Comunicarea Prin Intermediul Computerului

Capitolul 3

Comunicarea prin intermediul computerului

Având ca motiv principal colectarea unor informații pe baza cărora să formulez concluzii referitoare la tema abordată, am preluat un chestionar realizat de Claudia Coja, utilizat în lucrarea sa, Particularități lingvistice ale conversației de tip „chat”. Am aplicat chestionarul unui număr de 50 de indivizi cu vârsta cuprinsă între 13 și 25 ani, considerând că cele mai multe modificări urmărite de-a lungul tezei mele apar la persoane în această perioadă.

Chestionarul este alcătuit din 16 întrebări, atât închise, cât și semi-închise. Acestea vizează aplicațiile folosite de subiecți, frecvența utilizării acestora, temele de discuție pe care le preferă, dar, mai ales, modificările suportate de limbă în mediul internetului. Pentru a completa informațiile adunate cu ajutorul chestionarului, am consultat un cont Youtube al lui Mihai Zmenta, care se ocupă cu comentarea anumitor statusuri de pe Facebook, acesta fiind rețeaua socială cea mai des utilizată de internauți.

Pe baza chestionarului, analizând cele 16 întrebări individual, am ajuns la anumite concluzii, pe care le voi trece în revistă în cele ce urmează. Astfel, din răspunsurile la întrebare 1, a rezultat că 33% din persoanele chestionate au atât propriul computer, cât și conexiune la internet, 16% au calculator, dar nu au internet, iar 18% nu au nici una, nici alta. Chiar dacă nu au posibilitatea de a utiliza internetul acasă, unii dintre subiecți îl folosesc din alte surse (școală, prieteni, săli de internet etc). La întrebarea 2, răspunsurile au indicat faptul că 74% dintre cei anchetați comunică zilnic prin intermediul internetului, iar 26% rareori.

Din ceea ce au răspuns indivizii la întrebarea 3, legată de aplicațiile ce sunt utilizate pentru a discuta prin intermediul internetului, am putut realiza un top al preferințelor. Așadar, pe primul loc se află Facebook, urmat de Skype, Yahoo Messenger, Whatsapp și se încheie acest top cu Viber. Unele persoane folosesc doar Facebook, altele nu se rezumă doar la această rețea de socializare, ci utilizează și una sau mai multe din celelalte amintite în clasament. Întrebarea 4 se referea la persoanele cu care se comunică în general pe aceste rețele, dacă sunt cunoscute sau necunoscute. 82% dintre chestionați au răspuns că doar cu cei cunoscuți vorbesc. Unii au specificat că, dacă se întâmplă să fie contactați de străini, nu îi evită, doar că nu pornesc ei niciodată conversația. Restul de 18% vorbesc și cu necunoscuți, afirmând că intră în contact cu aceștia datorită unor grupuri de pe Facebook sau din chatul unor jocurile sociale (unde intră în mediul online persoane din diferite zone ale țării sau chiar din țări diferite). La întrebarea 5, care vizează temele pe care le preferă chestonații atunci când comunică cu prietenii online, răspunsurile trec în revistă diferite subiecte de discuție. Acestea sunt probleme de școală, de viață în general, prieteni, sport, activitățile în afara școlii (muzică, jocuri, hobbyuri, filme, cărți etc).

La întrebarea 6, nu toți indivizii au acceptat că regulile gramaticale și de ortografie nu sunt respectate în conversațiile pe chat. Doar 62% au afirmat că norma nu este respectată, 14% au răspuns că aceasta este onorată și 24% precizează că acest aspect depinde atât de persoana care se implică în conversație, cât și de cea căreia i se adresează. Unii nu neglijează niciodată norma, alții nu o fac atunci când vorbesc cu o persoană mai importantă, mai în vârstă, mai mare în grad etc.

