Analiza Imaginii Difuzate A Ministerului Afacerilor Externe

CUPRINS

I. Motivația alegerii temei pag. 3

II. Critica surselor pag. 4

III. Contextul evenimențial pag. 5

IV. Prezentarea organizației pag. 7

V. Imaginea dezirabilă a organizației pag. 9

VI. Profilurile de imagine pag. 13

VII. Interpretarea profilurilor de imagine pag. 31

VII.1. Identificarea aspectelor generale pag. 31

VII.2. Stabilirea caracterului imaginii pag. 32

VII.3. Stabilirea conexiunilor specifice pag. 32

VII.4. Identificarea vulnerabilităților imagologice pag. 37

VII.5. Evaluarea riscurilor pag. 39

VIII. Concluzii și propuneri pag. 44

IX. Bibliografie pag. 46

=== ANALIZA IMAGINII DIFUZATE A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE ===

CUPRINS

I. Motivația alegerii temei pag. 3

II. Critica surselor pag. 4

III. Contextul evenimențial pag. 5

IV. Prezentarea organizației pag. 7

V. Imaginea dezirabilă a organizației pag. 9

VI. Profilurile de imagine pag. 13

VII. Interpretarea profilurilor de imagine pag. 31

VII.1. Identificarea aspectelor generale pag. 31

VII.2. Stabilirea caracterului imaginii pag. 32

VII.3. Stabilirea conexiunilor specifice pag. 32

VII.4. Identificarea vulnerabilităților imagologice pag. 37

VII.5. Evaluarea riscurilor pag. 39

VIII. Concluzii și propuneri pag. 44

IX. Bibliografie pag. 46

I. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Diplomații reprezintă, poate alături de ofițerii de informații, un vârf de lance în disputa permanentă de pe scena politică și politico-militară mondială, un instrument fără care interesele unui stat nu pot fi afirmate, apărate, proiectate și impuse.

În aceste condiții, munca și imaginea unui om de la acest nivel valorează cu imaginea unui stat – a acelui stat pe care el îl reprezintă.

Miza este imensă mai ales în situații de dificultate maximă, când un raționament greșit sau chiar un gest ori un comportament nepotrivit pot atrage consecințe greu calculabile, care privesc direct interesele statului și ale cetățenilor săi.

Tocmai această miză m-a atras, ținând cont că ea este mereu prezentă la acest nivel, poate mută dar copleșitoare. In acest domeniu, mai mult decât în altele, situațiile delicate vin neașteptate și nedorite.

Dacă Ministerul Român al Afacerilor Externe (M.A.E.) este sau nu pregătit în orice moment să le gestioneze vom putea concluziona după analiza imaginii ministerului difuzate de trei surse de presă scrisă, în perioada 01 martie – 31 mai 2005, în care diplomația română avea să înfrunte două situații delicate – criza canalului Bîstroe și criza celor trei jurnaliști răpiți în Irak – precum și o serie de alte situații inerente funcționării instituției.. Analiza va viza strict Sistemul indicatorilor de imagine și va fi realizată atât pe baza valorilor calculate primare, cât și a celor complexe.

II. CRITICA SURSELOR

Pentru monitorizarea necesară acestui demers de analiză a imaginii difuzate a M.A.E. au fost utilizate trei surse de presă scrisă: „Adevărul”, „Evenimentul Zilei”, „România Liberă”.

Cele trei surse sunt cotidiane naționale de mare tiraj.

„Adevărul” este un cotidian național independent care caută să ofere o imagine corectă a vieții, în acord deplin cu realitatea. Cu o atitudine critică față de scena politică acest cotidian se adresează cititorilor din toate categoriile sociale, își propune să contribuie la prevenirea momentelor de tensiune prin înlesnirea înțelegerii și încrederii sociale. Are o cotă de piață de 27.90, coeficientul de impact fiind – la fel ca și la celelalte – de 0.60.

„Evenimentul Zilei” este un cotidian independent, cu un concept înnoit, care urmărește să expună realitatea într-un mod fidel, obiectiv, prin materiale interesante, prin cele mai de actualitate noutăți politice, economice și sociale. Are o cotă de piață de 14.40.

„România Liberă” este un cotidian independent care se adresează persoanelor din toate categoriile sociale interesate de realitatea în care trăiesc – politică, economică, socială – atât pe plan intern cât și pe plan internațional. Are o cotă de piață de 8.90.

III. CONTEXTUL EVENIMENȚIAL

Pentru a putea delimita contextul în care includem perioada 01.03 – 31.05 a anului 2005, este util să abordăm realitatea de la acea dată din mai multe perspective: un plan intern – cu importante coordonate politice și sociale – și unul internațional.

Direcția politicii interne și externe a României a fost una clară în anii de după Revoluție: asigurarea securității României și găsirea unui făgaș de înnoire și dezvoltare susținută a întregii societăți românești – ceea ce nu se putea obține decât prin integrarea țării noastre în structurile politico-militare și militare de la nivel european și euro-atlantic.

În 2005, viața internă este jalonată de trei mari chestiuni: eforturi în direcția aderării țării noastre la Uniunea Europeană, lupta anti-corupție, demascarea acelor persoane care au activat în fosta Securitate.

