Utilizarea Rețelelor de Tip Intranet în Comerțul Electronic

UNI VERSI TA TEA 

Fa culta tea 

LUCRA RE DE LI CENȚĂ

Uti li za rea  rețelelor de ti p i ntra net în comerțul electroni c

Profesor Coordona tor

Nume Prenume

A bsolvent

Nume Prenume

Cupri ns

I ntroducere

A cea stă lucra re consi mte să a tri bui e di n a bundență, i ndi ci i , noți uni , pri nci pi i  și  consi dera ți i  cu meni rea  de a  spri ji ni  ci ti torul să reflecteze a supra  di spozi ți i lor înțelepte, făcându-l să rea li zeze cum funcți onea ză cli ma tul comerțului  electroni c și  cum a cți onea ză ba ni i  di gi ta li  în a cea stă contempora nă lume. Totoda tă lucra rea  de fa ță a bsoa rbe di verse expresi i  a le tehnologi i lor a va nsa te și  di scuți i  deta li a te a supra  chesti uni lor releva nte pe ca re le găsește a cest nou ti p de comerț. Ci ti tori i  a cestei  lucra ri  îi  înglobea ză a tât pe studenți i  profi lelor economi ce da r și  pe cei  pa si ona ți  în va lori fi ca rea  oportuni tăți lor tenta te de I nternet, în negoțul produselor sa u servi ci i lor cu spri ji nul a cestui a .

De a semenea  cumpărători i  sa u eventua li i  cumpărători  de bunuri  sa u servi ci i  pri n uti li za rea  I nternetului  a r trebui  să se socotea scă pri ntre ci ti tori , întrucât i nforma ți i le expuse îi  pot fa vori za  să a preci eze ca li ta tea  a celor servi ci i  de ca re pot benefi ci a . Se va  descoperi  un recent ti p de comerț ca re a  răsări t în i nstrumentul de tra nsfer a l pozi ți i lor de producător și  consuma tor. În următori i  a ni , expa nsi unea  tra nza cți i lor consemna te de comerțul electroni c va  surcla sa  creșterea  i ndi ca tă de comerțul tra di ți ona l.

În a cest sens I nternetul este folosi t drept funda ment pentru toa te a ceste a ctua le șa nse în comerț. Nenumăra te negoțuri  sunt desfășura te deja  pe I nternet da r și  ma i  multe rămân în competi ți a  de a  a junge în a cea stă rețea . Întrepri nderi le a va nsa te sunt ca li fi ca te pri ntr-o cerere tot ma i  a pri gă, pri n determi na rea  unei  competi ți i  la  ni vel globa l și  pri n creșterea  perma nentă a  a șteptări lor soli ci ta nți lor. Ca  să poa tă corespunde a cestor soli ci ta ri , întrepri nderi le de pe tot ma pa mondul sunt în pli nă tra nsforma re orga ni za ți ona lă și  a  i nstrumentului  lor de coa bi ta re. Comerțul electroni c reprezi ntă o metodă pri n ca re se înlesnește și  bi zui esc a ceste schi mbări , la  sca ră mondi a lă. Pentru uni i  a na li ști  a i  fenomenului , comerțul electroni c deți ne a cela și  conți nut ca  a fa cerea  electroni că, pri n prescurta re eBusi ness și  reprezi ntă ori ce tra nza cți e economi că ca re întrebui nțea ză tehnologi a  i nforma ti că. A lți i  socotesc că termenul de comerț electroni c cotropește tra seul complet de vânzări  – i nclusi v ma rketi ngul și  negoțul propri u-zi s.

A cea sta  evoluți e a re un i mpa ct cruci a l a supra  fi na ntelor, pri vi tor evi dent la  rea li za rea  de noi  fi rme, a lterna nța  celor ca re exi sta  deja  și , ma i  a les, a supra  potenți a lului  puteri i  de muncă și  a  ni velului  de ocupa re a  a cestei a  în perspecti vă.

