearcă să promoveze valorile naționale;

să realizez un vox pop-uli ,,despre semnificația valorilor naționale’’.

Gradul de investigare a temei.

Valorile naționale sunt descrise în cărțile cu conținut istoric. Trecând în revistă cele mai accesibile cărți de acest gen, putem enumera Dimitrie Cantemir cu ,,Descrierea Moldovei’’, Mereuță Ion, Bulgari Valeriu, Crețu Anatol cu ghidul ,,Demnitatea umană și cea națională, valori supreme în orizontul istoriei’’, site-ul moldovenii.md, care e un suport foarte util atât pentru noi, cetățenii acestei țări, cât și pentru cetățenii altor popoare interesați de identitatea noastră. Referitor la specificul postului ,,Vocea Basarabiei’’ site-ul oficial al radioului este una din sursele accesibile, cât și ascultarea lui propriu-zisă.

Valoarea aplicativă a tezei.

Acest studiu este important pentru că subliniază importanța promovării și păstrării valorilor naționale. De asemenea studiul oferă și un suport istoric despre valorile noastre strămoșești, pe care le-am moștenit cu secole în urmă, cât și despre relația dintre postul Vocea Basarabiei cu valorile naționale.

Consider că această cercetare poate fi utilă tinerilor care vor să-și cunoască trecutul și au demnitate națională. Deasemenea poate contribui la imaginea postului Vocea Basarabiei, fiind ca o carte de vizită. Interviurile și sondajul realizate la finalul lucrării vor fi o sursă importantă de informare pentru cei care vor să-și motiveze alegerea postului Vocea Basarabiei.

Inovația științifică a lucrării este sugerată de lipsa unor cercetări anterioare care ar fundamenta motivația postului Vocea Basarabiei pentru promovarea valorilor naționale. Din această perspectivă conținutul enunțat în lucrare este bazat pe analiză, pe comentarii din prisma intervievării prezentatorilor și ascultării postului în cauză.

Baza metodologică a cercetării știiințifice.

În realizarea lucrării de licență am studiat cărțile ce ne prezintă istoria, tradițiile și datinile strămoșești. Am ascultat postul de radio și am mers la redacție pentru a mă documenta despre cum se încearcă promovarea identității noastre prin radio.

Conținutul rezumativ al lucrării.

Teza este structurată pe 3 capitole. În I capitol am făcut un scurt rezumat despre valorile noastre strămoșești. Fiind o temă bazată pe promovarea valorilor la Vocea Basarabiei, am specificat în capitolul II emisiunile prin care se promovează anumite valori reprezentative nouă. Al III-lea capitol cuprinde interviuri realizate cu moderatorii postului, despre felul și modul în care valorifică cultura populară, în scopul dezvoltări sentimentelor de dragoste față de țară și de înaintașii ei. Lucrarea se termină cu un sondaj interesant, despre cum înțeleg oamenii semnificația sintagmei ,,valoare națională’’.

I. CONCEPTELE DE VALOARE NAȚIONALĂ, PROMOVARE ȘI RADIO INFORMATIV

I.1. Definirea noțiunii de valoare națională. Specificul valorii naționale moldovenești

,,Fără istorie nu numai de râsul altora și de ocară suntem, ci și orbi, surzi și muți suntem de lucrurile și faptele celor mai de demult’’, scria în „Istoria Țării Românești” stolnicul Constantin Cantacuzino [32].

Ca să înțelegem semnificația termenului de valoare națională, apelăm la noțiunile de valoare, națiune și naționalism. Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește valoarea drept „însușire a unor obiecte, fenomene, fapte, idei de a corespunde trebuințelor sociale și idealurilor generate de acestea; suma calităților care dau preț unui obiect, unei ființe, unui fenomen etc” [20].

Valoarea, ca măsură a unui comportament autonom și responsabil, ghidează individul în relație cu ceilalți și declanșează reacțiile la mediu. Are câteva caracteristici importante: se dezvoltă de timpuriu în viață, este rezistent la schimbare, se dezvoltă din experiențele directe cu oamenii și în special cu membrii familiei, se formează în medii socioculturale diferite, prin comportamente și atitudini observate și experimentate. Emile Durkheim precizează că: ,,nu putem deveni ființe morale decât asimilându-ne societății prin adaptare la valorile promovate de aceasta” [18].

Națiune sau națiuni, reprezintă o comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune [20].

 O națiune este constituită din mai multe etape distincte:

· identitatea, capacitatea unui grup de a gândi despre sine că aparține unei națiuni;

· legitimitatea;

· unitatea sau capacitatea unei națiuni de a cuprinde întreaga populație;

· participarea sau  reprezentarea la activitatea de guvernare a diferitelor categorii din care este constituită populația;

· distribuirea sau împărțirea avuției naționale între diferite categorii ale populației;

· cetățenia [26].

De la națiune apare și termenul de naționalism, ce reprezintă o doctrină care afirmă superioritatea intereselor națiunii în raport cu interesele grupurilor, claselor și indivizilor din care este constituită. Naționalismul poate fi și o mișcare politică de indivizi care vor să impună caracterul predominant al națiunii lor, în toate domeniile [26].

Aflând semnificația termenilor din sintagma ,,valoare națională’’, deja putem defini semnificația noțiunii propriu-zise de valoare națională. Istoria, limba, tradițiile, datinile și obiceiurile, comportamentele și atitudinele manifestate în cadrul unei țări, reprezintă comorile cele mai de preț a unui popor, adică valorile sale naționale. Identitatea unei țări este reprezentată prin aceste valori păstrate de la strămoșii săi. Cum afirma și Nicolae Iorga: ,,Valoarea demonstrațiilor patriotice sânt firești. Cei care au vorbit și au cântat sub steagul țării, vor fi în primele rânduri pentru cei care vor vărsa sânge pentru țara lor. Azi manifestanți, mâine eroi. Căci se poate glumi cu atâtea lucruri, dar cu numele și culorile țării nu. Orice cuvânt rostit la umbra lor trebuie să fie o sfântă îndatorire pentru cele mai mari jertfe” [22, p. 3].

Fiecare popor își are propriile sale valori, iar semnificația și păstrarea lor depinde în măsura în care le percepe propriul său popor și prin faptul cum le împărtășește și altor popoare. Patria, spunea Romain Rolland, sunt eu, ești tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi.

Valorile poporului nostru, poporului basarabean, sunt multitudinea de elemente cu caracter istoric moștenite de la strămoșii noștri. De la Burebista și până în zilele noastre, Țara Moldovei a trecut prin istorie ca printr-un ocean de suferințe. Pământul nostru strămoșesc a fost udat cu râuri de lacrimi și de sânge. Această jale și tristețe s-a transmis peste veacuri și constituie chiar esența doinelor noastre. Salba de cetăți de apărare, mai ales cele de pe Nistru, stă mărturie a nenumăratelor bătălii ce s-au dat pentru acest pământ sfânt — din munte până la mare. În acest pământ dorm străbunii și părinții noștri. Poporul însă există.

În istoria omenirii s-au perindat o mulțime de popoare. Unele au rezistat încercărilor timpului, altele s-au stins o dată cu cetățile, orașele și așezările lor. Dăinuirea în istorie depinde în mare măsură de însuși poporul, de demnitatea sa națională. Fiecare popor, pentru a rezista, trebuie să-și păzească țara, iar statului îi revine să aibă grijă de cetățenii ei, să-și protejeze și să dezvolte cultura, limba și tradițiile lor. Cei care nu au respectat aceste principii s-au pierdut în neantul uitării [9, p. 12].

Pentru a ști cum să prețuim în continuare lucrurile sfinte obținute de la străbunii noștri, trebuie să cunoaștem care sunt aceste lucruri, care sunt aceste valorile, să ne cunoaștem valorile l său popor și prin faptul cum le împărtășește și altor popoare. Patria, spunea Romain Rolland, sunt eu, ești tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi.

Valorile poporului nostru, poporului basarabean, sunt multitudinea de elemente cu caracter istoric moștenite de la strămoșii noștri. De la Burebista și până în zilele noastre, Țara Moldovei a trecut prin istorie ca printr-un ocean de suferințe. Pământul nostru strămoșesc a fost udat cu râuri de lacrimi și de sânge. Această jale și tristețe s-a transmis peste veacuri și constituie chiar esența doinelor noastre. Salba de cetăți de apărare, mai ales cele de pe Nistru, stă mărturie a nenumăratelor bătălii ce s-au dat pentru acest pământ sfânt — din munte până la mare. În acest pământ dorm străbunii și părinții noștri. Poporul însă există.

În istoria omenirii s-au perindat o mulțime de popoare. Unele au rezistat încercărilor timpului, altele s-au stins o dată cu cetățile, orașele și așezările lor. Dăinuirea în istorie depinde în mare măsură de însuși poporul, de demnitatea sa națională. Fiecare popor, pentru a rezista, trebuie să-și păzească țara, iar statului îi revine să aibă grijă de cetățenii ei, să-și protejeze și să dezvolte cultura, limba și tradițiile lor. Cei care nu au respectat aceste principii s-au pierdut în neantul uitării [9, p. 12].

Pentru a ști cum să prețuim în continuare lucrurile sfinte obținute de la străbunii noștri, trebuie să cunoaștem care sunt aceste lucruri, care sunt aceste valorile, să ne cunoaștem valorile naționale.

O valoare importantă, poate chiar și prima, reprezentativă atât pentru țara noastră cât și pentru toate celelelalte popoare, este demnitatea națională. În cazul unei persoane, ea presupune existența unei conștiințe a propriei valori, dublată de modestie și corelată cu conștiința valorii celorlalți [9, p. 8]. În cazul unui popor, fiecare națiune își are comorile sale naționale, care îi determină identitatea, dar și demnitatea națională, care e legată de sentimentul național, de datinile strămoșești, de patrimoniul cultural, de limbă etc. Eminescu scria: “Naționalitatea trebuie să fie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și se respectă adânc se pronunță arareori” [9, p. 10].

Fiecare locuitor al unei țări trebuie să posede această calitate, să prețuiască teritoriul pe care s-a născut, să fie demn în păstrarea mereu vie a istoriei, a strămoșilor ce au luptat pentru țară și să se mândrească de propria sa identitate. Demnitatea este legată de trecutul istoric, de adevăr și, desigur, ea motivează și determină dăinuirea unui popor în istorie. Așa cum Schiller, adresându-se semenilor, nota: “Demnitatea umană e în mâinile voastre, păstrați-o. Ea coboară o dată cu voi! Cu voi se va înălța!” [9, p. 8].

Caracteristicile de bază ale demnității naționale sunt respectul și reciprocitatea. Ea corelează direct cu iubirea față de țară și de neam, față de pământul natal. Fiecare popor trebuie să fie apreciat ca identitate națională și respectat în concertul popoarelor lumii [9, p. 10].

Demnitatea include mai mulți factori, ca libertatea, drepturile țării și ale poporului în contextul lumii, teritoriul și țara, pământul, poporul, cultura națională și limba.

O caracteristică dominantă o au fiecare din acești factori. Libertatea permite exprimarea gândurilor, opiniilor, drepturile cer dreptatea, poporul își cântă cultura și limba, iar teritoriul își găzduiește țara.

Libertatea, luată separat, reprezintă aceeași valoarea națională de o importanță majoră pentru orice stat. Libertatea de gândire, de exprimare, de informare, de religie sunt structurile unui mod de viață prielnic. Marii noștri conducători, marii noștri voievozi au luptat pentru libertatea și neatârnarea Țării. Multe vieți au fost puse pe altarul demnității, dar ele au fost justificate! [9, p. 13].

Libertatea oricui trebuie prețuită din plin, așa cum afirmă și Alexandru Vaculovski ,,Libertatea mea este numai a mea, dacă te las lângă mine, nu înseamnă că nu mai sunt liber.’’

Poporul și țara merită libertate, chiar dacă această valoare se obține prin luptă și multă muncă.

Revenind la Drepturile țării și ale poporului în contextul lumii, o altă valoare națională, Republica Moldova a fost recunoscută de majoritatea țărilor lumii. În martie 1992, țara noastră a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite și subiect al dreptului internațional. Republica Moldova a aderat la Declarația universală a drepturilor omului. Acest act internațional fundamental și cu caracter universal stabilește standardul minim, concepția comună privind drepturile, libertățile și demnitatea ființei umane. El este promovat în toate țările lumii [9, p. 13-14].

