Campaniile Electorale

INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca scop analiza gradului de utilizare a mediului online în campaniile electorale, mai precis în campania pentru alegerile europarlamentare din luna mai, 2014.

Prin această lucrare am dorit să aduc o serie de date și informații noi în ceea ce privește utilizarea mijloacelor de comunicare online de către partidele politice și candidații pe perioada campaniei electorale pentru alegerile în Parlamentul European, 2014.

Noile tehnologii de comunicare au influențat modul în care sunt realizate campaniile electorale în prezent determinând partidele și candidații să identifice cele mai bune mijloace în încercarea de a câștiga susținerea și voturile alegătorilor.

Ideea prezentei lucrări mi-a venit în urma participării la un workshop pe tema social media, organizat de Institutul de Marketing, unde a fost prezentată campania pentru alegerile prezidențiale a actualului președinte al Statelor Unite, Barack Obama. Specialiștii fiind de părere că un factor determinant în câștigarea campaniei l-a constituit desfășurarea puternică a campaniei în mediul online, utilizând instrumentele social media, acesta a reușit chiar să își finanțeze o mare parte din campania electorală cu banii strânși în acest mod.

Consider acest fenomen deosebit de interesant, în special privit din punctul de vedere al schimbărilor aduse, pentru că în viziunea mea acesta a fost factorul declanșator ce a determinant schimbarea manierei în care oamenii politici, din toată lumea se raportează la mediul online și în special la social media ca mijloc de comunicare și promovare în comunicarea politică în general și în campaniile electorale în special.

Așadar lucrarea de față își propune ca obiective, determinarea percepției asupra sistemului de vot din România, determinarea percepției prinivnd utilizarea mediului online în campaniile electorale, determinarea percepției asupra mijloacelor de promovare a propriului partid în mediul on-line și a acestora ca politicieni și detrminarea percepției asupra rezultatelor utilizării mediului online

Primul capitol al lucrării prezintă conceptele cu care se va lucra pe parcurs, pentru a avea o privire de ansamblu asupra noțiunilor de comunicare politica, trecând prin definițiile comunicării, comunicării politice, a mediului online ca mijloc de comunicare electorală și a noutăților aduse de acesta. Urmează prezentarea mixu-lui de marketing politic și a tehnicilor promoționale de comunicare politică utilizate în mediul online.

De asemenea argumentarea rolului social media în comunicare, a constituit o altă parte importantă a acestei lucrări. În ultimul subcapitol al primului capitol am prezentat tehnicile promoționale folosite în comunicare online și anume publicitatea, marketingul direct, vânzarea personală, promovarea vânzărilor, relațiile publice.

Capitolul doi al lucrării, abordează utilizarea mijloacelor de comunicare online în timpul campaniei electorale. Am prezentat cinci partide din România, am analizat principalele instrumente de comunicare online folosite de către aceste partidele politice pe parcursul campaniei pentru alegerile europarlamentare în vederea identificării gradului în care acestea utilizează mijloacele de comunicare online cu electoratul.

De asemenea, am realizat o analiză de conținut a instrumentelor social media folosite de 25 de candidați din cadrul partidelor prezentate, în competiția pentru alegerile europarlamentare, utilizând o fișă de observare. Pentru relevanța lucrării, în selecția candidaților am avut în vedere poziția ocupată de aceștia pe lista electorală pentru alegerile europarlamentare 2014, în acest sens, am selectat candidații care ocupă primele 5 locuri pe lista electorală a fiecăruia dintre partidele analizate.

În capitolul trei al lucrării de față, am realizat o cercetare calitativă, folosind tehnica interviului în profunzime, utilizând ca instrument ghidul de conversație. Interviul a fost aplicat unui număr de zece persoane, toți dintre aceștia fiind candidați pentru Parlamentul European, câte două persoane din cadrul fiecăruia dintre cele cinci principale partide politice din România, prezentate și analizate în capitolul doi al lucrării.

Capitolul 1: Rolul comunicării online în marketingul politic.

În cadrul acestui capitol voi prezenta rolul mediului online din punct de vedere al comunicării politice ca spațiu de comunicare complementar și suplimentar media tradiționale în care mesajul politic nu este cenzurat sau modificat de o forță exterioară. Componentele mix-ului de marketing politic: produsul politic, prețul, promovarea și rezultatul. Rolul social media în comunicare prin prisma oferirii politicienilor posibilitatea de a crea o legătuiră directă cu electoratul propriu..Și tehnicile promoționale de comunicare politică în mediul online: publicitatea, marketingul direct, vânzarea personală, promovarea vânzărilor și relațiile publice.

Mediu online – mijloc de comunicare politică.

„Comunicarea a fost definită în literatura de specialitate din domeniul sociologic, ca reprezentând transmiterea verbală ori nonverbală a informației dinspre o persoana sau organizație care dorește să exprime o idee către altă persoană sau organizație”.(Poțincu, 2012, p.23).

De asemenea, comunicarea mai este definită și ca fiind procesul prin care o persoană sau un grup de persoane transmit idei, gânduri, sentimente, opinii, unei alte persoane sau grup de persoane în așa fel încât să se poată obține un răspuns.(Poțincu,2012,p.23).

Comunicarea în marketing include mijloacele prin intermediul cărora o persoană sau organizație urmărește să informeze, să convingă și să reamintească consumatorilor direct sau indirect despre produsul ori serviciul pe care îl comercializează sau prestează (Kotler, 2006, citat de Poțincu,2012,p. 23).

Comunicarea încearcă să influențeze în diverse grade, informația, poziționarea și mobilizarea consumatorilor. Pornind de la acesta, se poate susține faptul că funcția de comunicare în marketingul politic încearcă să influențeze într-o anumită măsură informația, poziționarea cetățenilor față de actorii politici și mobilizarea alegătorilor.

Din perspectiva evoluției tehnologice mediul online înseamnă aplicații, instrumente și servicii specifice erei post web2.0 care au permis utilizatorilor simpli să genereze conținuturi online (text, grafică, foto, audio, video) în întreg spațiul web sau în interiorul diverselor grupuri/comunități la care au aderat.

Mijloacele online includ: platforme de blogging (Blogger), rețele de socializare (Facebook), rețele socio-profesionale (LinkedIn) și de microblogging (Twitter), platforme de videosharig (YouTube) sau fotosharing (Flickr), platforme colaborative (Wikipedia), platforme și secțiuni de comentarii afiliate unor publicații profesionale, forumuri și grupuri de discuții.(Bădău,2011, pp.16-17).

Noutatea adusă de mediul online este reprezentată de comunicarea multidirecțională interactivă. Procesul comunicării în mai multe direcții, oriunde, oricând, de oricine este cel care i-a conferit Internetului avantajul față de celelalte mijloace media, după ziare, radio și televiziune, Internetul fiind denumit „a patra formă de mass-media”. Internetul are astfel șansa de a fi cel mai utilizat mediu din istoria mijloacelor media.(Scott, 2010, p.101).

Spre deosebire de mass media tradițională mediul online devine un mediu, ce oferă posibilitatea oricărei persoane să își poată exprima opinia sub protecția anonimatului sau asumat (Toader, Grigorași, Frunză, 2011, p.33).

Atât partidele politice cât și politicienii au înțeles că prezența pe internet este și va fi în viitor un element important în alegerile electorale atât datorită utilizatorilor care accesează forum-urile de dezbateri online cât și faptului că pot manageria relația cu electoratul fără filtrul mediei tradiționale ”Mediul online se prezintă ca o alternativă eficientă de comunicare cu electoratul, în condițiile în care comunicarea prin intermediul media tradiționale este bine reglementată” (Toader, Grigorași, Frunză, 2011, p.37).

Media tradiționale nu vor mai reprezenta unicul mod de transmitere a mesajelor sau de formare a imaginii publice. Tehnologia și-a câștigat un rol tot mai important în preferințele consumatorilor de internet. Prezența pe un site bine cotat a politicianului și cu un suport tehnic și tehnologic adecvat spun foarte multe despre atenția și importanța acordată de acesta, mediului online ca mijloc de comunicare. Și lucrurile acestea se văd și se contabilizează de către utilizator. Alegătorii observă, fac comparații, vorbesc între ei, comentează, dau feed-back. Dacă li se răspunde la feedback, este un mare plus pentru politician.

Astfel, pe parcursul acestei lucrări voi încerca să prezint gradul în care mediul online este utilizat de partide politice și candidați în campania pentru alegerile europarlamentare, mai 2014.

Astăzi mediul virtual, al Internetului prezintă o serie de facilități indiscutabile: accesibilitatea internetului de mare viteză, gratuitatea sau costurile scăzute ale programelor de editare, cât și o implicare asumată, în cunoștință de cauză, a alegătorilor în cadrul procesului electoral.

Apariția și dezvoltarea Internetului a produs schimbări globale în toate sferele vieții sociale, prin urmare și în domeniul comunicării politice. Comunicarea este un schimb de informații între guvernanți și guvernați, reflectat prin mijloace formale sau informale pentru cucerirea sau exercitarea puterii. Caracterul politic al comunicării este conferit de funcția emițătorului și de natura mesajului.

În acest context, utilizarea mediului online a început să devină un nou vehicul al comunicării electorale, după exemplul publicității, permițând partidelor politice să controleze mesajele trimise si să-l adreseze direct alegătorilor fără a-l mai supune filtrului jurnalistic. In aceeași idee, acest nou mijloc de comunicare face posibilă difuzarea rapidă a unui volum mare de documente la preț scăzut, oferă o oarecare vizibilitate partidelor mici, neglijate sau ignorate de mass-media si permite o comunicare activă intre partide si cetățeni.

O analiză a conținutului a 339 de site-uri aparținând unor formațiuni politice din întreaga lume, realizată in noiembrie 2000 arată că partidele politice folosesc in special internetul pentru a difuza informații si că fac mai puțin apel la potențialul său interactiv. În acest sens, se menționează ca majoritatea formațiunilor politice au tendința de a folosi Internetul ca pe un suport tradițional al comunicării (Margolis, Resnick, 2000,p.80).

Având în vedere că numărul utilizatorilor de Internet a crescut în țara noastră, acest mediu de comunicare constituie din ce în ce mai mult o importantă sursă de informare. Chiar dacă procentele prezenței pe Internet a romanilor nu pot fi comparate cu cele de la nivelul Uniunii Europene, faptul că accesul la Internet a crescut într-un timp atât de scurt demonstrează interesul în creștere al romanilor pentru mediul online. Astfel, se poate observa cu ușurință că mediul online devine la fel de important în comunicarea electorală, ca și canalele de comunicare tradiționale.

Așadar în viziunea mea, I nternetul se poziționează ca un mediu unde oricine își poate exprima opinia asumat sau sub protecția anonimatului. Principalul avantaj pe care acesta îl oferă comparativ cu mass media tradiționala este posibilitatea cetățeanului obișnuit de a participa în mod activ prin analizarea și diseminarea informațiilor de interes pentru acesta.

Ca și canal de comunicare politică, mediul online înregistrează primul succes în anul 2004 când a fost utilizat în campania electorală a lui Traian Băsescu, ”strategia folosită în mediul online de către un politician român a dat roade din punct de vedere al mobilizării alegătorilor și al câștigării voturilor” (Toader, Grigora, Frunză, 2011, p.59). Între timp , acest mod de a face campanie prin intermediul noilor tehnologii de comunicare, a devenit un punct, as putea spune aproape obligatoriu în strategia de campanie a oricărui politician.

Astfel, pot spune că Internetul se conturează ca un spațiu de comunicare complementar și suplimentar media tradiționale, în care mesajul politic nu este cenzurat sau modificat de o forță exterioară. Totuși, acest mediu de comunicare nu mai prezintă același potențial mobilizator și aceeași noutatea din momentul în care a devenit un instrument utilizat în campaniile tuturor politicienilor români.

Am putea spune ca evoluția spre comunicarea prin Internet a fost un pas firesc, pe care liderii politici din țara noastră l-au făcut înaintea multor lideri politici din Europa.

Datorită evoluție Internetului din ultimii ani, acesta a deveni unul din canalele de comunicare ale politicienilor în campania electorală. Cu toate acestea, comunicarea electorală pe Internet va rămâne importantă, cu cât interesul pentru mediul online va rămâne ridicat. Oamenii politici se uită la cifre și îți dau cifre pe care toți le au: mai mult de 8 milioane de români sunt utilizatori activi de Internet, majoritatea sunt tineri cu vârste cuprinse între 18-38 ani, 91% petrecut mai mult de 3 ore/zi pe Internet.(Rad, 2013,p.243). Ei folosesc Internetul în principal pentru a se informa dar și pentru a interacționa cu alți oameni.

Deci, interesul liderilor politici pentru acest mediu de comunicare este lesne de înțeles. (Toader,Grigorași,Frunză,2011,p.72). Acest interes în creștere al politicienilor pentru mediul online, are la bază două motivații. Prima constă în conștientizarea faptului că folosind instrumente web pot genera conținut propriu care nu este cenzurat de nimeni. În acest mod folosind propriile pagini de Internet, unii politicieni postează atacuri, declarații, puncte de vedere, răspunsuri la atacuri.

Cea de-a doua motivație constă în dorința de a-și îmbunătății imaginea în mediul electronic și de a folosi capacitatea de comunicare a unor instrumente cum ar fi Facebook, YouTube pentru a atrage adepți sau pentru a mobiliza lumea la vot.

Dintre noutățile aduse de mediul online, ca și suport pentru comunicarea politică se evidențiază următoarele: în primul rând, crește dinamica comunicării, dacă acum 10 ani un ciclu de știri era de 24 de ore, acum acesta este redus la doar câteva ore, astfel că oamenii politici trebuie sa reacționeze de câteva ori pe zi la diferite poziții/evoluții care apar în media. În campania electorală, frecvența este chiar mai mare. Fără Internet această dinamizare a comunicării nu ar fi fost posibilă.

Al doilea element de noutate constă într-o mai mare segmentare a publicurilor țintă, pe Internet, mult mai vizibil decât în presa scrisă sau la televiziune, există publicuri mult mai bine conturate.

Un alt element de noutate este așa numitul call to arms, adică solicitarea făcută susținătorilor de a se implica în campanie, este tipică pentru mediul online și este mult mai greu de realizat în media tradițională, unde spațiul și formatul sunt mult mai restrictive, un exemplu în acest sens îl reprezintă campania actualului președinte al SUA, Barack Obama, acesta a avut milioane de susținători pe Facebook și sute de mii pe siteul campaniei. (Toader, Grigorași, Frunză, 2011,p.72).

Utilizând același exemplu, cel al campaniei lui Barack Obama, se distinge încă un element de noutate adus de mediul online comunicării politice, acela că Internetul poate fi și o sursă de finanțare a campaniei electorale, astfel actualul președinte al Statelor Unite, și-a finanțat o mare parte din campanie prin contribuția online de 5,10,50 de dolari.

În continuare, voi prezenta o serie de avantaje și dezavantaje cu privire la mediul online ca mijloc de comunicare politică.

Dintre principalele avantaje ale mediului online, ca mijloc de comunicare în campania electorală se remarcă: avantajul principal este cel al arhivei, asta înseamnă că pe Internet, mesajele politicienilor rămân arhivate, aspect ce contribuie la construirea unei identități a politicianului de la care se pleacă în construirea strategiei de campanie.