România de la acea dată avea de aliniat câteva domenii la standardele europene pentru a putea fi primită în Uniune la sfârșitul anului 2006. Dovadă nu trebuia să fie doar existența unui cadru normativ adecvat ci însăși realitatea, pusă sub observație de către ochiul atent al Europei. Eticheta de țară coruptă necesita atât eforturi de identificare și pedepsire a corupției cât și eforturi de căutare și de găsire a sprijinului politicienilor din țările europene care să observe progresele făcute și să susțină aderarea țării noastre.

Societatea românească își căuta elementele corupte și foștii ofițeri de Securitate, evident, mai ales din rândul celor care, grupați în partide și cercuri de interese, căutau să conducă destinele țării și să-și sporească puterea.

În plan internațional lupta împotriva terorismului era cuvântul de ordine. Dușmanul nevăzut – dar care putea lovi pretutindeni – unise conducători de state, politicieni, armate. România luptă pe acest front, la un moment dat, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, punându-se chiar problema schimbării strategiei de apărare într-una axată pe atacuri preventive. Oriunde pe glob. „Așa cum au Statele Unite”.

La nivelul M.A.E., proaspătului ministru numit la sfârșitul lunii Decembrie 2004 îi revenea sarcina de a promova aceste direcții, această Românie, în cancelariilor importante de pe glob și de a organiza o diplomație eficientă, care să aibă profesioniști.

IV. PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI

M.A.E. este un organ de specialitate al administrației publice centrale, aflat în subordinea Guvernului, care asigură realizarea politicii externe a statului român, fundamentarea și realizarea politicii economice a României, în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu Programul de guvernare.

Organizarea și funcționarea acestei instituții sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern Nr. 733 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial Nr.479 din 4 iulie 2003.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, M.A.E. asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul său de activitate, asigură elaborarea unui cadru normativ și instituțional adecvat realizării obiectivelor strategice din domeniul său de activitate, reprezintă staul român ori Guvernul atât pe plan intern cât și extern în domeniu, urmărește și controlează aplicarea și respectarea reglementărilor legale din domeniu și a celor privind organizarea și funcționarea instituțiilor care își desfășoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa.

M.A.E. avizează, în mod obligatoriu, acțiunile inițiate de alte ministere și autorități ale administrației publice centrale și locale în probleme care țin de activitatea lor specifică dar care au legătură cu relațiile internaționale ale statului, înainte de încheierea documentelor aferente acestor acțiuni. De asemenea, M.A.E. avizează proiectele de acorduri, de convenții și de alte înțelegeri internaționale pe care le încheie ministerele și autoritățile administrației publice centrale, precum și proiectele de documente de cooperare internațională pe care le încheie autoritățile administrației publice locale cu autorități similare din alte state.

Întreaga activitate a M.A.E. este condusă de un ministru numit pe criterii politice. Acesta răspunde de întreaga activitate a ministerului în fața Guvernului, precum și în calitate de membru al Guvernului, în fața Parlamentului. Ministrul afacerilor externe este ajutat în activitatea sa de 3 secretari de stat și de 2 subsecretari de stat ale căror atribuții se stabilesc prin ordin al ministrului.

M.A.E. este încadrat cu personal diplomatic și consular, cu funcționari publici, precum și cu personal contractual. Personalul diplomatic și consular are drepturile și obligațiile stabilite prin Statutul corpului diplomatic și consular. Membrii Corpului diplomatic și consular sunt, de regulă, diplomați de carieră și au un statut socio-profesional specific, conferit de atribuțiile și răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea obiectivelor de politică externă a României. Ei sunt obligați să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu cu responsabilitate, profesionalism, loialitate, corectitudine, promptitudine și conștiinciozitate și să se abțină de la orice fapte care ar putea aduce prejudicii României. Munca lor presupune respectarea secretului de stat și de serviciu si confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției. Membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu excepția ministrului afacerilor externe, a secretarilor de stat și a subsecretarilor de stat, au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor lor, să se abțină de la manifestarea convingerilor politice.

M.A.E. administrează centrele culturale ale României din străinătate și, împreună cu Ministerul Culturii și Cultelor, în colaborare cu Academia Română și cu alte organe ale administrației centrale finanțează și coordonează programele și proiectele acestor centre culturale.

V. IMAGINEA DEZIRABILĂ A ORGANIZAȚIEI

Pentru a putea investiga și gestiona imaginea socială a M.A.E. am optat pentru un sistem cu 8 indicatori de imagine pe care i-am considerat relevanți, fiecare dintre ei având mai mulți subindicatori. Iată structura imaginii dezirabile:

Ministerul Afacerilor Externe – Sistemul indicatorilor de imagine

A. Eficacitatea organizației 20%

Promovează activ interesele României în cadrul unor organisme internaționale.

Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter politic.

Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter politico-militar.

Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter economic.

Proiectează activ o imagine reală a României în lume.

Apară eficient pe plan extern interesele statului român.

Protejează eficient pe plan extern interesele cetățenilor români.

Oferă sprijin semnificativ persoanelor juridice române în apărarea intereselor pe plan extern.

Sprijină semnificativ exprimarea identității românilor din afara granițelor țării.

Acționează semnificativ pentru întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor țării.

Negociază avantajos tratate pentru România.

Aduce un aport important la procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.

Promovează activ interesele economice ale României în relațiile cu alte state.

Colaborează la negocierea avantajoasă pentru România a unor acorduri economice.

Participă activ la atragerea investițiilor externe în România.