Dreptatea este deasupra noastră și este una pentru toată lumea și pentru toate timpurile, spunea Camil Petrescu. Țara noastră trebuie să-și găsească locul său demn în familia tuturor țărilor, pentru că doar prin înțelegere între popoare va domni pacea, cel mai suprem element al existenței.

Fiecare popor are un teritoriu. Țara și teritoriul sunt alte valori supreme pentru care au luptat strămoșii. Atât teritoriul, cât și frontierele, fac parte din ceea ce se numește spațiul unei țări.

Toată țara pe care o numim astăzi Moldova, precum și ținuturile învecinate dinspre asfințit au fost stăpânite la început de sciți, care cuceriseră aproape trei părți ale lumii [2, p. 13]. Grecii ne numise când geți, când daci. După pierderea regelui Decebal, întreaga țară a fost transformată în provincie romană.

Neamul nostru s-a format lângă râurile Dunăre, Nistru și Prut. Potrivit surselor istorice își fac apariția pe teritoriul nostru Asunii și Hunii, pustiind Moldova ca să caute loc de adăpost împotriva cruzimii lor.

Dragoș, oștean viteaz din Maramureș, nemulțumit de invazia barbarilor, a mers în marș spre munți, spre răsărit. Din întâmplare, în timpul marșului, a dat peste un bou sălbatic, numit de moldoveni zimbru, pe care l-au ucis împreună cu cei 300 de oameni alăturați lui. Năpustindu-se în râu și cățeaua de vânătoare Molda după zimbru, fuseseră și ea ucisă de undele repezi. Întru pomenirea acestei întâmplări, Dragoș a numit râul Moldova, iar locul unde se petrecuse aceastea îi dădu numele de Roman și luă ca stemă a noului său principat capul de bour [2, p.14].

Dacă Dragoș este socotit ca întemeietorul țării, se pare că Bogdan I e cel care a așezat definitiv domnia Moldovei.

De la Roman Mușat, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare și Sfânt, Țara Moldovei de la munte pâna la mare, a avut o îmbunătățire specifică, s-au construit cetăți, s-au întreținut relații cu multe țări din Europa și s-a extins teritoriul. Toate s-au menținut în anii de domniei a conducătorilor sus menționați, inclusiv în epoca lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

Pământul este o altă valoare națională, caracteristică demnității. Pământul îi dorul ce mușcă din sufletul celor ce-l iubesc. Pământul îi templul în care odihnesc osemintele strămoșilor noștri, cu nestinsele lor măriri. Duhul lor ne veghează cu lacrimile lunii, cu nisipul de aur al stelelor, cu razele soarelui, murmurul apelor, geamătul de altădată al codrilor – care în vremi de primejdii le-a fost casa, îmbărbătare și altar.

Pământul nostru a avut la început mult mai multe ape, munți și coline, în urma frământărilor și a pactelor trădătoare, a rămas între două râuri mai mari — Prut și Nistru — fiind străbătut și de o seamă de râulețe: Căinari, Ciuhur, Răut, Cubolta, Ichel, Bic ș.a. Pe vremuri, Miron Costin zugrăvea o imagine mirifică a pământului nostru: “Nistrul cel măreț curge printre stânci sculptate, ca și cum ar fi lucrate de mâină de om… Privind spre răsărit, ochiul se miră de așa o țară cu câmpii pline de flori asemenea raiului…” [9, p. 17].

Pământul cu mănăstiri și brazi, leagănul și legământul sfânt pentru care strămoșii noștri au luptat și au murit pentru ca urmașii urmașilor lor să aibă un loc de veci.

Pe pământul acesta udat de lacrimi trăiește un popor, el fiind elementul principal al unui stat. Poporul, deasemenea, este o valoarea națională, pentru că nici o țară nu poate exista în absența populației.

Poporul nostru a trecut și încă trece prin încercări grele. De la începutul erei noastre, poporul a avut de suferit condiții grele de viață din cauza războiului, cât și din cauza ocupației rusești.

Însuși generalissimul Kutuzov, comandantul armatei ruse din principate, îi asigura pe țăranii exasperați de noua situație ce le fusese impusă: „Vă vor rămâne ochii, ca să vărsați lacrimi” [24].

Strămoșii noștri totuși, în ciuda obstacolelor pe care le-au avut, au reușit să-și păstreze limba, cultura, religia și tradițiile. Noi, generațiile care suntem prezente pe acest pământ sfânt, avem datoria de a păstra și a cultiva lucrurile sfinte, de a ne menține identitatea noastră frumoasă.

Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții, spunea Nicolae Iorga. Ar fi un mare păcat să nu ne păstrăm pe noi înșine la noi acasă, să nu păstrăm bunurile noastre.

Pe teritoriul nostru, este bine știut faptul că locuiesc și alte neamuri în afara de moldoveni. Aici mai locuiesc și alte națiuni, care din păcate, nu vor să se conformează cu datina și tradițiile noastre.

Moldoveanul se deosebește foarte mult de celelalte națiuni care locuiesc pe același teritoriu comun cu noi. ,,El este frumos la chip, îngăduitor și de multe ori lăsător, se vaicără de necaz, dar este foarte muncitor și ospitalier. Are o fire deschisă, e săritor la nevoie, dar, în aceelași timp, succesele altuia îl umplu de invidie. Manifestă multă iubire față de tot ce face, îndeosebi de propria gospodărie. Muncește ca un rob și dorește să aibă. Agonisește cât trăiește” [9, p. 24].

Calificativele poporului basarabean reies și din ambianța în care trăiesc. Schimbările pozitive și mai puțin pozitive se datorează în mare parte și conducătorilor acestei țări. Dacă intelectualitatea de vârf, așa cum se pretinde a fi și e și firesc să fie așa, ar lupta și pentru interesele țării, pentru binele nostru și nu doar pentru buzunarul lor și a celor apropiați lor, atunci armonia ar domni la ea acasă. Din dragostea pentru țară, pentru ceea ce înseamnă istorie, unii moldoveni sunt mai demni, mai naționaliști și mai iubitori față de ceea ce se numește valoare națională, pe când alții, își trăiesc rostul pe pământ.

Fiecare popor are o limbă pe care o vorbește, în care își exprimă gândurile. Limba este întâiul mare poem al unui popor, așa cum afirma și Lucian Blaga. Această valoare națională este de o importanță majoră pentru fiecare țară. Limba de stat îți permite să discuți cu conaționalii tăi, să-ți înțelegi apropiații și să discuți cu Dumnezeu. Fără de limbă, identitatea noastră națională nu ar fi decât o vorbă goală.

Istoria limbii romane începe în anul 106 e.n., când teritoriul Daciei era romanizat. Schimbările teritoriale, influența nefastă a imperiilor ce ne-au înconjurat au pus la încercare limba noastră [9, p. 26-27].

Limba română a fost definită de majoritatea cercetătorilor ca fiind limba latină populară vorbită neîntrerupt timp de două mii de ani, în nordul și sudul Dunării, într-un mediu trac, grec, turc, slav, adică oriental: "Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului roman cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia, Panonia de sud, Dardania, Moesia inferioară și superioară) din momentul paniinderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele noastre” [15].

Limba română acordează inimile la același ritm de zbatere și simțire ce ne absoarbe și ne contopește în matricea străbună. Ori de câte ori am fost înstrăinați și răzlețiți, limba română ne-a fost acea tainică legătură și credință neconvertită ce nu admit să fie întrerupt firul sângelui. Ea a fost divina forță care, de fiecare dată, ne-a redat pe noi nouă înșine.

Sec. XVI este epoca din care datează primele texte de limba românească. Prin scrierile cronicarilor moldoveni se numără (Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce) și ale celor munteni (Stolnicul Constantin Cantacuzino și Radu Popescu), la care se adaugă contribuția erudită a lui Dimitrie Cantemir. 

Datorită contribuției unor scriitori și oameni de cultură ca: I, Heliade – Rădulescu, M. Kogâlniceanu, Al. Russo, C. Negruzzi, V. Alexandri, se valorifică artistic elemente ale producțiilor folclorice ale scrierilor vechi, iar limba vorbită a poporului devine baza de dezvoltare a exprimării literar-artistice [23].

Limba română este darul suprem lăsat nouă de la Dumnezeu. Noi avem sfânta datorie de a o cultiva ca pe o „floare eternă” în grădina logosului, de a o vorbi limpede și frumos, în expresia ei aleasă, de a o feri de „slinul” și „mucegaiul uitării”, cum spune Alexei Mateevici în poezia-imn Limba noastră. Numai așa vom reuși să ne menținem în elementul propriei identități, în expresia noastră firească. Numai așa vom reuși să urmăm îndemnul lui I. L. Caragiale, pe care noi, la rândul nostru, îl transmitem generațiilor viitoare: „Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie” [34].

Alte elemente ale demnității naționale sunt și simbolurile statului: tricolorul (roșu, galben și albastru) și stema de stat — simbolul străvechi al românilor moldoveni, capul de bour. Toate trebuie transmise din generație în generație, pentru a reînvia în generațiile viitoare mândria de a aparține acestui popor, care a știut să-și păstreze demnitatea națională.

Tricolorul este simbol al Patriei, el reprezintă statul și expresia ființei noastre naționale.

De la bun început remarcăm că în istoria civilizației umane simbolurile, în general, și cele național-statale, în special, au deținut și dețin un loc deosebit de important în viața societății și a indivizilor săi. Astfel, în istoriografia de specialitate, simbolurile sunt considerate expresie a culturii, ideilor și valorilor umane, întrucât „omul este o ființă simbolică, el trăind prin intermediul simbolurilor și grație lor” [28, p. 3].

Spiritualitatea unui popor se află tezaurizată în simbolurile sale.

Cunoscutul istoric Gh. Iscru a argumentat faptul că tricolorul românesc, apărut și afirmat ca symbol vexilologic în prima jumătate a sec. al XIX-lea, are o origine populară și general românească, venind, cu siguranță, din timpuri foarte vechi. El n-a fost imitat de români după alții și nici n-a fost dat ori sugerat românilor de vreo putere străină.

Funcția principală a simbolisticii naționale de stat – Drapelul, Stema, Imnul – a fost și rămane consolidarea etnică, unirea și mobilizarea națiunii, fapt ce se manifestă mai ales în momentele de cumpănă pentru țară (cum ar fi războiul, criza, frămantările sociale etc.), contracararea cărora generează mișcări de eliberare națională [28, p. 5-6].

„Republica Democratică Moldovenească, proclamată la 2.12.1917, după prăbușirea țarismului, adoptă timp de două luni un steag propriu, tricolorul românesc, cu o stemă care reunea bourul moldovean și acvila valahă. După adoptarea declarației de suveranitate a RSS Moldova în cadrul URSS este adoptat, la 3.11.1990, tricolorul românesc, având în centru noua stemă a republicii”. Reamintim că Tricolorul nostru (fără Stema de Stat, care s-a elaborat și adoptat peste jumătate de an) a fost legiferat la 27 aprilie 1990 de Gheorghe Ghimpu [28, p. 7].

Din primăvara anului 1917 tricolorul (numit în documentele epocii: „steagul național”, „steagul românesc”, „drapelul Basarabiei”, „drapelul Republicii Moldovenești” etc.) a fost arborat în satele și orașele basarabene, precum și la Tiraspol, Odesa, Kiev, Sevastopol, oriunde se aflau ostașii moldoveni.

Culorile tricolorului au o istorie frumoasă, roșu, galben și albastru – iată cele mai des întâlnite culori în vechile broderii populare românești și în veșmintele femeiești. Aceste culori, conform mărturiilor istoricilor, au fost culorile naționale ale Daciei lui Traian.

Aceste trei culori sunt și în stema Basarabiei (în câmp albastru un cap de bour de aur, cu ochii, limba și coarnele roșii, însoțit între coarne de o stea de aur cu cinci raze și, din flancuri, la dreapta, de o roză de argint cu cinci petale și la stânga, de o semilună de argint spre dreapta; bordură din culorile imperiului, care reprezintă, dacă eliminăm bordura din culorile imperiului, stema antică a Principatului Moldovei, iar drapelele, după cum se știe, trebuie alcătuite conform regulilor exacte ale heraldicii, potrivit culorilor câmpului și emblemelor stemelor corespunzătoare” [28, p. 7-8].