Alte două avantaje importante sunt cel legat de costurile scăzute pe care le presupune folosirea instrumentelor de comunicare online și cel legat de lipsa controlului și a alterării mesajului de către alte instanțe, prin transmiterea sa nemediată.

Mediul online favorizează o comunicare precisă și nedistorsionată a mesajului de campanie, unde informația circulă liber, candidatul poate să-și publice pe Internet tot discursul, nu trebuie să aștepte ca o televiziune să preia doar câteva secunde din el.

Un alt avantaj îl reprezintă faptul că Internetul oferă un spațiu nelimitat de comunicare, unde politicianul poate relaționa cu propriul public, poate atrage noi categorii de public spre deosebire de mass-media. De altfel, esența Internetului este de a avea cârligul prin care politicienii îi pot aduce pe alegători pe site-rile lor.

Avantajele prezentate mai sus sunt însă corelate cu o serie de dezavantaje ale folosirii mediului online ca mijloc de comunicare în campaniile electorale. Dintre aceste dezavantaje cele mai importante sunt: dificultatea de a accesa anumite categorii de public, cum ar fi cele din mediul rural sau din orașele mici și efectele reduse în ceea ce privește mobilizarea alegătorilor.

Influența Internetului asupra mobilizării și segmentării eficiente a electoratului este limitată deoarece există doar două categorii mari de public care pot fi atinse prin intermediul noului mijloc de comunicare, este vorba despre tinerii cu vârste până în 20 ani, dar care sunt greu de mobilizat pentru a merge la vot și persoanele de vârstă medie, până în 40 ani, care accesează Internet-ul în special de la serviciu. Ambele categorii de alegătorii provin din orașele mari.

Cu alte cuvinte, influența acestui mediu de comunicare este mai mică asupra alegătorilor din orașele mici sau din mediul rural. (Toader,Grigorași,Frunză,2011,p.63).

De asemenea, comparativ cu impactul media tradiționale asupra creșterii gradului de informare și mobilizare a electoratului, mediul online prezintă un alt dezavantaj, acest lucru datorându-se în principal faptului că deși acest mediu de comunicare a cunoscut o mare evoluție din punct de vedere al numărului de utilizatori, el nu este încă extins la nivel național.

Un mare dezavantaj al Internetului este legat de public, cine se uită la discurs?, pe pagina de Internet a unui om politic sau candidat într-o campanie este, de cele mai multe ori, un public mult mai redus pentru că în cazul Internetului provocarea constă în a-ți câștiga publicul, orice site de campanie pornește de la zero utilizatori.

În concluzie, rolul mediului online ca mijloc de comunicare este dat de milioanele de oameni care utilizează Internetul cu privire la diversele produse și servicii, pentru a se implica în campanii politice, pentru a se alătura fan cluburilor de muzică și film, pentru a publica recenzii ale unor produse și pentru a vorbi despre hobby urile și pasiunile lor. Tehnologiile și instrumentele, cunoscute sub numele de mijloace de comunicare sociale le oferă utilizatorilor modalități de exprimare, de comunicare, pe Internet.

1.2. Mix-ul de marketing politic

Conceptul de marketing a apărut pe fondul revoluției industriale, în țări cu o economie dezvoltată, în contextul rezolvării comercializării bunurilor și serviciilor existente pe piață (Balaure, 2002, p.16-17.).

În marketingul politic primul pas foarte important îl constituie definirea corectă a conceptului de produs politic. Produsul politic privit ca un ansamblu complex de elemente care includ: candidatul, imaginea sa, programul politic, comportamentul, experiența, apartenența politică a candidatului (Poțincu, 2012, p.16).

Pentru ca alegătorii să accepte oferta politică a unui candidat acesta trebuie să prezinte și garanțiile realizării sale, de aceea se include în produsul politic și elemente precum: echipa candidatului, politici propuse, servicii oferite și capacitatea de furnizare.

A doua componenta a mix-ului de marketing o reprezintă, în marketingul clasic, politica de preț. Prețul, ca și componentă a mix-ului de marketing politic constă în votul acordat de alegător pentru produsul politic oferit de omul politic, dar și plata indirectă sub forma subscripțiilor către un partid sau persoană politică.

Însă prețul poate lua forma unei investiții financiare întârziate spre exemplu posibile schimbări de taxe ori schimbări ale standardului de viață. Totodată el poate reprezenta factori mai puțin financiari cum ar fi timpul si efortul de a participa la vot dar si forma unor aspecte emoționale, bazate pe experiența si legate de participarea la procesul politic. Indiferent de forma pe care o ia prețul, alegatorii așteaptă a primi ceva in schimb, fie tangibil fie netangibil.

Astfel, prețul politic include, costurile economice taxele, rata dobânzii, modificările în beneficiile guvernării si costurile fizice ale alegatorului timp alocat, efort.

Prețul reprezintă ceea ce consumatorii trebuie sa ofere, la rândul lor pentru a intra în posesia produsului marketingului politic. (Poțincu,2012,p.20).

Costul poate fi reprezentat atât de bani cât și de faptul că se poate cere consumatorului să ofere o parte din timpul său liber, pentru a participa la întruniri organizate în scopul promovării unor programe politice sau chiar de asumare a riscului de a fi ridiculizat sau dezaprobat de semenii săi care nu-i împărtășesc opiniile sau credințele. Stabilirea prețului în domeniul social este foarte dificilă.

Ca și în cazul unui bun tangibil, dacă costul produsului politic depășește beneficiile cetățeanului, acesta va percepe oferta ca având un nivel scăzut de atracție și este puțin probabil să o accepte. În cazul în care beneficiile sunt percepute ca fiind mai mari decât costurile, produsul are șanse mari să fie adoptat.

O altă dimensiune a prețului plătit de către alegător constă în costurile pe care alegătorul le are de suportat ca urmare a implementării programelor politice. Acestea pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de justețea sau injustețea strategiilor aplicate. Costurile pot fi mai mari atunci când planurile nu au o aplicabilitate reală și vor fi greu de suportat, prin consecințele grave pe care le implică: șomaj, neclaritatea programelor de asistență socială, medicală și educațională, ineficiența legislației, scăderea venitului pe cap de locuitor.(Poțincu, 2012,p.20).

A treia componentă a mixu-lui de marketing politic o reprezintă promovarea. Unii autori consideră că dacă promovarea este bine realizată nu mai are importanță dacă produsul oferit de un candidat se poate aplica sau nu, rezultatul va exista.

Din acest considerent ei ignoră celelalte elemente ale marketingului politic și numesc această componentă promovare politică. Cei doi termeni au mai multe elemente comune, dar marketingul politic include promovarea politică.

Mix-ul promoțional al unui produs politic este format din următoarele elemente: publicitatea, relațiile publice, vânzarea personală, promovarea personală, promovarea vânzărilor, marketingul direct. (Poțincu,2012,p.21).

Cel de-al patrulea element al mix-ului de marketing politic îl constituie rezultatul. Alegatorii analizează performanțele unui partid politic, ținând cont în special de punerea în practică a promisiunilor electorale, de către acesta. De asemenea alegătorii sunt interesați și de modalitatea de atingere a acestui rezultat final. Imaginea partidului politic în ochii alegatorului ar trebui să fie aceea a unui partidul ce realizeze ce își îndeplinește efectiv, eficient și etic.

În ceea ce privește mix-ul de marketing ,unii autori sunt de părere că celor 4 „P” tradiționali ai mix-ului li se pot adăuga încă 2 „P” relevanți domeniului politic, ce permit o verificare a rezultatului: procesul, adică eficiența serviciului furnizat și proba fizică, dovada că serviciul a fost realizat.

În marketingul politic, elementul mix-ului „proba fizica” se refera la factori precum simbolurile, organizarea partidelor, conferințele de partid, iar „ procesul” semnifica eficienta, eficacitatea și integritatea produsului politic furnizat. (Poțincu,2012,p.21)

Anumiți autori consideră că mai poate fi adăugat încă un „P” mix-ului de marketing politic și anume personalul. Personalul cuprinde imaginea, , abilitățile și aptitudinile persoanelor ce oferă serviciile politice. (Poțincu,2012,p.22).

În concluzie, marketingul electoral are ca principal obiectiv votarea unui candidat. Dacă electoratul este considerat a fi o „piață”, candidatul este atunci considerat un „produs”, construirea imaginii lui fiind indicată prin „conceptul de produs”.

În realitate, însa specialiștii nu creează propriu-zis produsul ci îl adaptează cât mai bine cu putință la piața electorală, ca rezultat al unei strategii capabile să pună în punctele-forte și să ascundă slăbiciunile acestuia. Conceptul de baza, ce stă la baza unei campanii electorale a unui candidat, este cel de produs.

1.3. Rolul social media in comunicare

Andreas Kaplan și Michael Haenlein (citat de Bădău, 2011 pp.16-17), definesc social media ca pe „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile ideologice și tehnologice ale Web 2.0 și permit crearea și schimbul conținutului produs de utilizatori”.

Este vorba despre canale de comunicare online, interacțiunea socială și propagarea, departajarea, sindicalizarea sau căutarea informațiilor ușor accesibile, prin care mari comunități de participanți pot colabora prin producerea și schimbul textelor, fotografiilor, materialelor audio si video, care sunt redifuzate de la un utilizator la altul, în maniera în care publicul își dorește și cere potrivit principiului „telefonul fără fir ” (un concept important în social media este „ lumea informației din gură în gură ”-world of mouth).

Scopul interacțiunilor dintre utilizatorii online este crearea unor noi relații în scop, personal sau de business. Oamenii conversează, recomandă, valorifică și creează informații, monologul se transformă în interacțiune (prin intermediul platformelor gratuite precum: grupuri, bloguri, rețele sociale, forumuri și platforme de conținut video, audio, departajare și comunicare instant), informația devine accesibilă, iar utilizatorii transformă din consumatori în creatori de conținut, într-un context în care cunoașterea se democratizează.(Bădău, 2011, pp.16-17).

Social media constituie azi subiect de analiză din varii perspective, însă interesul cel mai mare îl suscită în zona marketingului și a comunicării, acolo unde s-a intuit potențialul financiar și de promovare uriaș pe care rețelele sociale îl reprezintă.(Rad, 2013, p.150).

Din perspectiva evoluției tehnologice, social media înseamnă aplicații, instrumente și servicii specifice erei post web2.0 care au permis utilizatorilor simpli să genereze conținuturi online (text, grafică, foto, audio, video) în întreg spațiul web sau în interiorul diverselor grupuri/comunități la care au aderat.

Astfel, social media reprezintă o sintagmă generică pentru platforme de blogging (Blogger), rețele de socializare (Facebook), rețele socio-profesionale (LinkedIn) și de microblogging (Twitter), platforme de videosharig (YouTube) sau fotosharing (Flickr), platforme colaborative (Wikipedia), platforme și secțiuni de comentarii afiliate unor publicații profesionale, forumuri și grupuri de discuții.(Rad,2013,p.150).

Mai simplu formulat, social media înglobează toate mijloacele online care ne permit, ca simpli utilizatori, să creăm, să postam și să diseminăm fie conținuturi realizate de noi, fie realizate de alții, dar față de care ne raportam într-un fel sau altul.

Mijloacele de comunicare socială oferă mijloacele prin care oamenii fac schimb de idei, conținut, gânduri și relații, pe internet. Mijloacele de comunicare socială diferă de ceea ce se numește mass media tradițională în sensul în care oricine poate crea conținut, poate comenta pe baza lui și îl poate îmbogăți. Formele pe care le poate lua mijloacele de comunicare socială sunt așa cum am prezentat deja mai sus textul, clipurile audio și video, imaginile și comunitățile.

Mijloacele de comunicare sociale înglobează o mulțime de elemente și reprezintă termenul prin care ne referim la mijloacele prin care oamenii comunică unii cu alții.(Scott, 2013, p.87).

Chestiunile de ordin tehnic nu mai sunt problema utilizatorului. Noile concepte cheie sunt: colaborare și comunicare (între oricine și orice, online, cu rezultate instantanee), accesibilitatea (oricine știe să folosească un browser se poate exprima pe internet și poate interacționa cu ceilalți, tag-uri (producătorii pot descrie mesajele prin cuvinte cheie într-un format care poate fi citit și agreat de computerele altor persoane), gratuitatea și sindicalizarea de conținut( RSS permite publicului să subscrie la un site și să fie îndrumat când se schimbă sau se adaugă conținut).

Numit Web 2.0 de către Tim O’Reilly de la O’Reilly, Media 2003, (citat de Bădau,2011, pp.16-17) acest concept înseamnă evoluția internetului de la un depozit de informații și tehnologii de comunicare, la un spațiu de comunicare simetrică (platforme care ajuta la transferul de cunoștințe și conversații unde oamenii se pot întâlni și organiza cu ușurință).

Este vorba despre o trecere istorică de la comunicarea unidirecțională, în care producătorul de informație, izolat într-un „turn de fildeș”, trimitea informația către public, la comunicarea bi și multidirecțională, în care, de exemplu, producătorul de informații oferă o platformă la care aderă numeroși utilizatori pentru a produce și schimba informații între ei, de la utilizator la utilizator, într-un context de interactivitate dus la extrem în care publisferu-ul , proprietarul platformei, se poate transforma în cititor al produselor oferite de utilizatori (comunicarea interpersonală poate fi între un utilizator și un alt utilizator, între utilizator și publisher, între publisher și publisher, între publisher și utilizator). Toți sunt producători și cititori de informație. Un exemplu elocvent este platforma YouTube.

De asemenea, Web 2.0 înseamnă democratizarea informației produse și distribuite în spațiul public, prin mass-media tradițională. Până la Web 2.0, capacitatea de creare și distribuire în masă a informației era limitată la persoane și organizații care dețineau facilități extrem de costisitoare: televiziunea, pentru crearea și distribuirea materialelor video (sutele de angajați cu studii superioare care culeg, se informează, scriu, filmează, editează și transmit conținut presupun costuri mari de producție și difuzare), presa scrisă, pentru crearea și distribuirea materialelor textelor (rețeaua de reporteri și editori, designeri, tipografi sau rețeaua de distribuție presupun costuri mari raportate la venituri mici. (Bădău, 2011,pp.25-26).

Astăzi costul scăzut al calculatoarelor, al camerelor digitale și accesibilitatea internetului de mare viteză, împreună cu gratuitatea sau costurile scăzute ale programelor de editare au drept consecință faptul că oricine poate să facă un blog, să-l pună rapid în funcțiune, să încarce conținut video sau audio și să concureze mass-media tradițională.

Din perspectiva marketingului, social media reprezintă un potențial uriaș, de aici și asocierea cea mai frecventa între social media și social business, ce se referă la organizațiile care folosesc noile tehnologii pentru a se promova sau pentru îmbunătățirea productivității forței de muncă și crearea de servicii excepționale clienților lor.

Altfel spus, social media constituie instrumente de promovare extrem de profitabile dar și mijloace prin care companiile pot oferi asistență clienților. (Rad, 2013, p.151).

