Analiza Comparativa a Agentilor de Presa Rompres Si Mediafax
CUPRINS:
INTRODUCERE………………………………………………………………… 3
CAPITOLUL I – AGENȚIILE DE PRESĂ ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA ….. 5
ROLUL AGENȚIILOR DE PRESĂ ÎN EVOLUȚIA MASS-MEDIA.. 5
AGENȚIILE DE PRESĂ DE-A LUNGUL TIMPULUI……………………10
I. 2.1. AGENȚIILE DE PRESĂ DIN ROMÂNIA……………………………..12
CAPITOLUL II – STATUTUL, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA AGENȚIILOR DE PRESĂ ROMPRES ȘI MEDIAFAX………………………..15
AGENȚII DE STAT ȘI AGENȚII PARTICULARE……………………..15
ORGANIZAREA REDACȚIONALĂ…………………………………20
FUNCȚIONAREA ȘI EFICIENȚA REDACȚIONALĂ……………….26
CAPITOLUL III – CULEGEREA, TRIEREA ȘI DIFUZAREA INFORMAȚIILOR……………………………………………………………….30
SURSELE ȘI CORESPONDENȚII DE PRESĂ……………………………30
TRIEREA ȘI CONTROLUL INFORMAȚIILOR………………………34
SERVICIILE…………………………………………………………….38
CAPITOLUL IV – CONCLUZII …………………………………………………47
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….49
INTRODUCERE
Existența sistemului mass-media a devenit o realitate începând cu primele decenii din secolul al XX- lea și este o consecință a evoluției continue a societății. Cercetările asupra mass-media evidențiază, pe de o parte, necesitatea întoarcerii către originile omenirii în scopul înțelegerii fenomenului comunicării, domeniu autonom esențial în clasificarea elementelor ce intră în discuție și, pe de alta, o prezentare relativ amănunțită a acelor descoperiri științifice, cu toate atributele lor, și, ulterior, a tipurilor de relații sociale instituționalizate, care au contribuit la configurarea comunicării de masă.
Agențiile de presă au un rol esențial în transformarea mass-media. Acestea au apărut ca raspuns la o cerere tot mai mare de informații având ca scopuri fundamentale colectarea , redactarea și distribuirea informației.
Demersul acestei lucrări se constituie într-o analiză comparativă între agențiile de presă Rompres și Mediafax. Aceasta cuprinde patru capitole referitoare la diferențele și asemănările existente între agenția de presă privată și cea de stat, în speță, Mediafax și Rompres.
În primul capitol este prezentat istoricul agenției de presă în lume, dar în special în România, și apariția agențiilor particulare în țara noastră după 1989 și rolul acestora în sistemul mass-media.
Al doilea capitol se referă la statutul agențiilor de presă Rompres și Mediafax, de stat și respectiv, particulară. Organizarea redacțională face obiectul celui de-al doilea subpunct al acestui capitol. La fel ca oricare alte instituții de presă, pentru a putea funcționa, agențiile de presă sunt împărțite în departamente și specialiști. Fiecare departament are responsabilitățile sale pe care trebuie să le îndeplinească pentru ca agenția să funcționeze ca un tot unitar. Funcționarea și eficiența redacțională vor fi prezentate în cel de al treilea subcapitol.
În capitolul al treilea am tratat principalele atribuții ale agențiilor de presă, și anume: culegerea, trierea și difuzarea informațiilor. Criteriile de selecție specifice jurnalismului de agenție decurg din calitățiile serviciilor prestate de agențiile de presă și din trăsăturile generale ale acestui tip de jurnalism.
Concluziile care se desprind din aceasta analiză comparativă a agenției de stat cu cea privată se vor regăsi în ultimul capitol. În această ultimă parte a lucrării am pus accentul pe statutul agenției de presă particulară Mediafax, statut ce-i oferă acesteia o mai mare libertate de „exprimare” , ceea ce reușește să o mențină pe primul loc pe piata informațională.
Întreaga presă scrisă a adus cu sine schimbări importante ale condiției umane. Nevoia de informații ca factor de amplificare a procesului de comunicare interumană, a dobândit o substanțială împlinire datorită dezvoltării mijloacelor de comunicare.
CAPITOLUL I
AGENȚIILE DE PRESĂ ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA
1. ROLUL AGENȚIILOR DE PRESĂ ÎN EVOLUȚIA MASS-MEDIA
Agențiile de presă, împreună cu rețelele de comunicare tot mai perfecționate, au avut un rol decisiv în transformarea mass-media, a conținutului și funcțiunilor lor. Philippe Gaillard apreciază că „ putem situa originea presei moderne la 1832, data când a luat ființă agenția Havas”.
Două sunt, în esență, contribuțiile aduse de agențiile de presă în această direcție: una cantitativă (spațială) – acoperirea universală a evenimentului și alta, calitativă (temporală) – apariția noțiunii însăși de actualitate mondială. Agențiile de presă au devenit, astfel, indispensabile celorlalte mijloace de comunicare. Fără apelul la agențiile de presă, argumentează autorul francez, „nici un organ de presă, fie el și cel mai puternic din țara cea mai bogată, nu poate năzui să acopere prin propriile mijloace actualitatea mondială și nici pe cea națională”. Serviciile de agenție asigură, astăzi, peste 75% din informațiile pentru mass-media, iar acoperirea evenimentelor internaționale depășete frecvent 80-90%.
Deviza întemeietorului primei agenții de presă, Ch. Havas, – „ să știm repede, să știm exact”- este o cerință fundamentală și pentru mass-media zilelor noastre, epoca a interferențelor, când un eveniment local are consecințe globale.
În aceste condiții, agențiile de presă dețin un rol cheie, fiind cel mai important producător de informații și principalul intermediar între piața de informații și piața mass-media. Astăzi „o agenție de presă modernă este o bancă de << date instantanee>>, de informații furnizate în timp real”, subliniază Manualul Agenției Franceze de Presă. Agențiile de presă sunt furnizori de astfel de informații deoarece sunt specializate în colectarea, prelucrarea și difuzarea de știri pentru care timpul este esențial. Rapiditatea este o preocupare foarte importantă pentru orice agenție în vederea câștigării priorității în transmiterea noutăților.
Convenția ONU cu privire la transmiterea informației internaționale, adoptată de Adunarea Generală, din 15 mai 1949, a stabilit că noțiunea de agenție „se referă la orice organizație publică sau particulară, presa radio, cinematograf, tv si telefoto, care au drept scop, în mod frecvent, obținerea și transmiterea materialelor de informații, înființată și organizată conform legilor și normelor statului pe teritoriul căruia își îndeplinește funcțiile”.
Colectarea și transmiterea informațiilor sunt două trăsături de bază care deosebesc agențiile de presă de alte instituții de informații și reprezintă o condiție pentru a fi membru al Alianței Europene a Agențiilor de Presă, care acordă o atare calitate tocmai instituțiilor ce „funcționează sub denumirea de agenții de presă și au drept scop culegerea și transmiterea informațiilor, în primul rând, ziarelor, radiourilor, televiziunii”.
Cea de-a doua funcție a unei agenții de presă – transmiterea informațiilor unor beneficiari care le publică – este relevantă și o delimitează de alte instituții, cum sunt serviciile de informații ale statului și ale administrației sale, birourile de informații specializate care culeg informații pentru nevoi proprii și nu în scopul publicării lor. Astfel termenul de agenție de informații nu este în măsură să caracterizeze activitatea proprie unei agenții de presă. Neadecvată este și denumirea mai veche de agenție telegrafică de informație, care are în vedere doar modalitatea de transmitere a știrilor și nu natura activității acestor instituții.
Agențiile de presă au apărut ca răspuns la o cerere tot mai mare de informații, care provenea, nu atât din partea presei, cât mai degrabă din partea unor agenți economici și financiari, a unor instituții de stat sau particulari. Întrucât presa (scrisă si audio-vizuală) a fost vreme îndelungată clientul predilect al agențiilor, termenul agenție de presă s-a menținut și este, în continuare, foarte răspândit.
Astăzi, însă, o agenție de presă desfășoară o activitate mult mai complexă decât cea de colectare și difuzare. Pe lângă aceste preocupări, agenția de presă are și funcția de prelucrare, de elaborare, a informațiilor primite. Această funcție se realizează prin metode și tehnici specifice oricărei activități de presă. Mai mult, în jurnalismul de agenție exigențele generale în privința ziariștilor sunt foarte riguroase.
Agențiile reprezintă „instituții de presă ale căror scopuri fundamentale sunt colectarea informațiilor, redactarea și distribuirea completă și imparțială a documentelor de actualitate”.
O caracteristică importantă a agențiilor de presă, care le deosebesc de alte instituții ce culeg informații, este aceea ca ele au un rol de intermediere pe piața de informații. În fond, obiectul de activitate al agențiilor de presă îl constituie informarea complexă.
Informația de agenție este un material lingvistic și în imagini transmis de la agenția de presă, unde este prelucrat și, apoi, retransmis sistemului mass-media. Acest tip de informație, elaborat după norme specifice, poartă denumirea informației de agenție , care, la rândul ei, este de două feluri: informație de intrare și informație de ieșire.
Acești termeni sunt folosiți tocmai pentru a evidenția procesul specific de elaborare din cadrul agenției, prin intermediul căruia informația difuzată capătă o cu totul altă formă decât informația primită. Informația de intrare este, de regulă, o preinformație simplă, constând într-o serie de materiale brute, care se acumulează repede, pe măsura culegerii lor. Acestea sunt selectate, verificate, completate, sistematizate și puse într-o formă redacțională adecvată, dictată de evoluția tehnicilor de transmisie.
În acest sens, o mare importanță are decuparea corectă, după reguli precise, a textelor lungi privind relatarea unor evenimente de durată. Din necesitatea de a transmite cât mai rapid informații către clienți, astfel de texte sunt decupate și difuzate, după gradul de importanță și de urgență a informației, într-un flux continuu de texte mai mici, specifice jurnalismului de agenție, ca flash (câteva cuvinte), buletin (două- trei rânduri), urgenta (între 50 și 150 de cuvinte), știrea obișnuită (o filă sau două). De aceea, cum este cunoscut, principalul text furnizat de agenție este informația – știre . Pentru a asigura însă o informare completă, astfel de informații – știre sunt însoțite de materiale de context (background), care îmbracă evenimentele relatate și le relevă semnificația și însemnătatea. Ca urmare, informația difuzată include și materiale de ansamblu, ca sinteze (lead-uri generale), bilanțuri, materiale de analiză, sau așa- zisele materiale de tip B, care asigură înlanțuirea și articularea informațiilor, cum sunt desfășurarea (runningul), punctele principale, fișa tehnică, chenarul, reacțiile, biografii și bio portrete, filme și cronologii, precum și o serie de materiale speciale, material magazin, panoramic, interviuri, reportaje, foto-informații etc. La cererea unor beneficiari sunt furnizate, de asemenea evaluări, analize, documentare pe diverse probleme și alte produse jurnalistice. O agenție poate desfășura și o activitate editorială proprie, tipărind reviste, cărți, pliante publicitare etc.
