Studierea Sistemului Informational

Cuprins

Memoriu Explicativ 2

I. 1.1 Sistemul Informațional (prezentare teoretică) 4

1.2 Componentele sistemului informațional 6

1.3 Informații utilizate în cadrul firmei. Schema tipurilor de informații 13

1.4 Fluxuri și circuitul informațional 17

1.4.1 Categorii importante de fluxuri și circuite informaționale 17

1.5 Conținutul procedurilor informaționale 18

1.6 Mijloace de tratare a informației 19

1.7 Rolul sistemului informațional în managementul firmei 20

1.8 Principiile sistemului informațional 24

1.9 Deficiențe manifestate în funcționarea sistemului informațional 28

1.10 Reproiectarea sistemului informațional 30

II. 2.1 Prezentarea firmei S.C. TVM S.A. 36

2.2 Date și informații despre personalul firmei 38

2.3 Descrierea departamentelor TVM S.A. 40

Organigrama firmei 41

2.3.1 Departamentul Relația cu clienții (Front Office) 42

2.3.2 Departamentul Tranzacționare (Trading) 43

2.3.3 Departamentul Analiză 45

2.3.4 Departamentul Middle Office 46

2.3.5 Oficiul pentru încadrarea în prevederile legale (OPL) 48

2.3.6 Departamentul Contabilitate 50

2.4 Exercitarea calității de formator de piață 52

2.5 Capacitatea de analiză/cercetare a pieței 56

2.6 Proiecte desfășurate și finalizate pe piața de capital cu Ministerul Finanțelor Publice 57

2.6.1 Prezentare 57

2.6.2 Condițiile realizării contractelor 57

2.7 Sistemul de salarizare. 70

2.8 Baza tehnico-materială 73

2.9 Circuitul informației la nivelul firmei 75

2.9.1 Circuitul informațional la nivelul firmei 75

2.9.2 Documente. Mod de organizare. Circulație. Decizii 77

2.10 Concluzii și propuneri 78

III Bibliografie 81

IV Anexe 82

MEMORIU EXPLICATIV

Informația este un element decisiv pentru desfășurarea eficientă a activității cotidiene cât și a activității economice a firmei. Managementul unei firme nu poate fi exercitat fără informațiile furnizate din mediul înconjurător sau din mediul intern al firmei.

De altfel informația este ,,materia primă” pentru deciziile adoptate indiferent de nivelul ierarhic în care ne aflăm. Este necesară o atenție deosebită acordată sistemului informațional ca și componentă a sistemului de management.

Informațiile ne ajută la:

luarea deciziilor;

acțiunile inițiate pentru aplicarea unor decizii de către managerii superiori poziției ierarhice pe care o deține subordonatul.

Calitatea informațiilor pe care le valorificăm trebuie verificată ori de câte ori este nevoie, astfel asigurăm un suport corespunzător proceselor decizionale și acționale în care suntem implicați.

Atât un manager cât și un asistent manager trebuie să coreleze gradul de agregare a informațiilor valorificate cu poziția ierarhică pe care o deține în structura organizatorică a firmei pentru a-și realiza eficient sarcinile, atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în fișa postului.

Activitatea desfășurată, de firma analizată, în cadrul pieței valorilor mobiliare și a burselor de valori reprezintă o activitate de pionerat în România. Înființarea primelor burse de valori precum și apariția primelor piețe de valori mobiliare a fost amânată de climatul economic nesigur existent în țara noastră.

În acest context apare ca fiind cu atât mai importantă analiza activității firmei pentru reliefarea problemelor cu care se poate confrunta o firmă în condițiile existente la noi în țară.

În același timp, implementarea noilor sisteme informaționale, duc la nevoia de informare asupra structurilor pe care le presupun precum și la necesitatea de a cunoaște mecanismele intrinseci care le guvernează.

Mergând mai departe trebuie amintit faptul că, supraviețuirea firmei, în condițiile dimensiunilor limitate și al concurenței acerbe existente se datorează unui management performant, condiție ,,sine qua non” a supraviețuirii în cadrul economiei de piață.

Dorința permanentă de perfecționare a dus la precizarea câtorva elemente care pot fi îmbunătățite și care ar putea conduce la o dezvoltare superioară a firmei.

Independența sporită a departamentelor firmei ar fi, în opinia noastră un element primordial care ar putea conduce, în scurt timp, la creșterea calitativă și cantitativă a activității firmei.

Aplicativitatea acestei scurte cercetări apare ca fiind evidentă odată cu trecerea în revistă a propunerilor făcute cu privire la dezvoltarea ulterioară a firmei. De asemenea, este demn de menționat faptul că analiza firmei a adus în prim plan un domeniu mai puțin popularizat în România, cel al burselor de valori, care este insuficient exploatat la acest moment în țara noastră.

CAPITOLUL I

SISTEMUL INFORMAȚIONAL

Este evident faptul că managementul unei firme nu poate fi exercitat fără informațiile furnizate de mediul ambiant, național și internațional, precum și cele provenite din interiorul acesteia.

Informația este materia primă atât pentru decizii, cât și pentru acțiunile solicitate de aplicarea lor.

Iată de ce tratarea subsistemului informațional ca o componentă a managementului, dar și de sine-stătător, este nu numai necesară, ci și oportună în condițiile actuale, când rolul managementului în amplificarea eficienței este conștientizat de majoritatea mangerilor.

Un manager modern nu poate conduce fără calculator, nu poate adopta decizii complexe, strategice sau tactice, fără sprijinul calculatorului electronic. Apelarea acestui instrument nu înlătură ci, dimpotrivă, crește rolul sistemului informațional. Dezvoltarea “zonei” informatice a acestuia nu face decât să dea noi dimensiuni informațiilor și celorlalte componente informaționale (proceduri, fluxuri și circuite informaționale) și să consolideze funcțiile decizională, operațională și de documentare pe care subsistemul informațional le îndeplinește în cadrul managementului firmei.

CE ESTE SISTEMUL INFORMAȚIONAL?

Sistemul informațional este un ansamblu de date, informații, fluxuri și circuite informaționale, proceduri informaționale și mijloace de tratare a informațiilor ce permit realizarea obiectivelor firmei. Datorită extinderii apreciabile a utilizării calculatorului electronic în derularea proceselor de muncă, o noțiune frecvent întâlnită este cea de sistem informatic. Fără a se confunda cu sistemul informațional, a cărui sferă de cuprindere este mai mare, sistemul informatic are în componența sa aceleași elemente, dar conceperea și utilizarea lor este legată nemijlocit de calculator.

PRINCIPALELE DEFICIENȚE COMUNICAȚIONALE

În funcționarea sistemului comunicațional din interiorul unei firme pot apare numeroase deficiențe (bariere), ce își au originea în caracteristicile psihologice ale emițătorului și receptorului, în maniera de comunicare, în nevoile, aspirațiile și motivațiile managerilor și subordonaților ori în caracteristicile situațiilor concrete de derulare a comunicării. Manifestarea acestora generează filtraj, distorsiune, supraîncărcarea canalelor de comunicare.

Semnalăm, ca mai importante:

bariere de limbaj, de exprimare (folosirea necorespunzătoare a unor elemente ale procesului de comunicare, incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile, sensul diferit al acelorași cuvinte pentru anumite persoane).

bariere de recepție (ignorarea informațiilor ce sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem, recepționarea diferită a mesajului informațional de către persoane diferite, evaluarea subiectivă de către receptori a sursei obiective, respectiv a emițătorului).

bariere contextuale (perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului – zgomot, climat organizațional).

bariere mixte

Ca o prelungire a manifestării acestor deficiențe comunicaționale semnalăm, la nivelul funcției de coordonare, preponderența coordonarii de tip bilateral în condițiile unor stiluri manageriale predominant autoritare, întâlnite în toate ,,etajele” structurii organizatorice.

1.2.COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

Așa cum a rezultat și din definiția de mai sus, componentele sistemului informațional se referă la:

date

informații

fluxuri informaționale

circuite informaționale

proceduri informaționale

mijloace de tratare a informațiilor

CE SUNT DATA ȘI INFORMAȚIA?

Data este reprezentarea cifrică sau letrică a unui proces, fenomen, activitate, acțiune, etc.

Informația este o dată ce a fost supusă unui proces de comunicare și aduce un plus de cunoaștere pentru destinatar, furnizându-i acestuia elemente noi, valorificabile în exercitarea sarciniilor și atingerea obiectivelor pe care și le-a propus.

CE ESTE COMUNICAREA?

Comunicarea este un proces de transmitere a informațiilor, sub forma mesajelor simbolice, între două sau mai multe persoane, unele cu statut de emițător, altele cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice.

Comunicarea este elementul dinamizator al proceselor manageriale și, în același timp, condiție a unui climat organizațional și motivațional adecvat realizării obiectivelor.

În ipostaza de emițători și receptori de informații se află deopotrivă managerii și executanții. Alături de aceștia, un proces de comunicare are în compunerea sa mesaje informaționale și canale de comunicare. Așadar:

emițătorul – manager sau executant – este persoana care inițiază comunicația;

mesajul – reprezintă forma fizică a informației transmise de emițător spre receptor, ce poate să se afle în varianta verbală sau nonverbală;

canalul – este calea de transmitere a informației, strâns legată de mesaj;

receptorul – executant sau manager – este persoana sau grupul de persoane beneficiare ale mesajului informațional.

De precizat că procesul de comunicare, în viziune cibernetică, reclamă complexe operații de codificare și decodificare prin intermediul cărora emițătorul și receptorul apelează la anumite simboluri pentru a facilita întelegerea mesajului, transmiterea și interpretarea informației ce face obiectul comunicației. Schema lui Wiener, prezentată la pagina 9, este cea mai complexă din acest punct de vedere:

Conexiune directă

Conexiune indirectă

Fig. 1.1. Schema lui Wiener

TIPURI DE COMUNICAȚII MAI FRECVENTE ÎN CADRUL FIRMEI

Varietatea comunicațiilor este generată de existența mai multor criterii de clasificare.

Dacă ne referim la canalul de comunicare, putem regăsi comunicații formale, precizate riguros prin intermediul unor acte normative, dispoziții cu caracter intern etc. și concretizate în informații strict necesare derulării proceselor de muncă și comunicații informale, stabilite spontan între posturi și compartimente și regăsite în informații cu caracter neoficial.

Dacă luăm în considerare direcția de transmitere a mesajului informațional se pot delimita:

comunicații verticale descendente, de ,,sus în jos”, ce apar și se manifestă între manageri și subordonați și concretizate în transmiterea de decizii, instrucțiuni, regulamente, sarcini, solicitarea de informaț referitoare la domeniile conduse.

comunicații verticale ascendente, de ,,jos în sus”, regăsite între subordonați și manageri, prin intermediul cărora aceștia din urmă ,,intră în posesia” reacției, a modului de receptare de către subordonați a mesajelor transmise sub forma deciziilor, instrucțiunilor etc. Concomitent, sunt furnizate informații cu privire la ,,starea” domeniilor conduse – realizări, abateri ș.a.m.d.

comunicații orizontale, stabilite între posturi și compartimente amplasate pe același nivel ierarhic, între care există relații organizatorice de cooperare. Se concretizează în informații necesare pentru realizarea unor situații informaționale complexe ori îndeplinirea unor obiective comune.

comunicații oblice, regăsite între posturi și compartimente aflate pe niveluri ierarhice diferite, fără ca între acestea să fie relații de autoritate de tip ierarhic. Se concretizează în indicații metodologice referitoare la derularea unei acțiuni, îndeplinirea unor obiective etc.

Un alt criteriu der

TIPURI DE COMUNICAȚII MAI FRECVENTE ÎN CADRUL FIRMEI

Varietatea comunicațiilor este generată de existența mai multor criterii de clasificare.

Dacă ne referim la canalul de comunicare, putem regăsi comunicații formale, precizate riguros prin intermediul unor acte normative, dispoziții cu caracter intern etc. și concretizate în informații strict necesare derulării proceselor de muncă și comunicații informale, stabilite spontan între posturi și compartimente și regăsite în informații cu caracter neoficial.

