Autismul, Tulburare de Dezvoltare, Relationare Si Comunicare
LUCRARE DE LICENȚĂ
AUTISMUL
TULBURARE DE DEZVOLTARE, RELAȚIONARE ȘI COMUNICARE
CUPRINS
I.
1.Intoducere
2.Scurt Istoric
3. Cum definim autismul
4.Generalități
5.Diagnosticarea atutismului
6.Instrumente de evaluare pentru copii cu tulburări din spectrul autist
7.Etiologie
8. Simptome principale ale autismului
9. Cât de des apare autismul
10. Activitatea Psihică la Copii cu Autism
11. Evaluarea comportamentului în Autism
12.Profilaxie
13.Intervenții psihopedagogice în autism
14.Tratarea persoanelor autiste
15.10 principii în Framautism
16.Terapii folsite în autism
17.Integrarea copiilor cu autism
18.Autismul în România
II. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ
1. Prezentarea problemei cercetate
2.Sinteză asupra stadiului cercetării
3.Prezentarea ipotezelor
4.Obiectivele cercetării
5.Metodologia Cercetării
6.Perioada de cercetare
6.1Locul:
6.2Etape și subetape
7.Eșantionarea
8.Variabilele – dependente și independente
9.Desfășurarea experimentului
10.Concluzii
11.Anexe.
AUTISMUL
TULBURARE DE DEZVOLTARE, RELAȚIONARE ȘI COMUNICARE
1.Intoducere
Mergem în fiecare zi grăbiți spre facultate, avem emoții la examene. Plângem la eșecuri, râdem cu prieteni, ne fixăm idealuri.Suntem morocănoși, nemulțumiți și revoltați, considerând adesea că am fost nedreptățiți.Dar v-ați imaginat vreodată cum ar fi fost viața voastră dacă toate acestea ar dispărea? Dacă nu a-ți simți emoțiile, dacă nu a-ți putea plânge sau râde, dacă nu a-ți reuși să vă exprimați nemulțumirea, sau dacă nu a-ți ști cum e să ai un ideal? Există printre noi persoane pentru care aceste lucruri nu există. Este vorba despre cei care suferă de autism,un sindrom care face emoțiile ce definesc natura umană să dispară.
2.Scurt Istoric
Termenul de autism , etimologic vorbind , provine din grecescul „AUTOS” , care inseamna „pentru sine insusi”. Acest termen a fost introdus pentru prima oara in psihiatrie in anul 1911 de catre E. Bleuler , in lucrarea sa „Grupa schizofrenicilor”.
Autismul a fost descoperit ca si o patologie aparte relativ recent .Întâia descoperire a 11 copii care prezentau particularități specifice cu totul deosebite de tot ceea ce se înregistrează până la aceasă dată îi aparțin psihiatrului american Leo Kanner.
În 1943 acesta a descris pentru prima dată 11 copii care deși păreau a avea un aspect fizic normal manifestau dezinteres pregnant față de relațiile interpersonale și chiar față de interacțiunile cu mediul ambiant, având tendința de a se refugia în preocupări solitare, adesea cu un caracter stereotip, bizar. (C.B. Buică, Bazele defectologiei, pag 239)
În 1944 în Europa Hans Cristian Aspenger a studiat și el și a descris într-un articol, rămas aproape necunoscut până în ani 1980, un grup de băieți cu probleme sociale specifice. Aceste prime teorii sugerau și anumite anomalii emoționale, cercetările ulterioare demonstrând însă disfuncționalități de natură organică care sunt responsabile pentru comportamentul autist.
Deși acestea sunt cunoscute ca fiind primele articole oficiale despre autism, totuși există și alte însemnări apărute înainte de 1940 cum ar și însemnarea despre Victor, băiețelul sălbatic din Aveyron, considerat acum ca fiind un copil cu autism abandonat de părinții lui.
Mulți practicieni sau organizații de părinți preferă termenul de ,, tulburare din spectrul autist” celui de ,,tulburări pervazive de dezvoltare” întrucât acesta din urmă este mult mai vag și mai lipsit de înțeles. (din licența lu Mimi B)
3. Cum definim autismul
Definim autismul ca find un sindrom ce constă în izolarea psihosocială, în închiderea în sine patologică și în indeferență față de orice tip de comunicare, ca urmare a autoconcentrării extreme a întregi activități psihice a individului. ( M.Ciolac, O. Moldovan, Elemente de logopedie, pag 95).
Autismul este un sindrom manifestat prin repliere totală asupra universului psihic propriu și prin mod de gândire necritică axată pe subiectivism și detașare de realitate, dominată de revenire și fantazare. ,, Subiectul refuză contactul cu persoanele și obiectivele externe și se refugiază în lumea sa lăuntrică în care î-și satisface dorințele în plan imaginativ, se compensează afectiv prin fantasme care în cazuri patologice pot duce până la delir halucinatoriu.” (Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie, pag 76).
În autism se constată o ,, decuplare” a eului de la realitate concomitent cu introvertirea extremă a acestuia.Autismul poate fi interpretat și ca o formă atipică de narcisism, conținutul gândirii autiste fiind de natură endrogenă (M.Ruter, E.Schopler , Autism: A Reappraisal of Concepts and Treatment, pag 11).
4.Generalități
Autismul este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată de scăderea capacității de a interacționa pe plan social și de a comunica,comportament stereotip și repetitiv,cu simptome care se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani.Aproximativ 75% din indivizi afectați manifestă handicap mintal. (w.w.w. kids shop. ro/ autismul _un _fenomen _în _creștere.htm – 41k – )
In complexitatea spectrului de manifestari caracteristice pentru sindromul autistic , psihanalista engleza F. Tustin propune trei grupe de clasificare ale acestuia, si anume( Monica Delicia Avramescu , „Defectologie si logopedie”,pag.247) :
1. autismul primar anormal;
2. autismul secundar cu carapace;
3. autismul secundar regresiv.
Autismul primar anormal se caracterizeaza prin faptul ca la sugar nu exista o diferentiere intre corpul sau si cel al mamei sale si de asemenea nu exista o delimitare a suprafetei sale corporale , si tocmai de aceea functionarea mentala a acestuia este organizata in jurul unor senzatii deosebit de primitive. Este in fapt o prelungire anormala a autismului.
Autismul secundar cu carapace are o denumire care exprima in sine esenta acestui tip aparte de afectiune si consta in într-o „barieră autistică destinată să interzică accesul la <non-eul> terifiant, copilul în acest caz fiind rigid, insensibil, fugind de contactul fizic. Activitatea fantasmatică este saracă, centrată în jurul anumitor procese corporale, iar actul de gândire inhibat.”. Psihanalista declara aceasta forma ca fiind „crustacee” și subliniază rolul important al hipersensibilitatii copilului la depresia mamei și la stimuli senzoriali în general .
Autismul secundar regresiv reprezintă de fapt corespondentul schizofreniei infantile. Aici, dupa o evolutie aparent normala, apar manifestari regresive, copilul retragându-se într-o viață fantasmatică părând absent, centrat pe senzațiile corporale. Copilul este confuz privind diferențierea de mama sa, proces întărit de mecanismul identificării proiective cu mama.
În diagnoza autismului se vehiculează alte două tipuri de autism: cel înalt funcțional, în care copilul nu prezintă carențe foarte mari și afecțiunea este mai puțin severă. Subiectul prezintă caracteristici, simptome clare care determină înscrierea acestuia în tabloul clinic al autismului, însă nu sunt foarte multe ca număr si nici extrem de grave. Al doilea tip este cel grav, sever asociat și cu o formă de retard congenital, și de asemenea se regăsesc mult mai multe simptome din tabloul clinic al autismului în moduri mult mai accentuate. Prognosticul în cel de-al doilea tip este cu mult mai sumbru decat în primul.
În autismul de tip schizofrenic. ,, materialul sau conținutul gândirii derivă de la subiectul însuși, aspectul unor idei onirice, fantezii, frânturi derilante, halucinații etc. (C.Enăchescu, Tratat de psihopatologie, pag 179)
Este important de menționat diferența dintre autismul schizofrenic și cel infantil, deoarece dacă în cazul din urmă producția imaginativ fantasmatică lipsește în cel dintâi este intensă și compulsivă. (M.Ruter, E.Schopler , Autism: A Reappraisal of Concepts and Treatment,pag 16).
Părinți sunt de obicei, cei care observă primi comportamentul diferit al copilului lor. De multe ori, copilul pare a fi diferit încă de la naștere: nu reacționează la persoane sau jucării, î-și fixează privirea pe un obiect, o lungă perioadă de timp.Dar comportamentul diferit al copilului poate apărea și după o perioadă de dezvoltare normală, când părinții realizează că ceva nu este în regulă, ,,ceva nu merge”.
La naștere copilul este aparent normal, fără anomalii fizice sau neurologice. Antecedentele lui sunt nesemnificative. Dacă debutul este precoce, spre luna a -4-a, a-8-a de viață se remarcă la acești copii, lipsa mișcărilor anticipatorii atunci când sunt luați în brațe precum și lipsa zâmbetului ca răspuns la zâmbetul mamei. Progresiv devine evidentă apatia, dezinteresul pentru cei din jur,copilul retrăgânduse parcă într-o lume interioară în care jocul ritualizat ocupă un loc important. (Radu Gheorghe, Psihopedagogia școlariloc cu handicap mintal, pag 21).
STĂRI ÎNRUDITE
Încă de la prima descriere a autismului făcută de Kanner,au fost observate anumite boli care sunt similare cu autismul dar diferă în prezentare.Împreună cu autismul, aceste boli (sindromul Rett, sindromul Aspenger, dezvoltarea pervazivă ,,children desintegrative disorder” etc ) sunt categorizate sub numele de boli pevazive de dezvoltare (PDD – pervasive developmental disorders ).
Ultimele două boli fac parte din categoria PDD , ,, Children desintegrative disorder ” și sindromul Rett sunt mult mai puțin întâlnite decât celelante 3 boli din acceastă categorie.
„ Children desintegrative disorder ” este diagnosticat la copii după 2 sau mai mulți ani de dezvoltare aparent normală și care au o regresie marcată și ulterior manifestată comportamentului asociat autismului. În cazul copiilor cu această boală este foarte important să se excludă orice altă boală care poate fi identificată. (de exemplu ,, metachromatic leucodistrophy” ) și care ar putea fi cauza simptomelor manifestate.
Diagnosticarea sindromului Rett se face la copii de 5 luni cu o dezvoltare normală la care apar mișcări stereotipe ale mâinilor, o slabă coordonare, limbaj îngreunat și încetarea creșteri corpului. În cazul autiștilor se manifestă o continuă dezvoltare a îndemânărilor și diminuarea în timp a unor caracteristici anormale doar la indivizi diagnosticați cu „ children desintegrative disorder ” și sindromul Rett ele se înrăutățesc în timp.
Pe lângă retardarea mintală, autismul apare în conjunctură cu alte dificultăți în comportament cum ar fi hiperactivitatea și agresivitatea către propria persoană sau de către cei din jur la un nivel atât de ridicat încât necesită intervenții adiționale celor menite să lupte cu boala propriu – zisă.(Wing.L, The Relationship betwen Aspenger ̀s Szndrome and Kanner ̀s Autism, pag 93-97)
5.Diagnosticarea atutismului
Este foarte important ca diagosticarea să fie făcută din timp încă de la primele simptome care apar ca să poată să atingă un potențial maxim.
Testele de screening ale dezvoltării, cum ar fi chestionarul pe vârste și etape de dezvoltare ale copilului ca ATEC (anexă) sau E23 Rimland (anexă) sau PORTAGE (anexă) pot fi de mare ajutor la evaluarea comportamentului. Pot fi utilizate și testele psihologice.
Conform DSM IV (1994) prezintă o serie de criterii în diagnosticarea autismului:
A. Un total de 6 puncte (sau mai multe) articole de la (1),(2),(3) și câte cel puțin 2 de la (1) și câte unul de la (2) și (3);
(1).impedimente în interacțiunea socială, manifestată sub forma a cel puțin 2 din următoarele:
a) impedimente marcate în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul în ochi, expersiile faciale, poziția corpului;
b) eșecul în dezvoltarea unei relații caracteristice nivelului de dezvoltare;
c) lipsa dorinței de a împărtăși plăcere, interese sau alte persoane (de exemplu nu sunt arătate sau aduse obiecte de interes de către persoanele autiste);
d) lipsa reciprocității sociale sau emoționale
(2). Impedimente în comunicare, manifestate sub forma a cel puțin uneia dintre următoarele:
a)întâlnirea sau lipsa totală a limbajuluia comportamentului. Pot fi utilizate și testele psihologice.
Conform DSM IV (1994) prezintă o serie de criterii în diagnosticarea autismului:
A. Un total de 6 puncte (sau mai multe) articole de la (1),(2),(3) și câte cel puțin 2 de la (1) și câte unul de la (2) și (3);
(1).impedimente în interacțiunea socială, manifestată sub forma a cel puțin 2 din următoarele:
a) impedimente marcate în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul în ochi, expersiile faciale, poziția corpului;
b) eșecul în dezvoltarea unei relații caracteristice nivelului de dezvoltare;
c) lipsa dorinței de a împărtăși plăcere, interese sau alte persoane (de exemplu nu sunt arătate sau aduse obiecte de interes de către persoanele autiste);
d) lipsa reciprocității sociale sau emoționale
(2). Impedimente în comunicare, manifestate sub forma a cel puțin uneia dintre următoarele:
a)întâlnirea sau lipsa totală a limbajului verbal(fără a fi însoțită de încercarea de a compensa această lipsă prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea);
b)la indivizii cu un limbaj potrivit apare un impediment în abilitatea de a iniția sau a susține o conversație cu ceilanți;
c)limbaj stereotip sau repetitiv sau limbaj idiosincratic;
d)lipsa jocului variat și spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei;
(3)comportamente, interese și activități reduse, repititive și stereotipe manifestate sub forma a cel puțin uneia din următoarele:
a)interes redus și anormal în intensitate sau concentrare;
b)aderența aparent influiențabilă pentru un ritual specific și nefuncțional ;
c)maniere stereotipe sau repetitive (de exemplu:fâlfâierea sau răsucirea mâini sau a degetului, sau mișcări complecte ale întregului corp.
d)preocupări, interese pentru părți ale obiectelor
B.Întârzieri sau funcționări anormale într-unul din următoareledomenii:
1)interacțiunea socială
2)limbaj asemănător cu cel din comunicarea socială
3)joc simbolic sau imaginativ (Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, Ediția a – IV-a , Editura Asociației Psihiatrilor liberi din România, București 2005).pag…….