Un caz special, care s-a bucurat în ultimii ani de o atenție sporită din partea cercetătorilor, îl reprezintă marketingul politic prin social media. Din acest punct de vedere, campania web 2.0 a lui Obama, din 2008, este cel mai elocvent exemplu politic de exploatare eficienta a noilor media și de succes electoral prin atragerea și implicarea mediului online. (Rad,2013,pp.150-151).

De asemenea în Romania tot mai multe partide politice, politicieni au început să înțeleagă mecanismele social media și să le utilizeze în campaniile electorale. Primul exemplu ar fi campania actualului președinte Traian Băsescu, din anul 2004.

Așadar, mass-media clasică pierde teren, la fel și site-urile Web 1.0, iar social media devine din ce în ce mai populară. În acest context, noile forme de comunicare online specifice Web 2.0, subsumate unui nou concept, social media, câștigă cu o rapiditate nemaiîntâlnită până acum în istorie. Este o adevărată revoluție.(Bădău, 2011,p.27)

Dintre principalele argumente pro social media se disting următoarele: în primul rând accesibilitatea platformelor gratuite cât și rapiditatea acestora, durează mai puțin de un minut să îți faci un cont de blog, Twitter sau Facebook.

Cu ajutorul resurselor oferite de platforme oamenii recomandă, valorifică, creează informații, informația devine accesibilă, iar utilizatorii se transformă din consumatori în creatori de conținut.

Un alt argument în favoarea social media îl reprezintă rapiditatea cu care oamenii se pot informa gratuit despre orice eveniment, conferințe, subiecte de intere general sau subiecte care te pasionează

Totodată utilizatorul își poate crea și menține reputația online într-un spațiu public în care multe identități sunt validate prin căutarea pe Google.

Social media a modernizat modul în care se ajunge la consumatori și a devenit foarte atrăgătoare pentru marile companii. În actualul context cea mai mare parte a audienței este prezenta online, și probabil la fel va și cea viitoare (cea care se dezvoltă în prezent). În ultimii ani, mediile sociale au crescut enorm, ceea ce a însemnat creșterea numărului de consumatori, ci s-au extins și global. Branduri importante și credibile folosesc social media pentru a ajunge la vechii consumatori, pentru a câștiga noi consumatori, pentru a construi și menține credibilitatea și reputația printre aceștia. Publicitatea nu mai funcționează, a pierdut din eficiență; publicul nu se mai uită la reclame, nu mai acționează în funcție de ele. Acum contează opiniile online despre brandul tău. Trebuie să fii acolo când se vorbește despre tine sau despre produsul tău.

Mediile sociale nu sunt numai o modalitate prin care afacerea interacționează cu consumatorii, ci și o sursă de relații și comunicare între oamenii din interiorul companiei.

Un argument foarte puternic pentru social media este acela că a devenit noul instrument pentru vânzările și marketingul efectiv, că oferă acces gratuit la servicii, informații și comunitate.

Accesibilitatea social media are și un revers negativ: toată lumea publică informații, dar multe dintre ele nu sunt de calitate și nu merită atenția.

De asemenea, furtul de identitate este o practica pe internet depășită doar de numărul mare de identități false. Un alt argument contra social media este reprezentat de faptul că este mare consumatoare de timp. Totodată este posibil să întâlnești reacții ale unor utilizatori care au trecut prin experiențe neplăcute cu brandul tău. (Bădău, 2011,pp. 34-35).

New media mai contribuie cu un sens suplimentar noțiunii de medium, referitoare la dimensiunea socială a calului de comunicare și a comunităților virtuale, care se dezvoltă în jurul acestuia.

Formele pe care acestea le iau sunt multiple, în măsura în care fiecare platformă sau rețea de socializare vine cu modelul propriu de interactivitate și comunicare. Conceptul de „imagine virală” desemnează procesul prin care o fotografie devine populară prin distribuirea pe Internet și își are originea în rețele precum Facebook sau Twitter.(Rad, 2013,p.320)

Așadar, noile media nu sunt doar un mod de a comunica alături de cele anterioare, ci ele vor determina o schimbare generală de paradigmă. Cât de repede se va întâmpla acest lucru e greu de anticipat. Cert este că procesul deja a început. Rămâne de văzut dacă noile media se vor așeza alături de vechile media și vor coabita într-un fel sau altul, găsindu-și fiecare nișa proprie sau dimpotrivă, vor determina o modificare profundă și ireversibilă a vechilor media.

În concluzie, apariția și evoluția noilor media (site-urile, rețelele sociale, blogurile) au impus regândirea modului în care este realizată comunicarea politica. Noile media oferă politicienilor posibilitatea de a crea o legătură directă cu electoratul propriu și facilitează comunicarea pe orizontală, în care mesajele sunt transmise atât de la candidați și partidele politice către electorat cât și invers.

Astfel comunicarea politică se transformă dintr-un mijloc de persuasiune și propagandă, într-un mod de interacțiune în care fluxurile de informații transformă lucrurile și entitățile. Interacțiunea dintre actorii politici și cetățeni depinde de felul în care partidele și candidații politici reușesc să se adapteze acestui mediu de comunicare ( modul de funcționare, oportunități).

Totodată noile media produc schimbări structurale atât la nivelul instrumentelor utilizate în cadrul campaniilor electorale, cât și în structura și distribuția puterii politice.(Toader,Grigorași, Frunză,2011,p.177).

1.4. Tehnici promoționale de comunicare politică în mediul online.

„Comunicarea politică presupune emiterea unor mesaje și transmiterea acestora anumitor destinatari, alegători, în scopul promovării unor idei, lideri politici și partide politice.” (Poțincu,2012,p.23).

Practic, comunicarea politică este o formă de distribuire a unui flux continuu de informații dinspre structurile politice spre public, incluzând procedurile, normele și acțiunile prin care este organizată și folosită informația politică.

Așadar dacă comunicarea încearcă să influențeze in diverse grade informația, poziționarea și mobilizarea cetățenilor, atunci pot spune că funcția de comunicare în marketingul politic încearcă să influențeze în diverse grade informația, poziționarea cetățenilor față de actorii politici și mobilizarea alegătorilor.

În acest context candidații și partidele politice trebuie să facă față unor mijloace de comunicare din ce în ce mai performante și mai sofisticate, care modifică fundamental modul de realizare și transmitere a mesajelor politice. Astfel, adoptarea noilor tehnologii de comunicare a influențat considerabil modul în care sunt realizate campaniile electorale și comunicarea politică în prezent.

Datorită faptului că relația dintre oamenii politici și alegători se stabilește cu ajutorul comunicării, candidații și partidele politice au înțeles importanța transmiterii către electorat a unor mesaje prin care își prezintă viziunile politice, informații personale sau oferta electorala în încercarea de a câștiga susținerea și voturile alegătorilor.

Așadar, comunicarea politică include toate formele de comunicare adoptate de actorii politici, electoratul acestora și canalele mediatice care analizează politica. Cuprinde totodată atât elemente de comunicare care ajută la formare imaginii și identității actorului politic (retorica politică, verbală și scrisă), cât și actele de comunicare simbolică, cum ar fi cele paralingvistice sau politice.

În cadrul campaniilor electorale actorii politici apelează la toate tipurile de resurse, pe de o parte resursele electorale, umane, financiare și de timp, și pe de altă parte la tehnici și mijloace de comunicare pe care le au la dispoziție atât din media tradiționale cât și din mediul online.

Datorită diversificării canalelor de transmitere a mesajelor politice, precum și a rapidității cu care informația ajunge la diferite categorii de public, comunicarea politică, a devenit un loc unde interacționează mai mulți actori: actorii politici, jurnaliștii și opinia publică. Actorii politici utilizează diverse metode și tehnici de comunicare în vederea influențării intenției de vot a alegătorilor”.(Toader,Grigorași,Frunză,2011,p.174).

O ramură specifică a comunicării politice este comunicarea electorală, în esență tot o comunicare politică, care are loc în perioada unei campanii electorale, în care scopul actorului politic este pe de o parte, păstrarea electoratului propriu prin întărirea convingerilor acestuia și, pe de altă parte, atragerea și convingerea unui număr cât mai mare de votanți nehotărâți, în intervalul de timp limitat al campaniei. (Toader,Grigorași,Frunză,2011,p.175).

Campaniile electorale sunt dirijate de reguli stricte impuse la nivel guvernamental. Politicienii care intră în competiția electorală trebuie să respecte cadrul juridic care reglementează desfășurarea campaniilor electorale, cum ar fi: reglementările privind finanțarea partidelor politice, publicitatea electorală, accesul partidelor politice la media tradițională, etc. Nerespectarea acestor prevederi de către oamenii politici poate duce la eliminarea lor din cadrul competiției electorale.

Dacă în cazul comunicării politice se urmărește influențarea majorității, atunci este necesară transmiterea aceluiași mesaj, de către același emitent, unui număr foarte mare de receptori potențiali. În cazul în care se urmărește motivarea anumitor grupuri electorale țintă trebuie utilizate mesaje adecvate pentru a convinge aceste grupuri de alegători.
De multe ori, pe lângă mesaje, simboluri și idei, comunicarea nu conține și răspunsul cetățenilor, reacția lor pozitivă ori negativă față de acestea.

Creșterea competitivității electorale presupune o comunicare electorale care să evidențieze avantajele anumitor oferte electorale și dezavantajele ofertelor alternative oferite de contracandidați.

O altă trăsătură a comunicării, care poate genera o serie de aspecte negative, o constituie încercarea de a influența. Comunicarea urmărește transmiterea unui sens, a unei idei, situații ori fenomen care nu se poate realiza fără influențare, practic a comunica și a influența reprezintă în acest context o singură activitate.

Partidele politice utilizează tehnici de marketing atât pentru a se vinde pe ele ori pentru a vinde propriile politici, cât și pentru a decide ce oferă publicului, în primul rând ce politici să adopte, ce lideri să aleagă pentru a reprezenta cel mai bine aceste politici și cum sa comunice eficient această ofertă politică.(Poțincu,2011,p.24).

Eforturile de promovare a produselor politice, fie programelor politice, fie personalități, în campanii electorale sau pe perioada desfășurării mandatului converg spre un scop, acela de a influența comportamentul și atitudinile electoratului iar acolo unde este cazul de a le menține.

În acest sens, sunt utilizate un ansamblu de tehnici având ca scop: în primul rând influențarea comportamentelor maselor, deoarece campaniile electorale locale sau generale sunt interesate de cucerirea în masă a votaților, astfel se impune să înțelegem acest proces de cristalizare a opiniei publice.

În primul rând opinia publică definește un grup difuz, nestatornic și schimbător de judecăți individuale, ea este rezultatul opiniilor individuale când consensuale când conflictuale ale oamenilor care alcătuiesc societatea sau orice grup social.(Bernays,2003,p.173). Așadar pentru a înțelege opinia publică,trebuie să ne întoarcem asupra individului care face parte din grup. Gândirea individului este formată dintr-o masă de judecăți asupra majorității subiectelor cu care intră în contact cu viața sa psihică sau morală, deși aceste judecăți sunt instrumentele existenței sale zilnice, ele nu se sprijină pe cercetări sau deducții logice ci sunt cel mai adesea expresii dogmatice acceptate sub autoritatea părinților, bisericii și liderilor sociali, economici și de altă natură.(Bernays,2003, p.76).

Concluzionând, aș putea spune că opinia publică este influențată de multe forțe exterioare, dintre care cele mai evidente sunt: părinții, școala, presa, filmele, reclamele, revistele, conferințele, biserica, radioul și nu în ultimul rând internetul.

În al doilea rând se dorește reîmprospătarea memoriei consumatorilor de politică, destinatari ai mesajelor ce reamintesc avantajele programelor electorale, pentru a îi împiedica să-și schimbe preferințele.

În al treilea rând, furnizarea informațiilor, deoarece promovarea produselor politice favorizează schimbul de informații dintre actori, pe de-o parte, personalitățile politice au ocazia să-și informeze potențialii alegători, fie în cadrul întâlnirilor directe, fie prin modalități indirecte despre intențiile politice, programele pe care le susțin, iar subsidiar, își propagă imaginea ideală, pe de altă parte cetățenii primesc informații referitoare la programele ce pot fi utile, ocazie cu care vor cunoaște personalitățile lansate de partid.

În al patrulea rând, se are în vedere stimularea cererii, în sensul în care promovarea programelor și a personalităților presupune prezentarea acestora cu intenția de a spori receptivitatea alegătorilor față de oferta politică.

Următoarele două scopuri se referă la contracararea concurenților, unde strategiile de imagine au scopul de a își promova produsul în defavoarea ofertelor concurente și diferențierea produsului, pentru că la succesul programului contribuie noutatea și diferențierea ofertei din piața largă a ofertelor politice. Și nu în ultimul rând, se dorește influențarea persoanelor cu putere de decizie, deoarece personale cu putere de decizie în stat, sensibilizate asupra aspectelor negative ale situației prezentate intensiv prin mesaje mass-media, își vor susține disponibilitatea în facilitarea programelor politice ce-și propun eradicarea cauzelor.(Poțincu, 2011,p.25)

În prezent, aceste tehnici sunt puse în practică de către oamenii politic, în mediul online, prin intermediul principalelor instrumente de comunicare: publicitatea online (bannere online, link-uri text, RSS), site-urile, email-ul, sondajele de opinie online, rețelele sociale (Facebook, Twitter, YouTube etc.) și blogurile. Prin intermediul acestor mijloace de comunicare, candidații transmit informații referitoare la programul politic și oferta electorală, calendarul campaniei, date bibliografice, mesaje de mobilizare a susținătorilor, etc. (Toader, Grigorași,Frunză,2011,p.175).

În timpul campaniei electorale actorii politici utilizează tehnici de marketing în vederea promovării proprii, a programelor politice cu scopul de a influența comportamentul și atitudinea electoratului în vederea obținerii unui număr cât mai mare de voturi.

Mix-ul de promovare în marketingul politic include următoarele componente: publicitatea, marketingul direct, vânzarea personală, promovarea vânzărilor, relațiile publice, utilizate de un actor politic în scopul îndeplinirii obiectivelor sale de promovare și de marketing. (Poțincu,2012,p.26).

În marketingul politic termenul de publicitate este definit ca ”cel ce desemnează forma de promovare având ca scop prezentarea, informarea și promovarea impersonală a programelor, proiectelor, ideilor și persoanelor politice” (Poțincu,2012,p.37).

Altfel spus prin promovarea impersonală comunicarea se adresează publicului larg prin intermediul unor medii promoționale variate, fără a avea un caracter personal., obiectul publicității fiind promovarea programelor, partidelor, ideilor și persoanelor.

Campania publicitară se realizează pe parcursul mai multor etape care includ: identificarea și analiza țintei publicității (grupul de persoane căruia îi este adresat mesajul publicitar); definirea obiectivelor publicității; crearea platformei publicitare (stabilirea aspectelor esențiale pe care se va baza mesajul promoțional); stabilirea fondurilor alocate pentru campania publicitară; dezvoltarea planului de medii publicitare (mediile de comunicare folosite pentru transmiterea mesajului precum și momentele transmiterii acestora); alegerea mesajului publicitar. (Poțincu,2012,p.38).