Un alt pilon al spiritualității și demnității este cultura națională, o altă valoare important a statului nostru și nu numai. Cultura nu se referă doar la niște pesonalități aparte, ci la cultura întregului popor, a întregului neam dăinuie în istorie.

Literatura este cel mai importаnt domeniu аl pаtrimoniului culturаl moldovenesc, căci reflectă istoria poporului moldovenesc în cei peste 650 de ani de la formarea Statului Moldovenesc, reаlitățile concrete și relаțiile sociаl-economice din fiecаre epocă, ideile dominаnte, normele morаle și gusturile estetice, interesele și аspirаțiile obștești [30].

Teatrul este o altă valoare națională importantă. Prin artă, spectacol omul încercă să găsească răspuns la întrebările existențiale. Teatrul din totdeauna a avut menirea să păstreze și să cultive valorile, să le transmită din generație în generație.

Un loc aparte în cultură îl ocupă meșteșugurile populare. Din cele mai vechi timpuri în Moldova alături de agricultură, păstorit populația sătească avea cu un șir de îndeletniciri practice, care formează așa-numita „industrie casnică”, bazată pe materia primă locală, uneltele lucrate în gospodărie, brațele de muncă ale membrilor casei în vederea satisfacerii necesităților funcționale și estetice ale familiei [30].

Un rol deosebit în spiritualitate și în aprecierea demnității noastre naționale îl are știința. Anume știința națională, rezultatele ei, ne-au făcut să fim recunoscuți pe arena internațională. Moldova are cei mai mulți inventatori și inovatori din toate țările Europei. Deși este în suferință în această perioadă de tranziție fără de sfârșit, știința noastră continuă să fie o mândrie națională, ce sporește demnitatea și valoarea noastră ca popor.

Folclorul nostru, tradițiile noastre sunt alte valori naționale frumoase moștenite de la străbuni. Folclorul și muzica, obiceiurile și meșteșugurile ne individualizează ca popor, prin aceastea suntem unici în Europa și în lume.

Sărbătorile și obiceiurile moldovenești poartă însemne valorice moștenite din moși-strămoși prin care consolidează națiunea și contribuie la  identificarea noastră. Urăturile de Anul Nou, pe care le strigăm, colindele din care se aud frumoasele: "Leru-i, ler" sau "Florile dalbe" la Nașterea Domnului – Sărbătoarea Crăciunului, Mărțișorul – simbol al vieții noi și începutului primăveri, Patruzeci de sfinți, Floriile, vopsitul ouălor de Sfintele Paști, Duminica Mare, Hramul orașelor sunt caracterul nostru patrimonial și spiritual-imaterial.

Mai avem și sărbători de familie, precum Căsătoria, Sărbătoarea Noului Născut, Nunta, pe care moldovenii le sărbătoresc cu mult fast.

Alimentația este la fel o valoare frumoasă la poporul nostru. Avem anumite feluri de mâncare, precum mămăliga care posedă o anumită înțelepciune populară.

Folclorul moldovenesc constituie una din mândriile naționale ale poporului moldovenesc. Muzica populară moldovenească prin mesajul ei trezește în suflet cele mai frumoase și adânci trăiri. Nu putem rămâne indiferenți față de ceea ce au creat strămoșii noștri, cu sufletul și stăruința proprie. 

Muzica populară moldovenească poate fi numită ca fiind una din cele mai pure, deoarece a rezistat timpului și schimbărilor care au avut loc atât în societate noastră cît și în muzica contemporană.

Cultura muzicală din Moldova, expusă pe parcursul secolelor influenței culturii popoarelor vecine, s-a conturat ca una originală. Formele ei inițiale reprezintându-se prin cîntece populare: colinde, cîntece de petrecere, de nuntă, de înmormîntare.

Muzica populară moldovenească mai include și astfel de forme ca bocetul și romanța orășenească. De asemenea, creația populară include și foarte multe melodii instrumentale [30].

Muzica moldovenească reprezintă întreaga varietate a vieții poporului și în ea se reflectă sufletul fiecărui moldovean, ea înseamnă și profunzime muzicală, și temperament, și omagiul adus strămoșilor, și libertatea gândirii muzicale, și cântecul de leagăn al mamei, și un șlagăr, care poate deveni cunoscut pe parcursul a câteva zile. Cultura muzicală moldovenească este ceea, ce ne unește cu țările − vecine, în pofida diferențelor naționale și confesionale.

Un loc aparte în dezvoltarea culturii muzicale moldovenești îl are creația compozitorilor clasici din Moldova. Astăzi numeroase străzi și instituții de învățământ din întreaga țară poartă numele lui Gavriil Muzicescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Coca, Ștefan Neaga, iar studiul creației lor a fost inclus ca subiect obligatoriu în programele academice ale școlilor și universităților. Aceștia sînt compozitorii, care au adus faimă Moldovei. Ei au reușit să abordeze în creația lor majoritatea genurilor și curentelor muzicii clasice [30].

Chiar dacă muzica moldovenească are tradiții naționale profunde, în ultimele decenii se dezvoltă tot mai mult curentele muzicii contemporane – jazz, rock, muzica electronică.

Nu putem lăsa fără atenție nici  arta muzicală din filme, mai ales creația lui Eugen Doga. Acest compozitor a compus muzică pentru mai mult de 200 de filme, printre care pot fi numite „Jamila”, „Lăutarii”, „O șatră urcă spre cer”, „Dulcea și tandra mea fiară” și multe altele. Aceste melodii sînt cunoscute și adorate de un număr mare de persoane nu numai în Moldova, ci și în afara hotarelor ei.

Printre interpreții valoroși ai neamului nostru se mai numără și regretații Nicolae Sulac, Maria Bieșu, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Petru Teodorovici, Mihai Dolgan, poetul Grigore Vieru, regizorul Emil Loteanu și alții.

Cei care mențin muzica populară și o și promovează tinerei generații sunt Veronica Mihai, Mihai Ciobanu, Nicolae Botgros și Orchestra Lăutari, Adriana Ochișanu și mulți alții.

Muzica populară moldovenească exprimă ideile, sentimentele, convingerile pe care poporul nostru le-a trăit și pentru care a luptat pe parcursul istoriei neamului nostru.

Pe lângă muzică populară avem și muzică legată de imn, drapel, limbă, muzică patriotică. Artiștii care au cântat țara cel mai accentuat au fost Ion și Doina Aldea-Teodorovici.

Pe lângă muzică avem și obiceiuri frumoase, precum costumul popular. Acest stil de îmbrăcăminte redă puritatea neamului, prin tradiție și sentiment.

Costumul tradițional moldovenesc este un certificat de înaltă iscusință și pricepere, este un etalon de frumusețe, care posedă un limbaj de comunicare a unor tradiții străvechi, o mărturie vie a unui proces de creație în masă [30].

Această valoare unicală și irepetabilă a moldovenilor este purtat cu mândrie în zilele de sărbătoare, iar costumul corespundă firii omului, cu ținuta lui, cu culoarea ochilor și a părului, vârsta și locul lui în societate.

Fiindcă muzica este legată strâns cu dansul, dansul moldovenesc reprezintă una din cele mai vechi arte populare, fiind totodată un „poem al neamului”, deoarece, când dansează moldovenii − „inimile vorbesc”. Fiecare mișcare vorbește despre talentul și caracteristicele spirituale ale poporului în diferite perioade istorice.

Jocurile (dansurile) moldovenilor sunt diferite de ale altor neamuri. Aceștia nu joacă doar câte doi sau câte patru, cum se întâmplă la "franțuji și Ieși", ci în grupuri mai mari, "mai mulți roată", în cel mai cunoscut joc, hora, practicată îndeosebi la nunți: "Când se prind unul pe altul de mână și joacă roata, mergând de la dreapta spre stânga cu aceiași pași potriviți, atunci zic că joacă hora…” [2, p. 181]. 

Dansurile moldovenești alcătuiesc adevăratul tezaur al poporului nostru împreună cu muzica, costumul național, arta populară etc.

Dansul a fost întotdeauna o parte integrantă a vieții social-culturale, cu fiece ocazie, cântecul și dansul au avut un rol important. Asemenea ocazii sânt zilele de sărbătoare și ritualurile de familie, târgurile, manifestările legate de muncile agricole și credințele legate în fertilitatea pământului [30].

Mai avem valori frumoase ca Arhitectura. Meșterii zidari și arhitecții au dat dovadă de abilitatea de a sintetiza influențele artistice ale timpului, asigurând originalitatea arhitecturii naționale.

Artele plastice sunt alte valori frumoase preluate de străbunii noștrii. Prin arte dezvăluim prin imagini artistice idealurile, dar și moravurile societății, fiind un camerton obiectiv al nivelului de cultură și al civilizației din perioadele istorice respective.

Un rol deosebit în cultură îl joacă și credința. Moldovenii sunt creștini, iubesc să fie aproape de Dumnezeu și o fac de câte ori au posibilitatea și la Sfânta Biserică, nu doar în suflet.

„ Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înțelegi totul. E mai savant decât toată muzica așa-zis savantă. Și asta într-un fel cu totul inconștient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel și grav.”

George Enescu

I.2. Definirea și istoricul noțiunii de promovare

Termenul de promovare își are originea în cuvântul latinesc “promovere” care înseamnă a mișca înainte. Definiția cuprinsă în Dicționarul explicativ al limbii române ne indică pentru cuvântul a promova următoarele sensuri: “a ridica, asusține, a sprijini făcând să progreseze, să se dezvolte” [20].

Promovarea reprezintă totalitatea activităților necesare pentru transmiterea informațiilor către clienți, sprijinirea vânzării și influențarea favorabilă a deciziei de achiziție și consum a clienților [17, p. 3].

Promovarea încearcă să convingă, să influențeze comportamentul cuiva în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune (profituri). Ea încearcă să explice faptul că anumite aspecte ale unei firme, agenții, că imaginea unei persoane, a unui popor, sunt demne de apreciat, demne de urmat. Prin intermediul activității sale se obțin rezultate profitabile.

Promovarea a fost apreciată a fi ,,una dintre cele mai costisitoare component ale strategiei de marketing’’. Problemele cele mai dificile întâlnite în acest domeniu sunt determinate de complexitatea deciziilor referitoare la mărimea bugetelor ce vor fi alocate, reparația acestora pe diferite instrumente promoționale și perioadele sau momentul utilizării lor [19, p. 7].

Promovarea unui produs trebuie făcută cu înțelepciune. Atât realizarea, cât și promovarea unui produs trebuie să fie de-a dreptul remarcabilă. Aici mă refer la produsul despre care merită să vorbești, un produs excepțional, nou, care merită să fie observant. În cazul imaginii unui popor, trebuie să îi fie promovate doar valorile sale de preț, cele mai eficiente atât pentru cetățenii săi, cât și pentru cetățenii altor țări. Promovarea trebuie să fie neaparat total diferită față de ce s-a mai prezentat până acum, pentru că din acest motiv apar aprecierele pentru ceva nou, vine succesul, iar amprenta își va face loc pentru o perioadă îndelungată.

I. 3. Metode de promovare a valorilor naționale. Canalul mediatic

Valorile naționale sunt cununa de lucruri sfinte pe care trebuie să le păstrăm și să le promovăm. Această străveche vatră de istorie și civilizație romanească a generat și a dat lumii o mulțime de talente. Despre unii plecați ne amintim de bine, ne mândrim și le ascultăm în continuu glasul, opera. Unii au abandonat țara de peste jumătatede secol, dar gloria nu i-au ocolit, au știut să rămană totdeauna un suflet și o conștiință națională dreaptă. Au dăruit țării care i-au primit și adoptat un tezaur dintre cele mai rare.

Prin cântec Ion și Doina Aldea-Teodorovici și-au dedicat viața și activitatea lor unui ideal înălțător: păstrarea spiritualității românești. Erau convinși: "Cu ajutorul Artistului Dumnezeu comunică cu oamenii. Numai Cultura și Credința ar fi în stare să oprească procesul bestializării societății. Cultura și Credința. Credința și Cultura," acesta a fost motto-ul vieții lor. Prin cântecul lor Doina și Ion au adus un omagiu limbii noastre dulci "ca un fagure de miere", tricolorului drag, tradițiilor strămoșești. Ei au intonat ceea ce avem mai sfânt: Dumnezeu, mama, limba, neamul, Eminescu, suveranitatea, pacea etc. E bine cunoscut ciclul de cântece sacre: "Răsai", "Reaprindeți candela", "Pentru ea", "Eminescu", "Trei culori", "Clopotul învierii", "Pace lumii", "Suveranitatea", "Maluri de Prut", "Copilul din leagăn", "Focul din vatră" etc, cântecele de dragoste, senine și curate, sunt ca un imn consacrat mamei, femeii, copiilor: "O serenadă", "Balada familială", "Iartă-mă", "Inimă de mamă, inimă de tată", "Ala-bala", "Fuga-fuga"… Cântecele lor sunt cântece mărețe, în ele e mișcare și conflict, curaj și bărbăție, sunt cântece ce te impun să te bucuri și să plângi [35].