Astfel, informația de agenție are un caracter divers, de la informație simplă, la cea complexă, de sinteză, de analiză și de documentare. Ea este difuzată sub forma unor fluxuri de servicii, a căror diversitate este în funcție de caracterul activității agenției, specializată sau generalistă, de conținut și de cerințele beneficiarilor. O agenție de presă dobândește, astfel, înfățișarea unei întreprinderi industriale și nu este o exagerare când ele sunt prezentate, uneori, drept „uzine cu foc continuu, unde muncitorii anonimi topesc și toarnă în forme comprehensibile cea mai de temut substanță a momentului: informația”. O substanță care are toate atributele unei mărfi: productivitate, eficientă și beneficii.
Redactarea unui text de agenție de presă nu este simplă. Ea trebuie să țină seama de scopurile economice ale agenției (să ofere o informatie rapidă și la preț redus) și, în același timp, să asigure o formă redacțională care să corespundă calităților așteptate de la o știre de agenție. Ad la cea complexă, de sinteză, de analiză și de documentare. Ea este difuzată sub forma unor fluxuri de servicii, a căror diversitate este în funcție de caracterul activității agenției, specializată sau generalistă, de conținut și de cerințele beneficiarilor. O agenție de presă dobândește, astfel, înfățișarea unei întreprinderi industriale și nu este o exagerare când ele sunt prezentate, uneori, drept „uzine cu foc continuu, unde muncitorii anonimi topesc și toarnă în forme comprehensibile cea mai de temut substanță a momentului: informația”. O substanță care are toate atributele unei mărfi: productivitate, eficientă și beneficii.
Redactarea unui text de agenție de presă nu este simplă. Ea trebuie să țină seama de scopurile economice ale agenției (să ofere o informatie rapidă și la preț redus) și, în același timp, să asigure o formă redacțională care să corespundă calităților așteptate de la o știre de agenție. Adică să fie exactă, rapidă, completă, interesantă și concisă.
O agenție de presă este „ o întreprindere care comercializează pentru clienții săi (presă, instituții, întreprinderi în general) un serviciu de informații brute sau cu valoare adăugată, știri neutre din punct de vedere ideologic și politic, pe un suport definit ( hârtie, foto, informație-audio, video)”.
Informatizarea și concurența globală de pe piața de informații au produs schimbării care sunt departe de a fi încheiate. Începând cu anii `50 asistăm la un fenomen de „ explozie informațională”, în cadrul căreia agențiile capătă rolul unei adevărate „ mașini de informații”.
Creșterea numărului producătorilor de informații a condus la o distorsiune în raportul dintre oferta și cererea de informații. Cantitatea enormă de informații transmise zilnic rămâne, în bună măsură, neutilizată, întrucât oferta crescândă de știri nu corespunde cererii, nu a fost stimulată, deci, de piață, ci a apărut dintr-un impuls propriu, din cauza procesului de multiplicare a centrelor de produs știri și perfecționării mijloacelor de difuzare a informațiilor.
Ca urmare, rolul actual al agențiilor de presă și direcția în care acționează în prezent – și poate și în viitor – trebuie să țină seama, între altele, de dimensiunea pieții de desfacere și de necesitatea diversificării ofertelor, pentru a difuza nu numai informațiile generale, ci și informații speciale cerute de piață, cum ar fi servicii pentru ziare, știri de actualitate, imagini foto, materiale – documente despre cele mai recente evenimente, toate ca produse multimedia.
2. AGENȚIILE DE PRESĂ DE-A LUNGUL TIMPULUI
Agențiile de presă au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea pentru a servi piața economică și financiară și au cunoscut o amplă dezvoltare odată cu cerința socială sporită de raționalizare și concentrare a informațiilor. Ele au avut un rol esențial în procesul de profesionalizare a jurnalistului, început la sfârșitul secolului al XIX-lea prin separarea discursului jurnalistic de cel literar și cel de opinii și centrarea pe obiectivitate și informare. Agențiile de presă au devenit astăzi principali furnizori de informații pentru presa scrisă și audiovizuală.
La începutul presei, informația se culegea greu și era scumpă. Acest fapt sugerează necesitatea unor instituții care să asigure transmiterea informațiilor cu operativitate și la un preț redus.
Creatorul agenției de presă este considerat francezul Charles Havas, care în 1832, a deschis un Birou de știri.
Revoluțiile din 1830 și 1848, procesul de cristalizare al națiunilor au condus la o creștere spectaculoasă a interesului pentru informațiile de actualitate. Nevoia sporită de informație cerea și o ordonare a pieței acesteia.
Charles Havas a intuit cu perspicacitate toate fațetele și tendințele drumului larg deschis al informării. El a transformat, în 1835, biroul său de traduceri în Agenția Havas, cu o activitate mult mai existinsă: rețeaua corespondenților și aria de distribuire a știrilor s-au mărit considerabil. Agenția de presă Havas a folosit toate mijloacele de comunicare a informației specifice epocii respective. Astfel, porumbelul călător asigura, zilnic, legăturile Paris – Londra, Paris – Bruxalles în numai patru ore, față de șapte – opt ore cât dura prin mijloacele obișnuite de transport.
Agenția Havas a folosit telegraful încă din 1845, deși a fost pus la dispoziția comunicațiilor particulare abia în 1850. Agenția a utilizat serviciile cablului submarin pe sub Marea Mânecii, cablul ce asigura legătura cu Londra, iar din 1866 a intrat în funcțiune cablul telegrafic transatlantic care făcea legătura cu America.
Agenția Havas a determinat o revoluționare a presei internaționale. Nu întâmplător la doar un an de zile după înființarea acestei agenții a apărut prototipul ziarului modern, gândit ca o întreprindere de afaceri.
Agenția Havas a creat un adevărat model de organizare a activității de culegere și transmitere a informațiilor. În Germania, Bernard Wolff, fost colaborator al lui Havas, a înființat la Berlin, în 1849, Biroul de Corespondență Telegrafica – Wolff. În Anglia, Julilus Reuter, tot un fost angajat al Biroului de știri Havas, a fondat, în 1851, la Londra, Agenția de presă Reuter.
Pe măsură ce cerințele de viteză în transmiterea știrilor se înmulțeau, cele trei agenții, între care apăruse și o acerbă concurență în câștigarea piețelor de informație, au folosit mijloace din ce în ce mai ingenioase pentru asigurarea securității și rapidității transmiterii.
Ampla dezvoltare pe care o va cunoaște activitatea agențiilor de presă nu poate fi despărțită de dezvoltarea celorlalte mijloace mass–media. Creșterea tirajelor ziarelor (perfecționarea tehnicii tipăriturii, democratizarea vieții politice și a informațiilor etc.), dezvoltarea cantitativă și calitativă a mijloacelor de comunicație și transmitere, apariția și dezvoltarea radioului și a televiziunii, apoi a televiziunii prin cablu și a Comsatului (communication satelites), a teletextului, computerului și internetului, toate acestea au condus la diversificarea tipurilor de agenție (apar agențiile specializate), la înnoirea modelelor și tehnicilor de colectare, prelucrare și difuzare a informaților (apare un nou tip de jurnalist: fotoreporterul), la creșterea numărului și a calității serviciilor oferite de agențiile de presă.
I. 2.1. AGENȚIILE DE PRESĂ DIN ROMÂNIA
Istoria agențiilor de presă în România începe în timpul domnitorului Barbu Știrbei, la 18 august 1854, telegraful transmite prima depeșă pe traseul Brașov-Sighișoara-Cluj-Timișoara-Viena. Tot acum e construită linia telegrafică București-Giurgiu. Depeșele sosite prin telegraf de la București sunt trecute cu barca peste Dunăre, la Rusciuk, unde pornesc telegrafic spre Istanbul.
La 25 ianuarie 1887 e creată filiala bucureșteană a agenției franceze Havas, sub numele de „Agenția Havas a României”.
În 1889 ia ființă „Agenția Telegrafică Română-ROUMAGENCE”. Este subvenționată de Ministerul de Externe și funcționează în Palatul Poștelor. Este vorba de prima agenție națională română de presă.
La 16 iunie 1921, a fost creată „Agenția Orient Radio-RADOR”, regie mixtă, cu acțiuni deținute de Ministerul de Externe, Banca Națională și Camera de Comerț a Industriei. Patru ani mai târziu, Rador e cumparată de Ministerul Afacerilor Externe, iar în 1926, Parlamentul adoptă Legea și Statutul agenției, care devine organism oficial al statului.
În deceniul al treilea al secolului nostru, sunt create diferite agenții specializate: „Agenția Telegrafică Cluj” (1921), „Expres Radio”(1925), „Agenția Damian” (1928).
După al doilea război mondial, la 20 mai 1949, ia ființă Agenția Română de Presă AGERPRES, ca instituție subordonată Consiliului de Miniștrii.
La 8 ianuarie 1990, este emis Decretul prin care se înființează Agenția Națională de Presă ROMPRES, prin reorganizarea Agenției Române de Presă Agerpres, care se desființează. În luna octombrie a aceluiași an, printr-o hotărâre de guvern, e aprobată organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă Rompres.
Istoria Agenției Naționale de Presă a României urmează în timp istoria mijloacelor de telecomunicație: de la telegraf la telefon, telescriptor, telex, computer, satelit.
După revoluția din 1989, mass-media a constituit domeniul în care mutațiile s-au petrecut cel mai rapid și evident. Una din primele măsuri ale noii formațiuni politice apărute în timpul evenimentelor din Decembrie 1989, Frontul Salvării Naționale, a fost decretarea libertății totale a mijloacelor de informare în masă.
Urmând aceasta „explozie mediatică”, sistemul agențiilor de presă a cunoscut transformări profunde, dobândind, odată cu schimbările din viață socială, economică și politica, o nouă înfățișare. Agenția Agerpres este reorganizată și devine, printr-un decret al guvernului, din 6 octombrie 1990, Agenția Națională de Presă Rompres. Ea rămâne sub autoritatea statului, la scurt timp se înființează și alte agenții, cum sunt: AM Pres, Rador,Mediafax ,AR Pres etc.
Fenomenul cel mai semnificativ, în acest proces înoitor, îl reprezintă reapariția agențiilor de presă particulare, care vor marca semnificativ evoluția pieții de informații din țara noastră. Ele vor sparge monopolul de stat în domeniul informațiilor și vor deschide larg calea liberei concurențe. În același timp, chiar în cazul agențiilor de stat va avea loc un proces de diversificare.
În rândul agențiilor de presă apărute după 1990 se numără și agenția Mediafax ale cărei baze au fost puse în 1991.
Mediafax este o agenție de presă națională, cu o ofertă de produse generale. Are o rețea de colectare a informațiilor națională, dar deține și corespondenți de presă în unele țări din Europa sau SUA.
Inițial agenția de presă Mediafax s-a constituit ca parte integrantă a trustului Media Pro, grup de presă care a mai înființat de asemenea și posturile de televiziune PRO TV și ACASĂ, postul de radio PRO FM, ZIARUL FINANCIAR etc.
Câțiva ani mai târziu în anul 1995 Mediafax se transformă în societate pe acțiuni și are ca subdiviziuni: Mediafax Database, Mediafax Television, Mediafax Foto, Mediasoft Programmers, ale căror denumiri sugerează și domeniul de activitate și de specializare.
