Turismul Cultural

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

PROGRAM DE LICENȚĂ: RESURSE UMANE

Turismul cultural – instrument de

dezvoltare economică în România

– Proiect de cercetare –

Vasile Georgiana

Grupa 248

BUCUREȘTI

2015

Cuprins

Introducere (scopul temei, ipoteza, limitele demersului, obiective)…………………2

Analiza științifică a literaturii teoretice relevante ……………………………………2

Metodologia cercetării ……………………………………………………………….5

Procedura de cercetare………………………………………………………5

Durata intervievării…………………………………………………………..5

Metoda de cercetare aleasă……………………………………………………………………5

Tehnica de cercetare…………………………………………………………6

Instrumente de cercetare …………………………………………………………………………………7

Concluzii generale…………………………………………………………………….

Anexe…………………………………………………………………………………

Bibliografie……………………………………………………………………………

1. Introducere

Am ales să fac această temă deoarece sunt implicată într-o organizație non-guvernamentală care are ca interes turismul și ecologia. Ca scop am vrut să aflu de fapt, dacă oamenii consideră că economia României are ca instrument de dezvoltare turismul, dar am să restrâng la doar o ramură a acestuia, anume turismul cultural.

Pornind de la acest lucru, ipoteza mea este că turismul cultural – instrument de dezvoltare economică în România în ultimii 5 ani.

Conform Organizației Mondiale a Turismului acesta este definit ca „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor și acele evenimente a căror valoare culturală și istorică le-a făcut o parte a moștenirii culturale a unei comunități.”

Turismul cultural după părerea mea nu se rezumă doar la monumente, muzee, ci la moștenirea lăsată de strămoși generațiilor prezente și viitoare, este vorba de cunoașterea rădăcinilor noastre, a românilor, atât de către cetățeni români cât și cei din afară.

Turismul cultural s-a dezvoltat destul de mult în ultimii ani, dovadă fiind datele statistice furnizate de INSSE, este un segment al pieței turistice europene în plină ascensiune. România este o țară cu un potențial foarte mare în ceea ce privește locurile care le oferă pentru vizitat sau spații turistice, în mare, este o țară cu un mare potențial turistic.

Obiectivul meu principal nu este unul practic, ci teoretic, doresc să prezint și să argumentez ca urmare a interviurilor și a datelor culese, o idee, aceea cu privire la existența turismului cultural în instrumentele utilizate în dezvoltarea economiei României în ultimii 5 ani (2011-2015). Mă focalizez doar pe această singură ipoteză, analizând de fapt opiniile și atitudinile persoanelor din eșantionul ales, raportate la ipoteză.

2. Analiza științifică a literaturii teoretice relevante

Ce este de fapt turismul cultural?

Acesta este o formă a turismului, în care pe lângă satisfacerea nevoilor de recreere, odihnă, transport, cazare, masa, dă oamenilor și posibilitatea de a se bucura și de servicii culturale.

“Culturalizarea societății a condus la din ce în ce mai multe domenii de consum văzute ca fiind culturale” în timp devenind ceea ce era cunoscut turism cultural doar pentru o anumită categorie de oameni, accesibil tuturor și odată cu globalizarea aceștia au început să dorească tot mai mult să cunoască cultura civilizațiilor din alte state precum și cea proprie, deci dezvoltarea lui se datorează cererii.(Richards G. 2007, p. 1)

Ce categorii de oameni “consumă” cultura?

Conform lui Greg Richards în lucrarea sa “Cultural Tourism: Global and Local Perspectives”pune în discuție această temă, oamenii cu studii superioare tind să “consume” mai multă cultură, dar din statistici, reiese că vârsta medie a turiștilor este de 30 de ani. Forma aceasta de turism, ne spune el, se adresează mai mult categoriei de tineri, deoarece odată ce își formază o concepție despre cultură, mai târziu va putea aprecia mai mult cultura în sine. (Richards G. 2007, p.15-18)