Principalele avantaje ale publicității rezultă din faptul că publicitatea este văzută de mulți oameni (caracterul public al acesteia) precum și din intensitatea ei (repetabilitatea mesajului).

Limitele publicității provin din caracterul impersonal al publicității, care conduce la o capacitate de convingere mai redusă. De asemenea, forma de comunicare este unidirecțională, destinatarul mesajului neavând posibilitatea de a răspunde mesajului primit.

Publicitatea tradițională pe TV sau în offline este acum înlocuită cu succes cu publicitatea prin intermediul mediului online ce permite exprimarea ideilor exact la momentul în care potențialii alegători caută răspunsurile. Acum există așadar posibilitatea de a publica în mediul online informații pe care alegătorii doresc să le afle, câștigând ule astfel credibilitatea și loialitatea acestora.(Scott, 2013, pp. 70 71).

A doua componentă a mix-ului de promovare în marketingul politic este reprezentată de marketingul direct. Marketingul direct este definit de Ph. Kotler ”ca o legătură directă cu consumatori atent aleși pentru a obține un răspuns imediat și a cultiva relații de durată prin folosirea telefonului, a scrisorilor obișnuite, a faxului, a e-mailului, a internetului” (citat Poțincu 2012,p.44).

Marketingul direct, în marketingul politic include scrisoarea directă, e-mailul direct, texte directe și orice altă formă de comunicare trimisă direct unui individ, făcând impactul mai puternic. E-marketingul, marketingul desfășurat prin mediul online reprezintă una din cele mai noi forme de comunicare de marketing.

Ca tehnică de promovare, actorii politici pot alege să utilizeze newsletter-uri (publicații electronice regulate transmise prin e-mail, care oferă știri sau informații), tehnica newsletter-urilor, precum și a e-mailurilor a fost folosită în campania prezidențială din România, din anul 2009, de către majoritatea candidaților.

Vânzarea personală în marketingul politic reprezintă un ansamblu de activități care se caracterizează prin contactul direct, nemijlocit dintre ofertantul politic și electorat. (Poțincu 2012,p.53).

Principalele tehnici de promovare folosite sunt canvassing-ul și prestația personală a actorului politic. Canvassing-ul este definit în literatura de specialitate ”ca acea tehnică de promovare ce presupune vizite personale ale voluntarilor electorilor, în numele candidatului, având ca obiectiv transformarea favorabilă a opiniei publice și atitudinii electoratului privind candidatul sau partidul respectiv” ( Poțincu 2012,p.53).

Această tehnică de promovare în marketingul politic a fost folosită în campaniile electorale din România, un exemplu fiind campania pentru alegerile prezidențiale din 2009, de candidatul Crin Antonescu.

Prestația personală a candidatului ca și tehnică de promovare în marketingul politic este unul dintre elementele cele mai importante în cadrul campaniei electorale, aceasta poate influența în sens pozitiv sau negativ decizia de vot a electoratului. Personalitatea unu candidat, buna lui pregătire politică sau economică, calitățile de bun orator demonstrate în contactele directe cu electoratul, spontaneitatea, autenticitatea, efectele vocale, gesturile pot reprezenta atuuri în favoarea acestuia comparativ cu alți candidați. (Poțincu 2012,p.57).

O altă tehnică de promovare utilizată în marketingul politic este și utilizarea liderului ca un brand. Branding-ul ajută partidul politic sau actorul politic să schimbe sau să susțină reputația fașă de alegători sau suportul din partea alegătorilor.

Un alt element al mix-ului de promovare în marketingul politic îl reprezintă promovarea vânzărilor. (Poțincu 2012,p.60). Ținând cont de specificul promovării electorale și respectarea cadrului juridic al acesteia, principalele modalități de promovare a vânzărilor utilizate de marketingul politic constau în utilizarea materialelor promoționale și organizarea unor manifestări promoționale.

Printre materialele promoționale utilizate de marketingul politic întâlnim: pliante, fluturași, calendare, broșuri, poze ale candidatului cu semnătură și un text pe verso, insigne, brichete, brelocuri, care se oferă în timpul campaniei electorale cu rolul de a mări notorietatea candidatului.

O posibilitatea inovatoare a fost oferită la alegerile prezidențiale din anul 2009 de candidatul Crin Antonescu care a utilizat o tehnică de promovare ce a constat în a oferi alegătorilor posibilitatea de a ”personaliza insigna dorită”, adică de a alege textul și modelul de insignă dorit dintre modelele expuse, prin intermediul unui configurator aflat pe site-ul oficial al candidatului.

În ceea ce privește promovarea politică prin manifestări promoționale electorale menționăm: întâlnirile cu alegătorii, concerte, evenimente sportive, expoziții de carte și altele.

La începutul anilor 1990 manifestările promoționale întâlnirile dintre candidat sau candidați (în cazul campaniilor de partid) aveau forma așa-numitelor mitinguri populare, când un candidat important aduna într-un oraș, zeci de mii de simpatizanți. (Poțincu 2012,p.69).

Începând cu anul 1996, nimeni nu a mai reușit asemenea performanțe. Apariția televiziunii private și scăderea entuziasmului pentru politică a redus numărul celor dornici să vină la un miting. Din aceste motive s-a recurs la tot felul de evenimente care să îmbie oamenii spre întâlnirea respectivă. Un exemplu în acest sens îl constituie campania pentru alegerile locale din 2000, când PDSR a angajat trupa 3Sud-Est, cea mai populară trupă de muzică, la vremea respectivă din România, și a organizat un turneu prin 15 localități din țară, în sprijinul candidaților partidului la funcția de primar.

Relațiile publice ca parte a mix-ului de promovare în marketingul politic au ca obiectiv cunoașterea candidatului de către alegători. În general, relațiile publice se referă la acea funcție distinctă de management care ajută la stabilirea și menținerea unor canale mutuale de comunicare, înțelegere, acceptare și cooperare între o organizație și publicul acesteia, implică administrarea problemelor și a disfuncțiilor, ajută corpul managerial să fie informat în permanență, dar și sensibil la opinia publică, definește și întărește responsabilitatea conducerii de a respecta interesul public, ajută conducerea să fie în permanență conștientă de schimbările existente, pe care ulterior să le folosească în mod eficient, acționând ca un prim sistem de alarmă ce contribuie la anticiparea unor tendințe, întrebuințează ca mijloace principale cercetarea temeinică, comunicarea și mai ales etica.( Borțun, 2012, p.60)

Autorii de specialitate consideră că noțiunea de relații publice include o serie de activități care, transpuse marketingului politic cuprind: planificarea și implementarea demersurilor de comunicare, anticiparea și analizarea opiniei publice, a atitudinilor și problemelor care ar putea avea impact pozitiv sau negativ asupra acestora, pregătirea resurselor necesare succesului acestor demersuri.

Principalele instrumente ale relațiilor publice sunt reprezentate de : publicații (broșuri, articole), evenimente (conferințe, seminarii), știri de presă, discursuri precum și mijloace de creare a identității.

Datorită internetului, relațiile publice au devenit din nou public, după ani și ani de concentrare asupra mijloacelor de comunicare în masă. Blogurile, știrile de presă online și alte forme de conținut web le permit partidelor să comunice direct cu cumpărătorii.(Scott,2010,p.46).

Relațiile publice în marketingul politic au ca obiectiv cunoașterea candidatului de către alegători.

De aceea consider că acesta ar trebui să fie în centrul atenției publicului, să aibă o audiență largă ceea ce înseamnă că, în primul rând, trebuie să aibă o relație bună cu presa. Acest lucru îi poate permite explicarea, într-o manieră obiectivă, a propriei poziții și comentarea ei din partea ziariștilor, într-o manieră favorabilă.

Principalele obiective ale unei campanii de PR sunt vizibilitatea, credibilitatea și dacă se poate simpatia. (Borțun, 2012, p.152).

Pornind de la clasificarea autorului Ph. Kotler, 2005 (citat în Poțincu, 20111, p.72) a principalelor componente ale mix-ului promoțional, în funcție de tipul produselor promovate,pot spune că în cazul produselor politice, relațiile publice alături de publicitate reprezintă, cele mai importante componente ale mix-ului promoțional, neexistând o delimitare foarte concretă între cele două, cu privire la importanța acestora în promovarea candidaților sau partidelor politice.

În concluzie, mix-ul de promovare în marketingul politic include o combinație specifică de componente, cum ar fi: vânzarea personală, promovarea vânzărilor, relațiile publice și marketingul direct, utilizate de către un partid sau de un om politic în scopul îndeplinirii obiectivelor sale de promovare și de marketing.

Capitolul 2: Analiza principalelor formațiuni politice din Romania

În acest capitol voi prezenta principalele partide politcie: Partidul Social Democrat, Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Partidul Poporului Dan Diaconescu. Apoi voi analiza principalele instrumente de comunicare folosite de aceste partide în comunicarea online. În încheire, am realizat o analiză de conținut a instrumentelor social media folostite de principalii candidați în competiția pentru alegerile europarlamentare.

2.1 Prezentarea generala a principalelor partide

În alegerea partidelor s-au avut în vedere următoarele considerente: un partid de stânga ce promovează doctrina social democrată, partid aflat la guvernare (PSD), un partid de centru dreapta ce promovează doctrina populară europeană, aflat în opoziție (PDL), un partid istoric aflat în opoziție (PNL), un partid nou înființat situat în zona de centru dreapta (PMP) și un partid naționalist (PP-DD).

Partidul Social Democrat

Partidul Social Democrat, (PSD) a luat ființă în anul 2001, ca urmare a unificării Partidului Democrației Sociale din România, primul partid social democrat înființat după căderea comunismuli, cu Partidul Social Democrat Român.Datorită faptului că Partidul Social Democrat Român făcea parte din Internaționala Socialistă, noua formațiune a beneficiat de o legitimare internațională din partea unor structuri ca Partidul Socialiștilor Europeni și Internaționala Socialistă.

Viziunea partidului este îndreptată refacerea unității social democrate moderne pentru viitorul României, declara președintele partidului, Adrian Năstase în cadrul congresului de constituire al partidului în anul 2011.

Partidul Social Democrat este un partid de stânga și promovează o doctrină social liberală modernă în concordanță cu prioritățile și problemele actualului context socio-economic. PSD este un susținător al democrației și reformelor în toate domeniile, în special în domeniul economic. Acțiunile sale vizează susținerea economiei de piață echitabilă, sisteme de protecție socială pentru șomeri, tineri pensionari, politică socială pentru muncitori, susținerea drepturilor minorităților naționale.

PSD promovează democrația, este orientat spre viitor în concordanță cu principiile și valorile europene de dezvoltare economică și socială Atât din punct de vederea instituțional cât și din punct de vedere ideologic PSD devine singurul reprezentant al social democrației din România.

În anul 2005 președinte al partidului este ales Mircea Geoană, iar în 2010 Victor Ponta. Congresele anuale PSD mențin direcția politică a partidului. PSD devine membru în Uniunea Social Liberală în anul 2011, formațiune care a câștigat atât alegerile locale cât și cele generale desfășurate în anul 2012.

Partidul Social Democrat are organizații teritoriale județene și locale precum și structuri ca: Organizația de Tineret a PSD, Organizația de Femei a PSD și Organizația de Pensionari a PSD. ([Online]. Disponibil la <http://www.psd.ro> [accesat la data de 25 aprilie 2014]).

Partidul are cont de Twitter, iar președintele partidului Victor Ponta, are conturi de: Facebook: (Ponta. (2014). [Online]. Disponibil pe <https://www.facebook.com/Ponta.Victor> [Accesat la data de 27 aprilie 2014]), Twitter: (Ponta. (2014). [Online]. Disponibil pe <https://twitter.com/Victor_Ponta > [Accesat la data de 27 aprilie 2014]), și un blog: (Ponta. (2014). Disponibil pe <http://blogponta.wordpress.com/> [ Accesat la data de 27 aprilie 2014]). De asemenea exista și un site oficial al USL: ( [Online]. Disponibil pe <http://uslonline.ro/category/noutati/> [Accesat la data de 27 aprilie 2014] ). ( PSD. (2014).[Online]. Disponibil < http://www.psd.ro/media/> [Accesat la data de 27 aprilie 2014] ).

Partidul Democrat Liberal

Partidul Democrat Liberal (PD-L) este situat în zona de centru dreapta a eșicherului politic românesc, cu o doctrină populară europeană modernă, bazată pe o economia de piață eficientă și solidară, servicii publice moderne și performante, protecție socială extinsă.

PD-L s-a format în anul 2007 prin unificarea Partidului Democrat cu Partidul Liberal Democrat și a partidelor cu care Partidul Democrat a fuzionat prin absorbție: Partidul Democrat al Muncii, Partidul Unității Social Democrate, Frontul Democrat Român, Partidul Alianța Națională, Partidul Pensionarilor și al ProtecțieiSociale. PD-L face parte din Internaționala Centrist-Democrată, ce reunește partied populare și creștin democrate din întreaga lume. La nivelul Uniunii Europene, PDL este membru al Partidului Popular European, cel mai influent partid european.

PD-L promovează pluralismul politic, interesele națională precum și principiile democrației. Obiectivele vizate sunt modernizarea statului prin creștere economică, asigurarea bunăstării cetățenilor țării, reforme în domeniul educației, sănătății, administrației publice precum și independența justiției.

În urma alegerilor din anul 2008 a participat la guvernare până în anul 2012 când a intrat în opoziție. Partidul este condus de Emil Boc și dispune de organizații locale și județene pe întreg teritoriul țării. În cadrul PD-L funcționează organizația de Tineret a PD-L și Organizația de Femei a PD-L. (PDL. (2014). [Online]. Disponibil pe <http://www.pdl.org.ro/> [Accesat la data de 30 aprilie 2014]).

Partidul National Liberal

Partidul Național Liberal, PNL, este un partid de dreapta, un partid istoric care reprezintă liberalismul în România. A fost înființat în anul 1875 de mai mulți liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, prin unirea mai multor grupuri politice existente la aceea vreme.

PNL s-a dedicat dezvoltării și reformării societății românești, iar în 1892 a ca prioritate aplicarea sufragiul universal. Liberalismul a militat pentru modernizarea României, iar principiul a fost „Prin noi înșine!" . Acesta, stă și azi la baza principiilor Partidului Național Liberal. Printre principalele măsuri întreprinse de liberali se numără: reforma agrară, legislația electorală și măsuri de stimulare a economiei, o nouă organizarea administrativă.

Regimul communist a dizolvat partidele politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. O parte dintre reprezentanții liberali au fost întemnițați în ănchisorile comuniste, în timp ce alții au fost forțați să ia calea exilului.

În 1990 odată cu dispariția regimului comunist, liberali din afara țării împreună cu personalități din țară au reorganizat și reconstruit Partidul Național Liberal, precum Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, și Radu Câmpeanu. După 2001 alte partide cu aceleași principii și valori s-au alăturat și au întărit poziția PNL atât la nivel central cât și local.

Începând cu anul 2003 partidul a făcut parte din Alianței Dreptate și Adevăr – Alianța DA PNL-PD, iar în urma alegerilor parlamentare din anul 2004, iar Călin Popescu-Tăriceanu, președintele partidului la acea vreme, a devenit primul premier liberal al României după prăbușirea comunismului. Politici liberale, erau orientate spre reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor, care au condus la dezvoltarea economică a României. Sub aspect politic, datorită forței electorale a PNL a devenit unul dintre partide puternice din România.

