Politica Urbanistica a Primariei Targu Mures Reflectata In Ziarul Orasul

Introducere

Tema aceste lucrări este Politica urbanistică a Primăriei Târgu Mureș reflectată în ziarul Orașul și este o tema incitantă deoarece deși s-au scris cărți despre anumite aspecte ale vieții edilitare a orașului Târgu Mureș, sau despre personalitățile care au avut rolul de edil șef al orașului dar o incursiune prin ziarele vremii și în special prin gazeta oficială a primăriei, ziar care a fost creat din inițiativa lui Emil Dandea care după cum vom vedea este omul simbol al politicii edilitare a primăriei Târgu Mureș.

Tema aceasta este importantă deoarece ajută la cunoașterea mai exacte a unor date și momente foarte importante din istoria unui oraș cu o istorie așa de interesantă cum este orașul Târgu Mureș. Ziarul orașul este oglinda activității primăriei și a realizărilor sale, modernizarea, dezvoltarea orașului. Momentul la care este înființat ziarul Orașul vine dupa niște momente cruciale în istoria națională și anume Marea Unire, care este cu atât mai importantă pentru această zonă a țării care a trecut prin furcile caudine ale istoriei. Aici mă refer la situația românilor în vremea asupririi Austro-Ungare. Situația orașului la vremea respectivă era una destul de complicată, în prisma faptului că administrația era aproape complet maghiarizată, orașul era în stagnare sau chiar în regres din punct de vedere al urbanismului. Un alt lucru de înțeles este că bugetul orașului avea și el de sufeirt în urma faptului că țara venea dintr-un război dureros cu pierderi umane și materiale și orașul necesita un edil șef inovator și dedicat orașului.

Lucrarea este structurată în patru capitole care fiecare au menirea de a contribui la dezvoltarea scopului acestei lucrări. Capitolele nu sunt de sine stătătoare, existând un rol de interdependență între ele asigurându-se astfe o trecere lină de la un capitol la altul și conținutul capitolelor nu este necunoscut deoarece datorită complexității fiecărui capitol se formează un întreg coompus din toate capitolele. Capitolele pot fi caracterizate ca un crescendo pană la capitolul care urmărește întocmai tema lucrării și o dezvoltă, acest capitol fiind vârful lucrării, urmând o descreștere a intensității capitolelor care îl urmeza. Toate aceste caracteristici fac din această lucrare inovatoare prin multitudinea de teme pe care le abordează și modul în care le încheagă.

Primul capitol cuprinde o prezentare a orașului Târgu Mureș din punct de vedere al așezării dar și din punct de vedere al vieții politice lucru foarte necesar pentru a ne familiariza cu situația orașului și cu oamenii importanți din oraș dar și cu unele probleme ale orașului. Acest capitol pregătește capitolul următor al acestei lucrări care dezvoltă tema lucrării și reprezintă partea cea mai importantă din lucrare. Acest capitol este meticulos alcătuit pentru ca am urmărit în el evoluția Târgu Mureșului pe o anumită perioadă de timp. Acest capitol se continuă cu un alt capitol care poate fi considerat un rezumat al său și punctează realizările primăriei Târgu Mureș în urma politicii urbanistice puse în practică și evidențiată în capitolul al doilea. Și acest capitol este foarte important prin datele pe care le aduce la împlinirea scopului acestei lucrări.

Capitolul cu care se încheie această lucrare este un medalion al omului care a stat în spatele realizărilor importante în orașul Târgu Mureș din perioada interbelică așa cum s-au reflectat în ziarul Orașul și cum au rămas ele imprimate în istorie. Această lucrare este una de cercetare și care aduce un aport în cunoașterea unor personalități importante, unor momente importante și a în primul rând ne putem da seama ce importantă a fost acea perioadă pentru orașul Târgu Mureș așa cum îl cunoaștem noi astăzi și anume un oraș modern.

Cap.1 Prezentare generală a orașului Târgu Mureș

1.1 Scurtă prezentare a orașului

Ca localizare geografică, orașul Târgu Mureș este situat la o longitudine de 42°14’, latitudine de 46°33’, si la o înălțime de 313 m.

Orașul Târgu Mureș a dobandit un privilegiu însemnat în anul 1616 când Gavril Bethlen declara orașul Târgu Mureș, oraș liber regesc și îl ridică deasupra tuturor orașelor din Secuime.

Unul dintre întemeietorii orașului modernizat Târgu Mureș poate fi

considerat Dr. Bernardz Gheorghe care a muncit asiduu la dezvoltarea orașului.

Primarii români au fost Aurel Ghibu, Cornel Albu, Ion Hârșia, Emil Dandea, A. Popescu, Ion Pantea, M. Costin și Petre Muscă contribuind și ei categoric la dezvoltarea orașului.

Conform recensământului din anul 1930, municipiul Târgu Mureș avea o populație totală de 38.517 locuitori din care 19.169 erau de gen masculin si 19.348 de gen feminin. Din punct de vedere al numărului de gospodării, în Târgu Mureș la 1930 existau 8.548 de gospodării. Din punct de vedere al naționalității în municipiul Târgu Mureș se înregistrau 9.493 de români, 23.359 maghiari, 735 germani și mai existau un număr însemnat de persoane cu naționalitate idiș in număr de 2.285.

Din punct de vedere al religiei erau înregistrați 4501 ortodocși , 5286 greco-catolici, 8029 romano catolici, 13.534 reformați calvini și 5193 de religie mozaică.

În rândurile care urmează am inserat o prezentarea a orașului Târgu Mureș făcută de profesorul Traian Popa în monografia sa despre Târgu Mureș care a fost scrisă și la rugămințile primarului instalat la finele anului 1922, Emil Dandea. Acest lucru este important pentru a ne putea face o imagine despre orașul care face obiectul acestei lucrări și anume orașul Târgu Mureș așa cum s-a reflectat din punct de vedere al imaginii sale și a politicii urbanistice a primăriei în ziarul Orașul.

Intrând în oraș dinspre Gara Mare, pe strada Principele Carol sau strada Principele Nicolae, ajungem în piața Unirei, în Piața Albina, de unde zărim deja cel mai frumos și bine instalat palat de Primărie din România, zidit în 1907 … În dreapta Primăriei este lângă frumosul Palat al Pensionarilor care are în laturea sa, în o grădină, spațiosul cinematograf de vară al orașului, grandiosul Palat Cultural al comunei cu trei și patru etaje și care instituție nu are păreche asemănătoare în țară … Înaintând spre nord, ajungem prin un parc înființat în anul 1923 la Monumentul Ostașului Român ridicat tot în acest an;… Dela piața Regele Ferdinand spre ost se ridică Cetățuia cu cel mai vechi edificiu din acest oraș: Biserica în stil gotic, azi a confesiunei reformate, unde în secolul al XV-lea erau găzduiți călugării dominicani… Din Cetățuie ajungem pe Bulevardul Regina Maria și la frumosul edificiu al liceului Papiu-Ilarian… Deasupra orașului, după Liceul militar, pe Colina numită „corniștii” (Samoș-teto) e parcul cel mai mare al orașului și un stabiliment tir civil”. Prin această prezentare a orașului se poate desluși silueta unui oraș modern, destul de bine sistematizat, cu o arhitectură care captivează automat privirea, cu spații publice de recreere, cultură și alte spații deschise sau clădiri. Se poate spune că datorită calității de ziar oficial al primăriei, ziarul Orașul este o autoritate obiectivă care prezintă atât aspectele pozitive cât și cele negative legate de Târgu Mureș în perioada respectivă.

Bineînțeles că nu se poate ca orașul Târgul Mureș să nu fi fost lipsit de probleme edilitare sau de alt gen, inerente oricărei localități mai mici sau mai mari, iar Târgu Mureș în acea perioadă era un oraș cu un număr destul de mare de locuitori. Lucrul cel mai important de luat în calcul era faptul că era municipiu și reședința prefecturii județului Mureș-Turda. Aceste lucruri vor fi evidențiate pe parcursul acestei lucrări impreună cu alte aspecte prezente în ziarul Orașul și în alte documente sau cărți publicate în acea perioadă.

Din punct de vedere al instituțiilor oficiale, care își desfășurau activitatea în Târgu Mureș la acea perioadă, orașul este bine reprezentat, acest lucru datorându-se și calității sale de reședință de județ, municipiu și sediu al prefecturii județului Mureș-Turda. În oraș funcționau în acea perioadă instituții ca tribunal, curte de apel, procuratură generală, parchet, judecătorie de ocol, prefectură de poliție, administrație financiară, cameră de industrie și comerț, ocol silvic, barou de notari, barou de avocați, inspectorat al muncii. Din punct de vedere al sistemului sanitar, orașul beneficia de un spital civil de stat, un spital epidermic, spital de garnizoană, inspectorat igienic, laborator bapteriologic de stat și altele.

La capitolul educație, orașul Târgu Mureș beneficia de funcționarea a zece școli primare, a unei școli de ucenici comerciali și una de ucenici industriali. Mai existau două grădinițe de copii de stat și două particulare, o școală superioară comercială de stat pentru băieți și fete, un liceu militari, un liceu romano-catolic și reformat.

La capitolul instituții de învățământ trebuie remarcat și liceul Papiu Ilarian și Conservatorul orășenesc de muzică:

Orașul având drept de municipiu este reședința prefectului orașului și fiind capitală de județ și a prefectului și a subprefectului județului Mureș-Turda. Funcțiunile de prefect însă sunt prevazute de la Unire încoace, de fapt, de o singură persoană dar prin birouri separate.

Orașul este sediul unei curți de apel, procuratură generală, tribunal, parchet judecătorie de ocol; are prefectură de poliție, serviciu de siguranță, inspectorat de administrație financiară, apoi are camera de industrie și comerț, ocol silvic, consilierat de agricol, direcțiune regională zootehnică, inspectorat RMS și depozit de tutun, serviciu de poduri și șosele, oficiu de mărfuri și greutăți, barou al avocaților, barou al notarilor publici, gardă financiară, inspectorat al muncii, casă cercuală de asigurări sociale, protopopiat român ortodox, unitarian catolic și reformat.

Are încă spital de stat, spital epidemic, spital de garnizoană, inspectorat igienic, ambulator policlinic și laborator bacteriologic de stat, oficiu de plasare , azil de copii, orfelinatul „Mitropolitului primat Miron Cristea” pentru orfani de razboi, școală superioară comercială de stat pentru băieți și fete, liceu militar, cămin de ucenici, liceu rom. cat. și reformat, școală specială de stat pentru industria lemnului si metal, revizorat școlar, doua grădini de copii de stat, două particulare, 1 școală de uncenici comerciali și una de uncenici industriali, 10 școli primare…În oraș sunt două biserici românești, trei biserici rom. catolice, două reformate, una unitară, una evanghelică și două sinagoge. Bisericile românești sunt- din păcatele stăpânirii vechi,- neîncăpătoare, însă e în curs acțiunea pentru edificarea unei catedrale ortodoxe în piață. Între instituțiile sociale romănești sunt mai importante Corina Română, Liga tinerimei, societatea sportivă C.F.R. –Mureșul, societatea vânătorilor „Diana”, Uniunea meseriașilor români și mai multe societăți de binefacere…Apar mai multe ziare și reviste dintre cari 3 românești; la dispoziția publicului stau 3 biblioteci mari: una a orașului, a doua așa numita bibliotecă Teleki și a treia a liceului reformat. O particularitate a orașului sunt fășiile semănate cu flori, care să află, în multe străzi, între trotoar și corpul drumului, drumurile sunt frumos plantate.

Gunoiul la gospodării, se păstrează în vase de tinichea, anume amenajate și împărțite lor de către Primărie care îngrijește și transportul gunoiului acesta. Se poate observa din această enumerare că infrastructura școlară și cea sanitară era destul de bine organizată și dezvoltată, inevitabil existând și unele neajunsuri.