În cazul României, mulți turiști susțin că țara noastră este una dintre cele mai frumoase din Europa, asta fiind datorată locurilor pe care aceasta le furnizează turiștilor și populației sale, dar pe lângă asta ca și destinație turistică nu este extrem de cunoscută, unii autori au încercat să analizeze situația României din acest punct de vedere, spre exemplu Cornelia Pop și alți autori în lucrarea „Romania as a Tourist Destination and the Romanian Hotel Industry” unde punctează aceste lucruri, în privința strategiilor, ne spun că turismul țării ar trebui împărțit în 3 mari categorii (sau „segmente”):

Ecoturismul (în care este inclus turismul cultural, rural, urban, montan, de aventuri și orașe medievale);

Turismul acvatic (făcându-se aici referire la Delta Dunării, litoral și centrele de spa);

Turismul pentru afaceri ( sunt introduse în această categorie, întâlnirile, conferințe).

În ceea ce privește economia României și rolul turismului în acest domeniu: „turismul își pune amprenta în mod hotărâtor asupra economiei mondiale prin încasările considerabile pe care le aduce, participând cu 11% la crearea PIB – ului la nivel mondial și concentrând circa 8,5 % din populația ocupată a lumii.” (Viuleț N.C. 2006, p. 341), situația specifică a țării, „turismul contribuie cu 2-3 % la PIB” (Teodorescu C. 2009, p.17)

Turismul cultural este important în țara noastră, având un patrimoniu cu un număr semnificativ de valori (că vorbim de biserici, mânăstiri antice, lăcașuri de cult sfinte, prezervate de-a lungul deceniilor, sculpturi, arta, muzee, clădiri memoriale, etc.) acestea fiind parte a UNESCO, organizație care susține turismul cultural pentru protejarea patrimoniului împreună cu Comisia Europeană. (Richards G. 2007, p. 1). În România se poate distinge “originalitate” acestor comori naționale, spre exemplu arhitectura și construția caselor din Maramureș, Bucovina, unde tradițiile sunt încă apreciate și menținute în viață, să ne gândim la structurile de lemn create de străbuni în anumite locuri din țară, că este vorba de Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov și alte orașe importante, din toate colțurile țării, românii sunt unici în aceste privințe. Nu ai să vezi costume populare mai frumoase decât cele create în zonele rurale. Fără să omitem și litoralele, care în ultimul timp au devenit foarte atractive pentru turiștii străini. Turismul cultural poate spune că oferă atât plăcerea de a vedea lucruri frumoase, dar satisface și alte nevoi ale oamenilor cum am spus și mai sus. Dar un lucru care afectează mai mult a partea cultural-istorică a țării este lipsa ideilor de promovare, doar foarte puține date despre locurile care le are de oferit România au ajuns peste oceane, dar dacă privim din mai multe puncte de vedere, există și alte lipsuri.

România ar trebui să fie un competitor puternic, deoarece este considerată ca avînd un segment cultural și istoric diversificat, pe lângă alte țări. Astfel că nu se limitează doar la valorile enumerate mai sus, ci există și o biodiversitate (spre exemplu Delta Dunării, Cazanele Dunării, Bran, rezervațiile naturale, etc. )

Să luam exemplu, lista lungă de muzee și castele; printre cele mai vizitate fiind, conform Mediafax, pe primul loc în 2013, fiind Castelul Bran urmat de Complexul Muzeal Astra, Muzeul Antipa și Muzeul Brukenthal, care au avut de la 5 mii de vizitatori în sus, și în creștere, destul de mulți sunt și români pe lângă turiștii străini, ceea ce evidențiază de fapt că și ei vor să cunoască mai mult istoria și cultura națională. (Cerban M. 2013)

Bazat pe aceste valori, România își pune încredere și în turism pentru dezvoltarea economică, conform lui Camelia Teodorescu în lucrarea „Economia Turismului“ odată ce se desfășoară activitatea de turism, se angrenează în proces și alte activități și astfel este “un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări” astefel, pe lângă încasările anuale ca urmare a vizitelor turiștilor, pentru secțiunea de turism, cresc și în alte ramuri ale economiei. Tot în lucrarea sa ne vorbește de efectele turismului, (sau cum îl mai numește: “efectul multiplicator”), acestea sunt:

“efectul direct” – “care constă în creșterea veniturilor în sectorul turistic”;

„efectul indirect” – aici se are în vedere cheltuielile ce reies din desfășurarea activităților specifice turismului;

„efectul indus” – adică „asupra întregii economii naționale, deoarece atât veniturile celor care lucrează nemijlocit în turism, cât și cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea producării altor mărfuri și servicii”.

