Comunicarea Prin Eveniment

Introducere

Dacă în anii '80 ,,imaginea reprezenta criteriul universal al succesului în publicitate și marketing"astăzi viitorul marketingului direct depinde ,,de dezvoltarea tehnologiiilor de comunicare și de integrarea acestora în activitățile desfășurate de diferitele entități și organizații". Firmele știu că există o relație directă între marketing și cumpărarea produsului, mai mult activitatea de comunicare în marketing nu este opțională. Intr-o comunicare de marketing se desemnează o strategie pentru ajunge la consumatorul-țintă, se inventează noi concepte și se încearcă noi tehnici, fiecare activitate, fiecare fragment de publicitate, fiecare eveniment afectează consumatorii. Branding-ul creează identitate, diferențiază produsele, însă fiecare brand atrage oameni diferiți prin motive diferite. Imaginea mărcii comerciale formează esența, nucleul unui brand.

Imaginea este totalitatea complexă a tot ceea ce știu sau cred că știu consumatorii depre campania și produsul vostru". Dac imagistica produsului desemnează tot ce ar trebui să ofere acesta, imagistica asociativă se identifică cu un eveniment, care promovează imaginea firmei, adresat consumatorilor și clienților firmei.

Motivul pentru care am ales această temă are la origine faptul ca o firma nu poate atinge obiectivele propuse în misiune fără activități de marketing și fără construirea unor relații sociale și de încredere cu cumpărătorii.

Scopul și obiectivele lucrării ,,este de a studia procesul de comunicare prin eveniment

Scopul practic al lucrării este de a organiza un eveniment de marketing în cadrul campniei AVON împotriva cancerului la sân

Pentru a realiza scopul propus, au fost stabilite următoarele obiective:

analizarea conceptului de eveniment, identificarea și descrierea tehnicilor de comunicare prin eveniment;

identificarea și descrierea etapelor parcurse în orgnizarea unui eveniment

organizarea unui eveniment: scop, obiective, buget, controlul succesului

Ipotezele de lucru:

Adminstrarea propriei afacerii într-un mediu concurențial în condițiiile producerii unor bunuri și servicii pentru satisfacerea clienților poate fi influențată de comunicare

Demersurile orientate către organizarea de evenimente trebuie țină seama de tipul comunicării, mesajul transmis, bugetul necesar, impactul asupra imaginii firmei;

Existența unor oportunități în organizarea unui evenimnet pentru a însoți o schimbare economică în paralel cu rezolvarea unei cauze sociale.

Printre autorii care au anlizat conceptul de comunicare prin eveniment se numără: Philip Kotler, Managementul Marketingului, Stepahan Schafer-Mehdi, Organizarea evenimentelor, Mihai Diaconescu, Marketing, Zamfir Moise, Marketing prin intermediul tîrgurilor și expozițiilor, Călin Vegheș, Marketing direct, E, Dumitru I Popescu (coord), Managementul marketingului organizației, V. Balaure, (coord.), Marketing,

Noutatea și originalitatea științifică. Lucrarea reprezintă o cercetare sistematică a procesului de comunicare prin eveniment, și constituie o evidențiere a avantajelor comunicării prin eveniment ca efect în atingerea scopului final al oricărei afaceri, și anume pentru a obține profit într-un mediu competiv.

CAPITOLUL.1.

Noțiunea de eveniment

Semnificația originară a termenului de eveniment este nu numai cea de manifestație, ci cea de ,,întâmplare importantă", însă un eveniment de marketing este o manifestatie al cărei scop este atingerea unui obiectiv de marketing prestabilit. Philip Kotler, denumește manifestări speciale: conferințele, seminariile, excursiile de studii, expozițiile, concursurile și competițiile, aniversările, precum și sponsărizările de evenimente sportive și culturale. Activitățile în folosul public, ca activități ale marketingului cauzelor nobile, au ca scop atragerea bunăvoinței publicului prin contribuții cu bani și timp pentru cauze nobile care nu au nicio legatură cu activitatea fimei (de exemplu o suma de bani petru fiecare reducere de preț). Capacitatea de a organiza manifestări este importantă în special când se face publicitate colectelor de fonduri pentru organizațiile nonprofit, astfel se pot enumera următoarele evenimente speciale: celebrări aniversare, expoztiții de artă, licitații, serate de binefacere, jocuri de bingo, lansări de carte, vânzări de prăjituri, concursuri, serate dansate, dejunuri, tărguri, prezentări de modă, petreceri date în locuri neobișnuite, audiții muzicale, vânzări de vechituri, excursii și maratoane.

Nouă este poziționarea evenimentului în cadrul marketingului. Se folosește încă distincția între: categoria ,,above to line" – forma de promovare care nu este realizată de organizația producătoare și pentru care agenția primește comision și categoria ,,below the line" – promovarea prin mijloacele proprii ale organizației. Evenimentele sunt considerate, astăzi, instrumente de comunicare egale in drepturi cu altele; mixul modern al comunicării cuprinde următoarele evenimente: publicitatea (publicitatea, presa scrisă, TV, cinema), PR (relații publice), marketig direct, vânzarea personală, forme speciale, organizarea evenimentelor, new media (site-uri Internet), promovarea vânzărilor și tărguri.

Evenimentele de marketing sunt un instrument în mixul modern al comunicării, care printr-o punere în scenă live se transmite un mesaj referitor la o marcă, produs, întreprindere. Mijloacele cu ajutorul cărora se realizează punerea în scenă sunt variate: text, grafică, limbaj, dans, muzică, sunet, lumină, decor, medii de comunicare, arome și gusturi si tot ce poate face apel la analizorii senzoriali ai publicului. Evenimentele de marketing facilitează dialogul real și interacțiunea nemijlocită cu grupul țintă al acestora și pot provoca mai multe emoții decât alte mijloace de comunicare.

Forumul agențiilor de marketing clasifică evenimentele: evenimente publice- grupul țintă este format din consumatorii finali și public; evenimente corporatiste – business-to-business și evenimente de prezentare: manifestații li programe în cadrul tîrgurilor și în mediul exterior acestora

Clasificarea evenimentelor. Stepahan Schafer-Mehdi clasifică evenimentele:

prilej: jubileul și aniversările; inaugurarea, reinuargarea; recepția; adunarea generală anuală; târgurile, evenimentele expoziționale; demarările proiectelor, campaniilor

după scop și obiectivele comunicării (Fig. 1)

Fig.1 Obiectivele comunicării și formele posibile de eveniment pentru transpunerea lor în practică

Evenimentele în identitatea unei firme. Într-o societate suprasaturată de comunicații firmele trebuie să concureze pentru a-și atrage clienții, a atrage atenția publicului.

Personalitatea unei mărci de succes nu se naște de la sine, este rezultatul unui program de creare a identității. Evenimentele alături de nume, embleme, simboluri și atmosfera constituie instrumente utilizate în formarea identității. Identitatea se referă la ,,modalitățile prin care o firmă urmărește să se identifice pe sine în fața clienților săi". Scopul acesteia este de a modela imaginea publicului consumator despre ea însăși, imaginea trebuie să fie purtătoarea unui mesaj unic, să aibă o forță emoțională stârnind dorințele și curiozitatea clienților firmei. Mesajul trebuie să fie transmis prin intermediul simbolurilor în presă și mijloace audio-vizuale, prin atmosferă (spațiul) și evenimente.

O companie își poate crea propria identitate legând-o de tipul de evenimente pe care le sprijină financiar, de exemplu: organizarea și sponsorizarea unor evenimente soprtive (Firma Perier-îmbuteliere apa minerală), sponsorizarea de evenimente culturale: concwerte, expoziții, etc (IBM, AT&T), donații spitalelor (Heinz).

Sponsorizarea unei manifestări oferă firmelor ocazia de a-și invita și găzdui furnizorii, distribuitorii și clienții și de a atrage atenția asupra numelui și produselor sale. Unii cecetători estimează că pentru o acțiune eficientă, ,,suma cheltuită pentru reclamă, trebuie să fie de două pănă la trei ori mai mare decât costul sponsorizării"

1.2 Conținutul și etapele unui eveniment

Lansarea unui eveniment promoțional presupune, din punct de vedere organizatoric, parcurgerea următoarelor etape:

1. Conceperea manifestării

Definirea obiectivelor operațiunii, pe baza obiectivelor generale ale politicii promoționale și în funcție de publicul vizat.

Stabilirea modului în care vor fi atinse aceste obiective:

construirea detaliată a operațiunii, căutarea celor mai interesante elemente ce vor fi valorificate, ca și a celor mai potrivite modalități de exploatare;

elaborarea calendarului și alegerea posibilelor locuri de desfășurare;

determinarea globală a mijloacelor materiale, financiare și umane necesare desfășurării optime a evenimentului.

Evaluarea posibilităților de prelungire a efectelor operațiunii și de sporire a eficienței acesteia.

Stepahan Schafer-Mehdi reunește în această etapă: conceptul, parte esențială a unui eveniment, și al cărui conținut este prezentat în Fig nr.2; punerea în scenă și calculația costurilor.

Pregătirea operațiunii și lansarea invitațiilor.

Prioritățile acestei etape sunt următoarele: punerea la punct a unui program detaliat, însoțit de calendarul activităților; repartizarea exactă a diferitelor sarcini între colaboratori, astfel încât fiecare să-și cunoască foarte bine responsabilitățile și elaborarea bugetului operațiunii.

Execuția: asigurarea derulării evenimentului.

Faza de execuție vizează, în principal, două aspecte: desfășurarea activităților prevăzute în program și transmiterea mesajului promoțional stabilit.

Stepahan Schafer-Mehdi consideră evenimentul un proiect și pentru ultimele două etape prezintă o tablă de materii a organizatorului de proiect: sarcinile, termenele-limită, lucrul în echipă, informarea și documentarea, răspunderea și asigurările etc.

4. Încheierea manifestării și prelungirea efectelor acesteia. Controlul succesului: ce se măsoară, cum se măsoară, cine măsoară, când se măsoară și nu în ultimul rând organizatorul se gândește să trimită participanților (sau cel puțin unora dintre ei) anumite bunuri, cu valoare de simbol, care să le amintească, în mod plăcut, de manifestarea la care au participat.

Fig.2.Conținutul conceptului

1.3. Tehnici de comunicare prin eveniment

Comunicarea este veche, cât istoria omenirii. Dintotdeauna oamenii au încercat să transmită altora experiența, trăirile, obiectivele, planurile și conceptia valorilor proprii. Primim, prelucrăm și evaluăm, permanent, semnale din mediul nostru extern si ,,devenim, prin urmare, receptori ai unor informații pe care le-am interceptat din întâmplare, chiar dacă nu ne erau direct destinate". Cei ce doresc să comunice mai eficient, au nevoie de instrumentarul corespunzător.

Din punct de vedere istoric termenul a comunica este legat de cuvântul comun – el derivă din verbul latinesc ,,comunicare" cu sensul de: ,,a avea în comun", ,,a face ceva în comun" sau ,,a împărtăși ceva". Termenul de ,,comunicare” este folosit in secolul al XIV-lea în sensul de ,,a pune în comun”, ,,a împărtăși”, ,,a fi in relație” – o data cu dezvoltarea economică din secolele al XIV-lea și al XVII-lea, termenul și-a îmbogățit sensul cu ,,a transmite”, iar din secolul al XIX-lea el se asociază unor mijloace fizice clare (presa, radio, TV, cinema) .

Abordarea conceptului de comunicare, de-a lungul timpului, de către numeroși specialiști, a condus la o proliferare nemaipomenită a definițiilor acesteia și la o varietate a formelor comunicării în funcție de diversitatea criteriilor lor de clasificare. Cercetătorii americani, Frank E.X.Dance și Carl Larson au propus mai bine de 126 de definiții ale comunicării în timp ce D. Dance găsea 15 tipuri generale de definiții ale comunicarii, astfel încât ea a căpătat accentele unor definiții lingvistice, pedagogice, psihologice, psihosociale, filosofice, matematice, economice etc., însă fără a epuiza toate posibilitățile generoase de abordare a acestui fenomen.

Complexitatea situațiilor uațiilor sociale în care comunicarea intervine ca principală dimensiune structural-funcțională relevă o varietate de forme ale acesteia, care coexistă și se implică reciproc:

a) după modul de implicare activă al interlocutorilor în actul de comunicare vom deosebi: comunicare unilaterală, comunicare bilaterală și comunicare poli-interactivă;

b) în funcție de mijloacele folosite pentru codificarea și transmiterea mesajelor deosebim: comunicare verbală, comunicare paraverbală și comunicare nonverbală;

c) în raport cu finalitatea explicită sau implicită, se dosebesc următoarele forme ale actului de comunicare : comunicare de consum, comunicare de influență, comunicare instrumentală și comunicare de susținere psihologică .

