Studiu Privind Evolutia Pietei Laptelui Si Carnii

CUPRINS

PREFAȚĂ 5

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Considerații generale 7

1.2. [NUME_REDACTAT] 9

1.3. Piața cărnii în România 11

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanța 14

2.2. Obiective urmărite 15

2.3. Politici agricole de susținere 15

2.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 16

2.5. Situația actuală la nivel sectorial 16

2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte și juninci 18

2.7. Cheltuieli de producție lapte de vacă pentru consum 24

CAPITOLUL III. SECTORUL CREȘTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA (Carne)

3.1. Importanță 27

3.2. Obiective urmărite 28

3.3. Politici agricole de susținere 28

3.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 29

3.5. Prezentarea sectorului 29

3.6. Structura dimensională a exploatațiilor de bovine 34

3.7. Cheltuieli de producție pentru tineret bovin pentru îngrășare 34

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREȘTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanță 37

4.2. Obiective urmărite 37

4.3. Program pentru susținerea produsului  –  carne 37

4.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 38

B. LAPTE DE OAIE ȘI CAPRĂ

4.5. Program pentru susținerea produsului  –  lapte 38

4.6. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 38

4.7. Prezentarea sectorului 39

4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine 41

4.9. Cheltuieli de producție la specia ovină 43

CAPITOLUL V. SECTORUL CREȘTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanță 47

5.2. Obiective urmărite 48

5.3. Program  pentru susținerea cărnii de porc 48

5.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 48

5.5. Prezentarea sectorului 48

5.6. Structura dimensionala a fermelor de porci 50

CAPITOLUL VI. SECTORUL CREȘTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE ȘI OUĂ

6.1. Importanta 56

6.2. Obiective urmărite 56

6.3. Program pentru susținerea cărnii de pasăre 57

6.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 57

6.5. Prezentarea sectorului 58

6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări 61

6.7. Cheltuielile de producție la pui vii pentru carne 62

CAPITOLUL VII. SUSȚINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT ȘI DIN FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE A OBȚINERII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat) 70

7.2. Plăți naționale complementare directe 71

7.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul național 72

CONCLUZII 80

BIBLIOGRAFIE 82

CUPRINS

PREFAȚĂ 5

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Considerații generale 7

1.2. [NUME_REDACTAT] 9

1.3. Piața cărnii în România 11

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanța 14

2.2. Obiective urmărite 15

2.3. Politici agricole de susținere 15

2.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 16

2.5. Situația actuală la nivel sectorial 16

2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte și juninci 18

2.7. Cheltuieli de producție lapte de vacă pentru consum 24

CAPITOLUL III. SECTORUL CREȘTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA (Carne)

3.1. Importanță 27

3.2. Obiective urmărite 28

3.3. Politici agricole de susținere 28

3.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 29

3.5. Prezentarea sectorului 29

3.6. Structura dimensională a exploatațiilor de bovine 34

3.7. Cheltuieli de producție pentru tineret bovin pentru îngrășare 34

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREȘTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanță 37

4.2. Obiective urmărite 37

4.3. Program pentru susținerea produsului  –  carne 37

4.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 38

B. LAPTE DE OAIE ȘI CAPRĂ

4.5. Program pentru susținerea produsului  –  lapte 38

4.6. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 38

4.7. Prezentarea sectorului 39

4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine 41

4.9. Cheltuieli de producție la specia ovină 43

CAPITOLUL V. SECTORUL CREȘTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanță 47

5.2. Obiective urmărite 48

5.3. Program  pentru susținerea cărnii de porc 48

5.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 48

5.5. Prezentarea sectorului 48

5.6. Structura dimensionala a fermelor de porci 50

CAPITOLUL VI. SECTORUL CREȘTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE ȘI OUĂ

6.1. Importanta 56

6.2. Obiective urmărite 56

6.3. Program pentru susținerea cărnii de pasăre 57

6.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung 57

6.5. Prezentarea sectorului 58

6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări 61

6.7. Cheltuielile de producție la pui vii pentru carne 62

CAPITOLUL VII. SUSȚINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT ȘI DIN FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE A OBȚINERII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat) 70

7.2. Plăți naționale complementare directe 71

7.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul național 72

CONCLUZII 80

BIBLIOGRAFIE 82

PREFAȚĂ

În alimentația oamenilor, produsele de origine animală asigură energia și substanțele de bază necesare desfășurării proceselor metabolice, creșterii și dezvoltării organismelor.