Dacă luăm în considerare direcția de transmitere a mesajului informațional se pot delimita:

comunicații verticale descendente, de ,,sus în jos”, ce apar și se manifestă între manageri și subordonați și concretizate în transmiterea de decizii, instrucțiuni, regulamente, sarcini, solicitarea de informaț referitoare la domeniile conduse.

comunicații verticale ascendente, de ,,jos în sus”, regăsite între subordonați și manageri, prin intermediul cărora aceștia din urmă ,,intră în posesia” reacției, a modului de receptare de către subordonați a mesajelor transmise sub forma deciziilor, instrucțiunilor etc. Concomitent, sunt furnizate informații cu privire la ,,starea” domeniilor conduse – realizări, abateri ș.a.m.d.

comunicații orizontale, stabilite între posturi și compartimente amplasate pe același nivel ierarhic, între care există relații organizatorice de cooperare. Se concretizează în informații necesare pentru realizarea unor situații informaționale complexe ori îndeplinirea unor obiective comune.

comunicații oblice, regăsite între posturi și compartimente aflate pe niveluri ierarhice diferite, fără ca între acestea să fie relații de autoritate de tip ierarhic. Se concretizează în indicații metodologice referitoare la derularea unei acțiuni, îndeplinirea unor obiective etc.

Un alt criteriu de diferențiere îl reprezintă conținutul comunicațiilor; pot fi delimitate:

comunicații generale, ce vizează firma în ansamblul sau (mediul intern și extern);

comunicații motivaționale, stabilite între manageri și subordonați în legatură cu aspectele motivaționale ale derulării proceselor de muncă.

comunicații operatorii, ce permit exercitarea sarcinilor și îndeplinirea obiectivelor cu ajutorul unor explicații, instrucțiuni etc. transmise de ocupanții unor posturi, de regulă de management;

comunicații opționale, cu impact nemijlocit asupra relațiilor dintre salariați, climatului organizațional și motivațional etc.

Dacă avem în vedere maniera de transmitere, comunicațiile pot fi:

verbale, ce pun în valoare capacitatea managerilor de a se exprima și de a asculta;

non-verbale, aflate în peste 70% din mesajele ce se transmit și se primesc într-o conversație și care permit perceperea și reprezentarea realității vizual, auditiv, kinestetic și olfactiv (V.A.K.O.).

CÂND ESTE O INFORMAȚIE DE CALITATE?

Calitatea informațiilor se ,,măsoară” prin intermediul unor parametri dintre care cei mai importanți sunt:

-dinamismul, în sensul evidențierii proceselor de muncă în evoluția lor și nu static.

-multilateralitatea, asigurată de abordarea fenomenelor și proceselor prin prisma unor aspecte de natură economică, tehnică, socială, etc și regăsirea acestora în informații.

-realismul, respectiv utilizarea de informații care să reflecte fidel situația firmei și a mediului sau contextual.

-oportunitatea, adică culegerea, înregistrarea, transmiterea și prelucrarea informațiilor în timp util, asigurându-se astfel derularea de procese decizionale și operaționale eficiente.

-siguranța și precizia, în sensul evidențierii aspectelor de esența și de detaliu care să conducă la eliminarea ambiguității din cadrul mesajului trasmis.

-sinteza și conciziunea, adică prezentarea informațiilor cu economicitate de mesaje, adaptate astfel la managerul modern, aflat într-o permanentă criză de timp.

-specificitatea, dată de adaptarea informațiilor la particularitățile utilizatorului – referitoare la nivel de pregătire, grad de informare, timpul de care dispune, specificitatea problemei ce urmează a fi rezolvată, ș.a.m.d.

1.3 INFORMAȚII UTILIZATE ÎN CADRUL FIRMEI

Varietatea informațiilor care se vehiculează în interiorul firmei este asigurată de multitudinea de criterii care sunt folosite în cadrul clasificării lor.

Astfel, dacă se ia în considerare modul de prezentare, informațiile pot fi clasficate în:

-orale, transmise prin viu grai, greu controlabile și cu o viteză foarte mare de circulație.

-scrise, consemnate pe hârtie, cu grad ridicat de conservare, care necesită costuri modeste.

-audiovizuale, ce implică echipamente speciale, au o viteză mare de circulare, foarte sugestivă dar și foarte costisitoare.

Dacă se urmărește direcția vehiculării, informațiile pot fi clasificate în:

-ascendente, transmise de ,,jos în sus” de la eșaloanele inferioare la cele superioare fiind referitoare la gradul de realizare al obiectivelor și de aplicare a deciziilor.

-descendente, transmise de ,,sus în jos”, de la nivelurile superioare ierarhic la cele inferioare, luând forma deciziilor, indicațiilor metodologice, etc.

-orizontale, care se află în circulație între două posturi aflate pe același nivel ierarhic și care asigură realizarea unor lucrări comune complexe sau derularea unor activități care necesită un personal mai numeros.

Dacă se are în vedere gradul de prelucrare al informațiilor, acestea se pot grupa în:

-intermediare, aflate în dferite stadii de prelucrare și regăsite în eșalonul inferior din punct de vedere ierarhic al departamentului de management sau la personalul din compartimentele funcționale.

-finale, adresate managerilor din cadrul departamentului mananagerial mediu și superior; foarte sintetice, complexe și ușor valorificabile în adoptarea de decizii.

Din punct de vedere al provenienței, informațiile tratate de către manageri se pot împărți în:

-exogene, provenite în special din cadrul suprasistemelor din care face parte firma și au un caracter predominant obligatoriu.

-endogene, generate în cadrul firmei și care au un caracter foarte eterogen și atotcuprinzător.

Destinația informațiilor impune delimitarea acestora în două categorii aparte:

-interne, respectiv informații adresate conducătorilor și executanților din cadrul firmei și care au un caracter de agregare variabil, în funcție de amplasarea pe scară ierarhică a beneficiarilor.

-externe, destinate altor agenți economici, instituții, suprasisteme cu un grad de agregare și formalizare foarte ridicat și de asemenea cu o selectivitate deosebit de ridicată. În sfârșit, modul de organizare a tratării permite deprinderea de informații:

-tehnico-operative, regăsite cu precădere în cadrul eșalonului inferior al managementului pentru a controla munca executanților.

-de evidență contabilă, referitoare mai ales la aspectele economice ale firmei și utilizarea în fundamentarea de decizii tactice curente sau pe termen lung.

-statistice, cu un pronunțat caracter postoperativ, foarte sintetice și utilizate în cadrul evaluării gradului de realizare a obiectivelor noi.

1.4 FLUXURI ȘI CIRCUITE INFORMAȚIONALE

Fluxurile informaționale sunt cursuri parcurse da către informații de la emițător la destinatar, în timp ce circuitele informaționale evidențiază drumul informațiilor de la ,,naștere” și până la distrugere sau arhivare.

Deosebirea fundamentală dintre acestea este dată de lungime, cantitatea de informații vehiculată, cost al transmiterii.

1.4.1 CATEGORII IMPORTANTE DE FLUXURI ȘI CIRCUITE INFORMAȚIONALE

În mod firesc, managerul poate fi emițătorul sau beneficiarul unor informații a căror circulație se asigură prin mai multe tipuri de fluxuri sau circuite informaționale.

Dacă se au în vedere direcția și caracteristicile organizatorice ale extremităților implicate (furnizori și beneficiari), fluxurile și circuitele informaționale pot fi:

-verticale, stablite între posturi sau compartimente amplasate pe niveluri ierarhice diferite, între care există relații de subordonare nemijlocită (relații de autoritate de tip ierarhic).

-orizontale, regăsite între posturi și compartimente aflate la același nivel ierarhic, ce facilitează circulația informației pe orizontală.

-oblice, stabilite între posturi și compartimente aflate la niveluri ierarhice diferite între care nu există relații de subordonare ci, de regulă, relații de autoritate de tip funcțional.

Conținutul este asigurat de informații ascendente sau descendente.

După frecvența producerii, fluxurile și circuitele informaționale sunt:

-periodice, repetate la anumite intervale de timp, în funcție de periodicitatea proceselor de muncă.

-ocazionale, ce au o anumită frecvență aleatoare, în funcție de apariția și manifestarea anumitor situații în care este implicată firma.

1.5. CONȚINUTUL PROCEDURILOR INFORMAȚIONALE

Procedurile informaționale cuprind elemente referitoare la modalitățile de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor, operațiile de efectuat și succesiunea lor și se precizează suporții informaționali, formulele și mijloacele de tratare a informațiilor.

Această importantă componentă informațională se distinge prin câteva însușiri esențiale, după cum urmează:

caracter foarte detailat

natură sofisticată, dată de instrumentul matematic, economic, psihologic etc. utilizat

grad ridicat de formalizare care să permită utilizarea pe scară largă a calculatoarelor

caracter operational pronunțat

economicitate sporită, generată de axarea conceperii și funcționării sistemului informațional pe principii, reguli etc. specifice.

FIABILITATE

VITEZA DE COST

DEPLASARE GRAD DE

ÎNCĂRCARE

LUNGIME

1.6. MIJLOACE DE TRATARE A INFORMAȚIILOR

În perioada actuală există două mijloace de tratare a informațiilor ce caracterizează firmele:

manuale (stilou, creion, calculator de birou, mașina de dactilografiat etc.), cu viteză redusa de tratare, cost scăzut și posibilitatea apariției a numeroase greșeli.

automatizate (calculatoare), cu viteză de prelucrare extrem de ridicată, costuri, de asemenea, ridicate, memorie internă puternică, siguranță în calcule și cu personal de specialitate (operatori, analiști, programatori etc.).

1.7. ROLUL SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ÎN MANAGEMENTUL FIRMEI

Componenta informațională a managementului îndeplinește trei funcții importante în cadrul acestuia:

Funcția decizională, prin care asigură elementele informaționale necesare fundamentării și adoptării deciziilor.

Funcția operațională, ce facilitează asigurarea suportului informațional necesar inițierii de acțiuni solicitate de aplicarea deciziilor.

Funcția de documentare, prin care se asigură îmbogățirea și împrospătarea fondului de informații din cadrul firmei.

FUNCȚIILE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

În vederea satisfacerii nevoilor sociale ale membrilor societății, a furnizării de servicii publice în anumite condiții nu sunt suficiente doar resursele umane, materiale și tehnice, este necesar, de asemenea, un permanent contact cu realitățile din mediul social pe care îl servește managementul public.

Prin urmare, sistemul informațional al instituțiilor îndeplinește următoarele funcții:

Funcția decizională constă în aceea că sistemul informațional

Funcția decizională constă în aceea că sistemul informațional trebuie să asigure elementele informaționale necesare fundamentării actelor administrative la nivelul Parlamentului, Guvernului și tuturor categoriilor de decizii administrative.

În fond, decizia administrativă este rezultatul unui proces amplu de culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare a informațiilor. Fără informații, mijloace de tratare a informațiilor, fără fluxurile și circuitele informaționale descrise de circulația informațiilor în sistemul administrativ nu se poate vorbi de condiții minime pentru fundamentarea unor decizii administrative eficiente și a unor acte normative care să contribuie la crearea unui cadru corespunzător aplicării deciziilor, desfășurării activității în instituțiile publice și în societatea românească, în general.

Funcția operațională este cea prin care sistemul informațional asigură operaționalizarea actelor administrative: legi, decrete, hotărâri, decizii administrative etc.

Prin urmare, totalitatea datelor, informaț care circula în sistemul informațional al administrației publice, circuitele și fluxurilor informaționale existente contribuie în mod decisiv atât la înțelegerea corectă a unui act normativ sau al unei decizii administrative, dar mai ales la punerea în aplicare a acestora. Din punct de vedere practic, sistemul informațional influențează în mare masură desfășurarea activităților implicate în executarea sarcinilor cu care au fost investiți funcționarii publici și în aplicarea unor acte normative și/sau a unor decizii administrative.

Funcția de documentare a sistemului informațional exprimă menirea acestui sistem de a înregistra informațiile necesare personalului angajat în sistem pentru a fundamenta sistemul de obiective și implicit pentru a susține și fundamenta deciziile derivate din acestea.

Astfel, punctul de vedere care se bucură de aprecierea majorității specialiștilor în domeniu este acela conform căruia sistemul informațional al managementului public se reduce doar la activitatea de documentare, ca o componentă indispensabilă a funcționării sistemului informațional și implicit a procesului decizional.

Există diferite criterii după care se realizează clasificarea documentelor:

a) conținut

b) formă

c) date

d) alfabet

e) limbă etc.

Din punct de vedere strict pragmatic, documentele administrative pot fi grupate în două categorii:

Prima categorie este alcatuită din documentele folosite exclusiv de către funcționarii publici interesați în respectivul domeniu.

A doua categorie cuprinde acele documente folosite mai rar și care rămân de obicei la dispoziția funcționarilor din cadrul compartimentului specializat de documentare al instituțiilor publice.

