Abordare Antroposociologica Asupra Fenomenului Slow Food
ABORDARE ANTROPOSOCIOLOGICĂ ASUPRA FENOMENULUI SLOW FOOD
CUPRINS
INTRODUCERE
Omul a fost nevoit să mănânce încă din primele momente ale existenței pe această planetă pentru a trăi. Fără hrană, oamenii nu își pot asigura necesarul zilnic de energie, necesar desfășurării activităților, indiferent de natura acestora.
Dacă la începutul desfășurării vieții pe Pământ, hrana consumată de oameni era sănătoasă și naturală, dar fără a fi diversificată, odată cu trecerea timpului, oamenii au introdus în alimentația lor produse și preparate nesănătoase, pline de aditivi sau alte substanțe cancerigene, ce afectează în mod cert organismul uman.
Omul, în primele secole ale erei noastre, își defășura activitățile în jurul casei și al gospodăriei, nu avea serviciu, avea timp suficient pentru a găti și a mânca în casă, femeia era casnică și ea era cea căreia îi reveneau atribuțiile legate de prepararea mesei, însă lucrurile au evoluat, femeile au început să fie active pe piața muncii, astfel că, în ziua de azi, tot mai puține sunt cele care optează pentru a fi casnice. Timpul este din ce în ce mai prețios, astfel că foarte puțini sunt aceia care aleg să se bucure de preparate sănătoase, gătite în casă, la o masă în familie, seara, după terminarea serviciului. Foarte mulți aleg însă sa meargă în oraș și să consume ceva rapid, nesănătos, fără a lua în calcul multiplele consecințe ale acestor acțiuni.
Tipul de alimentație ales de fiecare om în parte este extrem de important pentru starea sănătății organismului uman și implicit pentru viața acestuia. Însă nu mulți doresc să conștientizeze faptul că alimentația reprezintă un element cheie în viața tuturor.
Dat fiind faptul că trăim într-o perioadă în care alimentația este puternic industrializată, fenomenul Fast Food a prins contur de ceva timp, a crescut și se dezvoltă încă. Din fericire, există și oameni conștienți de efectele nefaste ale Fast Food-ului asupra sănătății, care încearcă să promoveze o alimentație sănătoasă, bazată pe produse naturale. Unul dintre aceștia este Carlo Petrini, fondatorul mișcării Slow Food, un nou curent alimentar, ce tinde să capete tot mai multă apreciere din partea oamenilor.
Slow Food este un organism eco-gastronomic non-profit, care promovează hrana gustoasă, produsă cu respect față de mediul înconjurător și față de sănătatea oamenilor. Are ca scop, de asemenea, promovarea alimentelor tradiționale, a rețetelor culinare locale, a surselor de hrană apropiate și lupta împotriva celor câteva feluri de mâncare unice care se găsesc în restaurantele de tip fast-food.
Obiectivul acestei lucrări este acela de a descoperi importanța unei alimentații sănătoase, de a analiza avantajele și dezavantajele atât ale alimentației bazate pe produse Slow Food, cât și ale celei Fast Food, astfel încât, privindu-le în parelel, să putem lua cea mai bună decizie legată de modul de viață.
Am optat pentru studierea acestei teme de disertație pentru că mă interesează tot ceea ce înseamnă un stil de viață sănătos. Consider că fiecare om trebuie să acorde o importanță foarte mare alimentației, asta pentru că sănătatea și implicit viața, depind într-o foarte mare măsură de hrana pe care o consumăm. M-a atras într-un mod deosebit acest concept, Slow Food, pentru că, pe lângă faptul că presupune consumul de alimente preparate în casă, din ingrediente naturale, sănătoase, Slow Food înseamnă și o cultură a gustului, respect al obiceiurilor și tradițiilor gastronomice locale, înseamnă conviețuirea într-un mediu plăcut a omului cu natura și vietățile.
Pe această cale țin să mulțumesc domnului prof. univ. dr. Ion Schileru, pentru sprijinul și informațiile oferite în realizarea acestei lucrări, precum și domnului Tiberiu Cazacioc, liderul Asociației Slow Food Valahia Gusturilor București, pentru informațiile oferite.
CAPITOLUL I. ASPECTE SPAȚIO-TEMPORALE ALE MIȘCĂRII SLOW FOOD
Trăim într-o perioadă a industrializării excesive a alimentelor, în care timpul este foarte prețios și, în consecință, alegem să consumăm produse ce conțin diverși aditivi alimentari sau substanțe toxice, care ne afectează în mod evident sănătatea. Însă din ce în ce mai mulți oameni încep să fie interesați de o alimentație sănătoasă și astfel s-au înființat diverse asociații sau organizații care să promoveze cultul pentru o alimentație sănătoasă, precum și revenirea la tradițiile gastronomice locale.
Apariția curentului Slow Food
Slow Food este o organizație eco-gastronomică nonprofit, fondată ca replică la viața contemporană consumată în viteză, care a condus la abandonarea tradițiilor gastronomice locale și la scăderea interesului oamenilor pentru alimentele autentice.
Totul a început în 1986, în orașul Bra din Italia, atunci când a fost înființată organizația precursoare Slow Food, respectiv organizația Arcigola, ca protest împotriva deschiderii unui magazin McDonald’s în Piața Spaniei din Roma. Obiectivul a fost și este acela de a promova produsele alimentare locale și de a păstra tradițiile locale gastronomice, în opoziție față de tot ce înseamnă fast-food, globalizare și industrializarea alimentelor. În anul 1989 este fondată oficial mișcarea internațională Slow Food la Paris și este semnat Manifestul Slow Food.
Fondatorul acestei organizații a fost Carlo Petrini. Acesta este recunoscut pretutindeni pentru lupta sa acerbă împotriva producției alimentare de tip industrial. De asemenea, el susține consumul de alimente naturale din zonele rurale.
Simbolul acestei organizații este melcul (fig.1), ales datorită faptului că această vietate se mișcă încet și consumă mâncarea într-un mod calm de-a lungul întregii vieți.
Asociațiile locale Slow Food poartă denumirea de “convivium” (doar în Italia aceste asociații sunt denumite “condotte”). Acestea stabiliesc relații cu producătorii, realizează campanii pentru a proteja produsele alimentare tradiționale, organizează degustări și ateliere, încurajează bucătarii să utilizeze produsele locale, selecționează producătorii care să participe la evenimente locale și internaționale și luptă pentru educarea gustului în școli.
Slow Food promovează ideea de co-producător, fiind interesați în mod deosebit de cei care produc alimentele, de modalitatea de producere dar și de problemele cu care se confruntă producătorii locali.
Conceptul de Slow Food este sinonim cu hrana bună, curată și corectă. Asta înseamnă că hrana trebuie să aibă un gust bun, trebuie să fie produsă într-o manieră curată care să nu dăuneze mediului înconjurător, animalelor și sănătății oamenilor, iar producătorii trebuie să primească o compensație echitabilă pentru munca lor.
Asociația este coordonată de un Consiliu Internațional ghidat de către Comitetul Executiv. Fiecare țară poate avea propria ei structură organizatorică a mișcării Slow Food, unele dintre structuri fiind ceva mai vechi (Germania, Statele Unite ale Americii) sau mai recente (Coreea de Sud, Kenya).
Pentru realizarea proiectelor sale, organizația a creat și alte entități, cum ar fi Fundația pentru Biodiversitate, Fundația Terra Madre, precum și Universitatea de Științe Gastronomice.
1.2. Principii și filozofia de bază
Slow Food prevede o lume unde toți oamenii pot avea acces și se pot bucura de mâncare ce este bună pentru ei, pentru cei ce au produs-o, dar și pentru planetă.
Abordarea organizației este bazată pe un concept de alimente, definit de trei principii:
BUN: alimente de calitate superioară, proaspete, aromate, de sezon, sănătoase, ce fac parte din cultura locală;
CURAT: producția se realizează în condiții de igienă fără a provoca daune mediului înconjurător;
CORECT: prețuri accesibile pentru consumatori și compensații echitabile pentru producători.
Principiile Slow Food:
protecția și promovarea metodelor locale și tradiționale de producție alimentară;
cumpărarea alimentelor produse local, cu ajutorul metodelor de producție tradiționale;
organizarea de bănci de semințe pentru prezervarea diversității naturale a plantelor cultivate;
organizarea unor sărbători a bucătăriilor locale pentru regiunile de producție protejate;
organizarea unor mici manufacturi de alimente, în special de alimente cu termenul de valabilitate scurt (cum ar fi de ex. măcelăriile);
organizarea de activități pentru educarea despre riscul ascuns legat de consumarea de alimente Fast Food;
opoziția împotriva proliferării de plante transgenice (domeniu în care lider mondial sunt SUA, iar pe plan european – Spania);
promovarea restaurantelor marcate cu sigla Slow Food.
Organizația Slow Food își propune să protejeze produsele tradiționale de calitate superioară obținute în mod sustenabil și să apere biodiversitatea, dar și metodele tradiționale de cultivare și procesare, precum și protejarea ecosistemelor care le înconjoară, oferindu-le perspective sustenabile pentru viitor.
De asemenea, organizația apără biodiversitatea, promovează educația gustului și pune în legătură producătorii și consumatorii în cadrul unor evenimente – piețe locale, târguri, festivaluri – și rețele.
Principiul fundamental este promovarea alimentelor tradiționale, a rețetelor culinare locale, a surselor de hrană apropiate și lupta împotriva celor câteva feluri de mâncare unice care se găsesc în restaurantele de tip fast-food. Astfel, conceptul face referire la satisfacerea plăcerilor alimentare cu responsabilitate și constiință, susține biodiversitatea, dar și agricultura cu impact redus asupra naturii.
Slow Food se opune standardizării gustului, apară nevoia de informații pentru consumatori, protejează identitățile culturale legate de alimentație și tradițiile gastronomice locale. Mai precis, Slow Food militează pentru păstrarea produselor alimentare, agricole și tehnice de prelucrare tradiționale, transmise din generație în generație, venind astfel în apărarea biodiversității cultivate și sălbatice, dar și pentru protejarea locurilor cu valoare istorică, artistică și patrimoniul gastronomic al unei comunități.
Slow food este o pledoarie pentru întoarcerea la plăcerile simple ale vieții, la valorile esențiale ale umanității și la micile răsfățuri zilnice. De asemenea, inițiatorii acestui concept de alimentație consideră că trebuie ca oamenii să încerce să se bucure de multitudinea de arome și de rețete, de preparate, că trebuie să se respecte ritmul natural al anotimpurilor și convivialitatea recunoscută importanța plăcerii gastronomic, că trebuie să se bucure de hrană, că trebuie ca acest sentiment de fericire să fie împărțit cu ceilalți și că trebuie recunoscută varietatea oamenilor și locurilor ocupați cu producerea și cultivarea alimentelor.
Carlo Petrini adaugă un nou ingredient considerat a fi extreme de important în procesul de căutare a sentimentului de plăcere conferit de gastronomie, iar acest ingredient este responsabilitatea, ce trebuie îmbinat cu interes și respect pentru alimente, hrană, precum și cu susținerea biodiversității agricole la nivel mondial.
Slow Food evidențiază nevoia demarării unui proces de educare a gusturilor oamenilor, considerând că acest fapt reprezintă cea mai bună metodă de apărare împotriva ingredientelor și alimentelor de calitate inferioară, fiind cea mai utilă metodă de excludere a produselor de tip fast-food din alimentația oamenilor, dar și pentru protejarea culturii gastronomice locale, a produselor tradiționale și a animalelor pe cale de dispariție.
Modelul de agricultură propus și susținut de Slow Food este acela mai puțin intensiv, dar mai sănătos, bazat pe cunoștințele comunităților locale, model considerat a fi cel mai potrivit pentru oferirea de perspective de dezvoltare regiunilor sărace ale Terrei.
Slow Food asigură oamenii de protejarea rețetelor străvechi, precum și de protejarea metodelor de cultivare și procesare, precum și de apărarea locurilor de importanță istorică, socială sau artistic, ce sunt parte a moștenirii culturale.
Slow Food presupune un ritm mai lent de viață, dar și mai responsabil, precum și direcționarea atenției spre cai spre calitatea vieții și a hranei. De asemenea, acest concept presupune existența unei relații echilibrate între mediul înconjurător și oameni dar și recunoașterea culturii grupurilor sociale și a istoriei lor.
1.3. Amploarea fenomenului Slow Food
Mișcarea Slow Food a căpătat rapid amploare, astfel că astăzi din această organizație fac parte 100 000 de membri din 150 de țări, 2000 de comunități alimentare, 1500 de convivia, 1500 de produse marca Arca Gustului, 150 de Grădini în Africa, 400 Presidia.
Presidia se referă la acele proiecte realizate pentru a salva produsele alimentare artizanale, rase de animale indigene, soiuri de plante, tehnici agricole și de pescuit tradiționale, ecosisteme și peisaje rurale amenințate cu dispariția. Aceste comunități păstrează cunoștințe străvechi, încurajează practicile sustenabile și promovează regiunile locale. Presidia sunt exemple concrete de agricultură sustenabilă, bazată pe calitate, bunăstarea animalelor, sustenabilitate, conexiunea cu o zonă locală și preocuparea pentru sănătatea și plăcerea consumatorilor.