Așadar, din literatura de specialitate prezentată și din alte lucrări studiate, cred că turismul într-adevăr, în diferitele sale forme – deci și cel cultural – poate fi un mijloc de dezvoltare economică, având un rol important, atât pentru economia țării cât și pentru oameni.

3. Metodologia cercetării

a.Procedura de cercetare.

Tipul de cercetare ales este cel al cercetării calitative, deoarece așa pot să văd o perspectivă mai profundă asupra temei de studiat, aflu opiniile, atitudinile, evoluția fenomenului, purtând o discuție prin interviu și nu doar colectarea unor date statistice cantitative, axându-mă pe întrebări ca: cum? ce anume?care? În cazul de față fiindcă vorbesc despre turismul cultural – automat intră în discuție veniturile/cheltuieli – este nevoie și de colectarea unor date cu privire la procentele de vizitatori, creșterile anuale ale încasărilor, compararea acestora cu anii precedenți (fiind vorba de o comparare a anilor 2011-2015), date cu privire la categoriile de vizitatori, creșterea/scăderea prețurilor, etc. de aceea o să mă folosesc și de o cercetare cantitativă (realizată printr-un mini-chestionar care v-a fi aplicat în momentul intervievării), deoarece aceasta nu este neapărat folosită separat de cea calitativă, fiind posibilă consolidarea rezultatelor celor două și demonstrarea cu argumente mai solide, și date numerice, care cred eu că sunt reprezentative.

Pentru această cercetare, pentru că doresc să argumentez o idee, pornind de la ipoteza mea că turismul cultural – instrument de dezvoltare economică în România în ultimii 5 ani, am ales populație de 21 persoane din următoarele categorii:

Reprezentanți ai muzeelor (6 muzee din București, și dacă este posibil din alte locații la care pot ajunge);

Reprezentanți ai unor castele istorice/rezervații naturale (3 din categoria castelelor din zona montană și 3 din rezervații naturale)

Reprezentanți ai unor organizații din domeniul turismului (5 persoane);

Masteranzi sau doctoranzi din domeniul turismului, care au și cunoștințe din economie (3 persoane);

Pentru pretestarea interviului (1 persoană cu cunoștințe din domeniul cultural-istoric și turism).

Consider că fiecare categorie în parte are aportul său la cercetarea mea, deoarece, opiniile oamenilor din acest domeniu sunt importante pentru a demonstra ipoteza, ca urmare a informațiilor obținute la final.

b. Durata intervievării: 35- 40 de minute pentru fiecare interviu.

c. Metoda de cercetare aleasă: interviul individual semistructurat.

Argumentare alegerii metodei: Am ales această metodă pentru că o consider potrivită pentru cercetarea mea și mi se pare că se potrivește cu persoanlitatea mea, deoarece trebuie să argumentez, să demonstrez ideea de la care am pornit și nu să analizez doar anumite date. Prin discuțiile purtate cu populația aleasă, așa pot afla mai multe detalii, idei, concepții, opinii ale lor. Consider că îmi dă posibilitatea să pot aprofunda mai mult în domeniu și literatura de specialitate, pot să fac mai multe corelații, legături între anumite aspecte care le doresc să le cercetez, tind să cred că într-o atmosferă destinsă face-to-face există probabilitate mai mare să îmi răspundă sincer.

Avantaje ale metodei alese: formularea unor argumente solide din experiențele populației, posibilitatea unor discuții deschise/libere pe tema respectivă, se poate reveni dacă anumite aspecte care le consider esențiale nu au fost lămurite, concentrarea pe o singură problemă.

Dezavantaje ale metodei alese: grad ridicat de subiectivitate, interpretarea greșită a unor întrebări, durată de timp mare, probabilitatea de a omite anumite aspecte importante, devierea și neconcordanța cu tema de cercetare.

d. Tehnica de cercetare: studiul de caz

Structura: Introducere. Literatura de specialitate. Întrebările de interviu. Concluzii.

