Campaniile de Relatii Publice. Prezentarea Comparativa a Campaniilor

Cuprins

Introducere………………………………………………………………p 2

Elemente introductive – relații publice…………………………………p 3-6

Definiții,origini,teoreticieni,evoluții……………………………. p 3-5

Relațiile publice în societatea modernă…………………………………p 5-6

Campaniile de relații publice……………………………………………p 7-19

Forme de clasificare…………………………………………… p 8-9

Caracteristici ale campaniilor de relații publice…………………. p 9

Planul unei campanii de relații publice………………………… p 10-18

Campaniile de responsabilitate socială…………………………….. p 18-19

Noile tehnologii media……………………………………………………. p 20-26

Radioul…………………………………………………………….. p 20

Televiziunea ……………………………………………………………..p 20-22

Internetul ………………………………………………………………p 22-26

Studiu de caz………………………………………………………………………………..p 27-46

Prezentarea comparativă a campaniilor………………………….. p 27-36

Grilă de analiză, relații publice……………………………………………..p 37- 46

Concluzii…………………………………………………………………….p 47

Bibliografie………………………………………………………………………. p 48

Introducere

Impresionanta noastră abilitate de astăzi de a transmite mesaje instantaneu, la distanțe uriașe ne este atât de familiară tuturor, însă activitățile noastre de zi cu zi, cum ar fi deschiderea ziarului, a radioului, privitul la televizor reprezintă o schimbare importantă în comportamentul legat de comunicare umană.

Ne-am putea imagina oare lumea noastră fără toate aceste medii?

Relațiile publice par a fi omniprezente în viața noastră de zi cu zi. Mass-media vorbește și scrie în fiecare zi despre PR.

Pentru a înțelege relațiile publice și capacitățile acestuia de a realiza comunicare eficientă și dialog, în orice context, este necesar ca mai întâi să înlăturăm confuziile, exagerările și interpretările greșite legate de acest domeniu.

În România însă, relațiile publice sunt un domeniu destul de nou și se află în plin proces de evoluție. Rolul asociațiilor de relații publice în România este acela de a reglementa și a contribui la dezvoltarea acestui domeniu, la consolidarea activității de relații publice în România.

Va mai dura timp până când acest domeniu va putea măcar egala acest domeniu și cum se prezintă el în strainătate. Deocamdată relațiile publice în România sunt la început, conceptul nu este corect înțeles de majoritatea oamenilor și informații în acest sens nu sunt disponibile pentru toată lumea.

Lucrare de față își propune să analizeze toate aceste aspecte legate de relații publice, în ce mod ne influențează ea viața și ce beneficii aduce, de ce medii se folosește și care sunt utilizările practice ale acestui domeniu în România și internațional? De ce media este atât de preocupată de PR? De ce cheltuiește atât timp și efort vorbind despre el? Și mai ales în ce fel influențează campaniile de relații publice publicul sau trec neobservate?

Relațiile publice

Definiții, origini, teoreticieni, evoluții

Relațiile publice sunt funcția managerială distinctivă, care ajută la stabilirea și menținerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă și la cooperarea dintre o organizație și publicul ei; ele implică managementul problemelor, ajutând managerii să fie informați asupra opiniei publice și să răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc și accentuează obligațiile managerilor de a servi interesul public; ele servesc ca sistem de avertizare care ajută managerii să anticipeze tendințele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea și comunicarea bazate pe principii etice ( J.E. Grunig, T. Hunt, 1984, p. 7, apud Cristina Coman, p 16).

De-a lungul timpului, specialiștii au încercat să definească cât mai corect și mai concret relațiile publice. Există foarte multe definiții pentru domeniul relațiilor publice, astfel încât în 1976 nu mai puțin de 472 de astfel de definiții au fost identificate. Conceptul la care se rezumă toate este acela al comunicării. În esență , acesta este PR-ul.

Efortul de a defini relațiile publice este îngreunat de faptul că formulările actuale conțin atât aspecte conceptuale, cât și aspecte instrumentale, cât de eficiente sunt sau ce proceduri de lucru folosesc.

Asociația Internațională a Relațiilor Publice a stabilit, cu ocazia Convenției anuale din 1978, următoarea definiție pentru relațiile publice

“ Practica relațiilor publice este arta și știința social a analizării unor tendințe, a anticipării consecințelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizații și a implementării unor programe de acțiune care vor servi atât intereselor organizației, cât și intereselor publicului”( D. Newsom et alii, 1993, p 4, apud Cristina Coman, 2004, p 9 ).

La rândul lor, alte forumuri științifice au formulat diferite definiții, din dorința de a explica cât mai bine acest domeniu.

După Public Relations Society, una dintre cele mai mari asociații profesionale din lume, “relațiile publice ajută societatea noastră complexă și pluralistă să funcționeze într-un mod mai efficient, contribuind la înțelegerea reciprocă dintre grupuri și instituții”( D. Wilcox et alii, 1992, p 5, apud Cristina Coman, 2004, p 9).

Cu toate acestea, următoarea definiție este frecvent evocată în lucrările de specialitate

„Relațiile publice reprezintă o funcție managerială ce stabilește și menține legături reciproc benefice între o organizație și publicul de care depinde succesul sau falimentul ei”( S.M. Cutlip, 1994, p 6, apud Cristina Coman, p 11).

Din definițiile expuse mai sus, relațiile publice apar ca o modalitate de comunicare dintre organizație și pubicul ei. Deseori, sintagma “relații publice” apare ca sinonimă cu „relații cu publicul”, deși este vorba despre activități total diferite. În alte situații, relațiile publice sunt considerate sinonime cu marketingul, cu publicitatea, cu propaganda sau cu manipularea. Astfel, la începutul secolului XXI, definirea relațiilor publice, impunerea unei imagini sociale unitare și fixarea identității profesionale a celor care practică relațiile publice rămân obiective numai parțial îndeplinite.

Fondatorii acestui domeniu, terminologia de bază, lucrările de referință, firmele de succes, forumurile de dezbatere provin aproape în exclusivitate de pe continentul nord-american. Astfel, în 1990, în America, existau 162000 de practicieni ai relațiilor publice și se estimează că numărul lor a ajuns la circa 197000 la sfârșitul secolului. Cea mai importantă organizație profesională este Public Relations Society of America, care numără circa 20000 de membri.

În continuare vom încerca să explicăm și să analizăm evoluția relațiilor publice și istoria acestui domeniu, etapele majore din această istorie.

Există două mari tipuri de abordare care marchează istoria relațiilor publice.

În primul rând, relațiile publice nu au o istorie de sine stătătoare, relațiile publice au cunoscut în timp anumite evoluții influențate de conjuncturile sociale, politice sau economice.

D.L. Wilcox, P.H. Ault, W.K. Agee, afirmau că istoria relațiilor publice reprezintă „evoluția principalelor funcții- agentul de presă, publicitatea, consilierea, împreună cu metodele folosite pentru a realiza aceste activități”( 1992, p 37, apud. Cristina Coman, p 44).

În al doilea rând, istoria relațiilor publice cuprinde momente în care activitățile de relații publice au fost practicate diferit de-a lungul timpului.

J.E. Grunig, T. Hunt consideră că istoria relațiilor publice se bazează pe următoarele modele

Primul model expus de aceștia se referă la modelul agentului de presă. Acest model corespunde primei etape din istoria relațiilor publice și obiectivul principal al acestuia este de a se obține cât mai multă publicitate și de a controla într-o anumită măsură publicul.

Al doilea model se referă la practicienii relațiilor publice. Modelul informării publicului arată că practicienii relațiilor publice oferă informații referitoare la organizație, la viața din interiorul organizației. Practic ei caută și verifică informațiile, ca mai apoi să le transmită presei.

Relațiile publice în societatea modernă

După cel de-al doilea război mondial, relațiile publice își conturează o poziție clară, bine definită. Acest domeniu își modifică domeniile de acțiune, tehnicile de lucru, modalitățile de organizare și structurile de formare.

Toate aceste evoluții au fost determinate de schimbările din viața socială, economică și politică.

Astfel, au apărut birouri de relații publice în instituții guvernamentale, iar consilierii de relații publice au devenit niște personaje cheie în lumea politică. Dar cine sunt acești consilieri de relații publice? Acest termen este relativ nou în sfera relațiilor publice. Consilierii de relații publice practic îl reprezintă pe client în fața publicului. Oferă sfaturi clientului mai ales atunci când trebuie să apară în fața publicului, oferă sfaturi legate și de canalele pe care acesta trebuie să apară, fie că este vorba de televiziune, radio, presă șamd.

Revenind la sfera relațiilor publice, constatăm că acestea au fost descrise ca fiind întruchiparea generației eu, pentru că există o preocupare imensă pentru aprecierea de sine, autoconștientizare și egocentrism. În anii ’90, principiile relațiilor publice se puteau observa din publicațiile dedicate stilurilor de viață și din profilurile celor din lumea afacerilor.

În zilele noastre, relațiile publice sunt prezente în aproape toate sferele de activitate, în momentele sociale, politice, în majoritatea instituțiilor.

Evoluția actuală a acestui domeniu a condus la lărgirea rolului specialiștilor din acest domeniu. Mai exact, specialiștii au responsabilitate asupra unor sfere de activitate noi, cum ar fi managementul problemelor, afacerilor publice, relațiile cu comunitatea, comunicarea cu salariații etc.

De asemenea, relațiile publice folosesc acum noi metode ce cercetare, iar pentru realizarea campaniilor utlizează tehnici care sunt preluate din activități asemănătoare relațiilor publice, aplică tehnici de comunicare bazate pe teorii din sfera lingvisticii etc.

