Comunicarea Audio Vizuala

CUPRINS

1. Introducere în tema lucrării și noțiuni teoretice

1.1 Definirea conceptelor de „comunicare” și „comunicare de masă”

1.2 Conceptul de „televiziune”

1.3 Conceptul de „internet”

2. Supraviețuirea televiziunii în „Era Internetului”

2.1 Comparații între media

2.2 Convergența televiziunii cu internetul

2.3 Revoluția digitală

2.4 Viitorul televiziunii – televiziunea web interactivă

Bibliografie

1. Introducere în tema lucrării și noțiuni teoretice

Definirea conceptului de „comunicare” și „comunicare de masă”

În cadrul speciei umane, comunicarea a apărut inițial ca un comportament pentru îndeplinirea funcțiilor vitale, iar apoi procesul s-a dezvoltat prin apariția dorinței de socializare. Prin „comunicare” se înțelege orice transmitere a informațiilor, ideilor și emoțiilor de la o entitate socială (persoană, grup uman, colectivitate) la alta prin intermediul mesajelor” . Omul este o ființă socială și apelează la comunicare prin diferite modalități și forme, iar individul, la nivelul subconștientului, comunică prin semne și simboluri.

Ca indivizi, noi participăm la procesul de comunicare prin diferite forme identificate de autorii Tran și Stănciugelu fără de care evoluția și socializarea omului de astăzi nu ar mai fi la fel: comunicare intrapersonală (comunicarea individului cu sinele său); comunicare interpersonală (comunicarea de grup, realizată între indivizi); comunicare de masă (comunicarea realizată pentru public, de către instituții specializate și cu mijloace specifice). Astfel, comunicarea de masă este definită ca fiind procesul prin care o organizație complexă produce și transmite, cu ajutorul unuia sau al mai multor aparate, mesaje direcționate către un public imens, eterogen și dispersat. Aceste mesaje sunt transmise de la sursă la receptor printr-un mijloc de comunicare, numit canal, iar mass-media utilizează aceste canale pentru a transmite mesajul. Un mijloc de comunicare în masă va include nu numai dispozitivele mecanice care transmit și stochează mesajul (camere TV, microfoane radio, prese tipografice), ci și insituțiile care utilizează aceste aparate pentru a transmite mesaje.

Cele șapte pietre de hotar în evoluția comunicării umane, inclusiv a comunicării de masă sunt limba, scrisul, tiparul, telegraful și telefonul, fotografia și filmul, radiul și televiziunea, precum și computerele. Dintre acestea, cele mai dinamice domenii sunt cele ale radiolului, televiziunii și internetului.

În ultimele două decenii, s-au produs schimbări fundamentale în procesul de comunicare de masă, care a devenit mai selectiv și mai puțin orientat către mase. Apariția noilor media (internetul și televiziunea prin cablu) a determinat fragmentarea și segmentarea audienței de masă. Ce înțelegem prin „new media”? Astazi, „new media” sunt tipurile de mass-media care implică acoperirea media tradiționale pentru a oferi audienței un nivel superior de opțiuni și de interactivitate. Astfel, consumatorii de azi au mai multe opțiuni de alegere, iar audiența unui vehicul media e împărțită în segmente tot mai mici. Noile mijloace de comunicare în masă au făcut ca informația să fie accesibilă tuturor.

În cele ce urmează, voi dezvolta conceptele celor două tipuri de mass-media care în prezent au publicul cel mai larg și au cel mai mare impact: televiziunea și internetul.

1.2 Televiziunea

Ideile timpurii privind realizarea televiziunii au apărut încă din anul 1875 și invocau principiul transmiterii simultane a fiecărui element de imagine prin câte un canal separat. Televiziunea își are începuturile în anii 1920 și 1930 și s-a dezvoltat înconjurată de tendințe și evenimente sociale decisive. Încă de la apariția ei, aceasta a devenit cel mai important mijloc de informare și petrecere a timpului liber și a devenit o forță culturală și socială majoră, iar odată cu dezvoltarea tehnologiei și a stiului de viață, televiziunea a devenit o industrie. După cel de-al doilea Război Mondial, popularitatea ei a crescut rapid și a înlocuit radioul ca mijloc principal de informare și divertisment. A avut o influență asupra societății, a devenit un consumator de timp, a transformat politica, a creat noi forme de artă și modalități de divertisment. Știrile de televiziune au devenit cea mai importantă și credibilă sursă de informații și o importantă sursă de socializare.