În anul 1961, Creak prezintă 9 puncte definitorii în diagnosticarea autismului:
Existența unor bariere accentuate și constante în relațiile emoționale cu cei din jur;
Apartenența lipsită de voință în structurarea propriei identități;
Preocuparea patologică față de anumite obiecte sau catacteristici ale acestora, dar fără preocupare față de funcționalitatea lor
Rezistența accentuată la schimbările mediului său de viață și preocuparea exagerată pentru refacerea și conservarea caracteristicilor inițiale ale mediului respectiv;
Experiența preceptuală anormală (fără existența unor tulburări de natură organică);
Anxietate acută, excesivă și aparent ilogică;
Vorbirea poate fi pierdută sau neînsușită sau poate degenera până la un nivel specific copilul mic;
Evidențierea unor distoesiuni în modele de mobilitate care i-au fost oferite.
Evidențierea unor „ insule ” de funcții intelectuale normale, aparent normale sau excepționale, pe un fundal de retardare mintală.
Diagnosticarea autismului este foarte dificil de stabilit, în fixarea lui fiind interesate și simptome specifice altor categorii patologice. (Alois Gherghuț, Sinteze de psihopedagogie specială, pagina 237, 238).
6.Instrumente de evaluare pentru copii cu tulburări din spectrul autist
Următoarele instrumente sunt utilizate de specialiști în vederea evaluării copiilor ce sunt suspecți a avea o tulburare pervazivă de dezvoltare sau au fost deja diagnosticați. Instrumentele din lista de mai jos oferă posibilitatea evaluării diverselor arii de dezvoltare și funcționare. Unele dintre ele sunt utilizate pentru a urmări în timp evoluția copilului, progresele sau răspunsul la problemele educaționale.
AUTISM DIAGNOSTIC INTERVIW – REVISED (ADI – R)
ADI – R este un interviu semi structurat, aplicat părinților sau îngrijitorilor copiilor ce sunt suspectați a avea o tulburare pervazivă de dezvoltare determinând în ce măsură criteriile DSM sunt întrunite sau nu pentru această tulburare.
AUTISM DIAGNOSTIC OBSERVATION SCHEDULE (ADOS)
ADOS este un instrument de evaluare semistructurat ce poate fi folosit acolo unde este structurată orice formă de autism, de la copii mici până la adulți, de la copii fără limbaj fluent.
ADOS constă în diverse activități ce permit observarea comportamentului social și al comunicării asociate diagnosticului de Tulburare Pervazivă de Dezvoltare. Aceste activități oferă contexte standardizate în care interacțiunea se poate produce.
ADOS cuprinde 4 module, administrarea fiecăruia durând 35-40 minute. Copilul/ adultul este evaluat prin aplicarea unui singur modul, ales în funcție de nivelul limbajului expresiv și vârsta cronologică.
Modulul I se folosește pentru copii fără limbaj expresiv, modulul II pentru cei ce utilizează limbajul, însă nu fluent, modului III pentru copii cu limbaj flent, modulul IV pentru adolescenți și adulți cu limbaj fluent.
Există o singură categorie din tulburarea din spectrul autist la care ADOS nu poate fi aplicat, și anume, la adolescenți și adulți non – verbali.
AUTISM SCREENING INSTRUMENT FOR EDUCATION PLANNING (EDIȚIA A 2) ASIEP – 2
ASEIP – 2 (Krug, Arick & Almond,1993) este revizuită celui mai popular instrument de evaluare individuală a subiecților ce au caracteristici de comportament autist. Standardizat și cercetat în numeroase centre de diagnostic din lume, AISEP 2 utilizează 5 comportamnete pentru a oferii informații despre comportamentul persoanelor de la 18 luni până la viața adultă.Segmentele AISEP examinează 5 arii: senzorial, relaționare, utilizarea propriului corp și a obiectelor, limbaj, autonomie personală.
AISEP 2 evaluează comportamentul verbal, interacțiunea și comunicarea și determină gradul de învățare.
ANALYSIS CF SENSORZ BEHAVIOR INVENTORY(ASBI)
– R (Morton & Wolford, 1994) înregistrează informații despre comportamentul copilului în relație cu stimuli senzoriali.Sunt evaluate 6 sisteme senzoriale: vestibular, tactil, proprioceptiv, auditiv,vizual și gustativ – olfactiv.
În cadrul fiecărui sistem evaluat se pot înregistra atât hipersensibilități cât și hiposensibilități. Informații obținute cu ajutorul acestui instrument pot fi utile în analiza unui comportament și în conceperea unor strategii de intervenție.
CHECKLIST FOR IN TODDLERS (CHAT)
CHAT este un instrument de screening utilizat pentru a detecta trăsăturile esențiale ale autismului în vederea intervenției precoce, sub 18 luni.
CHAT oferă posibilitatea diagnosticării autismului la copii mici, astfel încât, programele terapeutice pot începe mult mai devreme, cu luni sau chiar ani, înainte ca majoritatea simptomelor să devină evidente. Chat nu trebuie folosit ca un instrument de diagnostic, însă poate atrage atenția specialiștilor ce i-au contactat cu copii mici (sub 18 luni ) pentru a – i referi pe aceștia din urmă către servicii specializate.
CHILD BEHAVIOR CHECKLIST ()
Sistemul Achenbach al evaluării cu baza empirică (ASEBA) oferă posibilitatea evaluării fucționării adaptative și maladaptative. Numeroase studii demonstrează asocierea dintre scorurile ASEBA și categoriile diagnostice DSM –IV -. Există o variantă aplicabilă copiilor mici (1½ – 5 ani) și una pentru copii mai mari (6 -18 ani).Chestionarele sunt complectate de părinți, educatori sau îngrijitori ce cunosc bine copilul.
CBL și C – TRF (varianta pentru educatori/profesori) pun în evidență actuale paternuri și probleme pe care copilul le are.Acestea sunt clasificate în 2 mari scale:
Scala de simptome: reactivitate emoțională , anxietate/depresie, probleme somatice, retragere socială, probleme de somn, probleme de atenție, comportament agresiv.
Scala de sindroame( corelate DSM – IV -):tulburări afective, tulburări anxioase tullburări pervazive de dezvoltare, ADHD, tulburări de tip opoziționist, tulburări de conduită.
CHILDHOOD AUTISM RATING SCALE ()
a f ost dezvoltat de către specialiști programului TEEACH (Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children) în Carolina de Nord, pentru a monitoriza observarea comportamentului copiilor de – a lungul zilei.Este o scală compusă din 15 itemi ce surprind diverse comportamente, menite să identifice copii cu autism și să-i diferențieze pe cei cu diferențe pe cei cu deficite în dezvoltare, dar care nu sunt autiști.Este o scală scurtă, ușor de aplicat și potrivită în a fi folosită pentru orice copil cu vârsta mai mare de 2 ani. face mult mai ușoară recunoașterea și clasificarea copiilor cu autism. Fiecare item este centrat pe o anumită caracteristică, abilitate sau complement.
GILIAM AUTISM RATING SCALE (GARS)
Conceput pentru a putea fi utilizat de către părinți, profesori și specialiști, GARS (Gilliam & Jannes, 1995) este util în identificarea și diagnosticarea autismului înjtre 3 și 22 de ani și în a estima severitatea problemei. Itemi sunt grupați în 4 subteste: comportamentele stereotipe, comunicare, interacțiune socială și perturbări developmentale.
PERVASIVE DEVELOPMENTAL DISORDERS SCREENING TEST (PDDST)
PDDST (Siegel, 1996) este conceput pentru a fi administrat acolo unde există o suspiciune de autism. Esdte utilizat ca test de screning, și care constă într-un chestionar aplicat părintelui. Nu constituie însă, o descriere clinică complectată a semnelor precoce ale autismului, dar surprinde acele semne timpurii ce i-au îngrijorat pe părinți care mai târziu s-au dovedit a fi corelat cu diagnosticul.
PSYCHOEDUCATIONAL PROFILE – REVISED ( – R )
– R (Schopler, Reicher, Bashford, Lansing & Hareus, 1990 ) oferă o abordare developmentală în cadrul evaluării copiilor cu autism sau tulburări developmentale.Testul este ceva conceput pentru a fi utilizat cu copii de nivel preșcolar ca funcționare și cu vârsta cronologică cuprinsă între 6 luni și 7 ani. PEP–R oferă informații despre funcționarea următoarelor arii developmentale:imitație, percepție, motricitate fină/grosieră, coordonare ocular motrică, cognitiv performantă, cognitiv verbal. De asemenea, PEP-R identifică grade diferite ale deficitului în relaționare și afectivitate (cooperare și interesul pentru materiale, răspunsuri senzoriale, limbaj).
Testul conține un set de jucării și materiale ce sunt prezentate copilului în cadrul unor activități structurate. Examinarea observă, evaluează și înregistrează răspunsurile copilului în timpul testării. Scopurile obținute redau profilul copilului pe 7 arii developmentale și 4 comportamentale. Scala developmentală oferă informații despre funcționarea copilului în comparație cu ceilanți, în timp ce itemi scalei comportamentale se evaluează separat și identifică răspunsuri și comportamente specifice autismului.
AAPER (Adolescent and Adult Psycoeducational Profile) este varianta pentru adolescenți și adulți a – R ului.
VINELAND ADAPTATIVE BEHAVIOR SCALES (VABS)
VABS (Sparow, Balla & Chcchetti, 1984) este administrat prin intervenirea părinților, profesorilor sau celor ce îngrijesc copilul.
Scalele sunt concepute pentru vârste cuprinse între 0 – 19 ani și cuprinde ariile: comunicare, autonomie personală, socializare, motricitate grosieră și comportamente maladaptative.
THE AUTISM TREATMENT EVALUATION CHECKLIST (ATEC)
Scala de evaluare a terapiei în autism (ATEC) a fost dezvoltată de Bernard Rimland și Stephan M. Edeson de la Autism Resarch Institute. Scopul este de a măsura evoluția terapiei în autism.
ATEC – ul este o scală de o pagină destinată părinților și educatorilor; conține 4 subteme:
I. Limbaj/Comunicare
II Social
III Senzorial/Cognitiv
IV Sănătate/ Motricitate (www.autism.com)
PORTAGE
Testul Portage face parte din “Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea și Evaluarea Copiilor/Elevilor în Vederea Orientării Școlare”, aprobat prin hotărârea Guvernului nr 218 din 7 martie 2002. Prin testul Portage putem evalua motricitatea și psihomotricitatea copiilor mici (cu vârste de până la 6 ani) și poate fi de ajutor în două mari direcții :
a) are avantajul că prin întrebări ne poate crea o idee asupra aptitudinilor și stadiului la care ar trebui să se afle copilul la o anumită varstă și unde anume este copilul în mod real în momentul evaluării
b) a doua direcție este evaluarea efectivă a copilului la o anumită varstă, ceea ce ne poate da o imagine destul de exactă asupra zonelor pe care copilul nu le acoperă și unde acesta are mare nevoie de ajutor.
Această evaluare ne va crea un mare avantaj în timp astfel încat, daca îi vom face o evaluare la fiecare 2-3 luni, vom avea o imagine mult mai exacta despre evoluția copilului. De cele mai multe ori un părinte are tendința să spună “copilul meu evoluează” …problema apare atunci când părintele este întrebat: cât/cum a evoluat ?
Există două concepte pe care orice test de evaluare, inclusiv testul Portage, le ia în considerare : vârsta cronologică a copilului, care reprezintă vârsta biologică, și, cel de-al doilea concept, vârsta mentală a copilului sau vârsta la care este copilul din punct de vedere al dezvoltării în momentul evaluării. În general, toți copiii au anumite cunoștințe și o anumită dezvoltare în câteva zone, proprii fiecarei vârste. De aici pleacă conceptul de “varstă mentală”, care reprezintă în fapt un cumul al tutor cunoștințelor / aptitudinilor / comportamentelor / limbajului pe care un copil le are la o anumită varstă.(revista Info Autism an I nr 2, Martie 2004)
7.Etiologie
Până în prezent nu sa descoperit o cauză specifică a autismului. .(Gheorghe Swartz – Fundamentele Psihologiei Speciale, pag 199).
Etiologia autismului este guvernată de ipoteze. De exemplu, incidența mult mai mare a acestuia la subiecți de sex masculine decât la cei de sex feminin.(4 la 1) (C.B. Buică, Bazele defectologiei, pag 242)
Cauzele care determină apariția acestor tulburări nu sunt clar precizate, dar se presupune că poate exista fie o predispoziție ereditară, fie un complex de factori ceare determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului. Cea mai important descoperire din ultimii 25 de ani în cercetarea autismului a fost concentrația crescută de serotonină descoperită la o treime din indivizii autiști și faptul că, la unii dintre aceștia, în urma administrări unor medicamente care inhibă serotonina, s – a ameliorat în mod semnificativ comportamentul. Alte studii mai recente privind patogeneza autismului și – au îndreptat atenția spre anumite deficite imunologice care, correlate cu concentrația anormală a unor substanțe chimice din creier (serotonina), pot avea un rol important în dezvoltarea anormală a creierului persoanei cu autism. (Alois Gherghuț, Sinteze de psihopedagogie specială, pagina 231).
Teoriile referitoare la etiologia autismului pot fi clasificate în 3 mari categorii, și anume:
Teorii organice (substratul tulburării datorându-se unor factori genetici, biochimici ori structural cerebrali)
Teorii psihogene (curând în prim plan alinierea social și retragerea psihologică)
Teorii comportamentale (pseudoautism datorat constituirii unor seturi de comportament învățate, consecință a unor serii de recompensării și sancționării aleatorii de lunga durată de timp, ce vor întâlniri comportamentale dezadaptative ulterioare). (C.B. Buică, Bazele defectologiei, pag 242)
,, Așa se produc și se consolidează crizele de furie, autostimulările etc. care, prin interacțiune cu mediul, pot devein un fel de necesitate a manifestărilor. De cele mai multe ori, la baza acestor simptome stau aberații în educarea copiilor, existența unor anomalii la copii ce sunt exacerbate de atitudinea și comportamentul pathologic al părinților”. (Emil Verza, Revista de Educație Specială,2, pag 6)
Referitor la factori organici numeroase studii evidențează anomalii genetice, respectiv dobândite (somatic și funcționale) care ar sta la baza autismului. (Cf. Lorna King, Diagnosis, Epidemiology, Etiology in Early Chidhood Autism, pag 8)
Diverse afecțiuni cerebrale, leziuni subcorticale, disfuncții ale S.R.A.A. (sistemul reticulat activator ascendent), anomalii biochimice (nivel ridicat de serotonină, dopamină etc.) pot fi incriminate, fără a putea fi însă a fi considerate cauze determinante, deoarece ele sunt întâlnite și în multe alte tipuri de afecțiuni. (C.B. Buică, Bazele defectologiei, pag 243)
Etiologia psihogenă include sursa esențială a apariției acestui sindrom trebuie căutată în atitudinea familiei și a copilului nou – născut.