4. Instrumente de cercetare

A. Ghidul de interviu B. „Mini”Chestionar

A. Interviu

Înterviul l-am ales să fie unul semistructurat cu întrebări deschise (open-ended) (Stănciulescu E. 2006-2007, p.5-6) în care să pot purta o discuție deschisă cu persoanele intervievate, și dacă apar pe parcurs lucruri nelămurite sau care doresc să le aflu, pot introduce una sau două întrebări simple din care să aflu informațiile respective. Se aplică individual. L-am împărțit în două categorii sau părți, astfel:

Prima parte care conține întrebări referitoare la informații generale despre obiectivul turistic și opinia cu privire la turismul cultural. (aici intră întrebările 1,2,3)

Partea a doua care conține întrebări cu privire la turismul cultural și partea socio-economică. (aici intră întrebările 4-11)

1. Considerați că obiectivul turistic pe care îl reprezentați are un important rol în această societate? Puteți să îmi spuneți și care ar fi punctul dumneavoastră de vedere cu privire la acest rol?

2. Credeți că obiectivele turistice culturale au devenit mult mai importante în ultimii 5-6 ani decât în trecut?

Care ar fi punctul de vedere dacă da?

Care ar fi punctul de vedere dacă nu?

Pentru întrebările 1,2, rolul și importanța turismului în țară, percepția cu privire la domeniul în care activează și dacă consideră partea culturală că se dezvoltă mult mai bine în țară, față de alte forme ale turimului.

3. Când auziți de turism cultural, cu ce îl asociați? Spuneți cuvântul sau domeniul și dezvoltați puțin motivul pentru care a-ți ales respectivul/respectiva.

Pentru a aduce în discuție tema și a afla de fapt opinia privitor la o posibilă definiție, ceea ce se înțelege prin acest fenomen, cu ce se asociază și dacă este perceput în alt sens decât este prezentat în diferite cărți/articole de specialitate.

4. Din punct de vedere al activității acestui obiectiv turistic, considerați că în comparație cu celelalte are un important rol economic pentru dezvoltarea economică? Cum considerați că aduce un plus?

Comparația cu celelalte obiective, care nu sunt neaparat cultural-istorice, ar putea să genereze date cu privire la atitudinea acestora față de alte domenii, poziția care o adoptă. O posibilă legătură între dezvoltarea economică și această formă a turismului.

5. Ce activități se mai desfășoară odată cu satisfacerea nevoilor de cultură ale oamenilor în acest obiectiv turistic, considerați că veniturile acestui obiectiv sunt singurele care cresc într-o anumită perioadă? Sau și altor domenii?

Dacă da, care ar fi acele activități care ar beneficia de pe urma desfășurării activității de turism cultural în obiectiv?

Dacă nu, argumentați-mi puțin.

Dar organizații sau alte instituții?

Această întrebare am ales să o punctez, doarece din literatura de specialitate, Camelia Teodorescu ne spunea că în desfășurarea activităților turismului sunt angrenate și alte activități. (spunea că turismul este“un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări”) (Teodorescu C. 2009, p.8) Deci vreau să aflu dacă în practică este dovedit acest fenomen, și ce activități pentru cazurile particulare alese (adică obiectivele culturale turistice) se angrenează.

6. Unde considerați că există lipsuri în activitatea de promovare a obiectivelor culturale, inclusiv cel din care faceți parte? Ar putea să se pună accent mai mult pe promovarea acestora? Cum ar afecta veniturile respectiv cheltuielile, economia țării?

Din diferitele articole prezentate, România nu pare a fi o țară care duce lipsă de potențial turistic, ci de promovare de calitate, discuția se referă și la modalitatea de promovare a respectivului obiectiv.Generază informații privitoare la promovarea în diferite părți și diferite obiective, făcând o paralelă între diferite regiuni ale țării.

7. Criza economică. În ultimii 5 ani (2010-2015) a afectat foarte mult activitatea? Puteți să îmi povestiți puțin din experiența care a-ți avut-o în această perioadă? Dacă puteți, să faceți și o comparație cu situația dinainte crizei.

Deoarece la nivel mondial a existat un asemenea eveniment, pentru a evidenția efectele care le-a avut și asupra obiectivelor și cum a fost afectat.