Televizorul, în forma în care îl cunoaștem astăzi, a parcurs o evoluție de peste 120 de ani, devenind, dintr-un obiect magic, unul aproape banal, dar indispensabil. Astăzi, televiziunea este prezentă în 99% din case, iar televizorul stă deschis aproximativ șapte ore pe zi.

1.3 Internetul

Computerul a fost primul dizpozitiv care a folosit sistemul digital pentru a transmite informația. Internetul este probabil mediul cel mai puțin înțeles din domeniul comuncațiilor. Acest sistem a fost pus la punct în anii 1960 de catre Pentagon, reprezentând un sistem de rețele de calculatore legate între ele prin intermediul modemurilor și liniilor telefonice.

Două evenimente au contribuit la creșterea fulminantă a popularității internetului. Primul a fost crearea în 1990 a Word Wide Web-ului. Al doilea eveniment a permis consumatorilor să găsească mai ușor elementele căutate pe web, în anul 1993, odată cu apariția unor instrumente de navigare ușor de utilizat, care au stimulat și mai mult dezvoltarea Word Wide Web-ului. Primul dintre aceste browsere, denumit Mosaic, era capabil să regăsească date, să determine natura acestora și să le afișeze pe ecran.

Internetul a ajuns cel mai aproape de a împlini profeția lui McLuhan legată de ideea satului global. World Wide Web-ul asigură acces la mass-media globală, spre exemplu, putem găsi posturi de radio din toată lumea, site-uri de cumpăruri online sau site-uri de știri. De asemenea, internetul oferă servicii, cum ar fi rezervări (bilete de avion, bilete de teatru), anunțuri (de evenimente), prognoza meteo, bursa etc.

Cea mai des folosită funcție a Internetului este e-mailul, iar contactul cu mass media se face din ce în ce mai frecvent prin acest mijloc de comunicare. E-mailul este un bun exemplu de comunicare interpersonală, cu caracteristici similare atât telefonului, cât și scrisorii.

2. Supraviețuirea televiziunii în „Era Internetului”

2.1 Comparații între media

Un studiu publicat de Pew Charitable Trusts Researsch Center în anul 2000 a arătat modul de utilizare a mijloacelor de informare de către americani și s-a descoperit faptul că internetul se transformă rapid într-o sursă importantă de informații. Astfel, aproximativ 30% dintre americani se conectează la internet cel puțin o dată pe saptămână pentru a afla știrile. În același timp, a scăzut numărul celor care spun că urmăresc emisiunile de știri difuzate de televiziunea locală sau o rețea TV.

În prezent, principalele site-uri de știri se bucură de o credibilitate egală sau chiar superioară omoloagelor lor televizate. Cel mai mare avantaj al știrilor online constă în faptul că oricine își poate alege anumite categorii de știri (sport, politică, divertisment, prognoza meteo) unde pot găsi atât știri actuale, cât și unele mai vechi, majoritatea site-urilor de știri dispunând de arhivă.

De asemenea, tinerii reprezintă publicul care petrece mai mult timp pe internet și mai puțin în fața televizoarelor. Aceștia sunt cei mai activi utilizatori de internet, care este folosit în principal ca sursă de informare și divertisment. Acest fapt arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât și o relativă respingere a mass-media tradiționale clasice, precum televiziunea și presa scrisă, acum substituită de cea online.

Credit Suisse (bancă de investiții elvețiană) estimează că televiziunea, asa cum o știm noi, va disparea în maxim cinci ani. Motivul pentru care televiziunea clasică va dispărea este dezvoltarea internetului și serviciilor conexe apărute în ultima perioadă. Analistul Stefan Anninger, de la Credit Suisse, arată, într-un raport publicat recent, că numărul abonaților la serviciile TV va scadea de la an la an. Raportul se bazează pe numărul de noi conexiuni la serviciile de televiziune prin cablu care este foarte mic. Desigur, televiziunea nu va disparea total, dar se va transforma și se va adapta din ce în ce mai mult la alte canale de transmisie. Internetul, de altfel, va fi suportul viitoarei generații de televiziune. Evoluția poate fi comparată cu cea a telefoniei fixe, care a devenit un serviciu care nu mai poate aduce beneficii financiare furnizorilor.