8. Simptome principale ale autismului
Severitatea simptomelor variază semnificativ de la o persoană la alta. Totuși, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale:
În primele săptămâni:
Corp flasc sau rigid la ridicarea în brațe
Pare diferit la alți copii
Absența privirii ochi în ochi
Indiferența față de îngrijirii, țipă atunci când cineva se ocupă de el
Are tulburări ale somnului
Tulburări alimentare: supt defectuos, lent, refuzul biberonului, regurgitări frecvente
Anomalii fizice minore
1-3 luni
Copil hipotonic (î-și ține greu capul)
Cumințenie neobișnuită
Anomalii ale privirii
Facies inert
Deficit de atenție față de personae
Nu zâmbește sau zâmbește foarte puțin
Nu este sensibil la voci
Tulburări alimentare: anorexie, vomă, indiferență în timpul suptului
Tulburări ale somnului
3-6 luni
Copil excesiv de potolit sau irtabil
Hipotonie sau hipertonie
Întârzâiere în menținerea poziției capului, poziția șezând
Absența sau întârzâierea atitudini anticipatoare
Absența sau deficitul de ajustare postural
Absența sau raritatea râsului
Puține expresii faciale
Anomalii ale privirii (contact visual deficitar, privire goală, strabism)
Indiferență față de sunete sau hipersensibilitate la anumite sunete
Absența sau întârzâierea gânguritului
Sărăcia comportamentului afectiv față de persoane
Copil excesiv de potolit sau iritabil
Dispoziție sumbră, iritabilă, țipete, furie
Absența expresiei de bucurie
Interes special penru mâini
Ignorarea jucăriilor
Tulburări ale somnului, insomnia agitată sau calmă
Dificultăți de alimentație
Tulburări digestive, constipații precoce
Anomalii ale curbei termice
6 luni – 1 an
Hipotonie
Întârzâierea ajustări postural
Deficit al contactului visual (nu se uită la personae, nu fixează obiective, uneori dă impresia de cecitate, dar poate fi interest de detalii)
Expresivitate facial redusă
Absența gesturilor simbolice
Absența imitației
Indiferența față de lumea sonoră și / sau reacții paradoxale la sunete, interes special pentru muzică dar poate avea indiferență față de alte sunte
Gângurit slab, necomunicativ
Izolare afectivă
Cumințenie particular sau furie
Dezinteres pentru personae
Ignoră jucăriile sau le utilizează în mod neobișnuit
Balansării, jocuri cu degetele și cu mâinile în fața ochilor
Absența agnoasei de separare
Absența reacției în prezența unui străin
Reacții de frică neobișnuite
Tulburări ale somnului de tip insomnia sau hipersomie
Dificultăți de alimentare: refuzul linguriței, al alimentelor noi, anorexie
Absența interesului pentru pentru pregătirea mesei, gusturi particulare
Între 1 și 2 ani
Întârzâierea sau oprirea mersului
Mers și motricitate particulare: mers pe vârfuri, balansări, rotiri
Deficit al ajustări postural
Slabă coordonare visual manual
Hipoactivite – fără scop, deficit de explorare a mediului
Stereotipii, balansări
Anomalii ale privirii, deficit al atenției vizuale, privire bizară, fixarea detaliilor
Anomalii ale percepției auditive, interes pentru muzică
Expresii faciale sărace, absența gesturilor simbolice
LIMBAJUL – este absent sau perturbat, cuvânt sau sunet lipsit de sens, ecolalie
Deficit al contactului cu alte personae
Relații affective sărace sau extreme
Furie, anxietate, frică
Jocuri sărace sau steretipe, absența jocurilor imitative
Interese particulare față de surse luminoase, jocuri de umbre, reflectări ale luminii, obiecte care se învârtesc
Evitarea unor senzații
tulburări ale somnului
tulburări alimentare (refuzul unor consitențe sau ale unor gusturi).
Absența interesului sau opoziție față de tentativele de impunere ale igienei
Sunt extreme de conservatorii. (cursuri – Defectologie și Logopedie – Mirela Ciolac )
În perioada adolescenței
Comportamentul se modifică. Mulți adolescenți câștigă abilității, dar rămân totuși cu un deficit în capacitatea de a relaționa și înțelege pe ceilanți.
Pubertatea și sexuaitatea se pot trăi cu mai multă dificultate la adolescenți cu autism decât la cei sănătoși de aceeași vârstă.
Adolescenți au un anumit risc ușor crescut de a dezvolta tulburări depresive, anxietate sau epilepsie.
La vârsta adultă
Uni adulți cu autism pot fi capabili să aibă o profesie și o viață independentă. Gradul în care un adult cu autism poate duce o viață autonomă poate depinde de inteligența și de abilitatea de a comunica. Aproximativ 33% sunt capabili să aibă cel puțin o independență parțială.
Alți adulți cu autism au mare nevoie de a fi ajutați, în special cei cu inteligența scăzută, care nu pot vorbi. Supervizarea parțială (part time) sau totală (full time) poate fi asigurată prin programe terapeutice la domiciliu.
La celălant capăt al spectrului tulburării autiste, adulți cu autism înalt funcțional au adeseori succes în prfesia lor și pot trăi independent, deși în mod tipic ei continuă să aibă unele dificultăți în relaționare cu ceilanți oameni. Aceste personae au, de obicei, o inteligență medie sau peste medie.
Alte simptome
Aproximativ 10% dintre persoanele cu autism au anumite forme de abilități savant, talente deosebite, special, dar limitate, cum ar fi memorizarea unor liste, calcularea datelșor calendaristice, desenul sau talentul musical.
Multe persoane cu autism au percepții senzoriale neobișnuite. De exemplu, ei pot descrie o atingere ușoară ca fiind apăsarea profundă o pot începe ca fiind o senzație liniștioare. Alți adulți pot să nu simtă deloc durerea. Uni pot avea preferințe sau din contră repulsii puternice față de unele alimente și preocupări nefirești. ( http: // www. mssm. Edu / psychiatry /autism)
9. Cât de des apare autismul
În trecut autismul era considerat o tulburare rară. Acum este aceptat faptul că această tulburare nu este atât de rară (autismul apare mai des decât sindromul Down sau paralizia cerebrală de exemplu). În întreaga lume 5 din 10.000 de persoane au ,, autismul clasic ” , autismul lui Kanner , iar 20 % din 10.00 de persoane au tulburări din cadrul întrgului spectru al autismului, după Wing și Gould (1970).
La congresul internațional Autism Europe de la Lisabona – 2003, cercetătorul canadian Eric Fombonne, vorbea de o prevalență exprimată la:
10/10.000 pentru autismul clasic
60 – 70/10.000 pentru înregul spectru al tulburărilor autismului (Autism, Sindromul Rett, tulburare desintegrativă a copilăriei, sindrom Aspenger și tulburări globale de dezvoltare – nespecificate altfel PDDNOS)
Iar Ami Klin, expert în autism,clinician developmentalist la centrul pentru studiul copilului Yale (Yale Child Studz Centre) vorbea despre o prevalență de 1/250 pentru autismul ,,clasic” și aproximativ 3/10.000 pentru sindromul Aspenger.
Prevalența la băieți este de 4 ori mai mare decât la fete. Tulburare apare în aceeași măsură în familii aparținând tuturor culturilor, claselor și condițiilor sociale, indiferent de nivelul de instruire a părinților.
Studii recente arată o creștere dominantă a ratei de incidență a cazurilor de tulburări din cadrul spectrului autismului.De exemplu Marea Britanie, deși cel mai recent studiu al consiliului de cercetare medicală (Medical Resarch Cocil) (2001) din această țară a determinat că prevalența este de 1 la 166 din totalul populației, semnalând o altă creștere de la 1600% doar în ultimi 10 ani, Societatea Națională pentru Autism (Național Atistic Society – NAS) estimează prevalența tulburărilor din cadrul spectrului autismului la nivelul întregii populații ca fiind de 1 la 110 (în ani 1980, rata diagnosticului de tulburare din spectrul autist este estimată la 1/2500).
67% dintre profesorii din școlile obișnuite și școlile speciale din Marea Britanie care au participat la un sondaj organizat de NAS consideră că acum există mai mulți copiii cu care ei lucrează care au tulburări din cadrul spectrului autismului, iar 1 din 152 din copii din școlile lor au diagnosticul formal de tulburare din cadrul spectrului autismului, mult mai mult decât prevalența oficială.
În SUA, potrivit statisticilor Institutului Național al Sănătății (2001) și Centrul pentru Control și Prevenire a Bolilor prevalența este de 1 la 250 de nașteri. Iar un raport din anul 1999 al Departamentului Educației Statelor Unite spune că între 1990 și 2000, la o creștere de 13% a populației a existat o creștere de 16% a tuturor dizabilităților și de 172% a autismului (în California chiar de 273%) rata anuală de creștere fiind de 10-17%.
Autism Society of America consideră că atât studiile din țară cât și cele din lume, demonstrează faptul că este vorba de o criză națională și internațională de sănătate.
În România nu există nici o statistică care să arate numărul de persoane cu autism prevalența sau rata de incidență, iar adulți cu autism, potrivit legii, și anime potrivit ,, Criteriilor Medico – Sociale pentru încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap (adulții) nu există. Copii care, după ,, Criteriile generale medico – psihosociale de identificare și încadrare a copiilor (0-18ani) cu deficiențe și handicap sunt diagnosticați cu autism (,,tulburări pervazive de dezvotare”), însă la capitolul ,, Tulburări psihice” și nu neurologice/ neurobiologice sunt încadrați la ,,Afecțiuni Psihice”,de data aceasta la psihoze; iar autismul, după cum bine se știe, nu este o boală psihică.(www.învingeautismul.ro)
10. Activitatea Psihică la Copii cu Autism
Încercând o sistematizare a simptomelor caracteristice sindromului autistt, se constată că cele mai importante dintre ele se referă la limbaj și comunicare, învățare și dezvoltare, percepție și relaționare, activitate și comportament, disfuncționalitățile constate cuprinzând, în fapt, întreg spectrul vieții psihice.
Sfera limbajului și a comunicării
Se remarcă dificultății majore atât în echiziția vorbirii, cât mai ales în întrebuințarea ei firească.Copii răspund cu întârzâiere (adesea recurgând la stereotipuri verbale) sau ignoră comenzile verbale, se referă la propria persoană folosind inadecvat pronumele personal. Alți autiști nu î-și însușesc limbajul verbal sau neverbal, menținându – se într-o stare generală de recluziune, punctată de onomatopee stridente și repetate. La cei care totuși î – și însușesc vorbirea se pot observa imitații fidele ale voci unor adulți, lipsa elementelor ce dau expresivitatea vorbirii cum ar fi accentul tonul sau melodicitatea , deficiențe de pronunție, agramatism.Un alt fenomen tipic este ecolalia, însoțită adesea de ecopraxie. Repertoriul mimico – gestual este redus și inadecvat. Mulți autiști evită contactul vizual sau au o privire inexpresivă, absentă.
Sfera limbajului și a dezvoltării
Capacitatea de învățare și de dezvoltare psihică este extrem de greu de evaluat; uni sunt incapabili să numere dar pot face înmulțirii; nu rezolvă corespondențe logice de tip 1:1, însă, în anumite momente, pot realiza clasificări complexe, după două sau trei criterii. Aceste fenomene lasă impresia unor ,,insule” de inteligență normală sau chiar peste medie, în contextul simptomatologic al unei debilități mintale.Progresele obținute în activitățiile recuperatorii cu copii cu autism ușor dovedesc faptul că ei sunt,în general, capabili să învețe, dacă materialul respectiv are sens și este structurat logic, în conformitate cu interesele lor.
Sfera perceptuală și relaționară
Diferiți cercetători au remarcat la copii autiști anomalii ale senzorialității. Ei evită orice tip de atingere sau de mângăiere, fiind parcă exxesiv de sensibili.S-au constatat reacții neobișnuite și la alți stimuli sau insensibilitatea copilului la durere.Sunt autiști care reacționează cu plăcere la muzică, dar în general se constată reacții ce denotă fie hipoestezie, fie hiperestezie.
În domeniul afectiv – relațional, fenomenul cel mai izbitor este cel al absenței calității empatice. Dacă ipoteza conform căreia copilul autist este incapabil să stabilească ,, punți” afective între eul propriu și eul altei persoane se adeverește, atunci am putea explica multe din comortamentele defensive ale autiștilor, inclusiv evitarea contactului ocular, vorbirea impersonală sau indiferența față de fenomenele, obiectele și ființele din jur.Nu trebuie să omitem faptul că mulți dintre ei dezvoltă atașamente puternice și nejustificate față de anumite obiecte și animale, din motive greu de înțeles. Deși, uneori par a nu reține figurile celor din anturaj, dovedesc o memorie fidelă a locurilor, sesizând modificările efectuate.
Sfera acțională și comportamentală
Ceea ce ne frapează este, în primul rând, caracterul bizar, ritual și inadecvat al majorității actelor și comportamentelor autiștilor.Acestea pot să meargă până la cazuri extreme de automutilare (prin lovituri repetate cu capul de perete sau prin autoagresiuni cu pumnii sau cu diferite obiecte dure).Reacțiile circulare domină prin comportamente stereotipe.
Tot în această sferă un aspect se remarcă mișcări de autostimulare (kinestezică: prin legănat stereotip înainte și înapoi; tactilă:prin percuții ale coapsei sau zgârieturi cu unghia; auditivă: prin emiterea unor sunete monotone, uneori cu intensitate mare; vizuală: fixarea privirii asupra unui obiect sau asupra unui fascicol luminos). Sunt însă și copii care nu suportă deplasarea cu vehicule sau ascensoare.
Un alt aspect interesant este toleranța scăzută la schimbare. Copiii autiști sunt, de regulă, extrem de conservatori în ceea ce privește modificările programului zilnic, variațiile alimentare, reamenajările ambientale.
Ansamblul proceselor, însușirilor și funcțiilor psihice
O etiologie particulară este imposibil de precizat.Prin urmare, putem observa tulburări grave ale motivației, cogniției,afectivității, comunicării și conduitei concretizate în paternuri dintre cele mai diverse; Deci desprinderea sindromului autist de manifestările autiste secundare din alte handicapuri presupune o prognoză corespunzătoare și elaborarea unor programe educațional – recuperative adaptate la specificul acestui handicap complex, dificil și cu o siptomatologie variată. (Emil Verza ,Unitatea dintre personalitate și comportament pe fondul diversificării formelor comunicaționale la handicapați ,pag 8 – 13 ).
Iată câteva dintre diferențele comportamentale dintre bebeluși care prezintă autism și cei normali:
(Letiția Baba, Claudia Nan,Elena Petrică,Daniela Bacoș,Carmen Mircea, Ioana Dârjan, Delia Hajas, Nina Palici, copilul cu Autism – Dincolo de ușile închise ale sufletului, ,pag 23-24)
11. Evaluarea comportamentului în Autism
Profesioniști din domeniu pot folosi o serie de ghiduri și chestionare pentru a determina tipul specific de întârzâiere în dezvoltarea copilului pentru a putera determina tipul specific de întârzâiere în dezvoltarea copilului respectiv. Aceste ghiduri cuprind:
Istoricul medical. În timpul efectuării interviului desprer istoricul medical, psihiatrul pune întrebări generale în legătură cu dezvoltarea copilului, ca de exemplu, dacă ea sau el arată cu degetul părinților diferite obiecte.