Eugen Doga a promovat în lume muzica noastră de suflet. El se află printre puținii autori ai cântecelor de estradă care a reușit să urce prin creația sa pe cea mai înaltă treaptă a profesionalismului. Valorificând cu îndemnare în cântecele sale bogata experiență acumulată de creația muzicală universală, el rămâne totodată fidel rădăcinilor sale naționale, reflectând pe larg și ingenios particularitățile caracteristice ale folclorului autohton. În creația de cântece a compozitorului găsim o îmbinare organică a tradiționalului și inovației, a naționalului și universalului, a general-umanului și personal-irepetabilului. Anume toate acestea fac din cântecele sale un fel de document, mereu actual, al epocii [8, p. 20].

Prin memorii, eseuri, jurnale, corespondență, polemici am fost recunoscuți în lume prin intermediul lui Paul Goma, scriitorul și ilustrul disident politic. Deși a scris numai în română, cărțile i-au apărut traduse în franceză, germană, olandeză, suedeză [13].

Un alt exemplu poate fi și Gavriil Vier, care este un pictor marcant pentru țara noastră, chiar dacă n-a activat la baștină [7, p. 34].

Emil Loteanu, regizor de film, scenarist, actor, poet, personalitate artistică de talie mondială a dus faima țării noastre în lumea întreagă prin filmele Lăutarii, Dulcea și tandra mea fiară, O șatră urcă spre cer, toate fiind premiate și menționate la cele mai prestigioase foruri și festivaluri internaționale de film din Moscova, Napoli, Paris, Milano, Belgrad, Praga, Oxford, San Sebastian [16].

Maria Bieșu a fost la fel o cântăreața de talie internațională, care ne-a dus faima dincolo de țărișoara noastră, Moldova. Aici mai putem adăuga Nicolae Botgros, Sofia Rotaru, orchestra Lăutari, ansamblul Joc, mai nou Dan Balan și mulți alții.

I.4. Piața radio din RM. Radioul informativ

Piața de radio din Moldova este mult mai bine delimitată din punct de vedere lingvistic între limbile română și rusă. Sub auspiciile societății publice „Teleradio Moldova”, emite postul național Radio Moldova, singurul post de radio care acoperă integral teritoriul Moldovei. Alte posturi cu acoperire națională sunt Vocea Basarabiei (90% din teritoriul Moldovei) BBC (70%), Antena C (61%) și Micul Samaritean, toate preponderent de limbă română. Pe lângă posturile naționale, există o serie de stații de radio încadrate în categoria regionale, între care se numără și majoritatea stațiilor de radio retransmise din România și Rusia cu un anumit volum de producții locale. În funcție de acoperire, cei mai importanți radiodifuzori regionali sunt radiourile moldovenești „Sănătatea” și „Radio Noroc” cu o acoperire de 21% și, respectiv, 19% din teritoriu, precum și posturile retransmise de la Moscova („Ploaia de argint”, „Pyccкoe pадиo”) și de la București („Fresh FM”/„Național FM”). În Chișinău, însă, și în suburbii, sunt difuzate și stațiile locale ale Kiss FM, Radio 21 și ProFM din România, cu inserții locale [37].

Posturile radio din Moldova sunt: Radio 911, Radio Noroc, Radio Chișinău, Hit FM Moldova, Radio Sănătatea, Radio Nunta, Maestro FM, Prime FM, Radio Prim Glodeni, Vocea Basarabiei, Radio Magic, Kiss FM, Retro FM, Pro FM Chișinău, Megapolis FM, Radio Moldova, Radio Moldova Muzical, Fresh FM, Micul Samaritean, Radio Origina FM Drochia, Radio Media Cimișlia, Radio Plai, Radio Alla, Auto Radio Moldova, Radio Dor Căușeni, Radio LoLo, Europa Plus, Jurnal FM, Aquarelle FM, Publika FM, Radio 7, Radio 21, Radio Stil, Discovery FM, Radio Sport Moldova, Radio Albena Taraclia, Grt FM Comrat, Radio Life, Radio Orhei, Flor FM Florești, Radio RMN, Bass FM, Pro 100 radio, Radio Media, Rusccoe radio, Ploaia de argint, T.E.M.P, Univers FM, RFI Chișinău, Radio PMR, Radio BBC, Inter FM, Radio Chanson Pridnestrovie, Dorojnoe Radio Tiraspol, Radio Zhelannoye, Yumor FM Pridnestrovie, Tiraspoly-FM, Love Radio (Pridnestrovie), Radio 7 (Bălți), Retro FM (Pridnestrovie), Radio Record (PMR), Novaya Volna (Bender), Hit FM (Pridnestrovie), Radio Rossii (Pridnestrovie), Ekho Moskvy (Pridnestrovie), Mayak, Europa Plus Balti, RFE/RL, Dubossarskoye radio, Klevoye radio, Radio Hâncești Regional, Plus FM, Canal-X FM, Impuls FM, Radio Sport (Moldova), Avtoradio (PMR), Nik FM, Radio Tochka (PMR), Cultura Divină, Dubossary FM, Triumf FM, Euronova FM, Radio Soroca, Radio Pro-Mingir, Art FM, Radio Focus (Moldova) și Radio ZUM [29, 21].

Tip de radiodifuzor informativ este postul de radio sau TV în a cărui grilă de emisie raportul dintre programele cu conținut și cele de divertisment este de aproximativ 95 % la 5%.

Tip de radiodifuzor informativ-muzical este postul de radio sau TV în a cărui grilă de emisie raportul dintre programele cu conținut informativ și cele de divertisment este de aproximativ 60% la 40%.

Tip de radiodifuzor muzical-informativ este postul de radio sau TV în a cărui grilă de emisie raportul dintre programele cu conținut informativ și cele de divertisment este de aproximativ 40% la 60% [33, p. 2].

Conform activității Consiliului Coordonator al Audiovizual tipurile de radiodifuzor generalist informativ-muzical sunt Radio Moldova, Prime FM, Vocea Basarabiei, Micul Samaritean și Teleradio Găgăuzia.

CAPITOLUL II. ISTORIA RADIOULUI ,,VOCEA BASARABIEI’’. PROMOVAREA VALORILOR NAȚIONALE PRIN JINGLE-URI, ID, LOGO ȘI EMISIUNI ALE POSTULUI

II.1. Vocea Basarabiei. Istorie. Grilă. Audiență

Postul de radio „Vocea Basarabiei” și-a început activitatea la 18 iunie 2000, datorându-și apariția generozității financiare și sprijinului tehnic de care a beneficiat din partea celebrului miliardar român Iosif Constantin Drăgan, a guvernului SUA și a Guvernului României, a Fundației Soros Moldova.

Fiind înființat inițial ca un post de radio local în centrul raional Nisporeni, „Vocea Basarabiei” și-a luat în serios misiunea și publicul și a realizat emisiuni informative și de opinie de calitate. În scurt timp „Vocea Basarabiei” a reușit să se impună ca un post privat de tradiție conceptuală publică, obligându-se să asigure pluralismul de opinii, libera exprimare a ideilor, libera comunicare a informațiilor, precum si informarea corectă a opiniei publice. Concepția de fond a postului de radio a fost și rămâne neschimbată în realizarea obiectivelor generale de informare, educație, divertisment.

Radio „Vocea Basarabiei” se adresează unui public de circa 3.000.000 de ascultători, acoperind aproape întreg teritoriul a Republicii Moldova. În prezent postul de radio acoperă partea de Nord-Vest, Centru-Vest, Centru, Centru-Est și Sud-Est a Republicii Moldova.

Postul de radio este recepționată în cele mai mari centre populate ale R.Moldova: municipiul Chișinău pe frecvența 71,57 MHz, raionul Ungheni – 100,1 MHz, municipiul Bălți, municipiul și raionul Soroca – 103,1 MHz, raioanele Nisporeni – 105,7 MHz, Strășeni – 102,3 MHz, Leova, Hâncești, Criuleni, Anenii-Noi, Glodeni – 100,3 MHz, Drochia – 101,0 MHz, Râșcani, Fălești, Telenești, Sângerei, Dondușeni – 104,4 MHz, Florești, municipiul și raionul Cahul, raioanele Taraclia – 101,9 MHz, Comrat (autonomia găgăuză), Cimișlia, Căușeni – 91,9 MHz, Ștefan-Vodă – 103,8 MHz, Vulcănești – 106,7 MHz, Briceni, Ocnița, Rezina – 101,9 MHz, Râbnița. precum și partea de Sud a Basarabiei istorice cu populație românească: Ismail, Chilia, Cetatea Albă, Vîlcov, Reni ș. a. De asemenea, postul Vocea Basarabiei este recepționat în bune condiții în municipiul Tiraspol și în toate raioanele din stânga Nistrului. Vocea Basarabiei este un post de radio cu acoperire națională – 95% din suprafața RM.

„Vocea Basarabiei” difuzează zilnic pe o grilă constituită din 91,3 % programe originale și 8,7 % emisiuni de știri preluate în timp real de la posturile de radio afiliate „Radio Europa Liberă” și BBC. Programele sunt difuzate pe emițătoarele postului, 24 de ore pe zi.

Programele de știri constituie structura de bază pe care este construită politica editorială. O mare parte din emisie ocupă emisiunile interactive, cele de dezbateri politice cu invitați ai clasei politice, directori de opinie, jurnaliști, specialiști în diverse domenii [36].

Emisiunile informative sunt în conformitate cu standardele profesionale. Ele oferă o informație deplină și pluralistă despre tot ce se întâmplă în Republica Moldova, în Europa și în lume, incluzând și participarea largă a publicului.

Performanța și competitivitatea radioului se datorează jurnaliștilor profesioniști, care și-au luat marele angajament de a crea emisiuni de succes, și nu numai, de a transmite prin intermediul lor ceea ce corespunde cu interesele categoriilor largi de ascultători. În prezent, redacția îi are în frunte pe directorul, Veaceslav Țîbuleac, care este fondatorul postului împreună cu Valeriu Saharneanu; pe angajații și colaboratorii departamentului știri: Vitalie Enache – prezentator, Mihai Stolnic – prezentator, Mariana Dutca – reporter, prezentator, Vasile Muntean – reporter, Lidia Petrenco – reporter, Tatiana Guțu – reporter, Maria Procopciuc și pe jurnaliștii de la departamentul producție: Maria Bulat-Saharneanu – Rostul zilei, Seri de duminică, Maria Stoianov – Suflet de Artist, Arcadie Gherasim – Forum radio, Ioan Paulencu – Tezaur folcloric, Lia Agape – Pulsul Basarabiei, Ion Varta – Magazin Istoric, Gheorghe Mătăsaru, Alecu Reniță – Istoria în Mișcare, Vitalie Enache – Puncte de reflecție și Alex Nisturiuc.

Fiecare segment de timp are publicul său țintă: copii, tineret, populația activă, oameni de vârsta a treia. „Vocea Basarabiei” este unicul post de radio care nu este dependent de structurile de stat și politice, practică jurnalismul autentic, bazat pe deontologia profesională a jurnalistului, care stipulează că informația aparține publicului și nu poate fi îngrădită de nimeni. Această politică editorială este acceptată de majoritatea publicului din Republica Moldova, care este sau caută să fie în contact cu postul nostru de radio.

Redacția postului de radio „Vocea Basarabiei” își face un titlu de mândrie din faptul că este primul post de radio românesc care reușește performanța de a veni din provincie în capitală, de a-și crea un studio performant aici, precum și o rețea de posturi de radio regionale de redifuzare a programelor cu acoperire cvasi-națională.

II.2. Promovarea valorilor naționale prin ID, logo și jingle-ri

Vocea Basarabiei s-a născut dintr-o ambiție. Fondatorii postului mărturisesc că ideea creării radioului, cât și a denumirii sale, au apărut ca urmare a dorinței de a se fonda un post național.