Așadar, relațiile publice moderne sunt relativ diferite față de cele cunoscut până în prezent. Ele au avansat extrem de mult, prin împrumutarea metodelor, tehnicilor de analiză din alte domenii, unele asemănătoare și prin acest lucru s-a încercat îmbunătățirea și perfecționarea acestui domeniu.

Dovada acestui lucru îl reprezintă următorul citat, care reliefează mult mai concret și mai simplu acest domeniu de activitate și rezultatele lui de până acum în societatea modern

“Cercetătorii din domeniu consideră că societatea modernă nu ar putea funcționa fără relațiile publice. Relațiile publice contribuie la crearea unor legături de încredere între diversele organizații și numeroasele publicuri, facilitând realizarea unor relații interactive între diferitele niveluri ale societății”.

Campaniile de relații publice

Newsom, A. Scott, J.V. Turk( 1993, p 474, apud Cristina Coman,2004, p 74), definesc campaniile de relații publice ca fiind “eforturi ample, coordinate și orientate către realizarea unor obiective specific sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizații să-și atingă țelurile fixate ca ( sau printr-o) declarație de principii( mission statement)”.

O altă definiție propusă de W.S. Dunn( 1986, p 190, apud Cristina Coman, 2004, p 73) definește campaniile relații publice ca “… analiza situației comunicării și a marketingului și înțelegerea comportamentului consumatorului, într-un efort de a dezvolta strategii pentru folosirea mass-media, a mesajelor și a bugetelor alocate și pentru a oferi un plan pentru a obține avantaje din această situație ”.

În aceste definiții apar frecvent termenii de obiective, scopuri sau declarație de principii. Orice campanie de relle lui de până acum în societatea modern

“Cercetătorii din domeniu consideră că societatea modernă nu ar putea funcționa fără relațiile publice. Relațiile publice contribuie la crearea unor legături de încredere între diversele organizații și numeroasele publicuri, facilitând realizarea unor relații interactive între diferitele niveluri ale societății”.

Campaniile de relații publice

Newsom, A. Scott, J.V. Turk( 1993, p 474, apud Cristina Coman,2004, p 74), definesc campaniile de relații publice ca fiind “eforturi ample, coordinate și orientate către realizarea unor obiective specific sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizații să-și atingă țelurile fixate ca ( sau printr-o) declarație de principii( mission statement)”.

O altă definiție propusă de W.S. Dunn( 1986, p 190, apud Cristina Coman, 2004, p 73) definește campaniile relații publice ca “… analiza situației comunicării și a marketingului și înțelegerea comportamentului consumatorului, într-un efort de a dezvolta strategii pentru folosirea mass-media, a mesajelor și a bugetelor alocate și pentru a oferi un plan pentru a obține avantaje din această situație ”.

În aceste definiții apar frecvent termenii de obiective, scopuri sau declarație de principii. Orice campanie de relații publice se ghidează după acești termeni, termeni cruciali pentru bunul mers al unei campanii. Pentru a putea clarifica semnificația acestora, în continuare voi prezenta acești termeni în parte și vom încerca să clarificăm termenii cât mai concis.

Așadar, scopurile în acest caz, sunt definite ca fiind rezultatele de ansamblu pe care o organizație speră și vrea să o obțină prin activitatea pe care o desfășoară. În concluzie, orice organizație își stabilește anumite scopuri pe care în final trebuie să le atingă.

Următorul termen se referă la obiective. Acestea sunt reprezentate sunt reprezentate de acțiuni sau etape specifice care în final vor măsura progresul făcut de organizație în drumul făcut pentru atingerea scopurilor stabilite. De asemenea, obiectivele trebuie să fie concrete și trebuie să aducă o contribuție semnificativă la realizarea scopurilor,

Declarația de principii reprezintă un text scurt în care sunt prezentate valorile majore ale unei organizații

“Declarațiile de principii conțin angajamente publice referitoare la obligațiile civice și la responsabilitățile sociale.[…] Elee sunt o mărturie a idealurilor și valorilor care inspiră o organizație și au scopul să ofere o direcție și un sens pentru activitățile acesteia”( S.M. Cutlip și colab., 1994, p. 350).

După acești termeni se ghidează o organizație în realizarea unei campanii, și mai ales a unei campanii de succes. În continuare voi prezenta tipurile de campanii de relații publice și formele lor de clasificare.

Forme de clasificare

Campaniile de relații publice pot fi clasificate după mai multe criterii. După durată, după conținut , după publicul lor, obiective. După obiective, Patrick Jackson propune șase tipuri de clasificare

Conștientizarea unei probleme: se urmărește aducerea în atenția publicului a unor teme de dezbatere, situații, spre exemplu necesitatea purtării centurii de siguranță la volan

Informarea publicului: în acest caz se urmărește acumularea de informații referitoare la specificul unei probleme, cum ar fi în cazul poluării

Educarea publicului: se urmărește pregătirea publicului pentru a acționa, pe baza cunoștințelor primate, în conformitate cu obiectivele campaniei( exemplu- campania împotriva violenței în familie)

Întărirea atitudinilor vizează categorii de public despre care se știe că susțin valorile organizației. Acestea se bazează pe reactualizarea normelor, valorilor și comportamentelor publicurilor respective, cum ar fi cazul protejării patrimoniului forestier

Schimbarea atitudinilor – sunt vizate publicurile care nu împărtășesc valorile organizației ( exemplu- campania împotriva fumatului)

Schimbarea comportamentului: se urmărește inducerea de noi modele de acțiune, cum ar fi campania pentru păstrarea curățeniei, campania pentru purtarea centurilor de siguranță)

Obiectivele ultimelor două tipuri de campanii sunt destul de greu de atins. Din acest motiv aceste campanii se derulează pe perioade lungi de timp.

Caracteristici ale campaniilor de relații publice

Pentru a avea o campanie de succes nu trebuie să ținem cont în primul rând de nevoile publicului. Specialiștii din domeniu trebuie să se gândeasca în primul rând la acest lucru. Nevoile publicului sunt foarte importante într-o campanie de relații publice, deoarece pentru a avea succes, campanie trebuie să răspundă exact acestor nevoi. De asemenea, sunt importante și obiectivele și resursele într-o campanie.

O altă caracteristică a campaniei de relații publice se referă la planificarea sistematic a acesteia. W.S. Dunn(1986, p 192) atrage atenția asupra unor dezavantaje ale limitării la planurile inițiale. Nu se pot anticipa toate situațiile care apar în realitate, se pot baza pe informații eronate sau incomplete și de asemenea ele pot consuma prea multă energie și timp, lucru care este în defavoarea execuției campaniei. Așadar, este bine să evităm pe cât posibil aceste situații , altfel riscăm să nu avem o campanie de succes.

Monitorizarea și evaluarea continuă a campaniei este un alt punct important. Astfel de acțiuni ne arată dacă drumul parcurs în campanie până la momentul monitorizării este corect și de asemenea dacă apar probleme, să se poate interveni la timp și eficient.

În final, trebuie să se țină cont si de media selectate pentru fiecare categorie de public și anume menținerea unui echilibru între comunicarea interpersonală și cea prin intermediul mass-media, precum și evaluarea resurselor și eficienței comunicative a fiecărui tip de suport în raport cu așteptările și obișnuințele de comunicare ale publicurilor-țintă.

Orice campanie de succes trebuie să aibă și un plan, de asemenea care să aducă succesul și bunul mers al campaniei. După ce am analizat și dezvoltat caracteristicile unei campanii de relații publice, trebuie să cunoaștem pe mai departe în ce constă planul unei campanii de relații publice, cu ce ne ajută acesta și care sunt etapele care trebuiesc urmate.

Planul unei campanii de Relații Publice

Planul unei campanii de relații publice nu trebuie văzut ca o sumă mecanică a unor etape strict separate, deoarece în activitatea practică, aceste etape se întrepătrund. Planul trebuie să fie flexibil, astfel încât să poată fi efectuate diferite schimbări, impuse de rezultatele evaluărilor permanente ale campaniei.

Perspectivele de clasificare a unei campanii de relații publice diferă de la un autor la altul și modul de interpretare este diferit. Cu toate acestea în continuare voi prezenta o formulă dezvoltată, care sintetizează modelele și care are avantajul de a putea fi aplicată la mai multe tipuri de campanii. Astfel primul pas care corespunde planului unei campanii de relații publice îl reprezintă definirea problemelor. Pentru a putea rezolva o anumită situație trebuie să știm inițial în ce constă problema. În cazul unei organizații, identificarea problemelor de relații publice poate fi dificilă.

Specialiștii în relații publice folosesc metode specifice pentru a detecta opiniile publicurilor externe cât și starea publicului intern. Cu ajutorul acestor metode ei pot identifica eventualele probleme care se află în organizație.

După S.M. Cutlip, A.H. Center și G.M. Broom,

…procesul de definire a problemelor începe atunci când cineva face o judecată de valoare referitoare la faptul că ceva nu merge bine sau ar putea în curând să nu meargă bine sau că ceva ar putea merge mai bine( 1994, p 322, apud Cristina Coman, p 82).

De asemenea problemele apărute într-o campanie de relații publice pot fi și ele la rândul lor clasificate. Cele mai frecvente dintre acestea sunt următoarele: numărul clienților poate crește sau mai rău poate scădea în raport cu cel al competitorilor sau alt caz, numărul angajaților este ori prea mare ori pretențiile acestora sunt prea mari pentru organizație, plata lor se poate dovedi costisitoare șamd.

De asemenea, există și oportunități care pot fi anticipate, cum ar fi posibilitatea de a dezvolta organizația sau de exemplu, organizația dorește să întreprindă o activitate pentru comunitate, educație, cultură șamd.