8. În ultimul timp considerați că oamenii au devenit mai interesați de partea cultural-istorică a țării? Aici puteți să îmi spuneți din datele care le dețineți dacă: (posibile procentaje)

Categoria de turiști români într-un procent mai mare/mic?

Categoria de turiști străini într-un procent mai mare/mic?

9. Cererea turistică, credeți că este datorată cărui fenomen? Povestiți din experiența dumneavoastră câteva situații și dați-mi exemple de câteva motive cărora se datorează dorința de a cunoaște mai mult partea aceasta culturală.

La întrebările 8,9 am pornit de la ideea expusă de Richards (Richards G. 2007, p.2) conform căreia cererea în continuă creștere a turiștilor a dus la o dezvoltare a turismului cultural la nivel global, privind din mai multe perspective, cum ar fi compararea celor două categorii de turiști, dorința mai pregnantă la una sau la cealaltă, motivele care stau la baza acestui fenomen.

10. Vă rog să-mi împărtășiți părerea dumneavoastră cu privire la următoarea ipoteză: „turismul cultural este un mijloc de dezvoltare a economiei”. Dacă este posibil să îmi dați și exemple, chiar date concludente care pot fi reprezentative.

Fiindcă cercetarea mea a pornit de la această ipoteză, doresc să discut cu persoana intervievată despre părerea care o are și cum plasează turismul cultural în domeniul socio-economic, argumentarea fiind consolidată cu rapoarte de date sau chiar grafice.

B. “mini”Chestionarul

Scopul chestionarului este acela de a colecta pe lângă informațiile interviului, date cantitative. Rolul de a consolida studiul de caz – după terminarea colectării infomațiilor – deoarece datele statistice/rapoartele care îmi pot fi furnizate, mă pot ajuta la formarea unei argumentări solide, aducând și lucruri concrete, pe lângă opiniile populației intervievate. Este structurat, cu 14 întrebări/secțiuni ce trebuiesc completate sau bifate. O să fie aplicat în momentul intervievării.

5.Concluzii generale

6. Anexe

Anexa 1. Ghidul de interviu

GHID DE INTERVIU

Obiective principale:

Ideile, opiniile, comportamentele, atitudinea față de turismul cultural ca formă a turismului în România.

Demonstrarea că turismul cultural este un instrument de dezvoltare economă în României în ultimii 5 ani (2011-2015).

Date cu privire la situația obiectivelor turistice din partea reprezentanților acestora

Cunoașterea și aprofundarea informațiilor din domeniu.

Rolul turismului în economia României

Introducere:

Bună ziua, mă numesc Vasile Georgiana, sunt studentă în anul II la Facultatea de Administrație și Management Public, la programul de licență – Resurse Umane din cadrul ASE, și am de realizat o cercetare pentru un proiect pe tema Turismului Cultural, fiind membru active al Clubului Ecotur de turism și ecologie din București. Tema pe care se bazează acest interviu este de fapt rolul turismului în dezvoltarea economică, cum de fapt influențează activitatea turismului cultural și dacă este posibil ca el să fie considerat un instrument sau un mijloc de dezvoltare. Obiectivul touristic care îl reprezentați este important pentru această cercetare, astfel că informațiile oferite vor fi atent analizate. Dacă este posibil și sunteți de acord să înregistrăm această conversație pentru ca ulterior discuția să nu se piardă și datele furnizate să fie corect transpuse la final într-un studiu de caz. Timpul estimate este de cam aproximativ 35-40 de minute, timp în care o să am nevoie la un moment dat să îmi răspundeți și la un chestionar în vederea unor date statistice cu privire la activitatea obiectivului turistic.

Lista cu întrebări

Prima Parte – informații generale despre obiectivul turistic și opinia cu privire la turismul cultural

1. Considerați că obiectivul turistic pe care îl reprezentați are un important rol în această societate? Puteți să îmi spuneți și care ar fi punctul dumneavoastră de vedere cu privire la acest rol?

2. Credeți că obiectivele turistice culturale au devenit mult mai importante în ultimii 5-6 ani decât în trecut?

Care ar fi punctul de vedere dacă da?

Care ar fi punctul de vedere dacă nu?