În anul 2011, Partidul Național Liberal face parte alături de alte partide din Uniunea Social Liberală. Potrivit site-ului oficial al formatiunii ( PNL. (2014). [Online]. Disponibil pe <http://www.pnl.ro> [Accesat la data de 2 mai 2014]) PNL este ancorat la realitățile și schimbările petrecute în lume și militează pentru aderarea țării la principiile și valorile europene fără a uita și păstra însă tradiția sa.

PNL militează pentru privatizare, garantarea proprietatii private, liberalizare, micșorarea rolului statului in economie, libertati individuale protejate constitutional, initiativa individuala, concurenta, capitalism, prosperitate, integrare europeana, globalizare, descentralizare.

Partidul Național Liberal face parte din ALDE( Alliance of Liberals and Democrats for Europe Party), familia politică a liberalilor europeni.

În cadrul Parlamentului European, europarlamentarii PNL aparțin Grupului ALDE (Alliance of Liberals and Democrats for Europe). ALDE este alcătuit din deputații reprezentând ELDR (partidul liberalilor europeni) și Partidul Democrat European și cuprinde 84 de europarlamentari (dintre care 72 ai ELDR).

Activitatea partidului in social media -BLOGROLL

Adina Vălean, Adrian Ștef, Alexandru Marin, Alina Gorghiu, Andrei Gerea, Antonel Tănase, Clubul bloggerilor liberali, Cornel Pieptea, Cristian Adomniței, Cristian Bușoi, Cristina Pocora, Dan Mihalache, Daniel Mălăelea, Dragoș Dincă, Eugen Nicolăescu, Grațiela Gavrilescu, Horia Cristian, Horia Uioreanu, Ilie Bolojan, Ionuț Stroe, Iulia Huiu, Liviu Bratescu, Liviu Jicman, Liviu Nistoran, Lucia Varga, Lucretiu Tudoroiu, Ludovic Orban, Manuel Avramescu, Marian Petrache, Mario Ovidiu Oprea, Marius Sorin Danga, Marius Vladu, Mihai Voicu, National-liberal, Norica Nicolai, Organizația cadrelor didactice PNL Sector 4 București, Pavel Horj, Petre Roman, Popa Marius Octavian, Radu Zlati, Ramona Mănescu, Rareș Mănescu, Relu Fenechiu, Renate Weber, Tudor Chiariu, Varujan Vosganian.Plus un cont de facebook oficial la partidului.( PNL. (2014). [Online]. Disponibil pe <http://www.pnl.ro/ > [Accesat la data de 2 mai 2014]). 

Partidul Mișcarea Populara

Partidul Mișcarea Populară, PMP, este un partid politic foarte tânăr, fost înființat în 29 ianuarie 2014, prin transformarea Fundației Mișcarea Populară în partid politic, PMP. Noua formațiune include pe lângă membrii fondatori și deputați care au demisionat din PDL.

Adept al valorilor asumate de partidele de centru dreapta ale Partidului Popular European, scopul PMP este acela de a moderniza societatea românească prin promovarea și aplicarea doctrinei și politicii populare. Se definește ca fiind un partid care reprezintă și apără drepturile oamenilor din clasa mijlocie (PMP. (2014). [Online]. Disponibil pe <http://www.pmponline.ro> [Accesat la data de 4 mai 2014]).

Printre obiectivelor politice identificate de PMP se numără consolidarea integrării europene și euro-atlantice a Românie, independența justiției fașă de politic, depolitizarea și reforma administrației, accesarea fondurilor europene, modernizarea mediului rural.

PMP este condus de un Comitet de Inițiativă Națională care coordonează atât structura centrală cât și structurile teritoriale.

Partidul are o pagina de facebook oficiala: (Pagina oficiala de Facebook a PMP. (2014). [Online]. Disponibil pe <https://ro-ro.facebook.com/Pmp.romania.ro> [Accesat la data de 5 mai 2014]) ,la care se adaugă activitatea Elenei Udrea în social media atat prin contul sau persoanl de facebok cat si prin intermediul blogului sau. (PMP. (2014). [Online]. Disponibil pe <http://pmponline.ro/> [Accesat la data 5 mai 2014]).

Partidul Poporului –Dan Diaconescu

Partidul Poporului – Dan Diaconescu PP-DD, s-a constituit în anul 2010, la inițiativa patronului postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu. Se definește ca un partid născut din voința poporului cu scopul de a aduce schimbări radicale politicii actuale românești. Este un partid fără doctrină politică, care militează pentru schimbări radicale ale actualului cadru politico-administrativ punând accent pe moralitate și profesionalism. Susține măsuri în favoarea cetățeanului cum ar fi mărirea pensiilor și salariilor, eliminarea corupției.

PP-DD a obținut la alegerile locale din 2012, 3126 de consilieri locali și 31 de primari, iar la alegerile parlamentare a obținut 68 locuri în Parlamentul României. Dan Diaconescu este reprezentantul acestui partid politic. Site-ul are si un forum: ( [Online]. Disponibil la <http://ppdd.ro/forum/1 > [Accesat la data de 6 mai 2014]) precum și cont de facebook al presedintelui Dan Diaconescu: ( Pagina oficiala de Facebook Diaconescu. (2014). [Online]. Disponibil pe< https://ro-ro.facebook.com/dandiaconescu.ro> [Accesat la data de 6 mai 2014]), site-ul: (Diaconescu. (2014).[Online]. Disponibil pe <http://dandiaconescu.info/#> [Accesat la data de 6 mai 2014]).( PPDD.(2014). [Online]. Disponibil <http://partidul.poporului.ro/> [Accesat la data de 6 mai 2014]) .

2.2. Analiza principalelor instrumente de comunicare online folosite de partidele politice.

În acord cu studiile efectuate de profesioniștii site-ului care monitorizează traficul în țara noastră, ( [Online]. Disponibil pe <http://www.trafic.ro> [accesat 7 mai 2014]) în anul 2008 toată populația urbană a României a accesat internetul iar pentru 50% dintre aceștia internetul a devenit sursa principală de informare.

Radioul a ajuns la 50 de milioane de ascultători în 30 de ani, televiziunea a atins pragul de 50 de milioane de telespectatori în 13 ani, internetul a avut nevoie de doar patru ani pentru a ajunge la aceasta cifră, în timp ce Facebook a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în mai puțin de nouă luni. ( [Online]. Disponibil pe <http://www.socialnomics.com> [Accesat la data de 7 mai 2014]).

În 2010, în Romania, existau 7,58 milioane de utilizatori de internet (conform studiului IAB Europe, 2010, capitolul „România”), 34% dintre români intrau pe internet cel puțin o data pe săptămână (conform studiului Eurostat 2010), iar situația în mediul online arăta astfel: existau 63.000 de bloguri românești, care aveau 3.103.000 de cititori. Microblogging. Twitter are peste 64.000 de conturi românești. Facebook, rețeaua sociala are 3.206.440 de utilizatori români. Dacă în noiembrie 2009, Facebook număra 420.000 de utilizatori din Romania după numai doi ani a ajuns la 3.206.440 de utilizatori. Interesul în creștere al românilor pentru mediul online determină echipele de campanie ale candidaților politicienii să apeleze la acest mediu pentru a-și transmite mesajele.

Având în vedere aceste informații, un loc important în această lucrare îl reprezintă cercetarea campaniei pentru alegerile europarlamentare din mai 2014, într-o lume în care mediul online devine din ce în ce mai important, ce eficiență are discursul unui politician în mediul online. Deținătorul unui mesaj politic în mediile comunicaționale frecventate de către potențialii alegători, trebuie să se implice în activitatea forum-urilor, blog-urilor și a rețelelor sociale ale căror subiect îl constituie politica, economia și mediul social

Pe baza cele menționate mai sus am trecut la realizarea primului obiectiv al acestei lucrări: ”Cercetarea gradului de utilizare a mediului online în campania pentru alegerile europarlamentare” .

În vederea realizării cercetării au fost alese 5 partide politice din România: PDL, PNL, PSD, PMP și PP-DD. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 25 aprilie – 24 mai 2014.

Am cercetat site-urile partidelor politice menționate pentru a identifica gradul în care acestea folosesc mediu online pe perioada campaniei pentru alegerile europarlamentare. Am avut în vedere următoarele elemente de analiză a site-ului web al partidelor: modul de prezentare a site-ului (specialiștii consideră că site-urile grafic atractive pot transmite mai bine mesajul); actualizarea site-ului (cu cât este mai updatat cu atât va fi considerat mai competitiv decât cele care nu sunt); cât este de accesibil (dacă pagina se încarcă greu poate fi în detrimentul unei bune prezentări; cât de ușor se poate naviga; instrumente social media folosite; temele abordate în campania pe internet (pozitive sau negative).

Partidul Social Democrat

Site-ul oficial al PSD (PSD.(2014). [Online]. Disponibil <http://www.psd.ro > [Accesat la dat de 8 mai 2014]) este construit pe 5 secțiuni: ”Despre”, ”Oameni”, ”Media”, ”Campanie”, și ”Contact”. Cele 5 secțiuni sunt la rândul lor împărțite în subsecțiuni. Secțiunea ”Despre” este împărțită în 6 subsecțiuni: Cine suntem?; În ce credem?; Structura PSD; Organizațiile județene; Statutul PSD și subsecțiunea USL.

Secțiunea ”Oameni” este compusă din 6 subsecțiuni după cum urmează: Președinte, Președinte executiv, Secretar general; Vicepreședinți; Purtător de cuvânt și Președinți de onoare.

Secțiunea ”Media” prezintă știri, evenimente, galera foto, galeria video, comunicate, transcrieri, agenda BPN.

În prim planul site-ului se află o prezentare a activităților actualului Premier Victor Ponta. Totodată site-ul conține secțiunea ”Cele mai noi știri” unde sunt prezentate ultimele activități ale partidului și principalilor membrii ai partidului. Există și o secțiune intitulată ”Bilanțul Guvernului Ponta” unde sunt prezentate principalele activități ale guvernului ”Am reparat nedreptăți”, ”Agricultura prioritate națională” sunt principalele activități cu care se laudă, precum și accelerarea absorbției banilor UE și crearea de locuri de muncă, considerând că aceștia au stimulat sectorul privat și instituțiile. În continuare secțiunea prezintă activitățile pe care partidul își propune să le facă în viitor precum: readucerea familiei în centrul preocupărilor, măsuri în educație, investiția în tineri, măsuri în sănătate și protective socială, sprijinirea IMM-urilor, creșterea energetică precum și o prezentare a Biroului Permanent Național al PSD.

De asemenea sigla partidului, cei trei trandafiri roșii sunt prezentați pe site. Atât scrisul cât și principalul font este predominant în roșu, culoarea reprezentativă a partidului. Există un newsletter online, săptămânal în care se prezintă principalele activități pe care le-a avut Victor Ponta în săptămâna respectivă precum și principalele inițiative ale sale și ale partidului. Există o opțiune unde simpatizanții se pot abona și pot primii direct pe e-mail newslatter-ul partidului.

Totodată, pe site-ul oficial al partidului găsim pictogramele de Facebook, Twitter, Youtube, Flickr, astfel, le putem accesa cu ușurință. Există și un canal video PSD – TV.

Având în vedere cele prezentate mai sus, se poate spue că PSD, utilizează toate instrumentele social media în competiția pentru câștigarea voturilor alegatorilor. ”Campania de gherilă” ”AMR până când scăpăm de BĂSESCU”. Cuvântul ”BĂSESCU” fiind tăiat cu o line roșie; făcând analiza roșul este culoarea reprezentativă a partidului, astfel PSD îl va învinge pe Băsescu, este de asemenea prezentă pe site.

În ceea ce privește utilizarea mijloacelor de comunicare în timpul campaniei au fost aproximativ 3 postări pe zi, pe contul de facebook oficial al partidului, conținând în principal imagini din campania electorală, imagini cu premierul Victor Ponta în mijlocul oamenilor. Atât culoarea roșu cât și sigla partidului sunt des întâlnite. Mesajele se referă la principalele activități la care a participat sau va participa Victor Ponta.

În secțiunea ʺJurnal de campanie” sunt postate poze din toate regiunile unde s-a desfășurat campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Foarte multe poze cu simpatizanții PSD și de asemenea sunt prezentate reușitele și inițiativele PSD-ului precum și declarațiile oficiale ale lui Victor Ponta.

Numărul de persoane care au dat „Like” la pagină a fost de 13,602 iar 3,208 vorbesc despre partid. O postare pe pagina de facebook a partidului adună, în medie 200-300 lik-uri. În ceea ce privește ponderea comentariilor acestea sunt în medie aproximativ egale, cele negative cu cele pozitive. Sloganul electoral prezent de asemenea pe pagina de facebook „Mândri că suntem români”.

Referitor la contul de twitter, creat în ianuarie 2012, acesta însumează 886 twitter-uri, 17. Totodată apar principalele întâlniri de lucru ale lui Victor Ponta din țară.

De asemenea partidul este prezent si pe Youtube , adunând în jur de 55 de filmulețe în ultima lună. Un filmuleț, postat pe Youtube, referitor la protestele din Piața Constituției a atras un număr de 860 de vizualizări cu sloganul „România puternică în timp”.

Partidul este prezent pe Flickr unde sunt postate imagini cu reprezentanții partidului 1,437 poze, acesta activează din octombrie 2013.

Observam astfel că, PSD este un partid foarte prezent în social media acoperind toate canalele de comunicare ale mediului online. Site-ul oficial al partidului (PSD.(2014). Disponibil pe < http://www.psdonline.ro > [Accesat la data de 12 mai 2014]) conține un mesaj creat, adaptat special pentru mediul online, „România ta la un clik distanță”. Poți să îți creezi cont pe site și astfel poți primi mesaje direct mail. Partidul are si un Grup oficial PSD România online comunity.

Totodată există o aplicație “Mândri că suntem români” unde se pot trimite imagini cu locurile sau obiceiurile frumoase din România și se câștigă o întâlnire cu Victor Ponta, o campanie susținută de aceasta cu un filmuleț pe youtube (23 de vizualizări).

Partidul Democrat Liberal

Site-ul oficial al PDL (PDL.(2014). Disponibil pe <http://www.pdl.ro> [Accesat la data de 9 mai 2014]) are în componență următoarele secțiuni: Despre PDL; Echipa; Program; Blog; Presa; Alătură-te și secțiunea Contact.

Fiecare secțiune conține subsecțiuni în care sunt prezentate informații despre PDL, afilierea politică, statutul și etica (Despre PDL). Sunt prezentate informații despre președinte, componența Biroului Permanent Național, informații despre organizațiile județene, organizația de femei, organizația de tineret, deputați, senatori și despre europarlamentari (Echipa).

Viziunea PDL pentru România este prezentată în cadrul secțiunii Program.Totodată sunt prezente comunicate, conferințe de presă, discursuri, sinteze politice ale membrilor PNL precum și imagini foto și video atât cu referire la activitatea partidului cât și din timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

În prim planul site-ului se află comunicate ale Departamentului de comunicare al PDL din sfera politică și cu referire la campania pentru alegerile europarlamentare din 2014: ”10 obiective strategice pentru România-interesele strategice ale României vor fi promovate și susținute de PDL cu sprijinul celui mai puternic grup politic din Parlamentul European, al Partidului Popular European”.