Revenind la problemele cu care se confruntă o organizație, acestea se știe că sunt numeroase și variate. O astfel de categorie de probleme se referă la faptul că poate interveni situația în care organizația, un produs sau serviciu are o imagine negativă în perspectiva publicului. Apariția unei astfel de situații este de obicei rezultatul unui proces lent de acumulări și anume nemulțumirile publicului față de produsele unei firme, scăderea implicării membrilor unei organizații în acțiunile acesteia etc. În acest caz, organizația trebuie să intervină prompt pentru a putea elimina imaginea negativă creată în fața publicului.

Așadar se pornește de la promovarea imaginii organizației prin anumite acțiuni specifice. Specialiștii în relații publice pleacă de la o situație neutră și trebuie să definească tipurile de probleme care impun realizarea unor asemenea proiecte, spre exemplu lansarea unui nou produs, promovarea unor valori specifice organizației.

Pentru a putea realiza cu succes această promovare a imaginii trebuie implementat și dezvoltat un program de durată. Aceste progame sunt esențiale pentru asigurarea unui climat de încredere în organizație. Unele din obiectivele unor asemenea programe pot fi de exemplu, păstrarea imaginii de implicare responsabilă a organizației în viața comunității, lansarea de programe de fund-raising în interesul public etc.

Așadar, acțiunile de relații publice pot viza trei mari tipuri de probleme și anume

corectarea unei situații negative

atingerea unui obiectiv unic și bine definit

menținerea sau ameliorarea unei situații pozitive deja existente.

După ce am reușit să stabilim problemele și să le definim, următorul pas care trebuie parcurs într-o campanie de relații publice este analiza situației.

Această etapă presupune strângerea tuturor datelor cunoscute referitoare la problema în cauză și anume istoricul ei, părțile implicate sau afectate, efectele șamd.

Analiza situației rezumă situația dominantă care afectează compania sau organizația în funcție de poziția pe piață și de diferitele grupuri constituente.

Studiile de piață sunt eficiente în analiza situației, în special cele privind atitudinea și conștientizarea. Ele pot oferi o perspectivă și o privire imparțială de ansamblu, care ajută la construirea planului.

Analiza situației se poate materializa într-un dosar de lucru care cuprinde două secțiuni

Analiza factorilor interni

În această primă etapă se trec în revistă imaginile și acțiunile persoanelor importante din organizație, structurile și procesele relevante pentru problema în cauză. În acest scop se pot organiza întâlniri și forumuri de discuții cu membrii organizației, se pot studia documentele organizației pentru a se afla opiniile personalului. În urma acestei evaluări se poate afla cum, ce și cui se transmit mesajele organizației.

Analiza factorilor externi

Această analiză se referă la segmentele de public implicate sau afectate de respectiva problemă. Publicurile pot fi evaluate în funcție de gradul de interdependență față de organizație și mai ales față de situația analizată. Pe langă acestea, mai trebuiesc identificate cunoștințele și atitudinile lor despre situație, căile prin care obțin informații despre aceasta, precum si scopurile pe care le urmăresc.

Așadar, analiza situației reprezintă analiza factorilor externi și interni din cadrul unei organizații. Această etapă este importantă deoarece ne ajută să înțelegem mai bine și să planificăm corect planul unei campanii de relații publice.

După ce am trecut și de acest pas, adică analiza situației, urmează stabilirea obiectivelor. În cele ce urmează voi detalia acestă etapă esențială în planul unei campanii de relații publice.

Stabilirea obiectivelor

Obiectivele planului de relații publice vor ajuta la identificarea tipurilor particulare de activități de relații publice solicitate de companie sau de organizație.

Procesul de definire a obiectivelor ar trebui să ia în considerare orice problemă specifică a publicului-țintă sau a segmentelor de piață și să se asigure că nu există nici un conflict între ceea ce dorește organizația sau compania și ceea ce dorește publicul.

Definirea obiectivelor se realizează prin convertirea definiției problemelor. Obiectivele sunt cealalta față a monedei. Timpul consumat pentru definirea problemelor va contribui efectiv la stabilirea obiectivelor( R. Kendall, 1992, p 193, apud Cristina Coman, p 91).

Atunci când există aceste obiective pot fi traduse prin creșterea cifrei de afaceri cu un anumit procent, acapararea unui anumit segment al pieței, atragerea unui anumit public, căutarea și găsirea de investitori, dorința de a obține recunoașterea excelenței unui anumit serviciu și schimbarea comportamentului publicului într-o anumită situație dată.

Distincția dintre misiune, domeniul de activitate și obiectivele unei organizații își capătă, astfel, adevărata dimensiune.

Misiunea este o orientare generală a organizației, care nu aparține exclusiv doar unei singure organizații. De exemplu a face profit sau a deveni liderul unei anumite piețe sunt misiuni ce pot fi asumate de toate organizațiile implicate într-un anumit sector de activitate. Organizațiile se disting unele de altele prin obiectivele specifice ale fiecăreia.

Domeniul de activitate al unei organizații este câmpul de acțiune, în agricultură, de exemplu, putem distinge domeniile producției și al prelucrării; poate fi vorba de un sector legat de dezvoltarea durabilă sau de protecția mediului șamd.

Obiectivele unei campanii sunt scopuri specifice. Ele trebuie să țină seama de resursele bugetare și de factorul de timp. Obiectivele se for fixa prin documente scrise, în care se vor determina atât obiectivele majore, cât și cele specifice. În final, obiectivele unei campanii trebuie să fie în strânsă legătură cu obiectivele generale ale organizației.

Fiecare organizație își stabilește propriile obiective în funcție de scopul campaniei. Spre exemplu, o organizație poate dori creșterea cifrei de afaceri, așa că se va opri la acele obiective care pot îndeplini scopul propus. Fără obiective clare, campania poate nu va urma cursul dorit. Așadar este extrem de important să avem obiective clare care prin atingerea lor să ne aducă cât mai aproape de scopul final.

Un alt element important este publicul/ publicurile. Cum fiecare organizație are publicuri diferite, trebuie stabilit de la bun început care este targetul campaniei, adică publicul țintă și către care se vor îndrepta mesajele. În cele ce urmează vom analiza această etapă mai îndeaproape.

Publicurile

Organizațiile interacționează cu diferite publicuri. Nu toate organizațiile au aceleași publicuri, nici același tip de public. Dar , indiferent dacă produsul este un obiect, un serviciu, o cauză sau o obligație, regăsim de fiecare dată diferite publicuri care orientează în felul lor propriu menirea unei organizații.

Identificarea categoriilor de public presupune cunoașterea valorilor, normelor de comportament, idealurilor, așteptărilor, gradului de implicare etc. Aceste trăsături sunt identificate în etapa de analiză a situației, când descoperirea problemei permite, de obicei, identificarea publicurilor vizate. Cercetările făcute în etapa de analizarea a situației permit identificarea unor grupuri de oameni care au în comun ceva caracteristic, ceva relevant pentru obiectivele campaniei. Stabilirea acestor segmente de public, duce la concluzia că lor trebuie să li se acorde o atenție specială, adică mai multe mesaje, mai mult timp, mai mulți bani.

A adopta o abordare generală pentru a te adresa publicului înseamnă a rata șansa de a îmbunătăți imaginea și reputația companiei în rândul anumitor grupuri-țintă principale. Specialiștii în relații publice trebuie să identifice oportunitățile și să analizeze atent caracteristicile fiecărei noi și potențiale piețe. Specialiștii în relații publice trebuie să studieze îndeaproape publicurile pentru a putea stabili corect publicul către care se va îndrepta campania și de asemenea mesajele campaniei.

“”Publicul” nu are doar multiple chipuri cu multe perechi de ochi și de urechi, ci locuiește în multe locuri și răspunde la numeroase semnale. Provocarea este de a ști să identificați publicul-țintă pentru a vă face deopotrivă observat și ascultat ”( Joe Marconi, p 46).

După ce am stabilit publicurile campaniei, următoarea etapă se referă la stabilirea strategiilor. Un plan de campanie de relații publice trebuie să aleagă o strategie care va duce la atingerea obiectivului propus. În cele ce urmează vom afla în ce constă stabilirea unei strategii în cadrul unei campanii de relații publice.

Stabilirea strategiilor

Stabilirea strategiei unui plan de campanie de relații publice este o etapă în care trebuie aleasă cea mai bună strategie pentru respectiva campanie.

După R. Kendall(1992, p 206, apud Cristina Coman,p 95) ideile pentru strategii pot să se bazeze pe bagajul de experiențe profesionale ale specialistului sau studierea unor cazuri din relațiile publice.

Alegerea strategiei este o etapă importantă. Primul pas al acestei etape este selectarea din lista strategiilor posibile a unei strategii care prin acțiunile implicate, răspunde cel mai bine obiectivelor campaniei și atinge categoriile semnificative de public.

Alegerea unei strategii este determinată de resursele organizației, de gradul de accesibilitate al publicului, de scopurile campaniei, de circumstanțele concrete și nu în ultimul rând de calitățile profesionale ale specialiștilor.

Pentru a concepe o astfel de strategie este nevoie de următoarele elemente. Primul pas constă în alegerea strategiei. Există o listă fixată de specialiștii în relații publice iar din această listă se aleg acele acțiuni care corespund cel mai bine obiectivului propus. Următorul pas îl reprezintă cercetarea și testarea strategiei. Această etapă este verificată prin confruntarea cu standardele organizației sau prin testarea ei pe un grup reprezentativ pentru publicul vizat. Următoarele etape constau în stabilirea planului de comunicare, etapă în care sunt precizate elementele de comunicare, elemente care vor sprijini strategia; precizarea calendarului pentru întreaga strategie, fixarea bugetului pentru fiecare activitate și prezentarea planului în fața conducerii organizației.

După ce a fost fixată strategia, urmează stabilirea tacticilor prin care se va implementa strategia aleasă.