Ca și activitate care permite exercitarea uneia dintre funcțiile sistemului informațional din cadrul administrației publice, documentarea administrativă este integrată în sistemul național de documentare.

În acest sens, în România există un Consiliu Legislativ, care a preluat sarcina de a organiza și menține evidența oficială a legislației și de a publica colecții și repertoare legislative, precum și buletine periodice de informare legislativă.

Consilliul Legislativ a introdus, în sistemul de evidență a legislației, metode moderne de înregistrare și apelare a informațiilor reunite într-o bază de date la nivel național.

Sarcini concrete, în acest sens are Direcția de Documentare și Informare Legislativă.

Între cele trei funcții ale sistemului informațional există o strânsă interdependența. Buna funcționare a acestuia este strâns legată de utilizarea cu profesionalism de către managerii publici a tuturor componentelor sistemului informațional și de valorificarea și revalorificarea permanentă a funcțiilor acestuia.

1.8 PRINCIPIILE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

Sistemul informațional în cadrul instituțiilor publice se fundamentează pe un ansamblu de principii care permit realizarea și valorificarea superioară a funcțiilor sale specifice.

Principiul conceperii și restructurarii sistemului informațional

Conceperea si raționalizarea sistemului informațional se realizează și este fundamentat, în mod expres, pe cerințele specifice ale managementului unei instituții publice, cerințe care sunt strâns corelate cu sistemele de nevoi, respectiv de interese la nivel micro- și macro-social.

Rațiunea existenței sistemului informațional o reprezintă necesitatea asigurării bazei informaționale necesare pentru derularea eficientă atât a proceselor de management, cât și a bazei de fundamentare a execuției în cadrul unei instituții publice sau în cadrul sistemului administrativ în ansamblul lui.

Principiul corelării strânse a sistemului informațional cu organizarea structurală și cu sistemul decizional din cadrul instituțiilor publice care compun sistemul administrativ.

În proiectarea structurilor organizatorice specifice instituțiilor publice din țara noastră, trebuie să se țină seama de faptul că fiecare componentă a sistemului reprezintă concomitent atât un emițător cât și un beneficiar de informații, de relații organizatorice, care apar sau pot apărea între posturi, între compartimente, între instituții și/sau între autorități ale administrației publice.Toate acestea se concentrează țn cadrul unor circuite informaționale.

Fiecare componentă a sistemului dispune, pentru realizarea obiectivelor atribuite, de anumite mijloace de tratare a informațiilor și trebuie să folosească anumite proceduri informaționale standardizate.

Principiul unității metodologice a tratării informațiilor

În vederea asigurării compatibilității între toate componentele sistemului informațional al administrației publice este necesar ca modul de culegere precum și cel de prelucrare a informațiilor să fie unitar din punct de vedere al metodologiei folosite (standardizarea modelelor procedurale).

O asemenea abordare asigură din start un plus sistemului informațional atât din punct de vedere al rigurozității cât și din punct de vedere al facilitării funcționării sale de ansamblu.

Tratarea unitară a datelor inițiale permite ulterior trecerea la prelucrarea ulterioară automatizată a acestora prin intermediul sistemelor informatizate.

Aplicarea acestui principiu relevă necesitatea stringentă de integrare în cadrul funcționarilor publici a personalului specializat în domeniul informatic și al analizei statistice asistată de calculator.

Respectarea principiului asigură sistemului informațional un plus de rigurozitate și facilitează atât controlul conducerii asupra funcționării sale de ansamblu cât și extinderea utilizării sistemelor urmate de prelucrarea statistică a datelor, fapt de natură să confere un plus de credibilitate analizei din cadrul sistemului administrativ.

Principiul concentrării asupra informațiilor esențiale

Potrivit acestui principiu, informațiile trebuie trasmise, ori de câte ori acest lucru este posibil, într-un mod selectiv, această selecție fiind impusă de necesitatea realizării unei economii de timp, resurse și implicit ducând la creșterea operativității fundamentării unor decizii și/sau elaborării unor documente administrative.mai mult decât atât, prin transmiterea exclusiv a informațiilor esențiale se asigură degrevarea sistemului informațional de informațiile redundante, de prisos, care sunt de natură să influențeze calitatea proceselor de înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor cu adevărat esențiale pentru sistemul în sine ca ansamblu.

Principiul asigurării unui timp de reacție corespunzator în cadrul componentelor sistemului administrației publice.

Pornind de la premise că desfășurarea diferitelor procese de muncă din cadrul sistemului de administrație publică prezintă caracteristici temporale, este necesar ca și viteza de reacție a componentelor sistemului să fie diferită în funcție de necesități. Prin urmare, timpii de culegere, vehiculare, prelucrare a informațiilor și de elaborare a unui document administrativ trebuie diferențiate.

Acest lucru este realizat cu precădere prin intermediul unor proceduri și mijloace cât mai variate folosite în tratarea informațiilor.

Principiul asigurării de maximum de informații finale dintr-un fond limitat de informații primare.

Este cunoscut faptul că cele mai importante documente administrative sunt fundamentate pe informațiile finale rezultate în urma procesului de analiză. De aceea se impune ca o necesitate stringentă valorificarea și prelucrarea eficientă a informațiilor care provin din cadrul administrației locale sau din terțe surse.

Actele normative emise de către instituțiile componente ale administrației centrale sunt în principal fundamentate pe informații sintetice, îndeosebi finale, care sunt la rândul lor rezultatul unui amplu proces de documentare și analiză administrativă.

Principiul flexibilității

Presupune adaptarea continuă a parametrilor sistemului informațional din cadrul administrației publice la caracteristicile intrinseci ale mediului extern. Este necesară în acest context o abordare modulară a sistemului informațional din cadrul administrației publice. Aceasta ar facilita accesul rapid și totodată selectiv la informațiile considerate ca fiind relevante. De asemenea, este posibilă actualizarea permanentă a datelor și informațiilor, care se află în relații de interdeterminare cu sitemul informațional la un anumit moment dat.

Principiul flexibilității necesită o permanentă reacție a instituțiilor din cadrul administrației publice și în mod special a celor din cadrul administrației publice locale față de membrii constituenți ai societății în plan local și adoptarea rapidă a deciziilor care sunt cerute de sistemul de nevoi, interese și preferințe ale segmentului respectiv de populație.

Apare în acest context ca fiind evidentă necesitatea alimentării sistemului informațional de la nivelul administrației centrale cu informații permanent actualizate și/sau rezultate în urma aplicării, în timp, a unor acte normative elaborate la nivel central. Actualizarea informațiilor are, fără nici o îndoială, rolul de a atrage de foarte multe ori chiar modificarea unui act normativ sau a unei decizii elaborate anterior pentru corelarea acesteia cu realitatea din teritoriu.

1.9 DEFICIENȚE MANIFESTATE ÎN FUNCȚIONAREA SISTEMULUI

INFORMAȚIONAL

Îndeplinirea funcțiilor sistemului informațional (decizională, operațională și respectiv de documentare) necesită atenuarea sau chiar eliminarea unor cauze care pot duce la producerea unor deficiențe majore în funcționarea normală a sistemului informațional.

Aceste deficiențe sunt:

filtrajul, respectiv modificarea intenționată a conținutului unei informații datorită intervenției pe parcursul tratării informațiilor a unor persoane interesate în modificarea într-o direcție sau alta a mesajului informațional adresat beneficiarului.

distorsiunea, concretizată în modificarea neintenționată a mesajului informațional, ca urmare a diferențelor de pregătire și competență a persoanelor implicate în cadrul procesului de transmitere a informațiilor sau ca urmare a utilizării unor suporturi informaționale neadecvate sau utilizării de mijloace necorespunzatoare în tratarea acestora.

redundanța, reflectată în trasmiterea acelorași informații prin intermediul unor canale informaționale paralele, utilizând modalități de prezentare diferite și având diferiți destinatari. Între cauzele cele mai frecvente care pot duce la astfel de deficiențe amintim coordonarea deficitară a unor componente manageriale.

Daca primele două deficiențe ,,produc” o dezinformare a beneficiarilor de informații, redundanța generează o apreciabilă risipă de timp și consum inutil de mijloace materiale.

supraîncărcarea mijloacelor informaționale, generată de manifestarea plenară a redundanței și de nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informațional, se manifestă prin transmiterea unui volum de informații care depășește cu mult capacitatea de absorbție a acestora și duce, în ultimă instanță, la ,,sufocarea” managerilor și a executanților din cauza volumului mare de informații nerelevante.

1.10 REPROIECTAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

Remodelarea informațională trebuie văzută într-un cadru mai larg, acela al reproiectării de ansamblu a managementului firmei. Aceasta deoarece între componentele sistemului de management există nenumarate intercondiționări și intercorelări, iar perfecționarea sistemului informațional nu reprezintă un scop în sine ci mai degrabă o importantă realitate de realizare a unui managemment performant, favorizant realizării obiectivelor firmei și ale subdiviziunilor sale.

Motivarea schimbării informaționale

Acesta este momentul în care:

-se precizează și se definesc în acest cadru elementele care declanșează reproiectarea sistemului informațional.

-se stabilește sfera de cuprindere a studiului ce se realizează –general sau parțial- pornindu-se de la deficiențele manifestate și raportându-se la cauzele care au dus la apariția și proliferarea lor.

-se dimensionează colectivul care asigură reproiectarea și reanalizarea informațională.

-se determină resursele materiale, financiare și logistice ce urmează să fie angajate în cadru; operațiunii de reproiectare.

-se precizează termenele intermediare precum și cele finale de realizare a proiectului noului sistem informațional.

-se stabilesc cu precizie obiectivele acțiunii de remodelare (economice dar și informaționale) ce se realizează și care sunt apoi integrate în ansamblul obiectivelor firmei.

Prezentarea sistemului informațional existent

Practic, în cadrul acestei etape sunt culese și înregistrate informații referitoare la maniera de concepere și funcționare a sistemului informațional în ansamblul său, precum și la configurația de detaliu a acestuia. În cadrul celor mai semnificative acțiuni care sunt circumscrise secvenței de mai sus se remarcă:

-caracterizarea de ansamblu a actualului sistem informațional și punerea în evidență a unor atu-uri și vulnerabilități cu caracter general.

-precizarea principalelor categorii de informații vehiculate în cadrul domeniului de investigat.

-inventarierea situațiilor informaționale (cadrelor documentare) în cadrul cărora este stocată informația.

-evidențierea fluxurilor și circuitelor informaționale parcurse de către situațiile informaționale ce apar în cadrul sistemului.

-reprezentarea grafică și de orice altă natură a fluxurilor și circuitelor informaționale apărute.

-precizarea procedurilor informaționale utilizate în cadrul procesului de tratare a informațiilor.

-evidențierea și caracterizarea mijloacelor de tratare a informațiilor precum și a aplicațiilor informatice realizate și, implicit a gradului de informatizare a proceselor de management și a proceselor de execuție efectivă.

Analiza sistemului informațional existent

Plecând de la configurația sistemului informațional și de la implicarea sa în cadrul derulării proceselor de muncă, analiza acestuia se axează pe urmatoarele coordonate:

-analiza încadrării tipologice a infomațiilor uzitate.

-analiza calității acestor informații uzitate, în sensul evidențierii gradului de respectare a unor cerințe în acest domeniu precum și pentru evidențierea consecințelor unei calități precare a informațiilor vehiculate în interiorul sistemului informațional.

-analiza numărului și conținutului situațiilor informaționale relevate în actualul sistem informațional.

-analiza procedurilor informaționale utilizate.

-analiza deficiențelor informaționale, a cauzelor care stau la baza generării lor, precum și a impactului economic și managerial al manifestărilor lor.

-analiza gradului de îndeplinire a funcțiilor sistemului informațional în cadrul managementului firmei și sesizarea din timp a consecințelor decizionale, procesuale, structural-organizatorice, economice etc. ale neregăsirii acestora.

-analiza realizată pe baza unor principii de concepere și functionare a sistemului informațional.

Cele mai semnificative dintre acestea sunt:

-principiul subordonării conceperii și funcționării sistemului informațional cerințelor și exigențelor managementului firmei și țintelor vizate prin acesta (astfel se poate realiza asigurarea îndeplinirii rolului decizional, operațional și de documentare, roluri care revin sistemului informațional).

-principiul corelării sistemului informațional cu celelalte componente ale sistemului managerial decizional precum și ale celui organizatoric (aceasta fiind o altă premisă importantă a îndeplinirii celor trei funcții ale sistemului informațional la care ne-am referit mai devreme).