Comunicarea ,,presupune reversibilitatea mesajelor în cadrul relației care reunește două entități, chiar dacă mesajele nu sunt de același ordin, și implică crearea unui sens, în funcție de corelările neîntrerupte dintre facultățile noastre de percepere a semnalelor, de bogăția vocabularului (pentru a le decodifica), de imaginație (pentru a le interpreta), ca și de memorie, pentru a le menține coerente atunci când, la rândul nostru, devenim emițători și adresăm mesaje in retur"

Termenul de ,,comunicare” este folosit în mod diferențiat, particular în diferite științe. De exemplu:

În biologie, pentru E.O. Wilson comunicarea este: ,,o acțiune a unui organism sau a unei celule care alternează modelele probabile de comportament ale altui organism sau al altei celule, într-o manieră adaptativă pentru unul sau ambii participanți;”

În psihologie sau sociologie, C.I. Hovland, I. I Janis și H.H. Kelley au definit comunicarea drept: ,,un proces prin care un individ transmite stimuli (de obicei verbali), cu scopul de a schimba comportarea altor indivizi (auditoriul).

În filosofie, Ch. Morris a afirmat că : ,,Sfera conceptului de comunicare cuprinde punerea în comun, împărtășirea, transmiterea unor proprietăți unui numar de lucruri.”

În teoria informației, pentru Ch. Shannon și W. Weaver comunicarea reprezintă: ,,toate procedeele prin care un spirit poate afecta alt spirit. Evident, aceasta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci și muzica, artele vizuale, teatrul, baletul, și, în fapt, toate comportamentele umane.

Mentalitatea „clientul pe primul plan” asigură organizației orientarea către satisfacerea exigentelor clienților. Concentrarea atentă și intensă asupra clientului dă naștere la numeroase proiecte. Apar sloganuri noi, ca de pildă: „calitate pentru client” sau „satisfacția clientului – prioritatea noastră”. Numeroase organizații afirmă că „se conduc după clienți”. Alte firme, total orientate spre clienți oferindu-le serviciile dorite de către aceștia, consideră că restul vine de la sine. În contextul acestor eforturi de îmbunătățire nu numai a mentalității ci și a faptelor, evaluarea apare ca esențială. Astfel, se elaborează liste cu toate împrejurările în care clientul vine în contact cu firma. Se departajează contactele importante de cele neimportante și măsura în care acestea din urăa exercita un impact negativ asupra reputației firmei. Se trece apoi la conceperea unui set de indicatori pentru fiecare aspect, care să reflecte impresia clienților. Pentru aspectele esențiale reținem: ambalarea, instrucțiunile, curtenia, ușurința în utilizare, fiabilitatea, siguranța, prețul competitiv s. a. În procesul de evaluare orientată spre client managerii trebuie sa ajute pe angajați sa-l vadă pe client într-o lumina noua .

La rândul lor, clienții așa cum sintetizează R. Norman vor considera ca firma: este receptivă la cerințele lor și capabilă să le asculte opiniile; adaugă valoare prin produsele și serviciile noi; împărtășește informațiile pe care le are în cadrul soluționării în comun a problemelor ce apar, adoptând, în general, o abordare cooperanta; recunoaște importanța acreditarii unei terțe parți în crearea sentimentului de încredere al clienților; înțelege în ce constau activitățile clienților și factorii critici pentru succesul acestora; acordă atenție felului în care este tratat fiecare client.

Criza consumului, răsturnarea modelelor: consumatorul ultimilor ani nu mai este ce era caândva, își impune voința, astfel firmele își dau sema de capitalul pe care îl reprezintă fidelitatea clientului; este ,,momentul în care intervine marketingul direct, prin rolul său, se organizează și optimizează relațiile dintre firmă și clientu său, se exploateazp caipitalul client"

Complexitatea situațiilor sociale în care comunicarea intervine ca principală dimensiune structural-funcțională relevă o varietate de forme ale acesteia, care coexistă și se implică reciproc: după modul de implicare activă al interlocutorilor în actul de comunicare vom deosebi: comunicare unilaterală, comunicare bilaterală și comunicare poli-interactivă; în funcție de mijloacele folosite pentru codificarea și transmiterea mesajelor deosebim: comunicare verbală, comunicare paraverbală și comunicare nonverbală; și în raport cu finalitatea explicită sau implicită, se dosebesc următoarele forme ale actului de comunicare: comunicare de consum, comunicare de influență, comunicare instrumentală și comunicare de susținere psihologică .

Comunicarea ,,vizează să modifice nivelul de informații al publicului și / sau atitudinile sale, să creeze o imagine".

Pentru realizarea unui tablou general al tipurilor de comunicare autorii de specialitate folosesc o mare varietate de criterii de clasificare, dependente si acestea, ca si cele structurale, de perspectiva de analiză si interesul de cunoastere al autorilor. În lucrarea “Teoria comunicării”, Sultana Craia realizează cel mai extins tablou al tipurilor de comunicare, pornind de la premisa că fenomenul comunicării este o caracteristică a lumii inteligente, în general. Cât priveste comunicarea umană, autoarea introduce mai multe criterii de clasificare. Pe baza criteriilor folosite si a enumerărilor făcute în cadrul fiecărui criteriu a fost realizată o schemă generală a tipurilor de comunicare (Fig.3).

Fig. 3. Tipurile de comunicare

Sistemul de comunicare este folosit conform unei politici coerente, prin care organizația își asigură difuzarea informațiilor despre propria activitate, produse si servicii, precum si recepționarea modului cum acestea sunt primite si apreciate de destinatari. O firmă modernă deține un sistem complex de comunicații de marketing având la dispoziție o mulțime de instrumente specifice (Tabelul 1.1.).

Tabelul.1.1. instrumente obișnuite de promovare și comunicare

„Comunicațiile de marketing ale unei firme”, de cele mai multe ori cunoscute sub denumirea de comunicare promoțională sau mix promoțional (deși ele se pot referi la toate elementele mixului de marketing), reprezintă unul dintre cele patru elemente principale ale mixului de marketing. Specialiștii în marketing trebuie să știe cum să folosească publicitatea, promovarea vânzărilor, publicitatea directă, și relațiile publice, toate acestea fiind utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor de marketing și pentru a comunica consumatorilor vizași mesajele referitoare la existența și valoarea produsului.

Comunicația internă de marketing se alătură comunicației manageriale și ,,are rolul de a contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în planurile de marketing ale organizației", pe cînd . comunicația promoțională se bazează pe conceptul de promovare

Analizând principalele orientări contemporane în domeniul marketingului, Camelia Dragomir reține, ca prima orientare, “intensificarea efortului de culegere, analiza si utilizare a informațiilor care sa conducă la o cât mai mare apropiere de client și la o înțelegere cât mai bună a nevoilor acestuia." Comunicarea managerială prin marketing este relevantă și sub aspectul instrumentelor de marketing, între care autoarea identifica “instrumente ale politicii de comunicare între firma și actualii săi clienți și colaboratori, în care se includ: publicitatea clasică prin mass-media, promovarea vânzărilor, târguri și expoziții, relații publice, sponsorizare, eveniment-marketing etc. Din cele prezentate de autoarea citată rezultă cu prisosință funcțiile externe ale comunicării manageriale ca funcții de comunicare prin marketing.

Un eveniment reprezintă un mijloc puternic de atragere a atenției publicului larg, fiind în același timp, un veritabil canal de transmitere a informațiilor. Sunt numeroase ocazii ce pot fi speculate și transformate în evenimente atractive pentru publicul larg: aniversările, târgurile și expozițiile, manifestările culturale și sportive, evenimentele sociale, sărbătorile calendaristice, inaugurările, conferințele, congresele, seminariile, lansările de noi produse.

Comunicarea prin eveniment reprezintă o tehnică publicitară modernă care permite organizațiilor să stabileacă un canal de comunicare, o legătură directă, puternică cu publicul său țintă, mesajele fiind transmise prin intermediul organizării unor evenimente. În practică, comunicarea prin eveniment se realizează, de regulă, prin intermediul a două categorii sau grupe de tehnici: participarea la târguri, expoziții și saloane specializate, sponsorizarea și mecenatul.

Târgurile, expozițiile și întrunirile (conferințe, convenții) ,,sunt instrumente de promovare a vânzărilor pentru clienții organizaționali și forța de vânzare". Urmăresc generarea de comenzi din partea clienților, stimularea achizițiilor, recompensarea clienților și motivarea forței de vânzare:

Asociațiile firmelor care activează în aceeași ramură organizează expoziții comerciale și întruniri anuale. Firmele care vând produse și servicii ramurii în cauză cumpără spațiu expozițional și își organizează standuri pentru prezentarea ofertelor. Firmele care participă la târguri caută: să găsească noi parteneri comerciali, să mențină contactele cu clienții, să lanseze noi produse, să educe clienții prin demonstrații, filme, publicații ș.a.

Târgurile și expozițiile sunt ,,considerate ca fiind un mediu deosebit de eficient de transfer al culturii, identității, structurii unei companii spre potențialii beneficiari". Prezența la o astfel de manifestare oferă firmei posibilitatea punerii în mișcare a unor acțiuni promoționale variate, între care distribuirea de prospecte și pliante, organizarea de demonstrații ale funcționării și utilizării produselor, conferințe, proiecții de filme publicitare, cockteiluri etc. Pentru relațiile publice și promovarea vânzărilor, ,,expozițiile și târgurile comerciale moderne au devenit un mijloc acceptat care proiectează o imagine formulată asupra fimei; expoziția fiind adresată unui public mai larg și târgul are scop vânzarea și expunerea de noi idei și tehnici" .

Tipuri de târguri si expozitii:

Tipologia în funcție de importanta: Târguri internationale/Expozitii, Târguri nationale/Expozitii și Târguri regionale/Expozitii

Tipologia in functie de bransa: Târguri universale; Târguri pe mai multe branse; Târguri de specialitate/ Expozitii de specialitate; Târguri-congrese; Târguri destinate consumatorilor.

În cazul târgurilor scopurile comunicarii sunt: stabilirea de contacte personale; cunoasterea noilor agenti comerciali si a potentialilor beneficiari; creșterea gradului de cunostere si recunoastere al intreprinderii; sporirea eficientei reclamei intreprinderii asupra clientilor si publicului; completarea listei potentialilor beneficiari; relația cu mass media; discutii referitoare la cerinte si doleante; aprofundarea relatiilor de afaceri existente; culegerea de noi informatii asupra pietei; transpunerea in practica a conceptului de ,,Corporate Design” și perfectionarea pentru cercetare si desfacere prin schimb de experienta.

Targurile și expozitiile, se caracterizează printr-o eterogenitate a participantilor și a vizitatorilor. Saloanele specializate au același grup țintă, expun si se întalnesc firme funcționaând într-un anumit sector de activitate, întreprinderi producând bunuri materiale unui anumit domeniu al vieții economico-sociale.

Expozițiile au un caracter comercial mai puțin evident decât târgurile.

Sponsorizarea a fost definită ,,ca o investiție -bănească sau în natură- , într-o activitate, în schimbul accesului la potențialul comercial exploatabil asociat acestei activități".

Sponsorizarea poate fi descrisă prin următoarele caracteristici: relație de schimb bazată pe principiul prestație-contraprestație, să fie rentabilă, evenimentul și organizatia sponsor trebuie să fie compatibile cu imaginea mărcii. Activitatea de sponsorizare utilizează o serie de tehnici promoționale, cum ar fi: publicitatea, promovarea vânzărilor, relații publice.

In lucrări de referință întâlnim și alte definiții ale sponsorizării:

Dupa Ph. Kotler sponsorizarea constituie “un mijloc prin care firmele obtin o expunere in fata publicului” si, totodata, “…o actiune despre care publicul afla prin intermediul publicitatii”, motiv pentru care, ar trebui utilizate sub forma “comunicatiilor integrate”, astfel incat, sa permita obtinerea cele mai bune rezultate pentru firma.

sponsorizarea reprezinta o modalitate de sustinere financiara a unor manifestari publice si este utilizata de catre firmele moderne, puternice, in scopul de a-si face cunoscute marelui public marcile sub care isi ofera produsele si serviciile pe piata.

Sponsorizarea o acțiune de publicitate părin eveniment cu conotație comercială al cărui efect așteptat este pe termen scurt, consă în a face publică susținerea sa fianciară sau de o manieră materială și a asocia numle sau logotipul să cu o manifestare, un proiect, o cauză sau chiar persoane, care nu au raporturi directe cu propriile sale activitzăți; intreprindera sponsor primește în schimb o parte din efectele comunicării.

