Analiza de Imagine Mircea Geoana
1. Aspecte teoretice
2. Actorul politic analizat
În contextul politic actual o analizã complexã a actorilor și structurilor din care este constituit este necesarã pentru a le putea identifica rolul și poziția ocupatã. Acest lucru se poate face prin analizarea imaginii din mai multe perspective pentru a se ajunge cât mai aproape de imaginea totalã, imaginea care cuprinde toate aspectele care pot fi studiate și care este cea mai aproape de realitate.
Imaginea unui actor social se analizeazã în funcție de scopul urmãrit și de sursele pe care le avem la dispoziție.
Imaginea dezirabilã este caracteristicã oricãrei prezențe din spațiul public și, de fapt, oricãrei prezențe umane sau create de om.
În contextul unei democrații, prin partide se asigurã un echilibru asupra felului în care este distribuitã puterea în stat. Astfel, opoziția trebuie sã constituie greutatea care sã echilibreze balanța puterii. De aceea, este importantã menținerea unor partide sau a unui partid de opoziție puternice, capabile sã se impunã în luarea deciziilor în cadrul statului.
Mircea Geoanã, fost ministru de externe, este cel care din martie 2005 ocupã o nouã funcție care îl aduce mai des în atenția și în discuțiile opiniei publice.
Este un moment important faptul cã, începând cu acest an, principalul partid de opoziție este supus unor schimbãri care îi influențeazã evoluția pe scena politicã, atât în momentul de fațã cât și pe termen lung.
De fapt, miza cea mai mare a schimbãrilor suferite de Partidul Social Democrat o constituie evoluția sa pe termen lung, deoarece restructurarea acestui partid îi vizeazã atât poziția cât și gradul de implicare în deciziile vizând viitoarele proiecte și acte legislative pe care România le va adopta. Ori, acest lucru este posibil prin asigurarea unei vizibilitãți crescute în spațiul public, întãritã de construirea unei credibilitãți solide în noua structurã, prin persoanele cele mai cunoscute și vizibile din cadrul partidului. Personajul principal în tot acest proces nu este nimeni altcineva decât președintele partidului, Mircea Geoanã, un nou simbol creat pentru Partidul Social Democrat.
Mircea Geoană
A absolvit Institutul Politehnic Bucuresti si Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, iar in 1992 Ecole Nationale d’Administration din Paris. A predat la Scoala pentru Stiinte Politice si Administrative a Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti. A obtinut doctoratul in economie mondiala la Academia de Studii Economice din Bucuresti, iar in 1999 a absolvit, la Harvard Bussines School, Programul de dezvoltare manageriala a Grupului Bancii Mondiale.
Mircea Geoana a fost ales presedinte al Partidului Social Democrat de către Congresul PSD, in aprilie 2005. Este unul dintre personajele politice cu cea mai rapidă ascensiune in politică. In 10 ani, Mircea Geoana avansează de la funcția de purtător de cuvânt în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, devenind apoi ambasador al Romaniei in SUA, la doar 37 de ani, ministru de externe, presedinte al OSCE si presedinte ales al PSD. Din decembrie 2004 Mircea Geoana a fost ales senator al PSD in Circumscriptia Electorala Dolj si presedinte al Comisiei pentru Politica Externa a Senatului Romaniei.
Cariera politica a lui Mircea Geoana a fost una de succes, mai ales in ceea ce priveste politica externa, presedintele PSD fiind ministrul de externe care a beneficiat de cea mai buna imagine publica din aceasta postura. Numele lui Geoana a fost vehiculat si pentru candidatura la functia suprema in stat la alegerile din 2004. In cele din urma, candidatul PSD desemnat pentru cursa prezidentiala a fost Adrian Nastase, esecul lui Geoana din fata lui Basescu in alegerile locale cantarind decisiv in acest sens.
In 2005, Mircea Geoana s-a pozitionat ca alternativa reformista in interiorul PSD, demersurile sale vizand schimbarea la fata a partidului in incercarea de a oferi o alternativa viabila la guvernarea actuala. Anul 2005 a fost mai degraba unul al consolidarii propriei pozitii politice in partid decat unul al reformelor si al lansarii proiectelor de relansare efectiva a PSD.
3. Contextul evenimențial pe care se bazeazã analiza
Luna ianuarie
Inceputul anului a fost pentru PSD și implicit pentru conducătorul acestuia unul care a marcat începerea unei crize cu efecte pe termen lung în evoluția partidului. Astfel, debutează pe scena politică faimosele scandaluri “mătușa Tamara” și “dosarul Zambaccian”, în care este implicat, pe atunci, președintele executiv al PSD, Adrian Năstase. Ca președinte al PSD, Mircea Geoană trebuie să reacționeze și să gestioneze problema care amenință imaginea partidului. Inițial, pozițiile tranșante au fost evitate, mai ales că s-a încercat abordarea problemei cu calm și fără soluți drastice. Mircea Geoană abordează această problemă consultându-se cu membrii importanți din PSD, anume, Miron Mitrea, Ion Iliescu,Viorel Hrebenciuc pentru a putea lua o decizie în această situație care amenință să devină o criză. Apelează la discursuri mobilizatoare și la acuzații îndreptate spre putere în declanșarea scandalului în care este implicat președintele executiv al partidului. Situația rămâne stabilă pentru foarte puțin timp, astfel că, de la o zi la alta, efectul asigurărilor președintelui PSD de a avea situația sub control nu mai sunt credibile.
Evenimentele se precipită și Geoană este forțat să ia o decizie în ceea privește situația în care se găsește colegul său, Adrian Năstase. Astfel, denunțate de unele surse, ca Evenimetul Zilei, de a fi influențat de grupul de la Cluj, Geoană, având parte și de susținerea majorității membrilor de partid, îi oferă lui Năstase soluția de a se autosuspenda. Reacția nu întârzie să apară din partea lui Adrian Năstase care decide să dea curs soluției propuse de colegii săi.
In afara personajului deja menționat care se confruntă cu o perioadă foarte grea a carierei sale politice, un alt membru al acestui partid își anunță autosuspendarea tot din cauza unor probleme cu legea, Dan Ioan Popescu.
Un aspect menționat doar în treacăt, însă care va avea ecouri în lunile ce urmează este faptul că Mircea Geoană nu și-a actualizat declarația de avere la începutul noului an, așa cum a fost prevăzut de lege.
Pe parcursul acestei luni au loc o serie de mișcări în cadrul PSD ca urmare a problemelor lui Năstase, însă majoritatea se anunță chiar de la început a fi legate doar de conjunctură.
Au loc întâlniri în cadrul PSD în cadrul cărora este discutată modicarea statutlui PSD, mai precis eliminarea funcției de președinte executiv deținută de Adrian Năstase. In plus, vizând tot funcțiile ocupate de acest personaj politic, au loc schimbări de poziții, incluzând-o pe cea a lui Geoană, privind viitorul funcției deținute de Năstase în Camera Deputaților, aceea de președinte al acestei instituții.
Printre toate aceste probleme cu care se confruntă PSD, are loc o întâlnire între Mircea Geoană și Petre Roman privind constituirea unei formațiuni de stânga, numite Polul Social, care ar urma să fie complementara nu alternativa PSD. Adaug faptul că de la această intâlnire a lipsit Ion Iliescu, prevăzut și el să-și aducă contribuția la constituirea acestei formațiuni.
Revenind la personajul politic Dan Ioan Popescu, menționez faptul că tot în perioada acestei luni doi vicepreședinți ai PSD sunt excluși din patid, aceștia considerați a fi apropiați ai personajului menționat mai sus. Aceste excluderi sunt legate în mod evident de președintele partidului, fapt care întărește faptul că autosuspendarea lui Dan Ioan Popescu a fost dorită de unii membri PSD, printre care, se presupune, și Mircea Geoană. Luna februarie
Cea de-a doua lună a anului are pe agendă continuarea evenimentelor legate de problemele cu legalitatea ale lui Adrian Năstase și evoluția PSD-ului în contextul acestei crize.
Un aspect scos la iveală chiar de una dintre sursele folosite pentru această analiză, Evenimentul zilei, este cel al unor iregularități prezente în viața conducătorului PSD. Este vorba despre o tranzacție a unor terenuri făcută de soții Geoană care nu a avut loc în termenii de normalitate ai pieței, prețul plătit de familia președintelui PSD fiind mult sub valoarea bunurilor achiziționate. Acest lucru este corelat cu faptul că Geoană nu avea declarația de avere în conformitate cu prevederile legii.
La începutul acestei luni are loc un Consiliu al PSD menit să dezbată problemele partidului. Geoană nu reușește prin discursul său să răspundă nevoilor și așteptărilor audienței, ca urmare membrii PSD sunt nemulțumiți de modul în care este gestionată situația. Criticile privind conducerea partidului din această perioadă vin și din partea lui Iliescu și a lui Năstase.
Una dintre evenimentele care aduc o altă bilă neagră liderului PSD este momentul în care acesta intră în conflict cu câtiva colegi de partid în cadrul unei ședințe. Mircea Geoană devine victima crizei din PSD pe care în acest moment o scapă de sub control. Prin jignirea unor membri ai partidului acesta creează o situație neplăcută și tensionată pe parcursul întâlnirii respective.
Pe fondul problemelor interne PSD-ul, prin liderul său reușește să-și facă simțită prezența și în problemele scenei politice la momentul respectiv. Unul dintre aspectele care erau pe agenda publică este conflictul dintre Sorin Oprescu și ministrul sănătății Nicolăescu. PSD se declară nemulțumit de evoluția acestui conflict și de prestația ministrului în această problemă.
Ultimul punct legat de PSD în cadrul acestei luni este anunțarea inițierii unui proiect de cercetare sociologică vizând calitatea vieții urbane,
Luna martie
Această lună debutează cu noi evenimente în dosarul Zambaccian și cu propunerea PSD a unui proiect de lege privind separarea afacerilor de politică, prin care demnitarii sunt obligați să-și abandoneze afacerile pe durata manadatului. Vizați în această problemă sunt presedintele României, membrii Parlamentului.
In privința proiectului menționat mai sus privind constituirea Polului Social, formațiune de stânga, poziția lui Geoană nu este tocmai una favorabilă și nici constantă. Dacă la început acesta părea a susține această idee, în această perioadă are o atitudine critică în privința acestei propuneri și lipsește de la întâlnirile, organizate pentru discuțiile în acest scop, cu Petre Roman și Ion Iliescu.
Luna martie este una dintre cele mai tumultoase ale perioadei analizate. Principalul subiect al discuțiilor din partid este situația lui Năstase. Se vorbește din ce în de mai mult de suspendarea lui Adrian Năstase și din funcția de președinte al Camerei Deputaților.
De asemenea, în această perioadă Geoană se confruntă cu critici venite atât din interiorul partidului cât și din afara acestuia. In plus, acesta nu este ferm în privința pozitiei sale față de locul lui Năstase în PSD, ceea îi atrage, din nou critici și îi este pusă la îndoială capacitatea de a reforma PSD-ul și de a-l gestiona eficient în situații de criză.