2.2 Convergența televiziunii cu internetul

Denumirile „Era Digitală” sau „Era Internetului” nu mai sunt de mult suprinzătoare. Internetul ocupa deja un loc firesc în viața fiecăruia, fie că e privit ca sursă de informații, ca o metodă de a ține legatura cu cei apopiați sau un sistem folosit pentru a construi și întreține o rețea socială. Deodată, a apărut un nou mijloc de comuncare în masă care a schimbat pentru totdeauna mass-media. Tehnologia digitală și internetul au revoluționat modul în care informația era păstrată și transmisă. Ca rezultat, mijloacele de comunicare tradiționale s-au trezit într-o situație nesigură și au fost constrânse să-și construiască o strategie pentru a face față acestei dezvoltări radicale.

Unul dintre momentele definitorii ale televiziunii moderne a avut loc în emisiunea The Drew Carey Show, în anul 1999 când Mimi Bobeck, în rolul de Nemesis a lui Drew Carey, privind spre camera zicea: „Hei, voi toți aștia din fața televizoarelor! Mainile pe tastatură!” Aceste propoziții transmițeau pentru prima dată ideea de convergență dintre televiziune și internet. Astfel, telespectatorii erau îndemnați să accese site-ul emisiunii în timpul transmisiei live la televizor, unde puteau observa materiale pe care în mod obișnuit nu ar fi avut acces la ele.

Prin evoluția internetului, s-a ajuns la migrarea unor publicații cu tradiție spre platforme online (fie pentru a-și extinde, fie pentru a-și înlocui variantele clasice de emitere a mesajelor). Știrile de televiziune au suferit schimbări evidente în ultimii ani și au dezvoltat o relație cu mediul online. Media tradiționale, care au versiuni online, au înțeles că trebuie să transmită în timp real informațiile și să-și actualizeze mereu conținutul pentru a putea supraviețui în acest nou mediu concurențial. Astfel, televiziunile TV actuale țin legătura cu telespectatorii prin intermediul rețelelor sociale. Rețelele sociale în raport cu posturile TV îndeplinesc trei funcții: de informare, de promovare a conținutului mediatic și de interacțiune cu telespectatorii. Conturile de Facebook ale Știrilor Pro TV sau Antena 1 sunt un exemplu de promovare în social media a conținutului TV. De altfel, site-ul Televiziunii Române oferă șansa de a vizualiza în timp real emisiile TVR Internațional și TVR Info. Un exemplu extern este cel am binecunoscutului canal de știri CNN, care pentru a putea concura cu fluxul de informații de pe internet, a început să emită live, non-stop, informații din întreaga lume.

2.4 Revoluția digitală

Creșterea internetului și a altor inovații tehnologice au revoluționat modul în care ne trăim viețile, în special modul în care consumăm media. Industria televiziunii, care a fost un model de stabilitate și succes în trecut, în prezent se află în presiune de menținere în fața competiției sale cea mai mare, internetul. În ceea ce privește interferențele între „vechile media” și „noile media” se observă migrări relativ mari ale telespectatorilor posturilor de televiziune clasice către mediul online; acestea se înscriu în trendul mondial de scădere a audiențelor TV și creștere a numărului telespectatorilor care urmăresc posturile de televiziune în varianta online (înregistrări ale emisiunii). Astfel, televiziunea trebuie să se adapteze și să schimbe natura funcționării tradiționale și adaptarea sa pe online. Vizionarea online câștigă rapid popularitae în fața televiziunii tradiționale. Aceasta tranziție aduce multe beneficii: viteza mai mare de transfer, numărul mare de programme, o calitate mai bună a imaginii și a sunetului. Mulți oameni deja au înlocuit televizorul cu aceste canale online și unii chiar dacă încă au televizor în case, petrec mai mult timp pe internet decat vizionând la televizor, dar acest fapt nu înseamna ca nu mai privesc la TV. Oamenii poate privesc mai puțin la televizorul tradițional, însa privesc mai mult conținut TV online ca înainte.

Televiziunea digitală este forma cea nouă în tehnologia media, în curs de dezvoltare. Utilizând liniile telefonice și comprimând fluxul de date electronice cu mijloace digitale, ea oferă consumatorilor acces la sute de programe de televiziune din întreaga lume. Unul dintre cele mai populare servicii online TV este Netflix.

Netflix a fost înființat la începutul anilor 2000 ca un serviciu de tip DVD și a intrat pe piața online în 2007 când a schimbat modul în care oamenii privesc la televizor. Netflix a avut 17 milioane de utilizatori până la sfărșitul lui 2010, în 2012, Netflix avea 29.9 milioane de abonați în S.U.A, urmând să se extindă tot mai mult în lume, iar în anul 2014 s-a ajuns la 50.1 milioane de abonații. Selecția emisiuninilor poate fi limitată comparând posturile tv, însă costurile sunt mult mai mici decât abonamentele la cablu și satelit. Spre deosebire de televiziunea clasica, aici telespectatorii își pot alege emisiunile pe care vor să le vadă, oricând vor aceștia.