Domeniile sponsorizării pentru o întreprindere, în calitate de sponsor:

Sponsorizarea socială: științe, tehnică, educație, cauze umanitare, protecția mediului, politică;

Sponsorizarea în cultură: arte plastice (expoziții de artă, artiști), muzică (festivaluri, turnee, orchestre, coruri), literatură, teatru, operă, operetă, balet, monumente istorice, tezaure;

Sponsorizarea în sport: federații sportive, cluburi sportive, competiții sportive, echipe sportive, personalități sportive.

Sponsorizarea este o tehnică de comunicație care permite întreprinderii să asocieze mărcii sale un eveniment-suport pe care îl provoacă sau la realizarea căruia contribuie, cu scopul de a-l exploata printr-o acțiune globală de publicitate tradițională. Sponsorizarea poate fi descrisă prin următoarele caracteristici: relație de schimb bazată pe principiul prestație-contraprestație; sponsorul pune la dispoziția celui sponsorizat resurse materiale sau financiare; și activitatea de sponsorizare utilizează o serie de tehnici promoționale, cum ar fi: publicitatea, promovarea vânzărilor, relații publice.

Mecenatul se refera la actiuni de protejare a stiintei, artei, literaturii etc., ilustrand si promovand in acelasi timp cultura firmei si contribuind la intensificarea imaginii acesteia. Mecenatul este un demers mai degrabă discret și continuu, venind să susțină inițiativele în sferele culturii, educației, cercetării (subvenții pentru organizarea de concerte și expoziții, burse).

Mecenatul în acordarea de către un anunțator (mecena) a unui sprijin material sau financiar, pentru desășurarea unor acțiuni de interes general (științe, tehnică, educație, sociale, umanitare, ecologice, sportive, de punere în vcaloare a Patrimoniului Cultural) fără o contrapartidă directă.

Acțiunea de mecenat se aplică în cazul următoarelor obiective ale fimei: Consolidarea sau redresarea imaginii, promovarea în randul publicului a culturii organizatiei și dezvoltarea coeziunii interne.

Deosebirile dintre sponsorizare și mecenat:

Obiectul comunicării în cazul sponsorizării este produsul sau marca, pe cînd on cazul mecenatului este organizația;

Obiectivele urmărite: pentru sponsorizator – creșterea notorietății, dezvoltrea imaginii mărcii și participare rentabilă din punct de vedere contabil; în cazul mecenatului firma dobândește valoare socială, câștigă imagine pozitivă;

Natura relațiile dintre sustinător și cel susținut: sponsorizarea- relații cu dublu sens, obligații reciproce; mecenatul – relații în sens unic, bazate pe finanțare

Efectele operațiunii: sponsorizarea urmărește obținerea de efecte publicitare, rapide și pe termen scurt; mecenatul – nu urmărește obținerea de efecte publicitare, însă efectul lui este lung și pe termen lung;

Valorificarea evenimentului: sponsorizare – cu ajutorul mass-media, exploatare sistematică; mecenatul – prin intermediul relațiilor publice, exploatare directă

Website-ul este unul dintre cele mai bune mijloace de comunicare evenimente care implică un număr mare de persoane și cheltuieli ridicate de comunicare. Deoarece Internetul are meritul de a permite accesul la informație 24 de ore din 24, 7 zile pe săptâmână, 365 de zile pe an, un eveniment în plină desfășurare poate fi transmis lumii întregi în câteva secunde. În general, evenimentele online servesc creșterii interesului utilizatorilor și atragerea lor pe site.

1.4. Publicitatea.

Spre deosebire de reclamă, publicitatea nu urmărește să atragă atenția si să determine decizia de achiziționare imediată a unui produs, ci să influențeze indirect comportamentul consumatorilor, să-i creeze o impresie favorabilă despre produsul respectiv. Tehnicile cuprinse în această grupă, în ansamblul lor, aduc consumatorului avantaje economice materiale imediate, care se pot măsura cu ușurință, din punct de vedere cantitativ, iar companiei îi oferă posibilitatea efectuării unui control riguros al activității desfășurate. Publicitatea este ,,nervul politicii de comunicație al întreprinderii" si este o comunicare în masă ce se adresează unor grupuri țintă prin intermediul unui mijloc de comunicare.

În literatura de specialitate întâlnim variate definiții ale publicității:

Cuprinde acțiunile ce au drept prezentarea indirectă (nepersonală) auditivă și /sau vizuală a unui mesaj în legătură cu o idee, ubn produs, serviciu, marcă, sau întreprndere de către orice suținător (plătitor identificat)

reprezintă totalitatea acțiunilor si mijloacelor, altele decât cele de propagandă personală, folosite pentru a face cunoscute si apreciate de către consumatori, produsele sau serviciile propuse spre vânzare sau pentru formarea unei atitudini favorabile față de o idee, acțiune deosebită, teorie.

o variabilă calitativă de natură psihologică, cu acțiune pe termen lung, greu măsurabilă cantitativ și cu acțiune pe termen scurt.

un ansamblu de informații cu privire la o unitate si la produsele acesteia, a căror merite sau calități se difuzează prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, fără cheltuieli din partea societății comerciale

un mijloc de comunicare, publicitatea, permite întreprinderii să transmită un mesaj în rândul cumpărătorilor potențiali cu care ea nu are contact direct, aplicând o strategie de comunicare push, având ca obiectiv principal crearea unei imagini de marcă și un capital de notorietate.

tehnicile cuprinse în această grupă, în ansamblul lor, aduc consumatorului avantaje economice materiale imediate, care se pot măsura cu ușurință, din punct de vedere cantitativ, iar companiei îi oferă posibilitatea efectuării unui control riguros al activității desfășurate

“orice formă impersonală de prezentare și de promovare a unor idei, bunuri sau servicii, plătită de către un sponsor precis identificat.”

Publicitatea vizează pe termen lung modificări de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori pentru atragerea si fidelizarea acestora. Formele concrete de realizare a publicității se pot grupa în funcție de mai multe criterii, astfel:

în funcție de obiective: publicitatea de informare, de condiționare, persuasivă, comparativă sau de reamintire, publicitatea de marcă si publicitatea instituțională;

după aria geografică: publicitatea locală, regională, națională si internațională;

după natura pieței, în funcție de distincția adresării: consumatori, intermediari;

după tipul mesajului difuzat, poate fi de natură: facturală sau emoțională;

după efectul intenționat, presupune acțiuni directe sau acțiuni întârziate;

după sponsor, poate fi publicitate proprie, în cooperare sau cu sprijinul altor interesați;

în funcție de influența exercitată, poate fi adresată cererii primare sau unei cereri selectiv

după obiectivele urmărite: publicitate industrială, publicitate comercială

Publicitatea pe termen scurt urmărește atragerea atenției asupra unui produs sau aunei marci noi, publicitatea termen lung urmărește modelarea comportamentului de consum sau păstrarea și fidelizarea clienților existenți.

Publicitatea acționează în direcția transformării dorinței de a poseda și de a folosi marfa în cauză, în decizia de cumpărare, și are rolul de a contribui la reducerea distanței psihologice care există între produs și public. Exista mai multe definiții pentru comunicarea publicitară:

American Mrketing Asocian: “orice formă plătită de prezentare non-personală și de promovare a ideilor , bunurilor și serviciilor de către un sponsor identificat".

După J.S Wright: ,,persuasiune și informație identificabilă, controlabilă prin intermediul mediilor de comunicare în masă".

În accepțiunea lui G Deyer: ,,comunicarea care atrage atenția spre un bun, produs, obiect".

Conform definiției oferite de E Denis și M. De. Fleur: ,,o încercare de a stabili, mări, substitui sau stabiliza semnificațiile pe care oamenii le atribuie simbolurilor ca identificând produse și servicii" .

Publicitatea prin evenimente. Tehnicile de publicitate prin eveniment sunt sponsorizarea și mecenatul. Publicitatea prin evenimente reprezintă o ,,denumire generică dată activității de sponsorizare a mecenatului, sau a altor tehnici responsabile cu utilizarea unui eveniment pentru a influența un anumit grup țintă".

Publicitatea prin eveniment utilizează mai multe tipuri de evenimente:

Sportul: fotbal, tenis, rugby, automobilism, atletism, motocros etc.

Cultura: muzica, teatru, expozițiile de arte plastice

Emisiunile de televiziune: patronajul televizat

Video-clipurile: intersante prin programarea lor pe diferitele canale de televiziune, mai ales canale muzicale

Mediul: apărarea mediului este o temă atractivă, mai ales dacă se are în vedere faptul că anumite forme sunt percepute ca poluatori potențiali

Cauze sociale: permit intrgarea intreprinderilor în viața cotidiană a consumatorilor, umanizându-și imginea lor.

Cercetarea șiințifică și tenhică: o investiție în acest domeniu valorizează rolul și imaginea intreprinderii pe temen lung și mediu.

Publicitatea prin eveniment este folosită, uneori, în locul sau împreună cu publicitatea mass-media, fiind în primul caz un substitut, iar în al doilea caz, un complement al acesteia din urmă. În cazul în cate nu se poate folosi publicitatea prin mass-media (tigări, alcool) se poate utilioza sponsorizarea sau mecenatul. În cazul în care publicitatea prin eveniment este folosită ca un complement al publicității prin mass-media, ea răspunde unor obiective specifice:

crearea și întreținerea de relații de proximitate și de simpatie: sponsorizarea si meceantul contribuie la reducerea distanței psihologice dintre firma și publicul țintă

completarea mesajului publicitar prin mass-media: prin sponsorizare se pot spune și alte lucruri interesante despre marcă

Publicitatea prin Internet. Prin politica de promovare pe Internet, cu componenta sa de bază, publicitatea, „nervul” oricărei politici de comunicare a firmei se poate asigura, prin hipertext, hipermedia și hiperlink, caracteristicile de bază a oricărei aplicații Web, în cel mai înalt grad o informare comple tă, actuală, relevantă și suficientă pentru a ajută cybercumpărătorul să decidă suveran cumpărarea online sau offline a produsele și serviciilesale. Ea vizează, pe termen lung, modificări de comportament la nivelul diferitelor categorii de cyberconsumatori ca și de menținerea fidelității acestora față de produsele și serviciile firmei.

1.5 Relațiile publice

O campanie de relații publice nu înseamnă numai distribuirea de pliante, broșuri, comunicate și conferințe de presă, și alte asemenea activități. Relațiile publice au fost definite în lucrări de marketing, management, diferiți autori surprinzând caracterul cuprinzător al acestui concept:

constau în programe diverse inițiate de o firmă menite sa promoveze sau să protejeze pe piață imaginea respectivei societăți sau a produselor ei

cuprind o serie de tehnici cu acțiuni și efecte pe plan psihologic și pe termen lung, greu de măsurat în termeni economici.

vizează transmiterea de informații despre produse și societatea comercială unor indivizi și organisme care îi pot influența și pe alții să cumpere, printr-un ansamblu de activități folosind instrumente ale managementului activității de marketing și vânzări

o modalitate de comunicare între o organizație și publicurile sale; ele îi ajută pe manageri să cunoască atitudinile publicului și să poată lua decizii corecte; totodată ele ajută publicul să înțeleagă specificul organizației și să aibă încredere în acesta

constituie unul dintre cele mai recente instrumente promoționale si au ca obiectiv “. instaurarea – în rândul unei parți cat mai mari din public – unui climat de încredere in firma respectiva, in capacitatea ei de a satisface trebuințele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori”.

cuprind o serie de tehnici cu acțiuni și efecte pe plan psihologic și pe termen lung, greu de măsurat în termeni economici

toate activitățile de promovare a imaginii unei firme sau a produselor sale prin inserarea de știri cu privire la acestea in mijloacele de informare, fără ca firma respectiva sa plătească pentru promovare” .

sunt o activitate de conducere cu caracter permanent si organizata prin intermediul căreia o întreprindere sau un organism privat sau public caută sa obțină si sa mențină înțelegerea, simpatia si concursul acelora cu care au sau pot avea de a face; in acest scop, va trebui analizata opinia acestora vis-a-vis de organismele in cauza si adaptarea permanenta a propriului comportament si, prin practicarea unei vaste politici de informare, obținerea unei cooperări mult mai eficace, care sa tina cont in mod efectiv de interesele comune” .

Relațiile publice ,,reprezintă o funcție distinctă care ajută să se stabilească și să se mențină un climat psihologic de comunicare, înțelegere, acceptare și cooperare între o organizație și publicul său; ajută conducerea unei firme să se informeze și să fie informată despre opinia publică, să utilizeze în mod eficient orice schimbare, servind însă și ca un sistem de prevedere care să sprijine tendințele; folosește cercetarea și tehnici etice de comunicare".