In situatia privindu-l pe Năstase ca președinte al Camerei Deputatilor părerile în partid sunt împărțite. Colegii deputați îi susțin menținerea în această funcție, însă cei de la conducere sunt pentru suspendarea acestuia din funcție, chiar și Ion Iliescu și Miron Mitrea se distanțează de Năstase.
Problema șefiei Camerei Deputaților este rezolvată de Adrian Năstase prin demisia din această funcție ca și din cea de președinte executiv al PSD.
Un eveniment care a mai avusese antecedente în luna anterioară, și anume, pierderea cumpătului de către Geoană se repetă în cadrul unei alte discuții a liderului PSD cu membrii partidului. Acest lucru accentuează tensiunile și provoacă din nou reacții de nemulțumire în rândul unor colegi
O altă picătură de nemulțumire în gestionarea problemei Năstase vine din partea partidelor europene care nu apreciază atitudinea adoptată de PSD în acest caz.
In perioada imediat următoare demisiilor lui Năstase, lui Geoană i se împart pe de o parte asigurări de susținere, pe de alta cride președinte executiv al PSD.
Un eveniment care a mai avusese antecedente în luna anterioară, și anume, pierderea cumpătului de către Geoană se repetă în cadrul unei alte discuții a liderului PSD cu membrii partidului. Acest lucru accentuează tensiunile și provoacă din nou reacții de nemulțumire în rândul unor colegi
O altă picătură de nemulțumire în gestionarea problemei Năstase vine din partea partidelor europene care nu apreciază atitudinea adoptată de PSD în acest caz.
In perioada imediat următoare demisiilor lui Năstase, lui Geoană i se împart pe de o parte asigurări de susținere, pe de alta critici de la cei care îi sunt apropiați lui Năstase.
De asemenea, PSD-ul se confruntă cu plecări ale unor membri de partid nemulțumiți de pierderea șefiei Camerei Deputaților.
Mitrea și Iliescu se alătură președintelui PSD pe ultima sută de metri a acestei luni și Geoană face declarații în care afirmă că o perioadă grea din evoluția PSD tocmai s-a încheiat și anuntă continuarea reformei în PSD.
Luna aprilie
Alegerile anticipate sunt un subiect care începe să preocupe PSD-ul din acest moment. In contextul amenințărilor lui Traian Băsescu de a săvârși aceste alegeri, Mircea Geoană începe să-și pregătească partidul în vederea unei evoluții în acest sens.
Astfel PSD se declară deschis colaborărilor politice cu alte partide, în vederea ajungerii la putere, fără a face însă vreo referire asupra vreunei formațiuni.
Apar din nou discuții cu pivire la Polul Social care stârnesc un mic conflict între Geoană și Iliescu din cauza unei abordări diferite a acestei formațiuni. Conluzia acestor dezbateri este amânarea de către Mircea Geoană a înființării unui astfel de pol.
Luna aprilie nu este una bogată în evenimente pentru PSD prefigurându-se o perioadă mai liniștită după zbuciumul din lunile anterioare.
Se începe în decursul acestei luni demararea unui proiect care vizează pregătirea și susținerea tinerilor din PSD, numit “Generația 2008”.
Există și unele aspecte defavorabile conturate în această lună. Unul dintre ele este conflictul dintre ministrul de interne, Gheorghe Flutur, și Mircea Geoană care se critică reciproc în privința modului fiecăruia de a-și exercita funcția.
Luna mai
Al doilea aspect care nu adaugă un plus în dreptul PSD-ului este întâlnirea partidului cu colegii europeni, Partidul Social european, care nu decurge bine și care nu se ridică la nivelul așteptărilor nici uneia dintre părți.
Trecem la o nouă lună a perioadei analizate și încep prin a menționa demersul care ocupă majoritatea preocupărilor PSD în decursul acestor zile, și anume, formularea unei moțiuni de cenzură care vizează ineficiența actualului Guvern.
In plus, proiectul pentru tinerii politicieni, “Generația 2008” își continuă desfășurarea și este promovat de liderii PSD ca un proiect de viitor.
Dezbateri cu privire la Polul Social au loc și în această perioadă dar, nu se concluzionează nimic concret.
Revenind la ceea ce anunțam a fi principala preocupare a PSD în acestă lună, motiunea de cenzură, aceasta este inițial anunțată ca fiind susținută de social-democrați și PRM, prin semnarea unui protocol între cele două partide.
In inițiativa semnării unui protocol cu PRM Geoană este susținut de secretarul general al partidului, Miron Mitrea, însă apar nemulțumiri din partea grupului de la Cluj, exprimate prin Ioan Rus, care nu a fost consultat în această problemă. Din considerentele metionate mai devreme proiectul cu PRM este amânat. Intre timp PSD cere și părerea colegilor social europeni în prinvința semnării protocolului cu PRM. Finalitatea acestei inițiative este că asocierea cu PRM nu este dorită, și din cauza scepticismului cu care ideea a fost întâmpinată de PSE, însă ideea nu este abandonată, ci doar reprogramată pentru luna iunie.
Tot sub umbrela amenințării alegerilor anticipate PSD iese în piețele bucureștene pentru strânge semnături în vederea susținerii ineficienței actualei puteri. Se strâng semnăturile susținătorilor votului uninominal și a demiterii ministrilor Nicolăescu și Flutur, care sunt catalogați de PSD ca nepotriviți pentru gestionarea problemelor din domeniile de care se fac responsabili, repectiv gripa aviară și reforma din sănătate.
Luna iunie
Luna a șasea anului este deschisă de o nouă discuție despre Polul Social care generează într-un conflict între Mircea Geoană și Ion Iliescu din cauza faptului că primul consideră că această formațiune nu este necesară și, prin urmare, pentru el nu există. Iliescu se simte jignit de această afirmație ceea ce face să se contureze o tensiune între cei doi.
Există speculații cu privire la o posibilă alianță între PSD și PD, în cazul declanșării anticipatelor. Se concretizează aceste bănuieli, însă doar printr-o alianță în vederea susținerii moțiunii de cenzură promise de PSD luna trecută. Această alianță, a
PSD cu Băsescu și PD, este inițiată de Miron Mitrea, însă a fost asumată de Mircea Geoană.
Moțiunea de cenzură este depusă în decursul acestei luni așa cum fusese stabilit. Pe parcurs Partidul Conservator se arată dispus să sprijine moțiunea de cenzură.
Inconvenientul apare tocmai din partea inițiatorului acestei moțiuni, PSD-ul, care înregistrează un absenteism ridicat în momentul depunerii și susținerii moțiunii de cenzură. Ca urmare a acestor considerente, Mircea Geoană propune sancțiuni pentru cei care creează astfel de situații în cadrul PSD și le prezintă în cadrul unei ședințe de partid.
PSD-ul își continuă acțiunile care vin în întâmpinarea anticipatelor prin promovarea doctrinei în rândul cetățenilor. Acest lucru este încercat și prin vizita la Sidex Galați care însă este soldată cu un eșec pulicul țintă al mesajelor PSD nefiind prezent decât într-un număr nesemnificativ.
Luna iulie
Problema retragerii trupelor din Irak, propunere venind din partea PNL, ajunge și în atenția PSD-ului. Acesta din urmă cere demisia premierului Călin Popescu-Tăriceanu și a ministrului apărării Teodor Athanasiu pentru modul ineficient în care au gestionat această problemă. PSD apreciază faptul că din cauză scandalului iscat de retragerea trupelor din Irak, domenii esențiale în România au fost paralizate.
In contextul crizelor prin care trece domeniul politic și al iminenței anticipatelor, cel puțin așa sunt tratate de PSD, Miron Mitrea ridică problema faptului că PSD nu are un candidat valabil la președinția României, Mircea Geoană nefiind o opțiune de luat în calcul.
Un incident neplăcut, care vine să submineze popularitatea actorului politic analizat, este dat de momentul în care sunt vizitate locurile afectate de inundații când președintele PSD este confundat cu premierul Tăriceanu.
Revenind la pregătirile PSD pentru anticipate, liderii acestui partide, prin Geoană afirmă de data aceasta ca nu caută alianțe cu alte formațiuni în vederea ajungerii la putere. In schimb, pentru a putea fi acceptați în rândul socialiștilor europeni acesția colaborează cu PIN.
In acest timp pe scena politică românească este în adus în atenția publicului cazul Omar Hayssam, cel implicat în răpirea jurnaliștilor, în urma evenimentelor și deciziilor fără un suport legal, în ceea ce privește acest caz, președinții SRI și SIE își anunță demisiile în semn de protest.
PSD arată o serioasă preocupare pentru găsirea în rândul PSD a unor înlocuitori pentru funcțiile vacante.
In paralel cu aceste evenimente PSD pierde membrii importanți, Dan Ioan Popescu nu mai poate fi reținut în partid și îl părăsește fiind urmat de susținătorii săi.
Luna august
Un alt val de pierderi în rândul PSD sunt cei 400 de primari care trec de partea PNL-PD. Geoană critcă aspru puterea pentru modul în care i-a atras pe acești primari de partea ei, prin exercitarea unor presiuni extraordinare asupra aleșilor locali.
Geoană anunță faptul că va înștiința și partidele europene cu privire la ceea ce s-a întâmplat în PSD în problema legată de primarii pierduți.
Geoană vine pentru prima oară cu propunerea modificării statutului PSD, fiind speculată o mărire a puterii exercitate de funcția deținută. De asemenea, decide eliminarea din partid a celor care au colaborat ce Securitatea.
La sfârșitul acestei luni se organizează în cadrul PSD o inventariere a presei independente concluzionată prin observarea unei vizibilități mic a partidului în aceste publicații. Se propune stabilirea unei colaborări mai bune cu presa vizată.
Luna septembrie
Această lună readuce în prim-plan probleme uitate o perioadă de opinia publică.
Revine și problema seriozității cu care membrii parlamentului își îndeplinesc atribuțiile. Și, pentru că tot suntem în sectorul parlamentului, este de menționat faptul că Geoană hotărăște schimbarea din funcția de lider al grupului senatorial a lui Ion Iliescu. O altă propunere de schimbare din funcție, de data aceasta nevenind din partea președintelui, dar depinzând de acesta, este propunerea pentru eliberarea din funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților a lui Miron Mitrea. Această situație dă naștere unui conflict între Geoană și Mitrea care se întinde pe aproape toată perioada lunii.
Un conflict în ceea ce-l privește pe președintele partidului este cel cu Adrian Năstase care îl critică vehement pe acesta. Ca răspuns la loviturile lui Năstase, Geoană amenință cu excluderea acestuia din PSD. Această excudere este discutată de liderul PSD cu Miron Mitrea, Hrebenciuc și Dâncu.
Apare în atenția publicului și problema datoriilor mari pe care le are PSD-ul în cazul chiriilor neplătite pentru sediile pe care le ocupă. Soluția prezentată de Mircea Geoană este intenția partidului de a cumpara sediile în cauza zu ajutorul resurselor PSD și prin propunerea unor cotizații din partea membrilor partidului.
Pentru rezolvarea problemelor din PSD se propune un referendum bazat mai degraba pe întrebări pe consultări decât pe vot direct. Această propunere nu este bine primită și, ca urmare, este anulată susținerea unei astfel de acțiuni.