În România, la nivelul anului 2014 există 13 convivia, 2 Presidii și un Comitet Arc of Taste. Cele 13 convivia existente în țara noastră sunt: Alba Transilvania, Maramureș, Brașov, Bran-Moeciu, București-Valahia Gusturilor, Cluj Transilvania, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Iași, Brusturoasa-Palanca, Târnava Mare, Timișoara și Turda.
Mișcarea Slow Food în România a elaborat un model de politică în domeniul alimentației, ce cuprinde următoarele puncte:
să le fie redată demnitatea micilor agricultori și producători și să le fie recunoscut rolul de furnizori de servicii ecologice și de custozi ai patrimoniului cultural;
biodiversitatea locală să fie apreciată drept contribuție națională la agricultura durabilă;
educația alimentară să devină una dintre prioritățile sistemului de educație publică;
calitatea hranei și practicile alimentare să fie recunoscute ca probleme de sănătate publică;
legăturile dintre consumatori și producătorii hranei să fie refăcute,
piețele comunitare cu produse gustoase, curate și corect prețuite să fie încurajate și susținute de autoritățile locale;
hrana să fie privită ca parte a patrimoniului și producției culturale;
administrarea tradițională a peisajului să fie recunoscută ca indispensabilă turismului durabil;
consumatorii să aibă dreptul de a alege hrana în cunoștință de cauză.
Una dintre asociațiile Slow Food din România este cea din Turda. Aceasta a fost înființată în anul 2008, iar scopul acesteia este de a susține dezvoltarea agrară, de a realiza evenimente educaționale pentru a promova gastronomia și cultura la nivelul patrimoniului local și național.
Asociația Slow Food își dorește să prevină dispariția produselor locale, tradiționale, astfel că încurajează producția la scară mică, dorește certificarea acestor produse tradiționale, și îi îndeamnă pe producătorii locali către participarea la târguri și evenimente care le-ar putea aduce anumite venituri.
De asemenea, această asociație realizează la anumite intervale de timp activități educative pentru tineri concretizate prin vizite la producătorii locale, unde aceștia au șansa de a observa și de a învăța cum se realizează aceste produse tradiționale.
Printre proiectele inițiate de această asociație se numără: Viața în grădina verde, Gustos si sanatos, Vara Gastronomica, Y.E.S. Food ș.a.
„Viața în Grădina Verde” reprezintă cel mai important proiect demarat de această asociație în România. Cu această ocazie au fost demarate o serie de acțiuni menite a îmbogăți cunoștințele deținute de copii despre alimentele sănătoase, despre producția acestora și despre tot ce înseamnă gastronomie tradițională.
Ideea acestui proiect a pornit de la faptul că numărul tinerilor care aleg să se implice în agricultură este foarte scăzut. Totdată, s-a constatat faptul că un număr foarte mare de tineri aleg să plece din mediul rural și să se stabilească în mediul urban, unde interesul lor pentru produsele realizate industrial crește în mod semnificativ, în timp ce interesul pentru produsele locale se diminuează în mod evident. Astfel, asociația a considerat că acest segment al populației reprezentat de către tineri, poate schimba în bine viitorul agriculturii din țara noastră, asta pentru că atitudinea lor are o mare influență asupra atitudinii adulților.
Cei care au inițiat acest proiect sunt de părere că grădinile școlare, în care elevii și cei mai mici să fie implicați la producția de diferite legume sau fructe, este un element foarte puternic pentru revenirea la rădăcinile alimentației noastre.
Mai jos se regăsesc imagini surprinse în timpul derulării activităților specifice acestui proiect: foto nr.1, foto nr.2, foto nr.3 și foto nr .4, în care se poate observa implicarea copiilor în activități practice.
Un alt proiect important desfășurat de Asociația Slow Food Turda s-a numit „Gustos și Sănătos”. Acesta a avut ca scop educarea și informarea copiilor preșcolari și școlari despre alimentația sănătoasă.
Proiectul a fost derulat în anul 2012 și s-au desfășurat activități specifice în toate grădinițele și școlile din Turda. În fig. nr. 2 se poate observa logo-ul acestui proiect.
Printre obiectivele acestui proiect s-au enumerat elemente precum:
Derularea de activități de educare alimentară prin intermediul specialiștilor în nutriție și pregătirea hranei;
Descoperirea gusturilor naturale și folosirea pentru realizarea hranei a ingredientelor naturale, locale;
Desfășurarea de activități de cunoaștere a mediului înconjurător și a bioversității;
Crearea unei grădini școlare, unde se vor realiza produse proprii.
De asemenea, prin intermediul acestui proiect, elevii și preșcolarii au fost în vizită la o brutărie cu pâine coaptă pe vatră, la o gospodărie tradițională, unde au participat la prepararea de dulcețuri, compoturi, murături.
Pentru a promova alimentația de tip Slow Food, Asociația de acest tip din Turda a participat cu stand la evenimente precum: Târgul Țăranului Român, Zilele Municipiului Turda, Festivalul Caprei, Roadele Pământului, FanFest, Terra Made Balkans, Terra Madre, Târguri din București, Mediaș, Pitești, Brașov, Alba Iulia ș.a. Printre campaniile de conștientizare a populației asupra importanței unei alimentații sănătoase derulate de Asociația din Turda se numără: „Cumpărătorul Eco Conștient” (foto. 5) și „Eu cumpăr produse locale”.
În fiecare a treia sâmbătă din lună are loc la Turda Târgul Meșteșugarilor, Manufacturierilor și Artizanilor, acțiune organizată la inițiativa Primăriei Municipiului Turda. Se așteaptă prezența producătorilor din Cluj cu produsele tradiționale, obiecte de artizanat și lecții demonstrative pentru tineri.
Slow Food Transilvania a fost înființat în anul 2009, iar scopul declarat al acestuia este de a aduce împreună oamenii în vederea conservării produsele tradiționale din județul Cluj, de a celebra și încuraja tradițiile culinare și agrare ale populației din regiunea Cluj și chiar din lume. Cel mai important eveniment creat de acest convivium este Transilvania Fest.
Transilvania Fest este un eveniment ce se derulează sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României, precum și a Alteței Sale Regale Prințul Charles de Wales, binecunoscut susținător al culturii, gastronomiei transilvănene.
Transilvania Fest reprezintă un festival al culturii și mâncării, ce are ca scop dezvoltarea comunității prin comerț și turism. Acest festival încurajează și susține comunitățile locale, promovează tradițiile, obiceiurile și produsele din Transilvania.
Acest eveniment a fost organizat prima oară în anul 2005, atunci având denumirea de Turda Fest, denumirea actuală fiind primită în anul 2010.
În perioada 1 -23 februarie 2015, Asociația Transilvania Fest a organizat un concurs tematic intitulat „Mărțișorul românesc realizat manual”. Concursul a fost destinat tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, începând cu cei mici și terminând cu cei mai în vârstă. Scopul acestuia a fost de a promova și de a revigora tradiția mărțisorului românesc, de a transmite deprinderile și cunoștințele celor mai tineri.
În perioada octombrie 2010 – martie 2011, conviviumul Slow Food Transilvania a realizat un eveniment de prezentare a conceptului Slow Food în orașul Cluj Napoca, cu scopul de a introduce filozofia Slow Food în rândul celor interesați de tot ceea ce presupune hrană sănătoasă și un stil de viată opus consumului de alimente de tip Fast Food. Acest eveniment a presupus derularea următoarelor activități:
Prezentarea generală a conviviumului Slow Food Transilvania;
Demonstrarea importanței consumului de legume proaspete autohtone;
Prezentarea producătorilor;
Degustări de produse;
Stabilirea unor întâlniri viitoare.
Un alt eveniment derulat de acest convivium, Târgul de Produse Tradiționale din cadrul Serbărilor Timișoreana, s-a desfășurat în perioada 31 mai – 2 iunie 2013 la Timișoara. Au participat 11 producători din Transilvania și din Banat, iar în tabelul nr.1 se regăsește o listă a producătorilor și a produselor expuse în cadrul acestui târg.
Tabel nr. 1 Producători participanți la Târgul de Produse Tradiționale
Sursa: www.transilvaniafest.com
1.4. Fundația pentru Biodiversitate
Fundația Slow Food pentru Biodiversitate este o organizație non-profit ce inițiază o multitudine de proiecte, menite a veni în sprijinul comunităților Terra Madre, oferindu-le în același timp asistență tehnică și financiară.
Fundația este prezentă în 50 de țări și include 10 000 de producători de mici dimensiuni, ce realizează produse alimentare, iar scopul acesteia este de promova o agricultură ecologică sustenabilă.
Cel mai important angajament al acestei fundații este adresat țărilor din sudul geografic al Terrei, pentru care apărarea biodiversității nu presupune doar îmbunătățirea calitășii vieții oamenilor din aceste zone, ci și garantarea supraviețuirii comunităților locale.
Fundația există datorită sprijinului venit din partea Asociației Slow Food, precum și din partea celor care doresc să sprijine biodiversitatea (companii private, alte fundații, instituții, alte persoane interesate de această temă). Pentru a nu exista dubii privind utilizarea acestor donații, în fiecare an fundația face public un Raport Social, ce cuprinde informații detaliate legate de modul în care au fost utilizate aceste fonduri, precum și rezultatele obținute, transparența fiind o caracteristică importantă a acesteia.
Cel mai important proiect al fundației este cel al Presidia, existând în acest moment 300 de Presidia în lume. Acestea au fost create în vederea protejării micilor producători locali, pentru a păstra calitatea produselor tradiționale, pornind de la brânza tibetană, realizată din lapte de iac la 4500 m altitudine, la pescarii nomazi din Banc d’Arguin (Mauritania), de la micii fermieri ce aleg cu mâna fisticul pe pantele vulcanului Etna, din Bronte, Sicilia, la curadoras de semillas din Chile, ce păstrează rasa veche de ouă albastre de pui.
Al doilea proiect al fundației este reprezentat de Arca Gustului, respectiv de catalogul de produse alimentare de calitate, aflate pe cale de dispariție. Experți din întreaga lume fac cercetări cu privire la aceste produse. Astfel, în urma acestor cercetări, au fost alese pentru arca Gustului peste 700 de produse din 50 de țări.
Prin intermediul proiectului Piețele Pământului, fundația dorește să acorde sprijin pentru dezvoltare și consolidarea relațiilor dintre piețele de fermieri din întreaga lume, astfel încât numărul intermediarilor dintre produători și consumatori să fie cât mai redus.
Fundația Slow Food promovează schimbul de informații și cunoștințe între membrii comunităților alimentare prin participarea la evenimentul denumit Terra Madre. Acesta are loc în orașul Torino, la un interval de 2 ani și reunește 5000 de producători din 130 de țări.
Un alt proiect al acestei fundații este numit 10 000 de Grădini în Africa (foto. 6 și foto. 7).
Scopul acestui proiect a fost acela de crea 10000 de grădini curate, bune și corecte în școlile și în satele din Africa, garantând astfel comunităților hrană proaspătă, sănătoasă. Totodată, prin intermediul acestui proiect s-a dorit informarea și învățarea unor lideri locali despre valoarea pământurilor și culturii lor, ce pot schimba viitorul continentului lor.
În catalogul Presidia din anul 2014 apare la rubrica aferentă țării noastre, 2 presidia. Una dintre ele este Brânza de Burduf din Munții Bucegi (foto.8). Este specificat faptul că acest tip de brânză este produs prin procesarea cașului, acesta din urmă fiind tot un fel de brânză de oaie (amestecat uneori cu lapte de vacă). După ce este procesat timp de câteva ore, cașul proaspăt este păstrat în recipiente de lemn pentru a fermenta, pentru ca mai apoi să fie tocată, frământată și sărată. Amestecul este apoi turnat într-un strat subțire într-o forma cilindrică realizată din coajă de brad sau într-o vezică de porc. Brânza are arome balsamice, de rășină și o aromă picantă ce se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă.
O altă Presidia din România este regiunea Siebenburgen din Transilvania, o mică parte din Evul Mediu. Formată din șapte sate înființate de către saxoni în urmă cu 8 secole în urmă, astăzi populația este formată din români, saxoni, maghiari și rromi. Aici se produc dulcețuri de casă, a căror materie primă este reprezentată de fructele din grădinile oamenilor sau de fructele sălbatice culese din pădurile din împrejurimi.
Proiectul Slow Fish (foto. 9) are în centru dorința de a înțelege oceanele. După părerea celor care au inițiat acest proiect, resursele marine nu sunt ușor de înțeles și ar trebui găsite răspunsuri la întrebări precum: ce specii de pești sunt pe cale de dispariție? Cum se poate influența piața? Ar trebui să fie oprit consumul de pește? Există un viitor pentru micii pescari?Un alt proiect realizat de Fundația Slow Food pentru Biodiversitate este denumit Slow Cheese. Ideea proiectului a pornit de la faptul că se pierd cunoștințele legate de păstorit, de producerea brânzei în mod tradițional, de la faptul că sunt din ce în ce mai puțini cei interesați de păstorit, iar unele rase de animale încep ușor să se piardă. Scopul proiectului este de a păstra aceste lucruri și de a le promova.