1.2. Viața politică din Târgu Mureș în perioada 1923-1937

Politica urbanistică a primăriei Târgu Mureș și instituția primarială așa cum e ea reflectată in ziarul Orașul se leagă foarte mult de cel care s-a aflat în fruntea acestei instituții timp de două mandate și anume Emil Dandea. Acesta a venit la conducerea orașului într-o perioadă grea și anume după anii războiului, într-un moment de refacere și de nesiguranță:

„Corespunzător anilor postbedouă reformate, una unitară, una evanghelică și două sinagoge. Bisericile românești sunt- din păcatele stăpânirii vechi,- neîncăpătoare, însă e în curs acțiunea pentru edificarea unei catedrale ortodoxe în piață. Între instituțiile sociale romănești sunt mai importante Corina Română, Liga tinerimei, societatea sportivă C.F.R. –Mureșul, societatea vânătorilor „Diana”, Uniunea meseriașilor români și mai multe societăți de binefacere…Apar mai multe ziare și reviste dintre cari 3 românești; la dispoziția publicului stau 3 biblioteci mari: una a orașului, a doua așa numita bibliotecă Teleki și a treia a liceului reformat. O particularitate a orașului sunt fășiile semănate cu flori, care să află, în multe străzi, între trotoar și corpul drumului, drumurile sunt frumos plantate.

Gunoiul la gospodării, se păstrează în vase de tinichea, anume amenajate și împărțite lor de către Primărie care îngrijește și transportul gunoiului acesta. Se poate observa din această enumerare că infrastructura școlară și cea sanitară era destul de bine organizată și dezvoltată, inevitabil existând și unele neajunsuri.

1.2. Viața politică din Târgu Mureș în perioada 1923-1937

Politica urbanistică a primăriei Târgu Mureș și instituția primarială așa cum e ea reflectată in ziarul Orașul se leagă foarte mult de cel care s-a aflat în fruntea acestei instituții timp de două mandate și anume Emil Dandea. Acesta a venit la conducerea orașului într-o perioadă grea și anume după anii războiului, într-un moment de refacere și de nesiguranță:

„Corespunzător anilor postbelici, criza politică, dezastrul economic, haosul financiar, instabilitatea guvernamentală aveau influențe nedorite pentru marea noastră împlinire. Efectele lor se făceau resimțite până în cele mai mici unități administrative. Tocmai pentru acest motiv, era nevoie de oameni cu pregătire, judecată și experiență, cu atât mai mult cu cât orașele ardelene au avut o tradiție în acest sens. Așa se prezenta și situația Târgu Mureșului începutului de secol, oraș în plină ascensiune economică, beneficiarul unei politici de dezvoltare raportată la interesele de dominare națională maghiară, specifică și altor așezări transilvănene. Măsurile luate după Marea Unire, însă, trebuiau să consființească în Transilvania realitățile din granițele statului român, cu elementele unui nou statut politic, din care decurgeau și interesele economice și măsurile administrative”.

Emil Dandea a fost ales primar într-un mediu foarte ostil datorită situației anterioare Marii Uniri din Transilvania și anume apartenența la regimul dualist și în special sub sfera de influență a Ungariei. Emil Dandea a fost deseori acuzat de șovinism de către adversarii săi:

„S-a spus de către adversarii că ar fi ardelean regionalist. Regionalismul său constructiv este însă necesar, privind o selecție atât a oamenilor pe care vechiul Regat îi revarsă peste Carpați cât și a celor din altă parte, selecție de atâtea ori dovedită necesară. Pe de altă parte, oamenii de ispravă ai noilor ținuturi, trebuiesc formați la viața de stat și întrebuințați mai cu folos în regiunile în cari au trait”.

Emil Dandea a fost acuzat de șovinism. Avântul său patriotic, isvorât din dragostea sa puternică față de neamul românesc, iar nu din ură și răutate față de celelalte nații, este greu de adâncit chiar de românii din vechiu Regat,… Numai acei cari au avut de suportat disprețul și umilințele de sub vechiul regim, pot sa-și dea seama de sufletul unui Emil Dandea, ai cărui părinți și strămoși au avut de îndurat vremurile grele, cu groaza, persecuțiile și temințele unei stăpâniri care dorea distrugerea lor dintr-un simț de conservare astăzi lesne de înțeles.

Totuși, Emil Dandea, în cea din urmă situație politică, a întins mâna în mod corect minorităților, dispus să conlucreze în mod amical și numai anumite ambiții personale ale unor politicieni minoritari au împiedicat această apropiere, fără însă ca programul de realizări administrative să fi fost schimbat din pricina aceasta. Lipsa acelei „conlucrări” pare a fi chiar avantajoasă acestui om de inițiativă și autoritate, pentru care, o colaborare poate deveni ușor o piedică realizărilor definitive a planurilor sale.”

Cap.2 Politica urbanistica a Primăriei Târgu Mureș reflectată în ziarul Orașul

2.1 Scurt istoric al ziarului Orașul

Nu se poate vorbi de ziarul Orașul fără a vorbi de cel care pus bazele acestui ziar, Emil Dandea și nici invers. Astfel, după instalarea în funcția de primar, la finele anului 1922, Emil Dandea a avut ca prim scop redactarea și tipărirea organului de presă al primărie:

„La data de 5 februarie 1923, iese de sub teascurile tipografiei comunale numărul 1 al publicației Orașul- foaie pentru interesele sociale și financiare ale administrației urbane- gazetă oficială a orașului Târgu Mureș.

Periodicitatea publicației este stabilită să fie bilunară și aceasta va fi respectată pe parcursul existenței sale, excepție făcând anul 1931, când gazeta oficială va apărea decadal. Dat fiind prestigiul care i l-a imprimat fondatorul, ca și utilitatea ei în viața comunității urbane, gazeta va apărea neîntrerupt timp de 18 ani, supraviețuind tuturor schimbărilor de primari și de staff-uri ale administrației locale. Apariția ei a fost curmată- ca de altfel, orice urmă de viață publică românească- în septembrie 1940.

În total publicația a avut 439 de apariții, întreaga colecție însumând aproape 4500 de pagini. Formatul publicației este 31 X 23 cm, tipărit la mașină plană, cu negru pe hârtie de ziar. Tiparul era executat la tipografia comunală, și pe perioade mai scurte la atelierele tipografice „PAX” și Ernest Revesz din Târgu Mureș.

Frontispiciul gazetei, realizat grafic în clișeu de zinc, cuprinde titlul, subtitlul și supratitlul publicației. El are deasupra o emblemă reprezentând pe două scuturi susținute de dragoni Stema României și Stema orașului municipal Târgu Mureș.

Deasupra acestor scuturi, este așezată Coroana României, iar dedesupt, o panglică cu deviza Nihil sine De. Pe tot parcursul apariției sale, gazeta a avut ca redactori responsabili pe primarii care s-au perindat la conducerea municipiului”.

Acestea sunt aspectele care țineau de aspectul ziarului și de procesul de editare. În cele ce urmează vom urmări o prezentare din punct de vedere al conținutului:

Publicația este concepută de fondatorul său în 3 părți. O primă parte cuprinde articole de interes gneral politico administrativ, declarații, program, editoriale la evenimente importante și la sărbători naționale; tot aici se pun în atenția publică marile probleme ale gospodăririi orașului, propuneri de îmbunătățire a legislației administrației locale. De asemenea într-o vreme în care Târgu Mureș erau încă prea active forțele politice ale trecutului- nostalgicii fostului Imperiu Austro-Ungar- gazeta Orașul este și locul de replică promptă și tăioasă, a tânărului și energic primar Emil Dandea la aceste opoziții anticonstituționale:”

Ziarul Orașul este după cum se vede foarte transparent în ceea ce privește activitățile care se desfășoară în cadrul primăriei și de ceea ce se întâmplă în oraș.

Partea oficială a gazetei Orașul cuprinde acte normative ale organelor centrale reproduse pentru luarea la cunoștiință a funcționarilor publici și a cetățenilor, acte normative elaborate pe plan local: ordonanțe ale prefecturii, decizii ale Consiliului Municipal, decizii ale primăriei, circulare către servicii ale primăriei, hotărâri, apeluri, mulțumiri, regulamente, tarife la mărfuri și prestări de servicii, taxe fiscale, dări de seamă, rapoarte, licitații, concursuri pentru posturi vacante.

Cea de a treia parte a gazetei oficiale, cuprinde știri ale orașului, vizite în oraș ale unor demnitari, oameni de cultură și artă, vizite ale autorităților locale în capitală, în străinătate, informații cu privire la târgurile din zonă, programul cinematografului orășenesc, taxe pentru folosirea Palatului Culturii, concediile funcționarilor primăriei ș.a., publicitate, anunțuri diverse. În perioada celorlalți primari, gazeta Orașul va conține aproape exclusiv partea oficială, fiind vidată de dimensiunea ei cultural-națională”. Cum spuneam la începutul capitolului ziarul Orașul este strâns legat ca mesaj și ca și calitate de fondatorul său pierzându-și forma și o parte din scopul cu care a fost creat.

2.2 Politica urbanistică a primăriei Târgu Mureș reflectată în ziarul Orașul

La prima sa apariție ziarul Orașul din data de 5 februarie 1923 prezintă în paginile sale construirea monumentului numit „Soldatul Român”. Aceasta este o inițiativă a primarului nou ales in acea perioadă, promisiune făcută la instalarea sa in funcție.

Noul primar ales este de nationalitate română si se numește Emil A. Dandea și are experiență în astfel de acțiuni de construire a unor monumente inca de pe vremea in care lucra în aparatul administrativ al municipiului Cluj Napoca unde a inițiat construirea statuii lui Avram Iancu.

Emil Dandea a ținut o cuvântare în fața unei adunări în care își expune punctul de vedere în legătura cu construirea monumentului.

Primarul Emil A. Dandea este cel care a coordonat activitatea ziarului oficial al primăriei denumit Orașul. Acest ziar avea ca obiect de activitate expunerea de probleme al urbei într-un mod cât mai obiectiv și se încerca o informare cât mai reală a populației si eliminarea zvonurilor care apăreau in diferite gazete rău intenționate, în special cele scrise în limba maghiară și care urmăreau discreditarea activității primăriei și a primarului care la acea dată era de naționalitate română într-o vreme în care predominantă era populația maghiară.

Ziarul Orașul se dorea a fi oglinda activității primăiei, primarul dorind o mai mare transparență în ceea ce privea aparatul edilitar și o mai mare informare a populației dintr-o sursă autorizată. În ziar sunt publicate și hotărâri ale consiliului local, ale primăriei. Desemenea erau publicate și informări pentru populație cu diferite probleme ale orașului, cu diferite acțiuni. În numărul din 16 februarie 1923 este prezentată o hotarâre a primăriei si a Consiliului Local Târgu Mureș privind demararea unei acțiuni de otrăvire a păsărilor dăunătoare.

În același număr, din aceeași dată apare o „publicațiune de licitație” în care se anunță punerea în vânzare a unor parcele de pământ cu o suprafață de aproximativ 100 de stânjeni fiecare. Totuși primăria impunea anumite condiții unui eventual cumpărător si anume: cumpărătorul se obliga la cumpărarea parcelelor sa construiască în anul curent o clădire de locuit cu cel puțin o cameră și o bucătărie cu pereți de cărămidă și acoperiș de țiglă. În cazul nerespectării angajamentului, contractul de vindere-cumpărare se anulează. De asemenea întabularea se putea face doar după îndeplinirea angajamentului. Semnatarul acestei publicațiuni este însuși primarul Emil A. Dandea.

Astfel de publicațiuni apar foarte des în fiecare număr al ziarului Orașul si obligația de construcție diferea de la o zonă la alta, de la un teren la altul. În același număr,prin Publicațiunea de Licitație no. 1290/ 1923 se vindea o parcelă de 169 de stânjeni pe care cumpărătorul avea obligația să construiască o casă de închiriere cu cel puțin două etaje. Nerespectare angajamentului făcut la cumpărare avea aceleași urmări ca și în primul exemplu oferit.

Această politică a primăriei este foarte buna pentru că în urma vânzării de parcele în oraș sau la periferiile acestuia, primăria avea un control al dezvoltării orașului si terenurile vândute de primărie nu riscau să rămână virane, neconstruite sau construite dar de o manieră inestetică. De asemenea primăria impunea și folosirea strictă a unor materiale de construcții.