Luna octombrie
Luna pe care urmează să o analizez debutează cu atacurile lui Ion Iliescu cu privire la modul în care actuala putere urmărește să reformeze partidul. Și nu numai Iliescu este cel care îl atacă pe Geoană în această perioadă, Năstase țintește în aceeasi direcție pentru a-și îndrepta criticile.
In același context este programat un congres extraordinar pentru luna decembrie menit să modifice statutul PSD. Una dintre schimbările anunțate este prelungirea mandatului președintelui de partid de la 2 ani la 4 ani. Deși Geoană sperase să obțină prelungirea mandatului său fără organizarea de noi alegeri, poziția îi este amenințată de Sorin Oprescu care intenționează să candideze la președinția PSD în cadrul congresului din decembrie. In întâmpinarea acestei intenții Geoană îi oferă lui Oprescu funcția de vicepreședinte pentru al face să renunțe la candidatura pe care și-a propus-o.
Sunt prezente discuții cu privire la situația României după aderarea la UE, tot în acest context punându-se problema ca PSD să fie luat în considerare pentru funcția de comisar european.
Revine în atenție preocuparea PSD pentru șefia SRI, unde îl propunde drept candidat pe George Maior. Această variantă este susținută de Traian Băsescu, în acest fel întărindu-se alăturarea tot mai des speculată dintre PSD și PD.
Geoană continuă să promoveze în interiorul partidului mesaje de încurajare în vederea promovării de inițiative viabile pentru a constitui alternativa actualei puteri.
Luna noiembrie
Penultima lună din an debutează cu confirmarea susținerii congresului extraordinar pentru luna decembrie. Ca susținători declarați ai lui Geoană se anunță grupul de la Cluj, în frunte cu Ioan Rus. Contracandidatul lui Geoană în lupta pentru păstrarea funcției deținute este Sorin Oprescu, care își menține intenția de a candida.
In urma acestui congres va fi îmfiimțată o nouă funcție în PSD, aceea de președinte de onoare. Vizat pentru ocuparea acestei funcții este nimeni altul decât Ion Iliescu cu care se poartă discuții pentru a-l convinge să accepte să ocupe acest loc în structura PSD.
Geoană anunță o inițiativă nouă pentru mediul românesc, aceea de a deschide birouri parlamentare în Spania și Italia pentru românii care locuiesc acolo. Negocierile cu persoanele din mediul politic al țărilor vizate sunt în derulare.
O altă problemă ridicată în acest sens, cel al imaginii României în Europa, este încurajarea susținută a PSD-ului, prin liderul său, a inițierii de proiecte pentru UE din partea românilor.
Pe parcursul acestei luni apare problema locuințelor deținute de-a lungul timpului de Mircea Geoană. Se dă de înteles că acesta ar fi plătit atât în trecut cât și în prezent chirii sub prețul practicat de piață.
Spre finalul lunii se anunță noi susținători ai lui Geoană pentru menținerea funcției deținute. Printre aceștia se numără reprezentanții PSD Mureș și, contrar anumitor așteptări, Marian Vanghelie.
4. Analiza surselor utilizate în cadrul analizei
Sursele acestei analize le constituie trei dintre cotidianele importante de pe piața media româneascã, și anume, Jurnalul Național, Evenimentul Zilei și Adevãrul. Între aceste trei publicații, Jurnalul Național prezintã cota cea mai mare de piațã, 14,38% în momentul efectuãrii analizei, urmat de Evenimentul Zilei cu o cotã de 10,33% și Adevãrul cu 9,94%.
Desigur, pentru realizarea unei analize cât mai credibile, este necesarã o criticã a surselor monitorizate. Astfel, ca un cadru general, cele trei cotidiane au un public-țintã destul de asemãnãtor, repectiv persoane cu vârsta cuprinsã între 25 – 45 ani, cu venituri medii spre mari și cu studii medii, distribuție nationalã, acoperire eficientã pe toate zonele geografice, Adevãrul și Evenimentul Zilei având ediții specifice pentru diferite zone ale țãrii: Moldova, Transilvania, Banat.
4.1 Adevărul
Ziarul a aparut imediat dupa Revolutie si s-a impus rapid ca unul din cele mai importante cotidiane. Nu este clar daca "Adevarul" a preluat de la fostul ziar "Scânteia" intreaga bază logistică. O formă de continuitate este vizibila, totusi, în sistemul de vanzare prin abonamente, specific "Scânteii". Sustinand, la inceputul anilor 90, linia politica impusă de FSN, "Adevarul" s-a distantat ulterior de aceasta si a devenit una din cele mai echilibrate publicații de presă.
Litera sobra a orientat cititorii catre continutul ziarului, al carui punct tare l-au constituit editorialele. In 2003, dupa moartea controversata a directorului Dumitru Tinu, conducerea ziarului a fost preluata de un colegiu condus de redactorul-sef Cristian Tudor Popescu. Noua conducere a fost nevoita sa faca fata unui proces de paternitate, in care au fost implicati mostenitoarea actiunilor la "Adevarul" ale lui Dumitru Tinu, Anamaria Tinu si o persoana, pe nume Andrei Iucinu, care a pretins ca este fiul fostului ziarist.
In campania electorala din 2004, "Adevarul" si Cristian Tudor Popescu (care intre timp devenise presedintele Clubului Roman de Presa) au fost acuzati ca promoveaza interesele PSD, partidul de guvernamant, in schimbul publicitatii de stat. La cateva luni dupa alegeri, din cauza neintelegerilor cu actionariatul, Colegiul Director al ziarului, impreuna cu aproape intreaga redactie, a demisionat. Conducerea ziarului a fost preluata de Corina Dragotescu, de altfel un vechi ziarist la "Adevărul".
In decursul acestui an au intervenit schimbări la conducerea acestui ziar, fiind cumpărat de omul de afaceri Dinu Patriciu. Acest lucru i-a afectat verticalitatea acestui ziar prin speculații prinvind înclinația noii șefii spre anumite formațiuni politice.
4.2 Evenimentul zilei
"Evenimentul Zilei" este creatia editoriala a gazetarului Ion Cristoiu (1992), un ziar cu adevarat revolutionar in presa postcomunista.
Fondat pe scheletul saptamanalului "Expres Magazin", "Evenimentul Zilei" a devenit rapid un ziar cu tiraje imense, de peste 1.000.000 de exemplare. Continutul de tabloid al ziarului a asigurat succesul intr-o tara grabita sa paraseasca griul presei din epoca totalitara. Pentru prima data, comentariul politic de pe prima pagina a fost inlocuit cu prezentarea unor stiri senzationale, iar stirile comentate au cedat locul celor pur informative. Ziarul condus de Ion Cristoiu a introdus in presa romaneasca stirile senzationale despre crime si violuri. care i-au crescut tirajul la cote pe care, ulterior, nici un ziar nu a reusit sa le egaleze. Alte "revolutii" ale "Evenimentului Zilei" sunt introducerea supratitlului si a subtitlului si editarea suplimentului TV.
Ziarul, identificat cu "Bulina rosie" (forma grafica disparuta in prezent de pe coperta), a fost condus din 1997 pana in 2004 de gazetarul Cornel Nistorescu. Acesta a transformat treptat "Evenimentul Zilei" intr-un ziar de atitudine deosebit de incisiv, care a starnit adesea reactia politicienilor. Tendinta sa a fost preponderent anti-PDSR/PSD.
In 2005, ziarul a inceput o actiune de schimbare de brand.
Evenimentul Zilei este actualmente editat de trustul suedez Ringier, care deține în România mai multe publicații și posturi tv, dintre care menționez: cotidianul Libertatea, Pro Sport, Capital, TV Satelit, TV Mania ș.a.
4.3 Jurnalul Național
Jurnalul National este o structura a grupului de presa patronat de Dan Voiculescu.
Ziarul nu a reprezentat o prioritate in afacerile acestuia pana in 2003, cand, prin investii consistente si beneficiind de serviciile de publicitate ale Antenei 1, a devenit un ziar important si bine vandut.
Momentul coincide cu incercarea de relansare a PUR (actualul PC), partid infiintat si condus de acelasi Dan Voiculescu. Chiar daca linia editoriala a ziarului nu se suprapune perfect peste politica partidului, "Jurnalul National" reprezinta expresia mediatica a politicii PC.
Directorul ziarului este vedeta de televiziune a Antenei 1, Marius Tuca, a carui intensa implicare in activitatea de conducere a publicatiei l-a indepartat insa de pe micul ecran.
In paginile "Jurnalului National" se remarca indeosebi editorialele scriitorilor Mircea Cartarescu si Dorin Tudoran, ale politologului Vladimir Tismaneanu si ale publicistului Ion Cristoiu. "Jurnalul National" mai publica analizele de istorie recenta ale unui departament special condus de psihosociologul Lavinia Betea.
Jurnalul National a apelat, din 2005, la un instrument interesant și inovativ de prezentare a vietii politice, prin intermediul unor editoriale semnale de oamenii politici (din partide atat de centru dreapta, cat si de centru-stanga).
Cotidianul face parte din trustul Intact, care mai deține și alte instituții media, printre care menționez Antena 1 și Antena 3.
Un factor care trebuie menționat în cadrul criticii surselor este faptul cã unii editorialiști ai cotidianelor analizate au anumite preferințe politice care sunt evidente în felul cum trateazã subiectele sensibile lor. Un exemplu ar fi Ion Cârstoiu de la cotidianul Jurnalul Național care a avut întotdeauna o slãbiciune pentru Ion Iliescu și implicit pentru PSD când acesta era la conducere. Astfel, deși acum conducerea s-a schimbat, întâlnim cazuri când imaginea lui Ion Iliescu poate influența într-un mod pozitiv alãturarea sa cu cea a actorului analizat.
4.4 Barometrul de opinie publicã
Barometrul de Opinie Publică (BOP) este un program de cercetare și analiză a opiniei publice din România, a cărui misiune este de a contribui la consolidarea legăturilor dintre structurile puterii și societate în ansamblul său, clarificând temele cheie care trebuie să se regăsească pe agenda ONG-urilor și instituțiilor publice, punând la dispoziția celor interesați datele necesare pentru elaborarea profesionistă a politicilor publice și oferind analize riguroase ale rezultatelor, în beneficiul publicului.
BOP are la bază o serie de sondaje reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României, realizate de două ori pe an (în mai și octombrie), cu un eșantion mare (1800-2200 persoane), folosind o schemă de eșantionare probabilistă, cu control extern al culegerii datelor. Incepând cu anul 1998 Barometrul de Opinie Publică foloseste o schemă standard de eșantionare, care permite compararea rezultatelor din valuri diferite de cercetare.
Chestionarul BOP cuprinde un modul standard, același în fiecare an, și unul sau mai multe module tematice, care urmăresc temele de interes pentru anul în curs.
Barometrul este cel mai longeviv dintre programele derulate în prezent de Fundatia pentru o Societate Deschisă, fiind inițiat în 1994. La 12 ani de la prima cercetare, Barometrul continua să ofere regulat tuturor celor interesați date cantitative credibile privind percepțiile și opiniile cetățenilor.
