Analiza Comparata a Doua Telejurnale de la Doua Posturi Diferite

Stirea de televiziune reprezinta un element important din procesul de informare,iar cercatarile in domeniul mass-media au demonstrat impactul si efectele pe care acestea le au asupra publicului.Modul in care sunt prezentate sterile influenteaza modul in care intelegem lumea. De exemplu,daca pe baza simtului comun,observam ca sterile protv sunt caracterizate de preponderenta subiectelordespre crime,jafuri si tragedii,nu inseamna ca realitatea se reduce la astfel de intimplari.Insa,nu putem pune o eticheta unui canal de televiziune pina nu realizam o analiza comparative intre acel post de televiziune si un altul.Din acest motiv am ales sa realizez o comparatie intre modul de realizare al stirilor prezentate in principalele jurnale informative ale posturilor protv si jurnal tv.Am ales jurnalul orei 20:00 de la Protv si jurnalul orei 19:00 jurnal tv

Astfel, se poate distinge o diferenta foarte mare intre felul in care se incepe jurnalul. Jurnaltv utilizeaza stilul clasic de transmitere a informatiei, enuntand-ul in maniera obiectiva, iar publicului audient nu ii este sugerata pozitia pe care ar trebui sa o adopte fata de acest eveniment, ci este, pur si simplu, informat si lasat sa-si formeze propria atitudine, parere. La Pro TV, in totala opozitie, se induce audientei inca de la primul cuvant („dezastru”)o stare de neliniste, incepand furnizarea informatiei sub forma unei catastrofe de ordin social.

Urmarind jurnalele de stiri ale postului Pro Tv de la orele 19:00, am ajuns la câteva concluzii:

Vampirismul emotional :jurnalul de stiri nu mai este doar un produs informativ, ci o adevarata incursiune în universal psiho-afectiv al tuturor actorilor implicati (prezentatorii, corespondentii, personajele stirii, dar si telespectatorii).

Telespectatorii- martori. Se construieste o ondulare temporal si spatial în care conteaza doar sentimentele de moment pe care stirile le pot stârni. Practic, telespectatorul-martor nu mai trebuie sa evalueze sau sa ia decizii. Trebuie doar sa simta.

Doi termeni de referinta: tragedia si fatalitatea. Jocul este perfidy si exercita o presiune fantastica asupra publicului care este invitat sa îsi assume dramele victimelor sau ale familiilor acestora si sa accepte ca ar putea sa cada în orice moment.

Incidenta destul de ridicata a stirilor despre accidente de orice natura. Televiziunile par hotarâte sa aduca argument în favoarea unei stari de anormalitate care ar define societatea în care traim. Elementul fatalitatii poate fi regasit în stiri precum: "Urmariti de moarte" sau "Urmariti de ghinion".

Clisee legate de iminenta mortii( "impact fatal/nimicitor", "n-au avut nici o sansa"), dar si despre dimensiunea nefericitelor evenimente

Minute în sir ecranele televizoarelor sunt acaparate de secvente extrase din operatiuni de descarcerare sau de resuscitare a victimelor.

Ambianta este în tretinuta de coloane sonore funebre, dramatice, dar si de sunetele utilajelor de descarcerare sau de sirenele ambulantelor de la fata locului.

Acelasi scenariuc esta la baza unui serial fara sfârsit: "Accidentul din viata ta". Daca în cazul stirilor ce prezinta accidentele si victimele acestora primeaza factorul predestinarii, centrul de greutate se schimba în sterile ce prezinta crime sau victime ale unor morti violente.

Limbajul journalistic suportaregistre de atitudine diferentiate – de la consternare la compasiune, de la revolta la acceptare. Toate aceste variatiuni de comportament poarta sigiliul dramei, tragicului.

Reconstituire în care jurnalistii reiau firul evenimentelor, fara a se abtine de la expunerea unor detalii morbid sau de la captarea tensiunii prin care trec apropiatii victimelor. Ochiul telespectatorului este menajat cu precautie, urmele de sânge sau detaliile din scena crimei fiind inserate sugestiv.