Copii mici cu autism, adeseori arată spre obiecte pe care le doresc, dar nu artă părinților clar un obiect anume și nu verifică să vadă dacă părinții se uită la obiectul pe care ei l-au indicat.
Ghiduri de diagnostic pentru autism. Aceste ghiduri conțin criteriile principale de evaluare ale autismului și au fost stabilite de specialiști. Ele sunt concepute pentru copii de vârsta de trei ani sau mai mult.
Alte chestionare despre comportament. Testele suplimentare de diagnostic se pot aplica la copii mai mici de trei ani.
Observații clinice. Psihiatrul poate dori să observe copilul cu întârzâiere în situații diferite. Părinții pot fi întrebați dacă anumite comportamente sunt obișnuite la copilul lor în acele circumstanțe.
Teste de evaluare și dezvoltare a dezvoltării și a inteligenței.
Se recomandă testele de evaluare a întârzâierii în dezvoltare a copilului și cum afectează capacitatea lui sau a ei de a gândi sau de a lua decizii
Evaluare somatică
Examene de laborator.Alte teste pot fi utilizate pentru a se determina dacă poate fi vorba de o cauză fizică care ar putea da aceste simptome.
Aceste teste includ:
Examinarea fizică, inclusiv măsurarea circumferinței capului, greutății și înălțimii, pentru a se determina dacă acest copil are o creștere normală
Teste de audiometrie, pentru a se determina dacă afecțiunile din sfera ORL (probleme de auz) pot fi cauza (www.autismromânia.com)
12.Profilaxie
Până în prezent, experții nu au găsit încă nici o metodă de a preveni autismul.
Au persistat mult timp ipoteze care au susținut ideea unei asocieri între autism și vaccinurile făcute în timpul copilăriei. Totuși, numeroase studii efectuate, nu au reușit să demonstrreze clar că ar exista o legătură între autism și vaccinul anti- rubeolă, oreion și rujeolă. Dacă se evită imunizarea copiilor, aceștia și alții din comunitate în care trăiesc ei vor fi supuși riscului de a face boli severe, care pot duce la afecțiuni serioase și chiar la deces. (www.autismromânia.com)
13.Intervenții psihopedagogice în autism
Rita Jordan și Stuart Powell atrăgeau atenția asupra faptului că ceea ce putem face este doar să descriem autismul,, din propria noastră perspectivă neautstă.Tindem să – l interpretăm în termeni de genul cum ar fi viața noastră dacă am fi lipsiți de anumite tipuri de înțelegere (de exemplu, lipsa abilității de a înțelege intențiile altora). Acesta este, în mod necesar, o perspectivă limitată și rămâne astfel, motiv pentru care noi nu ne putem da seama din interior cum i se înfățișază lumea persoanelor cu autism”.( Rita Jordan și Stuart Powell, Understanding and Teaching Children with Autism, pag 8-9).
Acest lucru se răsfrânge în mod esențial asupra oricărui tip de intervenție terapeutică, chiar dacă programele precum TEEACH se străduiesc să creeze medii confortabile pentru copilul cu autism(C.B. Buică – Bazele defectologiei, pag 255).
Pentru Rita Jordan și Stuart Powell este crucială înțelegerea dificultăților fundamentale existente la nivel psihologic atunci când se încearcă elaborarea unui curriculum adecvat necesităților educative și recuperatorii ale copilului autist. (Rita Jordan și Stuart Powell, Understanding and Teaching Children with Autism, pag 5-6).
Programul terapeutic complex conține următoarele sarcini: învățarea limbajului, sporirea bagajului de cunoștințe formarea deprinderilor motorii corespunzătoare, corectarea și ameliorarea comportamentului, integrarea socio – afectivă. (Mușu.I, Vrășmaș E, Stănică C, Terapia Tulburărilor de limbaj. Intervenții logopedice, pag 318).
În fucție de vârsta copilului și de severitatea tulburării, se pot obține rezultate promițătoare în urma:
Ludoterapiei
Meloterapiei
Artterapie
Stimularea prin presiune profundă (strângeri în brațe sau împachetări în pături) se dovedește calmantă în unele cazuri, în timp ce în alte se recomandă destabilizarea tactilă. (Sirian V, Dinescu C, Autismul infantil – Psihoterapie și educație, Revista de educație specială, 1-2 ,pag 78).
Terapeutul trebuie să respecte ideosincraziile copilului, încercând să-i obțină cooperarea și nicidecum să i-o forțeze. De pildă, va evita contactul ocular sau adresarea directă dacă copilului îi displace această abordare. Referințele vor fi făcute către obiecte, acțiuni sau sitații, chiar dacă ele privesc, în fapt subiectul autist. Vor fi respectate cât posibil, sterotipiile acestuia deoarece încercarea interpensivă de a le destructura dă naștere la reacții negative puternice care fac inutil orice program terapeutic. Eficiența redusă a programelor corectiv- recuperatorii mai multe cauze, printre care etiologia incertă, severitatea tulburărilor și volumul redus al datelor privind dinamica vieții psihice a autiștilor sunt cele mai importante.Aceste programe sunt concepute în virtutea unor ipoteze despre ceea ce este autismul, însă adevărata natură a acestuia însă adevărata natură a acestuia încă scapă cunoașterii științifice.
A recunoaște limitele concepțiile noastre referitoare la autism și, mai ales, a rămâne permeabili la noile paradigme înseamnă în primul rând a evita capcana acelor patternuri stereotipe de gândire și activitate ce seamănă, curios de bine, cu rutinele circulare, obsesive și autosuficiente ale copilului autist. (C.B. Buică – Bazele defectologiei, pag 255-256).
14.Tratarea persoanelor autise
Deși pot apărea ameliorări, până în prezent nu se cunoaște nici o cale de „vindecare”. Trebuie acceptat faptul că autismul durează toată viața, un copil autist va deveni un copil autist și că va necesita o supraveghere și îngrijire permanentă.Familia și toță cei din jurul persoanei autiste trebuie să accepte și să trăiască cu acceastă idee. (Letiția Baba, Claudia Nan,Elena Petrică,Daniela Bacoș,Carmen Mircea, Ioana Dârjan, Delia Hajas, Nina Palici, copilul cu Autism – Dincolo de ușile închise ale sufletului, ,pag 37).
Noile cercetări arată că o intervenție făcută devreme în modul de comportare al pacientului poate avea un rol important în tratamentul autismului. Se încearcă să se descopere care aspecte ale tratării timpurii a comportamentului sunt mai importante și care indivizi autiști ar putea beneficia cel mai bine de aceste intervenții. S-a încercat creearea unor dispozitive care să poată identifica la timp prezența acestei bolii. ,, The Checklist for Autism in Toddlers” (CHAT) este un aparat utilizat de medicii primari pentru detectarea autismului la copii de 18 luni. The Autism Diagnostic Interview (ADI) și algoritmul de diagnosticare ce îl acompaniază pot stabili prezența autismului la copii în vârstă de 2 ani.
Deși nu există tratament pentru autism totuși medici au ajuns la un consens:un tratament adecvat are un impact asupra bolii.Ținta tratamentului este: să faciliteze dezvoltarea socială a limbajului;să scadă din problemele comportamentale (comportament ritualistic, agresivitate sau hiperactivitate); să determine dezvoltarea unor aptitudini pentru funcționarea independentă; să ajute familiile să facă față bolii. Intervențiile comportamentale care se pare că au avut rezultate diferă de la unele simple, cum ar fi antecedentele (prevenirea unor schimbări care sunt pe cale să apară, pentru a limita traumele ce rezultă în urma unor schimbări abrupte) până la încercarea de a învăța pacientul comportamentele alternative care să le înlocuiască pe cele aberante existente (să dea mâna în loc să atingă pe cineva într-un mod nepotrivit atunci când îl salută). Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care deja pot vorbi, adolescenți și adulții cu autism. Rezultatele importante s-au obținut și în încercarea de a oferi și menținie un adult autist într-un loc de muncă plătit.
Se pare că și anumite medicamente au un efect benefic în problemele de comportament, cum ar fi cele care inhibă serotonina;acestea descresc numărul comportamentelor repetitive, ritualistice și stereotipe precum și agresivității. Și alte medicamente au fost folositoare în tratarea unor comportamente care nu sunt trăsături definitorii ale bolii(stimulanți ai hiperactivității, neuroleptice pentru agresivitate și antidepresive pentru schimbări episodice de stări, somn, poftă de mâncare, nivel al energiei și grad de iritabilitate despre care se crede că refectă o boală afectivă). (www.învingeautismul.ro)
Chiar dacă la această dată autismul este considerat o condiție pe întreaga viață, nu poate fi vindecat, nu înseamnă că nu se poate face nimic pentru persoanele cu autism, că acestea sunt ,,irecuperabile” condamnate fiind la o viață izolată și ternă. Diagnosticarea și intervenția timpurie, urmate de tratament specific și individualizat pot face ca persoanele cu autism să progreseze, să atingă maximul potențialului lor și să trăiască o viață demnă și mulțumitoare. O mică parte din cei ce au autism înalt funcțional pot să învețe și să funcționeze într-un mod care să nu se distingă de la „normă”, chiar dacă ei trebuie să depună eforturi considerabil mai mari decât noi, cei „normali” pentru a duce o existență normală.
15.10 principii în Framautism
……………………………………………………………………
………………………………………
……………………………………..
…………………………………………
…………………………………….
………………………………………..
……………………………………….
…………………………………………
……………………………………………
……………………………………….
16.Terapii folsite în autism
Există metode de tratament și educație extrem de variate și de bine documentate pentru copii cu autism. Spre exemplu aceștia învață mai ușor pe cale vizuală, motiv pentru care educatorii folosesc imagini intuitive și alte elemente vizuale în procesul educațional. Un element extrem de important în procesul de educație a copiilor cu autism este faptul că aceștia nu dispun de capacitatea de a generaliza; astfel, se va încerca creearea unui microunivers real din care copii să învețe anumite situații care sunt valabile și în societate. Asimilarea informațiilor în cadrul unui univers artificial nu aduce cu sine acele tipare pe care autiști să se bazeze și să le pună în aplicare în societate, după ce le-au deprins. Materialele folosite pentru copii cu dificultăți de învățare care asimilează informația pe cale vizuală ajută de foarte multe ori; în acest sens educatorii folosesc materialele Montessori, explorând foarte mult simțul tactil.
Noile cercetăti arată că intervenția timpurie în modul de comportare al subiectului poate avea un rol important în tratamentul autismului. Experiența practică demonstrează că terapia autismului se bazează în primul rând pe educație; este important de știut faptul că, fără nici un fel de terapie sau intervenție, un copil cu autism va „absorbi” mult mai puțină informație și mai puține cunoștințe din mediul înconjurător decât un copil obișnuit. Un copil obișnuit începe să vorbească între 1,5 și 2 ani, aproape fără nici un azutor din partea părinților sau a altor persoane, învață în jur de 6 cuvinte noi pe zi și are un vocabular pasiv de aproximativ 10.000 de cuvinte în jurul vârste de 6-7 ani. Un copil cu autism poate ajunge să vorbească mult mai târziu și va avea un limbaj sărac și abilități sociale reduse, dacă nu beneficiază de un program terapeutic adecvat. Cel puțin într-o primă fază, copilului trrebuie să i se asigure posibilitatea achiziționării unor cunoștințe de bază și a unor deprinderi fundamentale, adică să învețe vorbirea, limbajul și comportamentul potrivit vârstei.
Scenariul terapeutic trebuie adaptat fiecărei persoane în parte, în funcție de simptome și nevoi, deoarece fiecare autist prezintă particularitățiile proprii. Tratamentul poate include:
Terapia comportamentală – pentru a ajuta persoana să se adapteze condițiilor sale de viață și să aibă un anumit grad de autonomie personală (să se îmbrace singură, să mănânce singură, să folosească toaleta etc.);
Educație specială – în cazul copiilor autiști, presupune învățare, dezvoltarea aptitudinilor sociale, motorii, în locuri publice sau semiinstituționalizate (centre de zi specializate), separarea totală sau integrarea parțială într-un mediu cu copii obișnuiți;
Programe de integrare și socializare – care ajută subiectul să se adapteze lumi înconjurătoare pe cât posibil (socializarea);
Asigurarea unui mediu organinzat de viață (este foarte important să urmeze o rutină a activităților zilnice);
Terapia audiovizuală pentru a-l ajuta în comunicare (pentru persoanele cu autism la care comunicarea verbală este absentă, se vor căuta metode alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea nonverbală: gesturi, imagini etc.);
Controlarea regimului alimentar (spre exemplu, sa constatat că uni dintre ei mănâncă foarte multă pâine) și administrarea de vitamine și minerale în diferite doze/cantități care au efecte favorabile asupra evoluției copilului.
Farmacoterapia – în funcție de simptomatologie, medicul pedopsihiatru poate recomanda utilizarea unor medicamente care să diminueze hiperactivitatea și/sau care să elimine simptomele de agresiune sau depresie;
Terapia fizică – pentru al ajuta să-și controleze stereotipiile (spre exemplu multora le place le place foarte mult apa și uni înoată foarte bine);
Terapia limbajului – prin activități logopedice
– Terapia de fiecare zi – este o metodă apărută și dezvoltată în Japonia, dar folosită în SUA; ea include elemente des întâlnite în educația copiilor autiști, dar acordă o deosebită atenție exrecițiului fizic (se spune că în anumite cazuri a dat rezultate extraordinare, pontajul de recuperare fiind de peste 80%).
– Picture exchange comunication sistem – este o metodă de comunicare prin care copii autiști sunt învățați să ofere o fotografie a obiectului pe care-l doresc în schibul acelui obiect pe care-l doresc în schimbul acelui obiect. Este considerată o metodă de dezvoltare a abilităților comunicare.
– Meyer Johnson picures – fotografiile lui Meyer Johnson, constituie un set de fotografii folosit pentru comunicarea în cadrul terapiei copiilor autiști; este considerată, de asemenea, o modalitate de dezvoltare a capacității de comunicare a copiilor cu probleme.
– Mileu trainig – este o metodă de învățare a limbajului și de dezvoltare a abilităților de interacțiune socială pentru copii cu probleme. (A.Gherguț – Sinteze de psihopedagogie specială – Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, pag 240 – 241).