Pentru cercetarea luată în considerare în analiza de față, din octombrie 2006, tema aleasă este „profiluri electorale”. Cercetarea utilizează un eșantion reprezentativ atât la nivel național cât și la nivelul regiunilor culturale istorice. Eșantionul este proiectat pe baza listelor electorale, asigurând astfel consultarea populației inclusiv din zone rurale mărginașe. Baza de date oferă informații detaliate privind percepția diferitelor aspecte în zona urbană și cea rurală sau în funcție de caracteristicile socio-demografice ale respondenților (sex, vârstă, nivel de educație, ocupație etc.).
Cercetarea se fundamentează pe un sondaj de opinie realizat în perioada 7-19 octombrie, pe un eșantion de 1975 de persoane în vârstă de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3%. Culegerea și introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Selecția respondenților a fost făcută pe baza listelor electorale, asigurând astfel consultarea populației inclusiv din zonele rurale mărginașe. Barometrul de Opinie Publică (BOP) este marcă înregistrată a Fundației pentru o Societate Deschisă.
5. Analiza de imagine
5.1 Analiza imaginii difuzate
5.2 Interpretarea profilelor de imagine
Încep acest capitol prin prezentarea imaginii dezirabile deoarece acesta constituie principalul punct de reper în ceea ce privește rezultatele obținute în urma analizării surselor.
Distribuția procentelor în cadrul profilelor primar cumulativ și primar binar pentru imaginea dezirabilă au fost stabilite astfel: pentru primul profil avem 25% la “Asumarea funcției”, 40% la “Dimensiunea politică”, 20% la “Dimensiunea profesională”, 10% la “Dimensiunea umană” și 5% la “Dimensiunea socială”. În cazul celui de-al doilea profil structura este 90 procente pozitive pentru “Asumarea funcției” și 10% pe negativ, “Dimensiunea politică are aceeași structură cu indicatorul anterior, 85% pozitive și 15% negative pentru “Dimensiunea profesională”, 80% pozitive și 20% negative pentru “Dimensiunea umană” și, în sfârșit, 95 de procente pozitive și 5 procente negative pentru “Dimensiunea socială”.
Ca aspecte generale asupra indicatorilor de imagine și a distribuirii procentelor pe aceste paliere voi începe prin a menționa faptul cã numãrul cel mai mare de referiri din cadrul profilului cumulativ primar îl are indicatorul Asumarea funcției cu un procent de 41,38%.
Este urmat de indicatorul Dimensiunea politicã cu 30,44%, dupã care, urmeazã palierul Dimensiunea umanã cu 19,91% și Dimensiunea profesionalã cu 6,05%. Ultimul indicator, cu procentul cel mai scãzut este Dimensiunea socialã cu 2,28%.
În cadrul profilului cumulativ ponderat, al indicatorilor de imagine, regãsim o structurã asemãnãtoare cu a celui primar, doar cu un numãr de câteva procente în plus sau în minus pe unele paliere. Astfel, Asumãrii funcției îi corespunde un procent de 40,73%, Dimensiunii politice unul de 30,72%, Dimensiunii umane 20,18%, Dimensiunii profesionale 6,15% și Dimensiunii sociale 2,22%. Se observã cã la trei din cei cinci indicatori s-au înregistrat creșteri ale procentelor, celelalte având parte de o scãdere a acestora.
Comparând aceste douã profile se poate analiza cât din referirile care s-au fãcut la palierele urmãrite au ajuns la publicul țintã.
Caracterul imaginii primare analizate este ușor pozitiv, cu procente de 55,18% pe pozitiv și 44,82% pe negativ.
Caracterul imaginii ponderate este, de asemenea, ușor pozitiv cu procente de 54,68% pe pozitiv și 45,32% pe negativ.
O datã stabilite aceste aspecte ale indicatorilor de imagine, trebuie fãcutã o comparație, în cadrul profilului de imagine primar cumulativ, între modul în care a fost stabilită imaginea dezirabilă, împreună cu ponderile pentru fiecare palier și starea de fapt în care se găsește sistemul de indicatori, în urma analizei surselor acestei lucrări. Astfel, pentru indicatorul Asumarea funcției avem, în cadrul imaginii dezirabile, o pondere stabilită de 25% iar, pentru același indicator, regăsim în profilul rezultat în urma analizei o pondere de 41,32%, aproape dublă față de prima menționată. Discordanțe între cele două profile menționate apar și în cadrul celorlalți indicatori rămași, respectiv, Dimensiunea politică are o pondere de 40% în cadrul profilului imaginii dezirabile și o pondere de 30,44% în cadrul profilului rezultat în urma analizei, indicatorul Dimensiunea profesională are un procent de 20% stabilit pentru imaginea dezirabilă și unul de 6,05% în imaginea oferită de surse, Dimensiunea umană, față de procentul dezirabil de 10%, are un corespondent de 19,91% în profilul dat de analiză și, în final, indicatorul Dimensiunea socială are un procent dezirabil de 5% căruia îi corespunde unul de 2,28% în cadrul profilului rezultat din starea de fapt. Se observă faptul că nici unul dintre palierele de imagine nu reusește să se încadreze în limitele stabilite de imaginea dezirabilă. Am putea spune totuși că indicatorul Dimensiunea politică se apropie de ponderea dorită, diferența între cele două procente înregistrate fiind cea mai mică din cadrul întregului sistem, de aproape 10%.
Din punctul de vedere al felului în care s-a înclinat balanța între cei doi poli, pozitiv și negativ, puntem spune că în cadrul a doi dintre indicatorii importanți, cu ponderi ridicate, respectiv, Asumarea funcției și Dimensiunea politică, partea care a atârnat cu mai multă greutate a fost cea pozitivă, atât din punctul de vedere al referirilor cât și din punctul de vedere al impactului. Diferența însă dintre ponderile negative și cele pozitive, fie că vorbim de profilul primar dihotomic sau de cel ponderat dihotomic, este una mică, de 2,19%, respectiv 2,35%, și, care nu oferă o stabilitate confortabilă în cadrul acestei tendințe spre pozitiv. În cazul celorlalți trei indicatori rămași situația se prezintă astfel: Dimensiunea profesională înclinată spre negativ, în cazul ambelor profile dihotomice, Dimensiunea umană se prezintă la fel ca precedenta, iar Dimensiunea socială se alătură profilelor înclinate spre pozitiv, atât ca impact cât și ca referiri. Exceptând indicatorul Dimensiunea profesională, unde diferența între ponderile negative și cele pozitive este una mică, în cadrul celorlalți indicatori diferențele dintre cele două ponderi sunt mari. Adică, pentru indicatorul Dimensiunea umană avem o pondere mult mai mare negativă, aproape dublă, în comparație cu cea pozitivă, iar pentru celălalt indicator, Dimensiunea socială, avem o diferență crescută în favoarea procentului pozitiv.
În continuare, mă voi concentra asupra modului în care s-au distribuit numărul referirilor și impactul celor scrise în cadrul graficelor pe cele trei surse, respectiv cotidianele Adevărul, Evenimentul zilei și Jurnalul Național.
Pentru început voi aborda profilele cumulative pentru o imagine de amsamblu asupra distribuției procentelor între cele trei surse. În ceea ce privește numărul de referiri, ierahia este următoarea: în frunte se află Evenimentul zilei cu un procent de 44,65 % , urrmat de Adevărul cu 30,79 puncte procentuale și Jurnalul Național cu 24,56%.
Profilul ponderat cumulativ, care evidențiază impact referirilor de care vorbeam mai sus, prezintă o schimbare în clasamentul prezentat mai devreme. Astfel, intervenind cota de piață a fiecărui cotidian luat în discuție, Jurnalul Național depășește Adevărul, primul având un procent de 31,52% și al doilea de 27,31%. Deși, la momentul efectuării analizei, Jurnalul Național avea cea mai ridicată cotă de piață, acesta nu a reușit să depășească impactul pe care l-a avut Evenimentul zilei, cu un procent de 41,16%.
În ceea ce privește împărțirea între cei doi poli, pozitiv și negativ, atât în profilele dihotomice cât și în cel binar, tendința în cazul tuturor celor trei surse se menține spre pozitiv. Astfel, putem spune că din punctul de vedere al referirilor, al impactului și al imaginii conturate balanța s-a înclinat spre polul pozitiv. Însă, din nou, ca și în cazul indicatorilor, avem de-a face cu diferențe destul de mici care nu oferă o stabilitate confortabilă. O diferență mai crescută între ponderea pozitivă și cea negativă, în favoarea celei pozitive cum am mai menționat, o întâlnim în cadrul profillului binar, palierul Adevărul, unde avem o distribuție de 61,25% pondere pozitivă și 38,75% pondere negativă. În acest caz, imaginea formată de această sursă este una preponderent pozitivă, spre deosebire de celelalte surse care oferă o imagine ușor pozitivă.
Indicatorul “Asumarea funcției”
Analiza indicatorului de imagine “Asumarea funcției” o voi începe prin stabilirea caracterului imaginii primare pe acest palier, și anume, ușor pozitiv cu procentele de 52,65% pe pozitiv și 47,35% pe negativ, în cadrul profilului de imagine binar primar. În ceea ce privește caracterul imaginii ponderate acesta este din nou ușor pozitiv cu procente de 52,88% pe pozitiv și 47,12% pe negativ, în cadrul profilului de imagine binar ponderat.
Se observã cã, atât în cazul imaginii analizate per total cât și în cazul imaginii palierului “Asumãrii funcției”, caracterul imaginii se menține ușor pozitiv, uneori destul de aproape de ambiguu, ceea ce denotã o stabilitate scãzutã în ceea ce privește menținerea pe termen lung a unui caracter înclinat spre pozitiv.
Palierul “Asumãrii funcției” își menține o ușoarã modificare și în cazul procentelor din cadrul profilelor cumulative și dihotomice. Cum am mai menționat și mai sus modificarea din cadrul profilelor cumulative, primar și ponderat, este de 0,59 puncte procentuale în favoarea primului, iar în cadrul profilelor dihotomice modificãrile au fost de 0,21% pe pozitiv și 0,37% pe negativ în favoarea profilului primar. Ceea ce înseamnã cã impactul asupra publicului țintã a fost unul ușor mai scãzut decât ponderea referirilor fãcute.
Palierul de imagine “Asumarea funcției” prezintã, în cadrul profilului cumulativ primar, numãrul cel mai mare de referiri la subindicatorul “Colaboratori valoroși” cu 9,82%, urmat de subindicatorul “Inițiază proiecte viabile” cu 5,09%. Apoi, urmeazã subindicatorii “Susținut de partidul de apatenență” cu 4,74%, “Colaborează eficient cu instituții ale statului” cu 4,12%, subindicatorii, cu procente apropiate, “Capacitate de gestionare a crizelor”, “Incoruptibilitate” și “Finalizează proiectele începute”, cu 2,19%, din nou 2,19% și, respectiv 2,02%. Restul de subindicatori se situeazã între 1,75 și 0,09 puncte procentuale. Există, de asemenea, și un indicator cu 0 puncte procentuale, acesta fiind ”Implementează programul de guvernare”, lipsa referirilor pe acest palier justificându-se în conrextul în care vorbim despre președintele principalului partid de opoziție.