Răspunsurile de la întrebarea 7 au avut următoarea structură: 52% folosesc abrevieri ale unor cuvinte și expresii din limba română, 24% utilizează abrevieri pentru cuvinte și expresii din alte limbi, 20% folosesc cuvinte din alte limbi, iar 24% au afirmat că nu folosesc prescurtările sau cuvintele de altă origine niciodată. Răspunsurile la întrebarea 8 au subliniat cauzele modificării limbii atunci când e utilizată online. 30% au motivat folosirea acestui tip de limbaj pe chat prin raportarea la caracterul facil al acestei exprimări, la comoditate, 24% au avut în vedere timpul economisit în timpul unei conversații de acest gen, 8% au optat pentru amuzament, 2% au menționat ca motiv codarea, folosită pentru a nu mai înțelege nimeni mesajul, 4% au specificat că așa s-au învățat, iar 26% au afirmat că nu știu cauza acestor schimbări.

Întrebarea 9 vizează existența regulilor de politețe în mediul online. 50% dintre cei chestionați au specificat că regula supremă este cea a bunului simț, adică cea care se referă la formulele de salut, la folosirea unui limbaj decent, fără expresii licențioase, aspecte care demonstrează respectul pe care îl avem față de persoana cu care comunicăm. 20% au menționat că este important cu cine discutăm, pentru că limbajul este diferit din această perspectivă, persoanele mai în vârstă impunând prin etate un nivel mai înalt de respect, 16% doar au indicat faptul că există aceste reguli, fără să precizeze care sunt acestea, 10% au semnalat că nu există norme, iar 4% au trecut în revistă ca regulă de politețe scrierea corectă din punct de vedere gramatical, considerând că acest aspect demonstrează stima față de adresant.

La întrebarea 10, 80% dintre cei anchetați au afirmat că nu folosesc caracterele diacritice. Dintre aceștia, 15 indivizi și-au motivat scrierea fără diacritice prin raportarea la tastatura calculatorului, care nu dispune de literele cu aceste semne, 11 au specificat că este mai ușor să emiți mesajul, 11 că este mai rapid să conversezi, iar 3 că depinde de persoana cu care comunică, pentru că în unele cazuri, când vorbesc cu un profesor, de exemplu, le folosesc. 20% din respondenți au precizat că folosesc diacriticele, din care 4 persoane au subliniat ideea că așa este normal, din moment ce acestea fac parte din alfabetul român, 4 le utilizează pentru ca mesajul să fie mai clar celor care îl citesc și 2 indivizi au afirmat că scriu cu semnele diacritice doar când sunt pe telefon, deoarece tastatura le permite să scrie așa, pe când cea de la calculator le face această misiune mult mai dificilă.

La întrebarea 11, răspunsurile au pus în evidență faptul că unele litere sunt înlocuite cu cifre în scrierea online. Doar 10% din cei chestionați au confirmat această modificare, pe când restul, de 90%, au specificat că nu utilizează această metodă de codificare a mesajului. Răspunsurile de la întrebarea 12 relevă faptul că acest tip de scriere este, în cele mai multe cazuri, propriu chatului, doar 12% dintre cei interogați afirmând că uneori li se întâmplă să folosească limbajul acesta și în afara mediului online, în notițele de pe caiete sau verbal, cu unele persoane care cunosc semnificația prescurtărilor.

Întrebarea 13 urmărește reacția celor chestionați atunci când văd o greșeală la persoana cu care comunică, dacă o corectează sau nu. 42% dintre ei au afirmat că ar corecta-o, ca să nu mai greșească și altă dată și să conștientizeze că nu a scris bine, 40% nu ar corecta-o, pentru că nu vor să o jignească sau, pur și simplu, nu consideră că e treaba lor să o facă, 12% nu o fac pentru că, de obicei, persoana cu care comunică se autocorectează, iar 6% rectifică doar dacă îl cunosc pe insul care le trimite mesajul. La întrebarea 14, indivizii chestionați au răspuns în proporție de 88% că, atunci când vorbesc cu o persoană adultă, își modifică felul de a scrie, motivând acest lucru prin diferite motive: pentru a fi politicoși, respectuoși, pentru a face o bună impresie, pentru că adresantul nu ar înțelege mesajul dacă ar vorbi așa cum o face cu un prieten, din cauza diferențelor de limbaj dintre generații. 12% au afirmat că nu și-ar modifica felul de a scrie mesajul când vorbesc cu persoane mai în vârstă, deoarece, în cea mai mare parte, coincide cu cel pe care îl au când vorbesc cu prietenii, încercând mereu să scrie corect. Singura diferență majoră ar fi modul în care se adresează, în cazul persoanele mai mari folosindu-se pronumele de politețe și verbele la persoana a II-a, plural.