-principiul excepțiilor, respectiv conceperea și punerea în aplicare a unui sistem informațional în cadrul căruia circulația informațiilor să se realizeze cât mai selectiv cu putință, încercându-se astfel asigurarea unei corespondențe depline între gradul de agregare și poziția ierarhică în cadrul firmei a beneficiarului. Acest principiu exprimă cel mai bine caracterul piramidal al sistemului informațional, caracter ce trebuie neapărat corelat cu abordarea piramidală a structurii organizatorice.

-principiul unității metodologice a tratării informațiilor, este cel care asigură compatibilitatea între componentele sistemului informațional și totodată unitatea modalităților de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor.

-principiul flexibilității, este cel care solicită o adaptare permanentă a sistemului informațional la cerințele și exigențele mediului ambiant și, pentru aceasta este necesară o abordare modulară a problemelor.

-principiul eficienței, presupune compararea permanentă a efectelor obținute cu eforturile solicitate de funcționarea sistemului informațional și obținerea unei eficiențe corespunzatoare.

Proiectarea/reproiectarea sistemului informațional

Elementele de analiză ale sistemului informațional, tendințele manifestate în cadrul acestui domeniu, precum și exigențele manageriale care se manifestă în etapa actuală permit conturarea unei noi configurații a sistemului informațional. Pentru aceasta se acționează în urmatoarele direcții:

-se stabilește configurația de ansamblu a sistemului informațional prin intermediul definitivării componentelor principale ale acestuia –categorii de informații; fluxuri și circuite informaționale; proceduri informaționale; documente ce urmează a fi folosite, mijloace de tratare a informațiilor – toate acestea fiind axate pe respectarea cerințelor impuse de managementul științific.

-se preconizează configurația de detaliu a sistemului informațional, respectiv schimbările care intervin la nivelul fiecărei componenete a acestuia.

-se determină eficiența soluțiilor de remodelare informațională propuse, atât și din punct de vedere cantitativ cât și de ordin calitativ, precum și impactul asupra funcționalității celorlalte componente manageriale.

Operaționalizarea modalităților de reproiectare

Implementarea soluțiilor de perfecționare implică:

-asigurarea resurselor necesare (financiare, materiale, umane, logistice,etc).

-pregătirea climatului din cadrul firmei

-efectuarea unor corecții pe parcursul aplicării noii configurații de sistem informațional, dacă situațiile concrete le impun.

-determinarea eficienței efectiv obținute în urma operaționalizării noului sistem informațional cu ajutorul unor indicatori specifici și clasici.

CAPITOLUL II

2.1 PREZENTAREA FIRMEI S.C. TVM S.A.

Societatea de valori mobilliare T.V.M. S.A. este o societate comercială pe acțiuni, constituită potrivit prevederilor Legii 31/1990, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J40/5106/95, Cod Fiscal nr. 7447600, cu sediul în Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, nr. 36A, sector1, București, înființată și autorizată în anul 1995 conform Deciziei Comisiei Naționale de Valori Mobiliare 167/22.09.1995. Potrivit legii, activitatea societății de valori mobiliare T.V.M. S.A. este supravegheată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, care a autorizat activitatea T.V.M. S.A.

Societatea T.V.M. are ca obiect de activitate:

vânzarea și/sau cumpărarea de valori mobiliare în calitate de intermediar, acționând pe bază de comision, ca agent în contul clienților;

vânzarea și/sau cumpărarea de valori mobiliare în calitate de intermediar, acționând pe cont propriu;

acceptarea, prelucrarea și transmiterea ordinelor clienților, cu scopul executării lor prin alți intermediari autorizați;

deținerea de fonduri și/sau valori mobiliare ale clienților în scopul executării ordinelor primite de la aceștia;

administrarea conturilor individuale ale portofoliilor de valori mobiliare ale clienților;

administrarea de fonduri și de valori mobiliare ale clienților, în scopul și în cursul administrării portofoliilor sau în alte scopuri autorizate expres de CNVM;

alte activități de intermediere de valori mobiliare prevăzute de reglementările emise de CNVM cum ar fi:

consultanță pentru privatizare;

distribuirea titlurilor de participare a fondurilor deschise de investiții;

activități conexe printre care: asistența și evaluarea economică a societăților comerciale în vederea stabilirii politicii de investiții;

elaborarea documentației în vederea majorării capitalului social și/sau finanțării prin plasament privat și/sau oferta publică de vânzare de valori mobiliare.

Obiectivul societății de valori mobiliare T.V.M. S.A. este acela de a-și desfășura activitatea într-un climat profesional sănatos, respectând legislația în vigoare, reglementările în domeniul pieței de capital, Regulile de Practică Onestă, Codul de Etică și Standardele Profesionale impuse de comunitatea financiară națională și internațională. Regulile de practică onestă, Codul de Etică și Standardele Profesionale anexate la Regulamentul de Organizare și Funcționare a SVM T.V.M. S.A.

Capitalul social al TVM S.A. este de 1.800.000.000 lei, cifra de afaceri, pe anul 2000, este de 7.525.229.000 lei, iar pe anul 2001, este de 3.085.178.000 lei. Volumul tranzacțiilor la Bursa de Valori București și pe piața Rasdaq în anul 2000 este de 296.734.000.000 (aproximativ 11.870.000 USD), iar în anul 2001, și anume până la data de 30.09.2001, este de 61.132.224 (aproximativ 2.050.000 USD).

Clienții importanți ai TVM S.A. sunt:

Ministerul Finanțelor Publice;

Goodison B.V.;

Waverton B.V.;

MYO-O S.A.;

Corbeilles România SRL;

Arcorom SRL;

Egis Pharmaceuticals Ltd.;

Rompetrol S.A.

Conducerea TVM S.A.

Societatea este condusă de Consiliul de Administrație, ales de Adunarea Generală a Acționarilor T.V.M. S.A., și care este format din 3 membri:

Președinte – Director General;

Membru CA;

Membru CA;

Președintele – Directorul General are atribuții stabilite prin Actul Constitutiv și prin lege, fiind responsabil cu desfășurarea strategiilor elaborate de Consiliul de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor și coordonând totodată și activitatea curentă a societății.

2.2 DATE ȘI INFORMAȚII DESPRE PERSONALUL FIRMEI

Personalul TVM implicat direct în activitatea de tranzacționare a piețelor de capital numară 4 traderi autorizați la Bursa de Valori și RASDAQ.

Departamentul de analiză cuprinde 4 persoane licențiate în economie și inginerie.

Totalul personalului cuprinde 10 persoane, din care:

Agenți de valori mobiliare autorizați de CNVM: 4

Traderi autorizați BVB, Rasdaq: 4

Contabili autorizați BVB: 1

Agent autorizat SNCDD: 1

OPL: 1

Conducerea executivă a societății este asigurată de un Consiliu de Administrație având urmatoarea componență:

Andreea Petrescu (Președinte/Director General) economist, specializare în Relații Economice Internaționale, finanțe și piețe de capital, agent de valori mobiliare autorizat CNVM, trader autorizat RASDAQ.

Prof. Univ. Dr. Ing. Cristian Tarbu membru

Aurel Tudorache, CFA, MBA membru

Structura personalului de execuție este urmatoarea:

Dana Moșescu (Director Economic) expert contabil,

contabil autorizat BVB

Manuela Barbu economist;

Cristian Benga (Oficiul pentru

Încadrarea în Prevederile Legale) avocat, membru al Baroului

Bucuresti;

Bogdan Iordan agent de valori mobiliare

autorizat CNVM, agent

autorizat SNCDD, BVB,

RASDAQ;

Daniel Șușnea agent de valori mobiliare

autorizat CNVM, trader

autorizat BVB;

Monica Nicolaie asistent manager, agent de

valori mobiliare autorizat

CNVM, RASDAQ;

Tudor Emil specialist IT.

Tudose Florentina asistent maneger

2.3 DESCRIEREA DEPARTAMENTELOR TVM S.A.

Societatea de valori mobiliare T.V.M. S.A. își desfășoară activitatea prin urmatoarele departamente:

Departamentul relația cu clienții (Front Office);

Departamentul Tranzacționare (Trading);

Departamentul Analiză;

Departamentul Middle Office;

Oficiul pentru încadrarea în prevederile legale – OPL;

Departamentul Contabilitate.

Structura ierarhică a departamentelor (organigrama firmei)

Organigrama prezintă strcutura ierarhică a departamentelor componente ale firmei. Organizarea pe verticală a firmei este dublată de o intercorelare a departamentelor pe orizontală.

2.3.1 Departamentul relația cu clienții (Front Office)

Atribuțiile departamentului:

deschide noi conturi de clienți, potrivit reglementărilor în vigoare;

verifică încadrarea ordinelor clienților în prevederile legale și corespondența cu situația din piață, precum și existența disponibilităților financiare pentru executarea acestor ordine;

preia ordinele clienților și le trimite spre execuție agenților de tranzacționare;

alcătuiește și păstrează baza de date privind ordinele clienților;

confirmă telefonic și în scris clienților executarea ordinelor primite;

ține evidența clienților prin actualizarea curentă a bazei de date;

păstrează legătura între clienți și agenții de tranzacționare cu privire la tranzacționarea ordinelor primite;

menține relația cu clienții existenți și cu potențialii clienți.

Componentele departamentului:

dezvoltă portofoliul de clienți al TVM S.A.;

verifică corectitudinea ordinelor clienților în raport cu normele și procedurile activității de intermediere de valori mobiliare;

verifică permanent stadiul executării ordinelor clienților transmise agenților de tranzacționare.

Sistemul de relații

În cadrul departamentului:

colaboreaza cu agenții autorizați TVM S.A. pentru dezvoltarea relațiilor cu clienții și menținerea în bună ordine a evidenței portofoliilor acestora;

Interdepartamental:

trimite ordinele clienților departamentului tranzacționare;

trimite departamentului Back Office cererile de deschidere de cont ale noilor clienți;

se supune controlului reprezentantului OPL și eventualelor sancțiuni aplicate de către acesta.

2.3.2 Departamentul Tranzacționare (Trading)

Atribuțiile departamentului:

colectează ordinele de vânzare și/cumparare de la Departamentul Front Office și de la agenții pentru valori mobiliare și are obligația să le asigure execuția în condițiile cele mai bune oferite pe piață, cu respectarea normelor în vigoare;

verificarea documentelor ce evidențiază primirea de numerar sau valori mobiliare, numerotarea și evidențierea corectă a acestor operațiuni;

primește Raportul de Tranzacționare de la Bursă, respectiv, de la Rasdaq cu toate detaliile aferente executării tranzacțiilor în Bursă, respectiv, Rasdaq și pe baza cărora verifică exactitatea ordinelor introduse inițial;

primește de la Bursă Rapoartele de Compensare-Decontare pe care le transmite mai departe Departamentului Contabilitate pentru stabilirea obligațiilor de plată sau a creanțelor în relația cu sistemul de decontare;

înștiințează clienții, în scris, asupra ordinelor executate prin emiterea unei confirmări și prin transmiterea acesteia potrivit reglementărilor;

întocmește Registrul zilnic al tranzacțiilor.

Competențele departamentului

executarea ordinelor clienților conform regulamentelor Comisiei Naționale de Valori Mobiliare (CNVM) și a legislației în domeniu;

informarea corectă a clienților asupra:

situației portofoliului;

executării lor;

situației din piața de capital;

evidențierea corectă a schimbărilor survenite în portofoliile clienților;

efectuarea raporturilor cerute de reglementările Comisiei Naționale de Valori Mobiliare (CNVM), Bursei de Valori București (BVB) și Asociației Naționale a Societăților de Valori Mobiliare (ANSVM), la termenele stabilite de acestea.

Sistemul de relații

În cadrul departamentului nu este cazul.

Interdepartamental:

transmitere rapoarte de tranzactionare și compensare/decontare către Departamentul Contabilitate;

toate informările venite prin sistem să fie aduse la cunoștinta Directorului General și departamentelor implicate;

se supune controlului reprezentantului OPL și eventualelor sancțiuni aplicate de acesta.