Vladimir Saharneanu, unul din fondatori, povestește că având o colaborare scurtă cu Vocea Americii și fiind și generația crescută cu Vocea Americii, cu Europa Liberă, le-a apărut ideea creării unui post de radio care să promoveze românismul. ,,Deoarece la sfârșitul anilor ’90 fusese fenomenul audiovizualului prin radio și mai toate posturile de radio transmiteau în rusă, noi ne-am propus să creăm un post care să promoveze românismul. Valorile naționale aveau nevoie de susținere, de un suport, iar populația trebuia inițiată în ceea ce înseamnă istorie, muzică românească din toate ținuturile românești.

Ambiția a jucat un rol foarte mare, iar denumirea de ,,Vocea Basarabiei’’ a apărut pe ultima sută de metri’’, a menționat dl Saharneanu.

Vocea Basarabiei are o legătură directă cu valorile naționale, deoarece acesta a și fost scopul fondatorilor, să promoveze valorile naționale. S-a dorit construirea unui spațiu unic al românimii.

Titlul sau ID-ul postului ,,Vocea Basarabiei’’ este unul foarte sugestiv și cuprinde ideea menirii lui, adică de a promova valorile naționale.

După DEX, titlul desemnează „un cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părți distinctive, indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia” [27, p. 23].

Vocea Basarabiei cuprinde valorile naționale și prin intermediul termenilor ,,voce sau vocea’’ și ,,Basarabia’’. Vocea este echivalentă cu ecoul poporului, cu gândurile cetățenilor exprimate la radio, iar Basarabia este țara în care locuim. Vocea Basarabiei este vocea poporului, vocea răsunătoare a țării transmisă prin intermediul undelor hertziene.

Odată cu lansarea postului, fondatorii și-au creat și profilul radio-ascultătorului. Publicul care ascultă acest post, este un public care vrea să se deștepte, care vrea să cunoască, care vrea să scoată de pe sine roba sclavului sovietic. ,,Noi în perioada sovietică am fost total izolați de cultura națională. Din grădiniță și până la maturitate, ni se spunea că avem un dușman pe lumea asta, iar dușmanul nu este în altă parte, ci chiar peste Prut’’, a specificat dl Saharneanu.

,,Noi combinăm promovarea valorilor naționale prin emisiuni de dezbatere, de analiză, bine pregătite din punct de vedere profesionist, la care invităm oamenii să-și cunoască identitatea noastră și să contribuie nemijlocit la promovarea și păstrarea identității sale’’, a mai povestit dl Saharneanu.

Logo-ul postului este creat de Ciprian Saharneanu, fiul dlui Vladimir Saharneanu. Pe emblema radioului este reprezentat un microfon văzut din față, cu elemente ale expresivității dacice. Microfonul te invită să vorbești și să gândești ceea ce vorbești. Mesajul lui simbolizează libera exprimare a gândurilor.

Jingle-urile postului sunt multe și foarte diverse. Majoritatea transmit ca și ID-ul și logo-ul postului, valorile naționale prin mesajul citit (voce) și prin fundal (muzică).

Jingle este o ilustrație muzicală publicitară, o melodie cu sonorități atrăgătoare, scurtă și ușor de reținut, difuzată ca parte integrantă a unui video-clip publicitar TV, unui film publicitar de cinema sau unui spot publicitar radio. Acest "șiretlic" auditiv, ușor memorizabil, transpune într-o formă muzicală numele mărcii, sloganul, o promisiune sau un beneficiu oferit de marcă [25].

După dex, jingle-ul este un ton scurt, folosit în publicitate și pentru alte utilizări comerciale. Jingle conține unul sau mai multe cârlige și versuri care promovează în mod explicit de produs se face publicitate, de obicei, prin utilizarea de publicitate unul sau mai multe sloganuri. Cumpărători de anunțuri folosi jingle-uri, în de radio și reclame de televiziune, ele pot fi, de asemenea, folosite în contexte non-publicitate pentru a stabili sau a menține o imagine de marcă. Jingle-uri sunt o formă de branding de sunet [20].

Jingle-ul stabilește identitatea postului pe scala de frecvență. Poate apărea în diferite forme: voce – sec (fără alte elemente) și sonor plus voce (fundalul sonor în spatele vocii). El conține un set minim de informații, precum numele postului, frecvența postului și sloganul postului [31, p. 3].

Jingle-urile Vocii Basarabiei sunt create de Veaceslav Tutunaru.

Ele corespund grilei de emisie și cu formatul radioului. Jingle-urile identifică radioul, sunt ceea ce se aud în afară de piese și emisiuni.

Vocea Basarabii are jingle-urile cu melodii specifice sărbătorilor de iarnă, care reamintesc radio-ascultătorilor despre tradițiile noastre frumoase, jingle-urile cu muzică patriotică ce ne îndeamnă la păstrarea identității noastre și jingle-uri cu îndemn de ,,Vocea ta contează, Vocea Basarabiei’’.

II.3. Promovarea valorilor naționale prin intermediul interviurilor în emisiunea ,,Suflet de artist’’ cu Maria Stoianov (edițiile din ianuarie – martie 2012)

Emisiunea ,,Suflet de artist’’, moderată de textiera și compozitoarea Maria Stoianov, pune în valoare oamenii de artă, oamenii care au creat lucruri sfinte, de o importanță majoră atât pentru satisfacția proprie, cât și pentru cultura noastră. Fiind o emisiune de week-end, difuzată sâmbătă, prezentatoarea încearcă să pună pe tava radio-ascultătorului informații lejere, combinate însă cu muzică națională și invitați de renume, astfel încât, să fie accentuate valorile noastre naționale.

Prin prisma emisiunilor, din perioada ianuarie – martie 2012, au fost accentuate valori de rang național, precum muzica, versurile poeților, dragotea de părinți, patrie și neam, cultivarea patriotismului, mișcarea națională, semnificația sărbătorilor, reamintirea oamenilor de valoare și a operelor de valoare.

Muzica națională, indiferent de genul de interpretare, clasică, populară sau ușoară, este baza sau fundamentul emisiunii ,,Suflet de artist’’. Piesele interpretate de artiștii noștri reînfloresc acest plai numit Basarabia. Prin versurile dor, doină, cuvinte specifice moldovenilor, armoniate cu acorduri melodice, te face să tresari, să-ți salte inima și să fii mândru de faptul că te-ai născut aici și nu în altă parte.

Fiecare emisiune are același specific, se promovează atât compoziția artiștilor autohtoni, cât și acelora deja plecați în lumea celor drepți. Se reamintesc tradițiile strămoșești, ca de exemplu, urătura și semnificația Crăciunului în emisiunea din 7 ianuarie. Se oglindesc idei de genul, schimbarea modului de organizare a sărbătorilor în Piața Marii Adunări Naționale, încât să fie scoase la lumină valorile naționale.

Emisiunea din 3 martie, în care s-a cântat prin nuanțe acordeonice Primăvara, primăvara lui Mihai Dolgan, un artist de o valoare națională, a avut un mare ecou printre radio-ascultători. Reamintindu-se de regretatul interpret, publicul a mai enumerat un șir de persoane cu renume, precum Simion Ghimpu, Eugen Doga, Dumitru Matcovschi, valori ce trebuiesc mereu prețuite. Moderatoarea, cât și invitații, Frații Bivol, au discutat în cadrul aceleiași emisiunii și despre semnificația sărbătorii Mărțișor, o datină specifică doar poporului basarabean.

În cadrul altei emisiuni, din 28 ianuarie cu poetul Iulian Filip, a fost abordată tema ,, Cum este tineretul din ziua de astăzi, ce educăm în tineretul de azi?’’. Poetul a fost de părerea că tineretul trebuie educat într-o manieră frumoasă. Să găsim persoane interesante, oameni care au ceva de spus, pe care să-i promovăm, să le promovăm împlinirile, astfel încât să fie interesanți pentru tineri, cu scopul de a-i educa și de a le da un imbold de a fi și ei un cineva.

Dragostea de părinți, patrie și țară sunt cuvintele cheie a emisiunii ,,Suflet de artist’’. Maria Stoianov prin prisma întrebării ,, Cum simțiți dragostea de țară, de patrie, neam?’’ readuce sentimentul patriotic în inima interlocutorului, atunci când dă răspuns la întrebare.

De la Mărțișor la Pavel Bechet, de la patriotism la colțișor de rai, importanța lucrurilor sfinte sunt rostite ca efectul bulgărului de zăpadă într-o atmosferă nostalgică, din motiv că splendoarea strămoșescului se uită, se prăfuiește și e mereu vie doar în inimile celor care luptă pentru păstrarea și promovarea lor.

În susținerea ideii de a fi păstrate valorile naționale, regizorul Nicolae Gheorghe Rusu, invitatul emisiunii din 11 februarie, a propus să fie mai multe investiții pentru cultură. Cetățenii să aprecieze concertele și interpreții noștri, să nu fie indiferenți de ceea ce se produce la noi acasă. Fiecare trebuie să contribuie cu ceva anume pentru a menține valorile naționale și pentru a le transmite și generațiilor viitoare.

Păstrarea valorilor naționale sunt pilonii de bază a fiecărei națiuni. Fiecare cetățean e obligat să-și cunoască trecutul și să păstreze tradițiile. Emisiunea ,,Suflet de artist’’ are un suflu melodic basarabean, pe care îl poți savura din plin, dacă îți propui să-i simți plăcerea.

II.4. Promovarea valorilor naționale prin muzică în emisiunea ,,Tezaur folcloric românesc’’ cu Ioan Paulencu (edițiile din ianuarie – martie 2012)

Tezaur folcloric românesc este o emisiune gândită, îngrijită și prezentată de maestrul Ioan Paulencu. E o emisiune despre valori ce nu trebuiesc uitate, despre capodopere populare care ne înalță, despre lucrurile sfinte și frumoase ce au lăsat strămoșii noștri.

Fundalul melodic este împletit de piese naționale, interpretate de artiști emeriți ai poporului nostru. Ansamblu Etno-Folcloric Bucovina, Veronica Mihai, Nicolae Sulac, Angela Păduraru, Maria Drăganu, Teodor Negară sunt câțiva din interpreții ale căror melodii răsună în casele oamenilor, duminica de la ora 12.00.

Pentru a nu ne pierde culoarea națională, pentru a nu ne descompune ca neam și să nu ajungem în pragul unei eventuale catastrofe spirituale, maestrul și-a propus prin emisiunea propriu-zisă, să reamintească tinerilor, cât și altor categorii de vârstă, despre tradițiile și obiceiurile strămoșești.

În cadrul emisiunii din 4 martie, și nu numai, moderatorul a vorbit despre nunțile noastre. El a precizat cu o tristețe în voce, precum că nunțile au devenit oribile, cu apucături străine și deocheate. Tinerii miri sunt intimidați și presați prin exclamare (,,amar’’) să se sărute în public, numărându-le până la zece, ceea ce este lipsit total de cultura și etica noastră strămoșească. Nunta străbunilor a fost, totdeauna, cel mai sacru argument al finanțării noastre ca neam.

Despre tradițiile moldovenește în prejma sărbătorilor de iarnă, reamintirea pregătirii Stelei pentru colind, a scenetei despre nașterea Domnului, Ion Paulencu a discutat împreună cu invitații săi, 2 studenți ai Academiei de Arte, în cadrul emisiunii din 8 ianuarie. Colinde și urături au sunat în difuzoarele radioului.

Muzica e cea care consolidează poporul, iar Doina este cununa folclorului nostru, ea întruchipează imaginea folclorul nostru. În emisiunea din 29 ianuarie, 26 februarie, cât și în alte emisiuni, Ioan Paulencu luptă pentru a alina sufletele moldovenilor doar cu muzică frumoasă, muzică de cândva, care a fost și rămâne muzica noastră națională.

Pe lângă tradiții mai sunt oglindite și talentele basarabenilor noștri, care au știut să lupte cu mândrie pentru a demonstra că sunt cineva. În acest șir de idei, au fost discutate succesele ansamblului ,,Joc’’ în cadrul emisiunii din 25 martie, cel mai renumit ansamblu din țară, care a colindat globul pământesc în ritm de dans strămoșesc. Boris Rudenco, membru al ansamblului, naist emerit al poporului, vorbește despre experiențele frumoase obținute pe parcursul anilor alături de ansamblu. Amintirile frumoase au perindat alături de muzica națională, combinată de voci și instrumente, reușind să descrie fundalul armonios al anilor de glorie.