Relațiile publice sunt bazate ,,pe construcția credibilității unui brand: se concentrează pe reputație – rezultatul a ceea ce faci, a ceea ce spui și a ceea ce alții spun despre tine; folosesc strategia încrederii, singura care oferă credibilitate unui mesaj; pot produce un puternic impact asupra gradului de informare a opiniei publice, în condițiile în care costul specific este cu mult mai mic decât cel al publicității. Firma nu plătește pentru spațiul sau timpul care i se acordă în mijloacele de informare".

Activitățile și părtile componente ale relațiilor publice sunt: publicitatea (agenții de presă), reclama, afaceri publice, lobbying, probleme de management, relații publice financiare, sponsorizare. Au fost prezentate In Tabelul 1.1 Instrumente obișnuite de comunicare și promovare (după Kothler) instrumentele utilizate în relațiile publice. Mijloacele utilizate în activitatea de relații publice sunt: editarea de broșuri, acordarea de interviuri, difuzarea de filme, inițierea și susținerea unor opere filantropice și de caritate, și participarea la diverse acțiuni sociale și de interes public etc. Metode și tehnici de relații publice: articolul de profil, conferința de presă, discursurile, interviurile, lansarea de știri, buletinele informative, liniile telefonice , expozițiile și festivalurile

Participarea la manifestări cu caracter expozițional se realizează prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii la târguri, expoziții și saloane (locale, regionale, naționale sau internaționale), organizarea unor expoziții itinerante etc.

Cel mai puternic element de relații publice este presa. Presa este mereu interesate de știri proaspete, de interes general; subiectul comerțului și dezvoltarea economică fiind de interes general. Multe firme, companii elaborează periodic comunicate de presa tocmai pentru a nu fi transmise informații mai puțin riguroase, distorsionate (datorită insuficienței informări a presei). Comunicatele de presă sunt suplimentate in cazul în care se transmite o știre de reală dimensiune utilizându-se conferitele de presă.

Viitorul ePR aparține organizațiilor virtuale. Specialiștii spun că acestea oferă posibilitatea unor activități de RP mai fluide, provenite din natura noului model organizational bazat pe tehnologia informațiilor și comunicațiilor. Per ansamblu, consultanții ePR spun că relațiile publice reconfigurează Internetul, devenind treptat cel mai important instrument al comunicațiilor de maketing, iar Rețeaua, la rândul ei redefinește folosirea relațiilor public.

Reclama instituțională sau de prestigiu. Pentru o firmă este necesar să devină membru al societății, să demonstreze publicului că joacă un rol în societate, aceasta se numește Reclama instituțională sau de prestigiu. Sunt două tipuri de reclamă de prestigiu: prima arată publicului contribuția pe care firma o aduce la bunăstarea generală și a doua urmărește să aducă sau să informeze asupra unor subiecte de interes general.

Alături de Televiziune, cel mai mare impact asupra auditorului, filmele documentare sunt preferate în activitatea de relații publice. Este justificată turnarea unui film numai atunci când auditorul dorit este identificat și când există o perspectivă rezonabilă de ajunge la acest auditoriu.

Manifestările promoționale presupun utilizarea, pe perioade determinate, a întregii game de tehnici și acțiuni promoționale având efecte economice imediate, dar și pe termen lung

CAPITOLUL.2

În prima etapa realizării unui eveniment se stabilește ideea și schița ideii, denumită concept și definită ca ,,baza spirituală, intelectuală, de la care pornește evenimentul de marketink de mai tîrziu, Stepahan Schafer-Mehdi chiar diferențiază cele duă noțiuni: schița ideii este un concept în miniatură (sunt agenții care nu includ aici și calculația bugetului), pe când conceptul este o schiță detaliată a ideii. Conținutul conceptului, Fig. 2 (Capitolul.1.) descrie dramaturgia și punerea în scenă din care derivă toate sarcinile și serviciile necesare transpunerii în practică a evenimentului.

Întocmirea unui concept, briefing-ul, conține toate ,,faptele esențiale, descrierea clară a sarcinilor și definirea scopului, ținînd cont de elemente hotărâtoare, cum ar fi: grupul țintă, locația durata, bugetul, rezultatele evenimentului și elemente mai puțin hotărătoare".

În organizarea evenimentului pot fi atinse mai multe obiective calitative și cantitative. Exemple de obiective cantitative: creșterea profitului, câștigarea de noi clienți, contactele (evenimentre PR) etc. Dintre obiectivele calitative se pot enumera: informarea și comunicarea, comunicarea privind produsul, firma, contactul cu grupul țintă, efectul PR (evenimente pentru difuzori de mesaje: presa) etc

În funcție de ce dorește firma să obțină Stepahan Schafer-Mehdi propune combinarea a patru sarcini clasice în cadrul comunicării unui eveniment: informație (aducerea la cunoștință a unui noutăți), emoție (pregătirea emoțională în vederea unei anumite situații), motivație (motivare pentru noi sarcini) și activizare sau dinamizare (provocarea unei acțiuni).

Fig. 4. Combinarea celor patru sarcini ale comunicării în cadrul unui eveniment

2.1 Alegerea mesajului

Numai prin cunoașterea temeinică a modului cum funcționează procesul de comunicații este posibil să se elaboreze strategii de promovare eficiente, să se conceapă mesaje cu impact maxim și să fie alese cele mai potrivite instrumente de comunicare și promovare. Sistemul de organizare al organizației este format din: sursa de informație (organizația), mesajele (informații, comunicări), canalul de difuzare si destinatarul. Sensul comunicării trebuie să fie însă dublu, pentru a percepe si reacțiile destinatarului (Fig.5).Procesul de comunicare se compune din nouă elemente: participanții esențiali în cadrul unui act de comunicare. emițător, receptor; instrumentele principale de comunicare: mesajul și mijloace de propagare; activitățile esențiale în carul unei comunicări: codificare, decodificare, răspuns, reacție inversă; zgomotul prezent în sistem.

Specialiștii în marketing trebuie să știe cum să ajungă la auditorul vizat, în ciuda tendințelor acestuia spre atenția selectivă, distorsionarea selectivă și memoria selectivă.

Fig.5. Elementele ce compun procesul de comunicare

Declanșarea procesului de comunicare depinde de apariția în subsistemul emițătorului a unei idei care trebuie să ajungă la receptor. Ideea se naște prin acțiunea conjugată a unor stimuli externi, specialiștii apreciind că în numeroase cazuri situațiile frustrante sunt cele care determină emițătorul să fie creativ.

Mesajul de comunicații promoționale ideal trebuie să fie capabil să: trezească atenția, capteze interesul, provoace dorința, determine acțiunea persoanei vizate. Pentru ca anunțul să convingă, „să agațe”, să fie luat în seamă este indicat să se țină cont de niște reguli: de exemplu, ,,Fă mesajul exploziv, excitant! Stimulii vizuali și sonori sunt mai eficienți decât cuvintele. Ca urmare utilizează grafică, foto, culoare și unde de șoc sonor"

Ideea mesajului este însă o noțiune abstractă care are o semnificație doar pentru emițător, aceasta trebuie să dobândească un aspect concret, prin procesul de codificare, receptorul trebuie să înțeleagă corect mesajul care i-a fost adresat. Mesajul care va fi transmis receptorului este alcătuit ,,dintr-un ansamblu coerent de semne – text audio, grafic, video – un mesaj personalizat și interactiv"al cărui rol este de a prezenta receptorului ideea pe care emițătorul a dorit să i-o comunice. De aceea, strâns legată de noțiunea de codificare este cea de decodificare, ,,maniera în care receptorul asociază difeite semnificații mesajului primit", și desemnează procesul prin care receptorul înțelege mesajul. Conceperea mesajului presupune luarea unor decizii cu privire la conținutul, structura și forma mesajului.

Impactul mesajului depinde de modul care se spune acesta, folosind ,,elemente de atracție rațională ce vizează caracteristicile obiective ale produselor, mărcilor sau organizațiilor care constituie obiectul comunicării, demonstrând că acesta din urmă va aduce publicului țintă avantajele așteptate"; sau elementele de atracție emoțională se bazează pe caracteristicile psihologice și simbolice ale obiectului comunicării;

În relațiile publice, în modul de concepere al mesajului se aplică câteva principii: ,,pentru a atrage atenția, mesajele se bazează pe creativitate, pentru a convinge, a determina o schimbare de atitudine, se insistă pe rațiune sau pe imaginație; pentru a induce o schimbare în comportament se aplică metoda gratificației sau coerciției"

În publicitate, reclamele nu sunt numai simple texte, receptorul trebuie să depună un efort semnificativ pentru a decoda mesajele și înțelege diferitele relații comunicaționale, astfel ,,reclamele sunt definite forme de discurs care contribuie semnificativ la modul in care ne construim identitatea”.

Suportul comunicării reprezintă un factor de influență asupra mesajului. Sunt acceptate, după Dumitru I.Popescu, următoarele tipuri de canale de comunicare: canale controlabile de către firmă, clasificate în canale personale și de masă (de exemplu, publicitatea prin mass-media); canale incontrolabile de firmă (ziarul economic).

2.2 Identificarea persoanelor vizate

Evenimentele se organizează pentru oameni, nu pentru modele abstracte de marketing. Mult timp ,,noțiunea de eveniment a fost situată pe aceeași treaptă cu cea de megashow", prin intermediul acestor prezentări grandioase firmele își prezentau produsele. In vederea atingerii scopului propus nu bugetul este hotărâtor, ci comunicarea cu participanții, mai exact mesajul și grupul țintă.

Consumatorul este ținta acțiunilor de comunicare și a altor firme (concurente sau nu), demersurilor tot mai complexe ale diverselor organizatii ori informațiilor din mass-media.

Obiectivele comunicării de marketing sunt:

cognitiv: cunoștințe despre produs, marcă, , informații despre firma etc;

afective: axate pe persuasiunea cumpărătorului, și urmăresc ameliorarea imaginii firmei sau produsului, diferențierea produselor etc.

conative: de exemplu, atragerea de noi consumatori prin creșterea numărului de produse achiziționate de consumatorii fideli. ,,A comunica înseamană a transmite informații cu scopul de a obține din partea destinatarului a unei modificări de comportament sau atitudine". Uneori, numele de marcă al unui produs are un echivalent nefericit în allte limbi, caz în care se acordă o mai mare importanță în adresarea grupului țintă. Dacă ,,publicitatea lucrează cum trebuie, cititorii vor genera toate conotațiile intenționate".

Forța evenimentelor de marketing depinde de delimitarea foarte bună a grupului țintă. Posibile grupuri-țintă: consumatorii finali, clienții industriali (business-to-business), jurnaliștii, angajații și parteneri diverși, de exemplu aceia care asigură desfacerea. Insă în delimitarea grupului țintă, esențiale sunt atât omogenitatea grupului țintă, cât caracteristicile grupului țintă: vârsta, sexul, funcția, profesia, nivelul de instruire, religia, nivelul de cultură, interesele, necesitățile, naționalitatea, apartenența culturală.

Pentru ca procesul de comunicare să fie eficient este important ca firma să stabilească de la bun început, cu precizie, cu cine urmează să comunice. Posibilități în identificare a grupului țintă al comunicării:

grupul țintă al comunicării poate fi sau nu poate fi identificat cu grupul țintă vizat de marketing (la lansarea unui medicament participa medicii, farmaciștii, bolnavii etc);

grupul țintă al comunicării poate fi compozit, caz în care se recurge la o strategie unică;

grupul țintă trebuie să fie perfect definit din punct de vedere calitativ și cantitativ; comunicarea fiind destinată grupului țintă nu trebiue să fie uitate celelalte categorii de persoane ce riscă sa fie atinse de mesaj (TV, canale media, perturbarea mesajului de persoanele prezente);

cunoașterea grupurilor-țintă ale comunicării se dezvoltă datorită bazelor de date (informatice), exemplul campaniilor de vânzări prin corespondență;

determinarea grupului țintă necesită o segmentare a pieței, astfel se folosesc tehnici de segmentare: prin variabile socio-demografice, variabile psihografice, comportamentale și pe baza avantajelor cercetate;

a nu se defini grupul țintă al comunicării este de neconceput. ,,ar fi inutil ca o reclamă să se adreseze unui număr mare de cititori reali care nu se vor regăsi ca public țintă al mesajului".

Persoanele care vin la eveniment au comportmente diferite, dictate de interesele și necesitățile proprii: ,,hedoniștii preocupați de plăceri sau trăirea clipei, cei interesați de protejarea mediului, cei de la ,,Smart Buyers" atenți la prețuri, care conduc un Porsche și ascultă Vivaldi, dar își cumpără vinul californian de la Adi".