La întrebarea 15, subiecții anchetați au răspuns că chatul seamănă cu un SMS- 88%, cu o conversație față-în-față- 6% și cu niciuna dintre cele menționate (o conversație față-în-față, un SMS, o scrisoare)- 12%. Întrebarea 16 a însumat 68% răspunsuri afirmative în ceea ce privește influența negativă a limbajului de chat asupra limbii române, anchetații motivând acest aspect prin deformarea limbii, prin obișnuirea copiilor cu un mod greșit de scriere și de exprimare, care se poate transfera în lumea reală din cea virtuală. 2% au afirmat existența unei influențe pozitive, nedemonstrând această latură, iar 30% au susținut că limba română nu suferă nicio influență din partea limbii folosite online, cei în cauză putând face diferența dintre cele două lumi și având abilitatea de a se mula pentru fiecare în parte.

Internetul este un mediu care oferă o libertate lingvistică foarte mare, în care își fac simțită prezența tendințe de simplificare și concizie. Din cauza acestora, limbajul folosit în conversațiile online prezintă anumite particularități lingvistice, pe care le voi structura în cele ce urmează.

3.1. Ortografia

Una dintre trăsăturile întâlnite la nivelul ortografiei sunt prescurtările. Acest lucru se datorează dorinței de a scrie repede, dar poate reprezenta și un cod al participanților la conversație, ca să nu mai înțeleagă nimeni altcineva mesajul acesteia. Am să trec în revistă o listă a acestor prescurtări. Țin să precizez că această listă nu este exhaustivă și că este într-o continuă mișcare, unele prescurtări dispărând, altele apărând. Este important de menționat că internauții nu folosesc punctuația specifică acestor prescurtări, așadar, ele nu sunt urmate de punct (.).

ft- foarte

app- apropo

cf- ce faci

sal- salut

cmz- ce mai zici

mn- mine

tn- tine

u- tu

fct- făcut

cv- ceva

dc- de ce

f f f- foarte foarte foarte

pr- prieten

vb- vorbesc/ vorbe

bn- bine

rpd- repede

pt- pentru

scz- scuze

prob- problema

nv- nevoie

vbm- vorbim

bv- bravo

răsp- răspunde

dem- demonstrează

leg- legătura

șc- școală

mulțu- mulțumesc

mă plicti- mă plictisesc

nush- nu știu

nb- noapte bună

lma- la mulți ani

ms- merci

cp- cu plăcere

npc- nu ai pentru ce

afr- afară

aks- acasă

cnv- cineva

e besc/ tʼbesk- te iubesc

aj- ajutor

cj- ce joci

cmbp- cele mai bune prietene

cmf- ce mai faci

dak- dacă

imd- imediat

q- cu

vz- vezi

tb- trebuie

st- sunt

kre- care

tel- telefon

pt- pentru

pag/pg- pagină

nr- număr.

Prescurtările nu apar doar la termeni românești, ci și la cei englezești, din moment ce engleza e o limbă internațioanală și este prezentă în mediul online.

thx- thanks

dnd- do not disturb

brb- be right back

lol- lough out loud

omg- oh, my God

k- ok

sry- sorry

nvm- never mind

yolo- you only live once

ftw- for the win

pls- please

afk- away from keyboard

idk- I donʼt know

gg- good game

ily- I love you

ty- thank you.