3. Când auziți de turism cultural, cu ce îl asociați? Spuneți cuvântul sau domeniul și dezvoltați puțin motivul pentru care a-ți ales respectivul/respectiva.

Partea a doua – turismul cultural și partea economico-socială.

4. Din punct de vedere al activității acestui obiectiv turistic, considerați că în comparație cu celelalte are un important rol economic pentru dezvoltarea economică? Cum considerați că aduce un plus?

5. Ce activități se mai desfășoară odată cu satisfacerea nevoilor de cultură ale oamenilor în acest obiectiv turistic, considerați că veniturile acestui obiectiv sunt singurele care cresc într-o anumită perioadă? Sau și altor domenii?

Dacă da, care ar fi acele activități care ar beneficia de pe urma desfășurării activității de turism cultural în obiectiv?

Dacă nu, argumentați-mi puțin.

Dar organizații sau alte instituții?

6. Unde considerați că există lipsuri în activitatea de promovare a obiectivelor culturale, inclusiv cel din care faceți parte? Ar putea să se pună accent mai mult pe promovarea acestora? Cum ar afecta veniturile respectiv cheltuielile, economia țării?

7. Criza economică. În ultimii 5 ani (2010-2015) a afectat foarte mult activitatea? Puteți să îmi povestiți puțin din experiența care a-ți avut-o în această perioadă? Dacă puteți, să faceți și o comparație cu situația dinainte crizei.

8. În ultimul timp considerați că oamenii au devenit mai interesați de partea cultural-istorică a țării? Aici puteți să îmi spuneți din datele care le dețineți dacă: (posibile procentaje)

Categoria de turiști români într-un procent mai mare/mic?

Categoria de turiști străini într-un procent mai mare/mic?

9. Cererea turistică, credeți că este datorată cărui fenomen? Povestiți din experiența dumneavoastră câteva situații și dați-mi exemple de câteva motive cărora se datorează dorința de a cunoaște mai mult partea aceasta culturală.

10. Vă rog să-mi împărtășiți părerea dumneavoastră cu privire la următoarea ipoteză: „turismul cultural este un mijloc de dezvoltare a economiei”. Dacă este posibil să îmi dați și exemple, chiar date concludente care pot fi reprezentative.

11. Și în final, dacă mai doriți să adăugați altceva la ceea ce am discutat, vă rog să împărtășiți.

+ Aplicarea chestionarului în vederea colectării datelor cantitative.

C. Încheiere

Vă mulțumesc pentru timpul acordat, seriozitate și răbdare! Datele care mi le-ați împărtășit nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele prezentate.

Anexa 2. “Mini”Chestionar pentru datele cantitative

Situația locurilor cultural turistice

Acest chestionar își are rolul de a identifica date statistice cu privire la situația turistică a obiectivului. Timp aproximativ de completare de 10 minute.

* Required

Top of Form

Obiectivul turistic pe care îl reprezentați *

Ce cifră de afaceri a avut obiectivul pe care il reprezentați în ultimii 5 ani (2011-2015)? *

Care a fost procentul de turiști străini în anul 2015, comparativ cu anul 2014? *

 sub 10 %

 între 20 și 30 %

 între 30 și 40 %

 între 40 și 50 %

 peste 50 %

Dar numărul turiștilor români în 2015, comparativ cu 2014? *

 sub 10 %

 între 20 și 30 %

 între 30 și 40 %

 între 40 și 50 %

 peste 50 %

Veniturile obiectivului turistic în anul 2011 *

În lei.

Veniturile obiectivului turistic în anul 2012 *

În lei.

Veniturile obiectivului turistic în anul 2013 *

În lei.

Veniturile obiectivului turistic în anul 2014 *

În lei.

Veniturile obiectivului turistic în anul 2015 *

În lei.