CA PI TOLUL 1 – I nternetul si  Comertul Electroni c

I nternetul si  uti li za rea  a cestui a 

Poșta  electroni că (e-ma i l)

E-ma i lul reprezi ntă unul di ntre cele di ntâi  servi ci i  cu ca re s-a  ma ni festa t I nternetul. Pri n E-ma i l se formulea ză înști i nțări  de ti p text A SCI I  sa u i n cod bi na r. Se pot reprezenta  și  fi și erele mesa jelor. E-ma i lul se uti li zea ză si mi la r cu lucrul poșta l de zi  cu zi : un mesa j cărui a  i  se a nexea ză a dresa  desti na ta rului  și  a  celui  ca re expedi a za  este încredi nța t unei  cuti i  poșta le. De a colo a cti vi ta tea  poșta lă îl pri mește, îl redi recti onea za  și  a poi  îl depozi tea ză în căsuța  poșta lă a  a dresa ntului . E-ma i lul nu este speci fi c I nternetului , da r a  fost și  este uti li za t în rețelele regi ona le de ca lcula toa re. E-ma i lul este uti li za t cu ocroti rea  unor progra me speci a li za te. Exi stă multe, chi a r mi i  de a stfel de pla nuri , însă funcți i le esenți a le înfăptui te de ele sunt a celea și :

Ori ce comuni ca re a re i ncorpora t un a ntet și  o structură. A ntetul prezi nta  toa te i nforma ți i le pentru a  di recti ona  mesa jul la  a dresa nt și  pentru a -l îna poi a  la  emi țător, da că rezultă vreo greșea lă. Unele cupri nsuri  di n a ntet sunt i ndi ca te de uti li za tor, a ltele de meca ni smul de poștă electroni că. În plus fa ță de a ceste ma teri a le, pla nul de poștă electroni că a di ți onea ză și  da ta  și  ora . Structura  mesa jului  înglobea ză mesa jul propri u-zi s, a lcătui t uzua l cu spri ji nul edi torului  de texte.

I nforma ți i le bi na re pe opt bi ți  este necesa r sa  fi e converti te în da te A SCI I  pe șa pte bi ți . Pla nul de poștă electroni că a cți onea ză cu da te pe șa pte bi ți  – codul A SCI I . După a cea stă tra nsforma re, fi și erul se poa te sa  fi e a nexa t mesa jului  tri mi s pri n e-ma i l. În mod uzua l, la  conecta rea  celui  ca re uti li zea za  servi ci ul, a cesta  este a nunța t în ca zul în ca re a  recepti ona t noi  mesa je pri n poștă. Întrebui nțând un progra m a decva t se pot vi zua li za , se pot șterge, reti ne ca  fi și ere pe di sc si  a sa  ma i  depa rte.

Servi ci ul de tra nsfer a l fi și erelor

Pri ntre cele di ntâi  servi ci i  evolua te în I nternet se socotește si  tra nsferul fi și erelor di ntr- o pa rte în a lta . Respecti vul servi ci u a dmi te celui  ca re-l uti li zea za  să se cupleze la  un ca lcula tor pri n i ntermedi ul I nternetului , să cerceteze pri n di rectoa rele și  progra mele cupri nse într-o zonă publi că pe computerul de la  depa rta re și  să rea li zeze un tra nsfer într-un sens sa u într-a ltul a l unui  si ngur sa u a  ma i  multor fi și ere. Fi le Tra nsferi ng Progra m este ba za t pe tehnologi a  soli ci ta nt -server în ca re uti li za torul a re la  di spozi ti e un cli ent FTP pe computerul loca l și  uti li zea za  un server FTP a fla t pe computerul de la  di sta nță. În eventua li ta tea  fa ptului  în ca re trebui e di ri ja te ca nti tăți  a mple de i nforma ți i  se uti li zea za  compresi a  documentelor premergător tra nsferului . La  recepți e se rea li zea za  decompresi a  i nforma ți i lor.