În privința impactului asupra publicului cititor, profilul ponderat cumulativ ne prezintă mici modificări în comparație cu structura prezentată mai sus. Principalii subindicatori, cei cu numărul cel mai mare de referiri în cadrul profilului primar cumulativ, “Colaboratori valoroși”, “Inițiază proiecte viabile”, “Susținut de partidul de apatenență”, și ”Colaborează eficient cu instituțiile statului” au suferit modificări astfel, primul a înregistrat o scădere de 0,14%, până la 9,68%, al doilea a crescut cu 0,14% până la 5,23%, al treilea subindicator a scăzut cu 0,04% până la 4,70%, iar al patrulea a crescut, de asemenea, cu 0,10$, până la 4,22%. Restul subindicatorilor s-au mentinut în același registru de modificări precum cei mentionați până acum, înregistrând atât creșteri cât și scăderi procentuale.
Profilele dihotomice și cele binare, având în vedere aceleași patru paliere, “Colaboratori valoroși”, “Inițiază proiecte viabile”, ”Colaborează eficient cu instituțiile statului” și “Susținut de partidul de apatenență”, prezintă pentru primii trei subindicatori procente negative crescute, iar, pentru al patrulea o diferență foarte mică între procentele negatice și cele pozitive.
În cadrul acestui indicator, avem un palier, “Profesionalism în exercitarea atribuțiilor funcționale”, în cadrul căruia procentele negative sunt egale cu cele pozitive, deci avem de-a face cu o imagine cu caracter ambiguu.
Conexiunile specifice ale indicatorului analizat cuprind atât subindicatori ai acestuia cât subindicatori ai altor indicatori din sistemul realizat. Observarea acestor conexiuni se va face în cadrul profilelor ponderate dihotomice.
Astfel, se evidențiază elemente de potențare între subindicatorii ”Neimplicare în scandaluri” și ”Incoruptibilitate”, ambii având ponderi ponderile negative predominante, deci, realizându-se o convergență negativă între cei doi. Această conexiune se poate realiza legând-o de climatul perioadei analizate care a favorizat scandalurile privind implicarea oamenilor politici în acte de corupție. Același “Neimplicare în scandaluri” pe negativ întărește și tendința spre același pol a palierului “Credibilitate”, din cadrul indicatorului “Dimensiunea Umană”.
O altă convergență negativă are loc între palierele “Transaparența actului decizional în condițiile legii” și, din nou, “Incoruptibilitate”. Având ambele ponderi mari negative, această conexiune este evidentă în contextul în care febra politicienilor corupți domină în continuare climatul social și politic din România, astfel, orice greșeală în fața legii este pusă în legătură cu acte de corupție. Tot în acest context avem paliere ale altor indicatori care potențează prin procentele majoritare negative pe cele ale subindicatorului “Incoruptibilitate”, și anume, “Credibilitate” și “Corectitudine”
O altă relație de potențare în sens negativ este dată de subindicatorii “Gestionează eficient resursele organizației” cu “Capacitate de gestionare a crizelor”. De asemenea, primul subindicator din această pereche mai poate fi pus într-o altă relație de potențare negativă cu palierul ”Finalizează proiectele începute”. Astfel, imaginea formată fiind aceea de a nu gestiona eficient resursele de care dispune organizația pe care o conduce, acest lucru vine să întârească lipsurile din cadrul imaginii asupra capacității de gestionarea a crizelor și a finalizării proiectelor inițiate. Vorbind de aceiași subindicatori, “Gestionează eficient resursele organizației” și “Capacitate de gestionare a crizelor”, îi mai putem relaționa cu palierul “Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute”, toți trei gasindu-se cu majoritatea ponderilor în zona negativă și realizând astfel o nouă potențare defavorabilă.
“Competența” este un subindicator aflat în zona negativă cu cele mai multe procente. Acest lucru nu face decât să potențeze alte procente negative cum ar cele ale subindicatorului “Capacitate de gestionare a crizelor”, ca și, de asemenea, palierele înclinate spre negativ din cadrul altor indicatori, din care menționez: “Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute”
Continuând cu lista potențărilor negative ajungem la palierul “Susținut de partidul de apartenență” care, fiind în majoritate negativ, converge cu subindicatorul din cadrul “Dimensiunii politice”, “Relație de colaborare cu partenerii de coaliție”, aflat în aceeași situație. Primul subindicator se mai regăsește în relație de convergență negativă și cu ”Bun comunicator”, aparținând palierului “Dimensiunea profesională”. Un comentariu explicativ asupra situației în care se găsesc ultimii trei subindicatori menționați îl constituie contextul acestei analize. Mai detaliat, ponderile negative de pe aceste paliere se susțin prim faptul că acorul al cărei imagine o analizăm este președinte de organizație și atât susținerea celor pe care îi conduce cât și relația de colaborare cu aceștia merg mână în mână una cu cealaltă și cu capacitatea de a fi un bun comunicator.
Un alt șir de conexiuni specifice în zona ponderilor majoritar negative vine din alăturarea următorilor subindicatori: “Finalizează proiectele începute” cu “Consecvență” și cu “Demn de încredere”, urmați de perechea “Gestionează eficient resursele organizației” – “Cumpătare” și, în șfârșit, “Capacitate de gestionare a crizelor”cu “Bun comunicator”. Ultima potențare menționată vizând capacitatea de gestionare a crizelor, sau mai bine spus incapacitatea de a le gestiona, îi întărește deficiențele palierului “Bun comunicator”, vizavi de argumentul menționat mai devreme, anume, funcția de președinte al organizației care trebuie să aibă o imagine bine conturată în sens pozitiv în ceea ce privește cele două atribute dezirabile. În plus, contextul evenimențial conține destule situații în care sursele au prezentat faptele ca și când nereușita actorului politic analizat, Mircea Geoană, a influențat eșecul respectivei situații. Un exemplu este plecarea lui Dan Ioan Popescu din PSD, prezentată ca o nereușită a lui Mircea Geoană și a altor membri importanți ai PSD de a-l convinge să nu părăsească partidul.
În cadrul indicatorului “Asumarea funcției” există alături de toate aceste convergențe negative și divergențe, dar și potențări pozitive.
Având în vedere preocuparea evidentă în perioada analizată cât și demersurile anunțate ale lui Mircea Geoană în acest sens, problema corupției a fost pe agenda publică în majoritatea timpului. În sprijinul acestor afirmații vine convergența pozitivă a doi subindicatori, anume, “Implicare activă în lupta anti-corupție” cu “Implicare activă în dezbaterile politice”.
Funcția de președinte al PSD constituie, din nou, un argument necesar pentru explicarea următoarelor două situații de potențare poztivă: ”Inițiază proiecte viabile” – “Membru activ în partidul de apartenență”, “Îndeplinește criteriile de compatibilitate cu funcția ocupată” – “Poziție importantă în partidul de partenență”. Același “Îndeplinește criteriile de compatibilitate cu funcția ocupată” potențează și palierul majoritar pozitiv “Îndeplinește eficient atribuțiile funcționale”.
Majoritatea pozitivă a palierului “Bine informat” are în consecință potențarea favorabilă a altor subindicatori: “Cunoașterea situației actuale”, “Inițiază proiecte viabile” și “Colaboratori valoroși”.
Una dintre divergențele acestui palier care sare în ochi la o primă vedere a distribuției ponderilor este cea dintre procentul majoritar negativ al palierului “Incoruptibilitate” și procentul majoritar pozitiv al subindicatorului “Implicare activă în lupta anti-corupție”. Alți doi subindicatori, care reliefează prin ponderile majoritare orientate în sens contrar o divergență, sunt “Inițiază proiecte viabile”, cu o pondere mare pe pozitiv și “Finalizeazâ proiectele începute”, cu o pondere majoritară pe negativ. Ponderile celor doi subindicatori își găsesc explicația în contextul evenimențial al analizei. Personajul politic analizat nu duce lipsă de inițiative în evoluția sa, însă de cele mai multe ori întâlnim referiri care țintesc indicatorul “Finalizeazâ proiectele începute” pe partea sa negativă, fie prin amânarea proiectelor începute, fie prin anularea lor. Aceste aspecte duc la conturarea unor vulnerabilități, care, la rândul lor, puse în legătură cu contextul luat în considerare devin riscuri imagologice. Poate cel care a atras cele mai multe referiri negative, fiind prezentat pe parcursul majoritatea lunilor, este înființarea formațiunii de stânga, Polu Social. Inconsecvența în modul de abordare al acestui aspect, cumulat cu tărăgănarea acțiunilor în acest sens au dus la acumularea de procenta negative pe palierul finalizării de proiecte.
Subindicatorul “Competență” prin procentul negativ majoritar intră în divergență cu paliere ale altor subindicatori cum sunt: “Profesionist experimentat” și “Pregătire profesională temeinică”, care au ponderi majoritare sau exclusiv pozitive.
“Îndeplinește eficient atribuțiile funcționale” are o pondere de 1,09% pe pozitiv, față de una de 0,56% pe negativ. ”Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute” are un procent majoritar negativ. Aceste două paliere intră în contradicție prin felul în care sunt cotate și aruncă o lumină ambiguă asupra eficienței de care este capabil actorul social analizat.
Vulnerabilitățile palierului “Asumarea funcției” sunt date, în principal, de ponderile majoritar negative ale unor subindicatori din cadrul acestuia și de faptul că, pe ansamblu, în structura profilelor primare cumulative ale indicatorilor din cadrul imaginii dezirabile și, respectiv, al imaginii rezultate în urma analizei, diferența dintre procentele acestui indicator este foarte mare. Detaliând aceste aspecte voi începe prin a menționa faptul că diferența dintre procentul din cadrul imaginii dezirabile și cel din cadrul imaginii rezultate din analiza surselor este de 16,3%, în contextul în care primul este de 25%, iar al doilea de 41,32%. Consider ca fiind o vulnerabilitate acest aspect deoarece indicatorul în discuție fiind cotat cu o pondere atât de mare s-a făcut în dauna altor paliere importante ale sistemului și, în plus, o hiperapreciere a unui indicator constituie un semn de dezechilibru în imaginea personajului analizat, mai ales că această hiperapreciere nu este întotdeauna făcută într-un sens favorabil.
Revenind la ponderile negative ale unor paliere din cadrul indicatorului analizat, meționez în această categorie “Competența”, “Incoruptibilitatea”, “Finalizarea proiectelor începute”, “Capacitatea de gestionare a crizelor”, “Susținerea partidului de apartenență”, “Neimplicare în scandaluri”.
Un alt element care aduce un semn de întrebare în modul în care este construită imaginea lui Mircea Geoană este caracterul ambiguu al palierului “Profesionalism în exercitarea atribuțiilor funcționale”. Este un palier destul de important și de al cărui înclinare depinde potențarea sau divergența unor subindicatori care ajută la conturarea imaginii ușor pozitive.
Riscurile pe acest palier imagologic sunt date de vulnerabilitățile identificate, toate găsindu-și corespondente defavorabile în contextul evenimențial. Faptul că subindicatori importanți ai acestui palier au ponderi majoritare pe negativ, iar în context se găsesc situații care susțin punctual aceste procente, se identifică în vulnerabilitățile conturate cu riscuri imagologice.