Este prezent sloganul PDL-”Europa în fiecare casă” precum și o siglă pe formatul Uniunii Europene pe care este scris ”Cea mai bună echipă pentru România”, în culoarea reprezentativă a partidului, portocaliu.

În secțiunea ”Comunicate de presă” pe perioada cercetării observăm că sunt prezente o serie de acuze ale liderilor PDL la adresa premierului și a Guvernului cum ar fi: ”Radu Carep: „Guvernul Ponta vrea ca românii din diaspora să nu voteze la alegerile pentru parlamentul European”; Cătălin Predoiu: „Ponta să iasă public și să garanteze corectitudinea alegerilor din 25 mai, să garanteze că Liviu Dragnea nu mai fură voturi”.

Departamentul de comunicare al PDL postează un comunicat ”Rezultatele alegerilor se stabilesc la urne, nu în studiouri de televiziune sau în sondaje inventate”, acest comunicat face referire la informațiile apărute în emisiunea Actualitatea Românească de la B1TV în seara zilei de 3 mai 2014, în care precizează că sondajul de opinie prezentat nu a fost comandat de PDL, nu se află în posesia PDL iar datele conținute nu corespund realității, acuzând că se transformă campania electorală ”într-o serie de manipulări menite să distragă atenția opiniei publice de la adevărata miză a alegerilor europarlamentare”.

În ceea ce privește utilizarea mijloacelor ce comunicare online, PDL este prezent pe Facebook, Twitter și RSS. Pagina oficială de facebook a partidului înregistrează 14,639 like-uri și 27,180 persoane care vorbesc despre partid. Conține de asemenea sloganul campaniei ”Europa în fiecare casă”, sigla cu sloganul ”cea mai bună echipă pentru România”. Prezintă poziția PDL pe buletinul de vot (nr.1) precum și acuzații la adresa premierului și a echipei de la guvernare.

Tot pe pagina de facebook este prezentat programul deplasării echipei PDL de campanie pentru alegerile europarlamentare, programul deplasărilor candidaților partidului, fotografii ale candidaților,link-uri cu filmulețe postate pe Youtube și filmulețe din cadrul interviurilor la care participa principalii candidați ai partidului, fotografii în mijlocul mulțimii, apariții în mass media ale candidaților, promovarea propriilor candidați precum și îndemnul de vota candidații partidului la alegerile europarlamentare din 25 mai.

În mediul online partidul se poziționează ca fiind „singurul partid anti-psd”, și postează mesaje negative la adresa lui Victor Ponta, ”Pe 25 mai, votează, Singurul Partid Anti-PSD”, ”voturile date unor partide mici vor ajunge de fapt la PSD”.

În urma analizei observăm că site-ul partidului conține mesaje prin care critică activitatea premierului și a echipei de guvernare.

În timpul campaniei electorale, pe contul de facebook sunt postate în medie 8-10 postări pe zi, în mare parte preponderent favorabile, de susținere a partidului și a inițiativelor acestuia, precum și mesaje de încurajare și susținere adresate principalilor candidați ai partidului la alegerile europarlamentare. În medie numărul de comentarii pe postare nu depășește 10 comentarii.

O analiză a paginii de facebook, arată ca simpatizanții PDL sunt destul de activi în social media, postările partidului primind în jur de 200-300 like-uri per postare. În ceea ce privește blogul partidului acesta nu mai are postări din februarie 2014.

Partidul Național Liberal

Site-ul PNL ( PNL. (2014).[Online]. Disponibil pe <http://www.pnl.ro> [Accesat la data de 10 mai 2014]) este constituit pe 4 secțiuni după cum urmează: ”Despre noi”; ”Reprezentanții noștri”; ”Contact” și ”Press Room”.

Secțiunea ”Despre noi” conține subsecțiunile ”Istoria noastră”; ”Documente fundamentale”; ”Angajamentul nostru” și ”Afilierea Internațională”. În subsecțiunea ”Istoria noastră” sunt prezentate: Crezul liberal 1923, un scurt istoric al partidului, președinții PNL de la înființarea partidului precum și obiectivele guvernării liberale 2004-2008.

Statutul, regulamentul și alte documente ale partidului sunt prezentate în cadrul subsecțiunii ”Documente fundamentale”. Principiile și valorile liberale precum și Programul și Statul Liberal-a doua modernizare a României sunt prezentate în cadrul subsecțiunii ”Documente fundamentale”.

Partidul Național Liberal face parte din ALDE (Alliance of Liberals and Democrats for Europe Party), familia politică a liberalilor europeni precum și din federația mondială a partidelor politice liberale și progresiste, Internaționala Liberală Fondată în 1947, care a devenit rețeaua preeminentă pentru promovarea liberalismului, întărirea partidelor liberale și susținerea democrației liberale în întreaga lume. Informații despre valorile și mesajele promovate de această formațiune se regăsesc în cadrul subsecțiuni ”Afilierea Internațională”.

În cadrul secțiunii ”Reprezentanții noștri” sunt prezentate informații despre: structura și modul de organizare al partidului (Biroul Politic Național, Delegația Permanentă, Secretarul general, Mandatar financiar), lista ”euro-campionilor” PNL, informații despre parlamentari (grupul parlamentar din Camera Deputaților, grupul parlamentar din Senat), informații despre europarlamentari precum și informații despre aleșii locali ai partidului.

De asemenea găsim date despre comunitatea liberală unde sunt toate blog-urile membrilor PNL cu trimiteri către contul de facebook. Site-ul conține o secțiune my PNL, unde se poate crea cont de utilizator dar cu condiția să fii membru PNL.

Un aspect interesant îl constituie secțiunea dedicată PNL Diaspora. Aici există opțiunea de a te înregistra la newslatter-ul partidului și de a primi informațiile pe e-mail.

Pe site-ul partidului sunt prezentate știri de ultimă oră privind activitățile PNL. Site-ul este destul de ușor de vizualizat în linii mari, fără prea multe imagini, nu este îngreunată atenția cititorului, mesajul transmis este clar.

Un element inovator pe care nu l-am găsit pe alte platforme este opțiune google translate în orice limbă dorește utilizatorul, plus opțiunea ”Vino alături de noi” unde se poate completa cererea de adeziune și se poate trimite online.

În ceea ce privește utilizarea mijloacelor online site-ul conține pictogramele de: facebook, twitter, linkedin, youtube și un site RSS. Pagina de facebook a PNL înregistrează 15.341 like-uri și 4844 persoane care vorbesc despre partid. În medie sunt 4-5 postări/zi. Conține sigla partidului și mesajul ”Să dăm ceasul României, pe ora Europei, Eurocampionii puterea de a schimba”.

Întâlnim postări legate de acțiunile pe care candidații partidului la alegerile europarlamentare le susțin, cum ar fi: alocarea unor fonduri europene pentru industria auto, îndemnul la vot: ”Votează-Contează. Etimpul să decidem. Votează pe 25 mai 2014”. Majoritatea sunt informații și înregistrări cu candidații, în special vizitele acestor în țară.

Sunt prezentate și câteva filmulețe cu principali candidați ai partidului la alegerile europarlamentare, precum și alte informații cum ar fi propunerile partidului ”PNL propune TVA 16%, fonduri europene pentru sănătate” dar informațiile sunt în contextul promovării candidaților la alegerile europarlamentare.

Un lucru de admirat este că nu întâlnim mesaje negative la adresa celorlalte partide politice. Manifestul PNL pentru Parlamentul European promovat pe pagina de facebook a partidului este ”PNL Prosperitatea Națiunii. Libertate” . De asemenea majoritatea feedbak-ul primit din partea alegătorilor este pozitiv, aceștia urează succes candidaților și îndeamnă și pe ceilalți alegători să voteze candidații PNL, iar o parte dintre aceștia chiar afirmă că îi vor vota.

Din analiza celor prezentate reiese că PNL este un partid destul de apreciat pe facebook, numărul de like-uri fiind între 200-400, însă sunt și postări care au în jur de 500 de like-uri.

Contul oficial de twitter – 3976 twitt-uri și 1338 urmăritori. Majoritatea informațiilor postate se referă în principal tot la îndemnul de a vota și la promovarea candidaților partidului la alegerile europarlamentare. În mare parte informațiile sunt actualizate de la pagina de facebook. Imaginea este cea cu logoo-ul partidului. Au fotografii și videoclipuri, majoritatea dintre acestea prezintă pe Crin Antonescu.

Pe Linkedin găsim o prezentare a partidului, cel mai vechi prin tradiție și istorie însă cel mai tânăr prin viziune și pragmatism. Este menționat site-ul web al partidului.

Pe YouTube sunt prezentate filmulețe cu Crin Antonescu, însă sunt de anul trecut. Pe pagina RSS întâlnim aceleași informații ca și în celelalte medii de comunicare.

Partidul Mișcarea Populară

Site-ul oficial al partidului (PMP. (2014). [Online]. Disponibil pe <http://www.pmponline.ro> [Accesat la data de 11 mai 2014]) este construit pe șase secțiuni după cum urmează: Despre noi; Program politic; Echipa; Alătură-te echipei; Media și secțiunea Contact.

În secțiunea Despre noi sunt prezentate Statutul partidului precum și informații cu privire la constituirea partidului. Conducerea partidului, parlamentarii, candidații la alegerile europarlamentare, organizația de tineret, organizația de femei și organizațiile teritoriale sunt de asemenea prezentate în secțiunea Echipa.

O noutate față de site-ul web al celorlalte partide analizate, o reprezintă secțiunea Alătură-te echipei PMP, unde se găsește o cerere tip în care simpatizanții își pot exprima dorința de a sprijinii partidul. În secțiunea Comunicate sunt prezentate informații cu privire la evenimentele desfășurate în cadrul partidului.

În prim planul site-ului se derulează imagini cu candidații la alegerile europarlamentare , imagini cu reprezentanții partidului, precum și mesajul final al campaniei mișcării populare ”Ridicăm România. Dăm jos Baronii”.

De asemenea tot în prim plan este postată și plângerea penală împotriva premierului și a șefului corpului de control al premierului , de abuz în serviciu, referitor la verificarea cetățenilor care au semnat petiția PMP contra majorării accizei la combustibil începând cu aprilie anul curent.

Siteu-ul conține un sondaj de opinie referitor care din atributele menționate se potrivesc cel mai bine lui Victor Ponta. Atributele sunt toate negative, nu există nimic pozitiv iar vizitatorii site-ului pot vizualiza scorul obținut de premier.

Pictograma de facebook trimite vizitatorul, la dorința acestui pe pagina de facebook a partidului unde sunt 32549 like-uri și 2297 comentarii despre partid.

Partidul Poporului – Dan Diaconescu

Site-ul partidului (PPDD. (2014). [Online]. Disponibil la http://www.partidulpoporului.ro [Acesat la data de 2 mai 2014]) este o reflectare a postului de televiziune OTV, adaptată la mediul online. Site-ul are foarte multe secțiuni, fiecare cu câte o culoare, foarte multă informație, este greu de urmărit, atenția cititorului se pierde ușor.

Primul contact cu site-ul partidului PP-DD este imaginea unui bătrân cu microfon în mână, mai jos fiind mesajul ”Români eliberați-vă! Votați îngerii lui Dan Diaconescu!”, totul pe un fond violet, culoarea reprezentativă a partidului, pe care o regăsim predominant pe întreg site-ul.

Structura site-ului în linii mari se prezintă astfel: prima pagină, structura PP-DD, ideologia și însemnele partidului, activitățile desfășurate, campania PPDD, istoric, presă, emisiuni OTV și forum. Site-ul se poate vizualiza atât în română cât și în engleză.

În prim plan avem mesajul lui Dan Diaconescu, președintele partidului:”Renunț la televiziune și intru în politică”.

Sunt postate mesaje ce îndeamnă la vot ”Vreți să schimbați viața românilor-votați PP-DD. Vrem să fim mai sănătoși. Vrem să fim mai educați”. Se prezintă programul partidului în 20 de puncte, imaginile puse central sunt cele cu oameni simpli, cu Dan Diaconescu în mijlocul acestora.

De asemenea sunt postate fragmente din discursurile lui Dan Diaconescu, poziția unor lideri politici cu privire la activitatea sa și a partidului. Partidul se poziționează ca o mișcare populară, a familiei a poporului, speranța celor mulți și nevoiași.

Totodată sunt postate foarte multe înregistrări cu Dan Diaconescu în care face referire la fostul post de televiziune OTV.

PP-DD este prezent pe facebook pe pagina oficială a președintelui său, Dan Diaconescu. Are 3331 like-uri și 717 vorbesc despre activitatea acestuia. Sunt prezentate următoarele emisiuni la care va participa Dan Diaconescu, îndemnul la vot ”Votează cu suflet de român” și preponderent imagini și poze cu Dan Diaconescu și principalele vizite în țară ale membrilor partidului.

Numărul de like-uri este sub al partidelor analizate, acestea nu depășesc 100/postare, însă feedbak-ul din partea alegătorilor este mai mare ajungând la 20 de comentarii/postare, majoritatea comentariilor fiind favorabile. Sunt mulți oameni care le doresc succes în campanie, mulți care îndeamnă oamenii să îi voteze pe candidații partidului și care felicită partidul. Pe pagina de facebook se anunță unde va fi prezent DD mobilul.

În urma analizei site-ului web al partidelor se poate menționa că acestea își promovează structura, documentele de partid, programele, implică cetățeanul prin punerea la dispoziție a unor posibilități de exprimare, generând astfel un feed-bak din partea electoratului. Sunt prezentate informații despre proprii candidați, realizările lor, agenda publică a acestora.

Pe paginile acestor partide există posibilitatea de a posta comentarii, de a face adeziuni online, de a trimite mesaje și de a comunica pe forumuri.

PSD prezintă latura pozitivă a activității, informații legate de programele politice evitând furnizarea unor aspect negative despre candidații altor partide. Site-ul prezintă în general momentele favorabile precum câștigarea alegerilor, adoptarea unor legi cu efecte benefice pentru cetățeni.

Formațiunile aflate în opoziție folosesc atacuri, denigrări la adresa contracandidaților, în special a celor de la guvernare, fiind interesate de reacțiile celor care le vizitează site-ul. Se speculează punctele slabe ale candidaților prin ironizarea și discreditarea acestora, evidențierea defectelor, efectul urmărit fiind scăderea încrederii alegătorilor în respectivul candidat și implicit scăderea șanselor de a fi votat.

Se poate remarca interesul pe care cele 5 partide îl arată în utilizarea social media, în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare, își promovează structura, documentele de partid, comunică cu reprezentanții mass-media, implică cetățeanul, prin punerea la dispoziție a unor posibilități de exprimare, generând astfel un feed-back din partea electoratului.

Pe paginile web ale acestor partide există posibilitatea de a posta comentarii, de a face adeziuni on-line, de a trimite mesaje și a de comunica prin forumuri. Actualizarea datelor și informațiilor se face într-un interval de timp scurt, care permite existența fluxului de comunicare.