Telnet

Telnet consti tui e un servi ci u uti li za t pentru a  ra li a  două computere, oferi nd o legătură pri n ca re uti li za torul poa te folosi t ta sta tura  pentru a  da  ordi nele către computerul de la  di sta nță ca  și  cum a r fi  punct a l a cestui a . Și  a cea st progra m se bi zui ește pe tehnologi a  soli ci ta nt -server.

World Wi de Web

Reprezi ntă o funcți e crea tă și  dezvolta tă în Elveți a  pentru a  conferi  ori cărui  uti li za tor să deți nă a cces și  să a fi șeze cu ușuri nță ma teri a le reți nute în loca ți i  di sti ncte di n ca drul rețelei . Pentru ci ti rea  i nforma ți i lor www a u fost a lcătui te ma i  multe a pli ca ți i  cli ent: Lynx, Mosa i c, Netsca pe, HotJa va . Mulțumi tă nemărgi ni tului  potenți a l pe ca re îl expri mă www, a preci em a decva tă expunerea  condensa tă a  conceptelor pri nci pa le a le Web-ului . Pentru a  deți ne a cces la  www uti li za torul trebui e să întrepri ndă pe computerul său un proi ect de răsfoi re pe browser, a  cupri nsului  unui  server de ti p Web. A ceste pla nuri  de căuta re pot i nterpreta  și  proi ecta  documentele hi pertext. A cestea  nu a u i n compozi ti e text obi șnui t or di spozi ți i  ce orga ni zea ză textul unor a rti cole di sti ncte. Cele ma i  renumi te browsere sunt Google Chrome, I nternet Explorer, Fi refox. Ma teri a lele de pe Web sunt documente hi pertext. Ele conferă celui  ca re uti li zea za  servi ci ul o ca le nesecvenți a lă de lectură a  documentului  proi ecta t pe ecra n. În loc să exa mi neze ma teri a lul în secvență, de la  început la  sfârși t, lectorul poa te trece către noți uni  di n extra s ca re sunt va loroa se pentru el. Pentru a cea sta  în text sunt nota te, a ccentua te, a fi șa te cu a ltă nua nță a numi te a fi rma ți i  pri n ca re se a cți onea ză o legătură către un a lt loc di n contextul documentului , ori  către a ltă loca ți e de pe i nternet. Meca ni smul hi pertext ca re poa te proi ecta  o i nforma ți e multi medi a  ma i  mult deca t text este denumi tă si stem hi permedi a .

Uni form Resource Loca tor și  a nume URL – expri mă o ca ra cteri za re completă a  unui  ca pi tol, ce conți ne loca li za rea  a cestui a . A  fost consemna t pentru a  putea  fa ce referi re în mod obi snui t, în contextul a pli ca ți ei  Web, la  ori ca re ti p de ca pi tol, ma teri a l, fi și er de i ma gi ni , fi și er a udi o și  a șa  ma i  depa rte. Hyper Text Tra nsport Protocol – HTTP reprezi nta  un protocol ce îngădui e regăsi rea  i medi a tă a  ma teri a lelor hi pertext, i ndi ferent de locul fi zi c unde se a dună. Hi per Text Ma rket La ngua ge HTML reprezi nta  un protocol de ca ra cteri za re a  da telor pentru ca  ele să fi e proi ecta te în cel ma i  sa ti sfăcător compus pe ecra nul computerului . Este a lcătui t di ntr-un set de ordi ne ce expri mă mi jlocul cum e structura t un ma teri a l. Spre di ferență de procesoa rele de compozi ți i  ca re forma tea ză di versele consti tuente a le ma teri a lului , protocolul HTML consemnea ză doa r a ceste noți uni , fără a  le forma ta , a cea stă obli ga ți e reveni nd progra mului  cli ent ca re este a cli ma ti za t moni torului  uti li za torului .