Indicatorul “Dimensiunea politicã”
Indicatorul de imagine “Dimensiunea politicã” își are ca început al analizei, stabilirea caracterului imaginii primare pe acest palier, și anume, preponderent pozitiv cu procentele de 70,61% pe pozitiv și 29,39% pe negativ, în cadrul profilului de imagine binar primar. În ceea ce privește caracterul imaginii ponderate acesta este preponderent pozitiv cu procente de 69,23% pe pozitiv și 30,77% pe negativ, în cadrul profilului de imagine binar ponderat. Se observă o scădere a ponderii pozitive în cadrul profilului binar ponderat, ceea ce arată că ponderea impactului înregistrat este mai mică decât cea a referirilor analizate.
În cadrul palierului de imagine ”Dimensiunea politicã”, avem numãrul cel mai mare de referiri la indicatorul “Relație de colaborare cu partenerii de coaliție” cu 7,37% în cadrul profilului cumulativ primar. Impactul asupra acestui palier înregistreazã o crestere în cadrul profilului cumulativ ponderat, de la cele 7,37 procente la 7,76%.
Alte paliere cu paliere cu un numãr mai mare de referiri sunt “Implicare activă în dezbaterile politce” cu 4,21% care înregistrează o scădere până la 4,15 puncte procentuale în cadrul profilului cumulativ ponderat, apoi indicatorul “Fermitate” cu 3,86% care înregistreazã o crestere până la 3,99% în profilul cumulativ ponderat. Restul indicatorilor înregistreazã ponderi sub trei puncte procentuale situate între 2,67% și 0,24%.
Profilele dihotomice și cele binare prezintă pentru cei trei subindicatori cu ponderi ridicate, “Relație de colaborare cu partenerii de coaliție”, “Implicare activă în dezbaterile politce” și “Fermitate”, procente distribuite astfel între pozitiv și negativ: primul palier are o pondere mai mare negativă și o imagine ușor negativă, lucruri care se mențin și la profilele ponderate, pentru cel de-al doilea palier avem, de data aceasta, o pondere mult mai mare pozitivă însoțită de o imagine puternic pozitivă, elemente care și în cazul acesta se mențin și în cadrul profilelor ponderate, în sfârșit, în cazul celui de-al treilea subindicator se continuă tendința de la palierul anterior de orientare spre pozitiv, astfel având o pondere semnificativ mai mare pozitivă cu o imagine preponderent pozitivă și, de asemenea, ca și la palierele de dinainte toate elementele caracteristice se pătrează și la profilele ponderate.
Pentru început, elemente de convergențã sunt date de “Poziție importantă in partidul de apartenență” și “Experiență acumulată în funcții de conducere”. Această convergență sre loc în sensul pozitiv al axei și este posibilă în contextul în care vorbim de un președinte de organizație.
Același palier, “Poziție importantă in partidul de apartenență” se pontențează în contiuare în mod pozitiv cu subindicatorii “Membru activ în cadrul partidului de apartenență”, cu “Loialitate față de partidul din care face parte” și cu “Fermitate”.
“Cunoașterea situației actuale” este un palier care vine să întârească procentul pozitiv al subindicatorului “Realism” din cadrul indicatorului “Dimensiunea umană”.
Acest palier conține în mod special divergențe între ponderile subindicatorilor. Astfel avem palierul “Om politic abil” cu un număr de procente predominant pozitive și care vin în contradicție cu procentele majoritar negative ale palierului ”Dovedește tact” aparținând indicatorului “Dimensiune umană”.
O altă divergență este dată de pozitivul predominant al “Coerenței la nivelul deciziilor politice” cu procentele negative mari ale ”Consecvenței” și “Credibilității”, paliere ale “Dimensiunii umane”.
În ceea ce privește vulnerabilitățile acestui indicator le putem identifica în procentele negative majoritare ale subindicatorului “Relație de colaborare cu partenerii de coaliție”, care însă ne conturează o imagine ușor negativă ceea ce nu ridică probleme pe termen lung.
In rest, din punctul de vedere al imaginii dezirabile acest palier se apropie destul de mult de procentul dorit, cu o diferență de mai puțin de 10%, însă cu o pondere a procentelor pozitive departe de cea așteptată.
Indicatorul “Dimensiunea profesionalã”
Palierul de imagine “Dimensiunea profesionalã” prezintã ca aspecte generale urmãtoarele caracteristici: are un număr scăzut de referiri, 6,05%, care în cadrul profilului ponderat cumulativ înregistrează un impact care are o creștere de 0,10 puncte procentuale până la 6,15%. Palierul are o imagine ușor negativă și în cadrul profilelor dihotomice prezintă pondere mai mare în sensul negativ, care în ceea ce priveste impactul înregistrează o creștere de 0,06 puncte procentuale. Subindicatorul cu numãrul cel mai mare de referiri este “Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute” cu 2,98%, procent care în ceea ce privește impactul nu face decât sã creascã pânã la 3,03%. În rest, palierele rămase prezintă procente foarte scăzute cuprinse între 1,05% și 0,35%.
Subindicatorul cu ponderea cea mai mare, “Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute”, prezintă o pondere negativă mare, fapt care determină și o imagine preponderent negativă pe acest palier.
In privința conexiunilor, voi începe cu o potențare pozitivă a trei paliere: “Experiență acumulată în funcții de conducere”, “Pregătire profesională temeinică” și “Profesionist eperimentat”.
Rămânând în cadrul acelorași subindicatori ajungem la o divergență dată de palierul “Erudiție” prezent cu o pondere exclusiv negativă și care contrazice procentele pozitive de la “Pregătire profesională temeinică” și “Profesionist experimentat”.
Altă divergență care se observă este aceea dintre “Bun comunicator” care este predominant pe negativ cu “Experiență acumulată în funcții de conducere” și “Negociator abil” care au ponderile pozitive mai mari.
“Pregătire profesională temeinică” și “Profesionist experimentat” intră din nou în contradicție datorită majorității pozitive cu un alt subindicator, anume, “Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute”.
Indicatorul “Dimensiune profesională” prezintă trei mari vulnerabilități, mai exact, faptul că în profilele cumulative prezintă procente extrem de scăzute față de cele prevăzute pentru imaginea dezirabilă, faptul că reprezintă un indicator important în cadrul imaginii actorului analizat și este în categoria de imagine ușor negativă și, în fine, faptul că, în cadrul acestui palier avem subindicatorul “Eficiență în exercitarea funcțiilor deținute” cu pondere mare negativă, deci cu o imagine preponderent negativă.
Indicatorul “Dimensiunea umanã”
Palierul “Dimensiunea umanã “ ocupã locul trei în ceea privește numãrul de referiri la indicatorii aleși, 19,91%, și își pãstreazã acest loc și în cadrul profilului cumulativ ponderat unde înregistreazã o creștere pânã la 20,18%. Imaginea acestui palier este una preponderent negativă, prezentând o creștere în privința impactului în cadrul profilului binar ponderat.
Referirile sunt în general mai multe pe negativ pãstrându-se avantajul în acest sens și în profilul dihotomic ponderat, înregistrând chiar o creștere de 0,31 puncte procentuale.
În structura acestui palier, subindicatorii cu numãrul cel mai mare de referiri sunt “Dovedeste tact”, “Credibilitate”, “Negociator abil”, “Consecvență”, “Corectitudine”, acest clasament păstrându-se și în cadrul profilului cumulativ ponderat, cu creșteri de câteva procente.
Astfel, trecând la profilul de imagine dihotomic ponderat observãm cã subindicatorii cu cel mai mare impact au distribuite ponderile negative cu cele pozitive astfel: “Dovedeste tact” are un procent mai mare al ponderilor negative, 1,96%, “Credibilitate” are, de asemenea, ponderea negativă mai mare, 2,81%, “Negociator abil” are ponderile pozitive mai mari, 1,45%, iar, “Consecvență” și “Corectitudine” au ponderile negative mai mari, 1,28% și respectiv 1,64%.
În cadrul acestui indicator, având mulți subindicatori cu ponderi negative majoritare aceștia tind să se potențeze. In această categorie avem următoarele paliere: “Credibilitate”, “Corectitudine”, ”Dovedește tact”, “Demn de încredere”, “Consecvență”, “Cumpătare” “Moralitate”, “Sinceritate”, “Modestie”, “Politicos”.
Un element de această dată de convergență pozitivă este acela între palierele ”Negociator abil” și ”Perseverență” care se potențează reciproc.
Cel de-al doilea palier menționat mai sus, ”Perseverență”, este cel care vine în contradicție prin procentele sale exclusiv negative cu subindicatorul “Consecvență’ care are un procent predominant negativ.
Vulnerabilitățile palierului în discuție sunt date de ponderile negative ale subindicatorilor importanți, menționați mai sus, și de ponderea pe care o are “Dimensiunea umană” în sistemul de indicatori, pondere care depășește procentul prevăzut de imaginea dezirabilă, dublându-l chiar pe acesta din urmă.
Indicatorul “Dimensiunea socialã”
Indicatorul “Dimensiunea socialã” este palierul cel mai scãzut atât ca numãr de referiri cât și ca impact, așa cum de altfel se poate observa în profilele cumulative primare și ponderate, 2,28% și respectiv 2,22%.
Imaginea acestui subindicator este puternic pozitivă și, în consecință, toate ponderile acestui palier sunt pozitive. Avem o distribuție a acestora dupã cum urmeazã: cele mai mult referiri sunt pe palierul “Participã la evenimente mondene” cu 1,40%, urmat de “Sprijinã activitãțile societății civile” cu 0,35% și “Promovează activități culturale” cu 0,26%. Ponderile se regãsesc cu valori puțin modicate și în profilul cumulativ ponderat.
Singurul subindicator al acestui palier care prezintă o pondere scăzută negativă este “Participã la evenimente mondene”, însă acest lucru nu afectează imaginea acestui palier care este puternic pozitivă.
Indicatorul în discuție nu prezintă elemente de convergență sau de divergență nici în ceea ce privește subindicatorii săi și nici în ceea ce privește subindicatorii altor paliere. Nici când vine vorba de vulnerabilități acest palier nu lasă loc de discuție, în condițiile în care este singurul indicator care, atât în cadrul profilelor cumulative cât și în cazul celor binare, se prezintă într-o situație mai bună decât în situația prezentată de imaginea dezirabilă.
5.4 Analiza imaginii barometru
Starea de spirit a populației
Datele Barometrului de Opinie Publică, octombrie 2006, înregistrează a ușoară creștere a
optimismului românilor în legătură cu direcția în care se îndreaptă țara, față de luna mai a acestui an, dar fondul general este de nemulțumire față de nivelul veniturilor și activitatea guvernului.
În continuare numărul celor nemulțumiți îl depășește pe cel al mulțumiților și se aproprie de jumătate din populația țării. Marea majoritate a românilor privește critic activitatea guvernului și este nemulțumită de performanțele acestuia în toate domeniile. Chiar și votanții partidelor din Alianță sunt nemulțumiți de activitatea Executivului. Principala sursă de insatisfacție pentru cetățenii români rămâne nivelul de trai – patru din cinci români se declară nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de banii pe care îi au.