– Analiza Aplicată a Comportamentului – ABA (Aplied Behavioral Analiysis) – este un model de terapie pentru copii cu Autism creat de Dr. Ivaar Lovaas în ani 70, centrat pe ideea că anumite comportamente ale copiilor apar sau nu apar în funcție de mediu.Bazate pe teoriile comportamentale, ABA demonstrează că schimbând anumite condiții în comportamentele copiilor se schimbă în consecință.( Michael D Powers, Children With Autism, A Parent̀ s Guide, pg 11)
– Tratamentul și Educarea Copiilor cu Autism și Alte Tulburări de Comunicare Asemănătoare (TEACCH – Treatment and Education of Autistic and Related Comunication Handicapped Children).
Programul TEACCH a fost creat în Carolina de Nord, de Erich Schopler și colaboratorii săi și a fost dezvoltat timp de peste 20 de ani pentru a acoperi cele mai multe dintre aspectele serviciilor legate de autism. El include programele de intervenție individuală centrate pe limbaj și comportament.
Presupune, de asemenea, colaborarea cu părinți prin încurajarea consilierii și traning-ului parental și/sau facilitarea unor grupuri parentale de suport.Această activitate a fost evaluată în Statele Unite, unde s-au relevat rezultate deosebite, rezultate care s-au regăsit în diverse grade și în „Programul de Tratament la Domiciliu” dezvoltat de Patricia Howlin și Michael Rutter în Londra, care oferă terapie comportamentală și suport familial.
Programul TEACCH combină, de asemenea, tratamentul cu metodele de diagnosticare și evaluare.
Metoda este foarte bine structurată și se bazează pe imagini și pe un mediu educațional. Ea poate fi folosită atât acasă, cât și în centre sau școli de masă. Se poatefolosi atât când se lucrează individual cât și în activități colective.
Cu ajutorul imaginilor se explică copilului:
Orarul zilnic (ce se va întâmpla în ziua respectivă)
Ce așteptăm noi de la el
Imaginea este o metodă bună de comunicare, chiar și pentru copiii ce nu au limbaj, în același timp oferind copilului sentimentul că poate contola ceea ce face.
Orarele vizuale
Se folosesc imagini pentru fiecare activitate ce copilul o desfășoară, se semnalează câte activități sunt și in ce ordine se vor desfășura
precum și începutul și sfârșitul fiecărei activități și se asociază imaginii expresii verbale: ,,ÎNCEPEM” și se arată imaginea respectivă, sau ,,GATA AM TEMINAT” când luăm imaginea la sfârșitul unei activități;
De fiecare dată când o activitate se termină, se va lua imaginea respectivă, copilulul putând ști ce mai are de făcut în continuare;
După un timp se asociază imaginii cuvântul, pentru a se putea face legătura între cuvânt și imagine.
Toaleta
Este foarte important ca orarul să fie afișat la vedere și să se folosească întodeauna aceeași ordine de sus în jos sau de la stânga la dreapta; trebuie să fie folosit același sistem atât acasă cât și la școală.
Trebuie să existe și o zonă de tranziție, alta decât cea în care se desfășoară activitatea, unde:
Sunt depozitate materialele de lucru în cutii ce au aceași culoare cu cele pentru obiectul respective (de exemplu materialele pentru matematică sunt roșii și vor fi așezate în cutie roșie, cele pentru română sunt de culoare albastră și vor fi așezate în cutie albastră); astfel că copilul își pregătește singur materialele pentru activitatea ce urmează și vaa consulta împreună cu adultul orarul afișat. (Letiția Baba, Claudia Nan, Elena Petrică, Daniela Bacoș, Carmen Mircea, Ioana Dârjan, Delia Hajas, Nina Palici, copilul cu Autism – Dincolo de ușile închise ale sufletului, ,pag 49-52).
Alte terapii folosit sunt: atrterapia, meloterapia, lodoterapia etc.
17.Integrarea copiilor cu autism
Aceasta este una din întrebările aflate în centrul dezbaterilor actuale despre autism. Copii cu sindrom Aspenger sau autism înalt funcțional sunt separați de copiii cu autism jos funcțional în ceea ce privește discuția școlarizării, pentru că discuția despre prima categorie se pune altfel: „Școli normale sau școli speciale?”. Deci, în momentul de față, se consideră necesară școlarizarea acestor copii, cu adaptarea stilului educațional potrivit particularițlor acestor copii.
„În școlile normale, ei pot fi văzuți ca excentrici sau singuratici, dar atâta timp cât cerințele lor educative rămân în pragul normalității și comportametul lor nu atrage prea mult atenția, atunci ei vor fi tolerați”. (Gillian Taylor, Autism – Professional Perspective and Practice”, pag 79.)
Dr. Lovaas transformă întrebarea: „Școli normale sau școli speciale?” în ,, copii mai avansați sau copii cu capacități mai reduse decât copilul în cauză?”. Aceasta consideră dr.Lovaas ca fiind reala problematică a integrării copilului cu autism într-un colectiv:,,Încercați să includeți copilul într-o clasă în care sunt mai mulți copii normali sau o mixtură de copii, unii mai avansați alții nu”. (Ivar Lovaas, Teaching Developmentally Disables Children”).
Ceea ce sugerează Lovaas este să oferim copilului cu autism un cadru „normal”, normalitatea fiind privită din punct de vedere statistic, în care există o diversitate de interacțiuni, fiecare conflict dintre colegi fiind o șansă de a-l învăța pe copilul autist să facă față problemelor reale și să lege prietenii.
Integrarea în școală trebuie să aibă punctul de plecare coeficientul de inteligență/vârsta mentală a copilului și nu vârsta cronologică. Simptomele autiste nu se referă la ceea ce știe să facă copilul, ci coeficientul de inteligență/vârsta mentală sunt indicatoare care reflectă acest lucru.Simptomele autiste se pot combina cu toate tipurile de coeficient de inteligență. Vârsta mentală și severitatea simptomelor autiste sunt indicatori pe baza cărora se pot face prognoze asupra integrării în școală. Cu cât vârsta mentală este mai mare și simptomele autiste sunt mai ușoare, cu atât șansa integrării este mai mare. Pentru cei cu vârsta metală mică se pune mai degrabă problema integrării în centre de reabilitare.
18.Autismul în România
,, Dacă un copil nu poate învăța în felul în care îi predăm, atunci trebuie să îi predăm în felul în care el poate învăța”. (Ivar Lovaas)
Copiii cu autism în România reprezintă un segment important al populației datorită incidenței mari, și de altfel în creștere.Părinții, în general, trebuie informați pentru a observa din timp simptomele autismului și apoi să se adreseze mai departe specialiștilor, medicii pediatrii și de familie reprezintă un alt segment de bază pentru diagnosticarea din timp, prin metode relativ simple, la fel sunt și educatorii, care pot trage semnale de alarmă, iar medici neuropsihiatrii, logopezii, psihoterapeuții, psihologii etc., trebuie informați atât asupra metodelor de diagnosticare cât și acelor de intervenție eficiente.
În primul rând este necesară o schimbare a mentalității întregii populații cu privire la autism. Până de curând se considera că acești copii care până la vârsta de 2-3 ani păreau perfect normali, nu au șanse de recuperare, și astfel singurul lucru pe care îl putem face era să îi tolerăm așa cun sunt.
Acum însă lucrurile stau altfel, însă din păcate mai sunt multe persoane, chiar și de specialitate, care încă nu cred în posibilitatea recuperării.
Ne lovim de mentalitățile învechite și de piedici inclusiv în momentul în care ajungem cu recuperarea copiilor cu autism la un nivel înalt, după multă intervenție intensivă și costisitoare și ajungem la etapa în care copilul trebuie inclus într-o formă de învățământ, sau alte grupuri cu scopul integrării sociale. Terapia are ca scop final această integrare în societate, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă cei de care depinde acest lucru au deschiderea necesară și acceptă acești copii și recomandările celor care cunosc și au lucrat cu aceștia.
Cu toate acestea se întâlnesc din fericire și persoane deosebit de deschise la nou și dispuse să coopereze întru totul pentru transformarea copiilor cu autism în membrii funcționali și adaptați societății.Cred însă că lururile se vor schimba, asistând oricum la schimbări majore în ajutorarea copiilor cu autism în ultimii doi ani, însă contează și cât de repede se întâmplă acest lucruru, recuperarea nefiind posibilă în același procent și la o vârstă mai mare. De aceea este deosebit de important să milităm pentru diagnosticare și intervenția precoce.
II. Cercetarea Experimentală
1.Prezentarea problemei cercetate
E greu să fi înconjurat de tot ce e frumos, de oameni care te iubesc, de copii care vor să se joace cu tine și să poți să-I înțelegi, să nu poți să le explici cum ești tu și de ce nu le semeni decât fizic. E greu să fi altfel, fără voia ta;într-un cuvânt nu e ușor să ai elemente de autism.
O mare dificultate întâmpină și părinți copiilor aflați în această situație, pentru că, pe de-o parte, boala necesită multă îngrijire și e dureros, iar pe de altă parte, societatea nu vede cu ochi prea buni aceste persoane.
E drept că astăzi există anumite asociații care asigură support copiilor cu autism și familiilor acestora; Consider că este foarte greu,și de asemenea, este un process îndelungat, să poți ca părinte să te detașezi de acester griji permanente și să te poți relaxa, dar este foarte util, atât pentru mediul în care trăiește copilul cât și pentru copilulul în cauză.
Așa cum au arătat și studiile nu se poate fugi din fața acestor tragedii și mai înspămăntător este faptul că nu există șanse de vindecare.
2. Sinteză asupra stadiului cercetării
Autismul este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată de scăderea capacității de a interacșiona pe plan social și de a comunica, comportament stereotip și repetitive, cu simptome care se manifestă înaintea vârstei de trei ani.
Din cauză că acest sindrom este tot mai des întâlnit lucrarea de față î-și propune în această parte de cercetare să ajute la integrarea copiilor cu autism în societate prin aplicarea terapiei Teacch în cadrul Fundașiei Creștine RCE Speranța Copiilor la Centrul Educațional Școala ,, Raza de Soare ” Arad unde acționez ca voluntar din 2008.
Am avut fericita oportunitate de a căpăta cercetarea prezentată și experiența mea proprie, această încercare reușită de ajutorare a copiilor autiști și de a beneficia de informații de ultimă oră din materialele de specialitate oferite cu generozitate de către organizatori fundației.
Am putea să spunem că doar copii nu știu, nu cunosc manifestările și nu pot respinge un copil cu autism, dar ne înșelăm: ei văd ușor diferențele, comportamentele acestora, țipetele necorespunzătoare sau refuzurile repetate și …râd. Și nu o fac pentru că vor, ci pentru că nu-și dau seama, dar … asta doare chiar și venind de la niște copii.
Este tragic că ne purtăm astfel cu copii cu nevoi special într-o lume în care am putea, cu toții, să ne bucurăm de razele de soare, de lumina stelelor și de zâmbetele copiilor care ne fac fericiți.
3. Prezentarea ipotezelor
,, Ipoteza este anticiparea unui răspuns posibil de la o întrebare pe care și-o pune cercetătorul; ea reprezintă o afirmație ipotetică, o idée provizorie, o supoziție sau o presupunere referitoare la două sau mai multe variabile.”
Ipotezele cercetării sunt patru la număr datorită faptului că s-au urmărit mai multe aspect ale terapiei Teacch asupra subicților în perioada desfășurări cercetării. Acestea sunt următoarele:
După patru luni de parcurgere a terapiei Teacch, IQ – ul subiecților depistat la testare va crește.
În urma parcurgeri de patru luni a terapiei Teacch ponderea ajutorului acordat de către tutore pentru achiziția de noi deprinderi a subiecților se va reduce.
Dacă voi aplica timp de patru luni a terapiei Teacch se va accelera mai tare ritmul de achiziționare a noilor abilități a copiilor integrați în familie față de cel al copiilor instituționalizați.
În urma parcurgerii de patru luni a terapiei Teacch se va observa o ameliorare comportamentală:
Achiziția de comportamente adecvate
Reducerea de comportamente negative
Transformarea comportamentelor inadecvate negative în comportamente adaptative.
4.Obiectivele cercetării
Obiectivele particulare în această cercetare, care duc sau nu la confirmarea ipotezelor sunt următoarele:
Stabilirea temei de cercetare, a problemelor psihologice, respective a autismului și modalitatea de ameliorare a acestuia prin intermediul terapiei, în special a terapiei Teacch
Selectarea bibliografieie în vedera documentării. Am selecționat atât material pur teoretice, statistice cât și rapoartele unor studii de caz pe aceași temă elaborate de specialiști.
Documentarea proriu – zisă atât din materialele selectate cât și din experiența dobândită de copii autiști.
Selectarea unui instrument de evaluare. Am selectat testul Portage, ca și instrument recomandat în lucrul cu copii autiști de către superspecialișiti care au supervizat activitatea, și eficace din cauza faptului că se pot observa foarte ușor laturile cu deficitul cel mai mare pe care este necesar să se lucreze mai mult.
Observarea permanentă atât a subiecților, cât și a părinților și a personalului centrului de bază, lucrul practice cu aceștia și a ședințelor săptămânale
Notarea săptămânală atât a itemilor, sarcinilor nou introduce, cât și a celor verificate sau considerate ca fiind învățate, dar și starea generală a subicților.
Prima evaluare cu testul portage și interprtetarea rezultatelor obținute.
Parcurgerea de programe în ritmuri diferite, în funcție de potențialul, vârsta și nevoile fiecărui subiect în parte.
A doua testare cu portage a subiecților și interpretarea rezultatelor acestuia.
Selectarea programului de ,,Receptive instruction” ca etalon
Interpretarea și prelucrarea datelor obținute
5.Metodologia cercetării
Perioada de cercetare:
4 luni: 1 noiembrie 2010 – 1 februarie 2011
Locul :
Cercetarea experimentală sa desfășurat la Centrul Educațional Școala ,, Raza de Soare ” Arad.
Școala ,, Raza de Soare ” fucționeză în cadrul Fundației Creștine RCE Speranța Copiilor.
Această școală a luat ființă în ianuarie 2002 când sa dorit educarea organizată a copiilor de la casele de tip Darius (un alt proiect al fundației care constând într-un centru rezidențial pentru copii cu dizabilității ).
Până în toamna anului 2004 școala a funcționat într-un spațiu închiriat și era frecventată de cei 8 copii de la casele Darius și de 4 copii din comunitate-
În septembrie 2004 a fost inaugurată noua clădire a școli care cuprinde:
6 săli de clasă cu baie
1 cabinet de logopedie
1 cabinet de Kinetoterapie
1 bucătrie
1 sală de mese.
Numărul copiilor a crescut la 36 cuprinși în 6 clase. La fiecare clasă este un învățător și un asistent educațional.
Programul cuprinde: educație, recuperare și socializare. Solicitările din comunitate și din alte centre de plasament, fiind mai mari cu timpul, activitatea sa estins. La ora actuală școala funcționează cu un efectiv de 44 de elevi repartizați în 7 clase.
Din septembrie 2009, școala a fost autorizată de ministerul Educației, Cercetări, Tineretului și Sportului și se află în process de acreditare.