Stabilirea tacticilor

Există nenumărate metode de a influența opiniile și comportamentul publicului-țintă. De exemplu pentru a influența consumatorii sau clienții se folosesc des broșurile, pliantele, ghidurile informative, cataloage, reviste, seminarii și ateliere etc.

Abordările folosite pentru a atrage publicul larg sau un segment al publicului-țintă prin media sunt comunicatele de presă, prin e-mail, servici poștale, fax; prezentările de studii, anchete, rapoarte guvernamentale, analize comparative; contacte personale prin interviuri, recepții, conferințe de presă și informări.

Dintre toate aceste metode, se aleg tacticile care sunt potrivite în funcție de campania de relații publice, de publicuri șamd.

Următoarea etapă o reprezintă fixarea calendarului de lucru pe care o vom analiza în cele ce urmează.

Fixarea calendarului de lucru

Fixarea calendarului este un element important din cadrul planului de campanie.

Calendarul are rolul de a indica data, ora, ziua, la care va avea loc acțiunea respectivă și arată timpul necesar pentru pregătirea și desfășurarea acesteia.

Calendarul trebuie să fie ușor de consultat și să prezinte în mod clar momentul în care se vor desfășura diferitele activități, precum și intervalul de timp necesar organizării acestora.

După ce am stabilit calendarul campaniei, urmează stabilirea bugetului. Acest pas este un pas crucial, deoarece toate costurile campaniei trebuie să se încadreze într-un anumit buget, lucru dificil de realizat de cele mai multe ori.

Stabilirea bugetului

“Bugetul unei activități este și un scop și o formă de control. Încerci să te menții în limitele determinate inițial și folosești aceste limite pentru a monitoriza cheltuielile. Iată de ce este necesar să se acorde o atenție aparte acestui factor în etapele preliminare ale planificării și de ce trebuie ca el să fie supravegheat în mod constant” (R. Reilly, 1987, p 102, apud Cristina Coman, p 106).

Calculul efectiv al bugetului se poate face după ce au fost stabilite strategiile, tacticile și calendarul campaniei. În felul acesta vor putea fi evaluate cheltuielile pentru fiecare acțiune în parte, în raport cu totalul acțiunilor planificate și timpul alocat pentru fiecare din acestea.

După ce s-a fixat bugetul final, acesta trebuie comparat cu estimarea inițială, cea care a fost comunicată conducerii organizației. Bugetul este apoi prezentat conducerii, impreună cu planul de campanie, pentru a fi aprobat.

Odată aprobat bugetul, campania poate trece prin ultima etapă a unui plan de campanie de relații publice și anume stabilirea procedurilor de evaluare. În continuare vom analiza această etapă și voi prezenta una dintre metodele de evaluare folosite într-o campanie de relații publice.

Stabilirea procedurilor de evaluare

Evaluarea reprezintă analiza sistematică a desfășurării campaniei și a rezultatelor sale.

Succesul sau insuccesul unei campanii trebuie estimate prin criterii realiste, credibile, specifice și acceptabile.

În continuare voi prezenta o metodă de evaluare a unei campanii de relații publice.

În primul rând , primul pas care trebuie realizat este măsurarea producției. Măsurarea producției constă în inventarierea produselor campaniei într-o perioadă de timp determinată. După ce s-a făcut inventarierea produselor, se poate trece la următorul pas și anume măsurarea distribuției. Aceasta se referă la măsurarea productivității cu repartiția, pe diferite mass-media, a materialelor respective. Mai exact, se analizează productivitatea campaniei pe diferite media și cât de eficientă a fost campania pe respectivele media. Un asemenea sistem permite corelarea numărului de materiale trimise cu numărul instituțiilor mass-media.

Următoare etapă se numește măsurarea expunerii mesajului și se referă la cât de mare a fost mediatizarea respectivului material din campanie și în ce măsură au fost acceptate de către mass-media mesajele transmite din cadrul respectivei campanii.

Măsurarea acurateței mesajului este următorul pas care trebuie parcus. . Prin această metodă se verifică dacă elementele-cheie ale mesajului au fost păstrate în versiunile distribuite de mass-media și nu s-au modificat pe parcurs.

Următorul pas este măsurarea acceptării de către audiență și a schimbării de atitudine. Această formă de evaluare urmărește identificarea noilor atitudini generate de mesajele campaniei.

Ultima metodă folosită este măsurarea acțiunii audienței. Prin această evaluare se urmărește determinarea modului în care campania a contribuit la transformarea publicurilor în actori activi.

După ce am trecut și analizat aceste metode, putem trage concluzia că realizarea unui plan de campanie de relații publice nu este un lucru chiar așa de ușor de realizat.

În realizarea acestui plan de campanie trebuie să se țină cont nu doar de publicuri să spunem, ci de toate metodele amintite mai sus. Fără parcurgerea acestor etape, succesul campaniei se află sub semnul întrebării. Desigur și prin parcurgerea corectă a lor, tot se pot întâmpina dificultăți dar cu siguranță că se vor găsi metode a preveni un astfel de dezastru.

În continuare vom parcurge următorul capitol care ne a ajuta la construirea studiului de caz , aflat în ultima parte a lucrării. Acesta se referă la noile media și cum au influențat acestea societatea și de asemenea campaniile CSR.

Campaniile CSR

CSR (Corporate Social Responsibility) reprezintă o concepție referitoare la contribuția pe care trebuie să o aibă companiile la dezvoltarea societății moderne. CSR-ul a fost denumit de-a lungul timpului printr-o varietate de termeni și anume corporate citizenship, corporate societal marketing, community affairs etc.

Campaniile de CSR urmăresc încurajarea consumului rațional, care prin campaniile realizate încep să aibă din ce în ce mai mult succes pe piața din România

Campaniile de CSR, aduc beneficii la nivelul societății și al imaginii organizației.

În cazul unei organizații, campaniile de CSR ajută aceasta să se diferențieze de concurență și să obțină loialitate față de brand. Acest lucru se poate întâmpla, mai ales dacă se ține cont de doi factori importanți în campaniile de CSR și anume consumatorii au devenit mult mai informați față de cum erau în trecut, sunt mult mai interesați de subiecte precum sănătate, mediu sau de problemele sociale cu care se confruntă societatea în ziua de astăzi. Al doilea factor se referă la faptul că piața a devenit mult prea aglomerată, noi branduri apar pe piață din ce în ce mai des, cu produse diferite, sortimente diferite care până acum puteau fi numărate pe degete. De asemenea, brandurile au fost forțate să găseasc metode noi de a atrage publicul de partea lor și de a construi legături emoționale cu acesta.

Pentru că răspund tocmai unor astfel de nevoi emoționale, programele de CSR sunt o bună oportunitate de a comunica valorile brandului într-un mod eficient. Studiile au arătat de asemenea că atunci când trebuie să aleagă între produse similare, preferințele consumatorilor se îndreaptă către brand-urile percepute ca fiind “responsabile”. Astfel:

70% dintre consumatorii europeni considerau ca responsabilitatea unei companii este importantî în decizia de a cumpara un produs sau un serviciu (sursa: MORI 2000)

86% dintre americani erau înclinați să schimbe un brand în favoarea altuia similar, însă implicat într-o cauză socială (sursa: 2004 Cone Corporate Citizenship Study).

În România au început să fie derulate din ce în ce mai multe campanii de acest fel. Dintre campaniile de succes din România se numără “Dreptul de a citi”, inițiată de OTP Bank, „Stop cancer la sân”, inițiată de compania Avon etc. Acest campanii s-au folosit preponderent de paginile de socializare, și anume Facebook.

Cum poluarea este un subiect important și interesant în zilele noastre, preocuparea privind protejarea mediului a început să fie din ce în ce mai mare și astfel din ce în ce mai multe branduri au început să apeleze la astfel de campanii pentru a atrage publicul de partea lor și pentru a avea succes într-o astfel de campanie și anume, CSR.

Noile tehnologii media

Noile media oferă publicului posibilitatea de a trece de la statutul de simplu receptor la cel de emițător, de comunicator.

Înlocuirea fotogravurii cu termoimprimarea a făcut posibilă apariția revistelor color de o calitate mai bună pe hârtie obișnuită de ziar, precum și reducerea ciclului de producție de la o lună la doar patru zile pentru tipărirea unei reviste color pe hârtie lucioasă.

Noile tehnologii media sunt radioul, televiziunea și internetul. În continuare vom analiza aceste medii și vom vedea cum au evoluat ele în timp.

Prima tehnologie media pe care o vom analiza este radioul.

În Marea Britanie, cea mai importantă evoluție a acestui tip de media a constat în expansiunea posturilor comerciale, inclusiv a câtorva francize naționale: Classic FM, Virgin și Talk Radio.

De asemenea, această febră cuprinde și posturile locale de radio. Posturile de radio ale comunităților locale sunt o prezență consacrată în alte părți ale Europei, în Statele Unite, Canada și Australia, unde le este cunoscut rolul de furnizor de servicii locale.

Televiziunea prin satelit este al doilea tip de new media pe care îl vom analiza în continuare.

Transmisiunea directă prin satelit, numit și DBS, este un standard care a fost anticipat încă din 1945 dar de abia în 1962 a fost lansat pe orbită primul satelit internațional de comunicații, Telestar. În 1978 au fost realizate primele transmisii de programe prin satelit în Marea Britanie, transmisii realizate din studiourile aflate în apropiere de Carnaby Street. Din cauza legislației în vigoare, la acea dată, transmisiunile nu au putut fi recepționate pe teritoriul Marii Britanii. Acestea au fost făcute pentru Norvegia și Finlanda, care la acea dată nu aveau legislație așa strictă precum Marea Britanie privind audiovizualul, însă în Europa, nu existau încă politici legate de această formă de emisie.