Contribuțiie psihologiei în înțelegerea mecanismelor comunicării explică mijloacele de reducere a stării de tensiune resimțită de individ ca destinatar al mesajelor și sunt exploatate în comunicarea de marketing unde obiectivul urmărit este de a explica consumatorilor că au avut dreptate să cumpere produsul:

identificarea – receptorul mesajului se identifică fie cu sursa fie cu personajele prezente în mesaj, identificarea traduce gradul de implicare a individului în mesajul prezent;

proiecția – receptorul mesajului, înainte de a-și modifica comportamentul, încearcă să-l raporterze la alte persoane, adoptarea comportamentului său de către alții îi dă sentimentul de siguranță și de confort în alegerea sa;

transferul – creația mesjelor publicitare încearcă să exploateze transferul de impulsuri (dacă un individ nu poate reduce tensiunea resimțită el poate deplasa, transfera asupra unui alt obiect sau individ);

raționalizarea – îninte de a-și modifica comportamentul, individul dorește să se acomodeze cu decizia sa și caută motivele raționale pentru modificarea comportamentului, astfel solicită informații insistent;

Persoanele vizate în comunicare sunt identificate chiar din tipololgia publicității: ,,publicitatea comercială urmărește promovarea de produse și servicii, publicitatea instituțională vizează promovarea unor idei asociate unei organizații, publicitatea socială urmărește promovarea unui cauze cu implicații la nivelul întregii societăți (sărăcia, violența etc)"

2.3 Alegerea sursei

În încercarea de a-și îndeplini obiectivele, fiecare organizație sfârșește prin a-și da seama că are nevoie de comunicare. Astfel, ,,când profiturile scad, se spune că are nevoie de publicitate; când concurența devine foarte vizibilă, se face apel la publicitate pentru a contracara; când consumatorii se plâng, se folosesc relațiile publice sau publicitatea pentru a câștiga din nou simpatia acestora". Același autor vorbește în aceeași lucrare despre erorile din activitățile de comunicare: reflexul de a acuza activitățile de promovare a produsului, mai curând decât să pună întrebarea dacă publicul este interesat de produsul în sine.

Dacă informația pură se adresează doar rațiunii, emoția pură poate fascina participanții la eveniment, atunci fără dinamizarea participanților firma nu va atinge obiectivul evenimentului, participanții nu vor fi motivați să reziste pănă la sfărșitul evenimentului. Efectul maxim al sarcinilor clasice ale comunicării (informare, motivare, emoționare) în cadrul unui eveniment răspunde obiectivului stabilit: ,,disponibilitatea de acționa a grupului țintă participant la eveniment, de exemplu, angajații și partenerii sunt dornici de acțiune, consumatorii finali și clienții industriali sunt dornici să cumpere sau mediile de comunicare și presa sunt neutre si pregătite să acționeze". Toate acestea reprezintă reacția așteptată, nu în timpul evenimentului însuși, ci mai târziu, astfel dacă jurnaliștii relateză mai binevoitor, comercianții vândă mai bine, angajații realizeză produse de o calitate mai bună, atunci statutul aștetărilor este depășit.

Evenimentele pot provoca mai multe emoții decît oricare alt mijloc de comunicare doarece facilitează dialogul real și intercțiunea nemijlocită cu grupul țintă. Evenimentele de marketing sunt manifestații organizate și planificate cu un singur scop: declanșarea procesului dirijat de activare. Pornind de la ,,scopul evenimentului sunt provocate excitații psihice și emoționale. Dintre acestea fac parte: formarea imaginii, formarera profilului, motivația, atracția de a cumpăra, sprijinirea vânzărilor". Dacă instrumentul comunicării este organizarea evenimentelor pot fi alese ca mijloace de comunicare: gale, show-uri, evenimente publice.

Aprofundarea înțelegeriii proceselor de comunicare a parcurs o traiectorie interesantă și modelul lui Shanon, a fost îmbunătățit: semiologia mesajului, emiterea involuntară permanentă și necontrolată de mesaje ca un fapt complementar emiterii de mesaje voluntare și teorema ,,who says to whom trough wich channel with what effect", astfel sinteza sitemului de comunicare este descrisă în Fig.6

Fig. 6. Sinteza sistemului de comunicare

Sursa în comunicarea de marketing este firma adesea ajutată de o agenție de marketing. Consumatorul nu este intotdeauna conșient de sursa reală a mesajului, poate distinge o sursă reală și o sursă aparentă. Acesată proprietate a a susrsei reale de ,,a se ascunde în spatele unei surse aparente corespunde unui studiu de eficiență adesea sub acoperrirea unei așa-zise obiectivități".

Aporturile psihologiei în înțelegerea comunicării privesc rolul sursei în percepția mesajului:

caracterul puternic al sursei, pentru a putea determina o relație de autoritate față de publicul vizat, crește eficacitatea mesajului

caracterul credibil al sursei presupune o internalizare a mesajului către receptor. Firmele au adesea probleme de credibilitate vis-a-vis de consumatori, aceștia din urmă acordându-le o încredere limitată. Firmele știu că scopul final este, cel descris de Stepahan Schafer-Mehdi, disponibilitatea de a acționa în favoarea firmei, motiv pentru care firmele recurg ,,la demersul unei surse aparente pentru a folosi anumite tehnici de comunicare.

Caracterul atrăgător al sursei sau prestigiul unei surse provoacă dorința de identificare între receptor și emițător. O sursă este atrăgătoare dacă este familiară receptorului (proximitate psihologică și afectivă), similară cu receptorul (recunoașterea sinelui) sau seducătoare (capacitatea de a se face iubit, îndrăgit, apreciat de receptor). Pentru marele public firma nu este întotdeauna atrăgătoare, motiv pentru care recurge la sursa aparentă pentru a utiliza acest efect specific (în publicitate se utilizează vedete-actori pentru tramsmiterea mesajului).

Comunicarea este un factor de putere: ,,publicitatea poate încuraja la cumpărături care nu ne sunt nececare, relațiile publice te pot convinge să dorești să citești o anumită o carte, să frecventezi un loc care, fără aceste artificii de comunicare, ar fi trecut neobservat".

2.4 Stabilirea bugetului

Creativitatea nu cunoaște granițe financiare. Informațiile prea multe și amănunțite au efect letal asupra evenimentului. Statutul informării trebuie să fie optim, stilul poate fi autentic, solidar, autoritar sau jucăuș; transmis prin prin intermediul oamenilor, al mijloacelor de comunicare sau ambele. Emoțiile au efect mai prelung decît informațiile. Statutul emoțiilor trebuie să fie mai mult decât obișnuit, exuberant, sentimentele declanșate în comunicarea evenimentului: ,,entuziasm, curiozitate, solidaritate, optimism, dorință arzătoare, veselie". Nici statutul motivației nu trebuie să rămână indiferent, pentru o un ,,entuziasm superficial și de scurtă durată există diverse mijloace de punere în scenă a unui eveniment: un catering bun, un show costisitor și cîteva efecte."

In buget se includ toate costurile de la tipărituri, închirieri, echipamente, deplasări, cazare, cheltuieli de personal, reclame, poștă, telefoane etc până la un procent pentru cheltuielile neprevăzute. Din practică se constată că nu există nici un buget care să râmână a șa cum a fost calculat inițial, din cauza serviciilor suplimentare, incidentelor neobișnuite și neprevăzute. Specilaiștii în calcularea bugetului sunt de acord cu formula ,,cere mai mult decât ai nevoie". Bugetul se are în vedere încă din faza de concept, și se răgăsește în forma exterioară a conceptului. (Fig. 7).

Conceptul este o parte esențială a evenimentului și ca atare se plătește în funcție de prezentarea acestuia și de realizarea acestuia:

onorariile pentru prezentare, plătit unei agenții, pentru întocmirea și prezentarea unui concept; drepturile de folosință râmân la autor (uzufruct), ân măsură în care nu sța convenit altceva

onorariul pentru pentru concept se plăteste în cazul în care se delegă o agenție care să lucreze pentru firma, firma detine dreptul de folosință, o singură dată și în scopul stabilit

schița ideii, fără prezentare, nedocumentată, cu costuri generale are un preț mediu de 2.500€, concepția medie (prezentare, documentare și costuri) are un preț mediu de 5000€, concepția amplă (conceptul cu vizuaslizare, opșiuni și calculație obligatorie a costurilor) are un pret mediu de 7500€ și concepția complexă are un pret de 15000€.

Bugetul trebuie calculat realist și detaliat. Calculația costurilor are următoarele caracteristici și cuprinde trei pași:

pre-calculația: stablirea cu precauție a costurilor în etapa de concepție a bugetului, este indispensabilă pentru stabilirea prețurilor la întocmirea ofertei și ca fundament al deciziei;

calculația intermediară: dirijează bugetul și are loc în continuu.

calculația ulterioară: se realizeză după ce evenimentul a avut loc, reprezintă fundamentul lichidării finale.

Toate prestațiile descrise în concept trebuie să apară și să fie evaluate din punct de vedere financiar. Costurile cu proiectarea constau din costuri proprii (cheltuieli de producție) și cheltuieli pentru servicii externe

Costurile pentru serviciile externe

Dacă firma angajează o agenție atunci onorariul acesteia se cuprindeîn cheltuielile pentru serviciile externe. În toate fazele unui proiect pot apărea costuri datorate sertviciilor externalizate. Toate tipurile de cheltuieli pentru servicii externalizate sunt trecute în Anexa.nr.1

Calculația cantităților necesare se stabilește cu o anumită rezervă, întotdeuna există refuzuri fără preaviz și non-veniți neanunțati

Taxa de consilere, este taxa care reprezintă între 10-20% din costurile pentru servicii externe și este percepută de agenție, pe lînga onorariul pentru prestațiile nemijlocite – concepție și transpunere în practică.

Costurile de producție.

Costuri care apar la eveniment pentru serviciile proprii și cuprind:

costuri legate de personal: costuri unitare legate de personal, fiecare angajat participant costă diferit (consultant șef, conducere proiect, asistent proiect, organizare li administrare), se calculează în tarif pe ora;

costuri unitare directe: costuri pentru prestații directe ce apar exclusiv cu ocazia evenimentului, cu ar fi: transport, achiziționare de aparate speciale;

costuri indirecte: autentice și false. La o agenție din costurile indirecte fac parte: costurile de achiziții, chiriile sau costurile clădirilor, asigurările generale ale întreprinderii și costurile cu telefonul și telecomunicațiile. Costuri indirecte autentice cuprind: investiții (dotări birouri, IT), asigurări și alte întrețineri (bunuri materiale, în caz de accident, răspundere civilă), impozite, costuri cu clădiri (chirii, cheltuilei de curățenie, întreținere, energie, aprovizionare, salubrizare), publicitate (inserate ale imaginii, mijloace publicitare, PR), costuri privind personalul și care nu pot fi atribuite direct proiectului (administrație, achiziție, recepție) și altele (administzrtaive generale și amortizări). Costurile indirecte false cuprind: telefon, costuri legate de comunicare, copii etc.

Costurile indirecte reprezintă un procent din suma costurilor unitare cu personalul și costurilor unitare indirecte.

Un buget, sau o oferta, realizat cu o agenție cuprinde următoarele poziții: serviciile agenției sau serviciile proprii; serviciile externalizate, eventual inclusiv ,,taxa de consiliere"; alte costuri, precum costurile cu finanțarea; eventual impozitul pe cifra de afaceri a serviciilor a serviciilor proprii; condițiile de plată.

Dacă o firmă își organizează singură un eveniment costurile totale cuprind: costurile de producție și costurile pentru serviciile externalizate. Mai mult, tot mai multe firme ,,sunt intersate să-și cofinanțeze parțial sau total evenimentele de marketing prin câștiguri obținute din bilete de intrare, dacă se vînd obiecte cu logo-ul firmei din sponsorizări. În aceste cazuri bugetul are și venituri".

În activitatea practică, punctează Pistol Gh, se utilizează modalități variate de stabilire a bugetelor promoționale, cele mai uzitate fiind următoarele: fixarea bugetului promoțional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri proiectată; metoda bazata pe resursele disponibile, cunoscută și sub sintagma ,,tot ceea ce întreprinderea își poate permite”; alinierea la nivelul concurenței este modalitatea ce se bazează pe ideea că întreprinderile concurente constituie modele de eficacitate, practicându-se de către firmele care nu-și dispută o anumită piață sau nu urmăresc menținerea pozițiilor amenințate de produse sau de firme concurente; metoda bazată pe obiective și căi promoționale de atingere a acestora presupune evaluarea riguroasă a cheltuielilor necesare atingerii fiecărui obiectiv de comunicație al întreprinderii; posibilitatea utilizării experimentelor de marketing în vederea fundamentării bugetelor promoționale

2.5 Evaluarea și controlul rezultatelor

Dacă au fost stabilite obiective realiste, la un tîrg, se pot controla ușor țelurile cantitative, precum atingerea unor cifre de vizitatori, consumul de produse, contactele stabilite la distanțe accesibile, însă nu la fel se poate măsura și motivarea. Indiferent însă de tehnicile utilizate ,,evaluarea riguroasă a efectelor publicității constituie o problemă complexa și dificilă”.