Un moment deosebit de important pentru agenția Mediafax este acela când reușește să ocupe în anul 1995 poziția de lider pe piața informațiilor din România, poziție pe care o păstrează și în momentul de față. În anul 1997, agenția Mediafax lansează pe piață o serie de servicii cu ajutorul cărora acoperă piața informațională și satisface cererea abonaților.
Prin preocuparea pentru calitate, profesionalism și inovații Mediafax s-a impus tot mai mult pe piața informațională.
Agenția națională oficială a pierdut teren în concurența cu agențiile particulare, mai ales cu Mediafax, care a reușit să dețină 90% din piața românească a presei.
O altă caracteristică a actualului sistem de agenții de presă din România a constituit preocuparea pentru modernizarea sistemelor tehnice de culegere și transmitere a informațiilor. Într-un ritm, mai rapid sau mai lent, principalele agenții de presă au reușit să achiziționeze și să utilizeze echipamente tehnice noi, performante, să dispună de structuri informaționale proprii adaptate nevoilor specifice pieței românești și competitive pe plan mondial.
CAPITOLUL II
STATUTUL, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
AGENȚIILOR DE PRESĂ ROMPRES ȘI MEDIAFAX
1. AGENȚII DE STAT ȘI AGENȚII PARTICULARE
Schimbarea regimului politic din România, după revoluția din 1989, a influențat în mod cert sistemul mass-media. Agențiile de presă nu au fost ocolite de aceste schimbări care i-au modificat total înfățișarea. Agenția Agerpres a fost reorganizată și funcționează azi sub numele de Rompres, ca agenție națională oficială a statului. Însă apar și alte agenții pe piața de informații din România.
Un important fenomen în acest domeniu îl constituie apariția agențiilor de presă particulare, fenomen care lansează competiția pe piața informațională românească. Agențiile de presă particulare sunt cele care sparg monopolul agenției de stat în domeniul informației și deschid cale liberei concurențe.
Agenția Națională de Presă ROMPRES este intituție publică a statului. Până la începutul anului 2003, ROMPRES nu a putut pretinde, în condițiile fragilității pieței informației din țară și al dezechilibrelor care funcționează în relația cu partenerii externi, să realizeze profituri: ea a fost preocupată să se administreze de o manieră care să-i garanteze existența. Absența unui statut juridic clar, migrația de personal (din cauza salariilor foarte mici), insuficiența financiară, înzestrarea tehnologică precară și, nu în ultimul rând, deficiențele manageriale (aici se pune întrebarea dacă directorul general al Agenției Naționale de Presă trebuie să fie un bun jurnalist sau doar un bun manager) au reprezentat și reprezintă încă obstrucții în manifestarea evoluției ROMPRES pe piața concurențială a agențiilor de presă.
La 9 ianuarie 2003 a intrat în vigoare Legea nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, votată de cele două Camere ale Parlamentului României în lunile noiembrie-decembrie 2002, promulgată de președintele Ion Iliescu la 7 ianuarie 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 34.
Misiunea fundamentală a Agenției Naționale de Presă Rompres, așa cum este, de altfel, și definită de legea de mai sus de organizare și funcționare a instituției, este aceea de a asigura culegerea, redactarea și difuzarea informațiilor și fotografiilor de presă fără discriminare și cu respectarea deplinei obiectivități, în cadrul general al asigurării dreptului la informare.
În activitatea de informare a opiniei publice pe care o desfășoară, Agenția Națională de Presă Rompres se preocupă să prezinte în mod obiectiv și echidistant realitatea vieții social-politice, economice, religioase și cultural-științifice ale țării, promovând valorile democratice, civice și morale.
De asemenea, Rompres preia și difuzează, integral sau prelucrate, comunicate, declarații și alte materiale de presă transmise de autorități și instituții publice, precum și de alte organizații guvernamentale și neguvernamentale. În îndeplinirea acestor activități de presă, Rompres respectă principiile ordinii constituționale din România, demnitatea, onoarea și viața particulară a persoanelor, precum și dreptul la propria imagine.
În atribuțiile agenției Rompres intră și editarea de lucrări de interes, sub formă de buletine, cataloage, reviste, albume și alte publicații, precum și colectarea și arhivarea materialelor de presă și fotografii, realizate sau primite.
Totodată, Rompres prestează la cerere, contra cost sau pe bază de reciprocitate ori compensații, servicii specifice activității de informare în masă pentru persoane fizice ori juridice, din țară și din străinătate.
Activitatea agenției Rompres pe parcursul anului 2003 a fost marcată de reorganizarea și așezarea activității instituției pe coordonate legislative fixate de propria lege de organizare și funcționare promulgată la începutul anului. Acest act legislativ a declanșat demararea unui proces de modernizare și relansare a produselor de știri și fotografii. Aceasta a determinat creșterea, până în prezent, a numărului de clienți de la 272 la 505 și, totodată, a sporit gradul de preluare al informațiilor și fotografiilor în presa centrală și locală.
Agenția Rompres a devenit principalul furnizor de informații externe, dar și interne, pentru unele cotidiene de mare tiraj precum: „Adevărul”, „Ziua”, „Evenimentul zilei”, „Curierul Național” sau „Cotidianul”, numele fiind citat tot mai des în paginile ziarelor bucureștene. Această relansare este direct legată de întărirea și redimensionarea compartimentelor redacționale și administrative.
Totodată, între atribuțiile principale ale Rompres sunt și acelea de a culege și redacta informații de presă și de a realiza fotografii privind actualitatea internă și internațională
Rompres are rolul determinant în transmiterea, rapidă și completă, a informațiilor despre România în străinătate.
Agenția Națională de Presă Rompres este în acest moment o instituție de presă stabilizată, cu o activitate structurată și adaptată atribuțiilor fixate de legea de organizare și funcționare și conformă cu dimensiunea colectivului, suportului financiar și dotării tehnice.
Principalele preocupări pentru anii următori vizează edificarea unei agenții cu un statut corespunzător realității informaționale din România, astfel încât să devină o instituție puternică, modernă, eficientă, echilibrată, respectată și apreciată de mijloacele de comunicare în masă, de instituțiile publice și private, de societate în general.
Agenția Națională de Presă Rompres este „vocea” oficială a României, organizată ca instituție publică de interes național. Misiunea sa de a culege, redacta și difuza prin cuvânt și imagine informații despre actualitatea politică, economică, socială, cultural-științifică, sportivă din țară și din străinătate.
Rompres are, prin statutul sau, obligația fundamentală de a-și desfășura activitatea în afara oricăror influențe sau considerații de ordin ideologic, politic, religios sau economic, de natură să afecteze exactitatea și obiectivitatea informației date. Prin conținutul serviciilor sale agenția asigură pluralismul, libera comunicare a informației, corecta informare a opiniei publice. Ea trebuie, totodată, să nu difuzeze materiale care ar aduce atingere siguranței naționale sau demnității ori imaginii persoanei.
Agenția Națională de Presă Rompres, ca moștenitoare a celor mai vechi instituții ale statului român specializate în culegerea, redactarea și distribuirea știrilor de presă cumulează peste 110 ani de activitate în presa de informație.
Crearea de statul român, imediat după primul război mondial, a unei agenții de presă exprima voința României ca, printr-o asemenea institutie, să informeze în străinătate „despre stările reale din țară și să rectifice la un moment tot ce dușmanii României caută să strecoare în presa străină”, pe de o parte, iar, pe de alta, “să înlesnească presei din țară, organizațiilor politice, oamenilor politici, autorităților și instituțiilor economice, financiare, industriale sau comerciale cunoașterea exactă și rapidă a tuturor evenimentelor de actualitate”.
Spre deosebire de Agenția Națională de Presă Rompres care este o agenție de stat, agențiile particulare de după 1989 au fost constituite de la bun început pe principiile economiei de piață și pe un mod de conducere și organizare liber, pozitiv și necenzurat. Din rândul acestora din urmă, Mediafax este cea mai importantă agenție de știri din România care prin profesionalism, calitate, atenție acordată clienților și inovație, a marcat evoluția pieței românești de informații. Reporteri, fotoreporteri și operatori IT, documentariști și analiști – o echipa tânără de profesioniști gata oricând să ofere publicului informații din actualitatea politică, economică, socială, cultural-științifică, sportivă și de divertisment din țară și din străinătate. Mediafax este o agenție de presă națională, cu o ofertă de produse generale. Are o rețea de colectare a informațiilor națională, dar deține și corespondenți de presă în unele țări din Europa sau SUA. În jur de 150 de reporteri activează în peste 40 de orașe din țară, precum și în SUA, Franța, Belgia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Moldova.
Încă din 1991, când s-a înființat ca agenție națională de presă, Mediafax s-a impus pe piața de informații, devenind în scurt timp cel mai important furnizor de fluxuri de știri din țară.
Principalul obiectiv al agenției Mediafax este acela de a difuza către companiile din România informații în timp real și util.
Spre deosebire de Rompres, agenția Mediafax a reușit într-un timp mai scurt să asigure calitatea și diversificarea informațiilor, precum și obiectivitatea, echidistanța și promptitudinea informației. Astfel, agenția înregistrează o continuă creștere a membrilor, mulți dintre aceștia devenind clienți fideli. Ziarele cotidiene, unele posturi de radio și televiziune, bănci, societăți de valori mobiliare, firme de avocatură, firme de comert exterior, firme de consultanță economico-financiară au devenit rând pe rând cei mai reprezentativi clienți. Poziția de lider pe piața românească de informații pentru mass- media este confirmată de publicarea unui flux zilnic de peste 500 de știri.
Ceea ce nu a reușit Rompres, în anul 1994, Mediafax a lansat oferta de servicii de informații de afaceri. Astăzi, această ofertă include peste 30 de produse, de care beneficiază peste 500 dintre cele mai mari companii din România. Din 1995 Mediafax a devenit cel mai mare furnizor de fluxuri de știri și de informații de afaceri de pe piața românească, poziție pe care a păstrat-o fără întrerupere până în prezent.
Produsele de informații de afaceri Mediafax acoperă domenii precum: piața valutară, piața de capital, piața monetară, știri economice și de eveniment, oportunități de afaceri, licitații, indicatori statistici, date despre firme.
Mai mult de 400 de companii beneficiază de servicii specializate concepute ca sisteme complexe de furnizare a informației ce includ soluții software de stocare, transmie și analiză a datelor furnizate.
Obiectivul Mediafax este acela de a fi lideri în domeniu jurnalistic și al informației structurate.
Toate aceste performanțe ale agenției particulare Mediafax au fost posibile datorită modului de a-și asigura sursele financiare. Și acest lucru se observă, deci facem o comparație cu sursele financiare ale unei agenții de stat. Astfel, finanțarea agenției Rompres este asigurată integral de bugetul de stat. Statutul de instituție publică subordonată impune unele constrângeri.