Răspunsurile la aceste întrebări sunt diverse și includ uneori și scenarii apocaliptice, iar de cele mai multe ori se creează confuzie legată de acest subiect. Proiectul Slow Fish (fig.7) are în centru dorința de a înțelege oceanele. După părerea celor care au inițiat acest proiect, resursele marine nu sunt ușor de înțeles și ar trebui să găsim răspunsuri la întrebări precum: ce specii de pești sunt pe cale de dispariție? Cum se poate influența piața? Ar trebui să se oprească consumul de pește? Există un viitor pentru micii pescari?The Slow Food Foundation for Biodiversity guarantees a totally transparent use of donations and its supporters can benefit from tax deductions as provided for by the law.
Slow Food s-a implicat în domeniul sustenabilității peștelui de mulți ani, crescând gradul conștientizării în rândul iubitorilor de fructe de mare și dezvoltând comunități artizanale de pescuit în întreaga lume.
CAPITOLUL II. ELEMENTE SPECIFICE ALIMENTAȚIEI DE TIP SLOW FOOD
Slow Food propune oamenilor să se bucure de plăcerea gustului dată de savurarea preparatelor, alături de familie și prieteni, într-un mediu liniștit și relaxat și susține apropierea de natura și protejarea acesteia. Avantajele alimentației de tip Slow Food sunt numeroase, însă cel mai important, este de departe, acela ai unei stări bune de sănătate. Se pune accent pe biodiversitatea locală, considerată a fi o contribuție majoră în cadrul agriculturii naționale durabile.
2.1. Valorificarea resurselor în cadrul Slow Food
Cei interesați de crearea unui proiect de tip Slow Food și de tot ceea ce presupune acest concept, au la dispoziție resurse necesare implementării, dezvoltării unor astfel de proiecte de succes. În cadrul acestor resurse se includ: manuale cu pașii necesari de urmat în crearea unui proiect, ghid-uri privind siguranța alimentară, informații legate de plantat, de sol, irigare, semințe, diferite tipuri de prezentări, materiale, training-uri.
Printre cele mai importante resurse Slow Food se enumeră: comunitățile ce oferă sprijin acestor tipuri de alimente, ferme, pescării, crescătorii, piețele locale ale fermierilor, producătorii de alimente, restaurantele, cantine ce susțin acest tip de alimentație, suprafețele agricole și animalele.
Pentru a demara un proiect Slow Food este nevoie ca inițiatorul să dețină resurse financiare sau să poată convinge persoane cu venituri considerabile să îl susțină prin sposorizări. Spre exemplu, Presidia Slow Food din Italia este sponsorizat, printre alții, de celebra firmă Ferrari.
În anul 2011 rezultatele recensământului agricol din România au relevat faptul că există 3,85 milioane de ferme fără personalitae juridică, având o suprafață totală de 8,5 milioane de hectare și 7 milioane de oameni care lucrează pământul. 50% dintre au o dimensiune sub un hectar, iar 55% din fermele de pe teritoriul țării noastre sunt reprezentate de ferme de semi-subzistență și de cele de subsiztență. Numărul persoaneler ce au ocupație în agricultură a scăzut în mod dramatic în România în perioada 2000 – 2009, cu un procent de 41,1%. Se impune astfel, un nou model cultural, o nouă relație între micii fermieri, bazat pe înființarea unor cooperative sau asociații.
Motivul pentru care numărul persoanelor cu ocupație în domeniul agricol a scăzut considerabil și continuă să scadă este acela că munca în această arie se asociază cu greutăți și cu un nivel mare de precaritate, iar cuvântul țăran a căpătat o mare depreciere. Tinerii sunt astfel descurajați să opteze pentru un loc de muncă în agricultură și o mare parte din ei aleg să emigreze. Trebuie astfel să existe o încurajare din partea autorităților pentru tineri și pentru oamenii cu studii avansate, menită a-i determina pe aceștia să devină antreprenori în domeniul agriculturii sustenabile, în condițiile îmbătrânirii populației din zona rurală.
Slow Food consideră că biodiversitatea locală trebuie să fie apreciată ca fiind o contribuție importantă în cadrul agriculturii durabile naționale. Se pune un accent foarte mare pe conservarea resurselor genetice, ce au fost folosite de-a lungul timpului, dar la care, din păcate, fermierii au un acces foarte dificil, asta pentru că piața semințelor este dominată de semințe modificate genetic. În țara noastră, în anul 2011, existau 17 000 de monstre de semințe, o valoare destul de scăzută comparativ cu alte țări ( Ucraina – 131 000 de monstre, Bulgaria – 60 000, Ungaria 87 000).
Mai jos se regăsesc propunerile asociației Slow Food venite în sprijinul producătorilor de talie mică și mijlocie:
Regândirea indicațiilor de origine geografică, incluzând criterii riguroase de sustenabilitate, funcție de sol, istoric în apărarea biodiversității. Aceste metode trebuie să ofere o protecție adecvată producțiilor la scară mică, care reprezintă un bun neprețuit pentru cultura europeană; 2. Simplificarea procedeurilor birocratice în beneficiul producătorilor mici și mijlocii;
Recompensarea producătorilor care protejează biodiversitatea locala și tradițională (rase native și varietățile locale de legume), care conservă pământul agricol (podgorii vechi, plantații milenare de măsline) și arhitectura tradițională (mori de apă, cabane alpine, cuptoare vechi cu lemne), care lucrează în zone marginale și joaca un rol important în conservarea pământului și care creează forme de asociere respectând un protocol comun de producție;
Promovarea schimburilor de informații și cunoștințe de la micii producători către noile generații, pentru asigurarea continuității;
Organizarea programelor de educare pentru optimizarea proceselor agricole și tehnologice, pentru consolidarea organizațiilor de producători și întărirea capacității acestora de a prezenta produsele pe piață (cu etichetare corespunzătoare, ambalare simpla și eco-sustenabilă etc.);
Organizarea programelor de educație alimentară și de educație asupra mediului înconjurător în unitățile de învățămant, promovând, de exemplu, crearea grădinilor școlare. Trebuie implementate programe de informare pe problemele sistemului agroalimentar, a sustenabilității agriculturii și dietei individului. Promovarea unui flux constant de informatii între producători și consumatori;
Crearea canalelor de piață pentru produsele micilor producători: promovarea piețelor fermierilor, grupuri locale pentru achiziții, utilizarea produselor locale în activități de catering colectiv, alte inițiative de vânzare directă; grupuri suport dedicate sprijinirii directe a agriculturii locale;
Recompensarea celor care își diferențiază oferta, deoarece în afara propriei producții agricole, execută activități educaționale, turistice ți culturale, promovând cunoașterea asupra mediului înconjurator, solului și agriculturii (subliniind astfel rolul multifuncțional al fermierilor).
2.2. Avantajele alimentației Slow Food
„Slow Food stă la intersecția dintre ecologie și gastronomie, etică și plăcere. Se opune standardizării culturii și gustului și puterii de tip monopolizator a multinaționalelor din industria alimentară și a agriculturii de tip industrial.”
Printre avantajele oferite de alimentația Slow Food se numără:
Liniștea, lipsa stresului și relaxarea oferită de savurarea alimentelor și a băuturilor în liniște;
Protejarea naturii și apropierea de aceasta;
Aduce la aceași masă întreaga familie;
Beneficierea de un stil de viață sănătos, natural, cu incidențe favorabile asupra stării de sănătate;
Intensificarea arderilor și accelerarea metabolismului;
Satisfacții personale, bucurii, oferite prin intermediul atmosferei și conversațiilor împreună cu familia, prietenii;
Plăcerea gustului oferită de savoarea preparatelor;
Digestie mai bună datorită timpului mai mare petrecut la masă;
Nu folosește ingrediente artificiale, ci doar pe cele natural și sănătoase;
Încurajează valorile tradiționale ale bucătăriei;
Menținerea, modelarea siluetei.
De asemenea, un alt avantaj al alimentației de tip Slow Food face referire la o nutriție mai bună, la suportul acorat fermierilor de pe plan local și la încurajarea acestora, un nivel de stress mult mai mic, însă un ritm de viață mult mai conștient, promovarea unor practice sustenabile în agricultură, dar și la reducerea utilizării ambalajelor de unică folosință.
Slow Food presupune savurarea într-un ritm lent a mâncării, ceea ce ajută la a simți gustul un timp mai îndelungat, aromele fiind mult mai concentrate, iar adepții acestei alimentații se bucură de experiențe în medii relaxate, ce îi ajută să aprecieze mâncarea.
Principalele dezavantaje ale alimentației de tip Slow Food sunt următoarele:
Timpul mare de preparare al mâncărurilor;
Prețul destul de ridicat al produselor tradiționale, ecologice;
Porțiile ar trebui să fie mici, pentru a nu exista riscul de îngrășare;
De obicei, cei care adoptă acest stil de alimentație au venituri mari;
Stil de viață puțin accesibil persoanelor cu venituri mici.
Impactul alimentației de tip Slow Food și Fast Food asupra organismului uman
Conform unui studiu realizat de cercetătorii americani, publicat în Bulletin of the World Health Organisation, indicele de masă corporală al unui om crește cu 0.03 % ori de câte ori acesta consumă produse de tip fast-food. Totodată, datele rezultate în urma acestui studiu relevă faptul că, la nivel mondial, numărul de meniuri de tip fast-food consumate de o persoană în decursul unui an, a crescut de la 27% la 33 % în perioada 1998 – 2008.
Studiul de mai sus a fost primul care a cercetat efectele consumului de produse de tip fast-food asupra sănătății, obezității, dar și asupra impactului economic al acestui fenomen.
Cel care a coordonat acest studiu, Roberto De Vogli, susține faptul că guvernele trebuie să se mobilizeze și să vină cu măsuri directe de prevenire a fenomenului obezității, cu incidențe grave asupra sănătății publice, dar și asupra productivității economice.
Conform informațiilor oferite de Organizația Mondială a Sănătății, se pare că numărul persoanelor ce mor datorită obezității va fi mai mare decât numărul celor care mor din cauza fumatului. Părerea specialiștilor este că acum ne confruntăm cu o epidemie a obezității, prezentă atât la nivel mondial, cât și în țara noastră. În ceea ce privește obezitatea infantilă, România se situează pe un loc 3 în Europa, fapt extrem de îngrijorător.
Opt milioane de persoane din România au o greutate mai mare decât ar fi normal, și aproximativ 4.5 milioane sunt obezi. Printre cauzele ce determină creșterea în greutate se numără: timpul alocat muncii este foarte mare, astfel că mulți aleg să consume snacks-uri sau produse fast-food în detrimentul unei cine sănătoase în familie, se aleg produse cât mai ieftine, care de cele mai multe ori, nu sunt deloc sănătoase sau nutritive și inexistența activității fizice sau lipsa practicării unui sport cu regularitate, reprezintă alte cauze.
Autoritățile din țara noastră au încercat limitarea consumului de alimente de tip fast-food, prin interzicerea vânzării a acestor produse în incinta școlilor, însă rezultatele nu au fost spectaculoase, asta pentru că elevii și studenții se pare că nu conștientizează importanța unei alimentații sănătoase și nu doresc să realizeze faptul că există foarte multe efecte negative asupra sănătății lor în cazul consumului de alimente nesănătoase. O altă măsură dispusă de autoritățile din țara noastră a fost să aprobe compensarea cu un procent de 50% a medicamentelor necesare tratării obezității.
Cu siguranță, o masă servită pe zi la un fast-food presupune un adaos foarte mare de calorii pentru organism, ceea ce înseamnă grăsime acumulată, ce duce la obezitate, dacă nu se nu se iau măsurile cuvenite pentru a preveni apariția acestei boli. Produsele de tip fast-food conțin cantități foarte mici de calciu, magneziu și fosfor, precum și foarte mici cantități de vitamine, extrem de necesare organismului uman pentru o bună funcționare. Din nefericire, aceste produse conțin însă cantități foarte mari de grăsimi și carbohidrați, aducând astfel un aport important de calorii. Un profesor de la Universitatea Oxford, David King, afirmă faptul că obezitatea este un fenomen mult mai periculos decât fumatul și susține faptul că a descoperit că viața poate fi scurtată chiar și cu 13 ani, datorită grăsimii acumulate.
În Statele Unite ale Americii, 65% din populație este supraponderală, iar 25% merg zilnic la un fast-food pentru a servi masa, statistică extrem de îngrijorătoare, ce relevă faptul că această boală, numită obezitate, trebuie luată în serios, astfel încât să poată fi găsite cele mai bune căi pentru diminuarea și prevenirea acestei epidemii.
De-a lungul timpului, diverse persoane au încercat să ilustreze consecințele consumului repetat de produse fast-food asupra organismului și sănătății oamenilor, prin realizarea de experimente. Unul dintre acestea a fost denumit “Super Size Me”. Morgan Spurlock a fost protagonistul acestui experiment și a dorit să afle reacția organismului, după ce va consuma zilnic doar produse fast-food, timp de 30 de zile. Pe parcursul derulării acestui experiment, starea de sănătate a acestuia a fost monitorizată de o echipa de specialiști în nutriție, interne și boli cardiovasculare, ce au încercat să îl convingă să renunțe. După cele 30 de zile, rezultatele au fost următoarele: protagonistul s-a îngrășat 11 kilograme, ficatul lui era asemănător cu cel al unui alcoolic, avea aritmie cardiacă, iar colesterolul a înregistrat o creștere foarte mare.