Organizează eficient activitatea reprezentanțelor României în alte țări.

Informațiile confidențiale – potrivit legii – sunt protejate eficient.

Informează util cetățenii români care doresc să călătorească în străinătate.

Colaborează cu succes cu serviciile de informații românești.

Colaborează cu succes cu Ministerul Apărării.

Colaborează cu succes cu Ministerul Economiei și Comerțului.

Colaborează cu succes cu Ministerul Integrării Europene.

Cooperează bine cu instituții similare din alte țări.

B. Funcțiile M.A.E. 20%

Elaborează o strategie viabilă de atingere a obiectivelor din domeniul său de activitate prevăzute în Programul de guvernare.

Elaborează un cadru normativ viabil pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul de activitate.

Reprezintă statul român în raporturile internaționale într-un mod onorabil.

Realizează o coordonare eficientă a instituțiilor care își desfășoară activitatea sub autoritatea sa.

Administrează eficient patrimoniul său, potrivit dispozițiilor legii.

C. Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză 15%

Elaborează strategii valide pentru managementul situațiilor de criză.

Poartă cu succes negocieri în situații de criză.

Gestionează eficient situația de criză.

Comunică eficient pe parcursul situației de criză.

D. Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice 15%

Reformează optim structura ministerului.

Criteriile de numire la post a personalului diplomatic și consular țin de performanța profesională.

Politica de personal este armonizată cu obiectivele din domeniul politicii externe.

Conduita morală este ireproșabilă.

Dau dovadă de profesionalism.

Au o capacitate bună de gestionare a situațiilor de criză.

Nu desfășoară activități în favoarea intereselor partidului din care fac parte.

Fac dovada unui înalt grad de competență.

E. Competența managerilor diplomați de carieră 10%

1. Conduita morală este ireproșabilă.

Dau dovada de profesionalism.

Au o capacitate bună de gestionare a situațiilor de criză.

Sunt echidistanți politic.

Fac dovada unui înalt grad de competență.

Se perfecționează profesional în mod continuu.

F. Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României 10%

Apară interesele statului român în relațiile în care reprezintă partea română.

Sprijină cetățenii români din statele în care reprezintă țara noastră.

Respectă confidențialitatea informațiilor, conform prevederilor legii.

Dă dovadă de profesionalism.

Are o conduită morală ireproșabilă.

Se abține de la orice fapte care pot aduce prejudicii României.

Este echidistant politic.

Are un nivel înalt de calificare profesională.

Îndeplinește îndatoririle de serviciu cu un grad crescut de implicare.

Se perfecționează profesional în mod continuu.

G. Competența celorlalte categorii de personal decât cele amintite mai sus 5%

1. Respectă confidențialitatea informațiilor, conform prevederilor legii.

Dau dovadă de profesionalism.

Au o conduită morală ireproșabilă.

Sunt echidistante politic.

Au un nivel înalt de calificare profesională.

Îndeplinesc îndatoririle de serviciu cu un grad crescut de implicare.

Se perfecționează profesional în mod continuu.

H. Implicarea în viata societății 5%

Participă activ la parteneriate cu societatea civilă.

Participă activ la parteneriate cu mediile academice.

Participă activ la parteneriate cu mediul de afaceri.

Participă frecvent la organizarea de activități culturale.

VI. PROFILURILE DE IMAGINE

Folosind metodologia analizei imaginii organizațiilor am obținut următoarele profiluri de imagine:

VI.1. Profilurile primare cumulative și dihotomice

VI.2. Profilurile binare

VI.3. Profiluri structurale

VI.4. Profiluri ponderate

VII. INTERPRETAREA PROFILURILOR DE IMAGINE

VII.1. Identificarea aspectelor generale

Studiind profilul cumulativ primar pentru indicatorii de imagine, observăm că instituțiile media monitorizate au fost atrase cu precădere de aspecte cuprinse în compunerea primului indicator – „Eficacitatea organizației”. Interesul manifestat față de aceste aspecte (42,56%) se apropie foarte mult de atenția manifestată pentru aspectele la care se referă toți ceilalți indicatori la un loc, ceea ce înseamnă că aproape una din două referiri privind instituția analizată a avut în vedere aspecte relative la subindicatori din compunerea acestui indicator.

Diferența de aproape patru procente între ponderea de 42,56% dintre referiri și impactul prognozat de 38,57% arată că, deși mai multe, referirile la acest indicator au ajuns într-o măsură puțin mai redusă la publicul țintă.

Pe următoarele două poziții în ce privește interesul manifestat de cele trei surse de presă monitorizate se situează referirile la „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” (Indicatorul al patrulea) – cu 20,54% dintre referiri (și impact prognozat de 21,27%) – și la „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României” – cu 12,80% dintre referiri (și un impact prognozat de 14,19%). Practic o treime din imaginea M.A.E. difuzată de instituțiile media monitorizate se formează în legătură cu aspecte ce țin de acești doi indicatori.

„Competența celorlalte categorii de personal” (decât managerii numiți la conducere pe criterii politice, managerii diplomați de carieră și personalul detașat la post) și „Implicarea în viața societății” sunt capitole foarte puțin abordate de către cele trei surse, având împreună 0,89%+1,45%=2,38% dintre referiri cu un impact prognozat de 2,37%. Impactul prognozat minim a aparținut indicatorului referitor la celelalte categorii de personal decât managerii și personalul detașat la post.