Numărul celor nemulțumiți de felul în care trăiesc (68% din total eșantion) este în continuare de două ori mai mare decât al celor mulțumiți (32%), și se menține constant pe parcursul ultimilor doi ani. Doar 25% consideră că trăiesc mai bine față de anul precedent (45% nu sesizează nici o schimbare, dar 30% cred că viața lor este mai rea decât anul precedent). Privind spre anul viitor, 30% dintre cei intervievați cred într-o îmbunătățire a vieții, 29% nu așteaptă nici o schimbare, iar aproximativ un sfert (26%) consideră că lucrurile se vor înrăutăți.
Rolul mass-media în formarea opiniilor politice
Românii spun că acordă puțină atenție vieții politice. Doar 27% spun că sunt oarecum sau foarte interesați de politică; aceștia sunt și cei care investesc mai mult timp în a se informa, iar principalul mijloc de informare rămâne mass-media, și în special televiziunea.
Pentru toate întrebările care au solicitat respondenților opinii legate de sistemul politic nivelul de interes crește odată cu expunerea media. Persoanele care petrec mai mult timp informându-se despre politică și evenimentele politice au mai des opinii, într-un sens sau
altul, în timp ce respondenții care nu au astfel de preocupări au mai des tendința de a își declina competența sau de a refuza să răspundă.
Din presa scrisă, ziarele locale sunt principala sursă de informații politice pentru 28% dintre respondenți, urmate de Libertatea (16%), Evenimentul Zilei (7%) și Jurnalul Național (6%).
Votanții diferitelor partide își aleg diferit postul de televiziune pe care îl preferă pentru a se informa despre politică. Ceea ce este comun pentru toți cei care au o opțiune politică, după cum am arătat anterior, este că se informează în mai mare măsură decât cei nehotărâți..
Datele arată că mass-media, și în special televiziunea, joacă un rol important în formarea opiniilor politice. Nu se poate spune cu certitudine dacă cetățenii își aleg sursa de informare în funcție de preferințele politice sau canalul media influențează opiniile consumatorilor. Cel mai probabil ambele mecanisme sunt valabile, și în ambele situații mass-media joacă un rol de filtru prin care informația politică ajunge de la politicieni și partide la cetățeni.
Intenții de vot. Lideri politici
În timp ce doar jumătate din electorat s-ar prezenta la vot, liderii continuă să fie principalul capital electoral al partidelor politice românești, relevă Barometrul de Opinie Publică realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD). Următorul factor care grupează simpatizanții partidelor este reprezentat de accesul la resurse similare (materiale, umane, relaționale), valorile și ideologiile comune fiind mai puțin importante.
Partidele care își îmbunătățesc poziția în opțiunile electoratului sunt cele asociate unui lider puternic. Traian Băsescu (61%), Corneliu Vadim Tudor (13%) și George Becali (10%) sunt primii trei în preferințele electoratului care și-a exprimat intenția de vot, iar formațiunile cu care sunt asociați – Alianța „D.A.", PRM, PNG, se află în creștere. Majoritatea votanților PSD nu se identifică cu nici unul din liderii partidului, ceea ce contribuie la stagnarea partidului în opțiunile de vot ale românilor.
Principalul partid de opoziție, PSD, nu are un lider bine definit. Dintre simpatizanții partidului, sunt mai mulți cei care îl votează pe Traian Băsescu decât cei care îl aleg pe Mircea Geoană. PSD are un electorat distribuit relativ uniform pe medii de rezidență, dar cu o suprareprezentare în satele mărginașe și o subreprezentare în orașele mari. De asemenea, este un electorat cu o medie de vârstă ridicată și cu pondere mai mare în rândul populației inactive (pensionari, șomeri, casnici). Numărul votanților PSD scade la jumătate față de media națională în Transilvania, Maramureș sau București și este în continuare ridicat în Moldova, Oltenia și Muntenia. Simpatizanții PSD formează singurul grup electoral care, ca medie, se autopoziționează la stânga axei politice.
În ceea ce privește principalii lideri politici, profilurile electorale ale votantului român rămân în continuare constante, dar relevă câteva surprize. Președintele Băsescu este mai popular în rândul femeilor (67% dintre femeile care au o opțiune l-ar vota pe actualul președinte), al celor care locuiesc în urban mare (66% dintre cei care ar vota ), sau al celor cu educație post-liceală (75% opțiuni pro-Băsescu în interiorul categoriei) și universitară (75%). În același timp, 40% dintre susținătorii PSD care s-ar prezenta la urne pentru alegerea unui președinte l-ar vota pe Traian Băsescu, deși PSD se definește ca „principal partid de opoziție". Corneliu Vadim Tudor este mai popular în rândul bărbaților la nivel național (15% dintre bărbații care au o opțiune i-ar acorda votul), al celor peste 55 de ani (17%) și al alegătorilor din comunități rurale mici (cota lui Vadim crește la 18% în rândul acestora). Intenția de vot pentru președintele PRM este semnificativ mai scăzută în rândul femeilor (doar 11% în interiorul categoriei), al celor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani (4%), locuind în orașe cu peste 200.000 de locuitori (9%).
Datele construiesc în jurul lui Mircea Geoană un portret de non-lider, de vreme ce el reușește doar marginal să mobilizeze antagonisme sociale, ori să convertească nemulțumirile populației în intenție de vot. Deși ar trebui să funcționeze ca locomotivă electorală a partidului pe care îl conduce, liderul PSD obține mai puțin de o treime din intenția de vot pentru partid (6% Mircea Geoană față de 20% PSD). Mircea Geoană este semnificativ mai popular în rândul pensionarilor și al persoanelor de peste 55 de ani. În interiorul primei categorii intenția de vot pentru liderul PSD este de 10%, iar în cea de-a doua de 9%. La intersecția dintre variabilele sex și vârstă putem identifica categoria socio-demografică care în mod tipic oferă cel mai consistent suport pentru Mircea Geoană, adică cea a bărbaților peste 55 de ani, în rândul cărora intenția de vot este de 13%.
Întrebați în legătură cu trăsăturile pe care le apreciază cel mai mult la Mircea Geoană, respondenții BOP au menționat cel mai frecvent următoarele trei atribute pozitive: diplomat (4,9%), inteligent/cult (2,7%) și bun politician (2,7%). Caracteristicile negative cel mai des menționate în legătură cu liderul PSD sunt: mincinos (1,8%), arogant/încrezut (1,7%), prea calm/șters (1,5%) și nu face nimic pentru țară (1,5%).
5.5 Evoluția imaginii actorului politic pe parcursul perioadei analizate
Imaginea difuzată de mass media este cea analizată și redată prin profilele de imagine.
Evoluția imaginii actorului politic analizat reprezintă centralizarea datelor difuzate de sursele monitorizate, structurate pe profile cumulative, dihotomice și binare, toate ponderate, pentru a surprinde impactul, și organizate pe luni.
Astfel, graficul conținând evoluția imaginii actorului politic, în perioada analizată, prezintă următoarea structură: punctul de maxim în zona pozitivă este atins în luna ianuarie, cu un procent de 71,42%, punctul de minim tot în zona pozitivă este atins în luna imediat următoare, în februarie, cu un procent de 24,75%, iar lunile rămase ocilează între 44,87% și 60,90% pe pozitiv, cu modificări de 10-20 de procente de la o lună la alta.
Pentru luna ianuarie structura pe indicatorii de imagine, în cadrul profilului cumulativ ponderat, este dată de următoarele procente: pentru “Asumarea funcției” 40,56%%, pentru “Dimensiunea politică” 24,48%%, pentru “Dimensiunea profesională” 15,74%, pentru “Dimensiunea umană” 18,18% și pentru “Dimensiunea socială” 1,05%.
Absolut toți indicatorii au ponderi majoritar pozitive în cadrul acestei luni.
Având în vedere contextul, cu debutul problemelor lui Adrian Năstase și suspendarea acestuia și a lui Dan Ioan Popescu din funcțiile deținute în cadrul partidului se explică procentele ridicate ale palierelor “Asumarea funcției” și “Dimensiunea politică”. “Dimensiunea profesională” are un procent scăzut, acest lucru putând fi observat și în profilele pe subindicatori. In relație cu contextul, putem afirma că întreaga lună îi solicită actorului politic acțiuni practice, de exercitare a atribuțiilor și de luare a măsurilor necesare rezolvării crizei. Rezultatele nu apar imediat, de aceea nu pot fi evaluate din perspectiva subindicatorilor palierului “Dimensiune profesională”.
Având în context evenimente legate de situații care solicită în aceeași măsură capacitățile unui om politic, cât și ale unui partener de serviciu, este explicabil procentajul crescut al “Dimensiunii umane”.
Trecând la luna februarie o primă observație este necesară. Dacă luna ianuarie înregistrează cel mai ridicat procent pozitiv, luna februarie îl adjudecă pe cel mai scăzut, semn că evenimentele din această perioadă au atras consecințe nefavorabile pentru imaginea lui Mircea Geoană.
Distribuția procentelor între subindicatori este astfel: “Asumarea funcției” 32,94%, “Dimensiunea politică” 35,93%, “Dimensiunea profesională” 16,16%, “Dimensiunea umană” 14,97% și “Dimensiunea socială” 0%.
In ceea ce privește împărțirea procentelor între polii negativ și pozitiv, avem de-a face cu două imagini preponderent negative, și anume, “Dimensiunea politică” și “Dimensiunea profesională”. Restul indicatorilor au procente majoritar pozitive.
Scăderea atât de mare a procentului pozitiv între cele două luni este corelată cu evenimente din ambele perioade. În primul rând criza Năstase continuă și atrage după ea multe aspecte nefavorabile care afectează imaginea partidului și, implicit imaginea conducătorului acestuia. Modul în care este gestionată criza reprezintă un un alt motiv de acumulare a procentelor negative. Apar nemulțumiri din toate părțile și momentul în care Geoană își pierde cumpătul în cadrul ședinței de partid și își jignește colegii este indiciul că stresul și presiunea din PSD ajung la cote maxime.
Este explicabil de ce, într-o perioadă cum este cea în discuție, avem dimensiunea politică a acestui actor cotată cu procentul cel mai ridicat și cu o majoritate negativă. Practic există foarte multă activitate în interiorul partidului, controlul nu este punctul forte al lui Geoană în acestă perioadă și astfel, apare o cădere în aprecierea pozitivă a activității sale. Un alt element care contribuie la acumularea de puncte negative este problema lui Mircea Geoană cu tranzacția unui teren, fapt care îi apropie într-un fel imaginea de cea colegului său Adrian Năstase, scăzând puncte bune din dreptul credibilității sale.
Ponderile cele mai mari ale procentelor din zona palierelor “Dimensiunea politică” și “Asumarea funcției” subliniază intensitatea activității desfășurate pe parcursul acestei luni. “Dimensiunea politică” și “Dimensiunea profesională” sunt pe negativ deoarece, așa cum am mai meționat, acest val de frământări și de evenimente care inundă PSD-ul nu este ținut în frâu de conducerea acestuia, fapt care se răsfrânge asupra modului de percerpție a imaginii.
Luna martie marchează o tendință de urcare a procentelor favorabile pentru actorul politic analizat.