Primarul Emil A. Dandea a prezentat în data de 14 februarie 1923 un amplu raport in ședința Comisiunei Administrative în legătură cu situația activităților primăriei anterior venirii sale în funcția de primar. În discursul său, primarul se arată nemulțumit de unele neregularități în ceea ce privește mersul administrației și gospodăririi orașului și de ținuta oficială a unor funcționari din primărie.

După cum amintit administrația e departe de a fi în ordine. Cu tot aparatul mare a funcționarilor cehii întărit cu poliția, socotelile finale nu sunt făcute din 1918. Am aflat nereguli în ce privește ținerea serviciului și a orelor oficioase. Unii dintre funcționari îndepărtează fără ca sa anunțe celui competent, stând deoparte – fără vreo autorizație; iar în ceea ce privește ținerea orelor oficioase dovedește rezultatul inspecției făcută mai zilele trecute când am aflat până către orele 9 a.m. aproape toate birourile închise sau goale.

Acest discurs dovedește nemulțumirea primarului cu privire la activitatea funcționarilor primăriei, la neregulile și abuzurile înfăptuite de aceștia cum ar fi delapidare de fonduri, fals în acte cu diferite interese, trafic de influență, indisciplină la locul de muncă, cheltuieli nejustificate din banii orașului, birocrație, lentoarea cu care se lucra cu problemele orașului.

Primăria ca imagine de ansamblu apărea în ochii locuitorilor ca o instituție greoaie, care nu răspândea ecoului problemelor orașului, un loc în care funcționarii considerau că au doar drepturi, unele asumându-și-le în mod ilicit nerespectând obligațiile față de urbe. Dandea este profund nemulțumit în discursul său și de faptul că multe acte oficiale erau alcătuite în limba maghiară și nu în limba oficială și anume limba română. Aceasta era o problemă stringentă și care cerea o rezolvare imediată. În încheierea discursului său primarul expune și planurile de viitor pentru dezvoltarea și modernizarea orașului Târgu Mureș și realizările pe care le-a avut de la venirea sa.

După toate acestea mai menționez chestiunile cele mai ardente, dintre cari în primul rând restaurarea străzilor, amplificarea apeductului și uzinei electrice. Cheltuielile pentru acest scop se vor procura parte din exploatarea a 100 jug. cat.pădure. Cu data de 1 februarie am desființat posturile de translatori deoarece nu se poate tolera ca la administrație să fie translatori pentru limba oficială. S-a pornit acțiunea pentru monumentul Soldatului Român. S-a făcut regulamentul pentru firme care e sub aprobare; s-a înființat gazeta oficială Orașul, s-a efeptuit reorganizarea legală a comisiunei administrativă.

Discursul lui Dandea legat de diriguirea orașului este unul complex dar la obiect, punctând chestiunile esențiale care au legătură cu urbea a cărui primar este. Acesta dă dovadă de atitudine și nu lasă nimic la voia întâmplării. Problema maghiarizării instituțiilor locale este foartea gravă, mai ales în situația în care Transilvania a revenit la patria mamă și ar fi trebuit să se adopte automat o singură limbă în actele oficiale și în relațiile cu publicul și anume limba română.

Primarul Dandea vine pe un teren minat datorită naționalității sale, române, și va avea mult de furcă cu restabilirea istituției primariale pe un făgăș normal. Acest discurs aduce în discuție intenția de a construi un monument care să reprezinte eforturile neamului românesc de a relipi o parte a sufletului românesc smulsă pe nedrept din sânul entității naționale numită România. Monumentul este și un simbol al românității trecută prin atâtea greutăți în această zonă cu atâtea naționalități. După cum am menționat mai sus, ziarul Orașul, fiind gazeta oficială a primăriei, prezintă populației toate problemele orașului, realizările, proiecte viitoare și hotărâri. De asemenea se acordă și dreptul la replică persoanelor care se consideră lezate de unele articole publicate în ziar. Numărul din 28 martie 1983, în raportul asupra proiectului de buget. Sunt prevăzute și două fonduri pentru lucrări edilitare și anume: fondul de pavaj și fondul asfaltării străzilor. Aceste fonduri se constituie din diferite surse cum ar fi impozite sau împrumuturi de la diferite bănci. Se urmărea o asfaltare de mari proporții și de foarte bună calitate pentru ca în viitor să se efectueze doar lucrări de întreținere și nu lucrări de asfaltare totală în fiecare an.

Astfel, în anul curent efeptuindu-se asfaltarea radicală a străzilor, pe viitor ar obliga orașul numai la menținarea lor în bunăstare.

Primarul Emil A. Dandea și echipa de sub conducerea sa arată, pe lângă alte probleme de urbanism, un interes deosebit pentru aspectul orașului, deoarece un oraș îngrijit și curat reflectă calitatea de gospodar și umană atât a primarului și a autorităților locale în general cât și a locuitorilor săi. De asemenea s-a menționat în acest discurs de preocupare pentru infrastructură: drumuri, apă, gaz și energie electrică. În ediția din 28 martie a aceluiași an este publicat un apel către toți cetățenii orașului Târgu Mureș pentru a participa împreună cu serviciul grădinăriii orașului la restaurarea spațiului verde, plantarea de noi copaci și flori și inițiative de întreținere a spațiului verde:

Consiliul orașului municipal Târgu Mureș face un călduros apel către Public, rugându-l să binevoiască a da prețiosul său concurs serviciului grădinăriii orașului, la restaurarea fâșiilor de locuri dintre pomii situați între trotuar și drum cari și în trecut au fost plantați cu verdeață

O problemă stringentă a orașului Târgu Mureș în perioada interbelică a fost alimentarea cu apă, rețeaua de distribuție, calitatea și cantitatea apei distribuite de la uzina de apă către oraș. Rețeaua de distribuție a apei este un punct stategic în dezvoltarea unui oraș și un aspect important care determină calitatea vieții într-o anumită zonă și de asemenea determină decisiv sănătatea locuitorilor din zona respectivă. De aici și interesul deosebit arătat de către autoritățile locale din Târgu Mureș și eforturile depuse pentru îmbunătățirea sistemului de aducțiune și distribuire a apei în oraș. În acest scop s-a adus un specialist de la Timișoara și s-au propus de către acesta soluții pentru mărirea debitului de apă și măsuri de sporire a calității apei:

Aprovizionarea orașului nostru cu apă.

Comisiunea delegată hotărăște instituirea unei taxe pe robinet pentru a acoperi cheltuielile estimate la 600 mii lei, cheltuieli necesare îmbunătățirii sistemului de colectare și distribuire a apei.

Pierderile financiare siferite de uzina de apă erau acoperite într-o oarecare măsură de încasările uzinei electrice, lucru care ducea la scumpirea energiei electrice. Primarul și consiliul local dau dovadă prin instituirea taxei pe robinet de o politică financiară bine chibzuită, deoarece la monentul respectiv bugetul orașului nu putea suporta o lucrare de o asemenea anvergură cum era cea de reabilitare a sistemului de apă al orașului, mai ales, în situația în care existau multe planuri pentru modernizarea și extinderea întregii infrastructuri, planuri care ar fi dus, în lipsa unei politici financiare eficiente, la un colaps al bugetului și astfel al tuturor lucrărilor edilitare.

Un alt proiect a cărui construire a fost hotărâtă de consiliul orașului este baia de vară, un lucru necesar confortului locuitorilor orașului.

O altă problemă a cărei rezolvare era imperios necesară pentru dezvoltarea socio-economică a orașului, era introducerea gazului metan în oraș, chistiune pentru care primarul împreună cu președintele camerei de comerț Burger și inspectorul general industrial au făcut vizite și demersuri. Toate eforturile depuse în această chestiune sunt lesne de înțeles deoarece rezolvarea ei ducea la dezvoltarea orașului, extinderea industriei locale și implicit creșterea numărului de locuitori. La rândul ei, creșterea numărului de locuitori atrăgea după sine construirea de noi clădiri de locuit, stabilimente industriale, dezvoltarea infrastructurii. Astfel, putem trage o mică concluzie și să spunem că primarul Emil Dandea împreună cu aparatul administrativ pe care îl conducea aveau capacități deosebite pentru a conduce și dezvolta un oraș prin simplu fapt că aveau capacitatea de a vedea cum rezolvarea unei probleme vitale atrăgea după sine rezolvarea unui întreg șir de chestiuni cu contribuții deosebite la dezvoltare și modernizare urbană.

În partea oficială a ziarului Orașul, în care se publicau hotărârile consiliului, memorii, adrese către diferite persoane sau instituții, se publică în data de 29 iunie1923 un memoriu axat în special pe igiena orașului, care avea diverse deficiențe care trebuiau corectate urgent. Astfel, se face cunoscută necesitatea exproprierii unui teren pentru a fi dat în folosință unui nou cimitir comunal. Acesta era absolut necesar datorită creșterii demografice și datorită epuizării locurilor de veci în vechiul cimitir. O altă propunere prezentată în acest memoriu este înființarea unui cimitir pentru îngroparea leșurilor de animale care să respecte normele igienico-sanitare. Printre cererile acestui memoriu se regăsește și necesitatea găsirii unui loc potrivit, și anume lângă o apă curgătoare, pentru târgul de animale și mutarea târgurilor de țară și cele săptămânale din interiorul prașului pe un teren mai potrivit. Alte construcții urgente pentru oraș prezentate în memoriu sunt construirea unei arene sportive corespunzătoare dezvoltării orașului, a unui sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză, construirea de noi școli și a unui depozit central de marfă. Din punct de vedere al locurilor de repere, consiliul orașului municipal Târgu Mureș face și o cerere de înființare a unui nou parc, deoarece parcul Elisabeta, existent la acea perioadă, era considerat impropriu pentru agrementul cetățenilor orașului și asta datorită proximității sale cu râul Mureș. Acest lucru ducea la apariția țânțarilor, făcându-l astfel să devină neagreat și aproape nefolosit de public. Această multitudine de probleme propusă pentru rezolvare de către autoritățile locale și expusă în ziarul oficial al primăriei denotă abilitățile și viziunea modernă a aparatului administrativ. Afirm acest lucru aducând justificarea că primarul și implicit cei aflați în subordinea sa.

Orice oraș poate fi văzut ca un organism viu a cărui dezvoltare, sănătate și bunăstare depind de sănătarea organelor vitale ca îi dau viață. Neglijarea oricărui aspect vital din viața unui oraș are efecte negative asupra aparenței și esenței sale. Astfel, cu toate limitările inerente relației buget-proiecte, politica urbanistică a primăriei orașului Târgu Mureș așa cum este reflectată ea până în momentul de față în ziarul Orașul, este una plină de dinamism, proiecte îndrăznețe dar necesare și devotament al primarului față de orașul pe care îl resvește. Acest lucru este valabil chiar și cu toate acuzele aduse primarului Emil Dandea în acea perioadă de către diferite grupuri de interese, în special de către grupurile maghiare deranjate de naționalitatea primarului și de reformele implementate de către acesta în primărie, reforme absolut necesare pentru buna funcționare a instituției care conducea orașul.

Problema gazului metan este necontenit adusă în discuție împreună cu contribuția care ar fi avut-o în dezvoltarea orașului în urma introducesii sale în oraș.

Toate aceste propuneri de construire a diferitor edificii sunt bine argumentate și însoțite de diferite hărți pentru o mai bună vizualizare a punctelor fierbinți din oraș cu probleme care trebuiau rezolvate. Acest lucru denotă încă odată faptul că în acea perioadă orașul Târgu Mureș avea un aparat administrativ destul de bine organizat și cu proiecte ambițioase.În anul 1923 se inaugurează un stabiliment de agrement care este bine primit de public, și anume, baia de vară. Acest spațiu public ear situat pe suprafața dintre intrare în parcul Elisabeta și baia rituală evreiască. Baia de vară se întindea pe o suprafață de 6000 metri pătrați și era dotată cu toate facilitățile neceasare unui astfel de spațiu public, și anume: 105 cabine pentru dezbrăcat, garderobă, 6 toalete, și chiar mai mult și anume: frizerie de dame, pedichiură, bărbierit. Bazinele de înnot au fost prevăzute cu diferite adâncimi atât pentru neînotători cât și pentru înotători. De asemenea, pe acest teren se mai afla și un local unde se servea mâncare și băuturi răcoritoare. Acest spațiu de agrement dă o pată de culoare orașului, îmbunătățindu-i considerabil atractivitatea, și dovedește interesul edilului pentru agrementul și bunăstarea fizico-psihică a locuitorilor. Astfel, confortul mental al locuitorilor era o altă preocupare demnă de apreciat a primăriei.