Bineînțeles că au existat și persoane care au considerat că acest experiment nu este în totalitate corect. Una dintre acestea a fost Fredrik Nystrom, un profesor specializat în boli metabolice și endocrinologie, de la Universitatea din Linkoping. Acesta a realizat la rândul lui, un experiment asemănător. Astfel, după cele 30 de zile, participanții (18 studenți) aveau o greutate mai mare cu 5 – 15 % decât cea inițială și prezentau o stare de oboseală. Însă, ceea ce e diferit constă în faptul că problemele ficatului s-au ameliorat începând cu săptămâna a treia, asta deoarece organismul începuse să se adapteze meniului.
James Painter, profesor la Universitatea Illinois a demonstrat faptul că obezitatea apare ca urmare a cantității foarte mari consumate și nu datorită calității alimentelor fast-food. Acesta a condus un alt experiment denumit “Portion Size Me”, ce îi are în centru pe doi studenți, care timp de o lună de zile, au consumat doar produse fast-food, dar în cantități rezonabile, astfel că numărul caloriilor nu a depășit doza zilnică recomandată. La finalul acestui experiment, studenții aveau o greutate mai mică decât cea pe care o aveau la început, însă au concluzionat faptul că nu mai au atracție pentru acest tip de hrană.
Un alt profesor, Salim Yusuf, de la Universitatea McMaster din Canada, susține faptul că produsele fast-food reprezintă principala cauză pentru infarctele consemnate la nivel mondial. Acesta a ajuns la această concluzie în urma unei cercetări bazate pe completarea unor chestionare de către 16 000 de pacienți cu privire la deprinderile lor culinare. A reieșit faptul că oamenii ce au un regim alimentar bazat pe produse cu conținut mare de sare, ouă și carne, dar și grăsimi, aveau un risc mai mare cu 35% să facă un infarct față de cei care consumau mai puține alimente de acest gen, în schimb, cei ce au un regim alimentar în care predomină fructele și legumele, au un risc mai mic cu 30% de a fi loviți de un infarct.
Mark Pereira, un alt om de știință, profesor în cadrul Universității din Minnesota, a descoperit faptul că există o conexiune între consumul de produse fast-food și diabetul de tip II. Se pare astfel că persoanele care consumă astfel de alimente de cel puțin două ori pe săptămână, prezintă rezistență la insulină de 2 ori mai mare, comparativ cu persoanele care nu consumă astfel de produse. Pentru acest studiu, au fost monitorizate 3 031 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, pentru o perioadă de 15 ani.
Efectele negative ale consumului de produse de tip fast-food pot fi foarte bine reprezentate printr-un exemplu concret. Manuel Uribe, un bărbat din Mexic, ajunsese să aibă o greutate de 560 de kilograme în anul 2006, datorită faptului că a mâncat cantități foarte mari de hamburgeri, tacos, pizza și alte produse de tip Fast Food. Medicii l-au avertizat că dacă nu face schimbări majore în dieta lui, în curând va muri. Astfel, acesta a renunțat la stilul de viață care i-a adus foarte multe kilograme și i-a pus viața în pericol, și a reușit să slăbească 250 de kg cu ajutorul unui stil de viață mai sănătos, bazat pe fructe, legume și carne cu un conținut mic de grăsime. Totuși, acest lucru nu a fost suficient, și acesta a decedat în anul 2014. Acesta reprezintă doar unul din multitudinea de astfel de exemple ce reflectă consecințele fatale ale alimentației de tip fast-food pe termen lung, dacă nu se iau măsuri la timpul potrivit.
În figurile nr. 3 și 4 se pot observa principalele cauze ale decesurilor înregistrate în România în anul 2012, conform datelor Organizației Internaționale a Sănătății.
Fig. 3 Cauzele deceselor în anul 2012 în România
Sursa: www.euro.who.int
Legendă:
DALYs = YLL + YLD
YLL = anii de viață pierduți datorită mortalității premature
YLD = anii petrecuți cu disabilități
Fig. 4 Top 10 cauze ale decesurilor în anul 2012 în România
Sursa: www.euro.who.int
Slow Food reprezintă o alternativă sănătoasă la stilul fast-food, ce trebuie să fie aleasă de cât mai multe persoane, pentru a le schimba viața în bine.
Conform informațiilor publicate de Asociația Internațională pentru Studierea Obezității, în Europa, Marea Britanie ocupă primul loc în clasamentul țărilor obeze. În privința clasamentului obezității realizat pe genuri, se pare că cele mai multe femei obeze sunt în Scoția și Anglia ( 60%), iar cei mai mulți bărbați obezi se regăsesc în Cipru (73%). Cele mai puține femei obeze se găsesc în Italia, Franța și Elveția, iar cel mai mic număr de bărbați obezi se înregistrează în Lituania.
România a înregistrat în anul 2008, o rată a obezității de 16.3%, mai mică decât rata obezității la nivel European cu 4.1%. (fig.5)
Fig. 5 Rata obezității în România comparativ cu rata la nivel european
Sursa: www.who.int
Pentru a determina dacă o persoană este obeză sau nu, se utilizează indicatorul numit indicele de masă corporală. Acesta reprezintă un raport între masa corporal și pătratul înălțimii. Un om este considerat a fi obez dacă valoarea raportului obținută este mai mare de 30, supraponderali dacă valoarea acestui indice este mai mare de 25, dar mai mică de 30. Se consideră că cei care au valorile indicelui de masă corporal cuprins între 20 și 25, au o greutate normală.
Cercetătorii de la Universitatea Carolina au ajuns la concluzia că produsele de tip fast-food degradează memoria, asta deoarece cantitățile mari de zahăr și grăsimi diminuează o substanță din creier, necesară procesului de memorare și învățare.
Alți oameni de știință de la Universitatea Harvard, precum și cei de la Universitatea California au descoperit faptul că obezitatea este contagioasă. Astfel, un om ce are un prieten/cunoștință obez/ă, are cu 57% mai multe șanse să devină la rândul lui obez, decât unul care nu deține astfel de prieteni. Justificarea lor provine de la faptul că atunci când într-un grup mai mulți membrii se îngrașă, există șanse foarte mari ca și ceilalți să le preia exemplul, apărând o relaxare legată de kilogramele în plus.
Cercetătorii de la Universitatea din Osaka au constatat că persoanele care consumă alimentele într-o manieră mai rapidă au de trei ori mai multe șanse să devină supraponderale, decât cei care au un ritm mai lent de a mânca.
Conform specialiștilor de la Universitatea din Hampshire County, consumul a două porții din produsul de tip fast-food “kebab” pe săptămână, conduce la apariția bolilor de inimă
Datele oferite de Institutul C.I. Parhon relevă faptul că 40% dintre copiii din România sunt obezi. Se pare că mulți dintre compatrioți își exprimă dorința de a slăbi spectaculos într-un timp foarte scurt, refuzând să înțeleagă faptul că acest lucru nu e posibil. Astfel, majoritatea ajung să se infometeze, să slăbească brusc, după care ajung să se îngrașe și șă aibă mai o greutate mai mare decât cea inițială. Doctorul în nutriție, Ligia Alexandrescu, susține că aceasta reprezintă cauza pentru care aproximativ 80 dintre pacienții săi i se adresează pentru a le stabili un stil sănătos de hrană.
De altfel, se pare că cei care reușesc să slăbească într-o perioadă mai lungă de timp, își mențin greutatea normală mult mai bine. Se consideră că un ritm sănătos de a slăbi este acela în care se slăbește între 0.5 kilograme și 1 kilogram pe săptămână.
Micul dejun este masa cea mai importantă a zilei, însă pentru foarte mulți această masă este inexistentă sau înlocuită cu o cafea și eventual, cu tutun. Aceasta este o mare greșeală, ce afectează organismul uman, acesta fiind privat de energia necesară întregii zile.
Mulți oameni sunt surprinși să constate că mâncatul lent ajută la pierderea în greutate. Comportamentul de a mânca până când simțim că suntem plini reprezintă un proces complex ce depinde de câte ori mestecăm, de cât timp petrecut la masă și de cantitatea de mâncare ingerată. Dacă mestecăm și mâncăm mai lent și petrecem mai mult timp la masă, vom afla că avem nevoie de o cantitate mai mică de mâncare pentru a ne simți plini.
Astfel, în cazul Slow Food, a mânca este mult mai plăcut datorită sentimentul de a împărți. În mod tradițional, oamenii se adunau la masă nu doar pentru a împărți mâncarea, ci pentru a crea anumite legături între ei. Astfel, se creau relații mult mai apropiate cu cei din familie și cu prietenii.
CAPITOLUL III. ALIMENTAȚIA DE TIP SLOW FOOD VERSUS ALIMENTAȚIA DE TIP FAST FOOD
Timpul este un element ce a avut întotdeauna un rol foarte important în alimentația omului. În zilele noastre, timpul liber este din ce în ce mai puțin, iar timpul alocat preparării și consumului mâncării este la rândul lui, foarte mic. În mod evident, sănătatea noastră are de suferit, întrucât alegem să consumăm ceva cât mai rapid, nesănatos, în loc să gătim și să ne bucurăm de preparatele de pe masă.
3.1. Aspecte comparative
Cu mulți ani în urmă, alimentația oamenilor se baza pe consumul alimentelor preparate în casă, ce nu conțineau aditivi sau alte substanțe dăunătoare organismului uman, care să le afecteze sănătatea, asta pentru că mâncarea era naturală și sănătoasă. În prezent, o mare parte a oamenilor, dar mai ales tinerii, aleg să consume produse Fast Food precum hamburger, pizza, cartofi prăjiți sau altele, această alegere fiind cauza principală a obezității. Cu siguranță, avem nevoie cu toții de hrană pentru a trăi, însă trebuie să acordăm importanță deciziilor pe care le luăm legat de ceea ce mâncăm, pentru sănătatea noastră.
Punctul de plecare al alimentației de tip Fast Food a fost reprezentat de crearea hamburgerului, produs ce se regăsește astăzi în toate meniurile restaurantelor de acest tip. Momentul în care a fost introdusă alimentația de tip Fast Food este considerat a fi anul 1904, odată cu desfășurarea târgului de la Saint Louis. Sistemul de servire rapidă creat de frații McDonald în anul 1954 a reprezentat momentul oficial de debut al industriei fast-food. De aici mai departe, această industrie s-a extins extrem de rapid datorită creșterii puterii de cumpărare a oamenilor, datorită micșorării timpului destinat gătitului acasă, datorită implicării femeilor în societate, datorită schimbării ritmului de viață și a apariției mall-urilor, centrelor comerciale și hipermagazinelor.
Alimentele de tip fast-food conțin foarte multe grăsimi saturate și zahăr, ce conferă organismului senzația de sațietate pentru scurt timp, determinându-i pe oameni să consume din ce în ce mai multe produse de acest tip. Aceste produse sunt foarte bogate în grăsimi, ce sunt extrem de dăunătoare organismului și favorizează dezvoltarea cancerului, datorită faptului că majoritatea produselor de acest tip se prepară prin prăjirea acestora în ulei, ce este reîncălzit la temperaturi foarte ridicate.
Cantitatea de vitamine și minerale conținută de produsele fast-food este extrem de redusă, iar valoarea biologică a acestor produse este foarte mică sau chiar zero. La realizarea acestora se utilizează foarte mulți aditivi alimentari, printre care: coloranți, aromatizanți – glutamatul monosodic, cel mai periculos astfel de aditiv), îndulcitori sintetici (zaharină, ciclamat, aspartam), conservanți, corectori de aciditate, stabilizatori, etc.
Prima mare diferență între aceste două tipuri de alimentații este reflectată chiar de denumirea lor: “slow = încet”, în timp ce „fast = rapid”. Astfel, alimentația de tip Slow Food presupune bucuria de a savura în liniște preparate sănătoase, gătite din ingrediente naturale, iar alimentația de tip Fast Food face referire la mâncatul rapid, în grabă, a unor produse nesănătoase. Slow Food este un concept relativ nou, apariția lui fiind marcată undeva în 1980, în timp ce Fast Food are o istorie mult mai veche, acest concept devenind cunoscut încă din anii 1950.
Slow Food se bazează pe produsele naturale, cultivate în grădina proprie, gătite în mod tradițional, după rețete vechi. Pentru realizarea preparatelor specifice Slow Food este necesar un timp destul de mare de preparare, în timp ce mâncarea de tip Fast Food necesită un timp foarte scurt de preparare.
O altă diferență între cele două concepte de alimentație face referire la faptul ca alimentele Fast Food oferă o senzație rapidă de sațietate, pe când cele de tip Slow Food întârzie această senzație. Preparatele Slow Food se consumă printr-o mestecare lentă, ajutând astfel digestia, în timp ce produsele Fast Food se consumă întotdeauna pe grabă, mestecatul acestora realizându-se într-un mod defectuos.