Etape și subetape:
ETAPA PRE TEST
1 noiembrie 2010 – 10 noiembrie 2010
selctare lotului de subiecți
selectarea grupului experimental și a grupului martor
ETAPA POST TEST
11 noiembrie 2010 – 15 noiembrie 2010 – prima testare a eșantionului cu testul Portage
15 noiembrie 2010 – 15 ianuarie 2011 – aplicarea terapiei propriu – zise pe grupul experimental
ETAPA RE TEST
15 ianuarie 2011 – 20 ianuarie 2011 – a doua testare a celor două grupe:grupa experimentală și grupa martor.
20 ianuarie 2011 – 23 ianuarie 2011 – Prelucrarea datelor cercetării
23 ianuarie 2011 – 30 ianuarie 2011 – interpretarea rezultatelor și stabilirea modalității de valorificare a cercetării.
6.Eșantionarea
Eșantionul este parte dintr-un întreg, selectată după criterii ștințifice, pe care se realizează o cercetare, determinându – se, verificându – se sau atestându – se anumimte caracteristici ale întregului.
Lotul experimental este format din 5 copii care au fost diagnosticași cu autism sau elemente din spectrul autist.
Datorită faptului că eu personal ca și student nu am experiența practică cid oar teoretică s-au selectat subiecții care au îndeplinit cele mai multe dintre următoarele condiții stabilite:
Să nu aibă și alte afecțiuni asociate exceptând retardul mintal, acesta fiind prezent în procent de 75 % din cazuri
Ambi părinți să dorească acest lucru și să fie dispuși să coopereze în aplicarea și susținerea terapiei
Să aibă IQ peste 35;
Să nu aibă medicamente la active exceptând dozele mici de Ripsolet pentru cei care sunt hiperkinetici;
Să nu fie violenți cu cei din jur sau cu ei înșiși
Vârsta cronologică să nu depășască 10 ani
7.Variabilele independente și variabilele dependente
O variabilă este o anumită caracteristică (o calitate, un atribut, o propritetate) care variază de la un subiect la altul, iar o constant este o caracteristică identică pentru toți membri grupului investigat.
Prin variabilele dependente se înțeleg efectele, rezultatele produse de acțiunile variabilelor independente.
VARIABILELE DEPENDENTE (posibile)
Îmbogățirea vocabularului
Dezvoltarea niveleuli de inteligență
Stimularea limbajului și a capacității comunicative
Prin variabilele independente se înțeleg fenomenele care reprezintă cauze, factori sau condiții;
Variabilele independente sunt reprezentate de orice stimul care poate avea o influență relevantă (cauzală) asupra unor prestații sau comportamente, care devin variabile dependente.
VARIABILELE INDEPENDENTE
Abilități de comunicare reduse
Comportament inadecvat
Grad de inteligență scăzută
8.Desfășurarea experimentului
Cercetarea a avut loc așa cum am mai mențuionat anterior într-un centru relative nou deschis în Arad și anume : Fundația Creștină RCE Speranța Copiilor, Centru Educațional ,, Școala ,, Raza de Soare ” Arad.
În terapia teacch, se lucrează așa cum am mai precizat, atât individual cât și intensive astfel încât limita de spațiu fizic a impus și o limită de copii care să poată fi incluși în program.
Consider compensate acest lot de subiecți datorită faptului că studiile de caz se întind pe o perioadă maqi lungă de timp, iar observarea și monitorizarea acestora sa făcut într-un mod extreme de minuțios, cu însemnări zilnice și riguroase la fiecare program eu însu-mi aplicând terapia pe fiecare subiect, intrând astfel în contact săptămânal cu toți subiecții și cu unul câte unul.
Tocmai de aceea cercetarea capătă un aspect calitativ datorită pe de o parte noutății temei și captarea acesteia de la început, prin importanța dezvăluirii și a încurajării metodelor noi de abordarer a autismului și nu în ultimul rând prin prezentarea unor date cât se poate de obiective și minuțioase care se întind pe o perioadă lungă de timp, și care sper să aibă un impact la nivelul societății civile pentru informarea acesteia cu date noi, încercarea părinților și a profesioniștilor de a lua inițiativa de a încerca metode mai noi, care și-au dovedit eficiența în repetate rânduri, dar și de ce nu să învețe din erorile făcute pe tot parcursul terapiei în Centrul Școala ,, Raza de Soare ” astefel încât să perfecționeze metoda.
Cercetarea în sine prezintă cazurile a cinci copii autiști pe care sa aplicat terapia Teacch în central menționat mai sus, rezultatul cercetării fiind evoluția acestora și modul în care sa aplicat terapia. În cazul tuturor subiecților vorbim de o perioadă de studiere de 4 luni.
PREZENTATAREA SUBIECȚILOR
În continuare voi prezenta pe scurt câteva date despre subiecți, după cum urmează:
1.BAA
NASTERII: 19. 06. 2003
SEX: F
Mama:BS
Ocupația:operator IT
Tata:BD
Ocupația:administrator
Diagnostic: Autism
2.MȘB
NASTERII:11.09.2002
SEX: M
Mama:DB
Ocupația: profesor
Tata:VB
Ocupația:inginer
Diagnostic:elemente din spectrul autist
3.CT
Data nașterii:06.10.2002
SEX: M
Mama:CC
Ocupația:Asistent personal
Tata:CȘE
Ocupația:Turnător
Diagnostic:Autism Infantil, Retard Psihomotor, Retard psihic sever la nivel de 24 de luni, Tulburări de limbaj la nivel de 18 luni.
4.TDA
Data nașterii:06.10.2002
SEX: M
Mama:TL
Ocupația:bucătar
Tata:
Ocupația:funcționar public
Diagnostic:Autism
5.ZE
Data nașterii:28.09.2004
SEX: M
Mama:ZD
Ocupația:casnică
Tata:ZN
Ocupația:șofer
Reprezentant:BL
Diagnostic: Elemente din spectrul autist
9. Analiza statistică și interpretarea datelor
După prima aplicare a testului Portage subiecți au avut următoarele rezultate:
Grup experimental
Grup martor
Rezultatul în urma testari numărul 1
După ce am efectuat prima testare cu testul portage am aplicat pe o perioadă de 4 luni terapia propriu – zisă și în cadrul terapiei pe această perioadă am încercat pe cât sda putut de mult să le stimulez limbajul prin exerciții logopedice, să-I ajut să se adapteze pozitiv mediului în care trăiesc prin socializare o dată pe săptămână, să-și achiziționeze un comportament adecvat față de cei din jur.
După 4 luni de aplicare a terapiei am aplicat din nou testul Portage care a dat următoarele rezultate:
Grup experimental
Grup martor
După cum se vede și în rezultatele repretentate mai sus se vede că ipotezele se confirmă; subiecții pe care sa aplicat terapia și cu care sa lucrat după o perioadă de 4 luni sa observant o ameliorare comportamentală, s-au achizițonat comportamente adecvate, s-au redus comportomantele negative, s- au îmbunătățit limbajul și IQ – ul subiecților a crescut.
10.Concluzii
Ca viitor psihopedagog consider că cele 5 cazuri studiate pot să fie integrate în societate care le accept dizabilitatea încurajându-i. Rolul meu de psihopedagog constă tocmai în a ajuta acești copii. De asemenea consider că aceste programe educaționale intens utilizate facilitează creșterea posibilității gradului de acceptare a copilului într-o familie adaptativă.
Utilizarea acestei metode educaționale a avut succes însă acest succes este în strânsă legătură cu o bună evaluare a copilului deoarece metodele sunt aplicate în funcție de nevoile și capacitățile acestuia.
Dezavantajul utilizării unei singure metode educaționale este că aceasta ar putea să nu acopere total nevoile subiectului și de aceea întodeauna terapiile educaționale, merg mână în mână, educarea fiind o muncă în echipă.
Limitele cercetării ar fi numărul prea mic de subiecți. Reprezentanții la acest studiu nu poate să constituie un eșantion reprezentativ din populația general.
Avantajul principal al metodei abordate este dat de o rată a succesului semnificativă în rândul rezultatelor obținute în cazul subiecților abordați. Bineînțeles timpul de aparișie a unor rezultate, progrese ale copilului sunt date și de apariția dizabilității acestuia de capacitatea sa de învățare și de interacționare.
Prin urmare programul utilizat poate fi concluzionat precizând o îmbunătățire semnificativă în dezvoltarea aptitudinilor sociale și a celor communicative, în alimentarea comportamentelor care interferează cu învățarea și împiedică experiențele normale în creșterea calități vieții atât a copilului autist cât și a familiei acestuia.
Anexe
FISA
de dezvoltare psihomotrica Portage
V.M. 0-6 ani
LIMBAJ
1. Repetă sunetele făcute de alte personae.
2. Repetă aceeiași silabă de 2-3 ori.
3. Răspunde la gesturi cu gesturi.
4.Îndeplinește comenzi simple însoțite de gesturi.
5. Încetează activitatea 75% din cazuri cînd i se spune : NU!
6. Răspunde prin gesturi la întrebări simple.
7. Combine doua silabe diferite în jocul vocal.
8. Imită intonația vocii altuia.
9. Folosește un cuvânt cu sens ca sa denumească o persoană sau un obiect.
10. Vocalizează ca raspuns la vorbirea altei persoane.
11. Spune cinci cuvinte diferite (poate folosii același cuvânt pentru obiecte diferite).
12.Poate cere "mai mult" .
13. Spune:"Gata/Nu e".
14. Execută comenzi simple fară a i se da indicații prin gesturi.
15. Poate da sau arăta la cerere (cînd i se spune: dă-mi sau arată-mi).
16.Arata 12 obiecte familiare când sînt numite.
17. Indică 3-5 imagini dintr-o carte, când acestera sînt denumite.
18. Arată 3 parti ale propriului corp.
19. Iși spune la cerere numele sau porecla (diminutivul).
20. Răspunde la întrebarea: "Ce e asta?"- denumind obiectul.
21. Combină cuvintele și gesturile pentru a-și face cunoscute dorințele.
1-2 ani
22. Numește alți membri din familie, inclusiv animalele preferate.
23. Numește 4 jucarii.
26. Pune întrebări folosind o intonatie urcătoare la sfârșitul cuvântului sau a propoziției.
27. Numește 3 părți la o păpușă sau o altă persoană.
28. Raspunde afirmativ sau negativ la întrebări care cer răspunsuri tip DA/NU
2-3 ani
29. Alătură un substantiv și un adjectiv sau două substantive în propoziție de 2 cuvinte (mingea mea)
30.alătură un substantiv și un verb în propoziția de două cuvinte (tata pleacă).
31. Folosește un cuvant anumit pentru nevoia de a merge la toaleta.
32. Alatură un verb cu un substantiv cu acolo sau aici în propoziția de două cuvinte:“Scaunul aici”.
33. Alatură două substantive ca să exprime posesia (mașina tatălui).
34. Folosește NU în vorbirea spontană.
35. Răspunde la întrebarea: ce face? Pentru activități spontane.
36. Răspunde la întrebarea: “unde este?”.
37. Numește sursa unor sunete familiare din mediu.
38. Dă cel mult un obiect când i se cere folosind pluralul (cuburi).
39. În vorbire se referă la sine prin numele proprii.
40. Indică imaginea unui obiect uzual descris prin imaginația lui.
41. Arată pe degete câți ani are.
42. Își spune sexul cînd este întrebat (baiat-fata).
43. Îndeplinește două comenzi legate între ele.
44. Folosește forma continuă (limba romana).
45. Folosește forma obijnuită a pluralului (cub-cuburi).
46. Folosește câteva verbe neregulat la trecut (a fost; aplecat; a facut).
47. Pune întrebarea: “ce e asta?”.
48. Își controlează volumul vocii 90% din timp.
49. Folosește “Asta” și “Aia” în vorbire.
50. Folosește “este” și “e” în afirmația: “asta e mingea”.
51. Folosește mai mult “eu: sau “al meu” decât numele propriu.
52. Indică un obiect care nu este: “nu este o minge”.
53. Răspunde la întrebări cu : “cine?” indicând numele.
54. Folosește forma de posesiv: “a lui tata”.
55. Folosește articolul hotărât și nehotărât în vorbire pentru masculin și feminin.
56. Folosește câteva substantive care desemnează categorii (animale, mâncare, jucarii).
57. Folosește uneori “Pot” și forme de viitor.
58. Poate descrie lucruri ca fiind “închis” sau “deschis”.
62. Își spune numele întreg cînd I se cere.
63. Răspunde la întrebări simple de tip “cum”, “când”.
64. Folosește trecutul verbului.
65. Povestește despre lucruri care i s-au întâmplat recent.
66. Spune la ce folosesc obiectele uzuale.
67. Exprimă ce se va întâmpla folosind formula “Vreau” , “doresc să”.
68. Schimbă ordinea cuvintelor în modul adecvat pentru a pune întrebări:”Pot să merg la?”.
69. Folosește câteva substantive.
70. Relatează două evenimente în ordinea întâmplării lor.
4-5 ani
71. Îndeplinește o serie de comenzi legate între ele.
72. Demonstrează înțelegerea propozițiilor:”Iată că a fost lovită de băiat”.
73. Poate alege o pereche de obiecte sau imagini la cerere.
74. Folosește verbe la opțiune (condițional-operativ: “Aș dori, etc).
75. Folosește fraze: “Am lovit mingea și a sărit în stradă.”
76. Poate găsi partea de jos și de sus a diferitelor obiecte.
77. Poate să sesizeze și să indice absurditățile din imagini.
78.
79.Folosește cuvinte: “soră”, “frate”,”bunic”,”bunică”.
80. Spune cuvintele corespunzatoare care lipsesc:”fratele baiat”,”sora este…?”
81. Poate spune o poveste familiară fără ajutorul imaginilor.
82. Numește o imagine care nu se încadrează într-o anumită categorie.
83. Spune dacă două cuvinte rimează sau nu.
84.Folosește propoziții complexe: “ea vrea ca eu să intru pentru că…”
5-6 ani
85. Poate să spună dacă un sunet este tare sau încet.
86. Poate indica unde sânt câteva, multe, sau mai multe obiecte.
87. Își spune adresa.
88. Iși spune numărul de telefon.
89. Spune glume simple.
90. Poate să-ți indice unde sânt puține, mai multe sau câteva obiecte.
91. Poate să relateze întîmplări din experiența sa zilnică.
92. Descrie poziția sau mișcarea folosind propoziții: “Prin”, “de la”, “către”, “peste”, “departe”.
93. Răspunde la întrebarea :”de ce?” cu o explicație.
94. Așează în ordine 3-5 imagini reprezentând o poveste și poate spune povestea.
95. Definește cuvinte.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
V.M. 0-6 ani
SOCIALIZARE
1. Urmărește persoane care se mișcă în fața sa.
2. Zâmbește ca un răspuns la atenția acordată.
3. Vocalizează ca un raspuns la atenția acordată.
4. Privește la propriile mâini ,zâmbește și vocalizează.
5. În cercul familiei, zâmbește, vocalizează și încetează plânsul.