Un alt exemplu este postul de televiziune SkyTv care era disponibil la început numai prin intermediul unei rețele de televiziune prin cablu care prelua semnalul și-l retransmitea către 10.000 de locuințe din zona Swindon, în care se desfășura acest program-pilot. În 1986, IBA a atribuit licența pentru emisie prin satelit companiei BSB( British Satellite Broadcasting) . BSB a trebuit să lanseze propriul satelit iar Sky, celălalt post de televiziune, competitorul principal a transmis încă din 1989 patru canale TV direct către locuințele din Marea Britanie. Concurența care s-a declanșat ulterior între cele două companii a dus la mari pierderi și a determinat fuziunea acestora, dând naștere BskyB.

Posturile disponibile de obicei în grila de programe sunt în marea lor majoritate îndreptate spre divertisment pentru audiența generală, canale locale preluate și retransmise sau canale specializate, cum ar fi CNN( Cable News Network).

Transmisia internațională este asigurată de stația Star TV din Singapore, care acoperă o arie cuprinsă între Turcia și Japonia. Star TV emite și în India, unde întreprinzătorii locali care si-au procurat antene de satelit au pus bazele unor rețele de televiziune prin cablu de mici dimensiuni cu ajutorul cărora au conectat cartiere întregi. În aceste moment, în India există peste 60.000 de operatori de televiziune prin cablu.

Televiziunea prin cablu

Inițial, televiziunea prin cablu a fost un mijloc de a retransmite posturile de televiziune care emiteau prin unde radio către regiunile în care acestea nu puteau fi recepționate și s-a dezvoltat paralel cu televiziunea tradițională în anii ’50. În prezent, aceste sisteme transmit și alte posturi și servicii.

Ce înseamnă de fapt televiziunea prin cablu?

Operatorii de cablu transmit prin antene care preiau semnalul și-l retransmit prin cablu de fibră optică sau axial până la domiciliul abonaților. Se pot transmite și alte tipuri de date prin intermediul cablului, și una dintre cele mai importante evoluții viitoare ar putea fi introducerea televiziunii interactive , în care telespectatorul poate nu numai să vizioneze programe, ci să și aleagă, de exemplu, un anumit unghi al camerei de luat vederi pentru a urmări reluări.

Există aproape un milion de abonați de televiziune prin cablu în Marea Britanie. Circa 25 de companii au primit licențe pentru a înființa rețele de cablu la nivel național. British Telecom nu a primit permisiunea de a intra pe piața televiziunii prin cablu deși operatorilor li s-a dat voie să ofere abonaților servicii alternative de telefonie iar în Statele Unite companiile nu pot oferi la un loc servicii de cablu și de telefonie.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale operatorilor de cablu este acela că se pot adresa într-un mod foarte specific locuitorilor din zonele pe care le acoperă, cu programe

de știri locale sau buletine meteo.

Un exemplu de post de televiziune prin cablu de succes îl reprezintă CNN. Acesta are o reputație specială datorită caracterului lui de nișă.

Pentru specialiștii în relații publice, obținerea posibilității de a apărea la televiziune nu ar trebui să fie mai dificilă decât cea a unui spațiu în presă. Televiziunea a fost privită mult timp ca suportul cel mai puternic și cel mai dorit datorită ariei sale de acoperire, atât în ceea ce privește mărimea audienței și gradul impactului, cât și implicațiile culturale pe care le poate avea.

Internetul

Prin intermediul internetului pot fi transmise informații utilizatorilor rețelei printr-o adresă de e-mail oriunde în lume. E-mail-ul este, de altfel, și cea mai des folosită funcție a internetului. Scrisorile și alte forme de comunicare sunt transmise direct către computerul adresantului, unde sunt stocate până când sunt citite.

Contactul cu mass-media se face din ce în ce mai frecvent prin e-mail și sunt mulți jurnaliști care preferă acest mijloc de comunicare.

Utilizatorii de internet se conectează la acesta cel mai des prin modem, sub forma unui abonament la serviciile unui provider local care taxează abonatul pentru a acoperi costurile liniilor închiriate ale BT sau AT&T. Pe lângă abonamentul respectiv, utilizatorul plătește și costurile folosirii liniei telefonice la tariful unui apel.

Internetul este o vastă sursă de informații, dar nu există deocamdată directoare care să orienteze utilizatorul în privința tipului de informație dorit. Este la latitudinea utilizatorului să navigheze prin diversele surse de informație disponibile.

În acest moment, cei mai mulți oameni nu au nici o reprezentare despre modul în care vor interacționa cu Internetul. Deși acesta este mult mai avansat în Statele Unite, probabil grație tarifelor telefonice foarte scăzute, totalul celor care accesează internetul într-un moment dat este oricum mai mic decât audiența unui post de televiziune din Philadelphia. Cei mai mulți utilizatori sunt bărbați sub 30 de ani. Există circa 30 de milioane de utilizatori ai internetului în întreaga lume.

Internetul prezintă și o problemă de identitate, online poate fi fiecare. Partea pozitivă este că datorită acestei probleme de identitate, nu mai contează statusul socio-economic și anumite complexe pot dispărea. Fiecare persoană care are acces la internet și are anumite cunoștinte de utilizare poate contribui la cristalizarea opiniei publice.

Legătura dintre societatea actuală și Internet este foarte strânsă, mărturie stând miliardele de dolari ce „navighează“ de la magazinele on-line către producatori și ritmul amețitor cu care rețeaua se extinde.

Internetul devine o platformă puternică prin intermediul căreia companiile vor oferi o gamă infinită de servicii, o platformă accesibilă atât prin rețele de transmisie prin cablu, cât și prin rețele de comunicații mobile. Paginile de video sharing cum este de exemplu Youtube sunt parte din procesul de cristalizare a acestei noi forme de opinie publică. Publicul devine propriul său producător media, iar posturi de televiziune informative postează pe propriile lor pagini înregistrări video ale telespectatorilor care au urmărit desfășurarea unui eveniment în direct.

Internetul este un instrument util pentru dezvoltarea unui plan media, deoarece nu ajută doar la identificarea rapidă și la atingerea unor audiențe restrânse, ci oferă informații și acces la zeci de milioane de site-uri ce includ orice subiect, preocupare și grup ce poate fi vreodată imaginat.

Campaniile de relații publice s-au mutat în cea mai mare parte de pe mediile cunoscute pe Internet. Din ce în ce mai multe organizații își promovează campaniile astfel. Avantajul folosirii Internetul este unul evident și anume vizibilitate mult mai mare. De asemenea, există forumuri în care pot fi dezbătute campaniile, publicul își poate exprima opinia în legătură cu o anumită campanie și de asemenea poate primi feedback. Acest lucru este foarte important deoarece între organizație și public se stabilește o relație iar publicul devine mult mai receptiv la informație.

O dată cu Internetul și modul de a stabili succesul unei campanii de relații publice s-a modificat. Acum rețelele de socializare sunt și un factor care influențează succesul unei campanii. Pentru a analiza dacă campania a avut succes sau nu, sunt analizate și aceste medii, mesajele transmise, precum și numărul vizitatorilor.

În concluzie, Internetul este un loc important de promovare a campaniilor de relații publice, un loc din ce în ce mai utilizat de către organizații și în același timp eficient.

Un lucru este cert și anume faptul că noile media vor continua să se dezvolte și mai mult, ele se află într-o continuă evoluție iar din ce în ce mai multe companii au început să-si creeze bloguri pentru a lansa și promova produse și mărci.

Un alt termen folosit destul de des în zilele noastre este termenul de Social Media și pe care îl voi analiza în cele ce urmează.

Așadar, ce este social media și în ce fel influentează ea sfera relațiilor publice?

Cea mai simplă cale de a defini social media este prin a analiza separat cei doi termeni. Media este un instrument de comunicare, cum este ziarul sau radioul. Acest lucru face ca social media să fie un instrument de comunicare bazat pe socializare. Raportat la internet acest termen s-ar defini printr-un site care pe lângă informația pe care o oferă, își oferă și posibilitatea de a interacționa cu alte persoane.

Social media este în principal realizată de conținutul generat de utilizatori de Internet. Oricine beneficiază de un calculator și conexiune la internet poate crea informație și o poate transmite. Social media oferă un loc de interacțiune cu alți utilizatori din colțuri diferite ale lumii să spunem, un loc de exprimare al ideilor.

Printre cele mai cunoscute rețele sociale la ora actuală sunt Facebook, Likedln, Twitter și mai nou Google+.

Avantajul acestor medii este faptul că informația este transmisă rapid și este preluată la fel de rapid. Pentru ca o campanie de relații publice să aibă succes pe lângă metodele tradiționale folosite , ea trebuie să se facă cunoscută. Social media este un motor excelent pentru a face acest lucru.

Aceste site-uri de socializare sunt folosite din ce în ce mai des și sunt un mod excelent de promovare, de a transmite informația eficient dar și de a te informa. Din ce în ce mai multe campanii sociale sunt promovate prin intermediul acestor medii, deoarece sunt ușor de accesat și la momentul actual sunt extrem de populare printre internauți.

Multe campanii de relații publice sunt actual promovate pe aceste tipuri media. În prezent, pe Facebook au fost lansate mii de pagini în care s-au promovat diverse campanii de relații publice. De asemenea, dintre aceste campanii fac parte și cele de CSR. Beneficiul este că, publicul este mult mai vast și mai mare decât pe celelalte medii și în primul rând se oferă feedback , lucru foarte important pentru public. Oamenii pot interacționa ușor, își pot exprima părerea și de asemenea se pot mobiliza pentru realizarea unei acțiuni mult mai eficient prin intermediul acestor medii.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare site-uri de social media. Un aspect principal al rețelelor sociale este că sunt extrem de accesibile, permițând oricui să devină și creator nu doar cititor.