Despre o altă orchestră renumită și de succes s-a vorbit în cadrul emisiunii din 11 martie. Orchestra ,,Folclor’’ ia avut ca instrumentiști-vocaliști pe cei mai buni artiști ai poporului, ca Veronica Mihai, Nina Ermurache, Angela Păduraru, Tudor Negară, chiar și maestrul Ioan Paulencu, care au salvat cultura românească.

Prin fiecare emisiune, dl Paulencu vorbește de salvarea tradițiilor. El recomandă inițierea unor proiecte în acest sens, căci un popor poate fi stimat doar prin culoarea sa națională. Cântecul spune că unde joacă moldovenii acolo pământul geme, da, dar geme de rușine și de trădare… 

CAPITOLUL III. PREZENTATORII RADIOULUI ,,VOCEA BASARABIEI’’ CA PROMOTORI DE VALORI NAȚIONALE – CICLU DE INTERVIURI . VOX-URI – CE ÎNȚELEG OAMENII PRIN VALORI NAȚIONALE?

III. 1. Interviu cu Maria Stoianov, Maria Bulat – Saharneanu și Lia Agape

Prezentatorii cât și producătorii postului Vocea Basarabiei sunt promotorii valorilor naționale. Fiind un post cu menirea de a păstra și a cultiva comorile sfinte obținute de la străbuni, jurnaliștii angajați își îndeplinesc meseria cu satisfacție și cu demnitate în suflet.

Mergând în studioul redacției am intervievat moderatorii emisiunilor și nu doar, despre semnificația valorilor pe care le promovează, care sunt valorile noastre naționale și cum încearcă ei să le reamintească publicului ascultător.

Maria Stoianov, prezentatoare emisiunii ,,Suflet de artist’’ promovează șlagărele interpreților noștri, pune în valoare versurile poeților, dragotea de părinți, patrie și neam.

Maria Bulat – Saharneanu crede că păstrarea valorilor naționale intră în obligațiunea noastră firească. Postul Vocea Basarabiei tinde spre împlinirea menirii de promotor a valorilor străbune.

Maestrul Ion Paulencu mai este sceptic în privința păstrării valorilor naționale. Consideră că dacă schimbare nu se va produce acum, zi de zi, valorile străine își vor pune amprenta pe meleagul nostru.

Mai cu speranță în suflet este Lia Agape. Prin realizarea concursurilor cu radio-ascultători, dedicațiilor muzicale și interviurilor cu personalități de marcă, la care participă și ascultătorii, observă că cetățenii își dau interes pentru a-și cunoaște identitatea, cel puțin, publicul postului.

Maria Stoianov: ,,Pentru mine valoarea este omenia’’

Compozitoarea, textiera și cantautoarea Maria Stoianov este moderatoarea emisiunii care inundă sufletul radio-ascultătorului cu muzică națională. Prin prisma emisiunii ,,Suflet de artist’’, reamintirea valorilor naționale perindează una după alta ca și frunzele tomnatice. În interviul realizat mai jos am întrebat-o pe dna Stoianov care este soarta valorilor noastre naționale.

După părerea dvs, care sunt valorile naționale?

Este o întrebare relativă. După cum a spus și Socrate, totul în lumea asta este relativ. Ce înseamnă valoare? E o noțiune tot relativă. Dar, să ne oprim la valorile noastre. Fiecare popor, după cu știm, își are valorile sale. Eu mă axez pe mințile luminate de la noi și pe acele valori care știu taina și sensul cuvântului adevărat, taina și sensul melodiei, dacă sunt artiști care interpretează la instrument sau cu vocea muzică populară sau clasică. Pentru mine valoarea este în primul rând omenia, omul ca atare. Dumnezeu le-a făcut toate din dragoste și atunci când văd în om dragoste adevărată, fără fățărnicie, atunci pentru mine acea persoană este valoare.

Credeți că la postul VB sunt promovate valorile noastre naționale?

În emisiunea mea, da, eu așa cred. Emisiunea mea se numește Suflet de artist, asta nu înseamnă că la emisiune vin numai artiștii. Poate să vină și un medic, cum a fost și Andrei Roșca, poate să vină și un poet ca Iulian Filip sau Ianuș Țurcanu, poate să vină orișicine, care are sufletul deschis pentru a dialoga cu ascultătorii mei fideli.

Ca piese muzicale am ales din repertoriul Angelei Păduraru, care a fost o valoare națională. Din generația de aur, care a știut cu certitudine ce înseamnă adevărata valoare, a păstrat și respectat universul cântecului, am ales piese din repertoriul Ninei Iarmurache care este lângă noi astăzi, Teodor Negară, Nicolae Sulac, Vasile Marin.

Din muzica ușoară am ales Ștefan Petrache, Ion Aldea-Teodorovici și Doina, Anatol Chiriac, Tudor Chiriac, Maria Bieșu, Gheorghe Mustea și multe alte valori. Din generația mai tânără am ales Zinaida Bolboceanu, Tudor Ungureanu, Anișoara Puica și mulți tineri, cărora numele le crește, valoarea lor crește.

Valoarea, în general, a unui popor o cresc generația care de-acum are o experiență și care a făcut ceva pentru popor. Nu pot să zic că un interpret ce a realizat o piesă muzicală și a mers cu dânsa peste hotare este o valoare, eu îl consider abia la jumătatea calității acesteia de valoare, pentru că valoare se acumulează în ani.

Credeți că are un impact promovarea valorilor naționale pentru societate, pentru radio-ascultători?

Atunci când toate posturile de radio sau majoritatea și televiziunile vor avea emisiuni educative, atunci valorile noastre vor fi evidențiate mai mult. Atâta timp cât se va face politică, jurnaliștii vor alearga doar după senzație și reportaje explozive, atâta timp cât ne vom uita în Europa și vom vedea că doar acolo e bine, atâta timp valorile noastre vor fi în umbră. Noi de obicei apreciem mai mult ceea ce poate nu ar trebui să apreciem.

În ultima perioadă Vocea Basarabiei, însă mai puțin, Radio Moldova și alte posturi naționale, transmit melodii în altă limbă, în special în limba engleză. Eu sunt categoric împotrivă. Dacă mergi în Grecia, 98 % sună muzică greacă, ceea ce demonstrează că își iubesc valorile lor naționale. La noi e diferit, de parcă am fi cu 10 fețe. Credem că dacă vom vorbi o engleză proastă și cu o dicție proastă, o să ajungem undeva și o să fim apreciați pentru asta.

Cea mai mare apreciere este la noi acasă, atunci când lumea ta, care te înconjoară, te înțelege, te susține, îi ești drag. Atunci poți fi considerat o valoare, putem spune că ești o valoare.

Prin ce alte mijloace ar mai trebui promovate valorile noastre naționale, ca să nu fie uitate de popor?

Eu aș sugera la redactorii care își permit să transmită muzică la posturile de radio, să aibă studii muzicale neapărat. Un jurnalist nu poate să înțeleagă întotdeauna ce înseamnă muzică bună, poate să-i placă lui, să nu înțeleagă ce înseamnă muzică clasică, muzică ușoară sau populară, care sunt adevăratele bijuterii de artă. De exemplu, eu sunt muzician, am studii în acest domeniu și înțeleg muzica bine, ceea ce nu pot spune despre pictură. Poate să-mi placă un tablou, pot să-l interpretez într-un fel anume, dar să nu-i înțeleg adevarata lui valoare. Fiecare trebuie să-și facă meseria pe care a studiat-o, a însușit-o pe parcursul vieții.

Valorile naționale vs Vocea Basarabiei

Maria Bulat – Saharneanu, director de programe la Radio Vocea Basarabiei, este sigură că promovarea valorilor naționale prin intermediul postului are un impact major asupra societății. Prin muncă și credință în Cel de Sus, moderatorii emisiunilor își mențin obligațiunea de a trezi conștiința națională la adevăr.

Care sunt valorile noastre naționale și cum sunt promovate prin intermediul postului, aflăm din interviul de mai jos.

Dna Saharneanu, după părerea dvs, care sunt valorile noastre naționale și cum sunt promovate prin intermediul postului VB?

Cele mai evidente limba, identitatea neamului. De aici dacă le conștietizăm că acestea sunt ale noastre, atunci lucrurile merg bine.

Noi încercăm să facem acest lucru, pentru că am considerat că menirea acestui post de radio este anume pentru promovarea valorilor naționale. Facem acest lucru în fiecare zi. Aș putea spune, că am putea pipăi deja și niște rezultate, pentru că avem peste 100 de mii de radio-ascultători zilnici, care împărtășesc crezul nostru. Acest lucru nu s-a obținut ușor, s-a obținut prin foarte multe emisiuni, care au fost dedicate istoriei, prin emisiuni în care a fost cultivată limba, prin exemple, prin oameni care deveneau modele pentru radio-ascultătorii noștri. Avem chiar emisiuni speciale unde invităm personalități cu o experiență de viață care poate fi o lecție, un model pentru ei. În felul acesta vedem că atingem ceea ce ne-am propus, ceea ce ne-am luat ca direcție când a fost lansat acest post de radio. Era penurie de informație, lumea nu cunoștea, nici noi nu cunoșteam multe din istoria noastră și pe parcurs am învățat. Un om informat nu poate fi manipulat, de aceea ne-am propus în față să informăm oamenii, să știe ce se întâmplă în societatea noastră.

Ce valori sunt promovate, dați exemple?

În primul rând încercăm să promovăm o limbă curată, o limbă literară. Am avut emisiune zilnică ,,Cultivarea limbii române’’, când se vorbește despre istorie, am avut ,,Magazin istoric’’ în fiecare sâmbătă. De la o vreme, de 2-3 ani, avem și o rubrică de sâmbătă, care se numește ,,Editorialele istoriei’’, ține de judecăți de valoare ale înaintașilor noștri, pe care le citește maestrul Ion Ungureanu și care spun foarte multe radio-ascultătorilor noștri. Mai avem emisiunea, ,,Istoria în mișcare’’, realizată de jurnaliști notorii la care se discută despre ce se întâmplă în zilele noastre, în trecutul apropiat și ce ar putea să se întâmple dacă nu vom fi pe potriva momentului.

Muzica e la fel o metodă de educație. Atunci când a fost lansat acest post de radio, nu aveam ustensilele necesare și muzica de calitate trebuia căutată. Am mers atunci la Electric Cord la București, pentru a lua muzica din fondul de aur al României, o muzică de calitate, bazată pe folclor autentic.

Credeți că are un impact promovarea valorilor naționale pentru societate, pentru radio-ascultători?

Sigur că există un impact și noi acest lucru îl probăm prin emisiunile noastre interactive. Radio-ascultătorii își expun gândurile, opiinile. Din reacțiile lor am înțeles că nu rămân indiferenți la ceea ce se întâmplă și atâta timp cât analizează, se implică, lucrurile oribile nu se vor mai repeta, nu le vor piermite ei să se mai repete. Depinde însă mult de societate, cum își percepe ea soarta.

Noi suntem la margine de Europă și aici sunt foarte multe interese străine care influențează populația de aici. Există și presa rusească de la care cetățenii află mai repede, sub formă de glumă, ce se întâmplă la Tambov, decât în Chișinău sau într-o suburbie din Chișinău. De aceea mass media e obligată să trezească conștiința națională, să promoveze valorile noastre naționale. Evident, pentru asta se cere curaj și frică de Dumnezeu, pentru că nu poți să mergi împotriva firii. Nu noi alegem neamul din care ne-am născut, sunt lucruri cu care nu poți merge la compromis, lucruri sfinte.

Prin ce metode se mai pot promova valorile noastre naționale?

În primul rând prin cei 7 ani de acasă. Dacă familia este axată pe aceste valori, sigur că le va împărtăși și copilului lor. O altă etapă este școala, însă cu părere de rău și pedagogii noștri se lasă influențați politic. În perioada asta, în care au fost comuniștii la putere dintre 2001 – 2009, mulți profesori au abdicat de la esența lor și asta chiar a fost foarte dureros, pentru că de fapt s-au angajat să promoveze o istorie, integrată așa cum era ea, în care erau lucruri care tocmai te îndepărtau de aceste valori.

