Sistemul Monetar International

Sistemul monetar international.

Istoric si principii de functionare.

Profesor: Stundeti:

Strachinaru Adina Vele Nicoleta Gina

Voica Roxana

Anul I , Seria C , Grupa 1518

Sistemul monetar international

Sistemul Monetar Internațional poate fi definit ca un ansamblu de reguli, instrumente,organisme și piețe referitoare la crearea, valorificarea și circulația monedelor internationale .

Dezvoltarea procesului fincanciar-monetar sub forma manifestarilor economice de repartitie si monetare a impus structurarea acestuia si completarea sa cu institutii si idei , creandu-se la un moment dat baza pentru aparitia si functionarea unui sistem financiar-monetar international.

Prin modul prin care este conceput sistemul are menire sa intensifice cresterea economica, sporirea competitivitatii produselor nationale in schimburile cu strainatatea, crearea conditiilor pentru obtinerea unor privilegii materiale cat mai mari din circulatia internationala a capitalurilor.

Sistemul monetar international se bazeaza pe reguli care provin in mod direct din practicile comerciale impuse de catre state. Regulile trebuie sa defineasca :

Un regim de schimb constand in principia care asigura convertibilitatea unor monede

Aprovizionarea cu bani lichizi in cantitate suficienta pentru a face fata progresului comertului international

Un sistem de rezerva care confera diferitelor natiuni participante la schimb mijloacele de plata ce le permit surmontarea dezechilibrelor temporare intre cantitatile de devize intrate si iesite din tara .

Mecanismul de reajustare in caz de dezechilibre ale balantei de plati curente conservate pe termen mediu sau lung

Realizarea conversiei unitatilor monetare intre diferite tari datorita tranzactiilor comerciale sau financiare care se deruleaza intre agentii economici rezidenti sau nerezidenti este impusa de existenta natiunilor suverane si deschiderea lor spre exterior.

Sistemul monetar international asigura convertabilitatea monedelor si anume posibilitatea de a schimba moneda nationala contra aurului sau devizelor. Convertibilitatea poate fi garantata de catre autoritatile publice, banca centrala care a emis moneda se angajeaza sa o livreze sau sa o rascumpere in cantitati nelimitate .

Suprimarea sau instalarea unui control asupra tranzactiilor de capital depinde de competenta statelor si reflecta dorinta de deschidere sau inchidere catre exterior.

Istoricul sistemului monetar international

”In conceptie clasica, prin notiunea generica de sistem monetar sunt precizate urmatoarele elemente ce prefigureaza structura acestuia: metalul monetar, unitatea monetara, baterea si circulatia monedei metalice , emisiunea si circulatia bacnotelor , emisiunea si circulatia banilor de hartie.”

De la inceputul revolutiei industriale se pot distinge patru evolutii ale Sistemului Monetar International:

Secolul al XIX-lea asista la instalarea si apogeul etalonului-aur , a carui functionare este grav perturbata de inflatia cauzata de Primul Razboi Mondial.

Reintoarcerea la aur in perioada interbelica da nastere la Gold Exchange Standard, a cariu prabusire este cauzata de depresiunea din anii 1930.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial , desfintarea barierelor vamale pe planul comertului este insotita de o reconstructie a Sistemului Monetar International pe baze noi, este centrat pe dolar

La inceputul deceniului 8 asistam la prabusirea acordurilor de schimb fixe. Aceasta reprezinta trecerea la schimburi flotante .

Etapele premergatoare ale sistemului monetar

Prima tentativa pe linia cooperării sistemelor monetare naționale a fost convenția prin care s-a creat Uniunea Latină, semnată la 23 decembrie 1865 de Franța, Belgia, Italia și Elveția.

Idealul acestei uniuni era protejarea etalonului monetar bimetalist (aur și argint), care reprezenta elementul comun al țărilor semnatare ale convenției. Cu aceasta ocazie se recunoaște o unitate monetară comună: francul, care era împărțit în 100 centime.

O altă tentativa de organizare a sistemelor monetare naționale a reprezentat-o Conferința de la Genova, care a avut loc între 10 aprilie – 19 mai 1922, și la care au participat 33 de state. Principala dispozitie care se evidentiaza din această conferință este de a restrange utilizarea aurului, prin păstrarea disponibilităților de valute în conturile de la băncile străine. În acest scop, se propunea adoptarea etalonului aur – devize în cadrul sistemelor monetare naționale și folosirea unui sistem de clearing internațional.

Blocul aurului reprezinta o forma mai concreta de colaborare monetara.Acesta a fost creat prin convenția din luna iulie 1933 la Conferința monetară și economică de la Londra,unde Franța, Belgia, Olanda, Italia, Elveția și Polonia, care aveau la baza sistemelor lor monetare etalonul aur, s-au angajat să mențină paritățile existente.

Sistemul monetar in anii 1970.

In1976 au fost semnate acordurile din Jamaica si au intrat in vigoare in 1978. Ele corecteaza al doilea amendament al statutului FMI: flotatia generalizata este oficializata si aurul isi pierde calitatea de etalon.

Sunt adoptate trei decizii la Conferinta de la Kingston:

Aurul este exculs din relatiile monetare internationale , pierzand astfel orice rol in cadrul FMI , care poseda in 1976 aproximativ 4800 tone de aur .

Libertatea regimului de schimb pentru tarile membre , avand ca singura limita interzicerea oricarei raportari la aur.

Afirmarea drepturilor de tragere speciale (DST), ca un nou etalon international si cresterea resurselor Fondului de la 30 la 39 miliarde de DST.

De acum inainte fiecare tara este libera de a defini un nou statut pentru moneda sa , dar trebuie sa notifice Fondului “regimul de schimb “ ales.