La prepararea alimentelor de tip Fast Food se folosesc conservanți și coloranți artificiali, ce afectează sănătatea consumatorilor, aceste ingrediente lipsind cu desăvâșire din rândul celor utilizate pentru realizarea alimentelor de tip Slow Food.
Produsele de bază Slow Food sunt legumele, fructele, lactatele, peștele, pâinea de casă, ouăle. Se consumă și alte tipuri de carne, dar la intervale de timp lungi. Brânzeturile naturale provin de la animale ce au fost hrănite într-un mod sănătos, nu conțin conservanți și au gust superior celor din comerț. Pâinea folosită în cadrul alimentației de tip Slow Food este preparată în casă, în cuptor, în timp ce pâinea utilizată în Fast Food este realizată industrial, conținând foarte multe substanțe dăunătoare organismului uman.
Produsele Fast Food conțin cantități foarte mici de calciu, magneziu, vitamine și minerale, extrem de necesare pentru o bună funcționare a organismului. Sunt bogate însă în carbohidrați și grăsimi, având astfel un aport caloric extrem de ridicat, generând obezitate în cazul unui consum repetat.
Ambele tipuri de alimentații conțin produse ce sunt gustoase. Prețurile produselor Fast Food sunt mai mici comparativ cu cele ale produselor Slow Food, motiv pentru care sunt alese pentru a fi consumate destul de des de o masă largă de populație. Timpul destul de restâns este și el un motiv important pentru care oamenii aleg să meargă la Fast Food și nu să gătească preparate sănătoase în propria bucătărie.
Slow Food, în mod natural, câștigă din ce în ce mai mulți adepți din rândul persoanelor de gen feminin, ele fiind mult mai interesate de un stil de viață sănătos, comparativ cu persoanele de gen masculin. Însă creșterea popularității acestui concept relativ nou de alimentație este lentă, comparativ cu creșterea enormă a fenomenului fast-food.
Este evident faptul că cel mai mare dezavantaj al alimentației de tip Slow Food este legat de prețurile destul de ridicate ale ingredientelor naturale, unice sau sezoniere. De asemenea, este nevoie de timp, aptitudini și răbdare, pentru a realiza preparate de tip Slow Food. La polul opus, Fast Food vine cu prețuri accesibile și cu produse preparate într-un timp foarte scurt.
O altă mare diferență între cele două tipuri de alimentații, este dată de faptul că mișcarea Slow Food spune nu într-un mod radical utilizării de produse modificate genetic, asta pentru că nu sunt naturale și pe termen lung, aduc detrimente ecologiei locale, în timp ce Fast Food utilizează în mod constant produse ce conțin organisme modificate genetic.
Atât sănătatea corpului, cât și sănătatea minții pot fi îmbunătățite prin intermediul unei alimentații de tip Slow Food. Cu ajutorul slow Food, o masă este transformată într-un eveniment special, oamenii beneficiind de timp pentru a se relaxa și pentru a a conversa, aceste ultime activități continuând chiar și după ce masa s-a încheiat. Știind proveniența ingredientelor utilizate în preparatele savurate de ei, oamenii au sentimentul de liniște a minții în timp ce mănâncă, bucurându-se în același timp de aportul nutrițional înalt și de prospețimea ingredientelor naturale.
3.2. Elemente specifice consumului de produse Slow Food și Fast Food în România
În ceea ce privește consumul de alimente fast-food, primul loc pe plan mondial, este deținut, fără nici o urmă de îndoială de Statele Unite ale Americii. 25% din populația acestui stat consumă zilnic produse de tip fast-food, iar rezultatele acestui obicei sunt extrem de îngrijorătoare: 75 de milioane de persoane suferă de obezitate și alte 184 de milioane au surplus de greutate (populația totală a SUA este de 318 milioane de locuitori), ceea ce înseamnă că aproximativ 81% din populația acestei țări are probleme cu greutatea.
În țara noastră, fenomenul Fast Food a apărut prin 1990 și a căpătat rapid amploare, deoarece au avut loc mari schimbări în obiceiurile și în viața oamenilor, pentru că și-a făcut apariția o nouă clasă de mijloc a populație, pentru că a crescut semnificativ puterea de cumpărare a oamenilor, dar și pentru că au apărut hipermagazinele și centrele comerciale.
Pe segmentul fast-food din piața restaurantelor din România, cele mai importante firme sunti: McDonald s, KFC, Pizza Hut, Spring Time și Subway, și alte firme mai mici, fără a avea un renume. Piața restaurantelor din țara noastră înregistra în anul 2012 venituri de 6.8 miliarde lei, iar segmentul fast-food înregistra o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro.
În anul 2013, compania KFC avea un număr de 52 de unități în România ( în București, Arad, Ploiești, Bacău, Sibiu și Timișoara) și o cifra de afaceri de 48.2 milioane de euro. Acest lanț de restaurante operează cu sistemul de masterfranciză, iar o investiție într-un restaurant de tip KFC ajunge la 700 000 de euro, în timp ce deschiderea într-un mall a unui nou restaurant este de 2 ori mai puțin costisitoare. La nivel mondial, KFC este prezent în 109 țări, cu 15 000 de restaurante și 12 milioane de clienți zilnic.
Tot în anul 2013, Subway deținea un număr de 21 de unități în țara noastră, în marile orașe. Se operează în sistem de franciză, iar investiția se situează între 100 000 – 250 000 de euro, valoare mult mai mică decât cea aferentă investiției de la KFC.
McDonald’s este prezent în țara noastră din anul 1995, având o experiență pe piața românească de 20 de ani. Primul magazin a fost deschis în cadrul Complexului Comercial Unirea. În momentul actual compania deține 67 de restaurante la nivel național, în 20 de orașe, având un număr total de 4000 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 90 de milioane de euro. În anul 2013, firma a înregistrat un profit de 16 milioane de lei ( fig. 6).
Fig. 6 Evoluția cifrei de afaceri și a profitului McDonald’s
Sursa: www.listafirme.ro
Springtime a inaugurat primul restaurant în Piața Victoriei în anul 1992, iar în anul 2014 deținea un număr de 24 de restaurante. În anul 2013 a înregistrat o cifră de afaceri de 30 milioane de euro.
Pizza Hut reprezintă cel mai mare lanț de pizzerii de la nivel național, deținând 12 500 de restaurante, distribuite în cadrul a 100 de țări. În România, primul restaurant Pizza Hut a fost deschis în anul 1994 la parterul hotelului Howard Johnson Grand Plaza. În anul 2014, compania deținea un număr de 14 restaurante la nivel național, dintre care opt în București. Începând cu anul 2007, au fost înființate și unități de livrare, respectiv Pizza Hut Delivery. În anul 2014 existau nouă astfel de unități în România.
În cursul acestui an urmează să intre pe piața de Fast Food în România un lanț de restaurante, denumit Aladin Foods. Compania deține 12 restaurante la Sofia, în Bulgaria și ar urma să deschidă alte două în orașul Ruse. Pentru început, planul celor ce dețin această companie este acela de a inaugura un restaurant în București și alte trei în țară, dintre care unul va fi la Giurgiu.
Consumul produselor Slow Food este în creștere, pe măsură ce oamenii încep să conștientizeze importanța unei alimentații sănătoase, reîntoarcerea la gastronomia tradițională.
Oamenii au posibilitatea de a cumpăra produse de tip Slow Food de la producătorii locali, prezenți la diverse târguri sau evenimente sau de a consuma aceste produse în restaurante de tip Slow Food.
Un restaurant poate fi considerat unul de tip Slow Food dacă în interiorul acestuia se prepară produse după rețete locale, ce au la bază ingrediente locale, dacă se beau vinuri locale. Consacrarea unui restaurant ca fiind unul de tip Slow Food se realizează doar informal.
În București un astfel de restaurant este Metuka (foto. 10). Cei ce au înființat acest restaurant s-au ghidat după principiul de a mânca gustos și sănătos. Astfel, bucătarul gătește tradițional, ca pe vremea bunicii, oferind clienților supe aburinde lângă o pâine coaptă pe vatră, cu un gust ireproșabil. Nu se folosesc adaosuri artificiale, iar ingredientele necesare preparării produselor sunt cumpărate de la micii producători, pentru care se plătesc prețuri corecte, pentru a aprecia munca țăranului român. În fiecare zi, se pregătesc preparate diferite de cele din ziua anterioară.
Foto. 10 Restaurantul Metuka
Sursa: www.restograf.ro
3.3. Influența mediului asupra percepției consumatorilor interesați
Percepția consumatorilor asupra alimentelor este influențată de o multitudine de elemente, printre care se pot enumera: aspecte de ordin tehnic, estetic, vizual, dar și mass-media, social media.
Alegerile oamenilor se bazează pe informațiile dobândite în urma unor experiențe personale sau în urma acumulării de informații în procesul de educație. Consumatorul tradițional se baza pe elementele enumerate mai sus pentru a lua decizii referitoare la consumul de alimente, însă consumatorul modern este obișnuit să utilizeze produse ce posedă caracteristici senzoriale deosebite realizate în industria modernă alimentară actuală. Astfel, acest nou consumator acordă o foarte mare importanță proprietăților senzoriale ale produselor și o foarte mică importanță proprietăților nutriționale și tehnice.
O categorie specială de consumatori este reprezentată de tineri. Aceștia dețin o libertate de alegere a alimentației din ce în ce mai mare, asta deoarece controlul exercitat de părinți asupra lor este din ce în ce mai scăzut.
Se pare că gustul alimentelor este caracteristica produselor pe care tinerii o consideră ca fiind cea mai importantă atunci când trebuie să ia o decizie privitoare la achiziționarea produselor alimentare. Astfel, atunci când vine vorba de alimentație, aceștia aleg produse gustoase, indiferent dacă sunt sănătoase sau nu, iar de cele mai multe ori produsele alese le afectează sănătatea. E drept că alegerile acestora de a consuma produse ce le pun în pericol sănătatea (produse industriale, rafinate, bogate îm zahăr și grăsimi) sunt asociate cu ideea de distracție cu prietenii, libertate și indepedență, iar ideea de a mânca sănătos și de a consuma mai multe legume și fructe este asociată cu controlul exercitat de părinți.
Pentru a deține un echilibru alimentar și o stare de sănătate bună, e important ca tinerii să înțeleagă faptul că utilizarea excesivă a produselor ce conțin cantități mari de zahăr și grăsimi saturate, precum și aditivi alimentari le afectează sănătatea și nu le oferă un echilibru nutrițional.
3.4. Modalități de promovare a alimentației Slow Food
Dacă în Italia mișcarea Slow Food a pornit prin protestul realizat în Piața Spaniei din Roma contra produselor Fast Food promovate de McDonald’s, protest în care cei prezenți au mâncat paste tradiționale, în România, cârnații de Pleșcoi au fost savurați în Piața Romană pentru a porni o revoluție contra produselor Fast Food. Aceste proteste au fost unele pașnice. Se poate considera că aceste proteste a fost prima formă de promovare a acestui tip de alimentație.
Toate asociațiile înființate sub egida Slow Food atât la nivel național, în Italia, la început, cât și cele din restul celor 130 de țări, reprezintă forme de promovare a alimentației Slow Food. Toate evenimentele, târgurile, expozițiile, prezentările, activități practice (foto. 11), traning-uri, conferințele, realizate de aceste asociații, vin în susținerea mișcării Slow Food.
În România, alimentația de tip Slow Food este promovată prin intermediul evenimentelor:
Participarea cu stand-uri de prezentare la evenimente, cum ar fi: Târgul Țăranului Român, FanFest, Terra Madre Balkans, Patrimoniul Alimentar, Roadele Pământului, Festivalul Caprei, Zilele Municipiului Turda, Târgurile Slow Food ale Fundației Adept, Târgurile din orașe precum Mediaș, Pitești, București, Alba Iulia etc. ;
Târguri ale Meșteșugarilor, Manufacturierilor și Artizanilor (Turda);
Campanii de conștientizare, cum ar fi: „Cumpărătorul Eco Conștient”, „Eu Cumpăr Produse Locale”.
CAPITOLUL IV. ANALIZA UNUI CONVIVIUM DIN ROMÂNIA – SLOW FOOD BUCUREȘTI VALAHIA GUSTURILOR
Slow Food și-a propus ca prin intermediul asociațiilor locale să realizeze campanii de promovare și protejare a produselor alimentare tradiționale, să stabilească relații cu producătorii locali, să organizeze diverse evenimente, degustări, ateliere și să educe gusturile consumatorilor, susținând astfel biodiversitatea și agricultura cu impact minim asupra naturii. Una dintre asociațiile din România ce realizează astfel de evenimente este Asociația Slow Food București Valahia Gusturilor.
Repere în evoluția conviviumului
În România în anul 2014 existau 13 convivia, 2 Presidii și un Comitet Arc of Taste. Cele 13 convivia existente în țara noastră sunt: Alba Transilvania, Maramureș, Brașov, Bran-Moeciu, București-Valahia Gusturilor, Cluj Transilvania, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Iași, Brusturoasa-Palanca, Târnava Mare, Timișoara și Turda.