A soci eri le sa u hi perlegături le reprezi ntă domeni i  di sti ncte di ntr-un ma teri a l de ti p hi pertext. Ori ce a soci ere a re două extremi tăți : una  ca re se referă la  ca pi tolul ca re e cerut în locul a decva t și  un a ltul numi t a ncoră, forma t di n ma i  multe sa u ma i  puti ne cuvi nte, o zonă sa u o a ri e di n regi unea  prezenta tă pe ecra n. Ea  este ma ni pula tă folosi rea  mouse-ului . Pa gi na  i ni ți a lă reprezi ntă un ma teri a l pe ca re browser -ul îl proi ectea za  pe ecra n când se pornește.

Vi rtua l Rea li ty Ma rkup La ngua ge – VRML reprezi ntă un cri teri u ba zi c pentru un li mba j a utonom fa ta  de progra m, si mi la r cu HTML, ca re a cceptă rea li za rea  epi soa delor de rea li ta te vi rtua lă. I nternet Rela y Cha t consti tui e un a jutor ca re îngădui e ca  ma i  multi  oa meni  ca re uti li zea za  servi ci ul să comuni ce în a cela si  ti mp, ta stând blocuri  de texte, lucruri  despre un a numi t subi ect. Pe I nternet sunt a nsa mbluri  de di scuți i  ca re întrepri nd di scuți i  on-li ne pe o di versi ta te de subi ecte. Usenet se formea ză di n toa te computerele ce pri mesc grupa  de ști ri  pe rețea . Pla nul de funda ment a l Usenet este fi xa rea  de către un uti li za tor a  unui  pa ra gra f, a poi  tri mi terea  pa ra gra fului  celorla lte computere ce a u a ccepta t să schi mbe a rti cole cu computerul uti li za torului  în ca uza . De la  a ceste computere, ma teri a lul este tra nsmi s la  a ltele și  a șa  ma i  depa rte.

Peri cole înta mpi na te în de uti li za rea  I nternetului 

Cele expri ma te di na i nte a u defi ni t posi bi li tăți le neli mi ta te pe ca re le consa cră o conexi une la  I nternet. Se menți n însă și  problema ti ci  și  nesi gura nțe lega te de a cest domeni u: chesti uni  tehni ce, de înzestra re cu soft și  ha rd, și  problema ti ci  lega te de nea junsul securi tăți i  i nforma ți i lor. Pri vi tor la  a  doua  cla să de di fi cultăți , ea  se formulea ză sub două a specte: a ccese nea utori za te și  pătrunderea  vi ruși lor i n si stem.

Na vi ga rea  Web

A șa  cum s-a  i ndi ca t, o consti tuti vă esenți a lă a  www o a lcătui ește progra mul de răsfoi re. Browser-ele a ctua le reprezi ntă meca ni sme de na vi ga re pe I nternet înzestra te cu i nterfa ță gra fi că și  di ntre ele cele ma i  ști ute sunt Google Chrome și  MS I nternet Explorer. Trecerea  unor ma teri a le pe I nternet i mpli că studi ul unor URL-uri , înregi stra te în ba ze de da te. O a borda re fermă în ceea  ce pri vește eti cheta rea  și  i ndexa rea  serverelor Web și  a  URL-uri lor a decva te o formea ză întrebui nța rea  unor motoa re de căuta re: Ya hoo, Google, etc. A ceste surse de căuta re sunt de două ti puri :

I ntra net

Pri n I ntra net se determi na  o rețea  de computere a le unei  orga ni za ți i  îna untrul cărei a  i nforma rea  se fa ce întrebui nțând tehnologi a  I nternet (protocol TCP/I P). Benefi ci i le a cestei  a bordări  sunt:

Întrebui nța rea  unui  Fi rewa ll a dmi ni strea ză fi ltra rea  tra fi cului  de pătrundere și  de i eși re di n rețea ua  propri e, i ntra rea  uti li za tori lor în I ntra net tolerând numa i  soli ci tări le a proba te si  stoca rea  pentru o peri oa dă determi na tă de ti mp a  pa gi ni lor Web i nspecta te recent.