2.3 Viitorul televiziunii – televiziunea web interactivă

Internetul este un mediu care conține infinit mai multe informații decăt cele oferite în prezent de televiziune. În pas cu dezvoltarea internetului, televiziunile pe lângă mutarea lor în online, trebuie să atragă într-un fel inedit telespectatorul, trebuie să-l țintuiască în fața programelor sale prin interactivitate, prin participarea activă a telespectatorului la emisiuni. Aceasta este provocarea la care se vede nevoită să răspundă televiziunea viitorului. Odată cu interactivitatea, posturile de televiziune vor avea un feedback mult mai direct, real și imediat în legătură cu conținutul emisiunii și cu ratingul acesteia, iar reclamele vor putea fi direcționate exact spre publicul-țintă. Una dintre cele mai importante evoluții viitoare ar putea fi introducerea televiziunii interactive, în care telespectatorul poate să își aleagă un anumit unghi al camerei de luat vederi pentru a urmări reluări. Dacă un telespectator îi va plăcea cravata unui prezentator, acesta va da click pe cravată și îl va trimite pe site-ul de unde va putea cumpăra produsul respectiv. De asemenea, dacă urmărim pregătirea unei rețete culiare, să putem accesa cu ajutorul telecomenzii direct la rețeta gustării respective.

Chiar dacă pare un lucru dn viitor, încă din 2001 exista o versiune a televiziunii interactive, cei mai mari furnizori de acest fel de televiziune erau WebTV de la Microsoft. Abonații plăteau o taxă de aproximativ 20 de dolari pe lună pentru un dizpozitiv conectat la televizorul lor care îi permitea să navigheze la web, să vorbească cu alți oameni prin chat și să trimită e-mailuri. Pentru o taxă suplimentară, abonații se puteau distrau cu jocuri interactive și aveau acces la informații suplimentare despre programele TV.

În concluzie, consider că industria televiziunii a trecut prin schimbări drastice, de la televiziunea prin satelit, cablu, la cea interactivă și online. Aceste schimbări sunt provocate de schimbările de gust ale consumatorilor, progresul tehnologic și competiția acerbă. Abilitatea de a crea și a distribui conținut prin intermediul internetului a determinat apariția pe piată a unor noi metode de a viziona conținut TV și a încurajat inovația. Așadar, pot afirma faptul că apariția internetului produce schimbări, dar nu va face să dispară televiziunea sau alte mijloace anterioare lor. Așa cum telegraful sau telefonul nu au desființat cuvântul tipărit, nici internetul nu va înlocui definitiv televizorul. Consider, însă, că pentru următorii 50 de ani cererea pentru televiziunea tradițională va rămâne, ca apoi tot conținutul televizat să fie prin prisma internetului.

BIBLIOGRAFIE

BLAND Michael, THEAKER Alison, WRAGG David, Relațiile eficiente cu mass media, București, Editura Comunicare.ro, 2003;

CHELCEA Septimiu, IVAN Loredana, CHELCEA Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns (ediția a doua revăzută și adăugită). București, Editura Comunicare.ro, [2004] (2008);

DOMINIQUE R. Joseph, Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, București, Editura Comunicare.ro, 2009;

IBM Institute for Business Value, The end of television as we know it. A future industry perspective, Editura IBM, 2006;

STAVRE Ion, Comunicare audiovizuală, București, Editura Tritonic, 2011;

TRAN Vasile, STANCIUGELU Irina, Teoria comunicarii. București, Editura Comunicare.ro, 2003;

WOLTON Dominique, Internetul. O teorie critica a noilor media, Bucureșt, Editura Comunicare.ro, 2012;

Surse web

Emmich Erika, Predictions: The Future of TV, http://www.cnbc.com/id/47285315/page/3

http://www.businessinsider.com/the-death-of-television-may-be-just-5-years-away-2011-12

https://www.brandwatch.com/2013/10/has-the-internet-taken-over-tv/

http://www.eparuion.ro/index.php/168-internet-versus-televiziune-conform-raportului-tineri in-romania-griji-aspiratii-atitudini-si-stil-de-viata

Viitorul televiziunii

http://live.cnn.com/

http://www.tvrplus.ro/live-tvr-1

http://www.businessinsider.com/chart-of-the-day-netflix-gets-a-huge-boost-from-international-expansion-2014-9