Asociația Slow Food București-Valahia Gusturilor (Asociația Grupul de Initiațivă Radu Anton Roman) este o organizație nonguvernamentală, non-profit, care susține agricultura durabilă, micii fermieri și miscarea Slow Food. Slow Food București Valahia Gusturilor a luat ființă în anul 2009 și îl are ca lider pe Tiberiu Cazacioc.
Principalul proiect al asociației este Târgul Țăranului, o piață de mici producători, prin care este constituită un lanț alimentar scurt, pentru un contact direct cu consumatorii.
Consumatorilor le sunt oferite, sub deviza Slow Food "Gustos, curat și corect prețuit!", produse tradiționale și locale românești, alimente tradiționale, proaspete, preparate după vechi rețete, direct de la cei care le fac.
Asociația consideră că o piață a produselor tradiționale este cel mai potrivit fel de a asigura păstrarea și dezvoltarea biodiversității României, prin susținerea producătorilor tradiționali. Această asociație a organizat în 2010 mai multe activități integrate în mișcarea Slow Food din România, precum și cea din Balcani, iar în octombrie 2010, a fost prezentă cu un stand la evenimentul Salone del Gusto din cadrul evenimentului Terra Madre 2010, de la Torino.
Asociația este și membru al platformei de advocacy PAES – Platforma pentru o Agricultură Echitabilă și Sustenabilă, care include mai multe organizații neguvernamentale din România, implicate în proiecte de dezvoltare rurală durabilă și de conservare a biodiversității.
Târgul Țăranului este oferit publicului din 14 martie 2009, la ARK-Bursa Mărfurilor. În perioada 12 aprilie – 26 octombrie 2008, micii producători au fost invitați la fiecare sfârșit de săptămână în Piața Amzei, București. De la 1 noiembrie 2008, Târgul Țăranului Român a fost găzduit la Muzeul Țăranului Român din București. Din decembrie 2008, Târgul Țăranului este organizat în fiecare weekend. Susținătorii au fost:
Asociația Macondo, Fundația ADEPT;
Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA);
Asociația Prietenii Muzeului Țăranului Român, Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Rețeaua Internațională Earth Markets este un proiect specific Slow Food, iar Târgul Țăranului a fost cel care a devenit prima piață de acest gen din Europa de Est. Pe lângă acest eveniment din țara noastră, în cadrul acestei rețele se regăsesc și târguri din Israel, India și Italia.
Acreditarea acestui târg din partea Earth Market poate fi considerată ca fiind extrem de benefică Bucureștiului din punct de vedere turistic, Târgul Țăranului reprezentând un nou punct de interes al acestui oraș. De asemenea, această acreditare a venit ca o recunoaștere a derulării unor evenimente organizate în mod constant în care au fost adunați laolaltă producători din toate zonele țării, pentru a promova regiunile și biodiversitatea României, pentru a redescoperi rețete uitate de timp, pentru a oferi informații despre tot ce înseamnă educație culinară.
Proiecte specifice conviviumului
În anul 2012, în perioada 11 – 13 aprilie, Slow Food București Valahia Gusturilor a organizat un Târg de Paște la Earth Market, unde au fost aduse pentru deliciul oamenilor o varietate de produse naturale și sănătoase, precum: afumături de la Oancea, brânzeturi de la Poiana Sibiului și de la Mănuțiu, pâine de la Molnar, suc de mere de la Valea Mare, cozonac Bujos, legume de lângă Târgoviște ș.a.
Earth Market reprezintă un tip de piață unde oamenii nu se întâlnesc doar pentru a achiziționa produse tradiționale, ci unde aceștia poartă discuții referitoare la gustul alimentelor, la identitatea și istoria oamenilor ce realizează aceste produse. Este un spațiu unde oamenii pot avea plăcerea degustării produselor locale, alături de ceilalți participanți, prilej de socializare și de educare a gusturilor.
Evenimentul denumit “La masă cu oamenii Deltei – Cercetarea gastronomiei din Delta Dunării” a avut loc în anul 2012, în 11 octombrie, la Clubul Țăranului. Scopul acestui proiect a fost acela de a cerceta gastronomia din Delta Dunării (foto. 12 și 13). Finanțarea a fost asigurată de Administrația Fondului Cultural Național.
Foto. 12 Gastronomia în Delta Dunării
Sursa: https://deltagastronomia.wordpress.com/
De asemenea, prin intermediul acestui proiect, asociația a dorit să realizeze un documentar și să promoveze gastronomia specifică tradițională a Deltei Dunării. Spațiul aferent acestei zone unice din România, este compus din unice comunități rurale, ce au dezvoltat un spațiu cultural caracterizat de expresii particulare culturale. Organizatorii și-au propus cu această ocazie să capteze atenția publicului asupra oamenilor din Delta Dunării, expunând poveștile gastronomice individuale.
Foto. 13 Ciorbă de pește
Sursa: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/2011/09/ciorbe-si-supe-de-peste-de-lungul.html
Prin cercetarea antropologică desfășurată pentru acest eveniment s-a urmărit identificarea practicilor culinare tradiționale, sezonalitatea alimentelor, rețete, tipuri de cunoaștere a gustului, dar și dee apreciere, ingrediente specifice, rolul hranei în comunități, șirul neîntrerupt dintre alimentația publică și cea domestică, dar și dintre cea cotidiană și cea festivă. Totodată, s-a dorit să se investigheze relația dintre comunitățile locale și patrimoniul natural. Au avut loc degustări de produse specifice Deltei Dunării, precum ar fi celebrul borș de pește, saramura și altele (foto.14).
Foto. 14 Scrumbie cu mămăligă
Sursa: http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/
Un alt proiect derulat de această asociație în 10 decembrie 2013 a avut în centru dorința organizatorilor de a salva de la dispariție alimente locale (foto.15). Mai exact, aceștia au promovat ideea de a păstra și de a dezvolta pâinea produsă pe vatră. Cu această ocazie s-au ținut conferințe despre arta de a face pâine, la care au fost invitați pentru a ține discursuri diverși brutari artiști, tehnologi brutari, ingineri de calitate și celebrul Peter Reinhart, instructor în arta coacerii la Johnson & Wales University.
Foto. 15 Terra Madre Day: Salvați pâinea pe vatră!
Sursa: https://www.facebook.com/events/338646812941443/
În 9 decembrie 2011, cu ocazia Zilei Mondiale Terra Madre, a avut loc evenimentul Pig Business, prilej de proiecție a documentarului cu aceeași denumire. Astfel, au avut loc discuții ale specialiștilor legate de creșterea și consumul acestor animale în țara noastră. Principalele puncte de discuții au fost reprezentate de oportunitățile de patrimonializare a raselor românești de porc și de posibilitățile de protejare a acestora, de sacrificarea tradițională a acestui animal, de statutul producătorilor locali. Au participat la acest eveniment antropologi, membrii ai asociaților Slow Food din România, producători locali, măcelari, dar și persoanele interesate de acest subiect.
A fost celebrat astfel sezonul în care are loc tradiționala sacrificare a porcului de Crăciun și s-a dorit să se atragă atenția publicului din mediul urban asupra surselor de hrană curată, de calitate din țara noastră.
Conferința Ecogastronomia, de la politici europene la realități românești a avut loc în 8 decembrie 2011, ca urmare a unui parteneriat dintre Asociația Slow Food București Valahia Gusturilor, Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, Muzeul Național al Țăranului Român și Clubul Țăranului.
Cu ocazia acestei conferințe a avut loc o dezbatere publică despre sustenabilitatea producției de hrană în România, iar printre cei ce au participat s-au enumerat specialiști și promotori ai alimentației sustenabile. Astfel, temele dezbătute în cadrul conferinței au fost următoarele:
Consumatorul în postura de co-producător: lanțurile alimentare scurte, legătura dintre hrana de calitate și calitatea vieții, responsabilitatea morală a consumatorului pentru opțiunile alimentare;
Soluțiile venite din partea Slow Food pentru o producție durabilă de hrană în țara noastră;
Utilizarea unor metode alternative de distribuție și comercializare: târguri de producători, agricultura susținută de comunitate, coșuri de produse;
Perspectivele satului românesc și producția durabilă de hrană: agricultura ecologică, micii producători, fermele de semi-subzistență.
Cu acest prilej, a fost prezentat Manifestul Slow Food, adoptat de asociațiile Slow Food din țara noastră, denumit România: pentru o națiune Slow Food (anexa nr. 1).
Un eveniment promovat și susținut de Asociația Slow Food București Valahia Gusturilor a avut loc în 14 septembrie 2014, denumit RuralFest – evenimentul care aduce satul în mijlocul Bucureștiului (foto. 16). Acesta a fost organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România în coloborare cu Ministerul agriculturii și Dezvoltării Rurale, Muzeul Țăranului Român , Muzeul Satului și Primăria București.
Astfel, RuralFest a găzduit târguri pentru artizani și producători locali, microferme de animale, ateliere de gătit, ateliere Slow Food. De asemenea, au fost organizate jocuri, concursuri, programe artistice, ateliere pentru copii, degustări de produse, standuri de informare și demonstrații meșteșugărești.
Producătorii și fermierii au avut posibilitatea de a expune situațiile problematice cu care se confruntă în desfășurarea activităților, comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș.
Au avut loc expoziții de pictura pe sticlă, de ii și cămăși tradiționale, fotografii, produse meșteșugărești. Demonstrațiile au cuprins construcții de bărci, specifice Deltei Dunării, țesut, broderii, iar participanții au avut șansa de a degusta produse apicole și preparate alimentare cum ar fi sarmalele, gulașul, borșul, dulciuri tradiționale și altele.
Programele artistice au inclus parade ale costumelor populare tradiționale, dansuri populare, scenete cu personaje tradiționale, demonstrații de tulnice. Participanții au avut ocazia de a se alătura grupurilor de dansatori.
Foto. 16 RuralFest
Sursa: http://ec.europa.eu/romania/news/agenda/29082014_ruralfest_ro.htm
Copiii au avut posibilitatea de a realiza obiecte din ceramică, de a învăța pictura de icoane pe sticlă, de a realiza cărți poștale sau păpuși tradiționale. De asemenea, au avut ocazia de a învăța arta împletirii de cozonaci și ornarea turtelor dulci. Totodată, au putut asculta povești ale scriitorilor români și au putut să opteze pentru o plimbare cu poneii.
A existat și un spațiu special creat pentru relaxare. Astfel, cei prezenți la eveniment au putut să se relaxeze într-un spațiu câmpenesc, cu paie și baloți.
Cel mai recent eveniment realizat de Asociația Slow Food Valahia Gusturilor a avut loc în data de 26 mai, în cadrul facultății de Sociologie și Asistență Socială și a fost denumit “Slow Food versus Fast Food. Practici sociale și patologii de nutriție”. Tematica a fost destul de vastă, pornind de la idea existenței unei legături între sănătate, alimentație și cultură și ajungând la practicile sociale și cultural associate consumului de alimente. Invitați speciali au fost: Omer Sacil, medic primar gastroenterologie și Tiberiu Cazacioc, liderul Asociației Slow Food Valahia Gusturilor.
Oancea (mic producător, Tălmaciu, Sibiu),
Mitică Marin (măcelar).
Evenimentul face parte din seria internațională de evenimente Slow Food care celebrează Ziua Mondială Terra Madre și dorește de asemenea să marcheze sezonul dedicat în mod tradițional sacrificării porcului pentru Crăciun. Dorim să folosim această ocazie pentru a atrage atenția în rândul publicului urban asupra surselor hranei și pentru a lansa o invitație la reflecție asupra hranei curate și de calitate în România și asupra drumului porcului între tradiție și modernitate.
‘Pig Business / Afaceri cu porci’, filmul documentar pe care este centrat evenimentul, este realizat de o cunoscută activistă de mediu din Marea Britanii. Proiecțiile documentarului au avut loc în Parlamentul European, Parlamentul britanic sau amplasamentul Occupy London Stock Exchange. În România documentarul a fost prezentat în premieră la Festivalul de Film Documentar Astra Film Fest de la Sibiu (25-30 octombrie 2011), unde realizatoarea Tracy Worcester a primit Premiul de Excelență pentru regizori femei care luptă pentru viitorul planetei.
După proiecție vă așteaptă câteva surprize gastronomice de sezon. Participanții vor primi și câte un număr tematic al revistei Societatea Reală – „Tranzițiile porcului” (coordonator Vintilă Mihăilescu).
Rezultatele proiectelor desfășurate de convivium/ rezultatele proiectelor mișcării slow food în Romania și perspectivele de viitor ale acestuia
Atât proiectele desfășurate în trecut, cât și cele din prezent și cele ce urmează a avea loc sub egida Slow Food Valahia Gusturilor, au pus și vor pune accentul pe educație, în special pe educarea copiilor privind proveniența hranei și procedeele de producție.
Membrii Asociației Slow Food București Valahia Gusturilor își doresc ca, prin intermediul evenimente Slow Food, organizate atât de ei, cât și de alte asociații sau în colaborare cu alte organizații, să se contureze cât mai multe colaborări, din care să ia naștere alte evenimente deosebite, al căror scop să îl reprezinte educarea gusturilor oamenilor, promovarea alimentației de tip Slow Food și al unui stil de viață sănătos. Totodată, se dorește atragerea unui număr cât mai mare de susținători ai acestei mișcări, ce să ajute la finanțarea diverselor campanii sau evenimente realizate de asociație.