În continuare vom vorbi despre Adwords. Ce este Google Adwords?

Adwords este un serviciu pus la dispoziție de către Google , prin care companiile pot posta anunțuri, plătind o anumită sumă. Aceste anunțuri se pot poziționa în prima,a doua, a treia pagină Google, depinde de suma platită de respectiva companie. Prin această metodă, companiile promovează site-urile într-un mod eficient.

Avantajele folosirii AdWords îl reprezintă faptul că promovarea site-ului începe imediat, din momentul achitării bugetului către Google iar reclama apare instant. Astfel cititorii și cei interesați pot accesa cu ușurință site-ul din momentul inițierii lui pe Internet.

Un alt avantaj este faptul că organizația, în cazul nostru primește rapoarte exacte privind traficul și costuri, astfel că organizația va știi exact cum merge campania, dacă aceasta înregistrează succes și cât s-a cheltuit până în momentul respectiv.

Organizațiile nu vor cheltui foarte mulți bani prin această metodă de promovare, deoarece costurile se înregistrează pentru fiecare click. Însă acest lucru poate fi și negativ. Competitorii pot sabota pagina respectivă, astfel încât respectiva organizație să înregistreze costuri mult mai mari pentru reclama decât anticipase.

Cu toate aceste dezavantaje, această metodă de promovare este una deosebit de eficientă, în care costurile sunt cunoscute și vizibilitatea site-ului crește într-un mod relativ alert. Din ce în ce mai multe organizații folosesc pentru campaniile de CSR aceste metode de promovare, și nu numai pentru campaniile de CSR, deoarece costurile sunt reduse cum am mai spus și Internetul este un mediu din ce în ce mai des folosit.

Așadar, care sunt mediile pe care ar trebui să le folosim, în special când este vorba de buget, de costuri?

Google AdWords este o metodă de promovare relativ necostisitoare, însă nu toate organizațiile folosesc acest tip de promovare. În cele ce urmează , vom discuta despre promovarea prin DigitalPrints. Dacă stăm să analizăm , vom realiza că această metodă este una destul de costisitoare, dar care se folosește preponderent în organizații. Într-o campanie nu te poți baza doar pe publicitatea făcute pe Internet sau pe platformele sociale.

Așadar, costurile sunt mult mai mari în acest caz, dar încă se folosește această metodă în campaniile de relații publice. Care metodă are mai mult succes încă nu știm dar este clar că mediile online au mai mult potențial în viitor și probabil acestea vor fi utilizate intens pentru promovarea campaniilor de relații publice.

Studiu de caz

Prezentarea comparativă a campaniilor

Campania “Redescoperă România”, inițiată de Petrom a început în anul 2010. Prin această campanie, Petrom a vrut să reamintească românilor de locurile frumoase din țara lor, de tradițiile și frumusețile românești autentice. Astfel Petrom a propus oamenilor din Social Media să reviziteze România. A doua ediție a acestei campanii , s- a desfășurat în perioada martie- octombrie 2011. În ce a constat această campanie inițiată de Petrom? În primul rând, a fost necesară o aplicație construită în jurul unei hărți, hartă care a fost utilizată și în prima ediție a acestei campanii, pe care au fost puse peste 1.250 de obiective de vizitat. Fiecare obiectiv a avut parte de o descriere, recomandări pentru respectivul obiectiv, localizarea obiectivului, fotografii și rating din părerile oamenilor care au avut ocazia să viziteze acel loc. Pe lângă această aplicație, mai exact harta cu obiectivele turistice propusă de Petrom, care mai târziu s-a dovedit a fi cea mai complexă și completă hartă a României, în cadrul promovării campaniei din 2011, au urmat 5 excursii petrecute de toată social media în toată România.

În urma acestor excursii, au fost parcurși 20.000 km în țară, s-au vizitat peste 120 de locuri, s-au realizat peste 30.000 de fotografii, s-au scris peste 1000 de posturi pe bloguri și au fost atinși 5 milioane de oameni interesați de această campanie.

Cum au comunicat?

Pentru ambele ediții s-au folosit rețelele sociale pentru a comunica traseul campaniei, obiectivele văzute și poveștile fiecărei excursii. Prima campanie a fost mai săracă în promovarea online, fiind prezentă doar pe Twitter, fiindu-i acordată o pagină personalizată și anume @LaDrumInRomania și hashtag-ul #prinRomânia pentru a stimula discuțiile între participanți. De asemenea, a fost prezentă și pe Facebook, a existat o aplicație pentru iPhone( utilizată de 9765 de români, care conține o hartă cu obiectivele turistice ale campaniei) și nu în ultimul rând, a fost creat un site dedicat campaniei, o hartă care a stimulat interactivitatea cu utilizatorii de Internet, dar și skinu-ri speciale, bloguri și rețele sociale, unele din ele amintite anterior.

http://digital.iqads.ro/media/photos/fck/Petrom_Redescopera_Romania_1.jpg

Ediția din 2011, nu a adus schimbări majore, a metodelor de comunicare, ci doar o notorietate mai mare a acestei campanii.

Pentru promovarea din 2011, s-au folosit rețelele sociale folosite și în prima ediție, și anume paginile de  Website, Facebook, Twitter, Flickr, YouTube, și desigur aplicația special creată pentru această campanie, hartă cu trasee turistice. Numai că de această dată, aplicația a fost disponibilă pe web,telefon și tablete, Android și iOs, devenind aplicația de comunicare cu cele mai multe descărcări( peste 250.000) din România.

Cu ajutorul acestei aplicații, participanții au putut contribui în timp real cu recomandări, fotografii și alte materiale la îmbogățirea hărții virtuale.

http://itunes.apple.com/ro/app/redescopera-romania-2011/id424231134?mt=8

Câștigând notorietate, în campania din 2010, în 2011 Petrom a reușit să se asocieze cu branduri românești, branduri lider pe piața din România și anume Dacia, BCR, Romtelecom, Paralela45 și muzeul Țăranului Român.

În 2010 însă, (campania fiind la început de drum, fără rezultate concludente, un prim test să spunem pentru Petrom) în acest proiect au fost implicați doar bloggerii influenți din online-ul românesc. Aceștia au luat parte la patru excursii, cu o excursie mai puțin față de anul 2011, și au fost implicați peste 100 de lideri din social media.

Digital Zoo

Inițiat în anul 2009, Digital Zoo este un concept educațional inovativ prin care știința este adusă mai aproape de public cu ajutorul Internetului, destinat în special copiiilor și iubitorilor de animale.

În esență, Digital Zoo este versiunea digitală a Grădinii Zoologice din București, versiune pe care o poți accesa la orice oră din zi și din noapte. Versiunea digitală a Zoo București este primul website despre viața animalelor din România și campania și-a propus crearea unui spațiu de comunicare pentru Grădina Zoologică București.

Vizitatorii siteului pot vedea imagini live cu animalele, fără a se mai deplasa la grădina zoologică, ci doar folosind un singur click. Site-ul conține pe lângă fotografii și filmulețe cu animale, o rubrică de informații în care utilizatorii pot afla mai multe despre lumea minunată a acestora.

Digital Zoo transmite live cu 7 camere montate în 4 amplasamente, spune povestea fiecărui animal, caracteristicile speciei din care provine plus alte informații utile.

http://www.paginademedia.ro/wp-content/uploads/2010/12/Site-Digital-Zoo.jpg

Acest proiect îmbină două aspecte esențiale și anume, componenta educațională specifică oricărei vizite la Zoo și accesul rapid la informație, iar pe de altă parte, faptul că poți urmări comportamentul animalelor din confortul casei tale.

Deși campania a fost plănuită inițial ca un proiect pilot de 3 luni, aceasta a înregistrat un asemenea succes încât a devenit versiunea online permanentă a Grădinii Zoologice din București.

Cum au comunicat?

Pentru promovarea campaniei s-au folosit strict mediile online, proiectul bazându-se strict pe acest lucru. Pe lângă websiteul proiectului, mediile folosite au fost Facebook , unde utilizatorii interesați de acest proiect pot interacționa cu ușurință, post posta fotografii, filmulețe și eventual comenta asupra animalelor preferate, spre exemplu.

De asemenea, există un cont Digital Zoo și pe youtube, unde cei interesați pot viziona filmulețe cu animalele lor preferate. Site-ul proiectului îți oferă și posibilitatea de a te abona la feed-ul proiectului de știri, unde , dacă te abonezi primești în fiecare zi știri legate de situația actuală a grădinii zoologice, a animalelor și informații interesante despre viața animalelor ce fac parte din acest proiect.

Acest proiect aduce o nouă perspectivă asupra utilității internetului care, iată, poate fi folosit nu doar ca o simplă resursă de divertisment, ci și ca un canal extrem de valoros de educare a publicului.

După succesul înregistrat în 2009, în anul 2010 proiectul a revenit cu un concurs de scenarii adresat copiilor și povești noi despre viața animalelor sălbatice.

Comparativ cu anul precedent, inițiatorii proiectului au venit cu ideea de a desfășura un concurs online, adresat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani și inspirat din viața animalelor. Mai exact, copiii au fost invitați să viziteze secțiunea de concurs a proiectului, secțiune în care au avut posibilitatea de a vizualiza și selecta din 20 de secvențe filmate disponibile pe site, și să își imagineze un scenariu despre un moment din viața animalelor.

De asemenea, au fost folosite pentru promovarea aceleași medii ca și în anul precedent, doar că de această dată, prin ideea concursului au putut fi atrași și mai mulți utilizatori, deoarece prin participarea la acest concurs, au putut fi câștigate și premii.