Vecinii "înmarmuriti" si "nu le vine sa creada" cum a fost posibil ca vecinul lor pe care îl cunosteau de o viata "sa ucida cu sânge rece". În alte situatii, comunitatea este alarmata si terifiata deoarece se stie ca undeva exista un "Psihopat în libertate". Atunci când justitia nu mai are pe cine sa pedepseasca, atentia jurnalistilor se concentreaza exclusive pe drama si traumele celor ramasi în viata.

Doua tipuri de subiecte morbide: sinuciderile si mortile inexplicabile. Sinuciderile suntprezentate în registrul inexplicabilului accentual fiind pus pe absenta unor elemente care sa descrie factorii ce au determinat actiunea. Tensiunea creste în sa, încazul descoperirii unor personae decedate în conditii misterioase sau neelucidate.

Jurnalul de la Jurnaltv se bazeaza pe info-tainment. Întraducere libera, informative cât mai multa, prezentata cât mai spectaculos. Producatorii pornesc de la ideea ca "viata în sine este un spectacol" si ca însasi Moldova este un spectacol, în care niciun eveniment nu trebuie pierdut. Jurnaltv încearca sa arate telespectatorilor ce se întâmpla important în Moldova si în lume.

Principalul jurnal reprezinta o sinteza a evenimentelor zilei, cuprinzând evenimentul curent, transmisiuni directe si pe larg, evenimentul principal al zilei. Acesta din urma poate fi din zona sociala, administratie, politica, economie, business.Nu sunt ocolite nici subiectele mai usoare din divertisment (bârfe, scandaluri, prezentari de moda, recorduri, lansari de filme). Liniile principale pe care le defines stirile de la Jurnaltv sunt: promptitudine, mobilitate, informare si dinamism. Stirile din jurnalul de la Jurnaltv apartin ca tegoriei de actualitate imediata, fiind stiri cu impact puternic, cu un grad înalt de spectaculozitate. Majoritatea junalelor de stiri sunt date de relatarea directa a reporterului aflat la fata locului, astfel oferindu-ne, noua telespectatorilor un plus de credibilitate.

Prezentatorul nu vorbeste pur si simplu, fiecare act de vorbire include transmiterea de mesaje prin limbajul gesturilor, posturii, hainelor, coafurii, accentului, contextului social etc, uneori chiar în contradictie cu acelea transmise prin cuvinte.

Telespectatorii nu trebuie sa fie profesionisti ca sa înteleaga sterile prezentate la Jurnaltv, deoarece acestea sunt prezentate într-un limbaj familiar, lipsit de ambiguitati, simplu, clar, concis, proaspat, pentru ca în final cel care va urmari jurnalul de stiri sa înteleaga si sa perceapa evenimentul respectiv. Jurnalele de stiri difuzate de Pro Tv îi prezinta telespectatorului simultan cu oferta informativa, o functie de agenda în peisajul diversificat si evenimentele de actualitate din Moldova din ziua respectiva.

Pro Tv recurge la stand-up orice câteori este posibil deoarece considera ca daca telespectatorii vad reporterul aflat la locul evenimentului, relatarea sa câstiga credibilitate, dar nu întotdeauna deoarece uneori apar probleme de perceptie din partea spectatorului pentru ca:

·        Reporterul nu si-a pus învaloare o expresivitate corporala, fireasca si naturala; pare mai degraba plictisit.

·        Nu priveste fix în obiectivul camerei, neputând stabili o legatura cu telespectatorul.

·        Nu transpune dorinta de a comunica si nu accentueaza cuvintele cheie.

Dar partea buna estea ceea ca unele stiri pe care le vezi la Pro Tv nu le ma nu le vizionezi pe nici un alt post de stiri . Cred ca acest post difuzeaza uneori preamulte stiri dramatice, cu un effect socani.

In concluzie eu cred ca ambele posturi au o echipa buna ,orce eveniment e analizat si rezumat bine,si este expus publicului foarte coherent si explicid,numai ca fiecare in modul sau.