Un alt aspect ce poate fi discutat la acest nivel sunt semnele diacritice. Sunt prezente aproape în fiecare cuvânt românesc, dar în limbajul online sunt rar întâlnite. Subiecții chestionați au motivat lipsa acestora prin ușurința scrierii și prin faptul că tastatura calculatorului nu beneficiază de litere cu diacritice. Uneori, sunt înlocuite printr-o transcriere fonetică aproximativă a sunetelor, preluată de obicei din engleză, notând „ș” cu „sh” sau „j” , „ț” cu „tz”, „ă” cu „o” sau „ah”. Astfel, apar cuvintele românești scrise în următorul fel: „shi”, „ji”, „jtiu”, „neatza”, „nush”, „dimineatza”, „mah”, „mijto”, „asha”, „ejti”, „najpa” etc. După același model de scriere a cuvintelor, literele „t” sau „d” sunt înlocuite de grupul de litere „th”: „thu”, „thoamne”.

Unii utilizatori folosesc ortografia fonetică englezească și acolo unde este inutilă, ca în cuvintele „moolt”, „poop”, „ubesc”. O altă înlocuire inutilă este cea a vocalei „i” cu litera „y” și a vocalei „u” cu „w”: „yo”, „yubesc”, „te pwp”. Foarte frecventă este înlocuirea grupurilor „că”, „ca” (mai rar „câ” și „ch”) și chiar a literei „c” cu „k”, având ca motiv principal valoarea fonetică similară a literei „k” în alfabetul românesc. Asfel, întâlnim cuvinte românești scrise așa: „ku”, „kre”, „dulcik”, „dak”, „akum”, „făkut”, „dekt”, „iubesk”, „oki” etc.

L33t Speak a fost inițial o metodă de a evita folosirea limbajului licențios în mediul online, dar treptat a fost preluat de utilizatori în comunicările obișnuite. Această metodă presupune folosirea unor cifre în locul unor litere, codificând mesajul. Uneori apar și semne de punctuație sau @. Am să trec în revistă câteva exemple pe care le-am întâlnit în spațiul virtual: „c3l3”, „m0r”, „me@”, „lume@”, „p@s@”, „spus3”, „4ever”, „me2”, „4 you”, „f0c”, „$t@tusur! p3n!by_le”, „face2face”, „b4” (before), „22ror” (tuturor), „2day”(today) etc.

Folosirea acronimelor preluate din engleză, dar și rezultate din expresii românești este specifică limbajului online și se datorează dorinței de a scrie repede, de a transmite mesajul dorit într-un timp scurt: brb (be right back), afk (away from keyboard), idk (I dontʼt know), ily (I love you), ty (thank you), yolo (you only live once), lol (lough out loud), ttyl (talk to you later), cf (ce faci), cmz (ce mai zici), nb (noapte buna), cmf (ce mai faci), npc (n-ai pentru ce) etc.

Poate fi cu ușurință remarcată folosirea cuvintelor în care apar vocale repetate, având rolul de a accentua importanța acelui cuvânt sau pentru a indica starea pe care o are emițătorul. Astfel, pot apărea cuvinte ca „daaaaaa” , „nuuuuu”, „bineeee”, „muuuult” etc. Tot în această categorie se pot înscrie și cuvintele scrise cu majuscule, care pot avea ca rol sublinierea importanței acelor cuvinte, dar și ridicarea tonului în conversație, atunci când cel care transmite mesajul are o stare de nervozitate.

O analiză a semnelor de punctuație folosite în conversația online va surprinde faptul că unele dintre ele nu apar deloc, altele sunt utilizate în exces și cu alte semnificații față de cele obișnuite. Punctul este un semn de punctuație ce lipsește cu desăvârșire din conversațiile virtuale, sfârșitul enunțurilor nefiind marcat. Semnul întrebării este unul dintre cele mai folosite semne de punctuație, atât cu rolul bine știut de a marca o propoziție interogativă, cât și cu funcția de a sublinia faptul că receptorul nu a înțeles mesajul primit, dorește mai multe informații sau este nehotărât în privința a ceea ce ar trebui să spună:

A: „vino mâine la mine pentru că vreau să vorbim ceva foarte important”

B: „???”