Experiența de peste un deceniu de funcționare a noului sistem de agenții de presă din România permite deja câteva observații: dacă în agențiile de stat tradiția și modernizarea sunt încă în echilibru, agențiile particulare s-au constituit și funcționează de la bun început pe principiile economiei de piață și pe un mod de organizare și de conducere liber, democratic. În cadrul acestora din urmă , controlul redacțional are un caracter preponderent pozitiv, necenzurat, iar preocuparea pentru calitate, profesionalism și inovație, impus de cerințele pieții, are ritm mai rapid de manifestare. Spre deosebire de agențiile de stat, de exemplu, în activitatea agențiilor particulare nu există „timpi morți” așteptând aprobări oficiale pentru difuzarea unor știri.
2. ORGANIZAREA REDACȚIONALĂ
Organizarea unei agenții de presă este destul de complexă. Trebuie luați în considerare mai mulți factori care conduc la luarea anumitor decizii și la realizarea structurii organizaționale.
În primul rând există presiunea generată de fluxul de informații permanent, instabil și incontrolabil. Informația este materia primă a agenției de presă și din această cauză, ea trebuie să fie obținută rapid și în flux continuu, ca urmare redacția trebuie să stabilească contracte cu alte instituții sau persoane care sunt capabile să furnizeze informațiile necesare. Pentru acest lucru se realizează contacte cu alte agenții de presă sau alte instituții specializate în difuzarea de informații.
Așa cum am mai precizat Agenția Națională de Presă Rompres este în acest moment o instituție de presă stabilizată, cu o activitate structurată și adaptată atribuțiilor fixate de legea de organizare și funcționare și conformă dimensiunilor colectivului, suportului financiar și dotării tehnice.
Structura organizatorică a Agenției Rompres este stabilită prin ordin al directorului general, care este numit de Parlament și are rangul de ministru secretar de stat.
Rompres este structurată în mai multe direcții de specialitate.
Agenția este organizată în două departamente (Departamentul pentru informații interne: informații centrale, informații locale, informații economice, sport, servicii la cerere, tipărituri; Departamentul pentru informații externe: informații externe, informații pentru străinătate, Fotoreportaj, Mondorama, Publicații – Documentare) și un Secretariat general de agenție (Direcția financiară, Direcția tehnică, Direcția de marketing ). Subordonate directorului general sunt: Serviciul resurse umane, Oficiul juridic contencios, Controlul financiar propriu.
Direcția generală tehnică și financiară răspunde de mijloacele tehnice ale agenției și serviciile comerciale și de contabilitate.
Secretariatul general al redacției coordonează direcția de marketing și relații publice, serviciul de imprimare și secretariatul tehnic al agenției. Agenția are 280 de angajați din care două treimi o reprezintă partea redacțională.
Redacția Documetare-Publicații este deținătoarea celei mai mari și valoroase documentări de presă din țară, în arhiva sa regăsindu-se presa cotidiană din1944 până la zi, precum și știri de agenție, începând cu anul 1928. Arhiva redacției este una din principalele surse de documentare pentru principalele cotidiane, care, la rândul lor, ajung în arhivă.
Împărțite în două secții – Documentare internă, Documentare externă – Redacția Documentare-Publicații prelucrează știrile difuzate de Rompres și materiale de presă din 12 cotidiane centrale și din alte periodice culturale, economice, etc.
Informațiile sunt clasate pe domenii și probleme, ceea ce face ca Rompres să dețină cvasitotalitatea știrilor cu privire la domeniul politic (Președinție, Parlament, Guvern, alte instituții de stat, partide politice, alegeri parlamentare, prezidențiale, locale, etc.), economic, social, cultural din România de după 1949. Acestora li se adaugă informații legate de statele și organizațiile din întreaga lume. Astfel inventariate, informațiile sunt puse la dispoziția redacțiilor din Rompres și a clienților agenției, sub formă de dosare ( actualmente în număr de câteva zeci de mii), de biografii (ale principalelor personalități ale istoriei contemporane românești și străine), cronologii (ale celor mai importanate evenimente), sinteze și retrospective (săptămânale, lunare, anuale).
Redacția Documentare-Publicații este formată din 19 redactori, având o medie de vârstă de 30 de ani. Redacția este condusă de un redactor-șef și de un redactor-șef adjunct și coordonată de un director general adjunct ( Angela Ghinea) .
Principalul scop al Documentării este arhivarea materialelor de presă și realizarea unor baze de date, accesibilă atât redactorilor agenției, cât și abonaților. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, zilnic, redactorii documentariști prelucrează informațiile din mass-media și le distribuie pe domenii specifice de arhivare: politic, economic, social, cultural, etc.
Publicul țintă al fluxului de materiale documentare este constituit atât din ziariștii proprii, cât și din publicațiile din țară și din străinătate, posturi de radio și de televiziune publice și particulare , instituții ale puterii, societăți comerciale, misiuni diplomatice.
Redactorii din Rompres au deseori nevoie de informațiile existente în baza de date a documentării – fluxul comunicațional din interiorul Agenției Naționale de Presă Rompres. Aceste materiale le sunt necesare pentru realizarea background-ului unei știri sau, pur și simplu, pentru a fi la curent cu desfășurarea unui eveniment. Accesul la baza de date informatizată îi va ajuta pe ziariștii de la Rompres să redacteze mult mai repede o știre, iar aceasta să fie mai documentată. Rezultatul este superior atât cantitativ, cât și calitativ.
În comparație cu Rompres, agenția Mediafax are o structură organizațională mai simplă, dar mai funcțională. Organizarea redacțională a agenției este structurată pe departamente specializate pe un anumit domeniu. Departamentul economic are ca arie de acoperire ministerele de resort și societățile comerciale. Departamentul pentru evenimente acoperă ministerele justiției, interne, sănătate, administrație publică locală, organizații non-profit și orice eveniment politico-social apărut. Departamentul „Life” prezintă activitatea culturală a României. Departamentul politic acoperă întreg spectru politic: Parlament, partide, sindicate, societate civilă. Departamentul de politică externă este axat pe politica internațională, activitate diplomatică, activitate externă a Președinției și a Guvernului, relații parlamentare interne și internaționale. Alte două departamente – monitorizare-documentare și cel de sport, întregesc această structură redacțională complexă a agenției.
Aceste departamente funcționează sub atenta supraveghere a unor persoane aflate în funcții de conducere. Între aceștia putem aminti directorul general dl. Mihnea Vasiliu și directorul executiv dl. Cosmin Popa.
Pe lângă angajații permanenți, agenția are colaboratori care sunt constanți sau ocazionali. Cu ajutorul lor agenția poate obține informații din țară, dar și din străinătate.
Un loc important în cadrul acestei agenții de presă îl are publicul, care reprezintă o sursă de informații.
Redacția reprezintă centrul principal al instituției și este legată de toate celelalte instanțe de furnizare a informației ca: birouri de presă, agenții guvernamentale, colaboratori.
Un alt departament nu lipsit de importanță, este cel tehnic care cuprinde secretariatul de redacție și diferitele servicii ca: foto, compoziție, corectură și tipografie.
Pentru o bună funcționare a instituției, ideal ar fi ca relațiile între diferitele departamente să fie echilibrate. Dar nu o dată relațiile între jurnaliști, patroni, ingineri, tehnicieni, oameni de marketing și publicitate sunt tensionate.
Privită în ansamblu, activitatea în interiorul agenției Mediafax se împarte în două părți distincte: o parte normativă, reprezentată de reporteri și, o alta, utilitară în care se încadrează editorii, patronatul, managerii și tehnicienii. Prima asigură nevoia obținerii de informații, iar cea de-a doua ordonează fluxul informațional și produsul mediatic, eficientizează și modernizează producția și difuzarea informațiilor.
Activitatea în cadrul Agenției Rompres, cât și în cadrul agenției Mediafax, este una colectivă, o muncă de echipă în care produsul final îl constituie mesajele de interes general realizate în timpul cel mai scurt și cu resurse umane cât mai puține.
3. FUNCȚIONAREA ȘI EFICIENȚA REDACȚIONALĂ
Agențiile de presă sunt instituții de presă care dețin instrumente cheie ale informațiilor de orice tip. Deși nu mai dispun de monopol în acest domeniu, agențiile de presă au un rol deosebit de important în obținerea și transmiterea de informații.
Agenția Rompres este o instituție de interes național care furnizează informații complete despre actualitatea din România. Ea are încheiate acorduri cu agenții mondiale în vederea lărgirii serviciului către internațional. De aceea, rețeaua sa de colectare a informațiilor nu este exclusiv națională, agenția română având corespondenți în cele mai importante capitale ale lumii.
Documentele juridice pe baza carora funcționează, conferă agenției Rompres statutul de „organism de specialitate al administrației publice centrale, de interes național”, care are ca obiectiv „căutarea, redactarea și difuzarea informațiilor și fotografiilor de presă pentru informarea în masă, în țară și în străinătate, pentru diferite categorii de clienți, fără discriminare și respectând criteriul de obiectivitate în cadrul general al dreptului la informare”
Cea mai mare parte din angajații agenției lucrează în sediul central din București, în redacțiile de informații centrale, informații din județe, economice, externe, sport, foto și telefoto, informații din România pentru străinătate, resurse documentare și servicii la cerere. Alți ziariști și fotoreporteri își desfășoară activitatea în cele 40 de municipii reședină de judet, de unde transmit zilnic știri la sediul central din Capitală, iar de aici sunt transmise către celelalte mijloace de comunicare în masă, naționale și regionale. Evenimentele cele mai importante din lume sunt recepționate în sediul central, fie prin știrile transmise de marile agenții de presă, fie de agențiile naționale de știri din diferite zone ale lumii, cu care Rompres are relații de colaborare, contractuale sau pe baza de reciprocitate. De asemenea, informații importante sosesc constant de la corespondenții permanenți ai Rompres din Washington, Bruxelles, Budapesta și Moscova, precum și de la trimișii speciali ai agenției.
Din 1992, Rompres a trecut la modernizarea infrastructurii și a activităților redacționale. În prezent, agenția dispune de o rețea de recepție a fotografiilor prin satelit. Transmiterea acestora către clienții interni și externi se face prin cablu. La sfârșitul anului 1996 a fost pusă în funcțiune o stație proprie de emisie și recepție prin satelit, REDISAT, cu ajutorul căreia știrile și fotografiile Rompres sunt transmise și recepționate rapid în și din toată România, Europa, Orientul Mijlociu și nordul Africii. Stația Redisat s-a construit împreună cu firma americană Hughes și este finantață de la bugetul statului roman. Departamentul tehnic al Rompres dispune de ingineri și tehnicieni cu calificarea necesară pentru a menține în funcțiune și interveni operativ, când este cazul, în sistemele tehnico-informative moderne ale agenției.
Agenția Națională de Presă Rompres a construit, cu sprijinul Agenției Franceze de Presă o rețea UNIX de informatizare a compartimentelor informaționale. Știrile sunt trimise clienților cu viteza de 1200 bands. Rețeaua permite agenției să difuzeze rapid și cu acuratețe cele mai importante informații la nivel intern și internațional, fiind în măsură să satisfacă nevoile diversificate de noutăți ale clienților. Recepționarea fotografiilor prin satelit este realizată prin intermediul echipamentelor EPA.
Și în cazul Rompres s-a dovedit că informatizarea activității jurnalistice facilitează o mai bună desfășurare și o mai mare mobilitate a angrenajului unei agenții de presă. Recepționarea mesajelor provenite de la agenții străine sau corespondenți teritoriali, cât și transmiterea de informații către exterior sau la abonații din țară a devenit mai rapidă și mai exactă odată cu computerizarea producției jurnalistice.