Elementele de ba ză în comerțul electroni c

Noți uni  comerț electroni c

Fi gurea ză o soli dă ca tegori e de defi ni ți i  a le comerțului  electroni c, funda menta lele di ferențe între ele deri vând di n înti nderea  a cti vi tăți lor cupri nse. În cele ce urmea ză vom a răta  câteva  a semenea  defi ni ți i  a stfel încât cel ca re ci teste să-și  poa tă i ma gi na  o perspecti va  a supra  conți nutului  a cestui  a nsa mblu. După nota  de comerț electroni c se deduce ma na gementul a cti vi tăți lor de comerț ca re uti li zea za  echi pa mente electroni ce și  posi bi li tăți le a tra se de a cestea  spre a  a ccentua  a ri a  de a fa ceri  a  soli ci ta nți lor, în a soci erea  lor cu producători i . Într-o a ltă enunța re pri n comerț electroni c se deduce ori ca re formă de opera ți une în a fa ceri  în medi ul cărora  părți le cola borea ză electroni c în loc de a cți unea  de schi mburi  fi zi ce sa u conta ct fi zi c deschi s. Comerțul electroni c, Electroni c commerce ori  E-commerce, reprezi ntă tenta ti va  de cumpăra re pri n mi jlocul ci rcula ți ei  de da te la  di sta nță, i ntervenți e speci fi că poli ti ci i  di stri buti ve a  ma rketi ngului . Pri n mi jlocul i nternetului  se a ccentuea ză o rela ți e de comerț și  servi ci i  între cel ca re vi ne cu oferta  și  vi i torul soli ci ta nt. Se poa te deduce că e-commerce încorporea ză toa te opera ți uni le comerci a le di ntre a soci a ti  i n li psa  conta ctului  fi zi c deschi s, pri n comerț electroni c de i nforma ți i . Pentru negoțul de da te se poa te uti li za  telefonul, fa xul, posta  electroni ca , I nternetul.

Termenul de comerț electroni c este îngloba t în sfera  ma i  a mplă a  tra fi curi lor de na tură electroni că ca re înca drea ză vânza rea  – cumpăra rea  de mărfuri  pe I nternet și  a bi li ta tea  întrepri nderi lor de a  conferi  servi ci i , de a  prezenta  cu pa rteneri i  de a fa ceri , de a  întrepri nde publi ci ta te și  a lte demersuri  promoți ona le, cum și  de a  întrepri nde tra nza cți i  pe i nternet. Exi stă o ca tegori e de si mi li tudi ni  și  di ferențe între comerțul tra di ți ona l și  cel electroni c, ci ti torul preocupa t fi i nd ghi da t către referi nța , di n ca re vom expri ma  în cele ce urmea za  câteva  consi dera ți i . Fa ctorul esenți a l a l comerțului  electroni c, în a ccepți unea  reflecta tă în a cea sta  lucra re îl a lcătui ește exi stența  unui  ma ga zi n potenți a l rezi dând într-un si te web, ca re i nterpretea ză mi si unea  ma ga zi nului  fi zi c di n comerțul tra di ți ona l. A cea sta  pa gi na  de i nternet conți ne de obi cei , sepa ra t de regi strele de bunuri  și  prețuri , meca ni sme pentru coma nda rea  bunuri lor urmări te și  meca ni sme pentru desfa sura rea  plăți i  produselor ce se vor a  fi  cumpăra te.

I mporta ntele si mi li tudi ni  și  di ferențe di ntre comerțul electroni c și  cel tra di ți ona l, sunt următoa rele:

A mploa rea  extra ordi na r de ra pi dă în ulti mi i  a ni  a  comerțului  electroni c ce uti li zea za  I nternetul ca  și  cli ma t de a cți une deți ne la  ba ză o ca tegori e de benefi ci i  pe ca re a cest soi  de comerț le a cordă, a tât pentru vânzători  cât și  pentru cumpărători . Cele ma i  va loroa se di ntre a ceste sunt expri ma te în cele ce urmea ză:

Legi sla ți e în domeni ul comerțului  electroni c

Norme și  legi  în domeni ul comerțului  electroni c:

I n a soci ere cu a ceste preci zări  norma ti ve dăi nui e o seri e de problema ti ci  cum a r fi  fa ptul ca  nu rămâne ni ci  o convenți e de comporta ment sa u opi ni i  în a cest sens, nu exi stă ni ci  un orga ni sm i lustra ti v doa r pentru cei  ce furni zea ză servi ci i  soci etăți i  i nforma ți ona le, nu exi stă mi jloa ce ci cli ce de soluți ona re a  contra di cți i lor, nu s-a  rea li za t ni ci  o ma ni festa re ta ngi bi lă di n pa rtea  a utori tăți lor a bi le în a cest sens, deosebi ri le di ntre legi sla ți e și  rea li ta te sunt sufi ci ent de ma ri , a r trebui  să persi ste o ma i  ma re a tra cți e pentru o i mplementa re vi a bi lă a  legi sla ți ei  în ma teri e și  ma i  a les pentru benefi ci i  coerente, furni zori i  a tri buți i lor soci etăți i  i nforma ți ona le a r trebui  încunosti nța ți  cu a spect la  drepturi le si  obli ga ți i le cerute de lege si  a stfel se determi na  o orga ni za re a soci a ti vă cla ră a  di vi zi uni i  pri va te.

Spre a  a lcătui  un meca ni sm de comerț electroni c, di n punct de vedere consti tuti v este nevoi e de spri ji nul a  pa tru consti tuti ve, submeca ni sme electroni ce, i nforma ti ce a decva te următoa relor a tri buți i . Cli ent – Un ha rna șa ment cla si c, un computer conecta t deschi s sa u mi jloci t, o rețea  a  unei  fi rme, la  I nternet. Cli entul uti li zea ză a cest echi pa ment pentru a  căuta  și  a  fa ce a chi zi ți i .

Meca ni smul tra nza cți ona l. I nstrumentul i nforma ti c răspunzător de procesa rea  ordi nelor, i ni ți erea  plăți lor, evi dența  i ndi ca ți i lor și  a  a ltor expresi i  a le comerțului  cupri nse în meca ni smul a cti v de tra nza cți ona re.

Comerci a nt. Meca ni sm i nforma ti c, a șeza t de obi cei  la  sedi ul vânzătorului , ca re pri mește și  a ctua li zea ză regi strul electroni c de bunuri  li bere spre a  fi  coma nda te onli ne pe I nternet.

Di specer plăți . Meca ni sm i nforma ti c răspunzător cu ruta rea  i ndi ca ți lor de a chi ta re în centrul rețelelor economi c-ba nca re, cu supra vegherea  cărți lor de credi t și  a dmi terea  plăți lor.

A cest meca ni sm i nterpretea ză rolul unui  porta l ca re a si gură legătura  di ntre rețea ua  mondi a lă I nternet și  subrețea ua  economi c-ba nca ră, porta l pri n ca re i ntra rea  este controla tă de un porta r. Pe funda mentul i ndi ca ți i lor speci a le cărți lor de credi t di n i nstrucți uni le de a chi ta re porta rul redi recti onea za  i ndi ca ți a  spre un nucleu de ca rduri . A i ci  este sta bi li tă ba nca  ca re a  la nsa t ca rdul i a r i nstrucți uni le de a chi ta re sunt expedi a te ma i  depa rte către serverul bănci i  respecti ve ca re este conecta t în rețea ua  uni ta ră di ntre bănci . Oda tă i ndi ca ți i le a junse în rețea ua  bănci i  cu ca re a cti vea ză soli ci ta ntul, sunt a cți ona te o ca tegori e de controa le pri vi nd a utenti ci ta tea  și  soldul di sponi bi l în contul ca rdului  pa rte în convenți a  de cumpa ra re. Deosebi t de efectul a cestor controa le, ba nca  sta bi lește fi e efectua rea  plăți i , fi e se opune să a cți oneze a cea stă pla tă. În a mândouă eveni mentele, conseci nța  deci zi ei  este tri mi să în ti mp rea l, exa mi nând a cest la nț de servere în sens opus, către cumpărător. I n a lti  termeni , în câteva  secunde cli entul descoperă da că ba nca  lui  a  ma nevra t pla ta  ori  nu.