6. Zâmbește și vocalizează la imaginea din oglindă.
7. Zâmbește la expresia facială de adult
8. Bate și trage (păr, nas, ochelari) cînd este în brațe.
9. Ajunge la obiectele oferite.
10.Ajunge la persoanele cunoscute.
11.Ajunge sau bate în oglindă cînd vede imaginea unui copil.
12.Ține și examinează obiecte primite (1 minut).
13.Scutură obiectele din mână făcând zgomot neintenționat.
14.Se joacă nesupravegheat 10 minute.
15.Caută contactul ochilor 2-3 minute.
16.Se joacă liniștit langă adult timp de 15-20 minute.
17.Vocalizează când i se dă atenție.
18.Imită jocul Bau-Bau.
19.Bate din palme – imitație.
20.Face din mână pa-pa – imitație.
21.Ridica mâinile “așa mare” – imitație
22.Oferă jucării, obiecte, hrană, dar nu întodeauna le eliberează.
23.Îmbrățișază, sărută persoane cunoscute.
24.Răspunde la propriul nume privind sau întinzând mâinile.
25.Scutură obiecte pentru a face zgomot.
26.Manipulează jucării sau obiecte.
27.Oferă jucării la adulti și le eliberează.
28.Imită mișcările unui copil în joc.
1-2 ani
29. Imită adultul în simple obiceiuri (scuturarea hainelor).
30. Se joacă cu alt copil fiecare făcînd o activitate separată.
31. I-a parte la jocuri, împinge o mașină, aruncă o minge la alt copil (2-5 minute).
32. Acceptă absența părinților continuîndu-și jocul.
33. Activ, vrea să cunoască împrejurările.
34. I-a parte la jocuri de manipulare – împinge, întoarce mâinile cu alte persoane.
35. Imbrățșază sau cere păpuși sau jucării noi.
36. Repetă acțiuni care produc risc și atenție.
37. Ține cartea adultului să o citească sau trage de el.
38. Trage de o persoană pentru a-i arăta o acțiune sau un obiect.
39. Retrage mâna, spune :nu: când este langă un obiect interzis.
40. Așteaptă să fie luat de pe un scaun în altul.
41. Se joacă cu 2-3 copii.
42. Împarte obiecte sau hrană când I se cere.
43. Salută egalii, sau adulții familiari cînd sînt cunoștințe.
44. Cooperează cu părinții 50% din timp.
2-3 ani
45. Poate aduce sau lua obiecte sau gasi persoana din alta camera.
46. Asculta muzica sau povesti 5-10 minute.
47. Spune “te rog” – multumeste cand i se aminteste, i se cere.
48. Incearca sa ajute parintii cu sarcini, facand o parte din munca.
49. Se joaca de-a imbracatul cu hainele adultului.
50. Face o alegere cind e intrebat: “Pe cine iubesti?”.
51. Intelege sentimentele prin verbalizare : dragoste, tristete, ris.
3-4 ani
52. Respecta reguli de joc imitand actiunile altor copii.
53. Saluta adulti din familie fara a i se aduce aminte.
54. Respecta reguli din joc condus de adulti.
55.Cere voie sa foloseasca o jucarie cu care se joaca alt copil.
56. Spune “te rog” si “multumesc” fara sa i se aminteasca in 50% din cazuri.
57. Raspunde la telefon, cheama adultul sau o persoana cunoscuta.
58. Asteapta sa-i vina randul.
59. Respecta reguli de joc in grup condus de un copil mai mare.
60. Indeplineste cerintele formulate de adulti in 75% din cazuri.
-3-
61. Sta in zone delimitate de curtea spitalului, cresei, casei.
62. Se joaca alaturi si vorbeste cu alti copii timp de 30 minute.
4-5 ani
63. Cere ajutor cand intimpina greutati.
64. Contribuie la conversatia parintilor.
65. Repeta versuri, cantece sau danseaza pentru altii.
66. Lucreaza independent la o sarcina de rutina timp de 20 minute.
67. Isi cere scuze fara a i se aduce aminte in 75% din cazuri.
68. Isi asteapta randul intr-o activitate de grup de 8-9 copii.
69. Se joaca pe rand cu 2-3 copii timp de 20 minute.
70. Foloseste comportamente asociale d.p.d.v. social cand e de fata public.
71. Cere voie sa foloseasca obiecte care apartin altora in 70% din cazuri.
5-6 ani
72. Numeste sentimente pe care le incearca: suparare, furie, fericire, dragoste.
73. Se joaca cu 4-5 copii cooperand intr-o activitate fara sa fie supravegheat.
74. Explica altora regulile unui joc, ale unei activitati.
75. Imita roluri de adult.
76. Participa la conversatii in timpul mesei.
77. Isi consoleaza prietenii de joc cand acestia sint suparati.
78. Isi alege singur prietenii.
79. Proiecteaza si construieste folosind obiecte simple: plan inclinat.
80. Isi fixeaza singur obiectivele si le duce la bun sfarsit.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
AUTOSERVIRE
0-1an
1. Suge si inghite lichide
2. Mananca alimente l;ichefiate (fulgi pentru copii, etc)
3. Vara si apuca biberonul.
4. Mananca alimente strecurate.
5. Tine biberonul fara ajutor timp de 1 minut.
6. Controleaza miscarea biberonului-il apropie sau il departeaza de la gura.
7. Mananca alimente facute piure gata de parinti.
8. Bea din ceasca tinuta de parinti.
9. Mananca alimente semi-solide date de parinti.
10. Se hraneste singur cu degetele.
11. Bea lichide din ceasca tinind-o cu ambele maini.
12. Duce ajutat la gura lingura umpluta cu mancare.
13. Intinde mainile si picioarele atunci cind il imbracam.
1-2 ani
14. Mananca independent la masa , folosind lingura.
15. Tine ceasca cu mana si bea din ea.
16. Introduce mainile in apa si isi pune mainile ude pe fata in semn de
spalare – imitatie.
17. Sta pe olita sau pe scaun de toaleta timp de 5 minute.
18. Pune palariuta sau caciulita pe cap si si-o scoate.
19. Isi scoate sosetele.
20. Introduce mainile in maneci si picioarele in pantaloni.
21. Isi scoate pantofii cind sireturile sint dezlegate, slabite.
22. Isi scoate haina cind este descheiata.
23. Isi scoate pantalonii cand sint descheiati.
24. Inchide si deschide fermoare mari fara sa actioneze inchizatorul.
25. Foloseste vorbe sau gesturi prin care indica nevoia de a merge la baie.
26. Se hraneste singur folosind lingura sau ceasca (varsa putin continutul).
2-3 ani
27. Ia prosopul de la parinti, isi sterge mainile si fata.
28. Suge, inghite din pahar sau ceasca.
29. Foloseste furculita.
30. Mesteca si inghite numai substante comestibile.
31. Isi sterge mainile fara ajutor cind i se da prosopul.
32. Cere sa mearga la toaleta chiar daca este tarziu pentru a evita accidentele.
33. Isi controleaza scurgerea salivei din gura.
34. Urineaza sau are scaun la olita, de 3 ori pe saptamana atunci cand e asezat pe ea.
35. Isi pune pantalonii, se incalta.
36. Se spala pe dinti imitand adultul.
37. Isi scoate hainele simple care au fost descheiate.
38. Foloseste toaleta pentru scaun, un singur accident pe saptamana.
39. Ia apa de la robinet fara ajutor, atunci cind este pus la dispozitie un scaun sau o treapta.
40. Se spala pe maini si pe fata folosind sapunul, cand adultul ii potriveste temperatura apei.
41. Cere sa mearga la baie in timpul zilei pentru a evita accidentele.
42. Isi aseaza haina intr-un cuier pus la inaltimea sa.
43. Mananca incet in timpul somnului de dupa-amiaza.
44. Evita pericolul, cum ar fi colturile de mobilier intilnite, scarile deschise
45. Foloseste servetelul atuncicand i se aminteste.
46. Infige furculita in alimente si le duce la gura.
47. Toarnă dintr-un ibric intr-un pahar fara ajutor.
48. Desface capsa de la imbracaminte fara ajutor.
49. Se spala singur pe maini si pe picioare atunci cand este imbaiat.
50. Isi pune sosetele.
51. Se imbraca cu haine, jachete, camasa.
3-4 ani
52. Mananca singur inteaga masa.
53. Se imbraca ajutat, cu pulover peste cap si se incheie singur.
54. Isi sterge nasul cind i se aminteste.
55. Din sapte dimineti se trezeste uscat doua dimineti.
56. Baietii urineaza la toaleta stand in picioare.
57. Incepe si termina imbracatul cu exceptia inchizatorilor in 75% din
cazuri.
58. Incheie haina cu capse si copci, isi sufla nasul.
59. Evita pericolele comune (sticla sparta) isi pune hainele pe umeras si
umerasul, pe o bara joasa la indicatia adultului.
60. Se spala pe dinti cand i se dau indicatii verbale.
61. Isi pune manusi cu un deget, deschide nasturii mari la jacheta pusa pe o platforma pentru invatare.
62. Isi incalta ghetele cu ajutor.
63. Isi incalta ghetele fara ajutor.
4-5 ani
64. Curata locul unde a varsat ceva, luandu-si singur carpa, evita otravurile si substantele periculoase.
65. Isi descheie hainele singur.
66. Isi incheie singur hainele.
67. Curata locul la masa si poate inchide un fermoar, se spala pe maini si fata.
68. Foloseste tacamurile pentru a manca.
69. Se trezeste din somn noaptea pentru a folosi toaleta.
70. Isi sterge si isi sufla nasul in 70% din cazuri fara sa i se aduca aminte, se spala singur cand face baie cu exceptia gatului si a spatelui.
71. Foloseste cutitul pentru a unge unt sau gem pe paine, inchide si deschide catarama la haine.
72. Se imbraca singur complet, se serveste la masa din castron cu polonic (castronul tinut de adult).
73. Ajuta la pusul mesei folosind corect farfuriile, servetelele.Se spala pe dinti, merge la toaleta la vreme, se dezbraca, se sterge si se imbraca fara ajutor.
74. Se piaptana sau se perie daca are parul lung.
75. Poate merge in vecinatatea casei fara sa fie supravegheat permanent.
76. Insira sireturile la pantofi si ii leaga.
5-6 ani
77. Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca, una pe saptamana si o indeplineste la cerere.
78. Isi alege imbracamintea potrivita in functie de timp si ocazie.
79. Se opreste la colt, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara indicatii verbale.
80. Se serveste la masa si da mai departe platoul.
81. Isi prepara singur mancarea simpla (Fulgi de ovaz cu lapte, etc).
82. Este responsabil pentru sarcina gospodareasca zilnica (dusul gunoiului din casa sau alta sarcina).
83. Isi poate potrivi temperatura apei pentru baie sau dus si isi poate pregati singur o tartina.
84. Merge la scoala, gradinita sau magazin la distanta de cel mult 2 strazi.
85. Incearca sa taie alimente mari cu cutitul (banane, cartofi fierti), gaseste toaleta potrivita cu sexul in locuri publice.
86. Deschide o sticla cu lapte.
87. Poate lua, duce si aseza cu putin ajutor tava, in cantina cu autoservire.
88. Isi poate incheia sireturile la gluga si-si poate incheia centura de siguranta la masina.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
Comportament cognitiv (108 items)
0-1an
1. Isi indeparteaza de pe fata o panza care-I acopera vederea.
2. Cauta un obiect care a fost indepartat de linia directa avederii.
3. Poate indeparta un obiect dintr-un container deschis.
4. Plaseaza un obiect intr-un container deschis.
5. Plaseaza un obiect intr-un container la comanda verbala.
6. Scutura o jucarie sunatoare agatata pe o sfoara
7. Poate pune trei obiecte intr-un container.
8. Poate transfera un obiect dintr-o mana-n alta.
9. Lasa sa cada o jucarie si o ridica.
10.Gaseste un obiect ascuns intr-un container.
11.Face un tren din trei cuburi si apoi il impinge.
12.Se poate juca cu un cerc pe o ata.
13.Poate pune o piesa cilindrica in planseta cu orificii.
14.Executa gesturi simple la cerere – bate din palme.
1-2 ani
15.Scoate unul cate unul sase obiecte dintr-un container.
16.Poate indica o parte a corpului.
17.Suprapune trei cuburi la cerere.
18.Asociaza obiecte asemanatoare.
19.Mazgaleste cu creionul.
20.Arata spre sine cind este intrebat.
21.Pune cinci obiecte cilindrice in planseta cu orificii.
22.Asociaza obiectele cu imaginea lor.
23.Indica o imagine numita.
24.Indica paginile din carte 2-3 odata.
2-3 ani
25.Gaseste o anumita carte de copii la cerere.
26.Completeaza un incastru de trei figuri.
27.Numeste imagini ale unor obiecte asemanatoare pana la patru.
28.Deseneaza o linie verticala imitativ.
29.Deseneaza o linie orizontala imitativ.
30.Copiaza un cerc.
31.Asociaza materiale dupa textura.
32.Indica obiecte mari si mici la cerere.
33.Deseneaza o cruce imitativ.
34.Asociaza trei culori.
35.Plaseaza obiecte ”in”, “pe”, “sub”, la cerere.
36.Numeste obiecte ce produc sunete.
37.Pune cuburi unu intr-altul, dupa marime.
38.Numeste actiunea din imagine.
39.Asociaza forme geometrice cu imagini ale formelor.
40.Aseaza pe un baston inele sau discuri in ordinea marimii.
3-4 ani
41.Numeste obiecte mari si mici in numar mare.
42.Indeca zece parti ale corpului la comanda verbala.
43.Indica un baiat si o fata la comanda verbala.
44.Poate spune de un obiect ca e mai usor sau mai greu.
45.Alatura doua parti ale unei forme pentru a face un intreg.
46.Numeste doua evenimente sau doua personaje familiare din povesti.
47.Repeta jocuri cu degete saucu mainile, cu cuvinte sau actiuni.
48.Asociaza cate una, pana la trei sau mai multe obiecte.
49.Indica obiecte lungi sau scurte.
50.Spune care obiecte sau categorii de obiecte se potrivesc.
51.Numara pana la trei imitativ.
52.Aranjează obiecte pe categorii.
53.Deseneaza o linie diagonala de la un colt la altul al unui patrat cu latura de 10 cm.
54.Deseneaza o linie in forma de v imitativ.
55.Numara zece obiecte imitativ.
56.Construieste un pod din trei cuburi (imitativ).
57.Realizeaza un sir de culori sau margele, respectand o secventa.
58.Poate sa copieze o serie de linii frante unite.(vvvvv)
59.Adauga un picior sau o mana la un desen incomplet.
60.Completeaza un joc din sase culori fara incercari sau erori.
61.Numeste obiecte care sint lafel si diferite.