2.3.3 Departamentul Analiză

Atribuțiile departamentului:

execută studii privind evoluția pieței de capital din România;

construiește și actualizează indicii proprii ai TVM S.A. care reflectă evoluțiile valorilor mobiliare tranzacționate pe piața bursieră, respectiv extrabursieră;

colectează toate informațiile necesare unei analize economice obiective privind valorile mobiliare și emitenții de valori mobiliare tranzacționate pe piața de capital;

acordă asistență și evaluează agenții economici, instituțiile publice și organele administrației publice centrale și locale în vederea stabilirii politicii de investiții, de finanțare și de dezvoltare;

elaborează documentația în vederea majorării capitalului social și/sau finanțării prin plasament privat sau/și oferte publice de vânzare a valorilor mobiliare;

acordă consultanță financiară și asistență în cadrul procesului de privatizare.

Competențele departamentului:

analiza evoluției valorilor mobiliare cotate și a piețelor de capital, în general;

realizarea unor rapoarte de analiză, informări și prezentări de societăți emitente de valori mobiliare;

elaborarea de recomandări pe baza acestor analize, cu respectarea Codului de Etică și Standardelor de Conduită Profesională, precum și a legislației în domeniu.

Sistemul de relații

În cadrul departamentului colaborează la elaborarea prospectelor și a buletinelor de analiză;

Interdepartamental:

menține o legatură permanentă prin buletinele zilnice de analiză;

colaborează cu celelate departamente la elborarea prospectelor și a buletinelor de analiză.

2.3.4 Departamentul Middle Office

Atribuțiile departamentului:

transferul acțiunilor clienților de la registrele independente în “contul segregat” al societății, conform codului numeric personal și al societății la care clientul a subscris, înregistrate în ordinul de vânzare;

în cazul vânzării de acțiuni, transferul din “contul segregat” în “contul liber” al societății a acțiunilor clienților în T+1 și în vederea decontării in T+3;

în caz de cumpărare de acțiuni transferul în T+3 a acțiunilor din contul liber în contul segregat, dacă cumpărarea s-a facut pentru clienți;

realizarea evidenței zilnice a rulajului acțiunilor la societățile respective;

evidența acțiunilor aflate în contul segregat și/sau în contul liber în funcție de emitent;

întocmirea listei acțiunilor transferate de la registrele independente în funcție de proprietar, dată, număr de acțiuni și emitent;

verifică existența corespondenței între valorile mobiliare evidențiate în baza de date a TVM S.A. și cele efectiv deținute și evidențiate în Registrul Bursei și/sau registrele independente;

transferul acțiunilor la registru la cererea clienților;

introducerea în baza de date internă a ordinelor de tranzacționare și a efectuării acestora;

introducerea în baza de date a confirmărilor poștale;

efectuarea operațiunilor legate de evidența în baza de date internă.

Competențele departamentului:

evidențierea corectă a schimbărilor survenite în portofoliile clienților;

efectuarea raportărilor cerute de reglementările CNVM, BVB și ANSVM, la termenele stabilite de acestea;

realizarea copiilor de siguranță pentru bazele de date și arhive.

Sistemul de relații

În cadrul departamentului, conducătorul departamentului poate mandata un asistent să efectueze operațiile prevăzute la punctele i-k;

Interdepartamental:

comunică în scris Departamentului Tranzacționare situația portofoliilor clienților;

toate informările venite prin sistem de la Societatea Natională de Compensare, Decontare și Depozitare (SNCDD) și de la registre să fie aduse la cunoștința Directorului General și departamentelor implicate.

2.3.5 Oficiul pentru încadrarea în prevederile legale (OPL)

Atribuțiile departamentului:

verificarea corectitudinii și a întocmirii documentelor necesare deschiderii conturilor clienților și aprobarea lor;

verificarea corectitudinii procesării ordinelor de vânzare și/sau cumpărare, în raport cu reglementările CNVM, ANSVM și BVB, precum și cu cadrul legal general în vigoare;

verificarea și arhivarea autorizațiilor pentru agenții de valori mobiliare și ale punctelor de lucru;

arhivarea și aplicarea Deciziilor și Ordinelor CNVM;

păstrarea și arhivarea actelor societății, urmărirea corespondenței acestora cu noile legi și reglementări;

notificarea instituțiilor pieței, conform legislației în vigoare, a tuturor modificărilor importante survenite în organizarea și funcționarea TVM S.A.;

menținerea contactului cu agenții de valori mobiliare cu privire la corecta întocmire a ordinelor de vânzare și/sau cumpărare de valori mobiliare, respectiv tranzacționarea acțiunilor;

asigură relația în domeniu cu departamentele specializate ale CNVM, ANSVM, Rasdaq, SNCDD și BVB;

avizarea publicității societății;

avizarea dosarelor ce urmează a fi depuse în vederea autorizării ca agent de valori mobiliare;

raportează către CNVM eventualele încălcări ale prevederilor legale;

verifică și vizează documentele ce urmează a fi înaintate de către TVM S.A., pentru obținerea oricărei autorizări, la CNVM sau la alte instituții ale pieței de capital;

întocmeste și vizează contractele ce urmează a fi semnate de TVM S.A.;

aduce la cunoștința tuturor angajaților TVM S.A. orice modificare a reglementărilor în vigoare și verifică periodic cunoașterea și aplicarea acestora;

păstrează un exemplar al tuturor documentelor folosite la deschiderea contului clienților;

asigurarea respectării legilor, regulamentelor pieței de capital, precum și a normelor interne de către societate și angajații săi.

Competențele departamentului

verifică și coordonează activitatea societății de valori mobiliare din punct de vedere juridic;

în cazul încălcării Codului de Etică și Standardelor Conduitei Profesionale, a regulamentului de organizare și funcționare sau a legislației în domeniu de către personalul TVM S.A. stabilește, împreună cu Directorul General, acțiunile sau sancțiunile ce se impun;

avizează raportările cerute de reglementările CNVM, BVB și ANVM, la termenele stabilite de acestea.

Sistemul de relații

În cadrul departamentului nu este cazul;

Interdepartamental:

informează membrii celorlalte departamente cu privire la noile reglementări apărute pe piața de capital;

asigură respectarea normelor de ordine interioară de către membrii tuturor departamentelor;

veghează la respectarea legalității activității desfășurate de celelalte departamente.

2.3.6 Departamentul Contabilitate

Atribuțiile departamentului:

verifică existența banilor sau a valorilor mobiliare în contul clienților pentru executarea ordinelor și notifică conducerea despre eventualele încălcări a reglementărilor privind existența fondurilor;

verifică corecta evidențiere a numerarului în cele trei conturi:

contul curent al SVM TVM S.A.

contul clienților

contul de decontare

înregistrarea în contabilitate a tranzacțiilor executate;

verificarea corectitudinii tranzacțiilor efectuate prin confruntarea evidențelor societății respectiv ordinele inițiale cu documentele din partea Bursei, respectiv a SNCDD, pentru tranzacțiile executate pe piața de capital;

înștiințează clienții, în scris, asupra ordinelor executate prin emiterea unei confirmări și transmiterea acesteia prin poștă cel mai târziu în dimineața celei de-a doua zile după executarea tranzacției;

corectează eventualele erori interne (datorate eventualelor greșeli ale salariaților TVM S.A.) sau externe (cu Bursa, respectiv SNCDD);

ține evidența contabilă a tuturor operațiunilor efectuate cu numerar și valori mobiliare în numele clienților și în numele societății de valori mobiliare și asigură înregistrarea corectă în conturi a acestora;

emite la sfârșitul fiecărei luni un extras de cont și o situație a activității contului pentru fiecare client, pentru evidențierea soldului final și a operațiunilor efectuate de acesta pe parcursul lunii;

efectuează raportările cerute de reglementările CNVM, BVB și ANSVM, la termenele stabilite de acestea;

comunică departamentului de tranzacționare limitele de tranzacționare stabilite pentru societate de către organismele de autoreglementare abilitate în aceste scop și verifică respectarea acestora.

Competențele departamentului:

ține evidența tuturor operațiunilor contabile efectuate de către societatea de valori mobiliare;

efectuează raportările cerute de reglementările CNVM, BVB și ANSVM la termenele stabilite de acestea.

Sistemul de relații

În cadrul departamentului:

întocmește situațiile financiare lunare ale societății;

întocmește raportările lunare către instituțiile pieței de capital;

controlează soldul, portofoliile clienților și corelația acestora cu evidențele departamentului de tranzacționare.

Interdepartamental:

colaborează permanent cu departamentul tranzacționare pentru tranzacțiile zilnice efectuate pe Rasdaq și BVB, corespondența primită prin poșta electronică de la instituțiile pieței de capital;

colaborează cu departamentul analiză la calculul indicatorilor și la întocmirea altor proiecte de evaluare, consultanță;

colaborează cu oficiul pentru încadrarea în prevederile legale pentru respectarea legalității activității desfășurate.

2.4. EXERCITAREA CALITĂȚII DE FORMATOR DE PIAȚĂ

Înregistrarea ca formator de piață a SVM TVM S.A. impune agenților de pe piața extrabursieră respectarea regulamentelor și procedurilor aflate în vigoare în prezent, emise de către Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare (ANSVM) și Comisia Națională de Valori Mobiliare (CNVM), precum și asimilarea oricăror altor viitoare norme legislative care vizează participarea în calitate de formator de piață în sistemul RASDAQ.

Agenții TVM S.A. sunt obligați să înregistreze SVM TVM S.A. ca formator de piață și să afișeze cotații pentru orice valoare mobiliară pe care ANSVM o clasifică drept eligibilă pentru sistemul Rasdaq și pentru care există ordine de vânzare/cumpărare. Prin înregistrarea în calitate de formator de piață pentru o valoare mobiliară, agenții trebuie să-și onoreze toate obligațiile reglementare și contractuale rezultate din participarea SVM TVM S.A. în sistemul Rasdaq în calitate de formator de piață.

TVM S.A. se poate înregistra în calitate de formator de piață fie pentru loturi standard, fie pentru loturi disparate, în oricare din valorile mobiliare eligibile. Prin înregistrarea în calitate de formator de piață pentru loturi standard, agenții vor menține înregistrarea timp de minimum 10 zile lucrătoare consecutive. Prin înregistrarea în calitate de formator de piață pentru loturi disparate, agenții vor menține înregistrarea timp de minimum 30 de zile lucrătoare consecutive.

Persoana desemnată ca principal autorizat care răspunde de supravegherea participării TVM S.A. în sistemul Rasdaq eate doamna Andreea Petrescu – președinte/director general.

Agenții vor introduce în sistemul Rasdaq cotații ferme, fie pentru cerere , fie pentru ofertă, pentru fiecare din valorile mobiliare pentru care este înregistrat.

Pentru loturi standard, agenții vor introduce și vor menține o cotație continuă, constând într-o cerere fermă sau o ofertă fermă pentru un lot standard de minimum 200 de valori mobiliare, în timpul orarului de funcționare a pieței.

Pentru loturi disparate, agenții vor introduce și vor menține o cotație continuă constând într-o cerere fermă sau o ofertă fermă pentru un lot de cel puțin 39 de valori mobiliare și cel mult 199, în timpul orarului de funcționare a pieței.

Introducerea de către agent a unei cereri ferme/oferte ferme în sistemul Rasdaq impune acestuia onorarea acelei cotații în cazul în care este contactat de un alt membru care dorește să cumpere (sau să vândă) acea valoare mobiliară la prețul și până la dimensiunea afișate în sistemul Rasdaq. În momentul introducerii (sau actualizării) unei cereri ferme (sau oferte ferme) în sistemul Rasdaq, agentul va respecta următoarele standarde referitoare la diferența minimă de preț, bazate pe valoarea prețului unitar al respectivei valori mobiliare:

10 lei – pentru valorile mobiliare care se vând la prețuri sub 1.000 lei;

100 lei – pentru valorile mobiliare care se vând la prețuri cuprinse între 1.001 și 10.000 lei;

500 lei – pentru valorile mobiliare care se vând la prețuri cuprinse între 10.001 și 50.000 lei;

1.000 lei – pentru valorile mobiliare care se vând la prețuri cuprinse între 50.001 și 200.000 lei;

5.000 lei – pentru valorile mobiliare care se vând la prețuri mai mari de 200.000 lei.

Agentul va afișa cotații ferme prin:

introducerea de cereri/oferte din contul house;

introducerea de cereri/oferte reprezentând ordinele de cumpărare/vânzare ale clienților încredințate spre execuție agentului de la un anumit preț sau la un preț mai bun (de exemplu ordinele limită); sau

o combinație a acestor două posibilități.

Agentul care are ordine limită ale clienților neexecutate (fie pentru loturi standard fie pentru loturi disparate), nu va executa o tranzacție de cumpărare sau vânzare în contul house, la un preț egal sau superior prețului ordinului limită al clientului, în afara cazului în care ordinul clientului este de asemenea satisfacut la prețul limită sau la un preț mai bun.