Interesul partidelor este de a prezenta latura pozitivă a activității lor, evitând furnizarea unor aspecte negative, se vorbește în general despre momente favorabile: câștigarea alegerilor, adoptarea unei legi cu efecte benefice anumitor categorii de cetățeni.

2.3 Analiză de conținut a instrumentelor social media folosite de principalii candidați în competiția pentru alegerile europarlamentare.

În cadrul analizei de conținut, îmi propun urmărirea activității din social media, a 25 de candidați la alegerile pentru Parlamentul European din 2014. Astfel, pe parcursul campaniei electorale voi analiza activitatea din social a 25 candidați din cadrul partidelor analizate la subcapitolul 2.1, câte cinci candidați, din cadrul aceluiași partid politic.

Pentru relevanța lucrării, în selecția candidaților am avut în vedere poziția ocupată de aceștia pe lista electorală pentru elegerile europarlamentare 2014, în acest sens, am selectat candidații care ocupă primele 5 locuri pe lista electorală a fiecăruia dintre partidele analizate.

Pe lista PDL în primele 5 poziții se află următorii candidați: Teodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marinescu Marian Jean și Buda Daniel. Lista PNL este deschisă de Norica Nicolai, urmată de Valean Adina-Ioana, Mănescu Ramona, Busoi Cristian Silviu și Renate Weber. Pe listle PSD se află următorii candidați: Corina Crețu, Ecaterina Andronescu, Cătălin Ivan, Dan Nica și Maria Grapini. PMP propune pentru primele 5 poziții pe: Cristian Preda, Siegfried Mureșan, Teodor Baconschi, Cristian Petrescu și Daniel Funeriu. PP-DD dechide lisata cu Dan Diaconescu urmat de Simona Man, Diana Voiculescu, Liviu Neagu și Radu Orzață.

La realizărea cercetării, am utilizat ca instrument de lucru Fișa de observare, pentru a vedea dacă candidați supuși analizei, utilizează mijloacele de comunicare online, pe parcursul campaniei pentru alegerile europarlamentare, precum și impactul acestora reflectat în ponderea feedback-ului primit și a numărului de comentarii. Candidații au apelat la Facebook, pentru a avea cât mai mulți prieteni în mediul virtual, cărora să le transmită mesaje politice.

În ceea ce privește mijloacele de comunicare folosite, toți cei 25 de candidații la alegerile europarlamentare folosesc mijloacele de comunicare online: sunt folosite blogurile, site-urile și rețelele de socializare (Facebook, Twitter, YouTube).

Principalele mesaje folosite de candidați sunt preponderant de promovare, de prezentare a realizărilor profesionale de până acum, informații referitoare la programul politic și oferta electorală, calendarul și agenda campaniei electorale, în care sunt prevăzute etapele următoare (mitinguri, reuniuni), informații despre data și orele la care vor participa în cadrul unor emisiuni TV, date bibliografice, mesaje de mobilizare a susținătorilor.

Trei sferturi dintre candidați analizați, folosec mesajele electorale ale partidului din care provin, un sfert dintre aceștia candiadați postează mesaje care conțin initiative pe care și le propun spre realizare dacă vor fi aleși în Parlamentul European. Aproape jumătate dintre candidații analizați, prezintă informații alegătorilor despre importanța alegerilor europarlamentare pentru România, preponderant candidații care au mai obținut un mandat în Parlamentul European). Întâlnim și mesaje cu impact emoțional, precum participarea la un botez (Corina Crețu) dar și mesaje în care se critică actuala echipa de guvernare Monica Macovei, Cristian Preda).

Cea mai mare parte dintre candidați folosesc mijloacele de comunicare online pentru a-și consolida pozițiile politice, scriu strict despre activitatea lor, făr a se angaja în atacuri politice sau păreri politice despre adversar. Printre aceștia se numără europarlamentarii români.

În ceea ce privește imaginile, aproape toți candidații posteză imagini din timpul campaniei electorale (80%), de la întâlnirile de partid, un sfert dintre aceștia folosesc imagini de tipul ”baie de mulțime”, și toți folosec imagini cu sloganul electoral al partidului din care fac parte păstrând și cromatica folosită de partid. Întâlnim și imagini personalizate de exemplu pe site-ul candidatului Monica Macovei: imaginea principală este cu ea în Parlamentul European iar ca imagine de contrast, este înconjurată de tineri pe meleagurile românești.

La majoritatea candidaților întâlnim postări cu imagini și mesaje, preponderente fiind postările cu imagini pentru 20 dintre candidați, iar pentru 5 preponderente sunt postările cu mesaje.

Cromatica folosită de către toți candidații este cea a partidului din care fac parte, trei dintre acești având și elemente proprii.

Toți candidații folosesc sloganul partidului din care fac parte.

În urma analizei de conținut rezultă că toți candidați nu utilizează instrumentele social media, numai pentru a furniza informații personale sau legate de campania electorală, ci și pentru a implică simpatizanții în campanie, prin creșterea numărului de utilizatori, a comentariilor cu privire la impactul informațiilor oferite și mesajului transmis.

Prin intemediul rețelelor de socializare, toți candidați invită cetățeni să posteze comentarii, să trimită soluții și sugestii la temele aduse în discuție, în acest fel mijloacele de comunicare online sunt folosite de candidați pentru a crea o legătură directă cu electoratul propriu, mesajele politice fiind transmise atât de la candidat către electorat cât și invers.

În ceea ce privește popularitatea candidaților, cincisprezece dintre aceștia au primit din parte simpatizanților între 5.000-10.00 Like-uri pe paginile persoanale de facebook iar zece au primit între 10.000-20.000 Like-uri.

De asemenea, aprecierea postărilor candidaților pe pagina personală de Facebook au atras un număr mai mare sau mai mic de utilizatori după cum urmează: patru candidați au obținut un număr de 50 de like-uri/postare, șase candidați au obținut între 50-100 like-uri/postare, cincisprezece candidați au obținut între 100-150 like-uri, iar cu cât notorietatea candidatului este mai mare se ajunge la 200-250 like-uri/postare și în cazul unora chiar depășește aceste cifre.

În urma analizei impactul postărilor reflectat în număr de comentarii per postare, cincisprezece dintre candidați au primit 10 comentarii/postare, șase dintre candidații au primit înre 10-15 comentarii/postare și patru dintre candidații analizați au primit 15-20 comentarii/postare.

Din punct de vedere al feedback-ului pozitiv reflectat în cadrul acestor comentarii am constatat următoarele: pentru șaptesprezece dintre candidați feedbak-ul pozitiv a fost în proporție de 15-20 comentarii, pentru cinci dintre candidați feedbak-ul pozitiv fost în proporție de 10-15 comentarii, iar pentru trei dintre candidați feedbak-ul pozitiv a fost în proporție de 10 comentarii.

Sub aspect negativ feedback-ului se prezintă astfel: pentru șaptesprezece dintre candidați feedbak-ul negativ a fost în proporție de 10 comentarii, pentru cinci dintre candidați feedbak-ul negativ a fost în proporție de 10-15 comentarii, iar pentru trei dintre candidați feedbak-ul negativ a fost în proporție de 15-20 comentarii.

De asemenea, toți cei 25 de candidați analizați au răspuns comentariilor alegătorilor le mulțumesc acestora pentru sprijin și încrederea acordată, și promit că vor încerca să găsească soluții la problemele dezbătute fie prin partidul din care provin fie dacă vor fi votați la alegerile europarlamentare din mai, 2014.

Referitor la numărul zilnic de postări, șapte candidați au între 1-5 postări pe zi, zece candidați au între 5-10 postări pe zi, iar opt candidați au peste zece postări pe zi.

Din punct de vedere al asemănările între postărilor candidaților din același partid politic, se remarcă în linii mari asemănări între postările candidaților aceluiași partid politic.

În concluzie, campania pentru alegerile europarlamentare electorale toți candidații analizați, apelează la toate tehnicile și mijloacele de comunicare online pe care le au la dispoziție cu scopul de a păstra electoratul propriu prin întărirea convingerilor acestuia, dar și de a atrage și a convinge un număr cât mai mare de alegători nehotărâți.

Toți candidații selectați folosesc mijloacele de comunicare online pentru a-și consolida pozițiile politice, mesajele transmise se referă în general la activitățile în care sunt implicați, își prezintă viziunile politice sau oferta electorală în încercarea de a câștiga susținerea și voturile alegătorilor. Mesajele de tipul propagandă electorală folosite de către toți candidații analizați conțin obiectivele politice ale partidului din care fac parte, temele pe care aceștia și le propun să le susțină În Parlamentul European, promovarea importanței valorilor europene.

În mesajele candidaților postate pe rețelele de socializare sau blogul personal, nu găsim o informare coerentă a cetățenilor cu privire la rolul Parlamentului European în viața lor de zi cu zi.

Prin utilizarea instrumentelor sociale media candidații analizați își propun promovarea proiectelor politice, creșterea vizibilității și notorietății precum și atragerea de simpatizanții și votanți, dar datorită răspândirii înclă slabă a noilor forme de media în mediul rural aceste instrumente nu generează un impact public major.

În perioada campaniei candidații urmăresc atragerea simpatizanților pe rețelele sociale, atragerea de „followers” pe Twitter și publicarea de videoclipuri pe site-uri precum Youtube, ce tind să dezvolte o rețea prin care cu greu poate un viitor sau potențial votant, mai ales tânăr, să nu treacă.

Capitolul 3. Cercetare calitativă asupra utilizării mediului online în campania pentru Parlamentul European mai 2014.

În acest capitol voi realiza o cercetare calitativă, mai precis o cercetare exploratorie, ce are ca scop cercetarea gradului de utilizare a mediului online în campania pentru alegerile Europarlamentare din mai 2014.

3.1 Introducere.

Am ales să realizez o cercetare calitativă, deoarece, după părerea mea se potrivește cel mai bine mai bine cu tema aleasă. Fenomenul studiat în lucrarea de față, mai exact utilizarea mediului online în campaniile electorale este destul de nou. De aceea datorită faptului că, cercetările calitative se efectuează în faza inițială de studiere a unei probleme iar scopul lor principal este acela de a clarifica natura acestei probleme cu informații de ordin calitativ mi s-a părut a fi cea mai potrivită alegere.

Rezultatele obținute în urma unei cercetări calitative vor fi așadar tot de factură calitativă precum: idei, percepții, sentimente, valori asociate, motive, preferințe, sugestii. De asemenea acestea răspunsuri vin din partea unui număr redus de respondenți.

Pentru realizarea cercetării, am utilizat interviul semi-structurat și semi-directiv cu candidații din cadrul partidelor analizate în capitolul 2 al lucrării, pentru a vedea opiniile lor și concluziile lor vizavi de eficiența sau ineficiența acestei componente. Opțiunea pentru această metodă a rezultat din necesitatea examinării atente a modului de gândire și acțiune a intervievatului. Datorită acestei metode, consider că va fi posibilă înțelegerea unui anumit segment al realității, a motivelor diferitelor acțiuni și cunoașterea strategiilor și modului de gândire al candidaților în ceea ce privește utilizarea mediului on line pentru atragerea de potențiali votanți.

3.2. Interviul în profunzime.

Tehnica aleasă pentru realizarea acestei cercetări, a fost ceea a interviului în profunzime. Am ales să fac un interviu semi-structurat și semi-directiv având în vedere că politica, este un subiect foarte vast, despre care se pot spune foarte multe lucruri, riscând astfel să pierdem esența.

Am ales această tehnică datorită avantajelor evidente pe le are. Și anume, aduce informații bogate datorita timpului petrecut cu fiecare subiect în parte, iar subiecților le este mai ușor să își exprime opiniile, față de focus grup unde aceștia pot fi inhibați de prezența altor membri.

Interviurile au fost aplicate în perioada aprilie-mai 2014, perioadă echivalentă cu intervalul de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerile în Parlamentul European.

Instrumentul ce a stat la baza interviului în profunzime este un ghid de conversație, structurat pe următoarle tematici: determinarea percepției asupra sistemului de vot din România, determinarea percepției privind utilizarea mediului online în campaniile electorale, determinarea percepției asupra mijloacelor de promovare a propriului partid în mediul on-line și a acestora ca politicieni și detrminarea percepției asupra rezultatelor utilizării mediului online (Anexa 2).

Acest ghid de interviu a fost aplicat unui număr de zece persoane, toți dintre aceștia fiind candidați pentru Parlamentul European, câte două persoane din cadrul partidelor politice din România analizate în capitolul doi al lucrării.

În ceea ce privește structura grupului cercetat, în alegerea candidaților s-au avut în vedere următoarele considerente: intervievarea a patru europarlamentari români care candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European: intervievarea a patru candidați în membrii în Parlamentul României care candidează pentru europarlamentare și intervievarea a doi candidați propuși de PP-DD pentru Parlamentul European.

În urma analizei răspunsurilor celor zece candidați la Parlamentul European rezultă următoarele:

În ceea ce privește secțiunea, privind percepția asupra sistemului de vot din România, referitor la prezența la vot la precendele alegeri, opt din zece candidați consideră, că prezența la vot în România, la precedentele alegeri europarlamentare a fost mai scăzută decât media europeană, deoarece, populația din Romania crede că alegerile pentru Parlamentul European, nu le afectează în mod direct viața, nu înțeleg corect rolul și importanța membrilor Parlamentului Europen. Alegătorii, în special, cei din mediul rural consideră că alegerile importante care îi afectează direct sunt cele pentru Parlamentul României și și în mod special alegerile locale, cele pentru alegerea primarului.

Candidații menționează că aceste informații se bazează pe cercetări comandate de diferite partide politice din România. Ceilalți doi candidați intervievați, argumentează că prezența la vot în România este mai scăzută decât media europeană pentru că, în țările europene s-au dus campanii îndelungi de explicare a cetățenilor, a importanței alegerilor europarlamentare, pe când Romania se afla abia la al II-lea tur de alegeri de acest gen. Trebuie avuta în vedere și istoria Uniunii Europene, Romania în comparație cu acesta are o tradiție în democrație de doar 24 de ani, mai precizează aceștia.

Șase din zece, sunt de părere că, în comparație cu anul trecut, în acest an românii se vor mobiliza mai mult. În urma sondajelor realizate de partidele politice aceștia cred că diferența față de alegerile trecute va fi în jur de +3-4%, pentru că în continuarea oamenii nu văd importanța acestor alegeri și modalitatea în care îi afectează. Ceilalți patru consideră că procentele vor fi asemănătoare cu cele de anul trecut.

Majoritatea celor intervievați, cred că alegătorii ar putea fi convinși să vină la vot într-un număr mai mare, în urma unei campanii de informare, realizată pe toate canalele mass media, de către statul român, în care să li se explice oamenilor, importanța reprezentării în Parlamentul European pentru cetățenii unei țări.

Una dintre cele mai puternice motivații ce îi determină pe cetățeni să meargă la vot, întâlnită în toate interviurile, este nemulțumirea asupra guvernării. Sau încredere într-o persoană (în cazul alegerilor prezidențiale). Însă în principal, nemulțumirea de ceea ce se întâmplă pe scena politică la un moment dat, este ceea ce îi îndeamnă pe oameni să voteze.