În dorința de strângeri de fonduri la primărie, în ediția specială a ziarului Orașul din 21 iulie 1923, se publică o listă cu diferite taxe pe care agenții economici și populația trebuie să le plătească pentru diferite produse, articole, bunuri pe care le cumpără sau le folosesc. Un exemplu ar fi mașini, cai, căruțe, animale și altele pentru care trebuiau plătite diferite taxe. Acest lucru era făcut în primul rând din nevoia de a mări bugetul primăriei care era foarte solicitat proiectele puse în practică pe primărie dar și din dorința de a avea o evidență a comerțului de acest fel.

Primăria orașului Târgu Mureș era deosebit de atentă cu proiectele de viitor și cu sumele necesare pentru desfășurarea unei activități optime în dezvoltarea și întreținerea orașului. Doresc să precizez că diferitele aspecte legate de politica urbanistică a primăriei orașului municipal Târgu Mureș reflectată în ziarul Orașul, se întâlnesc în fiecare număr al acestui ziar deși parcă se repetă, ele doar arată constanța și devotamentul cu care primăria se ocupă de toate aspectele, mai importamnte sau mai puțin importante, legate de problemele și nevoile orașului.

Astfel, secția tehnică din cadrul primăriei avea, în urma stabilirii bugetului pe anul 1924, îndatoriri urbanistice importante menite să contribuie la menținerea și mai ales îmbunătățirea imaginii orașului. Câteva dintre proiectele pentru anul 1924 erau înființarea unui parc arenă pentru copii, aranjarea Pieței Mici, plantarea de copaci pe marginea străzilor, dezvoltarea sistemului de curățenie publică și modernizarea acestuia și regularizarea cursului râului Mureș. Menționez din nou seriozitatea primăriei în legătură cu proiectele de viitor și finanțarea acestora, deoarece anul 1923 era departe de a fi încheiat și deja la sfârșitul lunii august bugetul pe anul următor era deja stabilit la fel ca și îndatoririle și proiectele serviciilor din cadrul primăriei. O prevedere foarte importantă din punct de vedere urbanistic era crearea unui plan general de sistematizare edilitar care consta în următoarele: alinierea străzilor, înființarea de noi piețe, străzi și parcuri, așezarea parcurilor industriale, mijloace de transport în comun, extinderea iluminatului public, a apeductului canalizării și a pavării. Acest plan era un plan de anvergură care putea fi pus în aplicare numai în ordinea priorităților și într-un timp mai îndelungat, fiind foarte solicitat pentru buget, dar trebuie remarcat faptul că acest act are o mare importanță în modernizarea și dezvoltarea concepției urbanistice a primăriei. El arată faptul că gândirea primăriei din punct de vedere urbanistic ajunsese deja la o anumită maturitate, fapt care se reflectă direct în acțiunile sale și în efectele uimitoare pe care aceste acțiuni le au în viața orașului. Acest plan de urbanism este ceea ce numim noi astăzi Plan Urbanistic General și fără de care orice oraș modern nu se poate dezvolta în mod civilizat, ordonat, sistematizat, ci doar haotic și neplanificarea atentă a lucrărilor edilitare într-un oraș poate duce la un colaps în urma creșterii demografice de exemplu.

Secția tehnică va prevede 1) Repararea străzii principale Carol, 2) înființarea unui parc arenă pentru copii și plantarea străzilor, 3) ordonarea parcului Elisabeta, 4) edificiului și terenului de tir, 5) ordonarea Pieței Mici,

6) complectarea curățeniei publice cu aranjamente moderne de stropit și măturat, 7) amplificarea băii de vară, 8) procurarea unui plan general de sistematizare edilitar ( alinierea străzilor, deschideri și înființări de străzi, piețe și parcuri, așezarea industriilor, plantațiuni, mijloace pentru transportarea populațiunii în comun, estinderea luminației publice, apeductului canalizării și a pavării. Planul va stabili și ordinea în care ar avea să se execute îmbunătățirile proiectate. Lucrările pregatitoare necesare la alcătuirea acestui plan se vor începe fără amânare, cerând de la secții proiecte ce au pentru viitorii zece ani, pentru a fi ordonate și prezentate consiliului spre desbatere) 9) regularea râului Mureș lânga Câmpul măcelarilior prin scurtarea albiei.

Direcțiunea uzinelor va prevedea punerea în funcțiune a fabricei de ghiață, sporirea producției cărămidăriei comunale și a uzinei electrice, înființarea unei întreprinderi de instalațiuni electrice și de gaz.

Secția economică 1) în conțelegere cu Directorul abatorului va prevedea reinființarea îngrășătoriei de porci, 2) inființarea unui țimitir comunal și 3) organizarea pompierimei comunale.

În numărul cinci al ziarului Orașul din data de 1 martie 1924 în cadrul dării de seamă despre starea generală a orașului se găsește din nou o referire la rețelele de curent electric, gaz, apă, drumuri și mai exact la extinderea lor care a avut loc înainte și pe parcursul anului 1993. Bineînțeles, această dare de seamă era însoțită de planuri viitoare de întreținere și modernizare. Astfel rețeaua de canalizare a întregului oraș măsura 59 de kilometri, cea de apeduct 48 de kilometri, cea de gaz 40 de kilometri, cea de curent electric 79,2 kilometri. Toate aceste utilități publice se aflau în plină dezvoltare și au contribuit din plin la modernizarea orașului și la dezvoltarea economică și demografică a acestuia. La aceași dare de seamă publicată în continuare cu numărul 6 din 15 martie 1924 este prezentată și o secțiune intitulată lucrări edilitare în care se menționează supreafețele de pavaj și asfalt reparate sau edificate pe diferite străzi. De asemenea, mai sunt prezentate și realizările pe anul trecut cum ar fi: baia de vară, parcul din zona nord estică a pieții Regele Ferdinand, deschiderea unei noi străzi, două poduri de beton și alte lucrări de reparație a unor clădiri. Anul 1923 nu este un an bogat în edificarea de noi clădiri reprezentative în mare parte datorită situației bugetului care era canalizat deja pe reparația și modernizarea întregii infrastructuri existente.

Existau numeroase semne că nu toată lumea aprecia cum se cuvine eforturile primăriei orașului și a primarului Emil A. Dandea, deoarece se confruntau cu diverse și dese atacuri lansate în presa maghiară despre închipuite abuzuri și ilegalități înfăptuite de primar și de aparatul administrativ aflat sub conducerea sa. Aceste diversiuni era rău intenționate și deși erau adresate primarului, acestea puateau să afecteze eforturile depuse pentru transformarea pozitivă a orașului Târgu Mureș. Aceste atacuri virulente doreau și destabilizarea unității obținute, în echipa care primarul, care s-a închegat cu multă muncă timp de un an de zile. Primarul uzează de dreptul la replică și răspunde în paginile ziarului Orașul cu atitudine ironică și superioară acestor atacuri nefondate și puerile.

APEL către cetățenii orașului municipal Târgu Mureș.

Campaniile de născociri și calomnie intereprinse contra Primăriei și în special a subsemnatului prin presa maghiară din întreg Ardealul, dar mai ales intirzierea sentințelor date în procesele de această materie. Zvonurile cele mai imposibile sunt născocite și liferate publicității: neințelegeri între primar și autoritățile superioare, îndepărtarea primarului, aluzii la afirmativă gospodărire ușuratică și nedreptăți etc. Desigur tot cetățeanul are drept la critică. Dar dreptul acesta nu cuprinde în sine și acela de a inventa zvonuri senzaționale. Dacă s-ar auzi de neregulă de: datoria omului cinstit este a arăta cazul locuitorilor competențe, ca să poată cerceta și judeca. Se va publica apoi rezultatul cercetării; numai dacă arătarea n-ar fi avut rezultat urgent și abuzul sancțiunii legale, atunci se va denunța publicității cazul. Așa fac oamenii cari au dorința cinstită de a aduce o îmbunătățire, nu de a calomnia. Tot neadevăr tendențios este aluziunea lansată de presa vizată că aș face politică liberală ca și acea preconizată de alții, că aș fi naționalist.

În numerele din iulie, august, septembrie ale ziaului, predomină ca subiect principal alimentarea cu gaz metan a orașului și mărirea capacității sistemului de apă. Se iau în calcul mai multe alternative pentru soluționarea acestor probleme deoarece o mare parte din soluțiile sugerate sunt prea extravagante pentru posibilitățile financiare ale orașului. Se afirmă din nou necesitatea absolută de introducere a gazului metan din rațiuni economice cum ar fi reducerea cheltuielilor pe materiale energetice fiind că gazul metan era mult mai ineftin decât cărbunele sau lemnul. Acest lucru are ca rezultat reducerea costurilor de producție care la rândul ei determină creșterea profiturilor și ca ultimă verigă în acest lanț, creșterea veniturilor adunate de primărie de la agenții economici din oraș dar și o dezvoltare economică pe măsura profitului. Nu în ultimul rând, gazul metan ar fi crescut și confortul locuitorilor orașului și chiar ar fi contribuit într-o oarecare măsură la conservarea mediului prin reducerea exploatării forestiere.

La capitolul construcții de edificii pentru uz propriu de către persoanele fizice există o activitate oarecum mulțumitoare. De exemplu, în ziarul Orașul din 16 septembrie 1924 s-a publicat un articol referitor la autorizațiile de construcție a diferitelor edificii pentru luna august a anului curent. Astfel s-a autorizat construcția a 14 camere, 12 bucătării, 17 magazii, o baie, o verandă, 8 closete, o cocină, 2 grajduri, 4 șoproane etc. Un lucru care se poate remarca ușor în cele enumerate mai sus este lipsa băilor în casele care au fost autorizate pentru construcție, ceea ce evidențiază lipsurile materiale ale celor care doreau să construiască case, majoritatea dintre acestea având doar o cameră. O dovadă a interesului primarului privind noutățile și schimbările ce pot fi aduse cu privire la gospodărirea orașelor este și participarea primarului Dandea la Congresul Uniunii Orașelor de la Cernăuți din zilele de 27, 28 și 29 septembrie. Ulterior primarul orașului Târgu Mureș a elaborat un studiu pentru rezolvarea prin edificare, a crizei de locuințe. Acest studiu publicat în 15 noiembrie 1924 este deosebit de complex și bine structurat astfel încât acoperă toate câmpurile de lucru existente în primării. Autorul studiului vede ca o cauză a stagnării construcției de clădiri de locuit, dezinteresul pentru probleme sociale și îndreptarea capitalului spre zone profitabile, activități aducătoare de venituri. Neconstruirea de case face ca piața închirierii de locuințe să supraliciteze prețul chiriilor. Impunerea de către primărie a unui preț maximal al chiriilor nu are efectul scontat, și anume, mărirea ofertei de locuințe. Ca o concluzie la relatarea asupra prezenței primarului la Cernăuți și elaborarea acelui studiu, putem spune că în ciuda dificultăților inevitabile într-un oraș de mărimea orașului Târgu Mureș și a șicanelor puse de alții, Emil Dandea reușește să aducă destule modernizări instituției și realizări în oraș.

Chestiunea aprovizionării cu apă a orașului, alimentarea cu gaz și cu energie electrică sunt cap de afiș al problemelor ce trebuie rezolvate și la începutul anului 1925.