Cerința referitoare la expunerea ordinului prevazută la litera d, nu se aplică ordinelor clienților care sunt executabile imediat prin termenii lor și pe care agentul le execută cu promptitudine. De exemplu, acest lucru se va întampla atunci când agentul deține un ordin al clientului de a cumpăra un lot standard la prețul pieței, iar el satisface cu promptitudine acest ordin vânzând un lot standard din inventarul sau la cel mai scazut preț de ofertă afișat în sistemul Rasdaq pentru acea valoare mobiliară. La fel, în cazul în care agentul primește două ordine limită de la clienți, care prin termenii lor pot fi executate unul prin altul la un preț situat între cea mai bună cerere și ofertă afișate în sistemul Rasdaq, aceste ordine pot fi combinate fără a mai fi expuse pieței.

Agentul își poate actualiza cotația pentru o valoare mobiliară (atât prețul cât și/sau dimensiunea) în orice moment în timpul orarului de funcționare a pieței. Obligația agentului de a onora o cerere sau o ofertă fermă durează atâta timp cât acesta nu și-a actualizat cotația (fie ca preț, fie ca dimensiune). După ce a raportat o tranzacție pentru cel puțin un lot standard (sau pentru un lot disparat în cazul formatorilor de piață pentru loturi disparate) dintr-o valoare mobiliară, agentul are la dispoziție un minut în care să procedeze la actualizarea cotației sale afișate în sistemul Rasdaq. În timpul acestei perioade, agentul este scutit temporar de obligația de a onora cotația afișată pentru respectiva valoare imobiliară, în condițiile în care el își actualizează realmente cotația afișată. În toate celelate situații, agentul trebuie să-și onoreze cotațiile afișate în timpul orarului de funcționare al pieței.

2.5 CAPACITATEA DE ANALIZĂ/CERCETARE A PIEȚEI

Analiza/cercetarea pieței este realizată de departamentul de analiză financiară al TVM S.A. care a fost înființat la începutul anului 1998 și a desfășurat activități în urmatoarele domenii:

Analiza Macroeconomică

Analiza evoluției indicatorilor macroeconomici în România.

Analiza Sectorială

Sistem de indici sectoriali de piață pentru societățile listate

Studiu asupra pieței românești a produselor farmaceutice

Studiu asupra pieței românești de mașini agricole

Studiu asupra producției și distribuției în avicultură

Analiza Microeconomică

Rapoarte de cercetare pentru un numar de 43 de societăți realizate la comanda unor clienți în vederea privatizării sau a restructurării financiare.

Rapoarte de cercetare elaborate în urmatoarele domenii:

Industria farmaceutică

Industria petrolului

Industria ceramicii decorative și a sticlei

Piața românească de mașini agricole

Sectorul agricol al aviculturii

2.6 PROIECTE DESFĂȘURATE ȘI FINALIZATE PE PIAȚA DE CAPITAL CU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE

2.6.1 Prezentare

Proiectele au avut ca obiect privatizarea societăților românești cu capital majoritar de stat (peste 50%) care s-au facut prin transferul proprietății de la Fondul Proprietății de Stat la Ministerul Finanțelor Publice în calitate de principal creditor al societăților. Datoriile totale acumulate de societăți la Bugetul Statului s-au transformat în creanțe ale Ministerului Finanțelor Publice conform O.G. 15/1998 și H.G. 269/1999.

2.6.2 Condițiile realizării contractelor

ANUL 2000

Societatea comercială TVM S.A. în consorțiu cu un alt SVM a participat la licitația organizată de Ministerul Finanțelor Publice în data de 22 septembrie 1999 și au fost selectate în calitate de consultanți în vederea întocmirii unui raport de evaluare referitor la urmatoarele societăți:

S.C. SARO S.A. Târgoviște

S.C. PETROS S.A. Ploiești

S.C. FIBREX S.A. Săvinești

S.C. TAXI COBĂLCESCU S.A. București

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Onești

S.C. HORTICONS S.A. Fetești

Conform contractului de consultanțăa încheiat între TVM S.A. și un alt SVM, consultanții au avut obligația de a întocmi rapoartele de evaluare la societățile menționate mai sus în termen de 11 zile calendaristice, raportul de evaluare cuprinzând urmatoarele date:

Dosarul de prezentare al societății cu urmatorul conținut:

Date completate de identificare a societății comerciale precum și cele referitoare la organizarea și funcționarea acesteia, numărul de acțiuni deținute de FPS (Fondul Proprietatii de Stat), capitalul social și ponderea acțiunilor deținute de FPS din totalul capitalului social;

Date complete referitoare la patrimoniul societății, cu referire expresă la active, bunuri mobile și imobile precum și utilaje de mare valoare care se află în proprietate sau în concesiune cu referiri exprese la volumul de credite angajate, garanțiile (ipotecile) bancare precum și orice alte garanții ori ipoteci constituite în favoarea terților;

Situația economico-financiară a societății pe baza datelor contabile, bilanțul și contul de profit și pierdere pe ultimii trei ani, date furnizate de către creditorul bugetar;

Situația datoriilor și creanțelor comerciale ale societății cu precizarea celor care fac obiectul unor litigii precum și stadiul soluționării acestora;

Situația produselor aflate în stoc precizându-se care dintre acestea sunt în mișcare lentă sau fără mișcare;

Aprecieri cu privire la posibilitățile redresării și restructurării societății în condițiile stingerii obligațiilor bugetare integral sau parțial;

Sugestii în legatură cu posibilitatea și eficiența acordării unor înlesniri la plată de către creditorii bugetari anteriori vânzării acțiunilor;

Contracte la intern sau la extern precum și gradul de acoperire a capacităților de producție cu contracte și poziția pe piață a societății comerciale respective.

Eficiența aplicării fiecăreia dintre modalitățile de stingere a creanțelor bugetare prevăzute de O.U. a Guvernului 15/1998 cu indicarea expresă a acțiunii consultantului.

Sumele estimate a fi obținute prin aplicarea fiecăreia dintre modalitățile de stingere a creanțelor bugetare la societatea comercială în cauză.

Termenul estimat pentru recuperarea creanțelor bugetare.

Considerații cu privire la efectele aplicării prevederilor O.U. a Guvernului 15/1998 la nivel managerial, micro-social și în relația cu bugetele, distinct pentru fiecare dintre modalitățile de recuperare a creanțelor bugetare.

Prezentarea eventualelor oferte aparținând unor investitori pentru cumpărarea acțiunilor societăților comerciale.

Rapoartele de evaluare au fost întocmite în termenele prevăzute în contract și au respectat întocmai exigențele de conținut cerute de Ministerul Finanțelor Publice fiind acceptate de acesta fără nici o obiecție. Evaluarea societăților întocmită în baza contractului de consultanță a stat la baza încheierii contractului de mandat în vederea vânzării acțiunilor deținute de stat la:

S.C. SARO S.A. Târgoviște

S.C. PETROS S.A. Ploiești

S.C. FIBREX S.A. Săvinești

S.C. TAXI COBĂLCESCU S.A. București

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Onești

Contractul de mandat încheiat între Ministerul Finanțelor Publice și consorțiul format din TVM S.A. și un alt SVM a avut ca obiect vânzarea acțiunilor deținute de Ministerul Finanțelor Publice pe piața de capital prin ofertă publică de vânzare.

Obligațiile contractuale ce au revenit societății TVM S.A. au fost următoarele:

Îndeplinirea tuturor obligațiilor conform prevederilor legale precum și a formalităților necesare pentru pregătirea, derularea și finalizarea în bune condiții a ofertei publice de acțiuni.

Obligația de a depune toate diligențele necesare vinderii acțiunilor deținute de stat la un preț cât mai mare care să acopere total sau parțial datoriile bugetare.

Elaborarea prospectului de ofertă publică în colaborare cu societatea comercială și Ministerul Finanțelor Publice.

Solicitarea autorizărilor prevăzute de lege pentru derularea ofertei publice.

Primirea și centralizarea scisorilor de intenție ale investitorilor potențiali.

Publicitatea datelor din oferta publică prin sistemul electronic al ANSVM și BVB.

Obligația de a înregistra rezultatele ofertei publice în registrul pieței pe care se realizează tranzacția sau într-un alt registru autorizat.

Condițiile în care s-au realizat contractele de mandat au fost următoarele:

S.C. SARO S.A.

Pentru S.C. SARO S.A. s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizate de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație olandeză-licitație competitivă.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 3.306.343 acțiuni nominative, reprezentând 70% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 25.000 lei/acțiune .

Prețul de plecare este de 9.000 lei/acțiune.

CNVM a avizat închiderea ofertei publice secundare, acțiunile fiind subscrise integral.

Valoarea tranzacției a fost de 29.757.087.000 lei (aproximativ 1,5 milioane USD).

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor american.

2. S.C. PETROS S.A.

Pentru S.C. PETROS S.A. s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizată de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație competitivă.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 652.823 acțiuni nominative, reprezentând 70,4% din capitalul social al societății.

Vloarea nominală este de 25.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 23.000 lei/acțiune.

Acțiunea a fost subscrisă integral prin intermediul Bursei de Valori București la prețul de 42.000 lei/acțiune.

Valoarea tranzacției a fost de 27.418.566.000 lei (aproximativ 1,4 milioane USD).

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor olandez.

3. S.C. FIBREX S.A.

Pentru S.C. FIBREX S.A. s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizată de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație olandeză.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 3.942.886 acțiuni nominative, reprezentând 50,986% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 25.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 40.000 lei/acțiune.

Valoarea tranzacției a fost de 27.418.566.000 lei (aproximativ 6,5 milioane USD).

CNVM a avizat închiderea ofertei publice secundare.

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor italian.

4. S.C. TAXI COBĂLCESCU S.A.

Pentru S.C. TAXI COBĂLCESCU S.A. vânzarea acțiunilor s-a făcut prin metoda negociere directă a 37.294 acțiuni nominative reprezentând 100% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 25.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 150.000 lei/acțiune.

Acțiunile au fost subscrise integral la prețul de 163.000 lei/acțiune.

Valoarea tranzacției a fost de 6.078.922.000 lei (aproximativ 300.000 USD).

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de un investitor român.

ANUL 2001

S.C. TVM S.A. în consorțiu cu un alt SVM a participat la licitația organizată de Ministerul de Finanțe și a fost selectat în calitate de consultant în vederea întocmirii unui raport de evaluare referitor la următoarele societăți:

S.C. UPSOM S.A. Ocna Mureș

S.C. UPET S.A. Targoviște

S.C. IAIFO S.A. Zalău

S.C. UNIMET CUG S.A. Cluj Napoca

S.C. UMARO S.A. Roman

Condițiile în care s-au realizat contractele de mandat au fost următoarele:

S.C. UPSOM S.A. Ocna Mureș

Pentru S.C. UPSOM S.A. Ocna Mureș s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizată de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație olandeză – licitație competitivă.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 2.289.377 acțiuni nominative, reprezentând 69,09% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 25.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 28.000 lei/acțiune.

Valoarea tranzacției a fost de 18.315.016.000 lei (aproximativ 790.000 USD).

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor român.

S.C. UPET S.A. Targoviște

Consorțiul pentru vânzarea acțiunilor deținute de Ministerul Finanțelor Publice la societatea S.C. PETROS S.A. a fost format din TVM S.A. și din alte două societăți de valori mobiliare.

Pentru S.C. UPET S.A. Targoviște s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizată de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație olandeză – licitație competitivă.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 8.733.668 acțiuni nominative, reprezentând 73,095% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 25.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 25.000 lei/acțiune.

Acțiunile au fost subscrise integral.

Valoarea tranzacției a fost de 113.537.684.000 lei (aproximativ 4,9 milioane USD).

CNVM a avizat închiderea ofertei publice secundare.

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor străin.

S.C. UNIMET CUG S.A. Cluj Napoca

Pentru S.C. UNIMET CUG S.A. Cluj Napoca s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizată de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație olandeză – licitație competitivă.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 2.346.542 acțiuni nominative, reprezentând 87,847% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 25.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 26.000 lei/acțiune.

Valoarea tranzacției a fost de 23.465.420.000 lei (aproximativ 1,15 milioane USD).

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor american.