Sistemul redacțional multimedia, însușit și de către Rompres, poate să recepționeze și să stocheze foarte rapid un număr mare de telegrame provenite din țară și din străinătate, care intră direct în sistem și este recunoscut de către media.
Datorită existenței mijloacelor informatizate, consultarea telegramelor unei agenții de presă străine este mult mai ușoară și mai rapidă, existând posibilitatea ca, prin comenzi speciale destinate calculatorului, să se poată afla întregul serviciu de știri al respectivei agenții fie sub formă de antet, fie sub formă de text integral.
În urma consultării telegramelor, grație racordării calculatoarelor la imprimante, s-a crescut posibilitatea editării telegramelor respective cu textul lor complet sau doar sub formă de antet. Fiecare jurnalist poate să-și consulte propria sa „producție” de știri, având posibilitatea de a-și corecta greșelile.
Chiar și clienții agenției racordați la rețeaua informatizată au acces la consultarea producției jurnalistice a Rompres pentru a-și putea selecționa știrile de care au nevoie pentru a le edita sau retransmite.
O altă funcție aplicativă importantă informatizării producției jurnalistice, survine prin faptul că întregul pachet de știri existent, fie din sursă exterioară, fie din cea interioară poate fi stocat astfel încât informațiile depozitate să poată fi folosite pe un termen mai lung (așa numita memorie globală) sau mai pe scurt – denumită memorie personală.
Procesul de validare a știrilor îi revine unui supervisor (care deține funcția de redactor-șef-adjunct), care, prin comenzile adresate computerului, are posibilitatea să relectureze informațiile, să le corecteze – evitând astfel riscul erorilor – pentru ca știrea sau știrile respective să poată fi transmise mai departe, la abonați.
Și la Rompres, emiterea telegramelor către diverși clienți și abonați este mai rapidă și mai eficientă datorită mijloacelor de informatizate. Astfel, fiecare telegramă introdusă în memoria calculatorului are un numar de cod, în care e scris și gradul de prioritate al respectivei știri, fapt ce ușurează munca clienților în ce privește selecționarea știrilor urgente sau de importantă majoră pentru ei, cât și pentru cititori, audioascultatori și telespectatori.
Agenția Mediafax, la fel ca majoritatea agențiilor de presă beneficiază de serviciile mai multor angajați: reporteri, editori, tehnicieni, informaticieni, oameni implicați în activități de conducere, de marketing sau de distribuție. Angajații Mediafax desfășoară activități în diferite domenii, agenția reușind să acopere toată piața informațională din România. Mediafax oferă abonaților săi informații din domenii cum ar fi: economie, politică, sport, social, cultură, educație, justiție, divertisment, comerț, etc. Agenția mai oferă, de asemenea, o gamă largă de servicii de informații cu privire la evenimentele teatrale, muzicale, modă, expoziții, pe scurt tot ce ține de manifestări culturale care au loc atât în ziua în curs cât și în zilele următoare.
Agenția de presă Mediafax acoperă o importantă întindere teritorială având 150 de reporteri care activează în peste 40 de orașe din țară, dar și peste hotare.
Reporterii asigură agenției materie primă atât sub formă de informații text cât și imagini foto. Serviciul foto de care dispune agenția oferă abonaților imagini actuale și de arhivă cu privire la subiecte din diferite domenii: cultură, sport, politic, economico-financiar, divertisment. Agenția transmite informațiile către abonați în general sub formă de știri.
Pe lângă știri Mediafax mai oferă clienților interviuri, declarații ale personalităților din diferite domenii, documentare realizate la fața locului sau prin intermediul serviciului de monitorizare, reportaje pe diferite teme actuale și deosebit de importante, realizate în amănunt, la fața locului de către corespondenți trimiși special de către agenție.
La fel ca oricare altă instituție de presă, pentru a putea să funcționeze, agenția Mediafax este împărțită în departamente și specialiști. În ceea ce privește departamentele, acestea sunt jurnalistice, manageriale și tehnice. Fiecare departament are responsabilitățile sale pe care trebuie să le indeplinească pentru ca agenția să funcționeze ca un tot unitar.
CAPITOLUL III
CULEGEREA, TRIEREA ȘI DIFUZAREA INFORMAȚIILOR
1. SURSELE ȘI CORESPONDENȚII DE PRESĂ
În jurnalismul de agenție, indicarea sursei sau a surselor este o regulă de bază de la care nu se poate abate nimeni. Este o expresie practică a acelei trăsături fundamentale privind concretețea și autenticitatea oricărui material de agenție. Sursele trebuie să fie cât se poate de exacte și verificate, iar citirea lor să fie facută, de fiecare dată, suficient de explicit. Mai cu seamă, dacă este vorba de aprecieri, sau judecăți de valoare, ziaristul are obligația să precizeze cine le-a făcut. Rolul unei agenții de presă este de a arăta faptele, realitatea, mărturiile, diverse puncte de vedere și nu opiniile propriilor angajați. Agenția nu este în măsură să judece, să aprecieze adevărul informațiilor pe care le difuzează, care trebuie atribuite întotdeauna unor surse. Ziaristul de agenție trebuie să precizeze sursa sau sursele din care a preluat o anumită judecată de valoare și, apoi, să caute și să prezinte și opiniile contrare.
La originea informației, într-o agenție, se află corespondenții și trimișii speciali care au ca funcțiuni cercetarea, colectarea și transmiterea la sediu a informației. În timpul crizelor și în regiunile periculoase colecatarea informațiilor seamănă mai degrabă cu o vânătoare, în care vânătorul se poate transforma în victimă.
În căutarea și atribuirea surselor se folosesc o serie de criterii de clasificare a acestora.
După originea lor sursele se împart în: surse interne și surse externe.
Sursele interne includ ziariștii, baze de date ale agenției, corespondenții angajați și colaboratorii (stringeri și informatori).
Sursele externe se referă la orice izvor de informații din afara agenției: alte agenții, diverse instituții, birouri de presă, alte media, etc.
Sursele externe se împart, după accesul la eveniment sau informații, în surse directe și surse indirecte.
Sursele directe sunt acelea la care agenția are acces nemijlocit.
Sursele directe se referă la acele evenimente la care ziaristul este maror ocular, dar și acele intreprinderi sau organizații care reprezintă de fapt surse documentare, adică tratează deja informația publicată pentru a o stoca și a o pune direct la dispoziția oricărui utilizator. Serviciile de documentare și băncile de date ale acestor instituții sunt necesare jurnalistului deopotrivă în etapa colectării, cât și a celei a redactării sau verificării informațiilor.
Sursele directe mai sunt denumite și surse de bază și trebuie citate complet. Sursele directe trebuie nominalizate ori de câte ori este posibil.
Sursele indirecte sunt acelea pe care agenția le citează ca fiind cele care au relatat evenimentele.
În general, sursele încearcă să-și protejeze informațiile sau să le difuzeze potrivit unor interese proprii. În asemenea situații, accesul la surse, are loc, de regulă, indirect, prin intermediul informatorilor, dar și a profesioniștilor informării și comunicării: atașați de presă, specialiști în relații publice și comunicare. Ei administrează informația pe care intreprinderile și organizațiile doresc să o facă publică.
După statutul lor, sursele, indiferent că sunt interne sau externe, directe sau indirecte, sunt clasificate în surse oficiale și surse neoficiale.
Sursele oficiale provin de la instituții și organizații care sunt în măsură să ofere informații autorizate. Ele mai sunt denumite și surse convenționale, fiind de rutină și prezentând credibilitate. Instituțiile publice, agențiile de presă, mijloacele de informare în masă, serviciile de presă sau de relații publice reprezintă astfel de surse cu caracater oficial.
Sursele neoficiale sau neconvenționale sunt cele care provin de la alte instituții, alți interlocutori sau informatori, în urma legăturilor personale pe care ziaristul le realizează în diverse medii.
O altă categorie de surse neconvenționale sunt cele considerate nesigure. Acestea sunt cele care transmit informații neverificate sau zvonuri, precum și cele care parvin din propria inițiativă a informatorului. Asemenea surse trebuie tratate cu circumspecție.
După precizia lor, sursele se împart în: surse identificate și surse neidentificate.
Sursele identificate sunt acelea care pot fi desemnate cu exactitate.
Sursele neidentificate sunt cele care nu sunt atribuite sau nu pot fi atribuite decât, în cel mai bun caz, unor entități anonime. Nu întodeauna o sursă nu este identificată pentru că nu este cunoscută, ci pentru a proteja sursa respectivă. Credibilitatea surselor neidentificate este mai redusă atunci când sunt neoficiale și indirecte.
De regulă, în jurnalismul de agenție sunt folosite sursele care au calitatea de a fi, în același timp, oficiale, directe și identificate.
Asemenea considerații despre surse își găsesc în mare o confirmare și în cazul Agenției Naționale de Presă. Corespondenții sunt sursa principală de informații, ei aduc știrile într-un timp record. Timpul este stăpânul de necontestat al jurnalistului de agenție. El luptă cu secundele pentru a fi primul pe piață. Timpul dintre difuzarea și redactarea unui material este între 10 minute și mai multe ore, condiția fiind pusă de lungimea textului în cauză.
Totuși, Rompres, fiind agenție de stat, spre deosebire de Mediafax, pierde mai mult timp, prin filtrele succesive, până când informația iese pe piață.
Un alt punct slab în tratamentul informațiilor este tehnologia. Spre deosebire de Mediafax, Rompres nu beneficiază de tehnica avansată care permite distribuirea informațiilor la sediul central într-un timp foarte scurt.
Astfel, rețeaua de informații are din ce în ce mai multă importanță. Această rețea reprezintă “capacitatea agenției de a fi prezentă într-o manieră directă sau indirectă în toate locurile unde își desfășoară activitatea, deci prezența sa la sursa însăși a informației” C.I.
Rompres are acordul cu agențiile mondiale pentru a-și lărgi serviciul spre internațional. Clientela sa este internațională, cu câteva excepții. Rețeaua sa de informații nu este exclusiv națională, agenția având corespondenți în cele mai importante capitale din Europa și America de Nord.
Agenția Națională de Presă Rompres are acordul de colaborare și face schimburi de informații și fotografii cu peste 45 de agenții de presă din întreaga lume între care: AFP (Franța), ANADOLU (Tucia), ANA (Grecia), ANP (Olanda), ANSA (Italia), ANTARA (Indonezia), AP (S.U.A.), APA (Austria), ATA (Albania), BELGA (Belgia), RADIOBRASIL (Brazilia), BTA (Bulgaria), CTK (Cehia), DINAU (Ucraina), DPA (Germania), EFE (Spania), INA (Irak), IRNA (Iran), HINA (Croația) , KNA (Coreea de Nord), KUNA (Kuweit), KYODO (Japonia), MENA (Egipt), MAP (Maroc), MOLDPRES (Moldova), MPA (Grecia), MTI (Ungaria), PAP (Polonia), PETRA (Iordania), PTI (India), RB (Danemarca), SANA (Siria), STA (Slovenia), TAP (Tunisia), ITAR-TASS(Rusia), TASR (Slovacia), YONHAP (Coreea de Sud), XINCUA (China).