În numărul 5 din data de 1 martie 1925 este publicat raportul periodic al primarului în ședința comitetului administrativ din 14 februarie 1925. Primarul Dandea a dat dovadă de un real profesionalism prin conștinciozitatea și transparența cu care și-a îndeplinit atribuțiile, deși perioada respectivă a anului 1925 a fost una grea pentru el și asta datorită bolii sale. Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat să vadă de bunul mers al orașului:

Când după morbul greu în decursul căruie am fost derepețită ori între viață și moarte și din care am scăpat numai mulțumită bunului Dumnezeu și puterei de viață, sănătății organice a românului, în special a celui de la munte… În efecte dispunem stabil de cca. 5 milioane lei valoare nominală. Situația financiară a comunei ne-a reușit să o menținem bună cu toate că s-au sistat din partea statului fărăm nici o desdăunare unele vechi taxe orășenești cari aduceau milioane în casa alodială (transcrierea imobilelor, consumația în restaurante și cafenele, taxa pe spectacole)… Comuna sigur contribuie bucuroasă la sarcinele de interes public dar să i se pună la dispoziție și resursele financiare. Însă aceste și cele existente în trecut le confișcă statul fără despăgubiri, iar imobilele comunei le expropriază până când nouă ne impune noui și noui sarcini. De elasticitatea necesară unui buget comunal nici a vorbi nu se poate. Conta impozitului comunal este tot așa maximat, ca și taxele pe cari le prevede legea maximului…Între astfel de împrejurări este o adevărată acrobație finanțiară, un record, dacă comuna nu mai susține pavajul său extins, școlile primare – ba și cele medii pe care ar trebui să le susțină statul – și satisfacerea tutror obligațiunilor sale, dar mai face necontenit și îmbunătățiri

Nouile parcuri, noua baie de vară, ameliorarea serviciului de apă, sistemul de gaze și de curent electric, Căminul de ucenici, asfaltarea străzii Principele Carol etc. Pentru a majora veniturile – am făcut-o principiar și sistematic de la venirea mea aici – dar în viitor suntem constrânși să căutăm un rendement mai mare la intreprinderile existente.

Primarul este mulțumit în raportul său de activitate a instituției pe care o conducea chiar și cu inevitabilele probleme financiare care se datorau în mare măsură și politicii fiscale a statului, lucru care afectează bugetul primăriei, lucru din care rezultă neîmplinirea în totalitate a proiectelor primăriei. În acest articol se poate observa că pricipala preocupare a primăriei și a primarului este modernzarea orașului, curățenia acestuia, dezvoltarea întregii infrastructuri, deziderate care dacă ar fi fost atinse au rolul de a transforma orașul Târgu Mureș într-un oraș modern, înfloritor, o oază de civilizație.

În acelși număr din data de 1 martie 1925 este publicat un memoriu scris în 1914 cu privire la bogățiile subsolului și proasta lor gestionare si valorificare de către autoritățile competente din România. Acest articol face referire în special la gazul metan,care, după cum am afirmat și în paginile anterioare ale acestei lucrări , era o problemă cheie în dezvoltarea socio-economică a orașului. Acest articol se referă la înstrăinarea produselor brute de la noi prin exporturi și apoi revenirea lor în țară prin importuri sub formă de utilități sau produse finite dar cu prețuri mai mari datorită încărcării lor cu taxe de export și apoi import, statul român suferind pierderi financiare afectând astfel și populația.

Aproape fiecare număr al ziarului Orașul are câte un articol cu referire la rețeaua de gaz metan, apă, canalizare sau curent electric. Primarul avea un plan remarcabil de dezvoltare a orașului ocupându-se pe doua nivele de această dezvoltare. Putem vorbi de un macro nivel care se ocupă de infrastructură și de dezvoltarea acestuia, și se mai ocupă și de bunul mers al întregii administrații locale care joacă un rol important în succesul proiectelor. Al doilea nivel l-am putea intitula micro- nivel și anume un nivel de îndeplinire a obligațiilor obștești, civice ale populației orașului deoarece numai cu sprijinul, interesul și eforturile populației, primăria poate pune în aplicare planurile de dezvoltare. Un astfel de exemplu de sprijin cerut de primărie populației înfrumusețarea orașului este și apelul publicat în numarul din 1 aprilie 1925 al ziarului Orașul, în care se cere concursul populației pentru amenajarea spațiilor verzi și pentru păstrarea curățeniei în general. Primăria era preocupată atât de dezvoltare cât și de păstrarea și înfrumusețare a ceea ce exista deja:

APEL. Consiliul orașului municipiu Târgu Mureș face un călduros apel către cetățeni, rugându-i să binevoiască a da prețiosul lor concurs serviciului gospodăriei orașului la lucrările de restaurare și însemințare a fâșiilor dintre pomii sădiți între trotuar și drum și pentru păstrarea curățeniei orașului nostru. Să veghem cu toții, ca hârtiile și resturi de diferite lucruri să nu se mai arunce pe trotuar și fâșii. În acest scop ne adresăm proprietarilor și chiriașilor, ca fâșiile de pământ dinaintea caselor lor să le sape, greble, curețe de gunoi și să le planteze și întrețină cu flori, până toamna…Apelăm la bunul simț și simțul de estetică a onoratului public, ca să vegheze asupra curățeniei și ordinei, să evite și să împeidice orice asemenea încercă ri și să stea în ajutorul autorităților pentru a prinde și a putea pedepsi pe cei vinovați în disordine și cauzarea pagubelor în plantații și curățenie pentru cari onoratul public și consiliul face mari sacrificii materiale.

Acest apel obișnuit care s-a repetat de nenumărate ori în numerele ziarului, este deosebit elocvent pentru relația dintre primărie și cetățeni. Era o relație de sprijin reciproc, fără interese ascunse, singurul scop fiind dezvoltarea orașului. Oamenii practic nu ajutau primăria ca instituție ci se ajutau pe ei și orașul în care locuiau. Primăria, prin gazeta oficială știa să își pună în valoare realizările sale sau ale orașului chiar și prin știrile publicate în gazeta oficială care erau scurt dar la obiect. De exemplu știrea care prezintă numărul de case construite în anumiți ani care arată o creștere față de anii precedenți sau față de alte orașe, sau știrea referitoare la terminarea instalării sondelor necesare pentru a furniza gazul necesar orașului în numărul din 10 aprilie 1925

Edificările în orașul nostru în anii 1923 și 1924 au fost relativ satisfăcătoare, dacă le comparăm cu situațiile dinainte de război și cu alte orașe. Anume anul 1909, singurul despre care aveam date precise, s-au construit în total 125 de case în Târgu Mureș. Față de aceasta în anul 1923 s-au construit 226.

Societatea U. E.G. sub sechestru la 20 martie crt. a comunicat primăriei că sondele de gaz necesare pentru acoperirea necesităților de gaz ale orașului sunt terminate.De prezent se lucrează la detaliile proiectului conductei de gaz, în baza cărora se va cere autorizația pentru construcție. Așa în cel mai scurt timp se vor termina lucrările pregătitoare și societatea va veni cu propuneri concrete.

Știrea referitoare la soluționarea unei unei etape a problemei alimentării cu gaz este una de bun augur pentru cetățeni dar și pentru autorități după sinuosul drum care a fost parcurs până în acest stadiu. După cum este menționat și în știre doar partea de extracție a gazului necesar a fost finalizată urmând a se continua drumul pentru realizarea sistemului de transport și anume instalarea de conducte.

Un moment istoric și deosebit de important pentru locuitorii români ai orașului Târgu Mureș este știrea referitoare la demararea lucrărilor de construcție a unei catedrale ortodoxe. Articolul este intitulat Catedrala noastră.

Ziua de 6 aprilie va fi o zi memorabilă în viața bisericei românești din Târgu Mureș, căci ea înseamnă începerea lucrărilor pe teren pentru zidirea nouei catedrale ortodoxe. În trecutul istoric Voievozii și alți Ctitori cari au ridicat biserici, au fost determinați să facă acele sfine locașe, având dorința de a esprima Atotputernicului Dumnezeu, mulțumirile cele mai jertfelnice pentru că i-a învrednicit să le dea izbândă în luptă ori să le împlinească o altă dorință oarecare.

În această ordine de idei care a determinat direcția studiului artistic al architectului- Catedrala noastră va exprima „cea mai adâncă mulțumită omenească, după îndeplinirea completa a Visului nostru milena.”

Majestatea acestor sentimente – spune și autorul proiectului – nu le-ar putea exprima noci o altă orânduire, decât o biserică ridicată după un plan clasic, monumental cu reînvierea acelor tradiții de architectură, cări se pot considera cunoscute din solul mămos al acestor plaiuri de mari și îndelungate suferinți. Era evident, dela început că această biserică nu va putea exprima numai utilitarism. Aceasta-ar fi posibil numai acolo unde nu există circumstanțe naționale, cări le-a ridicat tocmai împrejurarea că orașul nostru este un teren de lupte seculare pentru credință și naționalitate. Prinurmare este necesar ca mossele mari ale luptătorilor noștri, să se poată înviora zilnic privind la Casa Domnului ridicată în mod totatât de clar, măreț ca și marele ideal, ce ne însuflețește până la moarte. Architectul a luat ca bază deci istorica cruce grecească pe care a prelungito spre vest cu tinda femeilor. Brațele de est, nord și sud sunt înclinate cu câte o absidă, orândiund o intrare principală la vest și câte două intrări spre laturile spre sud și nord pentru credincioși. Orientarea bisericii se accomodează prescripțiunilor rituale având altarul spre est. Adunând suprafețele pentru credincioși din parter și etaj, rezultă o suprafață de 973 metri pătrați la dispoziția exclusivă a credincioșilor. Având în vedere, că pe fiecare metru pătrat se pot plasa comod câte doua persoane, va resulta o capacitate medie de 1900 credincioși, care cifră se poate mări până la 2700 când pe fiecare metru pătrat se vor găsi câte trei persoane.

S-a respectat cea mai sinceră legătură între construcțiile contemplate și între tratatre formelor de architectură, așa că nimic să nu perturbe valoarea artistică a acestei lucrări. În privința dezvoltării architecturii esterne s-a observat o armonioasă distribuție a masselor esterne și anume s-a studiat proporția de înălțime, ce este de fixat între cupola principală și turle, între cupola și timpanoanele circulare. S-a ținut cont că architectura esternă să esprime în mod fidel construcțiile interne ce s-au folosit. Înălțimea crucii de pe cupolă va fi de 40 de metri- 10 metri deasupra crucii bisericii rom. Catolice. Cheltuielile de construcție etc. să urcă la circa 10 milioane lei.

Domnul profesor architect Victor Vlad de la Politehnica Timișoara a soluționat în modul cel mai norocos problema Catedralei noastre. Piatra fundamentală a Catedralei noastre se va pune în cadrele serbărilor 10/23 mai a.c.

Acest articol publicat în ziarul Orașul este unul deosebit de important prin ceea ce anunță el și însemnătatea construirii unei catedrale ortodoxe dat fiind trecutul istoric al orașului cu problemele legate de naționalități, în special cea română și cea maghiară. Catedrala urma să fie un simbol al identității naționale românești care a suferit așa de mult din pricina apartenenței la imperiul Austro-Ungar, în care s-a încercat oprimarea identității românești. Catedrala are o însemnătate deosebită și de aceea primarul pune așa mult suflet și eforturi pentru ridicarea ei. Aceasta este un simbol care vine să confirme reunirea cu trup și suflet a Transilvaniei la patria mamă. Articolul are unele elemente naționaliste dar nu șoviniste, însuși primarul expunând motivele necesității unui astfel de edificiu. De moment ce această catedrală este o realizare așa de importantă din punct de vedere național, dar și de exprimare a autorității românești în Târgu Mureș. Ziarul Orașul are o valoare documentară deosebită datorită acurateții cu care prezintă, în special în documenetele oficiale, acțiunile primăriei, fiind un fel de vitrină clară prin care publicul are acces la informații importante legate de oraș. În numărul dindata de 1 mai 1925 s-a publicat un extras din raportul primarului în ședința Comitetului administrativ ținută la 16 aprilie 1925. În acest extras este prezentat modul în care sunt colectate o serie de taxe și un sumar al lucrărilor edilitare desfășurate până la momentul respectiv al anului curent:

Taxele comunale se încasează normal. Constatarea lor se face prin comisiuni trimise la fața locului , ca acolo, la fața locului, persoana oficială a primăriei împreuna cu doi delegați ai contribuabililor și contribuabilul să stabilească împreună taxa. În executarea programului de comunalizare a unor întreprinderi de utilitate publică, cari să văd a fi acomodate ca prin venitele cari rezultă din ele să ușureze sarcinile de taxe a cetățenilor, consiliul a hotărât înființarea întreprinderei comunale de pompe funebre. Pentru a face economii la lucrările de asfaltare și susținerea străzilor, consiliul nostru a înființat serviciul asfaltării drumurilor, care va efeptui aceste lucrări, rămânând astfel la tot cazul orașului cel puțin o parte din profitul antreprenorului. Prima lucrare va fi strada Principele Carol și tronosoanele străzii care duce la bisericile noastre, cari sub stăpânire veche a rămas în mod miraculos sau intenționat-neasfaltate, când altele străzi de tot neînsemnate totuși au fost tratate mai puțin master.