Cele două tipuri de campanii, sunt campanii de implicare socială , dar fiecare luate separat sunt extrem de diferite și cu povești diferite. În primul rând campania “Redescoperă România”, inițiată de Petrom, s-a axat mai mult pe tradiție și a încercat prin această campanie, să furnizeze o resursă turistică pe termen lung. În al doilea rând, cu ajutorul acestui proiect, Petrom a decis să facă primul pas și să repună România pe harta destinațiilor turistice.

Campania “Digital Zoo”, s-a axat pe lângă divertisment, pe educarea publicului cu ajutorul animalelor. Acest proiect a avut și are în continuare un real succes datorită conținutului informațional de calitate precum și a metodei ingenioase de a promova acest proiect, și anume prin live streaming direct din interiorul Grădinii Zoologice București.

De ce așa?

O întrebare esențială pe care trebuie să o analizăm este de ce au procedat în acest mod? De ce au ales aceste medii de comunicare și pe ce s-au bazat exact folosind respectivele medii de comunicare?

În primul rând trebuie să ne gândim că trăim în era Internetului. Probabil că fără acest element esențial în viețile noastre, și anume Internetul, promovarea brandurilor nu ar fi la fel de eficientă.

Succesul campanilor de altă dată, atunci când principalul target erau persoanele care dețin un televizor și care în utilizează frecvent, acum tind să cred că în viitorul apropiat acest target se va muta complet în mediul online.

În al doilea rând, cele două campanii s-au axat în principal pe persoanele care utilizează Internetul și mai ales au încercat ca aceste proiecte să devină virale. În acest mod, nu există costuri ridicate de promovare, promovarea, realizându-se de la sine, prin transmiterea informației între internauți.

De asemenea, cele două proiecte s-au folosit de rețelele sociale. Acest lucru este un atu pentru ambele proiecte, deoarece acest mediu relativ nou îți dă posibilitatea de a interacționa cu persoane cu aceleași interese, preocupări, în plus poți face parte dintr-un grup cu aceleași interese ca și tine. Există forumuri specializate, unde de asemenea se întâlnesc persoane diferite doar cu preocupări comune, din colțuri diferite ale lumii.

Un alt plus pe care îl are mediul online comparativ cu cel tradițional este faptul că Internetul îti oferă posibilitatea de a utiliza nu doar mixul de imagine, sunet și text( ca în televiziune) sau sunet( radio ) ci îți asigură toate acestea la un loc.

Campaniile clasice se axau în principal pe promovarea outdoor precum și utilizarea frecventă a spoturilor, printurilor. Acum se folosesc și printurile digitale precum si spoturile destinate exclusiv mediului online, adică se difuzează exclusiv între internauți.

Cele două proiecte, au avut ca target în principal tinerii și copiii. Se știe că aceștia utilizează Internetul în proporții mari. Probabil dacă nu ai promovare pe Internet în zilele noastre, atunci poate nu vei avea succesul dorit. Utilizându-se de mediul online, consider că cele două campanii au avut mai mult mai multe beneficii, decât dacă s-ar fi promovat utilizând doar mediile clasice.

Activitățile campaniei „Redescoperă România” 2011, spre exemplu, au fost promovate exclusiv prin folosirea social media și a canalelor de comunicare ale partenerilor, fără niciun fel de reclamă plătită în media tradițională.

Efectele campaniilor

Campania „Redescoperă România”, a fost recunoscută ca fiind cel mai bun proiect pe utilitate și social media în România. Prin campania din 2011, s-a realizat creșterea numărului de participanți de la 25 la 100, numărul excursiilor din cadrul campaniei a crescut de la 4 la 5, au fost implicate mult mai puternic în proiect comunitățile locale.

De asemenea, prin acest proiect s-au folosit mult mai mult și eficient platformele sociale și tot ce ține de domeniul online, cum ar fi Facebook, Twitter, Youtube, Flickr.

În opt luni, de la inițierea campaniei, unul din patru români accesau informațiile furnizate de Petrom. Reach-ul online total al campaniei a fost de 2,5 milioane de oameni.

O mie de materiale au fost generate pe bloguri legate de acest subiect, de proiectul Redescoperă România, peste 700.000 de utilizatori unici și peste 4,5 milioane de păreri din partea internauților privind această campanie.

Hashtag-ul campaniei, amintit anterior, a fost cel mai utilizat, adunând peste 15.000 de tweeturi și ajungând la 160.000 de utilizatori unici, pe platform socială Twitter.

În plus, s-au înregistrat peste 25.000 de downloads iar aplicațiile de mobil au menținut prima poziție zile întregi.

Redescoperă România a folosit lumea online ca fiind modul cel mai autentic și mai informal pentru a crea conexiuni între utilizatorii de Internet, angajați și branduri.

În plus, campania a fost declarată “Campania online cu cea mai bună strategie din Europa” la Digital Communication Awards, la Berlin, impunându-se în fața campaniilor inițiate de branduri ca Ritter Sport și Carl Zeiss.

Campania “Digital Zoo” a fost desemnată câstigătoarea categoriei Entertainment& Culture, în cadrul European Excellence Awards. De asemenea, încă de la inițierea proiectului, feedback-ul primit de la utilizatori a fost impresionant. În doar patru zile, s-au înregistrat peste 340.000 vizionări pe site-ul campaniei.

În prezent, Digital Zoo continuă platforma educațională a UPC în România prin lansarea a două programe de televiziune educaționale și anume Da Vinci Learning și JimJam, ultimul fiind dedicat exclusiv copiilor. Pe langă aceste două programe de televiziune, există și proiectul Internet Safety, care are rolul de a educa copiii cu priivre la siguranța pe Internet și care constuie un instrument util prin care părinții alături de copii pot învăța lucruri folositoare legate de această temă, siguranța în mediul online.

Analiză relații publice

Tipul de campanie

Campania Petrom „Redescoperă România”, este o campanie cu implicare socială. Prin această campanie, cei de la Petrom împreună cu alte branduri românești, au reușit să realizeze cea mai bună acțiune de comunicare de corporație utlizând social media și urmărind un beneficiu de utilitate pe termen lung pentru români.

Această campanie s-a axat în principal pe redescoperirea României, a zonelor turistice și în plus pe descoperirea tradițiilor. Campania a fost desfășurată într-o perioadă în care compania Petrom, a avut momente de declin. Prin această campanie cu implicare socială, Petrom a reușit să atragă de partea lor și mai mulți oameni și s-a dovedit un real succes.

Datorită asocierii de branduri, o idee originală, și a modului de desfășurare și realizare a campaniei, „Redescoperă România”, a fost desemnată cea mai bună campanie online din Europa.

http://digital.iqads.ro/a_14918/campania_petrom_redescopera_romania_2011_premiata_pentru_strategia_online_a_anului_la_digital_communication_awards.html

Campania Digital Zoo, a urmărit o altfel de abordare. S-a axat în principal pe componenta educațională și accesul facil la informație dar pe de altă parte s-a mai axat și pe entertainment(divertisment). Prin această campanie, UPC a reușit să atragă oamenii spre educație prin entertainment.

Această idee a prins la public și în special la copii. Faptul că această campanie a urmărit două puncte esențiale și anume educație și în același timp divertismentul, a făcut ca această campanie să înregistreze un real succes. Tocmai pentru că Digital Zoo a înregistrat succes, s-a decis ca pagina de campanie să rămână versiunea oficială online permanentă a Grădinii Zoologice din București.

Canale

Campania “Redescoperă România”, s-a folosit pentru transmiterea mesajelor de mediile online, în special de platformele sociale cum ar fi Facebook, Twitter, Flickr, Youtube dar și aplicațiile de pe Android, Iphone și Ipad, și desigur de website-ul campaniei. Mediul online a avut un real succes, înregistrându-se un număr mare de utilizatori care au accesat aceste medii. De asemenea, campania a fost promovată și prin intermediul blogurilor, numărul celor care au apreciat sau nu campania fiind la fel de ridicat. De asemenea, pe Youtube, pe canalul oficial PetromRomânia, poți vizualiza filmulețe din diferite colțuri ale țării și diferite zone turistice, poți aprecia sau nu aceste filmulețe.

Campania “Digital Zoo”, nu a utilizat așa de multe medii de promovare. Există un cont de Facebook, unde poți posta filmulețe, fotografii șamd. De asemenea, există și site-ul oficial al campaniei. Cu toate acestea, cei de la UPC au găsit un mod inedit de a atrage publicul și anume transmisia live direct de la Grădina Zoologică București care îți permite la orice oră din zi și din noapte să accesezi și să urmărești animalele preferate. De asemenea, pe site-ul oficial există informații cu privire la animalele ținute în captivitate, o galerie cu fotografii și de asemenea există un serviciu de adopții virtuale de animale, primul serviciu de acest fel din România. Cu această opțiune poți deveni părintele virtual al unuia dintre cele 11 animale VIP din cadrul Grădinii Zoologice București.

https://digitalzoo.kappa.ro/adoptii

Mesaje

Utilizând platforma online Facebook, campania “Redescoperă România”, a atras multe simpatii în rândul participanților și nu numai. De asemenea, și pe platformele Twitter și Flickr au fost comentate locurile pe care cei din cadrul campaniei îl propun pentru vizitare precum și imagini postate cu locurile respective, care la rândul lor au fost apreciate și comentate. Din ce în ce mai mulți oameni au început să se implice în acest proiect, vrând să participe activ la excursii și să străbată România.

În plus, filmulețe din țară au fost uploadate pe canalul Youtube, unde utilizatorii au comentat și au rămas surprinși de locurile vizitate.

În campania “Redescoperă România” din anul 2011 s-au realizat și o serie de spoturi, mai exact 3 la număr care au circulat pe canalul Youtube.