Toate aceste aspecte ne îndreptățesc să acordăm o atenție deosebită indicatorilor „Eficacitatea organizației”, „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” și „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”, fără însă să neglijăm vulnerabilitățile și, eventual, riscurile ce decurg din această situație.

VII.2. Stabilirea caracterului imaginii

În lipsa profilului binar ponderat, ne vom folosi doar de cel binar primar. O pondere de 73,81% a referirilor pozitive face din imaginea difuzată M.A.E. (în perioada analizată, pe sursele monitorizate) o imagine preponderent pozitivă (vezi figura Caracterul imaginii primare).

De altfel, dacă observăm figurile cu profilul binar si profilul primar dihotomic pentru indicatorii de imagine, observăm că ponderile referirilor pozitive pentru „Eficacitatea organizației” și pentru „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” sunt hotărâtoare pentru preponderența referirilor pozitive despre instituție pe ansamblu.

Imaginea ajunsă la publicul țintă (observată pe figura cu profilul de imagine ponderat dihotomic – totalul referirilor) este și ea preponderent pozitivă (72,16% din scorul total de impact). Impactul major l-a avut indicatorul „Eficacitatea organizației”(38,57% din scorul total de impact), iar impactul minim – „Competența celorlalte categorii de personal”(1,04%).

Pe indicatori, caracterul imaginii este următorul:

în cazul indicatorului „Eficacitatea organizației” imaginea primară este puternic pozitivă;

în cazul indicatorului „Funcțiile M.A.E.” imaginea primară este ușor pozitivă;

în cazul indicatorului „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză” imaginea primară este preponderent pozitivă dar doar 0,01% referiri pozitive o despart de un caracter puternic pozitiv;

pentru indicatorul „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” imaginea primară este preponderent pozitivă;

pentru indicatorul „Competența managerilor diplomați de carieră” imaginea primară are un caracter ușor negativ (57,14% dintre referirile la acest indicator sunt negative);

în cazul indicatorului „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României” imaginea primară are un caracter ușor pozitiv (53,49% dintre referirile la acest indicator sunt pozitive);

pentru indicatorul „Competența celorlalte categorii de personal decât cele amintite mai sus” imaginea primară are un caracter preponderent pozitiv;

în cazul indicatorului „Implicarea în viața societății” imaginea primară este puternic pozitivă.

VII.2. Stabilirea conexiunilor specifice

Avem în vedere profilurile primare cumulative si cele primare dihotomice, atât cele referitoare la indicatori cât și cele referitoare la subindicatori.

Indicatorii relevanți sunt „Eficacitatea organizației”, „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice”, „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României” și „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situații de criză. Valorile calculate pozitive pentru acești indicatori se află într-o relație de potențare reciprocă/convergență pozitivă.

Pe indicatori:

Indicatorul „Eficacitatea organizației”

Este absolut necesar ca, pentru a promova activ interesele statului în cadrul unor organisme internaționale sau în cadrul unor forme de cooperare din diferite domenii, să existe o bună conectare la respectivele forme de cooperare. Pe acest considerent, notăm o potențare pozitivă între valorile referirilor pozitive de la fiecare dintre subindicatorii 2,3, și 4 („Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter politic”, „Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter politico-militar”, „Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter economic” ) – pe de o parte și valoarea referirilor pozitive de la subindicatorul 1 – „Promovează activ interesele României în cadrul unor organisme internaționale”.

Același principiu este valabil și în relația dintre fiecare din subindicatorii 2,3,4 și subindicatorul 5 – „Proiectează activ o imagine reală a României în lume”.

Absența referirilor (atât pozitive cât și negative) de la subindicatorii 11 și 14 – „Negociază avantajos tratate pentru România” și „Colaborează la negocierea avantajoasă pentru România a unor acorduri economice” pune un semn de întrebare valorii referirilor pozitive înregistrate în dreptul subindicatorului 6 – „Apară eficient pe plan extern interesele Statului român”; am putea conchide că este vorba totuși despre elemente contradictorii.

Considerăm că există o corelație între organizarea eficientă a reprezentanțelor României din alte țări și obținerea de rezultate bune în ce privește apărarea intereselor statului, promovarea intereselor economice, atragerea investițiilor externe. Astfel, valorile referirilor pozitive ale subindicatorului 16 – „Organizează eficient activitatea reprezentanțelor României în alte țări” potențează valorile referirilor pozitive ale subindicatorilor 6, 13, 15 („Apară eficient pe plan extern interesele Statului român”, „Promovează activ interesele economice ale României în relațiile cu alte state”, „Participă activ la atragerea investițiilor externe în România”). Tot de o potențare pozitivă este vorba și între valorile referirilor pozitive ale subindicatorului 15 și cele ale subindicatorului 13.

O potențare pozitivă putem observăm și în relația dintre valorile referirilor pozitive de la subindicatorul 17 – „Informațiile confidențiale – potrivit legii – sunt protejate eficient” și valorile referirilor pozitive ale subindicatorului 6 – „Apară eficient pe plan extern interesele Statului român”, o activitate eficientă de apărare a intereselor statului presupunând mecanisme eficiente de protecție a informațiilor confidențiale. La fel este și cazul valorilor referirilor pozitive de la subindicatorii 19 – „Colaborează cu succes cu serviciile de informații române „ și 6.