În cadrele grădinăriei consiliul a înființat o școală de arbori lângă uzinele de apă. În parcul Elisabeta se lucrează la ordonarea lui deocamdată parțială și la înființarea unui lac pentru vâslit. Chestiunea statuei Avram Iancu încă a ajuns cu ajutorul lui Dumnezeu în stadiul de executare. Anume comitetul având la dispoziție o sumă de peste 600 de mii lei, în ultima ședință a hotărât publicarea concursului pentru câștigarea modelului pe 1 septembrie cor.

Problema introducerii gazului metan în oraș este tot mai aproape de rezolvare după cum se poate vedea și în următorul articol care reprezintă o scrisoare primită de la societatea care trebuia să facă sondele și aducțiunea de gaz și care prezintă semnale pozitive în ceea ce privește avansarea lucrărilor.

Mediaș la 10 martie 1925. Onor. Primăria orașului Târgu Mureș. Suntem în posesiunea stim. Dumneavoastră no. 2357 din 10 corent, prin care ne cereți relațiuni referitoare la introducerea gazului în orașul Dumneavostră. Cu onoarea Vă comunicăm, că sondele necesare pentru acoperirea necesităților de gaz ale orașului Dumneavoastră sunt terminate. De prezent se lucrează la detaliile proiectului conductei de gaz în baza cărora vom cere autorizația de construcție. Sperăm, că în cel mai scurt timp vom termina lucrările pregătitoare și vom putea veni cu propuneri concrete. Primiți vă rog Domnule Primar asigurarea distinsei noastre stime. Societatea ungară de gaz sub sechestru judiciar.

Eveniment vrednic de elevat și aici este faptul că în fine s-a hotărât definitiv, rămânerea în Târgu Mureș a Curții de Apel care era în pericol să fie mutată la Brașov.

În aceeași dare de seamă la secțiunea referitoare la culte, revine în discuție chestiunea catedralei ortodoxe datorită numărului mare de credincioși și a capacității foarte mici ale lăcașurilor de cult românești existente.

Aici nu vom face o expunere a situației tuturor confesiunilor, dar este de datoria noastră să accentuăm și aici că chestiunea bisericii ortodoxe române din orașul nostru trebuie cu orice mijloc rezolvite… Dar azi biserica noastră numără- inclusiv armata și numeroasele școli-aproape 5000 de credincioși. Între astfel de împrejurări bisericuța de lemn putrezită, dărăpănată, extrem de periculoasă de incendiu este o rușine a comunei și a religiei majorității covârșitoare a poporului român, a religie dominante. La sărbători împărătești, la serbări naționale e o adevărată jale cum se înghesuie credincioșii în acest praemodest vechiu lăcaș a lui Dumnezeu, în care deabia pot intra 200 de oameni, iar restul pe afară. Comitetul parochial a procurat planurile unei catedrale demne de religia dominantă și de orașul nostru, care trebuie deci să ridice cât mai îngraba pe locul din piață donat de primărie. Consiliul nostru a dat în total 610.000 lei pentru fondul de construcție(din bugetele anilor 1924-1925) la care sumă adăugându-se celelalte și subvenția asigurată de stat- Comitetul parochial a hotărât începerea ridicărei sfântului locaș des de primăvară. Costul ar fi circa 12.000.000 lei astfel se apropie de îndeplinire și această necesitate sufletească a noastră care este totodată și pretențiune a demnității naționale.

Se reafirmă din nou necesitatea și importanța construirii unui lăcaș de cult ortodox care să se ridice la nivelul și așteptările unui oraș dezvoltat ca Târgu Mureș. În același timp este și un simbol și o întărire a unității românilor și un act moralizator pentru românii atât de asupriți în această zonă de puterea stăpânitoare pâna la 1918. Este un proiect măreț prin arhitectura sa, dimensiuni, costuri de construcție și însemnătate pentru locuitorii orașului dar și pentru grandoarea sa care schimbă în mod radica și pozitiv aspectul locului în care este amplasată. Primarul Emil Dandea a ținut foarte mult ca această biserică să fie construită ca o necesitate fizică și morală a credincioșilor români.

Cap.3 Realizări edilitare ale primărie Târgu Mureș în perioada 1923-1937

Datorită stagnării voite a lucrărilor edilitare, Târgu Mureș intră într-un regres al dezvoltării urbanistice și se acumulează un deficit considerabil la bugetul local. Astfel putem trece la capitolul realizări însemnate pentru sprijinirea lucrărilor edilitare și preocuparea primarului Emil Dandea pentru consolidarea financiară a orașului și ca urmare, soluționarea problemelor edilitare majore ale urbei.

De la început acesta consideră necesară formarea unui impozit independent pe edificii, care să stea la baza bugetului local. Ca urmare a măsurilor luate, înca în anul 1923, orașul realizează beneficii de 41.494.738 lei și cheltuiește de 37.243.915 lei, rămânând cu un sold de 4.250.823 lei.

„Baza gospodăriei Comunale este un buget consolidat, deci cât de simplu compus. Doar bugetul este prevederea tuturor veniturilor comunei care vor trebuie încasate în decursul unei gestiuni financiare, ca și a tuturor plăților care trebuie făcute în acel interval. La compunerea bugetului municipal s-a cumpănit fiecare articol, necesitatea, utilizarea și urgența cheltuielilor preliminare”.

„Redresarea financiară a orașului permite conturarea angajamentelor luate de primar pentru modernizarea localității prin lucrări edilitare, care să completeze zestrea lăsată de marele edil antecesor. Dintre numeroasele probleme edilitare, urbanisticii îi rezervă un loc aparte, fiind conștient de necesitatea dezvoltării orașului pe baza unui plan de sistematizare. Deși nu există încă o lege care să oblige administrațiile locale să întocmească un plan de sistematizare, în Târgu Mureș, vizionarul primar Emil Dandea a dispus serviciului tehnic al primăriei, prin ordinul numărul 1051 din 4 iunie 1923, să înceapă întocmirea unui plan de sistematizare care este înregistrat în septembrie 1923. În acea perioadă inginerul șef al orașului a avut sarcini concrete pentru ridicarea unor edificii însemnate printre care și cele două catedrale românești și Căminul de ucenici, iar în locul său a fost angajat pentru o perioadă de 4 luni arhitectul G. Sterian. Ca ramură a urbanisticii, construirea de noi locuințe, asanarea celor insalubre, a fost politica promovată de primăria Târgu Mureș împreună cu primarul Emil Dandea începând cu 1923. În anul 1924 întocmește și publică un „Studiu asupra rezolvarii prin edificare a crizei de locuințeși asupra împroprietăririi cu case a funcționarilor și a muncitorilor, care nu a constituit un program anume de edificare a locuințelor în Târgu Mureș dar cuprinde propuneri concrete de dobândire a terenurilor, de asigurare a mijloacelor financiare și a materialelor de construcție, realizarea fiind însă condiționată de o îndelungată guvernare și voință a administrației orașului și de sprijinul financiar al guvernului”.

„Propunerile de sistematizare întocmite în timpul primariatului lui Emil Dandea au stat la baza primelor realizări urbanistice. S-au realizat drumuri de legatură cu actualele străzi: Ion Creangă, Podeni (primul tronson), Bistriței, Cibinului, Ulciorului, Mierlei, Padeș, Secerei, Rândunelelor ș.a., majoritatea lor fiind pavate și echipate cu utilități. Concomitent s-a trecut la extinderea zonei locuite, prin realizarea de noi cartiere, astfel încât între anii 1923-1937 s-au format ori extins cartiere între care cel din zona Străzii Libertății cu străzile: Onești, Ialomței, Mioriței, Siretului, Jiului, Salcâmilor, Zidarilor, Milcovului, Zânelor, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Pasteur, Oltului și Azurului apoi cartierul din zona străzilor Gheorghe Doja-Budiului cu străzile Ciocanului, Bogatei, Alba-Iulia, Iernutului, Ludușului, Branului, Caraiman și Morești. S-a extins cartierul Dâmbul Pietros cu străzile: Îngustă și Dobrogeanu Gherea, dar și cel al Funcționarilor prin străzile Ana Ipătescu, Cerbului, Aluniș și Codrului.

A avut loc o lărgire a perimetrului construit și în cartierul Remetea-Voinicenilor, de pe malul drept al râului Mureș, atașat orașului în anul 1902 prin crearea străzilor Bărăganului, Șoimilor, Benefalău, Lacului, Măcinișului, Cotului, Mureșului și Ioan Roman. Dările de seamă ale primarului pentru anii 1923-1925 și 1934-1936 de exemplu, cât și evidențele de urbanism sunt deosebit de concludente în ceea ce privește volumul de construcții realizat în perioada anilor 1923-1938. În anul 1923 s-au emis 453 de diverse autorizații de edificare și au fost realizate 219 case cu parter, 4 case cu un etaj,2 case cu 2 etaje, o casă cu 3 etaje și 88 adăugiri, iar în anul 1924 s-au emis 347 autorizații și se realizează 211 case cu parter, o casă cu 2 etaje și 124 adăugiri. Raportat doar la acești doi ani se pot remarca 2 aspecte: primul, că în anul 1919, când orașul și locuitorii săi dispuneau de condiții financiare deosebite, au fost realizate doar 125 de case; al doilea, că în acești doi ani, la Târgu Mureș s-au construit mai multe case decât la Cluj, localitate cu un număr superior de locuitori. În anii următori numărul acordurilor de edificare rămâne tot mare: 399 de autorizații în 1925, 527 de autorizații în 1926, 438 în 1927 și 548 în 1928, pentru ca în anii următori să scadă treptat dar nu foarte mult”.

Ca urmare a acestei evoluții pozitive a construcțiilor de case și a autorizațiilor eliberate rezultă creșterea numărului de clădiri construite și extinderea suprafeței orașului sau popularea mai intensă a zonelor intravilane cu clădiri.

Primarul din acea perioadă a avut și preocupări deosebite pentru ridicarea de edificii publice. În anul 1923-1924 cu sprijinul direct al primarului Emil Dandea au început lucrările de edificare a două catedrale românești în centrul orașului: ortodoxă și greco catolică.

Tot atunci debutează lucrările la noul Cămin pentru ucenici care avea ca scop creșterea și formarea de meseriași din rândul populației românești. Din neglijența sau din voita indiferență a unor edili dintre cele două mandate ale lui Emil Dandea, construcția celor trei edificii menționate mai sus, este încetinită, astfel încât ele sunt terminate tot de ctitorul lor inițial, sființirea bisericii ortodoxe având loc la 2 decembrie 1934, iar a bisericii greco catolice la 8 septembrie 1936.

La subiectul referitor la construirea celor doua mari lăcașuri de cult românești aș dori să stărui asupra subiectului datorită însemnătății lui. După pornirea lucrărilor în anul 1924 a început o perioadă de stagnare din anul 1926 când primarul de până atunci a plecat din funcția de primar revenind în această funcție abia în anul 1934, an după care s-au finalzat și cele două construcții.

Astfel anul 1934 aduce cu sine finalizarea mărețului proiect al catedralei ortodoxe române care a fost un vis important atât pentru locuitorii orașului cât și pentru primarul Emil Dandea.

Urmează o porțiune edificatoare pentru însemnătatea și eforturile depuse pentru construirea celor doua catedrale.