Tiberiu Cazacioc, liderul Asociației Slow Food București Valahia Gusturilor consideră că cele mai importante rezultate ale mișcării Slow Food în România sunt:
Consacrarea ca produse specifice a dulcețurilor de casă din zona Transilvaniei încă din anul 2004;
Explozia piețelor volante, ca urmare a desfășurării Târgului Țăranului Earth Market, organizat în București în perioada 2007 – 2012;
Desfășurarea de activități educative pentru copii și pentru tineret (cele mai cuprinzătoare au avut loc la Turda și la Iași);
Realizarea de conferințe și evenimente cu și despre produse locale, cu prilejul zilei Terra Madre (10 decembrie);
Participarea la reuniunile Terra Madre Balcani standuri și cu producători, la fel și la reuniunile Terra Madre de la Torino;
Promovarea produselor românești pe piețele internaționale;
Susținerea micilor producători prin intervențiile avute către Ministerul Agriculturii, referitor la anumite proiecte și reglementări ce aveau ca finalitate afectarea producătorilor de talie mică;
Contribuția la realizarea unor filme de televiziune, alături de Televiziunea Română. Au fost realizate 12 episoade a câte 40 de minute fiecare, în anul 2008 și au fost denumite Descoperă Europa ta!. Scopul acestora a fost promovarea și redescoperirea preparatelor tradiționale românești.
Rezultatul tuturor evenimentelor create de Asociația Slow Food București Valahia Gusturilor, cât și de celelalte asociații Slow Food din România, au putut fi observate prin creșterea interesului oamenilor pentru gastronomie, emisiuni tematice, reviste de acest gen sau chiar producții radio. Odată ce publicul va dispune de mai multe informații și va avea capacitatea de a fi selectiv, va fi capabil să renunțe la surogatele de marketing ce fac referire la detoxifiere, bio, viață sănătoasă sau natural.
Aociația Slow Food Transilvania a reușit să aibă cinci produse în Ark of Taste (Arca Gusturilor). Acestea sunt porcul de Bazna, porcul Mangalița, găina cu gât golaș din Transilvania, brânza de burduf din Munții Bucegi și dulcețurile din satele săsești. Arca Gustului reprezintă un proiect în care se dorește redescoperirea produselor uitate, catalogarea acestora și promovarea lor.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi consideră că stilul de viață bazat pe o alimentație de tip Slow Food trebuie să reprezinte viitorul mod de hrănire al oamenilor. El consideră că acest nou stil de viață îi va ajuta pe oameni să se împace cu ei înșiși, dar și cu cei din jur, cu natura. De asemenea, oamenii își vor putea recăpăta sănătatea , demnitatea de ființă rațională, ce trăiește conștient și nu doar funcționează.
Cu ocazia desfășurării evenimentului Terra Madre ce a avut loc la Torino, în anul 2010, Asociația Slow Food Turda a prezentat proiectul Vara Gastronomică, ce a fost ales unul dintre cele mai bune proiecte realizate în ultimii 2 ani anteriori acestui eveniment, din punct de vedere al educației și al inovării.
Pe viitor, asociațiile Slow Food din România și-au propus să convingă cât mai mulți oameni să se reîntoarcă la obiceiurile gastronomice tradiționale, la o alimentație ce se bazează pe utilizarea ingredientelor naturale, provenite de la producătorii locali.
CONCLUZII
Pentru a desfășura activitatea zilnică, omul trebuie să se hrănească, pentru a-și asigura necesarul zilnic de energie. În urmă cu sute de ani și mai mult chiar, hrana consumată de oameni era sănătoasă și naturală, însă, odată cu trecerea timpului, oamenii au introdus în alimentația lor produse și preparate nesănătoase, pline de aditivi sau alte substanțe cancerigene, ce afectează în mod cert organismul uman.
Tipul de alimentație ales de fiecare om în parte este extrem de important pentru starea sănătății organismului uman și implicit pentru viața acestuia.
Dat fiind faptul că trăim într-o perioadă în care alimentația este puternic industrializată, fenomenul Fast Food a prins contur de ceva timp, a crescut și se dezvoltă încă. Din fericire, există și oameni conștienți de efectele nefaste ale Fast Food-ului asupra sănătății, care încearcă să promoveze o alimentație sănătoasă, naturală. Unul dintre aceștia este Carlo Petrini, fondatorul mișcării Slow Food.
Slow Food este o organizație eco-gastronomică nonprofit, fondată ca replică la viața contemporană consumată în viteză, care a condus la abandonarea tradițiilor gastronomice locale și la scăderea interesului oamenilor pentru alimentele autentice. A fost înființată în 1986, în orașul Bra din Italia, atunci având denumirea de Arcigola. Totul a început cu protestul împotriva deschiderii unui magazin McDonald’s în Piața Spaniei din Roma.
Obiectivul acestei organizații este acela de a promova produsele alimentare locale și de a păstra tradițiile locale gastronomice, în opoziție față de tot ce înseamnă fast-food, globalizare și industrializarea alimentelor. În anul 1989 este fondată oficial mișcarea internațională Slow Food la Paris și este semnat Manifestul Slow Food.
Simbolul acestei organizații este melcul, iar asociațiile locale Slow Food poartă denumirea de “convivium” (doar în Italia aceste asociații sunt denumite “condotte”).
Abordarea organizației este bazată pe un concept de alimente, definit de trei principii:
BUN: alimente de calitate superioară, proaspete, aromate, de sezon, sănătoase, ce fac parte din cultura locală;
CURAT: producția se realizează în condiții de igienă fără a provoca daune mediului înconjurător;
CORECT: prețuri accesibile pentru consumatori și compensații echitabile pentru producători.
Principiile Slow Food sunt: protecția și promovarea metodelor locale și tradiționale de producție alimentară, cumpărarea alimentelor produse local, cu ajutorul metodelor de producție tradiționale, organizarea de bănci de semințe pentru prezervarea diversității naturale a plantelor cultivate, organizarea unor sărbători a bucătăriilor locale pentru regiunile de producție protejate, organizarea unor mici manufacturi de alimente, în special de alimente cu termenul de valabilitate scurt (cum ar fi de ex. măcelăriile), organizarea de activități pentru educarea despre riscul ascuns legat de consumarea de alimente Fast Food, opoziția împotriva proliferării de plante transgenice (domeniu în care lider mondial sunt SUA, iar pe plan european – Spania), promovarea restaurantelor marcate cu sigla Slow Food.
Slow Food evidențiază nevoia demarării unui proces de educare a gusturilor oamenilor. Modelul de agricultură propus și susținut de Slow Food este acela mai puțin intensiv, dar mai sănătos, bazat pe cunoștințele comunităților locale. Slow Food asigură oamenii de protejarea rețetelor străvechi, precum și de protejarea metodelor de cultivare și procesare, precum și de apărarea locurilor de importanță istorică, socială sau artistic, ce sunt parte a moștenirii culturale. Slow Food presupune un ritm mai lent de viață, dar și mai responsabil, precum și direcționarea atenției spre calitatea vieții și a hranei.
Mișcarea Slow Food a căpătat rapid amploare, astfel că astăzi din această organizație fac parte 100 000 de membri din 150 de țări, 2000 de comunități alimentare, 1500 de convivia, 1500 de produse marca Arca Gustului, 150 de Grădini în Africa, 400 Presidia.
În România, la nivelul anului 2014 există 13 convivia, 2 Presidii și un Comitet Arc of Taste. Cele 13 convivia existente în țara noastră sunt: Alba Transilvania, Maramureș, Brașov, Bran-Moeciu, București-Valahia Gusturilor, Cluj Transilvania, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Iași, Brusturoasa-Palanca, Târnava Mare, Timișoara și Turda.
Fundația Slow Food pentru Biodiversitate este o organizație non-profit ce inițiază o multitudine de proiecte, menite a veni în sprijinul comunităților Terra Madre, oferindu-le în același timp asistență tehnică și financiară. Este prezentă în 50 de țări și include 10 000 de producători de mici dimensiuni, ce realizează produse alimentare, iar scopul acesteia este de promova o agricultură ecologică sustenabilă. Cel mai important proiect al fundației este cel al Presidia.
Cei interesați de crearea unui proiect de tip Slow Food și de tot ceea ce presupune acest concept, au la dispoziție resurse necesare implementării, dezvoltării unor astfel de proiecte de succes. În cadrul acestor resurse se includ: manuale cu pașii necesari de urmat în crearea unui proiect, ghid-uri privind siguranța alimentară, informații legate de plantat, de sol, irigare, semințe, diferite tipuri de prezentări, materiale, training-uri.
Printre cele mai importante resurse Slow Food se enumeră: comunitățile ce oferă sprijin acestor tipuri de alimente, ferme, pescării, crescătorii, piețele locale ale fermierilor, producătorii de alimente, restaurantele, cantine ce susțin acest tip de alimentație, suprafețele agricole și animalele.
Pentru a demara un proiect Slow Food este nevoie ca inițiatorul să dețină resurse financiare sau să poată convinge persoane cu venituri considerabile să îl susțină prin sposorizări.
Printre avantajele oferite de alimentația Slow Food se numără: liniștea, lipsa stresului și relaxarea oferită de savurarea alimentelor și a băuturilor în liniște, protejarea naturii și apropierea de aceasta, aduce la aceași masă întreaga familie, beneficierea de un stil de viață sănătos, natural, cu incidențe favorabile asupra stării de sănătate, intensificarea arderilor și accelerarea metabolismului, satisfacții personale, bucurii, oferite prin intermediul atmosferei și conversațiilor împreună cu familia, prietenii, Plăcerea gustului oferită de savoarea preparatelor, digestie mai bună datorită timpului mai mare petrecut la masă, nu folosește ingrediente artificiale, ci doar pe cele natural și sănătoase, încurajează valorile tradiționale ale bucătăriei, menținerea, modelarea siluetei.
Dezavantaje alimentației de tip Slow Food ar fi timpul mare de preparare al mâncărurilor, prețul destul de ridicat al produselor tradiționale, ecologice, porțiile ar trebui să fie mici, pentru a nu exista riscul de îngrășare, de obicei, cei care adoptă acest stil de alimentație au venituri mari, stil de viață puțin accesibil persoanelor cu venituri mici.
Conform informațiilor oferite de Organizația Mondială a Sănătății, se pare că numărul persoanelor ce mor datorită obezității va fi mai mare decât numărul celor care mor din cauza fumatului. Părerea specialiștilor este că acum ne confruntăm cu o epidemie a obezității, prezentă atât la nivel mondial, cât și în țara noastră. În ceea ce privește obezitatea infantilă, România se situează pe un loc 3 în Europa, fapt extrem de îngrijorător. Obezitatea este un efect al consumului de produse Fast Food în mod obișnuit, iar efectele obezității asupra organismului sunt foarte grave. Slow Food reprezintă o alternativă sănătoasă la stilul fast-food, ce trebuie să fie aleasă de cât mai multe persoane, pentru a le schimba viața în bine.
Asociația Slow Food București-Valahia Gusturilor (Asociația Grupul de Initiațivă Radu Anton Roman) este o organizație nonguvernamentală, non-profit, care susține agricultura durabilă, micii fermieri și mișcarea Slow Food. Slow Food București Valahia Gusturilor a luat ființă în anul 2009.
Principalul proiect al asociației este Târgul Țăranului, o piață de mici producători, prin care este constituită un lanț alimentar scurt, pentru un contact direct cu consumatorii.
Cele mai importante rezultate ale mișcării Slow Food în România au fost consacrarea ca produse specifice a dulcețurilor de casă din zona Transilvaniei încă din anul 2004, explozia piețelor volante, ca urmare a desfășurării Târgului Țăranului Earth Market, organizat în București în perioada 2007 – 2012, desfășurarea de activități educative pentru copii și pentru tineret (cele mai cuprinzătoare au avut loc la Turda și la Iași), realizarea de conferințe și evenimente cu și despre produse locale, cu prilejul zilei Terra Madre (10 decembrie).
De asemenea foarte importante au fost și: participarea la reuniunile Terra Madre Balcani standuri și cu producători, la fel și la reuniunile Terra Madre de la Torino, promovarea produselor românești pe piețele internaționale, susținerea micilor producători prin intervențiile avute către Ministerul Agriculturii, referitor la anumite proiecte și reglementări ce aveau ca finalitate afectarea producătorilor de talie mică, contribuția la realizarea unor filme de televiziune, alături de Televiziunea Română. Au fost realizate 12 episoade a câte 40 de minute fiecare, în anul 2008 și au fost denumite Descoperă Europa ta!. Scopul acestora a fost promovarea și redescoperirea preparatelor tradiționale românești.
Mișcarea Slow Food este un curent în alimentație ce tinde să capete tot mai multă forță și care se extinde ușor, dar sigur. Pe măsură ce oamenii vor conștientiza importanța alimentației pentru sănătatea și pentru viața lor, tot mai mulți vor fi cei care vor opta pentru o alimentație bazată pe produse naturale, cultivate în propria grădină sau achiziționate de la producători locali, pe preparate gătite în casă, după rețete străvechi, savurate în tihnă lângă familie.