Uneori este folosit în mod excesiv, apărând mai multe semne ale întrebării, ca în exemplul următor, pentru a indica nerăbdarea emițătorului sau starea de nervozitate:

A: „de ce nu răspunzi???”

Alteori, semnele întrebării apar ca replică separată, neapărând după enunț, unde ar trebui să fie în mod normal, dar își păstrează rolul de a marca interogativ construcția precedentă:

A: „ce spui”

A: „???”

Semnul exclamării apare mult mai rar decât cel al întrebării. De obicei, este folosit excesiv, în formație de două, trei sau chiar nelimitat, având rolul de a indica intonația cu caracter imperativ sau exclamativ a celui care transmite mesajul:

A: „hey!!!”

A: „răspunde!!!!!!!!!!”

Virgula este foarte rar întâlnit în limbajul online, deoarece enunțurile în acest mediu au o sintaxă simplă, ce nu necesită folosirea acestui semn de punctuație. Două puncte reprezintă un semn de punctuație rar utilizat în conversațiile online, dar atunci când este combinat cu alte caractere alfanumerice se realizează semnele grafice numite emoticons ( 😀 = , :* = , 🙁 = , :ʼ( = etc). Punctele de suspensie sunt printre cele mai utilizate semne de punctuație, de multe ori folosit în exces. Atunci când apare în interiorul sau la sfârșitul unui enunț se marchează ezitările, pauzele de gândire specifice limbajului oral sau chiar poate înlocui punctul, având rolul de a indica sfârșitul enunțului, dar poate să apară și ca enunț independent, separat, cu sensul „nu comentez”, „nu știu”.

A: „m-a căutat…..dar nu am putut să-l ajut…..”

A: „vii cu mine până la mall?”

B: „………………..”

Apostroful apare în limbajul online în termeni englezești (donʼt, canʼt, didnʼt etc) sau ca să înlocuiască cratima în cei românești (mʼam dus, țiʼam spus, răspundeʼmi etc).

3.2 Lexicul

La nivelul lexicului, se poate obseva cu ușurință abundența anglicismelor, preluate atât cu forma corectă, cât și cu forma incorectă, modificată după cum se aude sau în combinație cu limba maternă. Cele mai des întâlnite sunt formulele de salut (inițiale și finale) ca „hello”, „hi”, „bye”, dar acestea se pot găsi și preluate din alte limbi, cum ar fi italiana „ceao”, „ceau”, „ceaw”.

Este de remarcat faptul că utilizatorii folosesc elemente ale graiului din care provin în limbajul utilizat pe net. Din moment ce subiecții chestionarelor mele sunt moldoveni, am selectat câteva particularități ale graiului moldovenesc: interjecția „uăi”, pronumele demonstrative „aia”, „asta”, „ăla”, „ăsta”, închiderea lui „e” final la „i” („ea faci”, „du-ti”, „el vorbești”), perfectul compus format cu forma auxiliarului „o” („o fost”, „o mers”), formele de viitor popular („o să vorbesc”). Apariția acestor elemente regionale dovedesc similitudinea limbajului folosit pe internet cu cel oral, informal, pe care îl regăsim în vorbirea de zi cu zi.

Un alt aspect al lexicului surprinde utilizarea registrului familiar-argotic, reprezentat prin cuvinte ca „beton”, „marfă”, „super”, „bestial”, „meserie”, „fain”, „tare de tot”, „nașpa”, „frați”, „prietenași”. Interesantă este și abundența diminutivelor, care își pierd rolul inițial de a sublinia afecțiunea față de o persoană sau un obiect: „miculetz”, „poopik”, „mercik”, „pooiotz”.