La sfințirea catedralei ortodoxe române, cuvânt de întâmpinare a înalților oaspeți: Iubiții noștri oaspeți, reprezentanți ai înaltelor autorități bisericești, civile și militare ale mândrei țări românești și cetățeni veniți la această sărbătoare, vă salutăm cu dragoste sinceră între zidurile mult încercatei cetăți a Târgu Mureșului, de triste dar și glorioase amintiri din trecutul neamului nostru de pe aceste plaiuri și plină de nădejdi îmbucurătoare pentru viitorul lui. Prezența Voastră este o adevărată sărbătoare, dând toată strălucirea cuvenită sfințirii catedralei noastre mărețe, care se face cu prilejul celo 16 ani de la intrarea în acest municipiu a gloriasei armate române dezrobitoare. Ne-am dat toată străduința și credem că am reușit, măcar în parte, să dovedim că neamul nostru care a fost ținut veacuri grele în întuneric și umilință, se înalță în mod irezistibil.

Pilda înălțătoare de muncă și osârdie a P.S. episcopul nostru Nicolae al Clujului a fost urmată aici, după modestele noastre puteri; așa am ajuns și la împlinirea celei mai fierbinte dorinți a românilor de aici: azi luăm în folosință un demn lăcaș de închinare, care este o podoabă a Târgu Mureșului și căruia i se potrivesc cuvintele poetului:

Catedrală, sufletul pe care-l porți

Este supraviețuirea milioanelor de morți.

Zidurile mărețe le vom aduce sufletul cald, creștin și mândru românesc al credincioșilor.

De asemenea și cuvântarea rostită la festivitate inaugurală este emoționantă și plină de înțeles:

Sunt fericit că din acest loc, clădit cu suflet patriotic creștin pot lua cuvântul în calitate de primar al Târgu Mureșului românesc… De aceea am ținut să urmăm pildele marilor voievozi și să conservăm izbânde ale războiului de liberare prin ridicarea acestui măreț lăcaș de închinare inaugurat azi cu strălucita asistență a reprezentantului Majestății Sale Regelui Carol al II-lea, a arhiereilor, a membrilor guvernului și a clerului și poporului de pe valea Mureșului.

Anul 1936 aduce cu sine finalizarea unei alte lucrări de amploare și cu aceeași însemnătate națională ca și cea a construirii catedralei ortodoxe și este vorba de finalizarea și sfințirea catedralei romăne unite, greco catolică:

Dacă înainte cu nouă ani am fost fericiți acei care am asistat la solemnitatea începerii catedralei româno-unite din Târgu Mureș, celebrată de P.S. episcop al Lugojului, acest sentiment de bucurie ne este astăzi însutit, deoarece opera este acum desăvârșită și tot prin lucrarea dv., azi ca I.P.S., mitropolit al românilor uniți din România Mare, casa lui Dumnezeu a fost predată sublimei ei meniri… În cadrul reparațiunilor istorice cu care datorăm neamului românesc de aici, consacrarea de azi este o realizare importantă după care s-a așteptat prea mult. Cu conștiința datoriei împlinite pe de-a întregul și pentru solemnul prilej de azi, Vă rugam primiți expresiunea dragostei și devotamentului pe care vi le prezintă conducerea și cetățenii orașului.

Aceste două edificii construite cu imense eforturi materiale, umane și sufletești încununează spiritul românesc și de gospodar al lui Emil Dandea și a tuturor celor care au fost implicați in desăvârșirea acestor doua proiecte minunate. Emil Dandea poate fi considerat un Homo Novus prin noutatea în gândire și în acțiuni pe care le-a implementat în activitatea primăriei orașului Târgu Mureș în perioada în care a fost primar. A introdus metode noi și eficiente menite să desțelenească activitatea greoaie a primăriei.

În perioada primului primariat mai sunt realizate două școli primare, un bazin de vară pentru agrementul locuitorilor orașului Târgu Mureș. În perioada celui de-al doilea primariat, practic sunt terminate și lucrările la noul spital orășenesc și se începe construirea Palatului Prefecturii în stil neobrâncovenesc, după proiectul lui Eugen Grosu, terenul fiind asigurat de primărie printr-un schimb. Dintre lucrările de interes obștesc mai putem menționa amplificările și modernizările la Abatorul Comunal, Uzina electrică și Uzina de Apă, lucrări cu caracter permanent pe tot timpul primariatului.

Mai sunt realizate alte construcții ca Spitalul Epidemic, pavilion și chioșc la Platoul Cornești, amenajarea unei tribune la arena sportivă din Parcul Elisabeta (azi Parcul Municipal).

Această perioadă este înfloritoare din punct de vedere al realizărilor edilitare, cu foarte mult construcții noi edificate atât de uz public cât și de uz particular. Un proiect deosebit de important care a fost realizat în această perioadă și cu un rol deosebit de important în dezvoltarea economică și nu numai a orașului a fost introducerea gazului metan la scară largă atât pentru consumatorii industriali cât și pentru cei casnici mai ales că a fost semnat un contract avantajos pentru oraș în privința costurilor de exploatare, transport și valorificare.

De la început primarul român este preocupat de de alimentarea cu gaz a orașului socotit fiind cel mai ieftin combustibil. După încheierea contractelor cu societetate de gaz furnizoare, lucrarile de aducțiune a gazului demarează în anul 1924, ca la sfârșitul anului 1925 să fie realizați primii 14 km de conducte, pornind de la hotarul orașului.

După 1926, când primarul Dandea a plecat din funcție, lucrările au avansat greu, datorită dezinteresului sau neputinței primarilor care au urmat, lucrările încheindu-se doar după revenirea lui Emil Dandea în funcția de primar în anul 1934, moment în care s-a încheiat și un contract de furnizare a gazului care era mai avantajos pentru oraș.

În ansamblu politica urbanistică a primăriei Târgu Mureș din perioada respectivă a constat în alocarea de sume importante din bugetul orașului doar pentru dezvoltare și modernizare. Putem spune că acest lucru a fost principala preocupare a administrației locale, lucru care s-a reflectat și în ziarul Orașul de altfel. O mare parte a lucrărilor edilitare au consta în întreținerea și extinderea rețelei stradale dotată cu utilități, repararea și modernizarea drumurilor, asigurarea orașului cu energie și apă potabilă și multe altele care ar putea fi menționate la acest capitol care au legătură directă sau indirectă cu efectuarea lucrărilor menționate mai sus.

De asemenea a existat o bogată activitate de elaborare și emitere de acte normative legate de activitatatea edilitară, cuprinzând regulamente și instrucțiuni privind activități obișnuite întru-un oraș modern dar necesare pentru buna funcționare a unui oraș. Aceste normative se refereau de exemplu la curățenia publică, funcționarea instalațiilor de iluminat, folosirea gazului metan, afișajul public și altele.

Ca un sumar al politicii urbanistice și al realizărilor edilitare în timpul primariatului lui Emil Dandea putem menționa darea de seamă rostită de acesta în data de 28 octobrie 1934 și care deși era menită să menționeze doar realizările pe ultimele 7 luni ale anului respectiv, ea este de fapt mai complexă și face un scurt rezumat a acțiunilor primăriei începând cu anul 1922:

Convocarea unor astfel de întruniri cetățenești fără caracter oficial, este executarea dorinței de a câștiga colaborarea cetățenilor pentru gospodăria comunală, idee pe care o formulam înainte cu 7 luni astfel:” La opera pe care voesc să o continui toată puterea de muncă și experiența mea, în interesul acestui municipiu, chem la colaborare, în primul rând, pe acei mai aproape de mine, dar și pe toți cetățenii… În dorința de a pune cetățenii în cunoștința acestor elemente de apreciere voi expune pe rând, principiile și realizările actualei conduceri a municipiului… de la început îmi ia voe a reîmprospăta principiile și programul edilitar și mai ales ce am realizat din acestea în timpul cât am condus orașul de la finele anului 1922 până în 1926. Căci dacă se va vedea că din programul dat în 1922 am realizat ceva, desigur că cel puțin unii dintre cetățeni vor avea amabilitatea de a nu privi ca niște vorbe goale programul nostru de realizări viitoare ci ne vor da concursul ca să-l putem înfăptui…

Cu banul public am refuzat și voi refuza să se facă ori transacții din cari să rezulte pentru cineva și numai beneficii morale, sau politice iar pentru o delapidare de 50 Lei am concediat un vechiu angajat al Primăriei.

Drept lucrări ce trebuiau făcute enumeram în anul 1923: uzină de apă corespunzătoare, întroducerea gazului metan, împroprietărirea funcționarilor, invalizilor și văduvelor de război, clădiri de locuințe, înființarea gazetei oficiale, ridicarea unor monumente românești, refacerea pavajelor etc.

Relizarea promisiunilor vechi sunt sub ochii tuturor. Amintesc numai: monumentele Soldatului Român, Lupoaica, Avram Iancu, ștrandul, bisericile românești, căminul ucenicilor, școala din Remetea și din strada I.G. Duca. În ce privește refacerea pavajelor, în procesul verbal al primului consiliu ales căruia i-am predat în April 1926 administrația municipiului, este fixat că străzile au fost lăsate în bună stare. Regret că în April a.c. când am venit din nou la primărie, nu le-am putut prelua tot în stare bună.

Această cuvântare a fost ținută public și nu a avut caracter oficial ci a fost o dorință a primarului de a comunica cu cetățenii și de a se face auzit în persoană. Într-adevăr realizările urbanistice ale primăriei Târgu Mureș sub conducerea lui Emil Dandea sunt remarcabile chiar și dacă ar fi să luăm în calcul numai sumele utilizate anual pentru lucrări edilitare, de edificare de diverse clădiri cu diferite scopuri, de monumente sau de amenajarea de spații publice.

Și astăzi o serie din realizările urbanistice ale acelei perioade sunt remarcabile.

Un lucru foarte important este faptul că Emil Dandea a pus bazele unei instituții primariale serioase, profesioniste și cu o mare receptivitate la tot ceea ce era nou. Tot el a pus bazele aplicării unei politici urbanistice moderne la standarde folosite în marile orașe ale țării și din Europa. Concepția sa de spre sistematizare și dezvoltare urbanistică a fost una avangardistă imprimând un trend modern existenței orașului Târgu Mureș

Acest capitol poate fi considerat un sumar al celor expuse în capitolul anterior și s-a dorit o prezentare cât mai concisă și mai obiectiva a unui sistem extraordinar de important în angrenajul unui oraș cum este instituția primarială.

Cap.4 Emil Dandea, exponent al politicii urbanistice a primăriei Târgu Mureș

4.1. Cronografie Emil Dandea

Emil Dandea s-a născut în data de 22 ianuarie 1893 în localitatea Bucium-sat, județul Alba. Între 1900-1918 urmează cursurile primare, secundare și liceale dupa care urmează Facultatea de Drept din Cluj Napoca. Între 1916 și 1918 a participat și la luptele din Primul Război Mondial fiind rănit.

În anul 1919 este numit de către Consiliul Dirigent, primul secretar român al Primâriei din Cluj. Între 1922-1926 ocupă funcția de primar al orașului municipal Târgu Mureș.

În data de 27 august 1925, Emil Dandea se căsătorește cu Sidonia E. Cristea din Toplița Română, care era nepoata Patriarhului Miron Cristea.

Între 1926-1928 este deputat de Mureș în Parlamentul României. Următoarea perioadă și anume între 1928-1934 a practicat avocatura în Târgu Mureș, urmând ca în perioada 1934-1937 să fie din nou primar al orașului Târgu Mureș.

Odată cu venirea comunismului, Emil Dandea începe să fie persecutat fiind și închis între 1952 -1953 și având domiciliu forțat la Tazlău între 1953-1955. A lucrat și ca paznic de noapte și ca muncitor la Valea Călugărească.

După ani de viață izolată acesta trece în neființă în anul 1969, în București, fiind adus, conform dorinței sale la Târgu Mureș, locul în care a trăit rodnicia tinereții și a făcut așa de multe pentru binele orașului.