Ca surse de informații, Mediafax utilizează serviciile unor agenții de presă internaționale consacrate: France Presse, Reuter și Associated Press, precum și cele mai importante publicații internaționale.
Mediafax și-a asigurat o bază tehnică performantă. Ea dispune de toate serviciile interne, pagina sa web fiind parcursă lunar de 15.000 utilizatori.
Mediafax colaborează și are relații de parteneriat cu Internet Services, care oferă informații economice online despre un număr important de țări din Europa, Asia și America Latina. De asemenea, agenția mai colaborează cu Energing Markets și Dow Jones/Telerate Brige Company.
În iunie 1997, Mediafax și Dow Jones au pus bazele unei colaborări, realizând un servicu complet de știri economico-financiare, Mediafax România New Service distribuit în rețeaua Dow Jones.
La începutul presei, informația se culegea greu și era scumpă, dar creșterea importanței acesteia în formarea opiniei publice a condus la necesitatea controlării și organizării mijlocelor de culegere și transmitere a informației.
Inovațiile tehnice și științifice au determinat agențiile de presă să-și îmbunătățească mereu tehnicile și metodele de culegere și preclucrare a informației încercând să țină pasul cu progresul tehnologiei.
Nici agențiile de presă din România, implicit agențiile Rompres și Mediafax, nu fac excepție de la această condiție de supraviețuire pe piața informației.
Din necesitatea de a transmite cât mai rapid informațiile către clienți, agențiile au trecut de la sistemul tradițional de transmitere a informațiilor la unul nou, și anume produsele multimedia, adică pachete cât mai complete de servicii care sunt în măsură să răspundă în timp real diverșilor clienți.
2. TRIEREA ȘI CONTROLUL INFORMAȚIILOR
.
“Angrosistul de informație” are ca scop principal furnizarea știrilor. Știrea de agenție relatează un fapt. Conform Manualului Agenție France Presse, ea trebuie să fie exactă, rapidă, completă, interesantă și concisă.
Prestigiul unei agenții se întemeiază pe caracterul imparțial și sigur al știrilor pe care le transmite, pe adevărul constant al informațiilor oferite tuturor clienților, indiferent de opinie și orientările acestora. O agenție nu are dreptul de a lua poziție sau de a promova un anumit punct de vedere față de evenimentele relatate. Reprezentarea cât mai obiectivă, din toate punctele de vedere, este o regulă pe care nici o agenție nu o poate nesocoti fără să se compromită definitiv (exactitatea).
Practic, o agenție are, în orice clipă și în orice punct al globului, un client care își închide ediția ziarului sau își termină buletinul de știri pentru radio sau televiziune. În această privință există între agenții o concurență acerbă. Prin urmare, o informație verificată va fi transmisă cât mai repede cu putință. Informația trebuie să fie imediat utilizabilă de către client (rapiditatea).
Despre un eveniment nu se poate spune totul, dar trebuie spus suficient, în așa fel încât nici o întrebare importantă să nu rămână fără răspuns. În măsura posibilului, știrea de agenție nu trebuie să lase nimic nelămurit, ceea ce înseamnă ca ea va constitui un întreg în sine, imediat utilizabil ca atare, fie ca este vorba de un flash de câteva cuvinte sau un material de câteva pagini. Regula de bază este următoarea: orice întrebare pe care și-o pune ziaristul va fi în mod inevitabil pusă de către beneficiar. Cu excepția materialelor “speciale”, destinate unei clientele cu profil strict definit, orice informație trebuie să fie accesibilă unui număr cât mai mare de beneficiari. Aceasta trebuie să fie o preocupare constantă pentru ziaristul de agenție, cu atât mai mult cu cât exista tendința folosirii de către mass media, a informației de agenție ca atare, fără nici o intervenție suplimentară. Trebuie spus ca ziaristul de agenție nu muncește ca să fie lăudat de surse, iar dacă acestea sunt singurele care pot întelege știrea respectivă, înseamnă ca ziaristul nu și-a făcut datoria față de public(informația completă).
O agenție nu lucrează pentru sine, ci se adresează unui public. De aceea, ea trebuie să trieze informația și având în vedere, în primul rând, valoarea sa ca noutate(news worthness), iar aceasta depinde înainte de toate de impactul asupra opiniei publice, de actualitate și proximitate. Importanța unui eveniment este dată de impact și proximitate, iar interesul de actualitate(interesul)
Știrea de agenție, de orice dimensiuni trebuie să cuprindă maximum de date verificate în minimum de cuvinte. Numai astfel va putea agenția să transmită, cu mijloacele tehnice ale momentului, informații mai numeroase și mai diverse decât agențiile concurente(concizia).
Acest principiu de economie rămâne valabil chiar în condițiile sistemelor moderne de transmisie, de mare viteză, în primul rând pentru ca atenția imediată a beneficiarului nu poate cuprinde decât un anumit volum de informație.
Ca orice agenție de presă, Rompres și Mediafax tratează informația în trei etape principale : colectarea, punerea în formă și transmiterea.
Putem adăuga faptul că aceste faze evoluează în funcție de natura cererii clientului, ca și de posibilitățile tehnice de transmitere a informației. Problema principală a acestei secțiuni este cum sunt alese și puse în formă mesajele vehiculate de agenții. Pentru a răspunde, cercetătorul trebuie să cunoască piața acestor informații.
Primul nivel de triere al informațiilor se referă la surse. După trierea la nivelul surselor, se ajunge la trierea la nivelul informațiilor. La nivelul trierii informației există mai multe posibilități: se face de fiecare jurnalist sau de șeful departamentului.
La ambele agenții, Rompres și Mediafax, jurnaliștii care lucreză la posturile de limbi străine fac ei înșiși aceasta selecție, pentru că sunt cei care cunosc cel mai bine situația din țara respectivă sau contextul general geopolitic și informațional. În plus pentru monitorizarea posturilor țărilor vecine lucrează, în general, jurnaliștii de agenție pentru care limba din care traduc este maternă, ei făcând parte din minoritățile respective din România.
Știrea trece apoi la nivelul șefului redacției. La Rompres responsabilitatea redacțională este centralizată. De aceea putem spune că, în acest caz, controlul redacțional poartă unele aspecte negative pentru că elimină informație. Și aici ajungem la punctul sensibil al presei : cenzura.
Un prim factor de control al informației putem considera că este obiectivitatea. Jurnalistul de agenție trebuie să fie obiectiv în relatarea diferitelor evenimente. În acest sens, putem discuta și despre obiectivitatea sporită a agenției Mediafax. O agenție de presă particulară nu-și poate permite să fie subiectivă, deoarece își poate pierde clienții. Desigur, atât Rompres, cât și Mediafax tratează cu aceiași atenție orice subiect de presă astfel încât să-și poată mulțumi toți abonații. Însă, o agenție supusă controlului statului este, uneori, subiectivă în tratarea anumitor evenimente cum ar fi cele politice, de exemplu.
David Randall enumeră o serie de factori care pot influența obiectivitatea jurnalistului: – banii pe care îi câștigă, cultura ziarului la care își desfășoară activitatea, concurența pe piața informațională.
Obiectivitatea jurnalistului mai depinde, de asemenea, și de propria experiență, nivelul de pregătire profesională sau diferite constrângeri personale. Și sub acest aspect sunt unele deosebiri între Rompres și Mediafax. Abia în ultimul timp Agenția Națională de Presă Rompres a reușit să-și consolideze un colectiv redacțional performant profesional.
O serie de factori care pot contribui într-un fel sau altul la realizarea materialelor de presă: flerul reporterului, publicul – acesta este cel din urmă care poate decide ce eveniment are valoare de informație pentru a deveni material de presă, spațiul publicistic, cantitatea de știri disponibilă, politica redacțională a instituției, eventualele presiuni realizate de către patron, formula redacțională – trebuie menținut un anumit echilibru între informațiile pe teme locale, naționale și internaționale, competiția între instituțiile de presă.
Conform studiilor de piață, Mediafax deține și în prezent prima poziție în cadrul pieței informaționale din România. Mottoul agenției de presă este: clientul să găsească informații pe care nu le poate găsi la nici o altă instituție de presă, în cel mai scurt timp.
Tot ca un instrument de control al informației poate fi considerată și exactitatea pe care nu trebuie să o confundăm cu obiectivitatea. O știre de agenție trebuie să relateze adevărul atât în formă cât și în fond. Știrea de agenție se adresează în primul rând altor instituții de presă și de aceea trebuie să fie lipsită de orice fel de interpretări politice sau ideologice. Faptele sunt prezentate așa cum sunt în realitate, pentru acest lucru utilizându-se cuvinte al căror sens este clar și la obiect.
Cum arată concluziile din analiza comparativă a agențiilor Rompres și Mediafax, pe lângă factorii de natură structurală, sau externi, cum mai sunt denumiți există și factori de natură conjuncturală: numărul de salariați ai unei instituții, competența acestora, raporturile dintre ei, starea lor afectivă. Acești factori pot să-și pună amprenta într-o oarecare măsura asupra modului de realizare a materialelor de presă.
Ceea ce este important este că acest proces de control al informației să se desfășoare în favoarea abonaților și să nu ducă la o manipulare a opiniei publice. Faptele să fie prezentate obiectiv și exact pentru a deservi abonații și nu în scopul obținerii unui anumit curent de opinie favorabil instituției de presă care transmite informațiile.
Dintre toți acești factori care pot influența și controla informațiile cel mai important este însuși jurnalistul care trebuie să se supună unui cod deontologic.
3. SERVICIILE
Știrile interne și externe transmise în flux, buletinele și fotografiile realizate de Agenția Națională de Presă Rompres sunt preluate de numeroase ziare, posturi de radio și televiziune. Sunt, de asemenea, solicitate de instituțiile publice ale statului, de instituții și organizații politice, economice, sociale, culturale și cu un alt profil.
Agenția Națională de Presă Rompres are o ofertă de servicii complexă :
servicii de informații: serviciul de știri externe, serviciul de știri interne, serviciul de informații locale, serviciul de informații economice, serviciul de informații sportive, Mondorama(cotidian de informații externe). Pentru clienții săi din mass-media – 90 de ziare, posturi de radio și televiziune – Rompres transmite zilnic peste 220 de știri din actualitatea internă și aproximativ 175-200 din actualitatea internațională acoperind tematic toate domeniile;
– servicii în limbi străine: fluxuri zilnice de informații despre actualitatea românească(în limbile engleză și franceză), Economic Highlights (buletin săptămânal de limba engleză); Rompres transmite zilnic agențiilor de presă străine cu care are acorduri de cooperare, birourilor din București ale corespondenților presei străine, misiunilor diplomatice și a unor instituții și organizații publice un serviciu zilnic de știri despre România în limbile engleză și franceză, alcătuit din circa 10.000 de cuvinte fiecare. Unor beneficiari din această categorie li se transmite și serviciul de știri interne în limba română. Rompres are rolul determinant în transmiterea, rapidă și completă, a informațiilor despre România în străinătate;
– calendarul lunar al evenimentelor interne și internaționale;
– statele lumii(buletin bilunar ce cuprinde informații generale despre statele lumii: amplasare geografică, conducere, relații bilaterale cu țara noastră);
– agenda “Instituții și organizații din România” în care sunt înscrise principalele organizații, cuprinzând și conducerea și adresele pentru contact;
– fotografii și servicii foto; Rompres realizează și oferă zilnic beneficiarilor circa 25-30 de imagini din actualitatea internă, preia și difuzează integral fluxul de fotografii al agențiilor EPA (European Press- Photo Agency) și AP (Associated Press);
– lucrările editate de Rompres: “Personalitățile României Contemporane”, “Nemuritorii. Academicieni români”, “Protagoniștii vieții politice”, “Autoritățile administrației publice locale”, “Zile de foc în Basarabia și Bucovina”.