Similar Posts

  • Istoria Culturii Romane Moderne

    În capitolul Despre năravurile moldovenilor D. Cantemir pretinde că întregul portret ce urmează a fi creionat moldovenilor, oricât de neflatant, este motivat de „dragostea de adevăr”. Formula a ajuns să fie interpretată (de ex. de C. Noica, ), poate fără suficientă reflecție critică, drept „obiectivitate”. Referatul își propune să răspundă la următoarea întrebare: este legitimă…

  • Rolul Imaginii Tarii In Luarea Deciziei de Cumparare. Studii Si Practici

    ROLUL IMAGINII ȚĂRII ÎN LUAREA DECIZIEI DE CUMPĂRARE STUDII ȘI PRACTICI CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I. IMAGINEA, COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 1.1. Conceptul de imagine și perceperea ei de consumator 1.2. Simbioză dintre imaginea produsului, imaginea întreprinderii, imaginea țării 1.3. Modele tipice de comportament ale consumatorului pe piața mondială CAPITOLUL II: STUDII ASUPRA EFECTULUI „ȚĂRII…

  • Comunicarea Prin Eveniment In Activitatea Promotionala a Heineken Romania

    LUCRARE DE LICENȚĂ COMUNICAREA PRIN EVENIMENT ÎN ACTIVITATEA PROMOȚIONALĂ A HEINEKEN ROMÂNIA CUPRINS CAPITOLUL I COMUNICAREA PRIN EVENIMENT. EVOLUȚIE, ROL ȘI TIPOLOGIE 1.2. Elaborarea și implementarea unei strategii de comunicare 1.3. Elemente specifice ale comunicării prin eveniment CAPITOLUL II COMUNICAREA PRIN EVENIMENT ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR PRODUCĂTOARE DE BERE DIN ROMÂNIA 2.1. Prezentarea mărcii Heineken 2.1.1….

  • Campanii de Publicitate

    Definiții ale publicității Publicitatea este un proces de comunicare care a apărut încă dinaintea perioadei indistriale ,aceasta s-a afrimat ca un simplu domeniu de activitate. Fiind o variabilă calitativă de natură psihologică a determinat acțiuni pe termen lung . Intră în categoria de mijloace nepersonale ca un ansamblu ce are ca scop prezentarea indirectă a…

  • Tehnici și Metode de Formulare a Deciziilor Publice

    Соnсeptul de deсizie ɑ fоѕt ɑdоptɑt ѕi utilizɑt in teоriɑ оrgɑnizɑțiоnɑlă și în ѕосiоlоgie. О deсizie eѕte ɑdоptɑtă de о perѕоɑnɑ ѕɑu de un grup de perѕоɑne după сe în preɑlɑbil ɑu fоѕt dezbɑtute mɑi multe ѕоluții pоѕibile. Din ɑсeѕte ѕоluții perѕоɑnɑ ѕɑu grupul de perѕоɑne ɑleg dоuă ѕɑu mɑi multe ѕоluții fezɑbile pentru rezоlvɑreɑ…

  • Comunicarea Non Verbala In Comunicarea Publica

    Cuprins ΙΝТRΟDUCERE ………………………………………………………………………………………………..1 CАPΙТΟLUL Ι CΟMUΝΙCАREА Cοnceptul de cοmunіcare …………………………………………………………..4 Modele ale cοmunіcărіі …………………………………………………………….9 1.3. Fοrme ale cοmunіcărіі …………………………………………………………….17 1.4.Тіpurі de cοmunіcare ………………………………………………………………23 CАPΙТΟLUL ΙΙ CΟMUΝΙCАREА ΝΟΝVERВАLĂ 2.1 Cοnceptul de cοmunіcare nοnverbală………………………………………. 25 2.2 Structura cοmunіcărіі nοnverbale……………………………………………. 29 2.3 Funcțіі sі dіsfuncțіі ale cοmunіcărіі nοnverbale………………………. 30 CАPΙТΟLUL ΙΙΙ ΝΟΝVERВАLUL ÎN COMUNICAREA PUBLICĂ 3.2 Precіzărі cοnceptuale…