Omul politic Emil Dandea

Pe planul activității politice a fost omul care a militat pentru realizarea Marii Uniri, readucerea la sânul patriei a tuturor teritoriilor locuite de români și aflate sub dominație străină, pentru constituirea României Mari. A fost omul care, prin funcțiile deținute pe linie politică ori administrativă, a contribuit la consolidarea Statului Național Român, iar atunci când s-au ivit acele forțe externe, și apoi interne, care au atentat la integritatatea țării, urmărind amputarea ei s-a situat alături de mulți alți patrioți români, în lupta pentru menținerea României întregite, pentru care luptase și trudise. Ca om politic, Emil Dandea a făcut parte și a deținut funcții în două partide politice: Partidul Național Român și Partidul Național Liberal…

Prin toate eforturile pe care le-a depus pentru orașul Târgu Mureș și pentru românitatea de aici și din tot Ardealul, Emil Dandea poate fi intitulat un mare român la fel ca și titlul cărții scrise de Costin Maximilian în anul 1934 și anume Un mare român: Emil Dandea. Maximilian Costin scria în cartea sa ca a fi un bun român înseamnă înainte de toate, ca în întreaga activitate publică și privată să fi dat dovadă de muncă și cinste. Când în afară de aceste calități esențiale, se mai adaugă capacitatea, dragostea nesfârșită de neam și curajul de a spune adevărul fără înconjur, atunci omul dăruit cu toate aceste însușiri iese dintre oamenii de rând, devenind un om mare, a cărui personalitate își are un un rost anumit în evoluția neamului său.

De la aceste aprecieri pornește portretul ilustrului om Emil Dandea care și-a pus amprenta pe modernizarea orașului Târgu Mureș și care în același timp a cautat să le îndrepte românilor nedreptățile făcute de către stăpânirile străine.

De asemnea Emil Dandea a fost ales și în Comitetul Executiv al Consiliului Național din Cluj, primind sarcina de a organiza consilii și gărzi naționale în zona munților Apuseni. Prin discursurile sale patriotice i-a pregătit pe moți pentru actul final al luptei naționale și anume unirea Transilvaniei cu România.

Dupa Marea Unire s-a format Consiliul Dirigent care va face primele numiri de funcționari români în posturile cheie din orașele, municipiile și județele din Ardeal. Astfel în 1919, Emil Dandea este ales primul secretar român la Primăria din Cluj, post deosebit de important în acel moment de schimbare a vechii administrații cu una nouă românească. De asemnea până în 1922, este consilier al primăriei din Cluj din partea Partidului Național Român.

Astfel fiind un om pregătit profesional, harnic, plin de inițiativă, cel ce aplicâ legea întocmai, fără jumătăți de măsură, este remarcat, atât pe plan local, cât și național, de către conducătorii liberali, partid care a condus destinele țării noastre în marea epopee a reîntregirii naționale care acum își propunea refacerea și prosperitatea României.

Pentru a-și pune în practică planul său în conformitate cu programul de guvernre liberal, a numit o nouă conducere a orașului, un fel de Stat Major cu oamenii bine pregătiți profesional, disciplinați care vor aplica întocmai toate dispozițiile date de primar. Începând din anul 1926 când Emil Dandea nu a participat la alegerile pentru un nou mandat de primar el devine membru de drept al Partidului Național Liberal, deși până atunci aplicase programul partidului pe plan local. El se va dedica activității de atragere a unui număr cât mai mare de aderenți ori simpatizanți pentru Partidul Liberal, partid ce își preconiza revenirea la putere. Emil Dandea și-a creat un nucleu de personalități cu care va conlucra în activitatea organizatorică și de propagandă a partidului pe plan local.

Dandea s-a remarcat printr-un celebru discurs intitulat Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritar, în care, ca un bun cunoscător al problemelor din Transilvania și a conviețuirii româno-maghire, demonstrează cu argumente, că doleanțele minoritarilor maghiari, în problema creării acelor autonomii locale și zonale cu obligativitatea sistemului bilingv la toate nivelurile și în toate activitățile, cu obligativitatea introducerii și a limbii maghiare pe tot cuprinsul României, unde locuiesc unguri, sau măcar în Ardeal pe unde sunt 10 sau 20% maghiari, contravin legilor și Constituției. Discursul său și demonstrațiile aduse împotriva cererilor nefondate ale maghiarilor a fost deosebit de apreciat.

La alegerile din anul 1928 nu a fost obținut un mandat de Parlamentar datorită victoriei țărăniștilor. Emil Dandea revine în forță pe linie politică la începutul anului 1934, când a fost reales primar al municipiului Târgu Mureș pe listele Partidului Național Liberal. Tot în anul 1934 este ales în funcția de președinte al organizației Partidului Național Liberal Mureș.

Datorită unei intense activități politice corelate cu marile realizări economice, culturale și mai ales edilitar-gospodărești, Partidul Liberal a ajuns în județul Mureș formațiunea cea mai puternică devansând la finele anului 1937 Partidul Național Țărănesc. Este meritul incontestabil al lui Emil Dandea, care, deși acablat de atribuțiile ce îi reveneau ca Primar al municipiului Târgu Mureș, cu rezultate deosebite în toate domeniile, a cerut răgazul necesar să conducă și să coordoneze în cele mai mici amănunte, întreaga mișcare liberală din județ. A fost ales din nou deputat la alegerile din decembrie din 1937 dar Parlamentul nu își mai deschide lucrările deoarece, în data de 10 februrie 1938, are loc lovitura de stat a regelui Carol al II-lea prin care a fost interzisă activitatea partidelor politice și dizolvat Parlamentul ales. În aceste condiții, Emil Dandea își va continua activitatea, atât pe linie profesională, ca avocat cât și pe linie politică, în cadrul Frontului Renașterii Naționale din județul Mureș. De asemenea, se remarcă în mod deosebit în cadrul Legii Antirevizioniste din județ, în conducerea căreia se afla, prin conferințele și expunerile prezentate în diferitele localități ale județului, pe tema combaterii curentelor revizioniste și apărării Statului Național Unitar Român. Dar în urma semnării Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, parte din teriterioul Transilvaniei este cedat Ungariei horthyste. În acel teritoriu cedat se afla și județul Mureș.

Înainte de intrarea trupelor de ocupație horthyste, amenințat cu moartea de elementele șovine maghiare din oraș, dr. Emil Dandea cel ce luptase pentru formarea României Mari, cel ce-și dăduse semnătura pe actul Marii Uniri, cel care introduse administrația românească în Târgu Mureș, este obligat să se refugieze din calea invadatorilor , stabilindu-se la București.

S-a reîntors în oraș în toamna anului 1944 odată cu eliberarea județului Mureș de sub ocupația și teroarea politică.

Situația de acum era însă nefavorabilă elementului românesc. Pe lângă ocupația militară sovietică, ostilă a tot ceea ce fusese românesc sub aspect politic, caracterizând fosta administrație românească din perioada interbelică ca burgeză, antipopulară, antinațională și chiar fascistă, se adăuga acum și activitatea unor noi partide numite democratice, în special Partidul Comunist Român și Uniunea Populară maghiară, partide în care elementul minoritar maghiar dimină atât conducerea cestor formațiuni, cât și numărul membrilor de rând.

În aceste condiții își reîncepe activitatea politică în județul Mureș Emil Dandea. Denigrat în mod sistematic, considerat de minoritari, șovin, numit exponent al claselor exploatatoare, un antidemocrat notoriu, atacat, atât de presa minoritră cât și de cea română autoconsiderată democrată controlată și dirijată deja de comuniști, dr. Emil Dandea, în expunerile sale, consideră o schimbare spre menținerea democrației autentice și a valorilor sprituale și culturale românești, va aduce rezultatul viitoarelor alegeri parlamentare, preconizate în noiembrie 1946.

Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost falsificate, trucate și au adus câștig de cauză Blocului Partidelor Democratice, fapt care are ca urmare încheierea crierei politice a lui Emil Dandea și va începe calvarul și persecuțiile pentru faptul că s-a impus instaurării Comunismului în România.

Concluzii

În încheierea aceste lucrări ar fi necesar să trasă un sumar și niștei idei ale acestei lucrări vaste din pricina muncii de cercetare întreprinsă și datorită perioadei care este urmărită în lucrare. Cele patru capitole ale lucrăriiau încercat să surprindă aspectele politice, sociale, edilitare ale orașului Târgu Mureș. S-a putut observa înca de la primul capitol faptul că Emil Dandea, primar al Târgu Mureșului este autorul moral și intelectual al polticii urbanistice aplicate în orașul Târgu Mureș așa cum s-a reflectat în ziarul Orașul. Putem concluziona că perioada reflectată în această lucrare este una de maire importanță datorită avântului economic, evoluții pozitive din punct de vedere social, cultural, demografic și de creare a unui oraș modern. S-a reuși în această lucrare sintetizarea și punctarea unui volum mare de informații și astfel s-a închegat o imagine, sper, concludentă a tot ceea ce înseamnă perioada interbelică în istoria de modernă a orașului Târgu Mureș .

Un lucru foarte important este faptul că Emil Dandea a pus bazele unei instituții primariale serioase, profesioniste și cu o mare receptivitate la tot ceea ce era nou. Tot el a pus bazele aplicării unei politici urbanistice moderne la standarde folosite în marile orașe ale țării și din Europa. Concepția sa de spre sistematizare și dezvoltare urbanistică a fost una avangardistă imprimând un trend modern existenței orașului Târgu Mureș. Binenînțeles că primarul din acea perioadă nu ar fi reușit marile realizări edilitare care l-au înscris în cartea de aur a orașului fără sprijinul cetățenilor. Această lucrare este privită și din punctul de vedere al situației politice din acea perioadă, și anume faptul că România venea după un război mondial, în care a avut pierderi umane și materiale importante, și în special din punctul de vedere al statutului orașului Târgu Mureș înainte de Marea Unire. Mă refer aici la faptul că Transilvania a aparținut abuziv Imperiului Dualist sub sfera aproape totală de influneță a Ungariei care a folosit o politică dură, de asuprire a românilor. Este evident astfel că în oraș existau mari tensiuni și în lipsa unui primar care să convingă cetățenii de ceea ce dorește să realizeze pentru oraș, Târgu Mureșul a stagnat din punct de vedere a sistematizării orașului și al dezvoltării economice. Momentul în care Emil Dandea ajunge primar este un moment greu, dar datorită experienței sale reușește să realizeze lucruri mărețe pentru oraș cum ar fi introducerea gazului metan, sistematizare a străzilor, dezvoltarea infrastructurii, construirea de edificii foarte importante pentru viața orașului cum sunt cele doua biserici românești și clădiri pentru sămătate și învățământ și multe alte exemple care ar putea fi enumerate. Ziarul Orașul este sursa principală pe care s-a documentat această lucrare și este o sursă de apreciat și de încredere datorită calității sale de gazetă oficială a orașului, fiind redactată de primărie. Avangardismul cu care s-a lucrat în privința problemelor edilitare din perioada menționată s-a reflectat în multitudinea de informații din ziarul Orașul prin care ține la curent cititorul despre treburile orașului, oficiale sau neoficiale. Ca sursă documentară,ziarul Orașul este ca o oglindă care ne întoarce în timp făcându-ne astfel spectatori aproape direcți la evenimentele din orașul Târgu Mureș al acelor ani de modernizare și dezvoltare accelerată. Ceea ce reflectă această lucrare este foarte important pentru generația noastră de astăzi prin exemplul de devotament, seriozitate și erudiție cu care s-au înfăptuit mari progrese pe toate nivelurile în Orașul Târgu Mureș în perioada 1923-1937.

În încheiere putem afirma că Politica urbanistică a primăriei Târgu Mureș reflectată în ziarul Orașul este o lucrare care poate captiva interesul prin complexitatea temei abordate și prin faptul că demersurile de a scrie despre această teme nu au fost foarte numeroase.

Anexe

Primul număr al ziarului Orașul

Catedrala ortodoxă aproape de finalizare

Căminul de ucenici

Vechea biserică ortodoxă

Inaugurarea statuii Latinității

Biserica greco catolică

Inaugurarea statuii Soldatului Român

Statuia lui Avram Iancu

Piața centrală a orașului în perioada interbelică

Emil Dandea

Facsimil ziarul Orașul