Serviciul de știri cuprinde totalitatea știrilor realizate de Rompres, difuzate sau actualizate în timp real pentru accesare prin rețeaua Internet sau Intranet locale, având în componență cinci canale independente, care pot fi recepționate sau accesate separat sau pachet.
În oferta actuală sunt incluse, ca servicii, și grupaje de canale informaționale independente, cu nume distincte, dar care sunt obținute din combinații ale acestora.
Fluxurile de știri Rompres sunt :
Serviciul general de știri – este fluxul care înglobează întreaga producție de știri a Rompres din cursul unei zile, realizată de redacțiile specializate : Știri centrale, Informații din județe, Știri externe, Știri economice și Știri sportive, flux ce conține, în medie, 350-430 de știri pe zi, cu un număr mai scăzut în zilele de sărbătoare și în lunile de vară.
Serviciul de știri interne
Serviciul de știri centrale : include informații din viața politică a țării – Președintie, Parlament, Guvern, ministere, instituții centrale, partide – , precum și despre evenimentele de interes național din domeniile culturii, învățământului, științei, sănătății, vieții militare și organizațiilor neguvernamentale. Rompres realizează o informație completă și obiectivă din surse directe și autorizate, având redactori acreditați la toate instituțiile centrale. Fluxul cuprinde, în medie, 60-70 de știri pe zi, cu un număr mai scăzut în zilele de sărbătoare și în lunile de vară. În acest flux este inclus și Serviciul Național, care se oferă gratuit indiferent de serviciul la care abonatul a făcut subscriere.
Serviciul de știri locale : Este un serviciu cotidian de informații realizat de corespondenții speciali ai agenției din județele țării. Știrile se referă la evenimentele politice, economice, sociale, culturale, sportive și de fapt divers, ce se desfășoară în județe, la problemele comunității și ale administrației locale. Promptitudinea, exactitatea și obiectivitatea fac cele 50-60 de știri transmise zilnic o sursă utilă mass-media, instituțiilor centrale ale statului, precum și altor organisme și organizații.
Serviciul de știri economice : cuprinde cele mai importante informații și date economice, financiar-bancare și bursiere din România și de pe piața internațională. Informațiile sunt culese de la surse autorizate și verificate ; se utilizează și serviciile specializate ale marilor agenții de presă. Transmis de luni până vineri și duminica, fluxul de știri economice al Rompres însumează între 35-50 de știri pe zi.
Serviciul de știri externe : cuprinde informații la zi despre evenimentele internaționale, despre activitatea organizațiilor mondiale și regionale, viața politică, econimică și socială a statelor lumii. De asemenea, sunt urmărite în desfășurarea lor principalele reuniuni, conferințe și întruniri, de la care transmit corespondenții și trimișii speciali ai Rompres. Din fluxul de informații nu lipsesc nici știrile culturale, științifice, vremea în lume, viața mondenă și faptul divers, dar și materiale mai ample, sinteze din presa străină, comentarii, documentare etc. Pentru radio, Rompres difuzează un flux de scurte știri „Lumea la ora…” transmise la ore fixe. Pentru informarea beneficiarilor asupra evenimentelor din întreaga lume, agenția utilizează, prelucrează și redactează informații recepționate de la marile agenții de presă. Emisiunea de știri externe a Rompres cuprinde 130-150 de știri transmise continuu de-a lungul celor 24 de ore ale zilei, asigurându-se o informare promptă asupra evenimentelor.
Serviciul de știri spotive : secția specializată a Rompres transmite, zilnic, materiale despre activitatea sportivă din Capitală și din județe – rezultate ale întrecerilor, declarații, comentarii – despre participarea și rezultatele sportivilor români la competițiile internaționale. Activitatea internațională este amplu ilustrată prin difuzarea rezultatelor și comentariilor furnizate de marile agenții de presă de la cvasitotalitatea manifestărilor sportive.Fluxul se difuzează, cu precădere, în două emisii – dimineața și seara – și cuprinde, între 50-75 de știri pe zi.
Comentarii pe probleme internaționale : acest flux conține comentarii, analize și declarații preluate din buletinul Mondorama ; se transmite în flux 5 zile pe săptămână.
Serviciul Național : redă integral comunicate, documente, note, luări de poziție, precizări, puncte de vedere, scrisori deschise, alte materiale destinate presei provenind de la instituțiile statului – Președinție, Parlament, Guvern, ministere, organisme fundamentale – partide, sindicate și organizații sindicale, precum și de la persoane fizice aflate în funcții publice. Se distribuie gratuit.
„Serviciul de știri despre România”, în limbile engleză și franceză conține informații despre actualitatea din țară de interes pentru străinătate realizate de reporterii Rompres, precum și cele mai semnificative știri, comentarii și documentare din presa româna asupra evenimentelor și personalităților de marcă, din țară și străinătate. Fluxul de știri acoperă toate domenile vieții românești : politic, economic, social, cultural, sportiv etc.
Serviciu difuzat zilnic – cu excepția duminicilor – în limbile engleză și franceză, conține în medie 30-35 de știri și este indispensabil tuturor celor care manifestă interes pentru România, constituindu-se într-un instrument util pentru înțelegerea evoluțiilor politico-sociale și economice din țară, dar și pentru cunoașterea fenomenului cultural, activității științifice sau sportive. Într-o manieră echilibrată, profesională, obiectivă fără a neglija nimic din ceea ce formează imaginea corectă a României de azi, acest serviciu constituie cea mai obiectivă și credibilă sursă de informații pentru ambasade, instituții și mass-media străine.
Serviciul este transmis agențiilor de presă internaționale, birourilor acestora la București, ambasadelor din România, cercurilor și oamenilor de afaceri etc.
Seviciul „Selecții știri”: asigură printr-un compartiment redacțional și tehnic specializat o gamă larga de selecții de știri din toate categoriile. Se pot comanda selecții din fiecare categorie sau combinații din acestea, dintre care cele mai uzuale sunt: evenimentele zilei în țară, știri economice, evenimentele zilei în lume, știri sportive.
Publicații periodice: Rompres asigură și oferă spre contractare sau abonare următoarele buletine și publicații editate atât pe hârtie, cât și în format electronic. Aceste buletine și publicații se găsesc în baza de date on-line actualizată în timp real atfel: cotidiane – buletine, Mondorama; săptămânale –Statele lumii; lunare – Instituții și organizații din România, calendarul evenimentelor interne și internaționale; buletine în limbi străine – „Economic”, „Highlights”, „News of the day”, „Nouvelles du jour”.
Fotografii și servicii foto – în cadrul Agenției Naționale de Presă Rompres, Redacția fotoreportaj a luat ființă în urma cu jumătate de veac. Aceasta este depozitara celei mai mari și mai valoroase bănci de fotografii și filme din România.
Circa 8 milioane de fotograme alb-negru și color stau mărturie asupra istoriei României din ultimul secol.
Alături de ilustrarea evenimentelor interne în toate domeniile, Fototeca Rompres conține principalele aspecte ale activității organizațiilor internaționale și ale evenimentelor din zonele fierbinți ale lumii.
Echipa Redacției Fotoreportaj ilustrează evenimentele cele mai importante din țară, dar și prezențele românești cele mai reprezentative din străinătate.
Redacția are, de asemenea, relații de colaborare – prin schimb de fotografii de presă – cu 35 de agenții naționale din întreaga lume.
Serviciile Foto Rompres sunt: fotografii flux zilnic; fotografii (imagini) digitalizate la cerere din Arhivă sau hârtie (fotografică) a agenției, livrare cu bucata la ora stabilită; reproduceri alb-negru și color; fotografii și fotoreportaje la cerere – albume.
Rompres distribuie fotografie în format electronic (fișiere JPEG – după standard IPTC) de la primele două mari surse internaționale de prestigiu în fotografia de presă: Associated Press și European Press Agency prin care evenimentele internaționale sunt recepționate la București prin satelit, foarte aproape de timp real.
Fotografiile pot fi achiziționate: direct de la Rompres pe suport magnetic sau copie foto; prin internet (vizualizare și selectare fotografie dorită din flux – fotografie mică – pe web; și accesare fotografie selectată prin legătura din mesajul transmis în contul de mail al beneficiarului Rompres și agenții acestuia asigură crearea de conturi de mail dacă benaficiarul nu are cont la un ISP); prin modem; prin e-mail.
În conformitate cu prevederile Legii drepturilor de autor, beneficiarul are următoarea obligație: să folosească fotografii pentru o singură apariție ( pentru repetarea publicării se solicită acordul redacției spre a se stabili condițiile) cu menționarea sursei: Foto Rompres sau Telefoto – Rompres-EPA; Rompres – AP.
Agenția Națională de Presă Rompres prin redacțiile și departamentele sale este în măsură să ofere atât instituțiilor, cât și persoanelor fizice și alte servicii din domeniul său de activitate.
Materiale documentare: Redacția Publicații-Documentare a Rompres are un însemnat fond documentar, prelucrat și ordonat tematic, conținând: știrile proprii, dar și alte producții ziaristice referitoare la cvasitotalitatea evenimentelor interne și internaționale începând din anul 1949.
La cerere și contra cost acest fond documentar poate fi consultat, iar materialele de interes pot fi copiate.
În Redacția Publicații-Documentare se poate realiza, la cerere, documentări tematice, dosare de presă, cronologii, fișe documentare și biografii ale unor personalități române și străine.
Rompres deține, între altele peste 2000 de microfișe de personalități române și circa 5000 ale unor personalități străine.
În rândul celor câteva sute de beneficiari se înscriu ziare, reviste, studiouri de radio și televiziune,
instituții ale administrației publice centrale și locale, societăți comerciale și agenți economici,
ambasade și organizații neguvernamentale, precum și organizații și firme din străinătate.
Între beneficiari se numără Administrația prezidențială, Senatul, Camera Deputaților, Guvernul României, ministere și departamente subordonate, Curtea Supremă de Justiție, partide și alte organizații politice, instituții de învățământ superior, biblioteci și edituri, societăți bancare și camere de comerț, organisme ale administrației publice locale, prefecturi, consilii județene, primării, precum și societăți economice și de altă natură.
Mijloacele de comunicare în masă care folosesc știri și imagini Rompres numără, între altele, cotidiane centrale ca: „ Național”, „Evenimentul zilei”, „Dimineața”, „Jurnalul Național”, „Libertatea”, „Azi”, „Curierul Național”, „Gazeta Sporturilor”, „Curentul”, „Ziarul Financiar”; posturi de radio și televiziune: „Radio România”, „Televiziunea Română”, „Televiziunea Antena 1”, „Radio 21”; numeroase ziare și posturi de radio și televiziune cu acoperire județeană sau locală.