Am fost foarte fericită când am întâlnit o profesoară din satul Vânători, rnul Nisporeni, căreia îi zice Liuba Dănilă. La momentul când am realizat interviul avea 80 de ani, de fapt acesta a și fost scopul interviului. Dnei 63 de ani a fost pedagog de istorie și îmi spunea că încă nu plecase la pensie, chiar dacă era în vârstă și era și timpul, din motiv că nu a dorit să vină altcineva să predea acea istorie integrată. Este un act de curaj, de fapt un exponent al acestor valori naționale. Este un lucru destul de îmbucurător, ceea ce ne motivează că se poate, pentru că dacă pierdem aceste valori, pierdem identitatea noastră.

Doină, dor și omenie

Lia Agape vorbește de valori ca de ceva sacru și sfânt. Prin cele 4 ore de emisie, prin programul Pulsul Basarabiei, transmite radio-ascultătorilor doar gânduri bune, muzică de calitate și informații echidistante. Care sunt rezultate muncii sale, aflăm în interviul de mai jos.

Cum înțelegi semnificația sintagmei ,,valoare națională’’ și care sunt valorile noastre naționale?

Când vorbim de valori naționale, vorbim în primul rând despre cultură în general, vorbim aici despre muzica neamului, muzica populară, vorbim aici despre istoria, faptele și evenimentele istorice, ce ne reprezintă, cu care ne identificăm. Valoare națională e ceea ce ne reprezintă în general pe noi ca popor și ceea ce ar trebui să păstrăm pentru noi, pentru urmașii noștri și urmașii urmașilor noștri.

La postul VB sunt promovate valorile noastre naționale?

La postul nostru de radio, indirect sau direct, aproape fiecare dintre emisiunile noastre își propune să promoveze aceste valori, inclusiv în programul după amezii, Pulsul Basarabiei, pe care îl moderez, un program așa cum spune și genericul, cu Dedicații, muzică și informații. Deschid programul, obișnuiesc, cu informații privind evenimentele culturale ale zilei, mă refer fie că e vorba despre expoziții, fie că e vorba despre comemorarea unor evenimente istorice, despre concerte. Mai sunt și alte pârghii, alte mijloace prin care încerc să fac acest lucru, chiar invitând în cadrul emisiunii interpreți de muzică populară. Recent a fost Viorel Mahu, un interpret la început de drum. Am deschis și linia telefonică pentru a observa și feed-back-ul radio-ascultătorilor. Am observat că oamenii se interesează, vor să afle cine sunt interpreții noștri, cum se promovează. Sunt interesați de muzica de acasă, să-i descopere pe cei care o promovează.

Valorile naționale nu includ doar muzică, de aceea am avut și discuții, interviuri cu scriitori, ca de exemplu, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija sau scriitori mai puțin cunoscuți, care de asemenea au vorbit referitor la evenimentele cu o conotație mai specială. Dacă îmi amintesc acum, s-a discutat despre Leonida Lari, Grigore Vieru, Mihai Eminescu, când a fost cazul și nu doar, că nu ar trebui să amintim de ei doar în preajma zilei de naștere sau la comemorare.

O facem și indirect, eu de exemplu o fac în cadrul concursurile pe care le organizăm, care se referă la creația unui scriitor, compozitor și ascultătorii trebuie în diferite forme să completeze o idee, să vină cu informația privind istoria acestei melodii. Acest lucru demonstrează pulsul cunoștințelor ascultătorilor, plus că îi mai informăm, venim cu informații suplimentare.

Un segment al programului meu ,,Doină, dor și omenie’’, ultima oră a Pulsul Basarabiei, este o oră cu dedicații, așa cum sugerează și titlul împrumutat de la o melodie populară. Am și descifrat în generic acest titlu, pentru a arăta intenția noastră, spunând că Dorul se coace la focul inimii, Doina o cuprinde în melodie, iar Omenia îi dă glas. Ne străduim pe parcursul acestei orei să împlinim cei 3 piloni cu care se identifică sufletul românului.

Care sunt preferințele radio-ascultătorilor? Sunt în concordanță cu ceea ce și-a propus postul de radio?

Sigur, ascultătorii au posibilitatea să asculte muzica solicitată. Muzica populară, mai veche, mai nouă, este una din preferințele lor, condimentate cu dedicațiile, mesajelele lor. Ceea ce surprinde plăcut este faptul că unii ascultători ne propun să punem melodii demult uitate, dar care au o poveste în spate, și care lor le reamintește de anumite evenimente, de anumiți oameni, de dragostea lor. Descopăr și eu împreună cu ei că au o experiență totuși, unii dintre ei sunt foarte bine pregătiți la acest capitol. Descoperim împreună alte cântece frumoase, povestea unor piese sau a unor interpreți, astfel încercând să le cultivăm gustul de muzica populară. Ei între ei sunt foarte activi și receptivi, deci dacă cineva fredonează un vers al unui cântec, un alt ascultător vine și ne sugerează nouă, ne ajută într-un fel cu denumirea cântecului.

Descoperim că muzica populară place, sunt activi în această privință și nu e totul pierdut la acest capitol. Vreau să remarc faptul că nu doar persoanele de vârsta a treia, sau cei mai învârstă, în general, sunt consumatorii acestui tip de muzică. Avem și ascultători mai mici, copii, care solicită anumite piese, alții vin să fredoneze. Simțim această bucurie a lor și apropriere de cântecul popular, ceea ce înseamnă muzica noastră.

Prin ce alte mijloace ar mai trebui promovate valorile noastre naționale, ca să nu fie uitate de popor?

Dacă vorbim de mass media atunci e clar că sunt promovate prin emisiuni, interviuri cu oameni de cultură, care au ceva de spus în acest sens. Sigur, concertele la care sunt invitați interpreți de marcă, Tudor Gheorghe, la care oferim și noi invitații, dacă avem posibilitate. Cred că aceste concerte ar trebui, în măsura posibilităților, apropiate și de omul de la țară, omul din provincie, din alte orașe. Se întâmplă că se concentrează numai aici aceste evenimente și nu toți au posibilitatea să ajungă la ele. S-ar putea organiza concerte la nivel raional, local, unde ar trebui implicați și oamenii, ca să-i mobilizeze, să se organizeze interactiv, educativ și totodată informativ.

Crezi că are un impact promovarea valorilor naționale pentru radio-ascultători?

Ca să răspund la această întrebare, mă bazez pe reacția radio-ascultătorilor. În această privință, nu am nici un dubiu, ei sunt foarte receptivi, ei sunt cei care dacă e cazul și au o altă informație la un anumit subiect, pot veni cu replica, pot veni cu controversa. Sigur, o discutăm ca să vedem dacă e veridică informația. Încercăm sau ne străduim, să ne ridicăm la așteptările ascultătorului și la acest capitol suntem mereu în căutare, pentru a-l aduce mai aproape de ceea ce se numește valoare naționale.

III. 2. Vox-uri în stradă – Ce înțeleg oamenii prin valori naționale?

Semnificația sintagmei ,,valoare națională’’ a fost cu greu deslușită de cetățenii noștri. Unii, cu emoții și retrăiri în voce, au încercat să-și spună opinia în această privință, alții, pur și simplu, au răspuns fără pic de jenă că nu înțeleg la ce mă refer.

Ce înțelegi prin valori naționale?

Simion Stati: Valorile naționale sunt ceea ce ne reprezintă pe noi ca popor, ca neam și ceea ce ar trebui să promovăm în fiecare zi. Muzica, folclorul, personalitățile, ceea ce ne face mândri atunci când spunem: Da, eu sunt din acest spațiu care se numește și Moldova și Basarabia.

Radu Mahu: Pentru mine valorile sunt niște lucruri de importanță majoră, pentru care uneori te sacrifici, meriți să te sacrifici și pentru care trebuie depus mult efort, pentru a fi promovate.

Elena Voicu: Nu pot să vă răspund. Din ce motive? Nu cunosc ceea ce mă întrebați.

Galina Sturza: Nu vreau să vă răspund, nu am nevoie să vă răspund. Din ce motive nu doriți să răspundeți la întrebare? Nu știu, nu înțeleg ce mă întrebați.

Care sunt valorile noastre naționale, ce înseamnă demnitate națională, am încercat să aflu de la trecătorii din stradă.

Angela Sasu: Valorile naționale sunt ceea ce trece ca un fir roșu de-a lungul timpului, ceea ce ne reprezintă, ceea ce ne identifică în fața altor popoare. Fiecare popor are valorile sale. O primă valoare ar fi limba, apoi urmează tradițiile, cultura, muzica, dansurile populare, cum e la noi hora.

Ina Chiriliuc: Valorile naționale sunt demnitatea, mândria de țara ta, dragostea față de oamenii și tradițiile care există.

Simion Stati: Eu sunt de părerea că folclorul este cea mai importantă valoare, pentru că suntem într-un spațiu în care s-au păstrat foarte multe tradiții. Drapelul, limba, imnul, oamenii de valoare, însă mai puțin, deoarece specificul nostru este de a tinde spre ceea ce a venit de undeva. Încercăm să prețuim valorile pe care ni le propun alții și pe care ei le consideră mai bune din punctul lor de vedere. Aici ne referim la valorile rusești care ne-au invadat și cu greu putem face față acestei invazii.

Care sunt valorile noastre naționale?

Danu Dogotari: Muzeele, sărbătorile religioase, obiceiurile frumoase moștenite de la bunei, străbuneii noștri.

Radu Mahu: Gândirea, felul nostru de a gândi care, din păcate, cu timpul s-a schimbat. Cultura, produsele noastre culturale, simbolica, culorile.

Întrebându-i ce părere au despre postul radio Vocea Basarabiei, dacă sunt promovate valorile naționale prin intermediul acestui canal media, am rămas sceptică că o mare parte din cei intervievați nici nu au auzit de existența acestui post. Au fost și trecători care, mai rar, însă ascultă Vocea Basarabiei și au și o părere în această privință.

După părerea ta, sunt promovate valorile naționale la Vocea Basarabiei?

Simion Stati: Postul Vocea Basarabiei promovează din plin valorile naționale, pentru că de nenumărate ori a reacționat la rugămințile unor colective folclorice de a se promova, la rugămintea unor persoane care au ceva important de zis. Este un post care își îndeplinește misiunea de a reprezenta o țară.

Ce valori se promovează, dă exemple?

Simion Stati: Limba, datinile și obiceiurile în cadrul emisiunilor, muzica națională.

Mariana Hacina: Vocea Basarabiei, cred că este unicul post care cel mai accentuat promovează valorile naționale. În primul rând, promovează limba română vorbită corect, interpreții de mare valoare, se reamintesc obiceiurile strămoșești prin prisma emisiunilor, muzica populară și tot ceea ce se numește spațiul românesc.

CONCLUZII

Demnitatea națională începe de la fiecare din noi, la locul de trai, în familie, societate, în procesul de muncă.

Fiecare popor își păstrează cultura, deci amprenta personală, prin limbă, conservându-și frumusețea interioară, acea emoție transfigurată, semn al identității naționale. Cu toate că astăzi este în mod deosebit agresată de influențe nefaste, limba română reușește să vieze, căci dincolo de tradiții și de istorie, limba va rămâne liantul unei națiuni, amintind de afirmația lui Mircea Eliade „limba română este limba în care visez” sau de cuvintele poeziei lui Grigore Vieru „În aceeași limbă /Toată lumea plânge,/În aceeași limbă/Râde un pământ./Ci doar în limba ta/Durerea poți s-o mângâi,/Iar bucuria/S-o preschimbi în cânt./În limba ta/Ți-e dor de mama,/Și vinul e mai vin,/Și prânzul e mai prânz./Și doar în limba ta/Poți râde singur,/Și doar în limba ta/Te poți opri din plâns./Iar când nu poți/Nici plânge și nici râde,/Când nu poți mângâia/Și nici cânta,/Cu-al tău pământ,/Cu cerul tău în față,/Tu taci atuncea/Tot în limba ta.”

Prin intermediul postului ,,Vocea Basarabiei’’, limba română, tradițiile, cât și celelalte valorile naționale sunt oglindate prin prisma emisiunilor. Ele vibrează mai mult decât niciodată, dincolo de banalitatea cotidiană care îl sufocă pe omul modern, prins în cursa lungă a existenței.