Astfel și procentele revin în tendințele obișnuite ale acestei analize. Avem 35,86% pentru “Asumarea funcției”, 26,10% pentru “Dimensiunea politică”, 22,43% pentru “Dimensiunea profesională”, 14,63% pentru “Dimensiunea umană” si 0,97% pentru “Dimensiunea socială”.
Ca și luna anterioară indicatorul “Dimensiune politică” are ponderi majoritar negative. Celelalte patru paliere slelalte patru paliere se găsesc în zona favorabilă a axei.
In ciuda unei impresii de îmbunătățire a situației în PSD, acest lucru nu este valabil decât pentru imaginea rezultată a lui Geoană. De fapt, luna martie este le fel de plină de evenimente de criză ca și luna precedentă.
Calmarea situației vine de-abia la sfârșitul lunii când Mircea Geoană anunță sfârșitul unei perioade grele pentru PSD. Este privită cu scepticism această afirmație, însă evenimentele tind să-i dea dreptate în viitor.
Este momentul în care Adrian Năstase se autosuspendă și din cea de-a două funcție importantă pe care o deținea, președinția Camerei Deputaților. Prin acest gest Năstase începe să-și mai indepărteze imaginea afectată de imaginea PSD. De fapt, din acest moment lucrurile în interiorul partidului încep să se mai așeze, deși printre membrii PSD apar inevitabil nemulțumiți în ceea ce privește hotărârea lui Năstase.
Este inevitabil ca într-o perioadă cum activitate intesivă să nu avem cotate palierele importante cu procente ridicate. Probelemele intervin atunci când procente sunt de partea negativă a axei, așa cum se întâmplă în cazul indicatorului “Dimensiune politică”. La fel ca în luna anerioară, exlicația vine din faptul că această criză nu este getionată așa cum ar trebui pentru a avea o percepție pozitivă a imaginii în acest sens.
Aprilie vine cu un plus de procente pozitive în graficul imaginii generale a lui Mircea Geoană.
Sunt prezente 49,63% în zona indicatorului “Asumarea funcției”, 15,04% în zona “Dimensiunii politice”, 13,53% pentru “Dimensiunea profesională”, la “Dimensiunea umană” avem 21,05% și, la ultimul indicator, “Dimensiunea socială” 0,75%.
Toți indicatorii au în dreptul lor în această lună procente dominate de partea pozitivă.
Se observă o redresare a situației în ceea ce privesțe situația imaginii lui Mircea Geoană.
Luna aprilie nu este bogată în evenimente, însă, se pare că atâtea câte au fost au constituit oportunitatea de a-și redresa imaginea în ochii opiniei publice.
Caracteristicile acestei luni sunt date de procentul mare pe palierul “Dimensiunii umane” și de procentul scăzut al indicatorului “Dimensiunea politică”. Aceste își găsesc explicația în fartul că în această periodă scade activitatea din interiorul partidului în detrimentul celei externe acestuia. PSD începe să se pregătească de anticipate ceea ce mărește numărul acțiunilor în privința popularității partidului și explică, pe de o parte, și procentele ridicate de pe palierul “Dimensiunea umană”
Trendul ascendent este continuat și de luna mai care continuă să adauge procente în zona pozitivă a imaginii.
Procentele indicatorilor sunt de 36,02% pe “Asumarea funcției”, 31,18% pe “Dimensiunea politică”, 12,9% pe “Dimensiunea profesională”, 15,59% pe “Dimensiunea umană” și 4,30% “Dimensiunea socială”.
In continuare procentele pozitive ale indicatorilor se mențin majoritare.
Ponderile indicatorilor nu prezintă schimbări majore în evoluția acestora raportat la luna precedentă.
De fapt, cu excepția indicatorului “Dimensiune socială” care înregistrează una dintre cele mai mari ponderi, exclusiv pozitive și care nu poate fi decât un lucru bun, procentele se încadrează in limite normale.
Un nouă scădere de procente pozitive întâlnim în luna iunie. Putem corela scăderea procentului general cu scăderea drastică a ponderii ”Dimensiunii profesionale”, până la 5,96%, cea mai mică din întreaga evoluție a acestui indicator și înregistrează și o ponderea majoritar negativă.
Restul indicatorilor au ponderi de 47,68% pentru ”Asumarea funcției”, 25,16% “Dimensiunea politică”, 19,87% “Dimensiunea umană” și 1,32% “Dimensiunea socială”. Cei patru indicatori mentionați se meni se mențin în jumătatea pozitivă cu majoritatea procentelor.
Motivarea scăderii palierului ”Dimensiune profesională”, care este corelată cu scăderea înregistrată la nivelul imaginii generale, ar fi aceea legată de unele eșecuri înregistrate de Mircea Geoană în această lună.
Pentru început este vorba de moțiunea de cenzură pe care PSD a amânat-o pentru această lună și care își găsește susținători în rândul partidelor PD și PC, printre aceștia numărându-se și Traian Băsescu. Totul decurge bine până în momentul în care urmând a fi depusă, moțiunea nu ar susținători suficienți chiar din partea partidului inițiator. Acest lucru se datorează absenteismului ridicat înregistrat de membrii Parlamentului din rândul PSD.
Conflictul dintre Iliescu și Geoană cu privire la părerile pe care cei doi le au vizavi de constiuirea Polului Social adaugă o notă negativă evenimentelor din această lună.
Iulie se înscrie în rândul lunilor care ridică ponderea pozitivă pe graficul imaginii actorului social.
La o privire mai detaliată se observă că paliere importante au procente preponderent negativ, contrar tendinței generale de creștere.
Pentru “Asumarea funcției” avem 45,53%, cu procente preponderent pozitive, pentru “Dimensiunea politică” 17,18% cu un caracter ambiguu, ponderile negative și cele pozitive fiind egale, pentru “Dimensiunea profesională” 14,63%, cu procente negative în majoritate, pentru “Dimensiunea umană” 20,33% cu procente preponderent pozitive și, în sfărșit, “Dimensiunea socială: cu 1,63%, exclusiv pozitive.
Negativul acestei luni este dat o dată plecarea unui membru important din PSD, Dan Ioan Popescu, de aprecierile, care îl pun într-o lumină proastă pe Geoană, privind lipsa unui candidat valabil din partea PSD pentru președinția României și de conflictele iscate între președintele PSD, primul-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu și mininistrul apărării, Teodor Atanasiu.
Din nou, avem parte de o tendință de scădere în cadrul lunii august care se va menține și în decursul lunii care va urma.
Pentru luna august însă, avem următoarea structură pe indicatori: 43,33% la “Asumarea funcției”, 20% la “Dimensiunea politică”, 11,67% la “Dimensiunea profesională”, 20% la “Dimensiunea umană” și 5% pentru “Dimensiunea socială”.
Toate palierele imagologice au ponderi preponderent pozitive.
Reamintesc faptul că suntem într-o lună care înregistrează scăderi în cadrul imaginii generale și care își menține acelasi trend și pentru luna următoare. Am făcut această completare pentru a sublinia faptul că punctele negative ale acestei luni au repercusiuni și asupra evoluției procentelor din luna septembrie.
Astfel, principalul eveniment negativ care afectează PSD în această lună este valul de pierderi suferinte în rândul primarilor care trec de partea puterii. Peste 400 de primari părăsesc PSD. Mircea Geoană aduce acuzații puterii care ar fi exercitat presiuni asupra aleșilor locali.
Inevitabil, această plecare în masă afectează imaginea PSD și, inclusiv, pe cea a liderului său.
Cum am mai spus în luna septembrie continuă scăderea procentelor pozitive pe axa imaginii lui Mircea Geoană.
Indicatorii sunt cotați în felul următor: “Asumarea funcției” 48,95%, “Dimensiunea politică 18,88%, “Dimensiunea profesoinală” 11,88%, “Dimensiunea umană” 18,88% și “Dimensiunea socială” 1,40%.
Scăderea procentelor pozitive în această lună este dată de ponderile preponderent negative a doi dintre indicatorii sistemului: “Dimensiunea profesională” și “Dimensiunea umană”.
Pentru a explica aceste procente negative le corelăm cu evenimente din contextul evenimențial. Sunt prezente conflicte cu Adrian Năstase și Miron Mitrea, apare problema datoriilor mari pe care le are PSD în ceea ce privește plata chiriilor sediilor pe care le ocupă. Și, în plus, se aduce din nou în atenția opiniei publice problema absenteismului membrilor Parlamentului din partea PSD. Aceste lucruri nu fac decât să sublinieze disfuncționalitățile din PSD și să ducă la acumularea de procente negative.
Ultimele două luni ale perioadei analizate readuc în imaginea președintelui PSD trendul pozitiv.
Avem procente apropiate ale indicatorilor și toate sunt cu ponderi majoritar pozitive, cu excepția palierului “Dimensiunea profesinală” în decursul lunii octombrie.
Avem pentru palierul “Asumarea funcției” 48,28% pe octombrie și 51,03% pe noiembrie, pentru “Dimensiunea politică” avem 18,62% pe octombrie și 20,69% pe noiembrie, pentru “Dimensiunea profesională” avem 11,73% pe octombrie și 8,28% pe noiembrie, pentru “Dimensiunea umană” avem 21,38% pe octombrie și 19,31% pe noiembrie, pentru “Dimensiunea socială” avem 0% pe octombrie și 0,69% pe noiembrie.
Avem în vedere trendul pozitiv pe care îl urmează imaginea în aceste două luni putem concluziona că imaginea actorului politic, Mircea Geoană, revine la cote apropiate de cele cu care a intrat în acest an.
6. Concluzii și propuneri rezultate în urma analizei
Imaginea difuzată de mass media, în cazul analizei de față de cele trei cotidiane, este structurată de profilele imagologice. Astfel, imaginea care ajunge la publicul țintă poate fi măsurată, interpretată și poate fi stabilit trendul acestei imagini.
Din interpretarea profilelor de imagine s-au evidențiat vulnerabilitățile, împreună cu riscurile fiecărui palier imagologic.
O primă vulnerabilitate imagologică identificată este diferența de ponderi, a indicatorilor stabiliți, dintre imaginea dezirabilă și imaginea difuzată. Acest lucru devine un risc în contextul în care în cadrul evoluției indicatorilor pe perioada analizată se conturează numeroase situații în care indicatorii nu se află în limitele dezirabile. Astfel, deși avem cazuri în care, pe general, imaginea este preponderent pozitivă, palierele imagologice importante nu sunt în parametrii imaginii dezirabile. Nu se poate lua în considerare numai aspectul general al imaginii, trebuie controlate și palierele care o formează.
Corelând ceea ce am spus mai sus cu evenimentele din context întâlnim perioade în care se petrec procentele negative sunt date de repercusiunile unor acțiuni din cadrul unor luni anterioare, iar cele pozitive de noutăți ca să spunem așa, acțiuni spontane, fără efect pe termen lung. In aceste situatii, chiar dacă imaginea este per total pozitiva repetarea evenimentelor negative pe mai multe luni poate crea pentru opinia publică o impresie opusă, de imagine negativă.
O altă vulnerabilitate conturată de interpretarea profilelor de imagine este ponderea mică la indicatorul “Dimensiunea profesională”, care constituie un palier important ale profilelor imagologice.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza de Imagine Mircea Geoana (ID: 105597)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.