Opt din zece sunt de părere ca actualul sistem de alegeri din România poate fi îmbunătățit. În acest sens, unii dintre cei intervievați, mi-au oferit exemplul modului de alegeri din Franța, unde cetățeanul are atât obligații cât și drepturi, pentru cei care merg la vot există tot felul de măsuri de încurajare, de exemplu scutirea de taxe și impozite.

În privința motivației de a candida pentru Parlamentul European”, majoritatea răspunsurile au fost destul de evazive. Unii dintre aceștia au fost puși pe listă datorită unei conjuncturi de întâmplări. Alții au fost văzuți de către cei din conducerea partidului ca reprezentând partidul. O altă parte dintre aceștia au fost considerați potriviți datorită mesajelor și ideilor lor, greu de schimbat. Iar unii au fost văzuți ca fiind cel mai potrivit candidat dintre oamenii care reprezintă partidul, cărora respectivul partid li se adresează.

Cea mai mare parte dintre aceștia au spus că în primul rând în plan politic își doresc o anumită stabilitate politică, ca apoi să poată construii lucruri, să formeze un sistem politic mai transparent și just și o Românie mai bună pentru cetățeni. Toți cei intervievați au răspuns că în plan personal, își doresc ce își dorește fiecare om, în primul rând sănătate.

În secțiunea a doua privind percepția utilizării mediului online în campaniile electorale, rezultă următoarele:

La întrebarea dacă aceștia consideră util folosirea mediului online în campanie, toți candidații au declarat că este util să abordezi orice mijloc de a atrage cetățenii la vot. Mediul online, este văzut de către majoritatea celor intervievați ca fiind un mod rapid de a atinge o anumită categorie de vârstă, tinerii. Un alt avantaj considerat de către șapte dintre candidați ar fi faptul că pot intra în interacțiune cu mai mulți oameni. Însă cea mai mare parte dintre dintre aceștia cred, că în Romania mai important este câte mâini strângi, iar pe internet trebuie sa fii pentru că ajută.

Atunci când au fost întrebați despre avantajele aduse de social media campaniei lor, o parte dintre aceștia au spus că interacțiunea cu mai mulți oameni care sunt interesați de campanie. Alții au fost de părere că adresarea directă este un alt mare avantaj ”pe rețelele de socializare pot comunica direct și rapid cu alegătorii, fără cenzura din media tradițională”. Iar unii dintre ei consideră că social media este un mod bun de a intra în discuție directă cu orice fel de alegător ”dacă este folosit un mesaj corect, în care arăți că esti preocupat de problemele oamnilor, poți avea șansa ca alegătorii nehotărâți să vină alături de tine”.

Principalele argumente în favoarea utilizării mediului online în alegerile pentru europarlamentare, identificate de către cei intervievați, sunt atragerea anumitor categorii sociale și de vârsta, cu care nu ar putea avea un contact direct altfel. De asemenea, nouă din zece intervievați consideră că un aspect important este faptul că timpul de expunere este mult mai mare decât pe orice al canal, față de un filmuleț difuzat pe TV care are în jur de 20 de secunde, pe YouTube de exemplu timpul de expunere al unui filmuleț ajunge chiar la 4-5 minute. De asemenea opt din zece sunt de părere că, din punct de vedere al costurilor, mediul online reprezintă cea mai fiabilă opțiune.

Principalele categorii de vârstă vizate de către candidați, în mediul online sunt tinerii, cu vârste cuprinse între 18-25, adulții tineri cu vârste între 26-35 și adulții maturi cu vârste între 30-45.

Mesajele online, prin care patru din zece, viitori europarlamentari încercă să-i convingă pe alegători să îi voteze sunt prezentarea rezultatelor de până acum, ceilalți șase se concentrează pe inițiativele și acțiunile pe care le vor realiza dacă vor fi aleși.

Majoritatea celor intervievați consideră folosirea mediul online în campania pentru alegerile europarlamentare, prezintă în principal avantajul de a fi util în întărirea credințele celor care deja sunt hotărâți. Doar doi dintre cei intervievați cred ca prin intermediul mediului online îi pot convinge pe cei indeciși.

Toți dintre cei intervievați consideră, că vor reuși să convingă doar un procent foarte mic dintre alegători să îi voteze, utilizând mediul online pentru desfășurarea campaniei. Mesajele folosite sunt ”Eurocampionii”, ”Mergem mai departe”, ”Ora Europei”, mesaje folosite în general în campania anterioară de către europarlamentarii în funcție.

Majoritatea candidaților au spus că proiectele lor sunt în concordanță cu principiile și valorile partidului in care fac parte. Aprecierile alegătorilor online, au fost pozitive, încărcate de optimism, de susținere, mulți dintre aceștia au afirmat online ca vor merge la vot.

În ceea ce privește suma destinată campaniei pentru promovarea online, șase dintre aceștia au spus că este realizată de către sediul central al partidului și că cunosc exact suma alocată însă se situează undeva în jurul a 20 25%. În timp ce, restul de patru candidați au investit între 25-30%, din bugetul total al campaniei.

În secțiunea trei, privind percepția asupra mijloacelor de promovare a propriului partid dar și a lor personală în mediul online, răspunsurile au fost împărțite după cum urmează.

Principalele căi și mijloace de promovare, în cadrul partidului cu alegătorii sunt în cazul a patru dintre cei cu intervievați social media, publicitatea pe TV, radio. Trei dintre cei cu care am discutat folosesc și acțiunile door to door (din ușă în ușă), box to box (fluturași în cutia poștală).

O persoană din zece a spus că în cadrul partidului din care face parte există un call center pentru simpatizanții partidului. Iar doi dintre aceștia utilizează și corturi amplasate în fiecare sector, interacțiuni stradale. Plus banarele și afișele electorale care sunt folosite de toate partidele politice. Motivele de alegere a acestor tehnici rezultă din faptul că acoperă toate categoriile sociale și toate mediile de promovare.

În cazul strategiei de comunicare folosită de partidul din care fac parte, toți candidații au spus că televiziunea rămâne în continuare principalul mijloc de promovare.

În cazul mediului de promovare folosit de către candidații pentru Parlamentul European, răspunsurile au fost împărțite. Patru dintre aceștia folosesc mediul online datorită avantajului de a discuta direct cu cetățeanul, în timp ce ceilalți șase se axează pe televiziune, radio, și presa scrisă.

Dacă ar fi să facă o comparație între cele trei toți cei întrebați spun că, cel mai util mediu ce comunicare cu alegătorii este considerat a fi televiziunea, de către șase dintre cei cu care am discutat, în timp ce patru sunt de părere ca onlin-ul este mai puternic.

În ceea ce privește căile de promovare și dialog cu presa și alegătorii, majoritatea celor intervievați au menționat că pe site-ul partidului din care fac parte, există o secțiune media, dedicată jurnaliștilor iar alegătorilor li se oferă serviciul de newsletter, prin care aceștia primesc informațiile direct pe e-mail.

Referitor la importanța blogg-urilor majoritatea sunt de părere că blogurile sunt importante, șapte dintre aceștia au un blog. Trei dintre aceștia se ocupă personal de el, ceilalți trei au lăsat această sarcină în seama unor profesioniști. Postările sunt actualizate cel puțin o dată pe săptămână, 24 din 24, ”avem echipe”. Postările conțin atât mesaje personale cât și mesaje de la conducerea partidului.

Majoritatea candidaților folosesc rețele de socializare, site-uri, blogg-uri, conturi de Facebook, YouTube, unii dintre aceștia sunt prezenți și pe Twitter, Flickr.

În ceea ce privește beneficiile aduse de utilizarea instrumentelor social media, principalele beneficii identificate de către toți cei cu care am discutat sunt construirea unei relații directe cu cetățeanul și posibilitatea primirii de feedback din partea acestuia.

În ultima secțiune a percepției asupra rezultatelor utilizării mediului online în campania pentru alegerile europarlamentare din luna mai 2014 se evidențiază următoarele rezultate.

Utilitatea folosirii Internetului din punct de vedere al voturilor obținute este preconizată a fi într-o mică măsură, de către majoritatea celor intervievați.

Așteptările în urma desfășurării campaniei electorale în social media, se situează în cazul a șase dintre cei intervievați în jurul a 1-2 procente din numărul total. Ceilalți patru sunt mai optimiști și speră ca procentul să fie cel puțin de 3-4 din totalul voturilor.

Rezultatele estimate în urma utilizării mediului, de către nouă dintre cei intervievați este în primul rând întărirea relației cu electoratul. De asemenea patru dintre aceștia, estimează o oarecare creștere din punct de vedere al voturilor obținute.

Din punct de vedere al așteptărilor cu privire la scorul pe care candidații partidului din care aceștia fac parte îl vor obține în aceste alegeri prin utilizarea internetului, patru dintre aceștia estimează o creștere cu maxim 4% din numărul total de voturi.

Dintre schimburile aduse de social media actualelor campanii electorale majoritatea consideră că mediul online este mult mai dur, orice greșeală a politicienilor fiind mai aspru taxată și comentată, datorită rapidității și interactivității ridicate din social media.

Dintre modificările pe care toți candidații pentru Parlamentul European le-ar face în urma feedback-ului primit în mediul online, se numără schimbarea anumitor mesaje.

3.3.Concluzii

Având în vedere răspunsurile candidaților intervievați, se poate spune că în timpul campaniei pentru alegerile europene 2014, candidații folosesc mijloacele de comunicare online în comunicarea cu alegătorii, dezvoltă site-uri, bloguri unde au loc dezbateri publice, comentarii, candidații răspund întrebărilor și comentariilor pe care posibilii votanți le posteză, informează și promovează valorile, credințele partidului din care fac parte, își prezintă obiectivele personale pe care doresc să le realizeze dacă alegătorii le acordă girul lor.

Încercările politicienilor de a se prezenta drept candidați transparenți, atragerea de fani și prieteni pe rețelele sociale, de „followers” pe Twitter și publicarea de videoclipuri pe site-uri precum Youtube tind să dezvolte o rețea, prin care un potențial votant, mai ales tânăr să nu poată treace.

Prezența în mediul online a candidaților, în funcție de fondurile alocate campaniilor, devine o necesitate mai ales în zonele urbane, datorită avantajelor pe care le reprezintă acest tip de comuncare, precum costurile relativ reduse comparativ cu campania electorală în mediile tradiționale, posibilitatea de a răspândi informația foarte rapid precum și de a actuliza informațiile de moment sau modifica unele erori apărute în campania de comunicare, posibilitatea măsurării feedbackului utilizatorilor și nu în ultimul rând de a mobiliza electoratul la vor.

Totodată prezența din ce în ce mai mare în mediul online cu postări dese, asigură un număr mare de vizitatori și determină o creștere mare a traficului în perioadele electorale.

Apariția și dezvoltarea noilor media a dat posibilitate candidaților și partidelor de a crea o legătură directă cu electoratul propriu, fiind prezenți atât pe site-uri, bloguri cât și rețelele sociale precum Facebook sau Twitter.

Candidații încercă să găsească cea mai bună metodă ca mesajul lor să ajungă la cetățeanul cu drept de vot. Chiar dacă modul de campanie se schimbă, trecând în online, candidatul este votat tot prin votul tradițional, adică cu ștampila pe buletinul de vot motiv pentru care televiziunea, radiol și presa scrisă sunt folosite în campania lectorală.

4. Concluzii

Profitând de potențialul interactiv pe care îl oferă mediul online, atât partidele politice cât și politicienii au înțeles că prezența în mediul online este și va fi în viitor un element important în alegerile electorale datorită facilităților oferite de acesta, dar și interesului în creștere al românilor pentru utilizarea noilor tehnologii, percepția candidaților privind utilizarea mediului online în campania pentru alegerile europarlamentare ne arată receptivitatea și disponibilitatea acestora, opiniile și concluziile lor vizavi de eficiența sau ineficiența utilizării mediului online în Campania pentru alegerile europarlamentare.

În timpul campaniei campaniei electorale atât partidele cât și candidații apelează la toate tipurile de resurse, umane financiare, de timp, precum și la toate mijloacele de comunicare pe care le au la dispoziție, pentru a păstra electoratul propriu și pentru atragerea unui număr cât mai mare de alegători nehotărâți.

Mediul online este un mediu de comunicare suplimentar și complementar media tradiționale, devenind unul din canalele de comunicare, în timpul campaniei electorale, unde candidații și partidele politice prin mesajele transmise, prezintă alegătorilor viziunile politice, oferta electorală sau personală, fără a fi modificate de o instanță superioară.

Noile forme de comunicare online specifice Web2.0, subsumate unui nou concept, social media câștigă teren în fața vechile forme de media, în special televiziunea, care reprezenta principala metodă de comunicare electorală, prin faptul că oferă candidaților posibilitatea de a-și îmbunătății imaginea în mediul electronic și de a folosi capacitatea de comunicare a unor mijloace electronice ca Facebook, YouTube pentr a atrage simpatizanți și de ce nu alegători.

Candidații și partidele politice folosesc mijloacele de comunicare online în timpul campaniei europarlamentare și nu numai, datorită avantajelor pe care acesta le are pe de o parte, și anume mediul online nu este atât de strict reglementat ca media tradițională iar pe de altă parte comparativ cu aceasta, costurile sunt mult mai scăzute datorită utilizării tehnologiilor care înainte nu erau disponibile.

Din punct de vedere al al creșterii gradului de informare a electoratului social media are o influență mai mică asupra locuitorilor din mediul rural sau micile orașe deoarece intrumentele web nu sunt exstinse la nivel național, în acest fel social media se prezintă ca un spațiu de comunicare suplimentar și complementar media tradiționale, un instrument de comunicare folosit în campania partidelor și candidaților la alegerile pentru Parlamentul European.

În mediul online dinamica comunicării crește, candidații trebuie să reacționeze la la diferitele poziții/evoluții care apar în media, dar și solicitărilor simpatizanților, susținătorilor, celor care postează comentarii fie ele negative sau pozitive.

Site-ul de informare se dezvoltă, oferă publicații de informare (newslatter-ul) electoratului, candidații încep să permită integrarea blogosferei în discursul politic, postează declarații, puncte de vedere și răspunsuri, pentru a atrage adepți sau a mobiliza electoratul la vot.

Chiar dacă în România media tradițională are un rol foarte mare în campaniile electorale, partidele și candidații analizați în cadrul acestei lucrări, încearcă să folosească mediul online în comunicarea cu electoratul, au înțeles că mesajele lor ajung la electorat imediat, fără a fi cenzurate, unii scriu strict despre activitate lor (europarlamentarii români), alții scriu pentru a promova obiectivele politice ale partidului din care fac parte, alții postează discursuri electorale.

Candidații la alegerile pentru Parlamentul European sunt conștienți de faptul că utilizarea mijloacelor online chiar dacă nu conduc neapărat la câștigarea de voturi reale, contribuie la câștigarea vizibilității, notorietății, contribuie la atragerea de simpatizanți și chiar voluntari.

Mijloacele de comunicare online oferă consolidarea comunicării cu alegătorii, permite informației să circule între politicieni, partide, alegători, crează interactivitate, crează posibilitatea de a avea acces la un electorat mai mare decât metodele tradiționale.