Atât moderatorii, cât și radio-ascultătorii postului au acel sentiment de demnitate, care se manifestă în iubirea față de țară, față de neam, față de popor, toate acestea având ca expresie supremă libertatea poporului.

Lucrurile nu se pierd, valoare națională nu se pierde, dar totuși promovarea și păstrarea identității naționale ține de toți cetățenii țării. Fiecare om trebuie să amplifice valorile neamului, păstrate nealterate, în ciuda demarării marelui proces al globalizării.

Trebuie să avem grijă de arborele nostru genealogic, crescut din altoirea mlădiței latine pe trunchiul dacic. Suntem români prin datul sorții, din porunca rădăcinii. Iar ramul care își reneagă rădăcina este sortit pieirii.

Să transmitem neștribit generațiilor viitoare toate valorile noastre sfinte, pentru a dăinui ca popor și neam.

Să nu fim nici robi, nici vasali, nici să subjugăm pe cineva. Suntem un popor pașnic, cu oameni harnici, binevoitori și primitori.

Nu trebuie să căutăm salvarea pe aiurea, în Europa sau în America, ci s-o găsim la noi acasă, prin muncă asiduă și prin unire în jurul intereselor noastre naționale și civilizaționale. Doar așa vom putea îmbrățișa, cu demnitate, valorile europene și universale.

RECOMANDĂRI

Educația începe de acasă. Din familie, copilul trebuie să fie învățat despre valorile strămoșești.

A se face cursuri obligatorii în școli despre istoria noastră strămoșească, despre păstrarea valorilor naționale, comemorarea sărbătorilor naționale. Este de dorit ca acestea să fie cursuri de comunicare, de psihologie, dar un lucru nu mai puțin important este și să se țină cont de preferințele elevilor.

A se organiza mai multe concerte cu tentă naționale în special la sate, cât și la orașe.

Mass media e obligată să promoveze valorile naționale cât mai des posibil în cadrul emisiunilor, prin muzică, concerte, filme, orice.

BIBLIOGRAFIE:

Bakenhus N. Radioul local: ghid practic pentru jurnaliști. Iași: Polirom, 1998. 251 p. 

Cantemir D. Descrierea Moldovei. București – Chișinău: Litera Internațional, 2001. 254 p.

Coman M. Întroducere în sistemul mass-media. Iași: Polirom, 2007. 357 p.

Coman M. Manual de jurnalism: tehnici fundamentale de redactare. Vol.I. Iași: Polirom, 2005. 270 p. 

Coman M. Manual de jurnalism: tehnici fundamentale de redactare. Vol.II. Iași: Polirom, 2006. 287 p. 

Haas M., Zimmer G., Frigge U. Radio management: Manualul jurnalistului de radio. Iași: Polirom, 2001. 464 p.

Melnic R. Basarabenii în lume, vol. III. Chișinău: Biblioteca națională, 2007. 192 p.

Melnic R. Basarabenii în lume, vol. V. Chișinău: Biblioteca națională, 2010. 216 p.

Mereuță I., Bulgari V., Crețu A. Demnitatea umană și cea națională, valori supreme în orizontul istoriei. Chișinău: Asoc. “Pentru Demnitatea Umană”, 2004. 56 p.

Popescu C. F. Manual de jurnalism. București: Tritonic, 2003. 156 p.

Preda S. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași: Polirom, 2006. 223 p.

Randall D. Jurnalistul universal. Iași: Polirom, 2007. 355 p.

Sitaru L. , Gudima A. Personalități orheiene în domeniul culturii, artei și literaturii. Chișinău: Editura Pontos, 2008. 163 p.

Zelizer B. Despre jurnalism la modul serios. Iași: Polirom, 2007. 278 p.

WEBOGRAFIE:

http://www.autorii.com/scriitori/istoria-literaturii-romane/originea-si-evolutia-limbii-romane.php (vizitat 23.01.2012)

http://www.bncreanga.md/pdf/Emil_Lloteanu.pdf (vizitat 24.01.2012)

Brătianu C. Management și marketing. 2007. 195 p. http://es. scribd.com/doc/87622663/98/No%C5%A3iunea-de-promovare-in-marketing (vizitat 17.01.2012)

Călineci M. C., Păcurari O. Ș., Stoicescu D. Valori comportamentale și reducerea violenței în școală. București: 2009. 94 p. http://www.scribd.com/ doc/51604391/5/Despre-valori (vizitat 13.01.2012)

Cociug. D. Tehnici de promovare și stimularea vânzărilor produselor tehnico-comerciale pe piața națională. 115 p. http://www.scribd.com/doc/56050 687/2/NO%C5%A2IUNEA-SI-CON%C5%A2INUTUL-POLITICII-DE-PROMOVARE (vizitat 29.01.2012)

http://dexonline.ro/

http://www.frocus.net/main.php?lng=ro&rzd=E-TV&pag=e-kanaly&tip=radio&str=md (vizitat 13.01.2012)

Iorga N. Adevăratul patriotism. Tiografia ,,Neamul Românesc’’, 1914. 17 p. http://www.scribd.com/doc/64732594/Nicolae-Iorga-Adev%C4%83ratul-patriotism-Idei-dintr-o-conferin%C8%9B%C4%83-%C8%9Binut%C4%83-la-Gala%C8%9Bi-in-ziua-de-8-septembrie-1914 (vizitat 12.02.2012)

Istoria limbii române literare http://www.scritube.com/literatura-romana/ISTORIA-LIMBII-ROMANE-LITERARE6327123.php (vizitat 10.02.2012)

http://istoria.md/articol/432/Suferin%C5%A3ele_poporului_rom% C3%A2n_%C3%AEn_timpul_R%C4%83zboiului_ruso_turc_1806_1812 (vizitat 15.03.2012)

http://www.iqads.ro/dictionar/jingle.html (vizitat 15.03.2012)

http://www.junimea.pitestean.ro/Identitate.htm (vizitat 7.12.2011)

Manual de jurnalism volumul I, 35 p. http://ro.scribd.com/doc/2534 6025/Manual-de-Jurnalism-Vol-II-Rezumat (vizitat 25.02.2012)

Mischevca V. Revista Akademus Nr. 2., 17 iunie 2010. 14 p. http://www. scribd.com/doc/49835848/Tricolorul-revista-Akademos-Nr2-17-2010-dr-Mischevca-Vlad (vizitat 26.02.2012)

http://www.moldovaon-line.blogspot.com/ (vizitat 15.01.2012)

http://moldovenii.md/

http://www.scribd.com/doc/31682795/JURNALISM-RADIO (vizitat 27.02.2012)

http://www.scribd.com/doc/6181255/34/e-Stolnicul-Constantin-Cantacuzino (vizitat 15.01.2012)

Strategia de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe audiovizuale (2011-2015), 20 p. http://www.cca.md/files/Proiectul_Strategiei_de _acoperire_a_teritoriului_national.pdf (vizitat 15.01.2012)

Suceveanu A. Despre limba română. Articol. http://limbaromana.md/i ndex.php?go=articole&n=474 (vizitat 2.03.2012)

http://teodorovici.md/referinte.php?tit=EM (vizitat 3.03.2012)

http://voceabasarabiei.net

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-Media_în_Republica_Moldova#Radio (vizitat 2.03.2012)

BIBLIOGRAFIE:

Bakenhus N. Radioul local: ghid practic pentru jurnaliști. Iași: Polirom, 1998. 251 p. 

Cantemir D. Descrierea Moldovei. București – Chișinău: Litera Internațional, 2001. 254 p.

Coman M. Întroducere în sistemul mass-media. Iași: Polirom, 2007. 357 p.

Coman M. Manual de jurnalism: tehnici fundamentale de redactare. Vol.I. Iași: Polirom, 2005. 270 p. 

Coman M. Manual de jurnalism: tehnici fundamentale de redactare. Vol.II. Iași: Polirom, 2006. 287 p. 

Haas M., Zimmer G., Frigge U. Radio management: Manualul jurnalistului de radio. Iași: Polirom, 2001. 464 p.

Melnic R. Basarabenii în lume, vol. III. Chișinău: Biblioteca națională, 2007. 192 p.

Melnic R. Basarabenii în lume, vol. V. Chișinău: Biblioteca națională, 2010. 216 p.

Mereuță I., Bulgari V., Crețu A. Demnitatea umană și cea națională, valori supreme în orizontul istoriei. Chișinău: Asoc. “Pentru Demnitatea Umană”, 2004. 56 p.

Popescu C. F. Manual de jurnalism. București: Tritonic, 2003. 156 p.

Preda S. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași: Polirom, 2006. 223 p.

Randall D. Jurnalistul universal. Iași: Polirom, 2007. 355 p.

Sitaru L. , Gudima A. Personalități orheiene în domeniul culturii, artei și literaturii. Chișinău: Editura Pontos, 2008. 163 p.

Zelizer B. Despre jurnalism la modul serios. Iași: Polirom, 2007. 278 p.

WEBOGRAFIE:

http://www.autorii.com/scriitori/istoria-literaturii-romane/originea-si-evolutia-limbii-romane.php (vizitat 23.01.2012)

http://www.bncreanga.md/pdf/Emil_Lloteanu.pdf (vizitat 24.01.2012)

Brătianu C. Management și marketing. 2007. 195 p. http://es. scribd.com/doc/87622663/98/No%C5%A3iunea-de-promovare-in-marketing (vizitat 17.01.2012)

Călineci M. C., Păcurari O. Ș., Stoicescu D. Valori comportamentale și reducerea violenței în școală. București: 2009. 94 p. http://www.scribd.com/ doc/51604391/5/Despre-valori (vizitat 13.01.2012)

Cociug. D. Tehnici de promovare și stimularea vânzărilor produselor tehnico-comerciale pe piața națională. 115 p. http://www.scribd.com/doc/56050 687/2/NO%C5%A2IUNEA-SI-CON%C5%A2INUTUL-POLITICII-DE-PROMOVARE (vizitat 29.01.2012)

http://dexonline.ro/

http://www.frocus.net/main.php?lng=ro&rzd=E-TV&pag=e-kanaly&tip=radio&str=md (vizitat 13.01.2012)

Iorga N. Adevăratul patriotism. Tiografia ,,Neamul Românesc’’, 1914. 17 p. http://www.scribd.com/doc/64732594/Nicolae-Iorga-Adev%C4%83ratul-patriotism-Idei-dintr-o-conferin%C8%9B%C4%83-%C8%9Binut%C4%83-la-Gala%C8%9Bi-in-ziua-de-8-septembrie-1914 (vizitat 12.02.2012)

Istoria limbii române literare http://www.scritube.com/literatura-romana/ISTORIA-LIMBII-ROMANE-LITERARE6327123.php (vizitat 10.02.2012)

http://istoria.md/articol/432/Suferin%C5%A3ele_poporului_rom% C3%A2n_%C3%AEn_timpul_R%C4%83zboiului_ruso_turc_1806_1812 (vizitat 15.03.2012)

http://www.iqads.ro/dictionar/jingle.html (vizitat 15.03.2012)

http://www.junimea.pitestean.ro/Identitate.htm (vizitat 7.12.2011)

Manual de jurnalism volumul I, 35 p. http://ro.scribd.com/doc/2534 6025/Manual-de-Jurnalism-Vol-II-Rezumat (vizitat 25.02.2012)

Mischevca V. Revista Akademus Nr. 2., 17 iunie 2010. 14 p. http://www. scribd.com/doc/49835848/Tricolorul-revista-Akademos-Nr2-17-2010-dr-Mischevca-Vlad (vizitat 26.02.2012)

http://www.moldovaon-line.blogspot.com/ (vizitat 15.01.2012)

http://moldovenii.md/

http://www.scribd.com/doc/31682795/JURNALISM-RADIO (vizitat 27.02.2012)

http://www.scribd.com/doc/6181255/34/e-Stolnicul-Constantin-Cantacuzino (vizitat 15.01.2012)

Strategia de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe audiovizuale (2011-2015), 20 p. http://www.cca.md/files/Proiectul_Strategiei_de _acoperire_a_teritoriului_national.pdf (vizitat 15.01.2012)

Suceveanu A. Despre limba română. Articol. http://limbaromana.md/i ndex.php?go=articole&n=474 (vizitat 2.03.2012)

http://teodorovici.md/referinte.php?tit=EM (vizitat 3.03.2012)

http://voceabasarabiei.net

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-Media_în_Republica_Moldova#Radio (vizitat 2.03.2012)