Dupa cele doua dezvoltari din 1971 si 1973 si punerea sa in flotatie, dolarul a coborat in cativa ani la cel mai scazut nivel : de la 2.56 marci la mijlocul anului 1976, la 1.47 marci in anul 1979 si in acelasi an scade la mai putin de 4 franci.

”In noiembrie 1978, in fata semnelor de slabiciune a biletului verde , presedintele Carter lanseaza un plan de salvare a dolarului: la masurile deflationiste clasice se adauga pentru prima data in istoria SUA crearea unui fond de investitie asupra pietelor de schimb.”

Sistemul monetar international la inceputul anilor 1980.

Din 1981, biletul verde cunoaste cinci ani de crestere neintrerupta a valorii sale. La 26 februarie 1985 , biletul verde atinge punctul maxim de 10.61 franci , 3.44 marci sau 263 yeni , in timp ce SUA cunoaste deficite comerciale-record.

Dolarului ii scade din nou valoarea, incepand cu ultimele luni ale anului 1985. In ultimul trimestru al anului 1986 valoarea sa se fixeaza la un nivel unde paritatea puterilor de cumparare pare respectata , 1$=2 marci=165 yeni.

Dolarul in raport cu francul

Principiile de functionare ale sistemului monetar international.

Principiile pe care s-a bazat sistemul monetar internațional, al cărui organism era FondulMonetar Internațional, au fost următoarele:

♦ cooperarea monetară internațională;

♦ creșterea echilibrată a comerțului internațional;

♦ dezvoltarea economică a tuturor membrilor;

♦stabilitatea cursului de schimb;

♦ multilateralizarea plăților internaționale;

♦ convertibilitatea monetară;

♦ lichiditatea;

♦ echilibrarea balanței de plăți

Cooperarea monetara internationala

”Principiul cooperării monetare internaționale a fost considerat esența Sistemului monetar international și factorul determinant al creării F.M.I., organismul care asigura consultanță și colaborare în problemele monetare internaționale. Acest principiu al cooperării era considerat realizat prin însăși adeziunea la Fond.Preocuparea principală era reprezentată de stabilitatea cursului de schimb,multilateralizarea plăților și eliminarea restricțiilor valutare.”

Cresterea echilibrata a comertului international

“Acest principiu a fost formulat în linii generale, ca orientare pentru F.M.I. de a contribuila realizarea unui astfel de obiectiv. Ca urmare, s-a interpretat că exprimă un obiectiv și nu unprincipiu al sistemului monetar internațional.”

3. Dezvoltarea economică a tuturor membrilor

“Modul în care F.M.I., prin activitatea sa, a urmărit realizarea acestui principiu comportă controverse și puncte de vedere diferite din partea țărilor dezvoltate și a celor sărace. Astfel, se susține că tendința țărilor industrializate a fost de a înlătura din preocupărileF.M.I. acest obiectiv, considerându-se că el intră în atribuțiile B.I.R.D. și că formularea din Acord ar reprezenta doar exprimarea unei consecințe a creșterii comerțului internațional.”

4.Stabilitatea cursului de schimb

“Adoptarea acestui principiu ca element de bază al sistemului monetar internațional a fixat opțiunea pentru practicarea cursurilor fixe și a etalonului aur-devize. În acest scop, fiecare țară trebuia să stabilească pentru moneda sa, cu acordul F.M.I., valoarea paritară exprimată în aur sau în dolari S.U.A.”

5. Multilateralizarea plăților internaționale

“Principiul multilateralizării plăților internaționale a fost exprimat în Acord numai sub forma unei sarcini a F.M.I., nefiind precizate modalitățile de aplicare a acesteia. De aceea, s-a considerat că nu trebuie făcut nimic special în acest scop, multilateralizarea fiind un rezultat automat al înlăturării restricțiilor.”

6. Convertibilitatea monetară

“În accepțiunea Acordului, convertibilitatea reprezintă “înlăturarea tuturor restricțiilor la plățile privind tranzacțiile curente”. Moneda unei țări membre devine convertibilă atunci când țara respectivă înlătură restricțiile la plățile curente, adică pune la dispoziție moneda sa sau a altei țări membre pentru efectuarea plăților pentru tranzacții internaționale curente și permite transferul sumelor obținute din astfel de tranzacții.”

7. Lichiditatea

Principiul lichidității a fost presupus ca element esential al funcționării Sistemului Monetar Internațional. Crearea Fondului Monetar Internațional, ca instituție financiară avea și scopul asigurării unui “rezervor” din care “la nevoie, țările să poată obține un sprijin temporar,pentru a face față deficitului balanței de plăți curente”.

8. Echilibrarea balanței de plăți

“Acesta constituie un principiu de politică economică a fiecărei țări, fiind inclus și în Acordul de la Bretton Woods ca obiectiv al F.M.I., care, prin creditele pe care le acordă, contribuie la scurtarea duratei și la reducerea gradului de dezechilibru al balanțelor de plăți ale țărilor membre.”

Organizarea fiecarui sistem monetar national reflacta conceptia si practica monetara a statului respectiv, determinata de stadiul sau de dezvoltare economica si politica, de relatiile cu alte state si de normele de conduita monetara convenite pe plan international.

Bibliografie:

Frederic Teulon, Sistemul monetar international , Editura Institutului Europrean Iasi 1997

Ion Popescu, Anca Gheorghiu, Victor Stoica , Petre Deaconu , Sistemul monetar- bancar , Editura Victor

Viorel Matei, Relatii valuta-financiare internationale ,Editura Fundatiei Romania de maine , 2004

Marin Opritescu , Jenica Popescu, Cristi Spulbar, Roxana Nanu, Moneda , Credit , Banci , Editura Sitech , 2008

http://ro.scribd.com/doc/52509271/Sistemul-Monetar-International#scribd