S.C. UMARO S.A. Roman

Pentru S.C. UMARO S.A. Roman s-a întocmit prospect de ofertă publică secundară de vânzare acțiuni autorizată de CNVM. Oferta a fost derulată prin plasament intermediat prin metoda licitație olandeză – licitație competitivă.

Oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a 1.701.807 acțiuni nominative, reprezentând 91,493% din capitalul social al societății.

Valoarea nominală este de 67.000 lei/acțiune.

Prețul de plecare este de 31.000 lei/acțiune.

Valoarea tranzacției a fost de 16.167.166.500 lei (aproximativ 700.000 USD).

Acțiunile au fost subscrise și cumpărate integral de către un investitor român..

Alte activități

Oferta publică de preluare S.C. ROMPETROL S.A. București

Oferta s-a desfășurat cu autorizația CNVM din 25.02.2000.

Tipul acțiunilor: nominative

Valoarea nominală: 68.000 lei/acțiune

Nr. acțiuni care au făcut obiectul ofertei: 381.041 acțiuni reprezentând 100% din capitalul social al emitentului.

Perioada de desfășurare a ofertei: 23.02.2000-13.03.2000

Preț de cumpărare: 22.800 lei/acțiune.

Oferta s-a încheiat prin cumpărarea unui nr. de 245.121 acțiuni, valoarea tranzacției fiind în valoare de 5.588.758.800 lei (aproximativ 350.000 USD), cumpărătorul dobândind calitatea de acționar majoritar prin deținerea unui procent de 64,33% din capitalul social al emitentului.

Oferta Publică Inițială Primară de Vânzare de Obligațiuni convertibile în acțiuni, dematerializate, evidențiate prin înscriere în cont, emise de S.C. Rompetrol S.A. în vederea majorării capitalului social

Oferta s-a desfășurat cu autorizația CNVM din 10.03.1999.

Valoarea nominală: 68.000 lei/obligațiune

Preț vânzare: 60.000 lei/obligațiune

Durata: 12 luni

Dobânda: 35%/an plătibilă în două rate semestriale

Termen de conversie: 3 luni de la data emisiunii

Rata de conversie: 1 : 1

Perioada de desfășurare a ofertei:23.03.1999-22.04.1999

Nr. obligațiuni care fac obiectul ofertei: 144.200 obligațiuni

Vânzarea obligațiunilor s-a efectuat prin plasament intermediat prin metoda ,, celei mai bune execuții”.

Oferta s-a încheiat cu succes prin subscrierea întregului pachet oferit în data de 23.03.1999, valoarea tranzacției fiind de 8.652.000.000 lei (aproximativ 480.000 USD).

Plasament Privat Secundar de acțiuni emise de S.C. ZAHĂRUL S.A. Luduș

Tipul acțiunilor: nominative

Valoare nominală: 25.000 lei/acțiune

Nr. acțiuni care au făcut obiectul plasamentului primar: 136.169 acțiuni

Preț vânzare: 55.280 lei/acțiune

Metoda de efectuare: plasament intermediat

Data inițierii plasamentului primar: 13.09.2000

Data închiderii plasamentului: 17.09.2000

Plasamentul s-a desfășurat cu avizul CNVM din 06.09.2000.

Închiderea plasamentului privat s-a făcut cu avizul CNVM din 29.09.2001.

S-au subscris și s-au plătit integral 136.169 acțiuni cu o valoare a tranzacției de 7.527.422.320 lei (aproximativ 470.000 USD).

Plasament Privat Primar de acțiuni emise de S.C. SANEX. S.A. Cluj Napoca având următoarele caracteristici:

Tipul acțiunilor: nominative

Valoare nominală: 2.000 lei/acțiune

Nr. acțiuni care au făcut obiectul plasamentului primar: 60.387.859 acțiuni

Preț vânzare: 2.000 lei/acțiune

Metoda de efectuare: plasament intermediat

Data inițierii plasamentului primar: 08.12.2000

Data închiderii plasamentului: 26.12.2000

Plasamentul s-a desfășurat cu avizul CNVM din 06.12.2000.

Închiderea plasamentului privat s-a făcut cu avizul CNVM din 05.01.2001.

S-au subscris și s-au plătit integral 19.344.000 acțiuni SANEX cu o valoare a tranzacției de 38.688.000.000 lei (aproximativ 1,9 mil. USD).

Oferta Publică de Preluare S.C. SANEX S.A. Cluj Napoca autorizată de CNVM cu decizia din 29.03.2001

Tipul acțiunilor: nominative

Valoare nominală: 2000 lei/acțiune

Nr. acțiuni care fac obiectul ofertei: 68.929.835 acțiuni reprezentând 49,14% din capitalul social al emitentului.

Perioada de desfășurare a ofertei: 05.04.2001-24.04.2001

Preț de cumpărare: 300 lei/acțiune

Oferta s-a încheiat prin cumpărarea unui nr. de 8.221.217 acțiuni, valoarea tranzacției fiind de 2.466 365 100 lei (aproximativ 100.000 USD).

CONTRACT DE INTERMEDIERE vânzare pachete reziduale de acțiuni deținute de Autoritatea de Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, prin Ordin de Vânzare pe piața RASDAQ la următoarele societăți:

Transalba S.A. Alba Iulia;

Agrotehnica S.A. Segarcea;

Agromec S.A. Diosig.

Valoarea totală a tranzacțiilor 17.740.000 lei.

Contracte de consultanță

ANTIBIOTICE S.A. consultanță în vederea participării clientului nostru Egis Pharmaceuticals Ltd la privatizarea societății Antibiotice S.A., concretizată în: elaborarea studiilor de piață și a industriei produselor farmaceutice, asistență pentru diligența necesară financiară, legală și ecologică.

SEMĂNĂTOAREA S.A. consultanță în vederea privatizării societății concretizată în elaborarea și prezentarea ofertei de cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni de la FPS, participarea la negocierea și semnarea contractului, alături de cumpărător S.C. MYO-O S.A..

2.7 SISTEMUL DE SALARIZARE

Sistemul de salarizare se bazează pe raportarea permanentă a salariilor la performanțele obținute de salariați. Astfel salariile de bază sunt calculate la un nivel minim care să genereze dorința angajaților de a obține rezultate cât mai bune în cadrul activității desfășurate. Pe lângă salariul de bază în retribuția lunară sunt incluse și o serie de bonificații precum și o cotă de 10% din beneficiile directe aduse de salariații firmei. În funcție de profitul realizat de firmă la sfârșitul lunii salariaților li se adaugă un procent de 30% din salariul de bază.

La retribuția de bază se adaugă primele pe care le acordă societatea cu ocazia principalelor sărbători și evenimente sociale și religioase (Paștele, Crăciunul, 1Mai, 1Decembrie etc). De asemenea se acordă o primă specială cu ocazia sărbătoririi zilelor aniversare ale personalului.

Retribuția de bază a personalului este prezentată în tabelul următor:

Conducerea societății este asigurată de către un Consiliu de Administrație având urmatoarea componență::

Andreea Petrescu (Președinte/Director General) economist, specializare în Relații economice internaționale, finanțe și piețe de capital, agent de valori mobiliare autorizat CNVM, trader autorizat RASDAQ

Prof. Univ. Dr. Ing. Cristian Tarbu – membru

Aurel Tudorache – membru

Remunerarea personalului din cadrul Consiliului de Administrație se realizează pentru fiecare ședință. Acestea se desfășoară trimestrial sau ori de câte ori situația din cadrul firmei impune acest lucru.

Președinte -19.000.000/ședință

Membrii – 12.000.000/ședință

Pentru stimularea și creșterea rentabilității muncii la realizarea bilanțului anual al firmei se acordă un procent de 1,5 % din profitul net al firmei pentru acordarea de prime pentru personal în funcție de o analiză care să evidențieze contribuția fiecăruia la realizarea acestui profit.

La decizia ce urmează a fi luată, nici un moment nu trebuie ignorată fiscalitatea pentru stabilirea veniturilor și a profitului.

Impozitele și taxele ce urmează a fi plătite de angajați cât și de angajatori sunt:

Angajați

1% – fond șomaj – salariu tarifar de încadrare;

5% – pensie suplimentară – salariu tarifar + sporuri permanente (vechime, spor de noapte);

7% – contribuție asigurări de sănătate – venit brut realizat;

impozitul pe salariu – conform grilei de impozitare la venitul impozabil (venit brut – deduceri personale);

5% – impozit pe dividendele anuale.

Angajator

Legate de fondul de salarii

5% – fond șomaj – se aplică la fondul de salarii realizat (salariu tarifar + acord + premii + sporuri);

7% – contribuție de asigurări sociale de sănătate – fond salarizare;

30-35% C.A.S. contribuție la asigurări sociale la fondul de salarii realizat;

3% – fond solidaritate pentru handicapați – fond salarii realizat + colaborări;

2% – fond special învățământ – fond salarii realizat;

0,25% – comisia pentru evidență în cărțile de muncă.

În funcție de veniturile realizate

25% – impozit pe profit;

19% – TVA;

taxe clădire, teren, mașini.

2.8 BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

Datorită specificului activității firmei (tranzacții-valori imobiliare), este necesară informatizarea sistemelor de lucru folosite în cadrul firmei. În acest sens este demn de menționat faptul că fiecare dintre cei 11 angajați dispune de un calculator pentru uzul propriu după cum urmează:

Toate calculatoarele sunt conectate în rețea precum și la serviciul Internet Explorer atât pentru facilitarea schimburilor de informații între departamente precum și pentru menținerea pasului cu ultimele noutăți apărute în domeniile de interes pentru firmă.

De curând firma TVM S.A. a înființat un site numit www.tvm.ro la dispoziția tuturor celor care vor să obțină informații despre această firmă.

Pe lângă calculatoare există și un număr de 6 imprimante, câte una pentru fiecare departament din compunerea firmei.

De asemenea există un fax în cadrul departamentului Front Office, pentru uzul tututror departamentelor existente.

În cadrul procesului de legalizare a componentei software a fost încheiat cu A&C International un contract pe o durată de doi ani care prevede achiziția în tranșe lunare a întregului necesar estimat de produse software la nivelul firmei.

Încheierea contractului a fost notificată în scris, de către A&C International către Business Software Aliance. Contractul vizează atât produsele Autodesk, cât și cele Microsoft, existând posibilitatea modificării listelor de programe care se achiziționează în funcție de versiunile nou apărute și eventualele promoții de produse ce vor interveni pe parcurs.

În baza acestui contract, au fost achiziționate în prima tranșă, 12 implementări AutoCAD LT 2001, 12 implementări Windows ’98 2 edition, 1 implementare Windows 2000 Professional Server, 1 implementare Office Pro 2000 Romanian și un pachet de 5 clienți pentru Windows 2000 Professional Server.

De asemenea a fost achiziționat de la IPTC un pachet de programe destinate calculului structural. Pachetul cuprinde produsele Anelise, Defbar, Jumbo si Coblic.

Dotarea tehnico-materială se completează cu un mobilier ergonomic necesar atât pentru confortul angajaților cât și pentru economia de spațiu realizată pe această cale. Există 12 birouri cu 36 de scaune, fiecare angajat având propriul birou, corespunzător fiecărui departament în parte.

2.9 Circuitul informației la nivelul firmei

2.9.1 Circuitul informațional la nivelul firmei

În luarea în considerare a acestui aspect trebuie să avem în vedere două planuri principale de abordare a problemei. În primul rând trebuie să avem în vedere circulația informației în plan vertical, ierarhic, iar în cel de-al doilea rând trebuie să privim circulația informației pe orizontală între diferitele departamente.

Pentru aceasta trebuie să purcedem la analizarea structurală a organigramei firmei (prezentată la capitolul privind prezentarea departamentelor).

În primul rând trebuie să precizăm canalele de pătrundere și de emitere internă a documentelor care formează circuitul informațional din cadrul firmei. O primă sursă este constituită de Adunarea Generală a Acționarilor, o altă de către Asistentul Manager și o a treia sursă de către fiecare departament în parte.

Adunarea Generală este cea care a aprobat statutul de funcționare al firmei și, în același timp, cea care ia în discuție și aprobă principalele probleme care apar în funcționarea firmei (de exemplu majorarea capitalului social, alegerea directorului general, etc…). De la acest nivel pornesc în sens descendent actele cu caracter normativ sau cele supuse spre aprobare, prima verigă constituindu-se la nivelul directorului general urmat apoi fiind de departamente, unite într-un segment unic, executor.