Fiecare acțiune de publicitate prin eveniment, ca și fiecare acțiune de comunicare, trebuie auditată. Investind în comunicare importante resurse financiare, anunțătorul este interesat să cunoască eficiența acțiunilor întreprinse. Abordarea problemei ,,eficienței activității promoționale, în general, și a investițiilor în domeniu, în particular, comportă trei aspecte aparent distincte: stabilirea bugetului promoțional; evaluarea eficienței activității promoționale; controlul activității promoționale și utilizării bugetului aferent".

Măsurarea efectelor publicității prin eveniment presupune evaluarea memorării, recunoașterii, încrederii relative în marcă, atitudinile față de marcă, concret principalele analize ce trebuie să se efectueze sunt:

măsurarea audienței directe a evenimentului – număr de persoane, caracteristicile persoanelor prezente la eveniment;

măsurarea audienței indirecte – număr de persoane, caracteristicile persoanelor atinse prin reluarea mediatică a evenimentului;

evoluția notorietății spontane și asistate – studii de notorietate înainte și după;

evoluția componentelor de imagine – studii de imagine înainte și după;

rata de memorare – a evenimentului și a prezenței mărcii;

test de atribuire a evenimentului – indispensabil pentru a vedea dacă grupul țintă este conștient de prezența mărcii sau a produsului în eveniment;

economiile realizate – a clacula și evidenția toate momentele obținute în mass-media cu prilejul evenimentului și de a le evalua la prețul la care ar fi trebuit plătit pentru saceeași durată de publicitate tradițională.

Evaluarea unei campanii de relații publice este necesară pentru reinoirea și adaptarea constantă a relațiilor publice la nevoile organizației și la schimbările mediului extern. Eficiența întregii campanii trebuie măsurată prin evaluarea sitematică a tutur activităților de relații publice. ,,In cazul unei comunicări publicitare de natură comercială, zgomotul casei de marcat din magazine este adesea semnul cel mai vizibil al eficienței unei campanii"

Tehnicile de evaluare aplicate în evaluarea campaniei de relații publice sunt: ancheta, metoda STARCH (reacția publicului la lectura unei reviste), sondajul, revista presei, rezultatul direct (creșterea vânzărilor, creșterea gradului de folosire a serviciilor), teste de laborator și interviurile dirijate, semidirijate, interviurile face-to-face, focus-group-urile; măsurarea efectelor publicității asupra vânzărilor, bazată pe utilizarea experimentelor de marketing; Tehnica Galup-Robinson – pentru evaluarea gradului de memorizare a unui anunț publicitar inserat într-o publicație;

Practica întreprinderilor cu activitate de marketing atestă existența unor modalități de control și evaluare a activităților promoționale bine stabilite. Asemenea practici – mai puțin prezentate de literatura de specialitate – se extind și asupra modului în care este folosit bugetul promoțional afectat unei asemenea activități de marketing, grupate în două categorii distincte, respectiv: metode pentru determinarea impactului și efectelor acțiunilor publicitare și metode specifice evaluării celorlalte acțiuni promoționale.

Organizarea unui eveniment se încheie cu controlul succesului, simple chestionare care măsoară dacă scopurile evenimentului au fost atinse, aportul evenimentului din punct de vedere al marketingului și relația cheltuieli-profit.

3.1. PREZENTAREA FIRMEI AVON

SC AVON COSMETICS (ROMÂNIA) SRL – compania de vanzari directe de cosmetice înființată în anul 1997, cu sediul în București, sectorul 1, Str. DINU VINTILA BUCURESTI, Cod Unic de Identificare: RO 9738657 și Nr. Registrul Comertului: J40/6838/1997

AVON PE MAPAMOND

Povestea Avon începe în urmă cu 126 de ani, când fondatorul sau David McConnell, un vânzator de cărți (din ușă în ușă) pe atunci, a descoperit că parfumurile de trandafiri pe care le oferea clientelor sale erau motivul pentru care femeile îi cumpărau cărțile.

Intuind oportunitatea unei noi afaceri, McConnell a fondat în anul 1886, California Perfume Company, la New York.

1928: purtată de frenezia modernității, California Perfume Company devine AVON și își mută birourile într-un zgârie – nori îm Manhattan, un sediu de o companie cu 25000 de reprezentanți pe întreg teritoriul Statelor Unite.

1942: Al doile război mondial schimbă cu totul viața. Femeile sunt angajate în fabric și uzine în locul bărbaților plecați la armată. AVON se alătură acestui efort și în mare parte fabricile sale sunt reconvertite pentru produsele necesare pe front, oferind doamnelopr și domnișoarelor mici momente de cochetărie –parfumul Attention și Here's My Heart.

1954: debutează legendara companie "AVON CALLING" acre devine imaginea emblematică a vânzărilor door-to-door. În acest an AVON deschide primele birouri în afara continentului nord-american, în Puerto Rico și Venezuela.

1986: AVON devine o companie globală cu Reprezenttante pe toate continentele lumii și își sărbătorește prima sută de ani.

1997: Vînzările AVON depășeau pragul a 5 miliarde de dolari, iar acestă afluență se fcae resimțită și în sfera inițiativelor caritabile, nou lansata Fundație AVON adunând peste 50 de milioane de dolari pentru proiecte vizând sănătatea femeilor din luma întreagă.

Viziunea AVON a fost dintotdeauna aceeasi: sa fie compania care intelege cel mai bine femeia, cerintele și aspiratiile ei

2002: AVON era deja liderul pe piața cosmeticelor din România, se lansează www.avoncosmetics.ro pentru a se lansa comenzile on-line

2008: AVON permite lansarea comenzilor prin SMS

2009: apare cardul parfumat din România, oferind în premieră asigurarea contra cancerului la sân.

2010: AVON ROMÂNIA prezenta Cartea Dragostei și demara proiectul comunității AVON CONNECTS.

Prin astfel de inițiative AVON devenea un brand atât de prezent în viața de zi cu zi încât 8 din 10 femei mărturiseau că au cumpărat cel puțin un produs AVON în decurs de un an.

AVON ÎN ROMÂNIA

1997-2001: povestea AVON în România începe în 1997, Sunt 15 ani de file scrise cu pasiune și curaj pentru tine.

1998: Broșura Avon are 24 de pagini și 67 de produse.

2000: prima campanie AVON TV din România

2002: www.avoncosmetics.ro

2004: AVON numără peste 100000 de Reprezentați în întrega țară. Unaugurarea Centrului Express Lahovari din București. România este prima țără AVON care dezvoltă o companie de promovare TV pentru Broșura AVON – "I like to party"

2006: AVON inaugurează Centrul Operațional Chiajna, o investiție de 12 milioane USD și care este de aproximativ 5 ori mai mare decît fsotul Centru operațional din Tunari. Centrul operațional deservește 5 piețe din regiune. În această nouă locație se pune în mișcare comanda Reprezentantului prin departamentele: Aprovizionare, Magazie, Operatorii de sistem, Transferul de Marfa, Linia de ambalare, Distribuția, Procesele Vamale, Retururile și Servicii Clienți. O echipă de peste 200 de angajați procesează comenzile venite de la circa 190000de Reprezentanți din 5 țări (România, Bulgaria, Moldova, Macedonia și Albania). Se lansează serviciul Express cu livrare la domiciliu. Lansează serviciul M-commerce prin intermediul căruia Reprezentanții pot plasa comenzi utilizând telefonul mobil. AVON este prima companie di România care lansează acest serviciu

2007: Primul premiu Cannes Lion câștigat vreodată de România în acesată competiție Internațională pentru Campania de lupă împotriva cancerului la sân.

2008: Avon România își deschide porțile spre primul blog de companie din organizația AVON avonspaceblog.ro. Campania de luptă împotriva violenței domestice.

2009: Afacerea AVON devine 100% online: se dezvoltă Serviciul Self Care, AvonInfoplus. Lansarea Cardului de credit parfumat și rețelei de telefonie mobilă "My Avon Mobile". Avon îmbrățișează social media. Deschide birourile virtuale pe Facebook, Twitter, Flicker și YouTube (peste 75000 de prieteni pe pagina Facebook, AvonSpace)

2010: Avon lansează rețeaua socială Avon Connects. O rețea de socializare "mutată" din realitate în Internet. Avon Connects este comunitatea online care te ascultă. Peste 80000 de prieteni te așteaptă online.

2011: Avon România este considerat, conform studiilor Gemius și Daedalus, cel mai vizibil brand de cosmetice în mediul online. Avon a intrat direct pe poziția 5 în Top Social Brands, plasându-se îniantea competitorilor săi.

Premii:

2010 RoblogFest – cel mai bun blog pentru AVON Space Blog

2010 Internetics – categoria produse și servicii de îfrumusețare și intreșinerea sănătății pentru platforma avonsum.ro

2010 Webstock Awards -locul 3 la ctaegoria "Proiecte speciale" pentru platforma 25plus.ro

2011: Tip social Brands – Avon, cel mai vizibil brand de cosmetice din mediul online

2011 Webstock Awards -locul 2 la categoria Social Networking pentru rețeaua socială Avon Connects

MISIUNEA

,,Misiunea noastră este de încuraja femeile din toate mediile sociale și de a le ajuta să trăiască o viață mai bună alături de de familiile lor. Credem acum în acestă viziune la fel de mult ca și în momentul în care compania a fost fondată în 1886 –cu zeci de ani înainte ca dreprtul femeilor să fie recunoscut"

CLIENȚII

Avon este o companie care distribuie clienților săi produse Cosmetice, prin metoda de vânzare directă. Membrii Avon sunt: cumpărătorii direcți și reprezentanii

Cumpărătorii Direcți

Sunt persoane fizice care cumpără și folosesc produsele Avon direct de la Avon, prin intermediul catalogului. Fiecare Cumpărător Direct este alocat unui Reprezentant Avon și unui Director care îi vor furniza serviciile postvânzare.

Reprezentanții

Sunt vânzători direcți Avon, persoane juridice, rezidenți ai statului român care, în numele și pe răspunderea lor, desfășoară activitatea de distribuție directă a produselor Avon către consumatorii finali de pe piață pe baza unui contract încheiat cu Avon, precum și servicii de consultanță cosmetică pentru Cumpărătorii Avon.

PIAȚA ȚINTĂ

Produsele Avon sunt destinate pentru toată lumea, indiferent de statutul social, pentru femei și bărbați, pentru toate categoriile de vârstă. Sunt produse chiar și pentru bebeluși. Statisticile aratăcă bărbații petrec mult timp în fața oglinzii, în schimb, femeile o fac mult mai frecvent și, evident, marea majoritate a clienților noștri sunt femei.

CONCURENȚII

Sunt agenții economici cu care intră în competiție firma. Sistemul multi-level-marketing presupune ca fiecare reprezentant din rețea să aducă alte persoane, pe care le coordonează. La vânzarea produselor, fiecare reprezentant, cât și cel care îl coordonează, încasează un comision. Concurenții firmei, pe acest segment, sunt companii precum Oriflame, Amway sau Zepter. Principalii jucători care activează pe piața locală de cosmetice sunt giganții internaționali dinvânzări directe – Avon, Oriflame, Amway, alaturi de companii din domeniul bunurilor de larg consum, ca P&G, Unilever sau Henkel.

CAPACITATEA PIETEI

Imaginea se poate defini ca un sentiment sau o asociație de idei pe care numele unei anumite mărci le stârnește în mintea unei persoane. Cu alte cuvinte, imaginea produsului, reprezintă de fapt semnificația sa pentru acea persoană.

Prin definiție, imaginea – concept esențial al comunicării – desemnează ansamblul reprezentărilor materiale și nemateriale pe care un individ sau un grup de indivizi le deține cu privire la un produs, o firmă, o marcă, o persoană .

În ansamblu, compania AVON se bucură de aprecieri pozitive, lucru determinat în primul rând de publicitatea susținută, apoi de încrederea și siguranța pe care le inspiră clienților și nu în ultimul rând de renumele societății de colectări creanțe, aceasta fiind bine cunoscută pe plan național și internațional.