Corelația dintre valorile referirilor pozitive ale subindicatorilor 10 – „Acționează semnificativ pentru întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor țării” și 9 – „Sprijină semnificativ exprimarea identității românilor din afara granițelor țării” este tot de potențare pozitivă.

Dacă ne gândim la faptul că unii cetățeni de naționalitate română din afara granițelor țării ar putea furniza informații de valoare pentru apărarea intereselor statului, atunci la nivelul valorii referirilor pozitive de la subindicatorii 9, 10 și 19 am putea vorbi despre o convergență pozitivă (luând în considerare că unul dintre serviciile de informații românești este Serviciul de Informații Externe).

De asemenea, tot de o potențare reciprocă/convergență pozitivă este vorba și în cazul subindicatorilor 9, 10 și 5 – „Proiectează activ o imagine reală a României în lume”.

Aceleași valori ale referirilor pozitive de la subindicatorul 5 sunt potențate si de valorile referirilor pozitive ale subindicatorului 23 – „Cooperează bine cu instituții similare din alte țări”.

Indicatorul „Funcțiile M.A.E.”

Valori semnificative sunt cele pozitive în cazul subindicatorilor 1- „Elaborează o strategie viabilă de atingere a obiectivelor din domeniul său de activitate”, 3-„Reprezintă statul român‚ într-un mod onorabil în raporturile internaționale”, 4-„Realizează o coordonare eficientă a instituțiilor care își desfășoară activitatea sub autoritatea sa”.

Valorile pozitive ale subindicatorului 1 potențează și valorile pozitive ale subindicatorului 3 și pe cele pozitive ale subindicatorului 4.

Indicatorul „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză”

La nivelul acestui indicator, despre valorile referirilor pozitive ale subindicatorului 1 – „Elaborează strategii valide pentru managementul situațiilor de criză” putem spune că le potențează pe valorile referirilor pozitive ale fiecăruia dintre subindicatorii 3- „Gestionează eficient situația de criză” și 4- „Comunică eficient pe parcursul situației de criză”.

Indicatorul „Competența managerilor numiți la conducea ministerului pe criterii politice”

La nivelul subindicatorilor 2 – „Criteriile de numire la post a personalului diplomatic și consular țin de performanța profesională” și 3 – „Politica de personal este armonizată cu obiectivele din domeniul politicii externe” putem vorbi despre o potențare reciprocă a valorilor referirilor lor pozitive.

Același lucru poate fi valabil și în cazul subindicatorilor 6 – „Au o capacitate bună de gestionare a situațiilor de criză” și 8 – „Fac dovada unui înalt grad de competență”.

Indicatorul „Competența managerilor diplomați de carieră”

La acest indicator, în cazul subindicatorilor 1 -„Conduita morală este ireproșabilă”, 2 – „Dau dovadă de profesionalism”, 5 – „Fac dovada unui înalt grad de competență” și 6 – „Se perfecționează profesional în mod continuu” este vorba despre o potențare reciprocă/ convergență negativă.

Indicatorul „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”

În cazul subindicatorilor 9 – „Indeplinește îndatoririle de serviciu cu un grad crescut de implicare”, 2 – „Sprijină cetățenii români din statele în care reprezintă țara noastră”, 4 – „Dă dovadă de profesionalism” și 8 – „Are un înalt nivel de calificare profesională” este vorba despre potențare reciprocă/ convergență a valorilor lor pozitive.

Indicatorul „Competența celorlalte categorii de personal decât cele amintite mai sus”

La acest indicator putem vorbi despre elemente de divergență, valorile referirilor negative ale subindicatorului 7 – „Se perfectionează profesional în mod continuu” anulează și valorile referirilor pozitive ale indicatorului 5 – „Au un înalt nivel de calificare profesională” și pe cele pozitive ale subindicatorului 7..

Pe ansamblul tuturor subindicatorilor

Între valorile referirilor negative de la subindicatorul 2 („Criteriile de numire la post a personalului diplomatic și consular țin de performanța profesională”) al indicatorului „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” și valorile referirilor negative de la subindicatorul 4 („Dă dovada de profesionalism”) al indicatorului „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României” este vorba despre o potențare negativă.

La fel putem observa și în cazul valorilor referirilor negative de la subindicatorul 2 („Criteriile de numire la post a personalului diplomatic și consular țin de performanța profesională”) al indicatorului „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” și valoarea referirilor negative de la subindicatorul 5 („Are o conduită morală ireproșabilă”) al indicatorului „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”.

Despre potențări pozitive este vorba în cazul subindicatorului 9 („Îndeplinește îndatoririle de serviciu cu un grad crescut de implicare”) de la indicatorul „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României” și fiecare dintre subindicatorii 7,8,9 și 10 ai indicatorului „Eficacitatea organizației” („Protejează eficient pe plan extern interesele cetățenilor români”, „Oferă sprijin semnificativ persoanelor juridice române în apărarea intereselor pe plan extern”, „Sprijină semnificativ exprimarea identității românilor din afara granițelor țării”, „Acționează semnificativ pentru întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor țării”).