Un al doilea circuit informațional se formează între asistentul manager, pe de o parte și directorul general și celelalte departamente pe de altă parte. Apar două situații:

fie asistentul manager transmite informația direct departamentului interesat (de exemplu o ofertă de cumpărare pentru anumite acțiuni).

o a doua posibilitate include transmiterea informației întâi directorului general și abia apoi, pe cale ierarhică, departamentului interesat.

Un al treilea circuit informațional este cel care se formează la nivelul departamentelor propriu-zise. În acest caz circulația informației nu se mai realizează pe verticală ci pe orizontală, între diferitele departamente (de exemplu, plata salariilor realizată de departamentul de contabilitate pentru celelalte departamente).

De asemenea se formează și un circuit invers (așa numitul feed-back), fiecare circuit informațional nerealizându-se unidirecțional ci implicând răspunsul beneficiarului inițial al informației către sursa de trimitere a acesteia.

Bidirecționalitatea circulației informației presupune o inter-condiționare care, de altfel, stă la baza dezvoltării organigramei și, implicit, la baza unei funcționări eficiente de ansamblu a firmei.

2.9.2 Documente. Mod de organizare. Circulație. Decizii.

Documentele fac parte integrantă din funcționarea oricărei firme. Fie că este vorba despre fișa postului, fie că este vorba despre statutul de organizare, fie de o simplă notă de plată, toate converg spre slujirea aceluiași obiectiv: buna funcționare și dezvoltare a firmei.

Departamentul de contabilitate înglobează majoritatea documentelor care circulă în cadrul firmei. Totuși activitatea de ordin financiar, deși preponderentă, nu este exclusivă. În cadrul firmei, Asistentul Manager este responsabil de formarea și ținerea la zi a documentației firmei. Aceasta este inclusă în cadrul unei arhive.

Drumul parcurs de un document de la elaborare și până la aprobare este următorul:

1.Elaborarea documentului în cadrul departamentului care are nevoie de el.

2.Transmiterea documentului spre aprobare directorului general.

3.Supunerea spre aprobare a documentului în cadrul Adunării Generale (opțional, numai pentru documentele care necesită, prin importanța lor acest lucru).

4.A.Retransmisia documentului departamentului care l-a trimis, în caz de neaprobare.

5.Se reface drumul inițial dupa reconturarea documentului în punctele care au determinat respingerea sa, apoi documentul reia parcursul precizat de la început.

4.B.În caz de aprobare, se retransmite documentul departamentului care l-a propus.

5.Urmează faza executorie.

Decizia de a aproba sau nu un document aparține, în general, directorului general. În cazul documentelor de mare importanță (bilanț anual, fuziune cu altă firmă, investiții importante etc…), este obligatorie consultarea Adunării Generale.

Pentru exemplificare a se vedea modelele de documente prezentate în cadrul anexelor.

2.10 Concluzii și propuneri

Activitatea de ansamblu desfășurată în cadrul firmei s-a soldat, în primul an de funcționare cu un deficit net de 658.040 mii lei, în mare parte datorat efortului de investiții necesar perioadei de debut.

În cel de-al doilea an s-a înregistrat un profit net de 739.270 mii lei. Suma relativ mică obținută se datorează recuperării creanțelor din anul precedent precum și volumului relativ redus de activitate desfășurat.

Ca ansamblu, activitatea firmei s-a înregistrat pe un traseu permanent ascendent ceea ce se încadrează în plusurile demne de menționat. De asemenea la capitolul plusuri trebuie menționată activitatea de management desfășurată în cadrul firmei, precum și acapararea permanentă de noi clienți ceea ce a dus la creșterea constantă a segmentului de piață ocupat de către firmă.

În același timp, păstrarea aceleasi echipe în cadrul firmei a dus la creșterea omagenității și unității colectivului și de asemenea a condus la sporirea productivității muncii prin sedimentarea de relații intercolegiale care favorizează interrelaționarea, precum și prin perfecționarea personalului în cadrul pieței din România care are o dată de apariție relativ recentă și, implicit un deficit de specialiști autentici.

La capitolul puncte negative se remarcă o oarecare rigiditate în transmiterea informațiilor. După cum știm, informația este un element decisiv pentru desfășurarea eficientă a activității cotidiene cât și a activității economice a firmei. De aceea îngreunarea transmisiei informațiilor duce la blocaje nedorite în cadrul activității.

Acest lucru se datorează în principal faptului că există un singur asistent manager care răspunde de activitatea tuturor departamentelor. Documentele provenite de la acestea, în special în perioadele aglomerate, duc la apariția unor blocaje în transmiterea informațiilor către eșalonul superior, deci întârziere în luarea deciziilor de aprobare sau respingere a proiectelor și astfel, implicit apare o pierdere a unui timp extrem de prețios în condițiile actuale ale mediului economic concurențial din țara noastră.

Pentru eliminarea acestui neajuns se pot propune două modalități de abordare a problemei:

fie angajarea a înca a unui asistent manager fapt care să ducă la decongestionarea activității de sortare și transmitere a informațiilor în cadrul firmei.

fie acordarea unei mai mari independențe departamentelor pentru limitarea fluxului informațional care este necesar a fi supus aprobării forurilor superioare .

În același timp, apare ca fiind imperios necesară o creștere a capitalului firmei, în vederea asigurării unei mai mari lichidități disponibile, atât de necesare în acest context al economiei românești care se confruntă cu existența a nenumărate arierate ce conduc la apariția de adevărate blocaje financiare la nivelul firmelor, în special a celor mici și mijlocii.

Totodată este necesară o specializare permanentă a personalului în vederea sporirii productivității muncii prestate, precum și în vederea menținerii standardelor serviciilor prestate la nivelul cerințelor mereu în schimbare ale pieței. Acest lucru este pasibil a fi realizat prin realizarea de traininguri de informare, seminarii de comunicare, precum și schimburi permanente de informații cu organismele similare din țările dezvoltate, lucru de natură să ducă la alinierea serviciilor oferite la standardele occidentale.

Firma trebuie totuși felicitată că a reușit să reziste în țara noastră în condițiile în care nu s-a realizat încă stabilizarea totală a cadrului economic și există încă un climat de oarecare nesiguranță privind posibilitățile unor investiții mobiliare în România.

Bibliografie

Alan Lavine, Your life insurance options, John Wiley & Sons, New York, 1993

Alexa Constantin, Violeta Ciurel, Sebe Emil, Mihăescu Ana – Maria, Asigurări și reasigurări în comerțul internațional, Editura All, București, 1992

Bennet C., Dictionary of insurance, Pitman Publishing, London, 1996, Bucuresti, 1997

Bernard L. Webb, Conner M. Harrison, James J. Markham, Insurance operations, vol. I-II, American Institute for Chartered Property Casualty Underwriters, Malvers, Pennsylvania, 1992

Cyntia Davidson, The over 50 insurance survival guide, Merritt publishing, Santa Monica, California 1994

Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Introducere în asigurări, Editura Tehnică, București, 1998

Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Asigurarea și managementul riscului, Editura Tehnică, București, 1998

Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Ana Maria Ungureanu, Daniela Grădișteanu, Tratat de asigurări, Editura Semne, București, 1999

Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Practica asigurărilor, Editura Semne ‘94, București, 1999

David L. Scott, The guide to buying insurance – How to secure the coverage you need at an affordable price, The Globe Pequot Press, Old Saybrook, Connecticut, 1994

Donald E. Malecki, Ronald C. Horn, Eric A. Wienning, Commercial Liability Insurance and Risk Management, American Institute for CPCU, Malvern, Pennsylvania, 1995

Dumitru Popescu, Ioan Macovei, Contractul de asigurare, Editura Junimea, Iași, 1982

Eric A. Wienning, Donald S. Malecki, Insurance contract analysis, American Institute for Chartered Property Casualty Underwriters, Malvers, Pennsylvania, 1992

Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, București 1996

GH. Bistriceanu, F. Bercea, E. Macovei., Lexicon de protecție socială, asigurări și reasigurări, Editura Karat

Gh. Iosif, Al. Gherasim., N. Cirșan, I. Galiceanu, G. Saner, P. Tănăsescu, Sistemul de asigurări în România, Tribuna Economică, București, 1997

Helen Coult, Management in Banking, Pitman Publishing, London, 1992

I. Galiceanu, Economia asigurărilor, Editura Universitaria, Craiova, 1996

I. Purcaru, Matematici și asigurări, Editura Economică, București, 1994

Ion Purcaru, Iulian Mircea, Lazăr Mircea, Asigurări de persoane și bunuri, Editura Economică, București, 1998

Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări și reasigurări, ediția a-II-a, Editura Expert, București, 2001

Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moșteanu, Florian Bercea, Maria Bondar, Florin Georgescu, Finanțe publice, ediția a-II-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

James S. Trieschmann, Eric A. Wienning, Bob a. Hedges, Commercial Property Insurance and Risk Management, American Institute for CPCU, Malvern, Pennsylvania, 1994

Lazar Cistelecan, Rodica Cistelecan, Asigurări comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tg. Mureș, 1997

Marinică Dobrin, Luminița Ionescu, Contabilitatea societăților de asigurări, Editura Semne ’94, București, 1999

Mariana Negruș, Plăți și garanții internaționale, Editura All, București, 1996

Mircea Boulescu, Petre Popeangă, Organizarea și conducerea activității financiar – contabile a întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Fundației România de Mâine, 1999

Paul Tănăsescu, Luminița Ionescu, Asigurările sociale de sănătate din Romania, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1998

Ronald Horn, About professions, professional and professional ethics, American Institute for CPCU, Malvern, Pennsylvania, 1978

Ross Sloan, The Ross Sloan life insurance buyers guide, ARS Press, Birmingham, Alabama, 1995

Samuel J.M., Wikers F.M., Brayshaw R.E., Management of company finance, Chapman & Hall, London, 1995

Terry R. O’Neill, The life insurance kit, Dearborn Financial Publishing Inc., Chicago, Illinois, 1993

Thomas E. Bailard, David L. Biehl, Ronald W. Kaiser, How to buy insurance at the right price, Business One Irwin, Homenwood, Illionis 1989

Thomas Krause, Douglas Bean, Robert Canthon, Connor Harrison, Insurance information systems, American Institute for CPCU, Malvern, Pennsylvania, 1990

Valeriu Stoica, Rezoluțiunea și rezilierea contractelor speciale, Editura All, București, 1997

Violeta Ciurel, Asigurări și reasigurări. Abordări teoretice și practici internaționale, Editura All Beck, București, 2000

Victor Hakkman, Karen L. Hamilton, Personal insurance: Life, Health and Retirement, American Institute for CPCU, Malvern, Pennsylvania, 1995

William M. Shernoff, How to make insurance companies pay your claims, Hastings House, Mamoroneck, New York, 1990

*** Codul civil, Editura Lumina Lex, București, 1995

*** Licența la Academia de Studii Economice – Tematică și teste grilă, Editura Economică, București, 1998, 2001

*** Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul de Supraveghere a Asigurărilor, Rapoarte anuale, 1998-1999

*** Autoritatea de Supraveghere a Activității de Asigurare și Reasigurare, Raport anual, 2000

*** Legea investițiilor străine nr.35/1991, cu amendamente ulterioare

*** Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurări și supravegherea asigurărilor, publicată în M.O. nr. 148/10.04.2000

*** Legea nr. 136/1995 privind asigurarea și reasigurarea în România, publicată în M.O. nr. 303/29.12.1995

*** Comisia Națională de Statistică, Anuarul Statistic, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000

Colecții de Reviste

* Capital, 1996-2002

* Tribuna Economică, Tribuna Economică S.A., 1996-2002

* Piața financiară, Finmedia S.A. 1996-2002

* Best’s Review – Property/Casualty, A.M. Best Co. Inc., Oldwick, New Jersey, 1996-2002

* Best’s Review – Life/Health, A.M. Best Co. Inc., Oldwick, New

Jersey, 1996-2002

* Insurance & Technology, Miller Freeman Inc., San Francisco, 1996-2002

* Risk and Insurance, L.R.P. Publication Company, Horsham, 1996-2002

Adrese internet:

http://imagebank.worldbank.org/servlet/WDS_IBank_Servlet?pcont=details&eid=000009265_3961214162332

http://imagebank.worldbank.org/servlet/WDS_IBank_Servlet?pcont=details&eid=000009265_3980203115443

http://imagebank.worldbank.org/servlet/WDS_IBank_Servlet?pcont=details&eid=000009265_3971126124304

http://imagebank.worldbank.org/servlet/WDS_IBank_Servlet?pcont=details&eid=000009265_3971110141402