3.3 Morfologia

Începând cu substantivul, se observă tendința dispariției articolului hotărât, enclitic în cazul termenilor de genul masculin și neutru, la forma de singular („băiatu”, „calculatoru”, „momentu”, „drumu”), iar substantivele proprii (antroponime și toponime) sunt, de cele mai multe ori, scrise fără majusculă („ioana”, „iași”, „roman”). Vocativul este des întâlnit: „frate”, „omule”, „amice”, „prietene”, de multe ori nefiind urmat de semnul exclamării.

Numeralul nu apare niciodată scris, folosindu-se caracterele alfabetului, ci în cifre arabe („de 2 ori”, „20 de ani”, „începe la 3:30”).

Pronumele suportă diferite modificări în limbajul online. Pronumele personal de persoana I singular, „eu”, apare cu formele „yo” sau „io”. La unii utilizatori se poate remarca folosirea pronumelui personal de persoana I, singular adoptat din limba franceză („je”). Cel de persoana a II-a, singular, apare deseori ortografiat „u”, cauza acestui fenomen găsindu-se în transcrierea fonetică a engelzescului „you”. Acest pronume poate să apară și cu forma „thu”, cu un „h” adăugat probabil pentru a apropia pronunția de cea englezească. Pronumele demonstrativ apare cu o formă populară: „aia”, „asta”, „ăla”, „ăsta”, evidențiind trăsătura informală a acestui tip de comunicare. În ceea ce privește formele neaccentuate ale pronumelui personal de persoana I și a II-a, singular (mine, tine), acestea apar în mediul online prescurtate „mn”, „tn”, forme obținute prin căderea vocalei „e”.

La adjectiv, se poate trece în revistă tendința generală de a prescurta cuvintele, dar și adăugarea literei „y” la final, fapt care se datorează contactului cu limba engleză, astfel, chiar creându-se aceeași formă a adjectivului pentru feminin, masculin, singular și plural („supy”, „frumy”).

Adverbul „foarte” are o frecvență mare, uneori chiar folosit excesiv în formarea superlativului absolut („foarte foarte foarte frumoasă”). Pentru că acest limbaj online se caracterizează, în primul rând, prin tendința de comprimare atât a enunțurilor, cât și a cuvintelor, pentru o mai ușoară și rapidă comunicare, acest adverb suferă de același proces, păstrându-se doar consoana inițială („f f f frumoasă”). Repetarea literei subliniază accentuarea superlativului. Adverbele „da” și „nu” au adăugat la final consoana „p”, cu rolul de a întări afirmația sau negația („dap”, „nup”).

Verbul apare, de cele mai multe ori, la modurile indicativ și conjunctiv. La primul se trec în revistă ca timpuri verbale prezentul, imperfectul, perfectul compus și viitorul, iar la al doilea mod prezentul. Uneori, apare și imperativul prezent, atunci când se dă un ordin, o poruncă sau condiționalul-optativ, prezent, când se indică o dorință. Verbele la modurile nepersonale prezintă o frecvență redusă, ce tinde spre a fi nulă. Doar forma de participiu este utilizată, dar ca adjectiv provenit prin schimbarea valorii gramaticale.

În ceea ce privește conjuncțiile, cea mai des întâlnită este conjucția coordonatoare copulativă „și”, care se poate găsi sub forma obișnuită, dar nu numai. Unii subiecți o folosesc ortografiată „ji”, „shi” sau „si”. Conjuncția coordonatoare adversativă „dar” are o frecvență redusă și poate exista în mediul online sub forma apocopată „da”. Cele subordonatoare, „că”, „dacă”, „ca să” pot apărea cu formele „k”, „dak”, „k să”.

3.4. Sintaxa

La nivelul sintaxei se remarcă existența unor propoziții foarte simple, raportul cel mai des întâlnit fiind cel de coordonare. Acest lucru se datorează dorinței de simplificare și micșorării timpului de scriere, lucru care face, încă o dată, trimitere la conversațiile orale, la un limbaj propriu vorbirii, în care se regăsește cu ușurință limbajul din mediul online. Frazele complexe apar mult mai rar, indivizii fragmentându-le în replici diferite.