Evenimentele internaționale importante sunt relatate de Rompres prin trimiși speciali.
Partenerii Rompres: Agentia Națională de Presă Rompres are acordul de colaborare și face schimburi de informații și fotografii cu peste 45 de agenții de presă din întreaga lume.
Rompres este, de asemenea, membră a Alianței Agențiilor Europene de Presă și a Asociației Agențiilor de Presă din Balcani. În țară, ea este membră a Culubului Român de Presă. Serviciile oferite de Mediafax acoperă atât actualitatea unei perioade determinate, cât și o diversitate de sectoare tematice. Serviciile sunt modelate fie în funcție de conținut, fie de volum, dar și în raport cu cerințele și particularitatea clienților. Agenția asigura 30 de produse de informare, o parte din ele fiind transmise și în limba engleză. Ea difuzează zilnic peste 400 de știri din întreaga actualitate românească și internațională.
Serviciile oferite de Mediafax acoperă atât actualitatea unei perioade determinate, cât și o diversitate de sectoare tematice. Serviciile sunt modelate fie în funcție de conținut, fie de volum, dar și în raport cu cerințele și particularitatea clienților.
Printre clienții Mediafax se numără ziarele cotidiene și alte publicații, posturi de radio și televiziune, bănci, societăți de valori mobiliare, firme de consultanță economico-financiară, firme de avocatură, firme de comerț exterior, etc.
În domeniul mass-media, Mediafax este principalul furnizor de informații. 90% din presa scrisă, centrală și locală apelează la serviciile sale de știri.
Serviciile Mediafax
Servicii mass-media
Serviciul on-line news cuprinde întreaga producție editorială Mediafax. Zilnic sunt disponibile peste 250 de știri din domeniile politic, social, economic, cultură, justiție, apărare, divertisment și sport. Serviciul este dezvoltat având la bază un sistem software de transmisie în timp real, de stocare și accesare a datelor.
Serviciul economic cuprinde zilnic 45 de știri naționale și internaționale din domeniile economic, financiar-bancar, transporturi, comerț, comunicații. Serviciul este disponibil atât în limba română cât și în limba engleză.
Serviciul „Life” prezintă zilnic 30 de știri naționale și internaționale referitoare la expoziții, muzică, modă, programul complet al manifestărilor culturale din săptămâna următoare, evenimente teatrale, editoriale, film, cultură, monden.
Serviciul sport aduce zilnic 40 de știri interne și internaționale privind evenimentele sportive rezultate, clasamente, declarații. Sunt prezentate toate manifestările sportive cuprinzând majoritatea sporturilor cunoscute în România.
Serviciul speciale cuprinde zilnic 25 de știri interne și internaționale care acoperă evenimente sociale, cazuri deosebite, infracțiuni, accidente, anchete, procese.
Serviciul weekend include interviuri și declarații ale personalităților culturale, fapt divers, filme și seriale noi, vedete în top, horoscopul săptămânii, calendarul aniversărilor, topul filmelor americane, viața celebrităților, “ Bulevardul celebrităților”, teste , jocuri, divertisment, monden, cancan.
Serviciul Transilvania este un serviciu de informații care acoperă evenimentele majore din zona Transilvania.
Știrile zilei reprezintă un serviciu de sinteză, editat în două fluxuri zilnice care oferă o selecție a celor mai importante evenimente ale zilei din domeniile politic, social, econimic, cultural, sport.
Secțiunea reportaje cuprinde subiecte interesante, documentate la fața locului și prezentate în amănunt, despre personalități sau oameni simpli, despre întâmplări dosebite, cazuri stranii sau povești senzaționale, locuri uitate de vreme sau evenimente din viața unor comunități restrânse.
Serviciul documentare prezintă materiale despre subiectele momentului și sunt realizate pe baza monitorizării presei locale și internaționale, precum și prin investigații proprii.
Gama Mediafax Professional News
Mediafax Professional News conține buletine de informații specializate, ce cuprind știri, anunțuri, analize de piața, licitații, legislative, interviuri, profiluri de companie, grupate pe domenii de activitate.
Mediafax Construction News, Mediafax Agriculture News, Mediafax Tourism News, Mediafax Energy Bulletin, Mediafax IC&C News, Mediafax Legal News, Mediafax Financial News, Mediafax Auto News și Mediafax Pharma sunt buletine electronice care prezintă ce le mai importante știri și urmăresc atent tendințele existente pe piață.
Informații de afaceri
Serviciul Media&Advertisment cuprinde în medie 30 de știri, interne și internaționale zilnic, referitoare la legislația din domeniul media, investiții și bilanțuri, relații publice, evoluții în mass-media, spoturi, campanii, realizatori, reclama,publicitate, mass-media.
Serviciul info-util
Serviciul info-util este furnizorul de conținut pentru platformele de wap ale operatorilor de telefonie mobilă din România.
Serviciul Mediafax-Foto posedă o arhivă impresionantă de fotografie jurnalistică pentru perioada 2001-2004. Din 2003, Mediafax-Foto este distribuitorul exclusiv pentru România al serviciului fotografic France Presse. Serviciul foto este structurat pe trei domenii : News, Stock și Photographers. News prezintă fluxul zilnic de imagini care acoperă cele mai importante evenimente ale momentului. Stock este o colecție de fotografii prelucrate digital conținând imagini diverse, iar Photographers reprezintă serviciul de preluare și publicare a producțiilor fotografilor profesioniști.
Portofoliul de produse și servicii: terminalul online pentru partenerii din mass-media, serviciile de monitorizare, cele 9 fluxuri specializate zilnice, revista „Media & Advertising”, publicațiile anuale – „Anuarul financiar”, „Anuarul auto” și „Anuarul Media & Advertising”.
După cum se poate constata, serviciile agenției Mediafax sunt mult mai diverse și adaptate cerințelor pieței de informații. Agenția are un serviciu special de monitorizare.
De asemenea, Mediafax reușit să realizeze rapid un serviciu economico-financiar, precum și unul privind documentele juridice.
Astfel, agenția Mediafax s-a impus în fruntea agențiilor de presă din România.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
După cum se poate constata, lucrarea este o analiză comparativă a agențiilor de presă Rompres și Mediafax.
Statutul Agenției Naționale de Presă Rompres este de instituție publică a statului. Acest statut presupune ca agenția să-și desfășoare activitatea în afara oricăror influențe sau considerații de ordin ideologic sau politic, de natură să afecteze exactitatea și obiectivitatea informației date. Însă, o agenție supusă controlului statului este, uneori, subiectivă în tratarea anumitor evenimente cum ar fi cele politice, de exemplu.
Mediafax este o agenție de presă cu capital privat care are ca principal obiect de activitate culegerea, prelucrarea și difuzarea de informații.
Pornind de la această diferență majoră, care se referă la statutul celor două agenții de presă, am evidențiat în lucrarea mea de diplomă modul prin care Mediafax s-a impus pe piața de informații.
Finanțarea Agenției Naționale de Presă Rompres este asigurată integral de bugetul de stat. Statutul de instituție publică subordonată statului impune unele constrângeri. Astfel, absența unor mijloace tehnice avansate în cadrul Agenției Rompres a împiedicat, oarecum, afirmarea acesteia ca o instituție activă, flexibilă și calificată.
După cum s-a putut observa din studiul prezentat, Agenția Națională de Presă este în acest moment o instituție de presă stabilizată, cu o activitate structurată și adaptată atribuțiilor fixate de legea de organizare și funcționare care a intrat în vigoare în anul 2003.
Spre deosebire de Rompres, agenția Mediafax a reușit într-un timp mult mai scurt să asigure calitatea și diversificarea informațiilor, precum și obiectivitatea, echidistanța și promtitudinea informației.
Astfel, se poate constata că serviciile agenției Mediafax sunt mult mai diverse și adaptate cerințelor pieței de informații. Agenția Rompres încă mai întâmpină dificultăți în diversificarea serviciilor sale în funcție de cerințele mereu schimbătoare ale pieței de informații din România. În schimb, Rompres are cel mai mare și mai valoros serviciu de documentare.
Toate aceste performanțe ale agenției particulare Mediafax au fost posibile datorită modului de a-și asigura sursele financiare, reușind să dețină 90% din piața românească a presei.
Din studiul prezentat se poate observa că sistemul agențiilor de presă din România a cunoscut o continuă prefacere. Am urmărit câteva faze ale evoluției acestui sistem și am putut face o observație: dacă în agențiile oficiale, de stat, tradiția și modernizarea sunt în echilibru, agențiile private funcționează de la bun început pe principiile economiei de piață și pe un mod de organizare și conducere liber, democratic.
BIBLIOGARAFIE:
*** Baza de date Rompres ( www.rompres.ro)
*** Baza de date Mediafax ( www.mediafax.ro)
*** La început a fost cuvântul, ediția a 2-a, vol. I, Manual AFP, vol. II, Fundația Rompres, București, 1999;
*** Monitorul Oficial al României. Prima parte. Nr. 266 din 21 septembrie 1994, articolul 1 Rompres;
Bertrand, Claude- Jean, coordonatori, O introducere în presa scrisă și vorbită, Editura Polirom, Iași, 2001;
Capelle, Marc, Ghidul jurnalistului, Editura Carro, București, 1994;
Chișu, Lucian, Introducere în mass-media, Editura Fundația România de Mâine, București, 2002;
Coman, Mihai, coordonatori, Manual de jurnalism, vol. II, Editura Polirom, Iași, 2000;
Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirim, Iași, 2000;
De Fleur, Melvin, Ball-Rokeack, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași, 1999;
Flichy, Patrice, O istorie a comunicării moderne, Editura Polirom, Iași, 1999;
Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Științifică, București, 2000;
Ionescu, Carmen, Agențiile de presă din România 1889-1999, Editura Tritonic, București, 2001;
Nichițelea, Pamfil, Agenții de presă, ediția a 2-a, Editura Arvin Press, București, 2003;
Palmer, M., Ruellan, D., Jurnaliștii – vedete, scribi sau conțopiști, Editura Tritonic, București, 2002;
Petcu, M., Tipologia presei românești, Editura Institutul European, 2000;
Pigeat, Henri, Les agences de presse, La Documentation Francaise, Paris, 1997;
Popescu, Cristian Florian, Manual de jurnalism, Editura Tritonic, vol. I, vol. II, 2003, 2004;
Popescu, Cristian Florian, Bâlbâie, Radu, Mic dicționar de jurnalism, Fundația Rompres, 1998;
Randall, David, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Iași, 1998;
Stoian, Marin, Genuri ziaristice, Editura Fundația România de Mâine, București, 2000;
Udroiu, Neagu, Angrosiștii în piata informației, Editura Niculescu, București, 1999;
Udroiu, Neagu, Tehnica în tranșeele informației, Editura Economică, București, 1999;
Vrânceanu, Florica, Un secol de agenții de presă românești (1889-1989), Editura Paralela 45, București, 2000.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Comparativa a Agentilor de Presa Rompres Si Mediafax (ID: 105596)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.