În România, piața produselor cosmetice a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă dupăanul 1997, odată cu intrarea pe piață a unor competitori străini renumiți. Această piață esteconsiderată o subdiviziune importantă a pieței bunurilor nealimentare, deținând o pondere de41,5% din volumul acestei piețe, conform unui studiu publicat în revista Magazinul Progresivnr.42 din aprilie 2009

Punerea în valoare a societății constituie scopul principal al politicii de promovare a imaginii, mai ales în acele sectoare a căror valoare și importanță este mai puțin cunoscută și apreciată. Durabilitatea unei imagini este absolut necesară, deoarece ea trebuie astfel construită încât să reziste de-a lungul anilor.

O altă activitate de marketing este cercetarea ce reprezintă un element important în caracterizarea gradului însuși de dezvoltare a marketingului. Ea se dovedește a fi un prețios ajutor pentru decidenții de marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional.

Figura 1.1 Cotele de piață deținute de principalii concurenți din cadrul pieței produselor cosmetice de machiaj

Analiza SWOT

3.2. CAMPANIA ÎMPOTRIVA CANCERULUI LA SÂN

Anunțătorul

Campania impotriva cancerului la san a fost initiata in 2002 de Avon Cosmetics Romania, reusind pana in prezent sa educe, sa informeze in privinta diagnosticarii precoce a cancerului la san si sa faca constiente de gravitatea bolii peste 80% din femeile care traiesc in Romania.

2002: Campania “O simpla atingere iti poate salva viata!”; Strangere de fonduri; Avon Cosmetics România a inițiat campania împotriva cancerului la sân în 2002 sub umbrela “O simplă atingere îți poate salva viața!”

2003: prima donatie – Institutul Oncologic Bucuresti “Prof.Dr. Al.Trestioreanu” (IOB) in valoare de 60.000 USD; donatia a constat intr-un detector gama al starii ganglionilor santinela (premiera medicala in Romania).

2005: donatie Institutul Oncologic “Ion Chiricuta” din Cluj in valoare de 300.000 USD (achizitionarea unei camere gamma de scintilatie) & primul mars roz din Romania organizat pe 1 octombrie la Bucuresti (marsul a pornit din Piata Charles de Gaulle si s-a incheiat in Piata George Enescu, unde toti participantii au alcatuit conturul funditei roz – simbolul luptei impotriva cancerului la san).

2006: donatie IOB in valoare de 150.000 USD & campania educativa “1 din 8 femei”.

2007: donatie Spitalul Sf. Spiridon din Iasi in valoare de 150.000 USD & continuarea campaniei educative “1 din 8 femei” (mars roz alaturi de Loredana Groza, care a compus special pentru aceasta campanie melodia “Afla ca esti bine!”), lansarea primului site dedicat campaniei “1 din 8 femei – Afla ca esti bine”: www.stopcancerlasan.ro

2008: in calitate de partener principal, lansarea alaturi de Fundatia Renasterea a Unitatii de „Diagnostic Mobil – San si Col uterin”, destinata femeilor din comunitatile care au acces limitat la investigatii medicale. (150.000 USD) si sponsorizarea Fundatiei Oncohelp pentru finalizarea lucrarilor primului Spital de Oncologie din Timisoara (150.000 USD)

2009: Finalizarea constructiei clinicii de oncologie din Timisoara, unde peste 900 de pacienti vor putea beneficia anual de servicii medicale gratuite. In perioada noiembrie 2009 – aprilie 2010 au fost tratate deja 1300 de cazuri. Suma finala de sponsorizare a proiectului a fost de 375,000 RON.

Parte din aceeasi campanie, in perioada 1-8 octombrie in Piata Operei din Timisoara au functionat centre de informare unde voluntari special instruiti au acordat asistenta in privinta preventiei acestei maladii. Mai multe detalii pe www.stopcancerlasan.ro

Avon a sprijinit in continuare proiectul Diagnostic Mobil San si Col uterin initiat de Fundatia Renasterea. In 2009 au fost deservite 25 de sate din 13 judete si 9700 de femei cu venit scazut au beneficiat de serviciile mamovanului; Unitatea mobila a functionat 313 zile si a efectuat 8613 teste Babes Papanicolau si 4807 mamografii. Proiectul continua si in 2010. Suma sponsorizarii a fost de 100,000 euro.

Realizarea campaniei educative Afla ca esti bine – Oglinda, prietena mea cea mai buna la nivel national. Am informat aproximativ 8 milioane de femei din mediul rural si urban, folosindu-ne de diferite canale media (reviste, cinematografe, outdoor, brosuri) si de sprijinul voluntarilor nostri.

Realizarea campaniei neconventionale Avon Movie For Life in cadrul festivalului digital Kinofest; au fost create 26 de filme de scurtmetraj pe tema cancerului la san. Puteti viziona filmuletele castigatoare pe avoncosmetics.ro

2010 Avon continua proiectul Diagnostic Mobil San si Col Uterin alaturi de Fundatia Renasterea.

Donatie de aparatura medicala catre Institutul Oncologic Ion Chiricuta din Cluj

Campania educativa “A promite inseamna a face! Promite sa mergi la control!” Marsul promisiunilor: Cluj (23 septembrie) si Bucuresti (1 octombrie)

2011 Avon a donat un ecograf ultraperformant catre Centrul Oncologic OncoHope din Craiova (115,000 USD) si a contribuit la achizitionarea unui Computer Tomograf pentru Centrul OncoHelp din Timisoara (140,000 USD). A continuat proiectul Diagnostic Mobil San si Col Uterin alaturi de Fundatia Renasterea, proiect prin care peste 15.500 de femei din mediul rural si cu venituri scazute au beneficiat anul trecut de serviciile mamovanului (mamografii si teste Babes Papanicolau). Valoarea sponsorizarii Avon catre Fundatia Renasterea pentru acest proiect este de 140,000 USD

Scopul campaniei:

În fiecare an, sunt organizate in toata tara evenimente dedicate sustinerii campaniei impotriva cancerului la san “1 din 8 femei”. Prezenta ta si a familiei tale adauga forta vocii miilor de oameni care au inteles ca femeile importante din viata lor merita efortul de a face auzit mesajul principal al campaniei noastre: ,,Diagnosticat la timp, cancerul la san poate fi tratat. Mergi la control acum! Numai asa poti afla ca esti bine!"

Stabilirea obiectivelor comunicării

Cât de multă publicitate trebuie consumată pentru a îndeplini obiectivele campaniei? De multe ori specialistul în media trebuie să aleagă între a atinge un număr mai mare de persoane sau a comunica mesajul unui public mai restrâns

Obiectivele de comunicare ale Companiei AVON sunt în funcție de obiectivele generale de marketing stabilite.

Obiectiv de marketing pe termen lung – crearea imaginii Companiei. În cadrul acestuia Compania AVON ROMANIA să fie percepută ca …

Pe termen scurt – creșterea frecvenței de cumpărare, creșterea volumului vânzărilor a produselor cu fundiță roz

Obiective de ordin calitativ, sunt cele mai importante în cadrul acestei campanii urmărind percepția firmei. Se va folosi sloganul Shopping cu suflet

Obiective de ordin cantitativ, creșterea nivelului vânzărilor de AVON, obiectiv care reprezintă de fapt o consecință firească a atingerii obiectivelor calitative.

,,Stii care este cel mai simplu mod de a te implica in campania impotriva cancerului la san? Contribuie la strangerea de fonduri cumparand produse cu fundita roz. Profitul strans este donat in proportie de 100% campaniei roz, Avon achizitionand aparatura medicala si investind depistarea precoce si educarea femeilor in privinta acestei boli". In acaesta perioda sunt promovate următaorele produse:

Tabel produse

Suport de transmitere a mesajului: www.avoncosmetics.ro, brosura.

Alegerea axului de comunicare

În funcție de poziționarea reținută, axul ales va fi acela al unei comunicări emoționale cu influențe la un nivel psihologic. În paralel se urmărește și realizarea unei comunicări privind calitățile produselor.

Având în vedere că este vorba de o campanie permanentă și că beneficiem de avantajul de lider, de o percepție favorabilă a consumatorilor față de standardele Companiei ne vom concentra atenția asupra comunicării a ceea ce Compania AVON vrea să ofere consumatorilor.

Conceptul:

“Cumpără”

“pentru un suflet”

Promisiunea: să educe, să informeze in privinta diagnosticarii precoce a cancerului la san si sa faca constiente de gravitatea bolii peste 80% din femeile care traiesc in Romania.

Justificarea: strangerea de fonduri cumparand produse cu fundita roz., profitul strans este donat in proportie de 100% campaniei roz, Avon achizitionand aparatura medicala si investind in depistarea precoce si educarea femeilor in privinta acestei boli

Tonul: inspiră încredere și în același timp realitatea faptelor prezentate. Toate acestea vor contribui la convingerea consumatorilor de a ajuta.

Grupul țintă :

consumatori loiali

consumatori ocazionali

consumatori de produse aparținând competiției

persoane care nu folosesc produsele AVON

Mecanismul campaniei

Promite și tu! Comunicare on-line. A promite, înseamnă a face. Promite că mergi la control! Galeria promisiunilor pe http://www.avoncosmetics.ro, Aplicația de Facebook "Promit"

Vreau sa fiu voluntar. Cum te poti implica?

Prin strangere de fonduri in sprijinul campaniei, in scopul achizitionarii de aparatura medicala. Profitul acumulat din vanzarea produselor cu fundita roz din brosura Avon este donat in proportie de 100% campaniei din Romania.

Prin dezvoltarea sau implicarea in programe educationale (prezentari despre preventia cancerului la san in comunitati pentru femei)

Prin furnizarea de resurse, indrumare si suport pentru destinatarii campaniei sociale

Voluntariatul in cadrul campaniei impotriva cancerului la san „Afla ca esti bine” este o activitate:

motivata de consimtamantul liber al persoanei care voluntariaza si nu de dorinta unui castig financiar sau material sau de presiuni externe de natura sociala, economica sau politica;

organizata de reprezentanti ai companiei SC. Avon Cosmetics Romania SRL;

desfasurata in beneficiiul categoriilor vulnerabile si in concordanta cu valorile SC. Avon Cosmetics Romania SRL

Trimite-ne povestea ta. Vreau sa va spun povestea mea. Ai trecut prin experienta cancerului la san? Tu sau cineva apropiat? Povesteste-ne. Vei putea ajuta alte femei sa treaca mai usor prin momentele critice. Puterea exemplului personal ne va fi de mare ajutor. Iti aduci aminte cum a inceput totul?… Povesteste-ne si alte mii de femei vor spera sa fie bine. Scrie-ne pe adresa: [anonimizat]

Testimoniale video pe http://www.avoncosmetics.ro

Testimoniale

Implica-te si tu Poti contribui la strangerea de fonduri in sprijinul campaniei “1 din 8 femei” cumparand produsele cu fundita roz dedicate exclusiv acestui scop. Tot profitul obtinut din vanzarea acestor produse va fi folosit in sprijinul campaniei impotriva cancerului la san. Fondurile stranse din vanzarea produselor campaniei impotriva cancerului la san sunt exclusiv folosite pentru a ajuta femeile din Romania, atat prin donarea de echipament medical performant folosit in diagnosticarea si tratarea cancerului la san cat si in derularea unei campanii educative la nivel national, pentru a determina cat mai multe femei sa faca pasii necesari in directia diagnosticarii la timp a cancerului la san. Suna-ti reprezentantul Avon si afla mai multe despre produsele dedicate sustinerii ampaniei impotriva cancerului la san sau contacteaza Serviciu Clienti la (021) 311 85 55 sau www.avoncosmetics.ro

3.3. PROGRAM DE PARTICIPARE INDIVIDUALĂ A UNUI REPREZENTANT- LIDER JUNIOR MANAGER – LA UN EVENIMENT ÎN CADRUL CAMPANIEI ÎMPOTRIVA CANCERULUI LA SÂN

Instrumente de comunicare:

organizarea evenimentului în sine de către Liderul Junior Manager

publicitatea, transmiterea spotului publicitar (proiectarea)

relațiile publice: reclama în presa locală

Grupul țintă al evenimentului:

reprezentanții AVON

consumatorii

potențiali clienți

Scopul

Comunicarea cu privire la programul de responsabilitate socială – Campania AVON împotriva cancerului de sân

Obiective:

imbunătățirea și promovarea imaginii firmei AVON

informarea și comunicarea

sensibilizarea și activarea (motivarea) populației feminine cu privire la pericolul

creșterea numărului de clienți, în special al acelora care cumpără produsele cu fundiță roz

sponsorizarea secțiilor de oncologie (prin vânnzarea produselor cu fundiță roz)

creșterea numărului de reprezentanți AVON

Pregătirea evenimentului

Întocmirea listei participanți: 15 de reprezentanți din echipa Reprezentantului Lider Junior Manager și 15 potențiali clienți sau reprezentanti

Invitarea participanților: – apelul telefonic, scrisori poștale și e-mail: invitația (programul, momentul inceperii, durata, locul, informațiile, element de răspuns)

Confirmarea participării: apelul telefonic, scrisori poștale si e-mail

Desfăsurarea propriu-zisă a evenimentului: achiziții broșuri, spotul publicitar al firmei, materiale promoționale, pliante; inchiriere spații, aprobări, aranjarea sălii

Controlul sucesului: chestionare

Planul regizoral

Buget

Evaluarea efectelor și controlul companiei

Chestionare de evaluare aplicate participanților la eveniment

Chestionare de evaluare aplicate în Parc

Concluzii:

În urma analizării celor două chestionare se pot concluziona următoarele:

Se fundamentează necesitatea derulării Campania AVON împotriva cancerului la sân deorece nu sunt cunoscuți posibilii factori de risc, nu se conștientizează depistarea bolii prin autoexaminare

Atitudinea populației feminine față de Campania AVON împotriva cancerului la sân este pozitivă: prin dorința de achizitionare a produselor cu fundiță roz

Informarea și educarea polpulației feminine, mai putin adolescentele, ar trebui să se realizeze prin alte medii de comunicare: ateliere de lucru, marsuri, pliante și broșuri, anunțuri și foi publiciatre intercalate , inserate în corespondență., distribuite la locul de vânzare

Răspunsurile au apreciat diferite secvențe ale evenimentului: voluntariatul, distrubuirea materielelor educative, atelierul de lucru și orgnaizarea evenimentului în sine. De asemenea au fost impresionante poveștile, despre lupta cu boala, a celor 2 invitate, comunicarea cu cetățenii.