BIBLIOGRAFIE
Petrini, C., Slow Food: the case of taste, Columbia University Press, New York, 2003, online, https://books.google.ro/books?id=SiUY_bHotIQC&pg=PA65&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false, accesat la 04.03.2015
Popescu, D., Alimentație și igiena mărfurilor, Editura ASE, București, 2006
Schlosser, E., Fast Food Nation: The dark side of the all american meal, Houghton Mifflin Harcourt, Boston, 2001, online, https://books.google.ro/books?id=yNFN1OpnkBkC&pg=PA13&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false, accesat la 14.02.2015
Voinea, Lelia, Calitate și securitate alimentară: reorientări în comportamentul alimentar al consumatorului, Editura ASE, București, 2013
Voinea, Lelia, Știința alimentelor: o abordare din perspectiva consumatorului, Editura ASE, București, 2009
Voinea, Lelia, Cultura consumatorului – note de curs, curs predat la disciplina “Cultura consumatorului” în anul universitar 2014- 2015
Watson, Stephanie, Fast Food, Rosen Publishing Group, New York, 2008, online, https://books.google.ro/books?id=pCgSvoj4SBwC&pg=PA5&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false, accesat la 03.12.2014
***http://www.worldobesity.org/
***http://easo.org/http://transilvaniafest.blogspot.ro/
***http://www.transilvaniafest.com/index.php/ro/
***http://slowfoodturda.ro/site/index.php?option=com_content&view=article&id=46&Itemid=64
***http://www.agriculturae.ro/index.php/alimentatie-sanatoasa/140-miscarea-slow-food.html
***http://adevarul.ro/news/societate/slow-food-miscarea-internationala-lupta-fast-food-1_50ac10b57c42d5a66384714e/index.html
***http://www.formula-as.ro/2006/726/spectator-38/carlo-petrini-presedintele-organizatiei-internationale-slow-food-7156-print
***http://www.slowfoodfoundation.com/en/publications/27/publications
***http://www.targultaranului.ro/
***http://www.eurodezvoltare.ro/slow-food-concept-si-avantaje/
***http://www.gradinamea.ro/Slow_Food_vs__Fast_Food_8797_544_1.html
***http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/sanatos-ro/slow-food-un-stil-de-viata-simplu.html
***http://totb.ro/cum-mancam-in-secolul-21-la-masa-in-ritmul-slow-food/
***http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/curentul-slow-food-de-anca-nastasi-8132495
***http://www.sparkpeople.com/resource/nutrition_articles.asp?id=1654
***http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food
***https://www.facebook.com/slowfoodvalahia
***http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/noua-organizatii-convivium-slow-food-din-romania-participa-la-terra-madre-balcani-2010-7833.html
***http://www.formula-as.ro/2006/726/spectator-38/carlo-petrini-presedintele-organizatiei-internationale-slow-food-7156
***http://www.slowfoodcluj.com/index.php/ro/
***http://www.academia.edu/3753189/How_can_Architects_make_Slow_Food_Faster_by_Ermina_Stephanidou
***http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/efectele-consumului-de-fast-food-asupra-organismului-cum-ne-afecteaza-fiecare-meniu-consumat-12047696
***http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food
***http://www.greenfudge.org/2009/10/12/eat-slow-live-long-the-benefits-of-slow-food/
***http://www.who.int/gho/countries/rou.pdf?ua=1
***http://gardens.slowfoodusa.org/resources~
***http://slowfoodsouthbay.org/local-resources/
***http://www.euro.who.int/en/countries/romania
***http://www.foodandbar.ro/studiu-gfk-fast-food-urile-pe-locul-intai-preferintele-romanilor/
***http://www.zf.ro/zf-24/piata-de-6-8-mld-lei-a-restaurantelor-din-romania-se-dezvolta-in-franciza-dupa-retelele-internationale-antreprenorii-prind-gustul-acestui-model-de-business-13733676
***http://www.business24.ro/articole/piata+fast+food+romania
***http://www.gandul.info/financiar/razboiul-fast-food-in-romania-subway-se-bate-cu-mcdonald-s-kfc-si-burger-king-pe-o-piata-de-500-de-milioane-de-euro-9506169
***https://deltagastronomia.wordpress.com/
Evenimentul face parte din seria internațională de evenimente Slow Food care celebrează Ziua Mondială Terra Madre și dorește de asemenea să marcheze sezonul dedicat în mod tradițional sacrificării porcului pentru Crăciun. Dorim să folosim această ocazie pentru a atrage atenția în rândul publicului urban asupra surselor hranei și pentru a lansa o invitație la reflecție asupra hranei curate și de calitate în România și asupra drumului porcului între tradiție și modernitate.
‘Pig Business / Afaceri cu porci’, filmul documentar pe care este centrat evenimentul, este realizat de o cunoscută activistă de mediu din Marea Britanii. Proiecțiile documentarului au avut loc în Parlamentul European, Parlamentul britanic sau amplasamentul Occupy London Stock Exchange. În România documentarul a fost prezentat în premieră la Festivalul de Film Documentar Astra Film Fest de la Sibiu (25-30 octombrie 2011), unde realizatoarea Tracy Worcester a primit Premiul de Excelență pentru regizori femei care luptă pentru viitorul planetei.
După proiecție vă așteaptă câteva surprize gastronomice de sezon. Participanții vor primi și câte un număr tematic al revistei Societatea Reală – „Tranzițiile porcului” (coordonator Vintilă Mihăilescu).
Dezbaterea se va concentra pe următoarele tematici:
Soluțiile propuse de Slow Food pentru producția durabilă de hrană în România
Producția sustenabilă de hrană și perspectivele satului românesc: ferme de semi-subzistență, statutul micilor producători, agricultura ecologică
Metode alternative de distribuție și comercializare: coșurile săptămânale de produse, agricultura susținută de comunitate, târgurile de producători, magazinele de tip ”băcănie”
Consumatorul în ipostaza de co-producător: responsabilitatea morală a opțiunilor alimentare, lanțurile alimentare scurte, legătura dintre hrana de calitate și calitatea vieții.
La conferință va fi prezentat manifestul adoptat de mișcările locale Slow Food în România, intitulat ”România: pentru o națiune Slow Food”.***http://totb.ro/ecogastronomia-de-la-politici-europene-la-realitati-romanesti/
***http://www.agerpres.ro/cultura/2014/12/09/documentarul-slow-food-story-prezentat-in-premiera-publicului-din-romania-10-43-03
***http://www.trendtablet.com/8194-food-future/
https://books.google.ro/books?id=KVf94-rwpJ8C&pg=PA270&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false
2001, veche
BIBLIOGRAFIE
Petrini, C., Slow Food: the case of taste, Columbia University Press, New York, 2003, online, https://books.google.ro/books?id=SiUY_bHotIQC&pg=PA65&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false, accesat la 04.03.2015
Popescu, D., Alimentație și igiena mărfurilor, Editura ASE, București, 2006
Schlosser, E., Fast Food Nation: The dark side of the all american meal, Houghton Mifflin Harcourt, Boston, 2001, online, https://books.google.ro/books?id=yNFN1OpnkBkC&pg=PA13&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false, accesat la 14.02.2015
Voinea, Lelia, Calitate și securitate alimentară: reorientări în comportamentul alimentar al consumatorului, Editura ASE, București, 2013
Voinea, Lelia, Știința alimentelor: o abordare din perspectiva consumatorului, Editura ASE, București, 2009
Voinea, Lelia, Cultura consumatorului – note de curs, curs predat la disciplina “Cultura consumatorului” în anul universitar 2014- 2015
Watson, Stephanie, Fast Food, Rosen Publishing Group, New York, 2008, online, https://books.google.ro/books?id=pCgSvoj4SBwC&pg=PA5&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false, accesat la 03.12.2014
***http://www.worldobesity.org/
***http://easo.org/http://transilvaniafest.blogspot.ro/
***http://www.transilvaniafest.com/index.php/ro/
***http://slowfoodturda.ro/site/index.php?option=com_content&view=article&id=46&Itemid=64
***http://www.agriculturae.ro/index.php/alimentatie-sanatoasa/140-miscarea-slow-food.html
***http://adevarul.ro/news/societate/slow-food-miscarea-internationala-lupta-fast-food-1_50ac10b57c42d5a66384714e/index.html
***http://www.formula-as.ro/2006/726/spectator-38/carlo-petrini-presedintele-organizatiei-internationale-slow-food-7156-print
***http://www.slowfoodfoundation.com/en/publications/27/publications
***http://www.targultaranului.ro/
***http://www.eurodezvoltare.ro/slow-food-concept-si-avantaje/
***http://www.gradinamea.ro/Slow_Food_vs__Fast_Food_8797_544_1.html
***http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/sanatos-ro/slow-food-un-stil-de-viata-simplu.html
***http://totb.ro/cum-mancam-in-secolul-21-la-masa-in-ritmul-slow-food/
***http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/curentul-slow-food-de-anca-nastasi-8132495
***http://www.sparkpeople.com/resource/nutrition_articles.asp?id=1654
***http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food
***https://www.facebook.com/slowfoodvalahia
***http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/noua-organizatii-convivium-slow-food-din-romania-participa-la-terra-madre-balcani-2010-7833.html
***http://www.formula-as.ro/2006/726/spectator-38/carlo-petrini-presedintele-organizatiei-internationale-slow-food-7156
***http://www.slowfoodcluj.com/index.php/ro/
***http://www.academia.edu/3753189/How_can_Architects_make_Slow_Food_Faster_by_Ermina_Stephanidou
***http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/efectele-consumului-de-fast-food-asupra-organismului-cum-ne-afecteaza-fiecare-meniu-consumat-12047696
***http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food
***http://www.greenfudge.org/2009/10/12/eat-slow-live-long-the-benefits-of-slow-food/
***http://www.who.int/gho/countries/rou.pdf?ua=1
***http://gardens.slowfoodusa.org/resources~
***http://slowfoodsouthbay.org/local-resources/
***http://www.euro.who.int/en/countries/romania
***http://www.foodandbar.ro/studiu-gfk-fast-food-urile-pe-locul-intai-preferintele-romanilor/
***http://www.zf.ro/zf-24/piata-de-6-8-mld-lei-a-restaurantelor-din-romania-se-dezvolta-in-franciza-dupa-retelele-internationale-antreprenorii-prind-gustul-acestui-model-de-business-13733676
***http://www.business24.ro/articole/piata+fast+food+romania
***http://www.gandul.info/financiar/razboiul-fast-food-in-romania-subway-se-bate-cu-mcdonald-s-kfc-si-burger-king-pe-o-piata-de-500-de-milioane-de-euro-9506169
***https://deltagastronomia.wordpress.com/
Evenimentul face parte din seria internațională de evenimente Slow Food care celebrează Ziua Mondială Terra Madre și dorește de asemenea să marcheze sezonul dedicat în mod tradițional sacrificării porcului pentru Crăciun. Dorim să folosim această ocazie pentru a atrage atenția în rândul publicului urban asupra surselor hranei și pentru a lansa o invitație la reflecție asupra hranei curate și de calitate în România și asupra drumului porcului între tradiție și modernitate.
‘Pig Business / Afaceri cu porci’, filmul documentar pe care este centrat evenimentul, este realizat de o cunoscută activistă de mediu din Marea Britanii. Proiecțiile documentarului au avut loc în Parlamentul European, Parlamentul britanic sau amplasamentul Occupy London Stock Exchange. În România documentarul a fost prezentat în premieră la Festivalul de Film Documentar Astra Film Fest de la Sibiu (25-30 octombrie 2011), unde realizatoarea Tracy Worcester a primit Premiul de Excelență pentru regizori femei care luptă pentru viitorul planetei.
După proiecție vă așteaptă câteva surprize gastronomice de sezon. Participanții vor primi și câte un număr tematic al revistei Societatea Reală – „Tranzițiile porcului” (coordonator Vintilă Mihăilescu).
Dezbaterea se va concentra pe următoarele tematici:
Soluțiile propuse de Slow Food pentru producția durabilă de hrană în România
Producția sustenabilă de hrană și perspectivele satului românesc: ferme de semi-subzistență, statutul micilor producători, agricultura ecologică
Metode alternative de distribuție și comercializare: coșurile săptămânale de produse, agricultura susținută de comunitate, târgurile de producători, magazinele de tip ”băcănie”
Consumatorul în ipostaza de co-producător: responsabilitatea morală a opțiunilor alimentare, lanțurile alimentare scurte, legătura dintre hrana de calitate și calitatea vieții.
La conferință va fi prezentat manifestul adoptat de mișcările locale Slow Food în România, intitulat ”România: pentru o națiune Slow Food”.***http://totb.ro/ecogastronomia-de-la-politici-europene-la-realitati-romanesti/
***http://www.agerpres.ro/cultura/2014/12/09/documentarul-slow-food-story-prezentat-in-premiera-publicului-din-romania-10-43-03
***http://www.trendtablet.com/8194-food-future/
https://books.google.ro/books?id=KVf94-rwpJ8C&pg=PA270&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=3#v=onepage&q&f=false
2001, veche
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Abordare Antroposociologica Asupra Fenomenului Slow Food (ID: 105943)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.