Acestea au avut un real succes, difuzându-se ulterior și pe posturile naționale de televiziune.

În curând, au început să vină și aprecierile legate de această campanie, precum și sugestii pe viitor, având succes în campania din 2010, cei de la Petrom s-au gândit să realizeze și campania pe 2011, cea analizată în această lucrare.

Aplicațiile pe mobil au fost de asemenea de succes, iar în prezent, au înregistrat creșteri și numărul celor care downloadează a crescut de asemenea.

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=448875615128473&set=a.156227521059952.34344.151927328156638&type=1&theater

Campania “Digital Zoo”, a utilizat de asemeni platforma Facebook, în care a dezvoltat acestă idee, în fiecare zi prezentând animalele de la Zoo, concursuri precum și fotografii cu acestea. Prin intermediul Facebook și a mesajelor transmise, a concursurilor, Digital Zoo a reușit să strângă peste 2000 de fani și desigur multe aprecieri.

Canalul Youtube, este vizitat în prezent și este unul din modurile de promovare a celor de la UPC în cadrul acestei campanii. Site-ul oficial a primit și el încurajări și mesaje de susținere privind acest proiect.

https://digitalzoo.kappa.ro/parerea_ta

După succesul înregistrat, Digital Zoo a introdus pe site-ul oficial și o altfel de promovare, și anume o metodă educațională alternativă pentru copii care constă în lecții de biologie gratuit pentru aceștia. Aceșia pot intra în dialog în timp real în cadrul unui chat dedicat, au acces la chestionare și sunt asistați de un specialist în biologie pregătit să răspundă întrebărilor.

Grupurile țintă

În cazul campaniei “Redescoperă România”, targetul îl reprezintă toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, mai exact toate persoanele care utlizează internetul încadrați în această vârstă, deoarece a fost o campanie de social media. De asemenea, toți utlizatorii care apreciază locurile, istoria , tradițiile și valorile românești.

În cazul campaniei Digital Zoo, lucrurile stau puțin diferit. Aceasta este o campanie educativă și de divertisment. Este adresată în special copiilor dar și celor care iubesc animalele și sunt interesați să afle mai multe despre acestea.

Propagare

Cele două campanii au avut succes în mediul online. Încă de la lansarea ambelor campanii, utilizatorii au apreciat interesul acestora pentru educație și cunoaștere în cazul campaniei “Redescoperă România”.

Așadar, pe platforma Facebook, Petrom are peste 13000 de likeuri și un feedback mare din partea utilizatorilor. Cei de la UPC și Campania Digital Zoo au atins în prezent peste 2000 de likeuri și de asemenea feedback-ul din partea utilizatorilor platformei este destul de mare.

Pe canalul Youtube, campania “Redescoperă România”, are peste 60000 de vizonări ale filmulețelor și 93 de abonați.

Digital Zoo are in prezent peste 10000 de vizonări ale canalului Youtube și 4 abonați.

Desigur, cele două campanii au avut parte de propagare mai ales în rândul Facebook, filmulețele postate în cadrul ambelor campanii devenind virale cu ajutorul utilizatorilor, aceștia postând mai departe și împărtășind prietenilor de pe rețelele sociale fotografiile campaniilor precum și o parte din filmulețe.

Monitorizare media

Campania “Redescoperă România” 2011 a înregistrat peste 70000 de utilizatori unici pe pagina oficială a campaniei. Au fost generate pe bloguri peste o mie de material privind acest subiect și peste 4,5 milioane de păreri și impresii legate de campanie.

În plus, aplicațiile mobile au avut un mare success printre internauți. Au fost înregistrate peste 25.000 de downloaduri iar platformele de socializare au avut trafic intens și de asemenea au generat reacții pozitive.

Campania Digital Zoo, a reușit să strângă în primele patru zile de la lansare nu mai puțin de 340.000 de vizionări pe site-ul oficial al campaniei. De asemenea, platforma de socializare Facebook a jucat un rol important, întrucât Digital Zoo are în prezent peste 2000 de aprecieri.

Cele două campanii au avut succes încă de la lansare, dovadă stă numărul mare de utilizatori și fani ale paginilor de promovare și mai ales faptul că ele încă sunt prezente în mediul online, înregistrând în fiecare zi activitate.

Analiza efectelor

În urma acestor campanii cu impact social puternic, s-au înregistrat mai mulți doritori de excursii interne în cazul campaniei “Redescoperă România” și o vizibilitate mai mare a Grădinii Zoologice București, în cazul campaniei Digital Zoo.

Campania “Redescoperă România” a reușit pe de-o parte să facă cunoscute atracțiile turistice poate neștiute până în prezent în România , trasee , precum și locuri cu tradiție iar pe de altă parte a reușit să câștige prin ideea originală de asociere a brandurilor, titlul de cea mai bună campanie online din Europa în anul 2011. Brandul a reușit să se ridice la nivelul brandurilor cunoscute în Europa și cu tradiție și chiar să îl depășească.

Campania “Digital Zoo” a reușit să devină partener al Grădinii Zoologice București și de asemenea a inițiat două programe de televiziune educațională, unul din ele fiind strict destinat copiilor.

Și această campanie a câștigat premiu și anume a fost desemnată câștigătoarea categoriei Entertainment& Culture, în cadrul European Excellence Awards.

Cele două campanii au avut fiecare succes în felul său, una mai mult ca cealaltă dar au reușit să realizeze două campanii de responsabilitate socială impresionante.

Concluzii

Sfera relațiilor publice s-a extins destul de mult în ultimul secol, astfel că din ce în ce mai multe organizații au început să își promoveze produsele, serviciile în mediul online.

Campaniile de responsabilitate socială încep să capete amploare și în România și să atragă atenția românilor din ce în ce mai mult.

Potrivit studiului de caz, cele două campanii sunt total diferite din punct de vedere al targetului dar amândouă apelează la mediul online și la simțul responsabilității al cetățenilor. Consider că fiecare dintre aceste două campanii au avut succes , fiecare reușind să înrădăcineze în mintea oamenilor ideea de educație și de tradiție.

Cu toate acestea, campania “Redescoperă România” a avut un impact mai mare decât Digital Zoo, atât prin targetul campaniei, care a cuprins o categorie mai mare de oameni, precum și prin metodele și mediile de promovare.

De la spoturile virale și cele difuzate pe alte medii până la faptul că s-au legat de tehnologie mai mult decât campania Digital Zoo. Folosind aplicații pentru telefoanele mobile, care știm cât de mult utilizate sunt în ziua de azi, ei au avut un plus față de UPC.

În concluzie, cele două campanii de succes sunt un prim pas și o nouă cale de promovare a campaniilor de responsabilitate socială în România. Cele două campanii ne arată că dacă avem o strategie bună, un target ales bine și o idee originală putem avea un impact puternic în sfera relațiilor publice din România.

Cele două campanii sunt un motiv în plus de a convinge organizațiile sau de a le face cunoscut modul în care poți avea o campanie de responsabilitate socială de succes și în România.

Bibliografie

Cristina Coman, Relațiile Publice, Principii și strategii,2001

Cristina Coman, Relațiile Publice și mass media, 2004

Anthony Davis, PR, 2003

Edward L. Bernays, Cristalizarea opiniei publice, 2003

Joe Marconi, Ghid practic de relații publice, 2007

M. Bland, A. Theaker, D. Wragg, Relațiile eficiente cu mass-media, 2003

Delia Balaban, Comunicare mediatică, 2009

http://pafaceri.ro/ce-este-social-media/

http://www.actionamresponsabil.ro/campaniile-de-csr-motor-al-consumului-rational/7411

http://argebit.com/articole/200907/despre-promovarea-unui-site-prin-serviciul-google-adwords/

http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Campania-digital-zoo-desemnata-castigatoarea-categoriei-entertainment-culture-in-cadrul-european-excellence-awards/3946.html

http://www.iaa.ro/Articole/Studii-de-caz/Redescopera-romania-o-poveste-spusa-de-media-sociala/4786.html

http://www.pr-romania.ro/comunicate-de-presa/873-upc-romania-si-graffiti-pr-premiate-la-european-excellence-awards.html

http://baby.unica.ro/Stiri/Digital-Zoo-ii-invita-pe-toti-copiii-in-scoala-virtuala.html?a=6239/1687716

http://www.strategic.ro/pr/pleon-graffiti-a-lansat-digital-zoo.html

Bibliografie

Cristina Coman, Relațiile Publice, Principii și strategii,2001

Cristina Coman, Relațiile Publice și mass media, 2004

Anthony Davis, PR, 2003

Edward L. Bernays, Cristalizarea opiniei publice, 2003

Joe Marconi, Ghid practic de relații publice, 2007

M. Bland, A. Theaker, D. Wragg, Relațiile eficiente cu mass-media, 2003

Delia Balaban, Comunicare mediatică, 2009

http://pafaceri.ro/ce-este-social-media/

http://www.actionamresponsabil.ro/campaniile-de-csr-motor-al-consumului-rational/7411

http://argebit.com/articole/200907/despre-promovarea-unui-site-prin-serviciul-google-adwords/

http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Campania-digital-zoo-desemnata-castigatoarea-categoriei-entertainment-culture-in-cadrul-european-excellence-awards/3946.html

http://www.iaa.ro/Articole/Studii-de-caz/Redescopera-romania-o-poveste-spusa-de-media-sociala/4786.html

http://www.pr-romania.ro/comunicate-de-presa/873-upc-romania-si-graffiti-pr-premiate-la-european-excellence-awards.html

http://baby.unica.ro/Stiri/Digital-Zoo-ii-invita-pe-toti-copiii-in-scoala-virtuala.html?a=6239/1687716

http://www.strategic.ro/pr/pleon-graffiti-a-lansat-digital-zoo.html