AVON ROMÂNIA pretuiește:

Credința – piatra de temelie a companiei ce îi determonă pe angajați și reprezentanți să-și asume responsabilități și să dea tot ce au mai bun, fîcând ceea ce trebuie mai bine pentru binele companiei și al comunității.

Increderea – ne place să muncim într-un mediu în care comunicarea este deschisă – aici oamenii îndrăznesc să-și asume riscuri, să își împărtășească punctele de vedere și să spună cim văd ei realitatea. Avem încredere și din acest motiv, oamenii înțeleg filosofia noastră

Respectul – pe care îl purtă față de tot ce ne înconjoară ne ajută să apreciem în fiecare unicitatea. Suntem bucuroși că suntem diferiți , astfel să valorificăm potențialul fiecărei persoane în parte.

Integritatea – în AVON ne asumăm cele mai ănalte standarde etice și ne îndeplinim datoria de a avea grijă de atât de reprezentanți cât și de colegi și noi înșine

Modestia – recunosștem că nu avem întotdeauna toate răspunsurile. Nu ne este frică să cerem ajutor celor cu care lucrăm pentru agăsi cele mai bune soluții.

anexa nr1.

Evoluția profitului brut și cifrei de afaceri

Anexa nr. 2

Chestionare de evaluare aplicate participanților la eveniment

Ați mai participat la un astfel de eveniment

a) Da

b) Nu

2. Cum credeti ca va influența evenimentul acesta campania de responsabilitate socială AVON (posibile mai multe variante de răspuns)

Creșterea numărului de cumpărători ai produselor cu fundită roz

Cresterea numărului clienți

Cresterea numărului de femei care sa promita ,,Promite-ți ție și celor dragi că vei merge să afli că ești bine"

Cresterea numărului de reprezentanți

Ce v-a impresionat în mod plăcut la acest eveniment?

……………………………………………………….

Cu ce asociați brandul AVON

credința

încrederea

respectul

integritatea

modestia

5. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

a) sub 18 ani

b) 18-25 ani

c) 26-35 ani

d) 36-45 ani

e) peste 45 ani

f) nu doresc să răspund

6. Mediul de domiciliu

Rural

Urban

Sunteti reprezentant AVON

a) Da

b) Nu

Anexa nr.3

Chestionare de evaluare aplicate participanților din parc

Cât la % din cazurile de cancer de sân sunt descoperite prin autoexaminare
a) sub 50%

Peste 50%

Nu știu

2. Care credeți că sunt posibilii factori de risc în cancerul la sân. Puteți bifa mai multe
a) expunerea la soare

b)Lovituri la nivelul sanilor

c) tratamente hormonale

d) altceva……………..

Aveti informații de Campania AVON împotriva cancerului la san
a) Da

Nu

Nu știu

Responsabilitatea socială este aspectul cel mai important în dezvoltarea unei companii. Dati un exemplu de companie care sustine astfel de programe……

Ați fi dispus sa achizitionați produsele AVON cu fundită roz?
a) da

Nu

Nu stiu

Cu ce asociați brandul AVON

Credința

încrederea

respectul

integritatea

modestia

7. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

a) sub 18 ani

b) 18-25 ani

c) 26-35 ani

d) 36-45 ani

e) peste 45 ani

f) nu doresc să răspund

8. Mediul de domiciliu

Rural

Urban

Anexa nr 5

Interpretarea chestionarelor aplicate participanților la eveniment

Ați mai participat la un astfel de eveniment

a) Da

b) Nu

Din totalul de 15 reprezentanți Avon numai 2 au mai participat la un astfel de eveniment. Nici un invitat nu a mai participat la un eveniment similar.

Cum credeti ca va influența evenimentul acesta campania de responsabilitate socială AVON (posibile mai multe variante de răspuns)

Creșterea numărului de cumpărători ai produselor cu fundită roz

Cresterea numărului clienți

Cresterea numărului de femei care sa promita ,,Promite-ți ție și celor dragi că vei merge să afli că ești bine"

Cresterea numărului de reprezentanți

Invitații consideră că acest eveniment, organizat de Liderul Junior Manager, va determina femeile să-și ocorde mai multă atenție promițând că vor conștientiza importanța controlului periodic privind sănătatea (13 răspunsuri), în același timp cred că va crește numărul produselor, cu fundiță roz, cumpărate (9 răspunsuri).

Reprezentații Avon, 15 participanți, consideră că toții cumpărătorii produselor Avon sunt clienți. Mai mult apreciază că va crește și numărul reprezentanților.

Ce v-a impresionat în mod plăcut la acest eveniment?

Răspunsurile au apreciat diferite secvențe ale evenimentului: voluntariatul, distrubuirea materielelor educative, atelierul de lucru și orgnaizarea evenimentului în sine. De asemenea au fost impresionante poveștile, despre lupta cu boala,. a celor 2 invitate, comunicarea cu cetățenii

Cu ce asociați brandul AVON

credința

încrederea

respectul

integritatea

e)modestia

Conceptul axului comunicării, ,,Cumpără pentru un suflet", este susținut de răspunsurile invitaților: pe primul loc situându-se încrederea în AVON, pe al doilea loc credința. Pe ultimul loc situându-se respectul.

Reprezentanții asociază brandul AVON cu Increderea, probabil datorită faptului că firma oferă sprijin pentru dezvoltarea afacerii: training, premii, călătorii, beneficii și materiale gratuite.

Increderea acordată firmei AVON se situează pe primul loc:

toate femeile să fie frumoase consumând produsele AVON

femeile să fie independente construind o afacere

toate femeile să fie responsabile privind grija pentru propria persoană ,,Află că ești bine,,

Credința acordată firmei AVON se situează pe locul al doilea: Fondurile strânse din vânzarea produselor campaniei împotriva cancerului la sân sunt exclusiv folosite pentru a ajuta femeile.

Modestia la AVON se răgăsește în preturile mici în comparație cu alte firme distribuitoare de cosmetice, modestie vâzută atât de reprezentante cât și de consumatoare.

5. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

a) sub 18 ani

b) 18-25 ani

c) 26-35 ani

d) 36-45 ani

e) peste 45 ani

f) nu doresc să răspund

Vârsta reprezenentantelor AVON indică și vârsta Avon-ului în România, faptul că nicio reprezentantă nu are 18 ani se explică de obligativitatea acordului părinților pentru a începe o afacere AVON și a condițiilor de autorizare PFA.

Distribuția vârstei invitatelor participante la eveniment reliefează scopul individual:

adolescentele sunt clientele cele mai fidele ale brandului

dezvoltarea unei afaceri

informații despre campanie

6. Care este mediul dumneavostră de rezidență?

Rural

Urban

Anexa nr.6

Interpretarea chestionarelor aplicate în Parc

Cât la % din cazurile de cancer de sân sunt descoperite prin autoexaminare
a) sub 50%

Peste 50%

Nu știu

Cancerul sân poate fi descoperit prin autoexaminare într-un procent de 70%. Răspunsurile ,,sub 50%" și ,,nu stiu" justifică scopul Campaniei împotriva cancerului la sân inițiata din 2002 de Avon Cosmetics Romania, cu privire la educarea, informarea femeilor despre diagnosticarea precoce a cancerului la sân și conștientizarea de gravitatea bolii.

Care credeți că sunt posibilii factori de risc în cancerul la sân. Puteți bifa mai multe
a) expunerea la soare

b)Lovituri la nivelul sanilor

c) tratamente hormonale

d) altceva……………..

In general factorii de risc sunt cunoscuți, însă niciun respondent nu a enumerat toti factorii de risc. L Campania AVON împotriva cancerului la sân este sustinută prin multe mijloace de comunicare: brosuri educative ,,Despre sanatatea sanilor,, filmulete, spot-uri, Internet etc. Ca alti factori de risc s-au enumerat: ereditaea, obezitatea și contracepția.

Aveti informații de Campania AVON împotriva cancerului la san
a) Da

Nu

Nu știu

Numarul mare al respondenților ,,nu știu", indică necesitatea intensificării Campaniei AVON împotriva cancerului la sân, cu toate că acesata este sustinută prin multe mijloace de comunicare: brosuri educative ,,Despre sanatatea sanilor,, filmulete, spot-uri. Internetul, privit ca un tip de canal de comunicare, aduce efecte active în rândul utilizatorilor tineri. Femeile trecute de vârsta a treia accesează mai putin Internetul.

Responsabilitatea socială este aspectul cel mai important în dezvoltarea unei companii. Dati un exemplu de companie care sustine astfel de programe……

La acest item au fost foarte putine răspunsuri, numai 4, și frecventa cea mai mare face trimitere la BĂNCILE BRD ȘI RAIFFEISEN

Ați fi dispus sa achizitionați produsele AVON cu fundită roz?
a) da

Nu

Nu stiu

Numărul mare al respondenților dornici de a achiziționa produsele cu fundiță indică faptul că mesajul Campaniei AVON împotriva cancerului la san este foarte bine recepționat, prin vânzarea produselor cu fundiță Roz este posibilă dotarea cu echipament de ultimă generație a centrelor oncologice din țară.

Cu ce asociați brandul AVON

Credința

încrederea

respectul

integritatea

modestia

Persoanele care au acordat încredere sunt aceleași care ar dori sa cumpere produsele cu fundiță roz, 13 respondenți, doritorii achiziționării produselor cu fundiță roz au asociat brdandul AVON cu respectul. Persoanele nehotărîte să cumpere produsele cu fundiță roz au asociat brandul AVON cu modestia, 5 respondenți.

7. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

a) sub 18 ani

b) 18-25 ani

c) 26-35 ani

d) 36-45 ani

e) peste 45 ani

f) nu doresc să răspund

În general la sondaje participă persoanele mai tinere, ceea ce se observă și din grafic. Tot adolescentele sunt clientele fidele ale AVON-ului. De asemene clientele tinere sunt cele care au informații desprea Campania AVON împotriva cancerului de sân. Mesajul ,,Promite-ți ție și celor dragi că vei merge să afli că ești bine! O promisiune poate învinge ignoranța și prejudecățile" se adresează tuturor femeilor din lume și în mod special celor cu vârsta mai mare de 30 de ani.â

8. Mediul de domiciliu

Rural

Urban

Acțiunea s-a derulat în parcul central al orașului ceea ce justifică numărul mai mare al respondenților cu domiciliul în mediul urban.

Bibliografie

=== SC AVON COSMETICS ===

SC AVON COSMETICS (ROMANIA) SRL

Judet: Bucuresti

Oras: Sectorul 1

Adresa Noua: Str. DINU VINTILA BUCURESTI

Adresa Veche: Str. ERMIL PANGRATTI 30 BUCURESTI

Cod Postal: 21101

Telefon: 0750090107 (Ajutor*)

Fax: –

Cod Unic de Identificare: RO 9738657

Nr. Registrul Comertului: J40/6838/1997

Stare societate : INREGISTRAT din data 14 Iunie 2010

Anul infiintarii : 1997

Sursa: http://www.firme.info/avon-cosmetics-romania-srl-cui9738657/

Sursa: http://www.firme.info/avon-cosmetics-romania-srl-cui9738657/