Este potri vi t deopotri vă să se fa că a da osul că pri n i ntermedi ul a cestor pa tru consti tuti ve de ba ză s-a u i mplementa t di feri te a rhi tecturi  de comerț on-li ne. Unele coma sea ză ma i  multe consti tuti ve într-un si ngur meca ni sm i nforma ti c, pe când celela lte i mplementea ză di sti nct fi eca re consti tuti vă în pa rte. Pentru defi ni rea  structuri i , proi ecta nți i  de meca ni sme a le comerțului  on-li ne întrepri nd o proi ecta re de a nsa mblu a  i nstrumentului  pe ba za  unei  selecți i  a  i mporta ntelor ceri nțe /funcți i  a le unui  meca ni sm de comerț on-li ne. Nota bi l este însă că în si tua ti a  unui  si stem de comerț on-li ne, ca  de a ltfel în ca zul ori cărui  meca ni sm complex, a rhi tectura  să fi e cla r contura tă la  toa te ra nguri le de a mănunt. Comerțul on-li ne încorporea ză o ma re va ri eta te de ti puri  de a fa ceri , si stema ti za te în 2 ma ri  ori gi ni : busi ness-to-busi ness și  busi ness-to-consumer, a di că negoțuri  cu fi rme și  negoțuri  cu consuma tori i . Tra nza cți i le B2C se întrepri nd între cumpărători  pa rti cula ri  și  comerci a nți  -ma ri  compa ni i .

A i ci , determi na ntul uma n este mult ma i  va loros, i ntera cti vi ta tea  fi i nd determi na ta  de ba ză în hotărârea  de cumpăra re. Tra nza cți i le B2B se a preci a ză pri n fa ptul că a mândouă părți le consti tuti ve la  tra nza cți a  comerci a la , a tât comerci a ntul ca t și  cli entul, sunt i nsti tuți i . Evoluți i le di n comerțul on-li ne ne i ndi că cu li mpezi me fa ptul că B2B a  a juns o ra mură extra ordi na r de a tra cti vă pentru domi na ntele compa ni i , ca re vor a junge să-i  îndepărteze de pe pi a ță pe concurenți i  lor de înti nderi  ma i  reduse.

Bi bli ogra fi e

Ma noela  Popescu, Popescu Dori n Vi cenți u: Comerțul electroni c versus comerțul tra di ți ona l, A mfi tea tru economi c, Nr. 21, 2007.

Mi rcea  Mi hălci că, Cuceri torul Google, Revi sta  CHI P Octombri e 2001

Năsta se Floa rea , Ti mofte Ca rmen Tehnologi a  a fa ceri lor pe I nternet, Edi tura  A SE, București , 2004.

Roșca  I on Ghe., Bucur Cri sti na -Mi ha ela , Ti mofte-Sta nci u Ca rmen, Pa i u Octa vi a n, Vi șea n Mi rela : Comerțul electroni c- Concepte, tehnologi i  și  a pli ca ți i  , Edi tura  Economi că, București , 2004.

Rusu Luci a , Oprea n Vi ctori a  Ra covi ța n Da n M, Oprea n Dumi tru: Ma na gementul a fa ceri lor pe I nternet, Ri sopri nt, Cluj-Na poca , 2007

Sta nci u-Ti mofte Ca rmen: Ba ze de da te pentru comerț electroni c pe suport I nternet, Edi tura  Osca r Pri nt, București , 2002.

Stefa n-Gheorghe Penti uc, Elemente de progra ma rea  a pli ca ți i lor pe I nternet, Ed.- Medi a mi ra  – Cluj-Na poca  2000