62.Deseneaza un patrat imitativ.
63.Numeste trei culori la cerere.
64.Numeste trei forme geometrice (cerc, patrat, triunghi).
4-5 ani
65.Ia un numar specificat inainte la cerere.
66.Numeste tipuri de texte.
67.Copiaza un triunghi la cerere.
68.Isi aminteste patru obiecte dintr-o imagine.
69.Numeste timpul de zi asociat cu anumite activitati.
70.Repeta rime familiare.
71.Spune ca un obiect este mai greu sau mai usor cu diferenta de 500 grame.
72.Spune ce lipseste cind se indeparteaza un obiec dintr-un grup de trei.
73.Numeste opt culori.
74.Numeste trei monede diferite: 1 leu, 5 lei, 10 lei.
75.Asociaza simboluri, litere si numere.
76.Spune culoarea obiectelor denumite.
77.Reda 5 fapte importante dintr-o poveste auzita de 3 ori.
78.Deseneaza un om: un cap, un trunchi si 4 membre.
79.Canta cinci versuri dintr-un cantec.
80.Construieste o piramida din 10 cuburi.
81.Numeste obiecte lungi si scurte.
82.Plaseaza obiecte in spate, langa si dupa.
83.Asociaza seturi egale de la 1 la 10 obiecte.
84.Numeste sau arata o parte, lipsa imaginii unui obiect.
85.Numara de la 1 la 20.
86.Numeste propozitiile: prima, cea de la mijloc si ultima.
5-6 ani
87.Numara pana la 20 obiecte si spune cite sint.
88.Numeste 10 numere scrise.
89.Numeste stanga si dreapta raportat la propriul corp.
90.Spune literele alfabetului in ordine.
91.Isi scrie numele cu litere de tipar.
92.Numeste 5 litere ale alfabetului scrise.
93.Aranjaza obiecte in secventa dupa latime si lungime.
94.Numeste litere mari ale alfabetului.
95.Pune numere de la 1 la 10 in secventa adecvata.
96.Numeste pozitiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea.
97.Numeste literele mici ale alfabetului.
98.Asociaza literele mari cu literele mici ale alfabetului.
99.Arata numere numite de la 1 la 25.
100. Copiaza un romb.
101. Completeaza un labirint simplu.
102. Numeste zilnic adunari si scaderi.
103. Poate face adunari si scaderi cu numere pana la 3.
104. Isi poate spune ziua si data nasterii.
105. Recunoaste 10 cuvinte scrise.
106. Poate face unele prevederi,inlegatura cu ce se va intimpla.
107. Arata obiecte intregi si jumatati.
108. Poate numara de la 1 la 100.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORICA PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
COMPORTAMENT MOTOR
0-1 an
1. Intinde mana dupa un obiect la 15-20 cm.
2. Apuca un obiect suspendat in fata sa la 7-8 cm.
3. Se intinde dupa obiecte suspendate in fata sa si le apuca.
4. Intinde mana dupa un obiect preferat.
5. Introduce un obiect in gura.
6. Se sprijina pe brate in timp ce sta pe abdomen.
7. Sustine capul si pieptul sus cu sprijin pe un brat.
8. Pipaie si cerceteaza obiectul cu gura.
9. Se intoarce pe abdomen pe o parte si isi mentine aceasta pozitie 50% din timp.
10.Se rostogoleste de pe burta pe spate.
11.Inainteaza pe burta pe o distanta egala cu lungimea corpului.
12.Se rostogoleste de pe spate pe o parte.
13.Se intoarce de pe spate pe burta.
14.Sta in pozitie sezanda cind apuca degetele adultului.
15.Intoarce capul nestingherit cind corpul este sprijinit.
16.Isi mentine 2 minute pozitia sezanda.
17.Da jos din mana un obiect pentru a se intinde dupa altul.
18.Ridica si lasa sa cada un obiect intentionat.
19.Se tine pe picioare cu sprijin maxim.
20.Salta in sus si-n jos fiind sprijinit sa stea in picioare.
21.Merge deabusilea pentru a lua obiecte de la o distanta egala cu lungimea lui.
22.Sta singur sprijinit.
23.Din pozitia sezanda se intoarce in pozitia de mers de-a busilea.
24.Se ridica de pe burta.
25.Sade fara sa se sprijine cu mainile.
26.Arunca obiecte la intimplare.
27.Sprijinit pe genunchi si coate se leagana inainte si inapoi.
28.Transfera un obiect dintr-o mana-n alta fiind in pozitia sezand.
29.Retine doua cuburi cu latura de 2,5 cm intr-o mana.
30.Se ridica singur in pozitia pe genunchi.
31.Se ridica singur in picioare.
32.Foloseste penseta pentru a lua un obiect.
33.Se taraste.
34.Apuca cu o mana din pozitia titire.
35.Sta in picioare cu minimum de sprijin.
36.Isi linge mancarea din jurul gurii, cand se murdareste.
37.Sta singur in picioare un minut.
38.Indeparteaza un obiect dintr-un container.
39.Intoarce paginile unei carti mai multe odata.
40.Incearca sa ia mancare singur cu lingurita.
41.Pune obiecte mici intr-un container.
42.Se coboara singur din pozitia in picioare in pozitia sezanda.
43.Bate din palme.
44.Merge cu minimun de ajutor.
45.Face cativa pasi fara ajutor.
1-2 ani
46.Urca scarile deabuselea.
47.Se ridica singur in picioare din sezand.
48.Rostogoleste o minge imitand adultul.
49.Se urca singur pe un scaun de adult si incearca sa se aseze pe el.
50.Poate pune inele pe un suport metalic.
51.Scoate piese cilindrice cu 2,5 cm din planseta cu orificiu.
52. Pune piese cilindrice cu 2,5 cm in planseta cu orificii.
53.Face un turn din trei cuburi.
54.Face semne cu creionul.
55.Merge independent.
56.Coboara scarile deabuselea cu picioarele inainte.
57.Se aseaza singur intr-un scaun de copil.
58.Se aseaza pe vine si se ridica din aceasta pozitie in picioare.
59.Impinge si trage o jucarie in timp ce merge.
60.Se da intr-un balansor.
61.Urca scarile cu ajutor.
62.Se apleaca de la mijloc ca sa ridice obiecte fara sa cada.
63.Imita o miscare circulara.
2-3 ani
64.Insira patru margele mari in 2 minute
65.Rasuceste butoane, apasa pe clanta.
66.Sare pe loc cu ambele picioare odata.
67.Merge cu spatele.
68.Coboara treptele cu ajutor.
69.Arunca o minge adultului la o distanta de 1,5 m.
70.Construieste un turn din 5-6 cuburi.
71.Intoarce paginile una cite una.
72.Despacheteaza un obiect mic.
73.Indoaie o jumatate de hartie in scop imitator.
74.Desface si imbina jucarii.
75.Monteaza si demonteaza jucarii ce intra una in alta.
76.Da cu picioarele intr-o minge ce sta pe loc.
77.Face bilute din plastelina.
78.Apuca creionul intre degetul mare si aratator,sprijinind-ul pe degetul mijlociu.
79.Poate face tumba inainte cu ajutor.
80.Loveste cu ciocanul 5 cuie din 5.
3-4 ani
81.Taie cu foarfeca.
82.Poate pune doua papusi fata in fata sa se sarute.
83.Sare la o inaltime de 20 cm.
84.Da cu piciorul intr-o minge care vine inspre el.
85.Merge pe varfuri.
86.Alearga 10 pasi cu miscari coordonate alternand bratele.
87.Pedaleaza pe tricicleta.
88.Se da in leagan daca este balansat initial de adult.
89.Se urca si isi da drumul pe topogan.
90.Se da tumba inainte fara ajutor.
91.Urca scarile alternand picioarele.
92.Merge in pas de mars la comanda.
93.Prinde o minge cu ambele maini.
94.Traseaza dupa sabloane.
95. Taie dealungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abatere de 6 mm in medie.
4-5 ani
96.Sta intr-un picior 4-5 secunde.
97.Alearga schimband directia.
98.Merge in echilibru pe o scandura lata.
99.Sare intruna de 10 ori.
100.Sare peste o sfoara ridicata la 5 cm inaltime.
101.Sare inapoi de sase ori.
102.Loveste si prinde o minge mare.
103.Face forme de plastelina si le pune impreuna cate 2-3.
104.Taie de-a lungul unei linii curbe.
105.Poate sa insurubeze un obiect fixat pe un filet.
106.Coboara scarile alternind picioarele.
107.Pedaleaza pe tricicleta si face intoarcere la colt.
108.Sare intr-un picior de 5 ori.
109.Decupeaza un cerc cu diametrul de 5 cm.
110.Deseneaza masini, case, pomi.
111.Decupeaza si lipeste imagini simple.
5-6 ani
112.Poate scrie litere de tipar mari separate pe hartie.
113.Merge pe o scindurica lata inainte, inapoi, lateral.
114.Poate sa faca diferite sarituri.
115.Se da in leagan imitand si mentinind miscarea.
116.Desface degetele si isi atinge fiecare deget cu degetul mare.
117.Poate sa scrie litere mici.
118.Urca scari cu trepte sau treptele unui topogan, inalt de 3 metri.
119.Bate un cui cu ciocanul.
120.Dribleaza migea cu directie.
121.Coloreaza in interiorul unui contur (forme), 90% din desen.
122.Poate decupe poze din reviste la 0.5 cm de contur.
123.Foloseste ascutitoarea de creioane.
124.Poate face unele desene mai complicate.
125.Rupe din ziare figuri simple.
126.Impatureste ziarul de 2 ori pe diagonala pentru a face un patrat.
127.Prinde o minge cu o mana.
128.Poate sari coarda.
129.Loveste mingea cu o paleta sau un bat.
130.In timp ce alearga ridica de jos obiecte.
131.Poate sa patineze 3-4 m.
132.Merge pe tricicleta.
133.Se da pe gheata (derdelus) cu sania.
134.Merge sau se joaca in bazinul de inot inalt pina la talie.
135.Conduce un carucior avansand cu un picior.
136.Sare si se invarte intr-un picior.
137.Isi poate scrie numele pe o hartie gata liniata.
138.Sare de la inaltime de 20 cm si aterizeaza fara sa cada.
139.Sta intr-un picior fara ajutor cu ochii inchisi 10 secunde.
140.Se tine de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si greutatea pe un brat.
Bibliografie
1. Creierul social.Autism, neuroștințe, terapie – Otilia Secară, Ed Trans arte, București, 2009
2.Autismul infantil. Structuri psihopatologice și terapie complexă – Cristina Mureșan, Ed Presa Universitară, Cluj – Napoca, 2004
3.Info Autism – revista electronică , anul I, Numărul I, februarie 2004
4. Info Autism – revista electronică , anul I, Numărul II, martie 2004
5.www.autism.com
6.www.nustadeoparte.ro
7.www.terapiafamiliei.ro
8.www.autismromânia.ro
9.C.B.Buică – Bazele defectologiei – Editura Aramis Print , București, 2004
10.Alois Gherguț , Sinteze de psihopedagogie specială – Editura Polirom, Iași, 2007
11. Gheorghe Swartz, – Fundamentele Psihologie Speciale – Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2009
12.Olga Domnica Moldovan, Mirela Ciolac – Elemente de logopedie – Editura Universității Arel Vlaicu, Arad, 2007
13. ( http: // www. mssm. Edu / psychiatry /autism)
14. (Cf. Lorna King – , Diagnosis, Epidemiology, Etiology in Early Chidhood Autism, pag 8)
15. Emil Verza, – Revista de Educație Specială, – 2- , 1993)
16. Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, Ediția a – IV-a , Editura Asociației Psihiatrilor liberi din România, București 2005).
17. Radu Gheorghe, Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal,Editura Pro Humanitate, București, 2000
18. M.Ruter, E.Schopler , Autism: A Reappraisal of Concepts and Treatment,……..
19. C.Enăchescu, Tratat de psihopatologie,……..
20. Monica Delicia Avramescu , „Defectologie si logopedie”,………….
21. w.w.w. kids shop. ro/ autismul _un _fenomen _în _creștere.htm – 41k –
22. M.Ruter, E.Schopler , Autism: A Reappraisal of Concepts and Treatment…………….
23. Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie…..
24. Emil Verza ,Unitatea dintre personalitate și comportament pe fondul diversificării formelor comunicaționale la handicapați ,Editura Universității din București, 1990
25.Jordan Rita, Powel Stuart, Understanding and Teaching Children with Autism,ed………,1995
26. Michael D Powers, Children With Autism, A Parent̀ s Guide,București, Editura Woodbine House
Bibliografie
1. Creierul social.Autism, neuroștințe, terapie – Otilia Secară, Ed Trans arte, București, 2009
2.Autismul infantil. Structuri psihopatologice și terapie complexă – Cristina Mureșan, Ed Presa Universitară, Cluj – Napoca, 2004
3.Info Autism – revista electronică , anul I, Numărul I, februarie 2004
4. Info Autism – revista electronică , anul I, Numărul II, martie 2004
5.www.autism.com
6.www.nustadeoparte.ro
7.www.terapiafamiliei.ro
8.www.autismromânia.ro
9.C.B.Buică – Bazele defectologiei – Editura Aramis Print , București, 2004
10.Alois Gherguț , Sinteze de psihopedagogie specială – Editura Polirom, Iași, 2007
11. Gheorghe Swartz, – Fundamentele Psihologie Speciale – Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2009
12.Olga Domnica Moldovan, Mirela Ciolac – Elemente de logopedie – Editura Universității Arel Vlaicu, Arad, 2007
13. ( http: // www. mssm. Edu / psychiatry /autism)
14. (Cf. Lorna King – , Diagnosis, Epidemiology, Etiology in Early Chidhood Autism, pag 8)
15. Emil Verza, – Revista de Educație Specială, – 2- , 1993)
16. Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, Ediția a – IV-a , Editura Asociației Psihiatrilor liberi din România, București 2005).
17. Radu Gheorghe, Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal,Editura Pro Humanitate, București, 2000
18. M.Ruter, E.Schopler , Autism: A Reappraisal of Concepts and Treatment,……..
19. C.Enăchescu, Tratat de psihopatologie,……..
20. Monica Delicia Avramescu , „Defectologie si logopedie”,………….
21. w.w.w. kids shop. ro/ autismul _un _fenomen _în _creștere.htm – 41k –
22. M.Ruter, E.Schopler , Autism: A Reappraisal of Concepts and Treatment…………….
23. Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie…..
24. Emil Verza ,Unitatea dintre personalitate și comportament pe fondul diversificării formelor comunicaționale la handicapați ,Editura Universității din București, 1990
25.Jordan Rita, Powel Stuart, Understanding and Teaching Children with Autism,ed………,1995
26. Michael D Powers, Children With Autism, A Parent̀ s Guide,București, Editura Woodbine House
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Autismul, Tulburare de Dezvoltare, Relationare Si Comunicare (ID: 106067)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.