VII.3. Vulnerabilități

Comparând imaginea difuzată a M.A.E. cu un edificiu care se sprijină pe 8 stâlpi (indicatorii de imagine), observăm ușor pe profilul ponderat dihotomic că, practic, doar un singur stâlp este consolidat („Eficacitatea organizației”), doi stâlpi practic nu există („Competența celorlalte categorii de personal” și „Implicarea în viața societății”), patru stâlpi – 2,3,5 și 6 – se află la suprafață tot pe atât cât sunt și scufundați („Funcțiile Ministerului Afacerilor Externe”, „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză”, „Competența managerilor diplomați de carieră” și „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”) și au „dimensiuni” cu mult mai mici decât cele dorite (Imaginea dezirabilă: „Funcțiile Ministerului Afacerilor Externe” – 20%, „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză” – 15%, „Competența managerilor diplomați de carieră” – 10%, „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României” – 10%), iar singurii doi stâlpi pentru care valorile referirilor pozitive sunt aproximativ egale cu cele dezirabile „se sprijină” pe valori ale referirilor negative cu o pondere foarte apropiată – ceea ce creează o imagine difuză.

Recapitulăm ceea ce am punctat într-o manieră plastică: este evident că există un deficit de comunicare pentru indicatorii „Funcțiile M.A.E.”, „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză”, „Competența managerilor diplomați de carieră”, „Competența celorlalte categorii de personal”, care sunt indicatori semnificativi, ceea ce permite manipularea profilului de imagine a instituției. Și nu numai acest lucru este grav ci și faptul că, din cât se comunică – si așa puțin – o parte este pe negativ ducând, de la caz la caz, ori la imagine ușor pozitivă, ori la imagine difuză, ori la imagine ușor negativă, pe indicatori sau pe subindicatori.

Pe indicatori:

Indicatorul „Eficacitatea organizației”

pondere mică a unui subindicator semnificativ – doar 0,59% din scorul total de impact prognozat pentru subindicatorul „Asigură buna conectare a țării la forme ale cooperării internaționale cu caracter economic” – ceea ce permite manipularea profilului de imagine într-un sens nedorit;

absența vizibilității pentru subindicatorii „Negociază avantajos tratate pentru România”, „Colaborează la negocierea avantajoasă pentru România a unor acorduri economice”, „Colaborează cu succes cu Ministerul Economiei și Comerțului”, „Colaborează cu succes cu Ministerul Integrării Europene” permite – de asemenea – manipularea profilului de imagine într-un sens nedorit.

Indicatorul „Funcțiile Ministerului Afacerilor Externe”

acest palier important are o pondere mică a impactului prognozat (8,40% din scorul total de impact) față de cea fixată ca dezirabilă (20%), la care se adaugă faptul că impactul prognozat al referirilor negative nu este departe de acela al referirilor pozitive (3,06 față de 5,34). Profilul binar primar îl arată ușor pozitiv însă există posibilitatea manipulării în sens nedorit și a imaginii pe acest palier.

în cadrul acestui indicator, un subindicator semnificativ are o vizibilitate scăzută iar o treime din aceasta se datorează referirilor negative (0,59% impact prognozat pentru referirile negative ale subindicatorului „Reprezintă Statul român într-un mod onorabil în raporturile internaționale”). De asemenea, există posibilitatea manipulării profilului de imagine într-un sens nedorit. La fel se poate întâmpla și în cazul subindicatorului „Elaborează un cadru normativ viabil pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul de activitate” unde ponderea impactului prognozat este mică (0,45%).

ponderea negativă a subindicatorului „Administrează eficient patrimoniul său, potrivit legii” generează o componentă negativă a imaginii. Pentru acest subindicator, caracterul imaginii primare este puternic negativ.

Indicatorul „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză”

pondere a impactului prognozat cu aproximativ 5% mai mică decât cea fixata ca dezirabilă pentru acest palier semnificativ, în condițiile în care impactul prognozat pentru referirile negative este de 2,93% iar cel al referirilor pozitive de 7,32%.

în cadrul acestui indicator, un subindicator semnificativ are o vizibilitate foarte scăzută, din care mai mult de jumătate se datorează referirilor negative ceea ce generează o componentă negativă a imaginii: „Poartă cu succes negocieri în situații de criză” (impact prognozat al referirilor negative – 0,45% față de numai 0,28% cel al referirilor pozitive ceea ce dă un caracter al imaginii preponderent negativ).

Indicatorul „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice”

acest indicator semnificativ, are o componentă negativă puternică (7,93% impact prognozat față de 13,33% impact prognozat pozitiv) ceea ce generează o componentă negativă puternică a imaginii.

în cadrul acestui indicator, o pondere crescută o au referirile negative pentru subindicatori importanți – „Criteriile de numire la post a personalului diplomatic și consular țin de performanța profesională” (2,10% față de doar 2,77% în cazul impactului prognozat pentru referirile pozitive) și „Dau dovadă de profesionalism” (impact prognozat negativ – 1,64% față de numai 0,59 cel pozitiv; pe profilul binar observăm o imagine preponderent negativă). (În orice caz, atunci când vorbim despre caracterul imaginii unor subindicatori pe care s-a comunicat foarte puțin, atunci „puternic pozitiv”, „preponderent pozitiv”, „preponderent negativ” devin expresii relative, diferența dintre ele fiind dată practic nu de procente ci de părți dintr-un procent, așa că, probabil, în asemenea situații ar trebui să considerăm imaginea difuză!).

de asemenea, un subindicator semnificativ („Au o capacitate bună de gestionare a situațiilor de criză”) este prea puțin vizibil și are și o componentă negativă deloc neglijabilă (impact negativ prognozat de 0,45 față de doar 0,91 cel pozitiv; urmărind profilul binar primar observam o imagine slab pozitivă).

absența vizibilității pe ideea că acei manageri numiți la conducere pe criterii politice nu desfășoară activități în favoarea intereselor partidului din care fac poate permite manipularea profilului în sens nedorit.

ponderea (negativă) a impactului prognozat pentru subindicatorul „Conduita morală este ireproșabilă” constituie și ea o vulnerabilitate.