Media de vârstă a turiștilor români *

 sub 15 ani

 între 20-30

 între 30-40

 între 40-50

 între 50-60

 peste 60

 Other: 

Media de vârstă a turiștilor străini *

 sub 15 ani

 între 20-30

 între 30-40

 între 40-50

 între 50-60

 peste 60

 Other: 

S-a înregistrat o scădere a prețurilor în ultimii 5 ani (2011-2015)? *

 Da

 Nu

Dacă da, în ce an au fost înregistrate cele mai scăzute prețuri? *

 2011

 2012

 2013

 2014

 2015

Anul care a avut cele mai mari încasări *

 2011

 2012

 2013

 2014

 2015

Top of Form

Bottom of Form

7. Bibliografie

Cerban M. (2013), “Topul celor mai vizitate muzee din România” Mediafax [online] la adresa http://www.mediafax.ro/cultura-media/topul-celor-mai-vizitate-muzee-din-romania-foto-10549176, accesat la data de 15.12.2015.

Croitoru C. și alții (2010), “Barometrul de Consum Cultural. Dinamica valorilor sub efectele crizei economice”Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală [online] la adresa http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2014/05/Barometrul_de_Consum_Cultural_2010RO.pdf, accesat la data de 12.12.2015.

Divrician G. (2000), “Turismologie: teoria si practica turismului ca fenomen psiho-socio-cultural: compendiu”, Editura Universitatea din București, București.

Gheorghilaș A. () “Suport metodologic utilizat în procesul de predare – învățare, la orele de curs, lucrări practice și seminar”Editura Credis, Universitatea din București [online] la adresahttp://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_10_49_581_Geografia_Turismului.pdf, accesat la data de 4.01.2016.

Gheorghilaș A. (2004), „Turism urban și turism cultural”, Editura Credis, București.

http://www.atlas-euro.org/

http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/SUGESTII-PENTRU-REDACTAREA-UNU83.php

Iacob L. și Epângeac A. (2013) “Turismul României. Breviar Statistic 2013 Romanian Tourism Statistical Abstract ” Institutul Național de Statistică [online] la adresa http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf, accesat la data de 20.11.2015.

Iacob L. și Epângeac A. (2014) “Turismul României. Breviar Statistic 2014 Romanian Tourism Statistical Abstract ” Institutul Național de Statistică [online] la adresa http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf accesat la data de 20.11.2015.

Jora L. * “Turism cultural Potențialul turistic cultural al patrimoniului istoric/reprezentarea istoriei” Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca[online] la adresa http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3, accesat la data de 20.11.2015.

Mak J. (2004), „Tourism and the Economy: Understanding the Economics of Tourism”, University of Hawai’i Press, Honolulu.

Mckercher B. Și Du Cros H. (2002), “Cultural Tourism: The Partnership Between Tourism and Cultural Heritage” Editura The Haworth Press, New York and London, p.3, 39.

Neacșu C. (2005), „Litoralul, turismul cultural, balnear și montan, avantajele competitive în strategie” Business24 [online] la adresa http://www.business24.ro/turism/turism-cultural/litoralul-turismul-cultural-balnear-si-montan-avantajele-competitive-in-strategie-72146, accesat la data de 20.12.2015.

Podosu I. (2012), “Art&Tourism: România la primul târg mondial de turism cultural”[online] Orizonturi culturale italo-române – revistă interculturală bilingvă la adresa http://www.orizonturiculturale.ro/ro_evenimente_Art-Tourism.html, accesat la data de 20.12.2015.

Pop C. și alții (2007), „Romania as a tourist destination and the romania hotel industry”, Editura Cambridge Scholars Publishing, Marea Britanie.

Richards G. (2007), „Cultural Turism Global and local perspectives” Editura Routledge, New York și Londra, p.1-34.

Stănciulescu E. (2006-2007), „Metode calitative” [online] la adresa http://elisabetastanciulescu.ro/wp-content/uploads/2011/03/Modulul-3_Interviul-individual.pdf, accesat la data de 27.12.2015, p. 5-6.

Teodorescu C. (2009), „Turism cultural”, Editura Transversal, București.

Teodorescu C. (2009), Economia turismului, Editura Credis, Universitatea din Bucuresti, Bucuresti, p. 17-20

Teodorescu C. (2009), Economia turismului, Editura Credis, Universitatea din Bucuresti, Bucuresti, p. 8.

Viuleț N.C. (2006) “Turismul, prioritate a economiei românești” Universitatea Petrol – Gaze Ploiești [online] la adresa http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/economie-si-administrarea-afacerilor/52.pdf, accesat la data de 15.12.2015.