Indicatorul „Competența managerilor diplomați de carieră”

acest indicator semnificativ (conform imaginii dezirabile, el ar fi trebuit să asigure 10% din vizibilitate – și ne gândim aici la un impact al referirilor pozitive) are vizibilitate scăzută (4,95% impact prognozat din scorul total de impact) – ceea ce poate permite manipularea profilului de imagine. Dealtfel, la acest indicator ponderea impactului prognozat al referirilor negative este de 2,68%, cu 0,41% mai mare decât impactul prognozat al referirilor pozitive.

îngrijorează ponderile negative ale impactului prognozat, mai mari decât cele pozitive, la subindicatorii „Fac dovada unui înalt grad de competență” și „Dau dovadă de profesionalism”. Aceste generează compenente importante negative ale imaginii pe acest palier, imaginea primară pentru acești indicatori având un caracter preponderent negativ.

Imagine difuză în cazul unui subindicator semnificativ: „conduita morală ireproșabilă” ceea ce generează o imagine contradictorie lipsită de credibilitate.

nu se comunică deloc pe ideea de capacitate bună de gestionare a situațiilor de criză si pe cea de echidistanță politică. Acest lucru permite manipularea profilului de imagine.

Indicatorul „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”

pondere negativă „mare” („mare” înseamnă 5,81 dintr-un total de 14,19) a impactului prognozat în cazul acestui indicator care este și el unul semnificativ. Aceasta generează o componentă importantă negativă a imaginii.

ponderi negative mari pentru subindicatorii semnificativi referitori la profesionalism, conduita morală ireproșabilă și nivel înalt de calificare profesională ceea ce generează o componentă negativă puternică. În cazul subindicatorului „Au o conduită morală ireproșabilă” caracterul imaginii este proponderent negativ

ponderi mici (pe deasupra și negative) pentru subindicatori semnificativi: „Se abține de la orice fapte care pot aduce prejudicii României”, „Este echidistant politic”. Imaginea pentru acești doi subindicatori are un caracter puternic negativ.

absența vizibilității la subindicatori semnificativi(„Apără interesele statului român în relațiile în care reprezintă partea română”, „Respectă confidențialitatea informațiilor”) generează posibilitatea de a manipula profilul de imagine.

În cazul indicatorilor „Competența celorlalte categorii de personal decât cele amintite mai sus” și „Implicarea în viața societății”

ponderea foarte mică a vizibilității pentru acești doi indicatori de imagine permite manipularea profilului de imagine. Împreună, acești doi indicatori ar fi trebuit să „furnizeze” 10% din imaginea instituției.

absența vizibilității la subindicatorii „Respectă confidențialitate informațiilor”, „Dau dovadă de profesionalism”, „Au o conduită morală ireproșabilă”, „Sunt echidistante politic”, „Îndeplinesc îndatoririle de serviciu cu un grad crescut de implicare” permit manipularea profilului de imagine.

imaginea difuză în cazul subindicatorului „Se perfecționează profesional în mod continuu” generează o lipsă de credibilitate.

la ultimul indicator: absența vizibilității la subindicatorii semnificativi „Participă activ la parteneriate cu mediile academice” și „Participă activ la parteneriate cu mediul de afaceri” permite manipularea profilului de imagine.

VII.4. Riscuri

Absența vizibilității pentru subindicatorii (de la primul indicator) „Negociază avantajos tratate pentru România”, „Colaborează la negocierea avantajoasă pentru România a unor acorduri economice”, „Colaborează cu succes cu Ministerul Economiei și Comerțului” coroborată cu importanța domeniului economic, a politicii de relații economice internaționale în contextul economic internațional actual, constituie un risc pentru imaginea instituției pe aceasta coordonată care ține de susținerea intereselor economice ale țării chiar dacă această coordonată trece pe locul doi în activitatea instituției.

Absența vizibilității pentru subindicatorul „Colaborează cu succes cu Ministerul Integrării Europene” în condițiile în care obiectivul major de politică externă a României este aderarea la Uniunea Europeană (iar pentru aceasta este nevoie de eforturi conjugate din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în acest sens) constituie, de asemenea, un risc pentru imaginea instituției.

Imaginea difuză de la subindicatorul „Criteriile de numire la post a personalului diplomatic și consular țin de performanța profesională” – din cadrul indicatorului „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” coroborată cu impactul prognozat negativ de la nivelul subindicatorului „Dau dovadă de profesionalism” precum și cu eforturile de la nivelul social de a demasca personaje corupte ar putea constitui un risc pentru imaginea diplomaților români, a ministerului și chiar a statului – având în vedere chiar eticheta de țară coruptă de care s-au folosit unii politicieni din Vest.

De asemenea, vizibilitatea redusă a subindicatorului semnificativ referitor la „capacitate bună de gestionare a situațiilor de criză” și componenta negativă deloc neglijabilă a acestuia (impact negativ prognozat de 0,45 față de doar 0,91 cel pozitiv) – de la indicatorul „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice”, coroborate cu componentele negative ale impactului prognozat în ce privește profesionalismul și nivelul de calificare profesională de la indicatorul „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”, precum și (coroborate) cu impactul prognozat negativ de la subindicatorul „Poartă cu succes negocieri în situații de criză” al indicatorului „Modul de îndeplinire a funcțiilor în situațiile de criză” pot constitui un factor de risc pentru imaginea ministerului în condițiile în care situații de criză pot izbucni oricând, oriunde în lume, în chestiuni fierbinți dintre state sau mai ales în cazul țărilor care participă la lupta împotriva terorismului .

Ponderea (negativă) a impactului prognozat pentru subindicatorul „Conduita morală este ireproșabilă” în cazul indicatorului semnificativ „Competența managerilor numiți la conducerea ministerului pe criterii politice” coroborată cu ponderea negativă mare a subindicatorului „Dau dovadă de profesionalism” (de la același indicator) constituie un risc în ce privește imaginea instituției, ținând cont de contextul social în care sunt amendate conduitele care nu țin cont de aceste principii și care pot fi chiar ușor asociate și cu ideea de corupție.

Îngrijorează mult, la indicatorul „Competența personalului care își desfășoară activitatea la ambasadele, misiunile permanente și oficiile consulare ale României”, ponderile negative mari pentru subindicatorii semnificativi referitori la profesionalism, conduita morală ireproșabilă și nivel înalt de calificare profesională (ceea ce generează o componentă negativă puternică) coroborate cu ponderile mici (și negative) pentru subindicatori semnificativi: „Se abține de la orice fapte care pot aduce prejudicii României”, „Este echidistant politic” precum și cu absența vizibilității la subindicatori semnificativi („Apără interesele statului român în relațiile în care reprezintă partea română”, „Respectă confidențialitatea informațiilor”) în condițiile în care imaginea personalului detașat la post poate deveni etichetă a instituției și, mai mult, chiar a statului! Posibilitatea de a manipula profilul de imagine pe această coordonată trebuie să atragă atenția în mod deosebit pentru că privește direct statul român și credibilitatea sa, tocmai prin prisma mizei imense pe care o presupune reprezentarea statului în raporturile sale internaționale și în condițiile necesității stringente a unei clase superioare de diplomați români!

VIII. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Date fiind profilurile comentate una dintre concluziile care se impun este aceea că imaginea ministerului poate fi manipulată de către organisme, instituții, grupuri, interesate de asemenea operațiuni de imagine ceea ce constituie un risc major atât la adresa instituției cât și la adresa statului.

Ministerul ar putea comunica mai mult (imagine indusă) pe anumite paliere semnificative pentru a îndepărta acest risc menționat, precum și pentru a contrabalansa imaginea difuzata negativa si pentru a-și consolida imaginea pe ansamblu.

Astfel, ar fi de dorit ca institutia sa se implice și sa comunice (mai mult decât acum) pe:

1. linia activitatii sale economice prin:

participarea la mai multe evenimente internaționale unde M.A.E. poate reprezenta statul român, mai ales în domeniul economic (este necesară o colaborare în acest sens cu Ministerul Economiei).

implicarea în realizarea unor acorduri economice internaționale avantajoase pentru România.

implicarea într-o măsură mai mare în activități menite să prezinte mediilor de afaceri din alte țări beneficiile și atractivitatea unei investiții în România precum și o imagine reală a țării noastre;

sprijinirea într-o mai mare și mai consistentă măsură a oamenilor de afaceri români care doresc să investească în exteriorul țării, atât prin informare cât și prin eventuala mijlocire de contacte în cadrul unor evenimente la acest nivel.

2. linia competentei personalului de la toate nivelurile, cu o atentie specială acordată personalului detașat la post. In acest sens o sugestie ar fi „expunerea” unor personalități marcante ale diplomatiei românești (ceea ce presupune ca acestea să și existe!) mai ales prin activități de ordin cultural, în cadrul centrelor culturale românești din străinătate sau în cadrul unor evenimente culturale importante internaționale ori interne.

3. linia identității românilor din afara țării prin sprijinirea concretă a acestora. (La un moment dat, o vizibilitate crescută a avut-o un fapt divers – un preot român își „demontase” biserica și o vindea pe bucăți pe Internet. Ne putem imagina ce deschidere mediatică, chiar internațională, ar fi avut o acțiune de „translatare” piesă cu piesă a unei biserici cu specific național către o comunitate îndepărtată de români.)

IX. BIBLIOGRAFIE

Hotărârea de Guvern numărul 733 din 3 iulie 2003, Emitent Guvernul României, Arhiva Monitorului Oficial al României, Monitorul Oficial numărul 479, 4 iulie 2003, partea I, pagina 1.

Ziarul Adevărul, Editura Rompress, numerele 4559-4636, 01 Martie – 31 Mai 2005, Arhiva Bibliotecii Central Universitare, Fondul „Periodice”.

Ziarul Evenimentul Zilei, Editura Rompress, numerele 4018-4107, 01 Martie –31 Mai 2005, Arhiva Bibliotecii Central Universitare, Fondul „Periodice”.

Ziarul România Liberă, Editura Rompress, numerele 4550-4627, 01 Martie-31 Mai 2005, Arhiva Bibliotecii Central Universitare, Fondul „Periodice”.