Alimentația reprezintă izvorul și regulatorul proceselor de schimb dintre organism și mediul înconjurător. Dezechilibrul dintre aport și necesitățile în alimentație, determină profunde modificări metabolice. Insuficiența în alimentație a substanșelor nutritive de bază, proteine, glucide, lipide, vitamine și săruri minerale, exercită influențe negative asupra sănătății și activității omului, reducându-i capacitatea de muncă, rezistența la acțiunea agenților patogeni și a factorilor stresanți.

Alimentul este cel mai important factor care influențează organismul, iar menținerea stării de sănătate este indisolubil legată de sănătatea alimentelor, noțiune ce include atît calitatea biologică, cît și starea de solubilitate.

Pe de altă parte, consumatorii devin tot mai exigenți față de calitatea produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea, asigurarea și menținerea calității este insistent reclamată în societatea contemporană. La nivel național, regional și internațional, calitatea produselor este evaluată tot mai mult în strânsă legătură cu calitatea vieții.

În aceste condiții, răspunderea producătorului privind asigurarea calității depășește limitele propriei afaceri, pentru că se angajează față de clienți să realizeze un anumit nivel al calității produsului alimentar în ansamblu.

Deși am arătat importanța produselor de origine animală în alimentația oamenilor, în lucrarea de față ne-am concentrat asupra obținerii acestor produse în forma de materie primă, condiție esențială pentru a fi disponibile consumului populației în cantități suficiente și calitate corespunzătoare.

Am ales această temă datorită importanței obținerii produselor de origine animală care sunt necesare atât pentru asigurarea necesarului de consum intern al populației, cât și pentru crearea de disponibilități pentru export.

În același timp studiul efectuat ne permite să avem o vedere de ansamblu asupra evoluției producției animaliere în ultimii 4 ani, tendința acestora și se arată faptul că consumatorii autohtoni preferă produsele obținute din producția internă.

În lucrarea de față am încercat să subliniez evoluția producerii laptelui și cărnii în România, din care se observă o tendință de creștere a cantității și calității materiei prime, în detrimentul scăderii efectivelor, în unele cazuri, importanța acoperirii necesarului de consum din producția internă, evoluția importurilor și exporturilor și efortul care se face din partea statului pentru susținerea asigurării acestor produse.

Lucrarea prezentă este structurată în 7 capitole, astfel:

Capitolul I, capitol de noțiuni introductive pe piața laptelui și cărnii în România,

Capitolul II, Sectorul laptelui de vacă în România;

Capitolul III, Sectorul creșterii bovinelor de carne;

Capitolul IV, Sectorul creșterii ovinelor pentru lapte și carne;

Capitolul V, Sectorul creșterii porcinelor;

Capitolul VI, Sectorul creșterii păsărilor – carne;

Capitolul VII, Susținerea financiară a obținerii produselor de origine animală.;

În același timp s-au întâmpinat o serie de dificultăți în instrumentarea studiului, prin accesul limitat la date, volumul mare al indicatorilor, unele date fiind date operative interne greu accesibile.

Noutatea din această lucrare constă în accesul la cunoșterea situației reale în asigurarea produselor de origine animală, a indicatorilor economici (efective, producții, consumuri, costuri de producție, importuri, exporturi) și sprijinul permanent acordat din partea statului pentru stimularea producerii acetora la o calitate competitivă cu standardele comunitare.

Capitolul I. INTRODUCERE

1.1.        Considerații generale

Creșterea animalelor pe teritoriul României a fost și va fi o activitate de primă însemnătate în asigurarea bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populației, pentru industria alimentară prelucrătoare, ca și pentru participarea la schimburile comerciale internaționale.

Condițiile naturale, de sol și climă, deosebit de favorabile, o îndelungată tradiție, ca și calitatea cercetării științifice și a învățământului zootehnic de toate gradele, reprezintă factori importanți care stau la temelia dezvoltării zootehniei, creșterii performanței și competitivității.

Evident că, de convulsiile și neajunsurile unor evenimente nedorite, cum au fost războaiele, crizele economice, unele calamități naturale sau chiar unele erori, în anumite perioade ale strategiei în dezvoltarea economiei, nu putea scăpa nici sectorul creșterii animalelor.

Ca urmare, au fost perioade, mai scurte sau mai lungi de timp, când s-au înregistrat diminuări ale efectivelor de animale și scăderi ale producțiilor acestora. De fiecare dată însă, au urmat perioade de redresare, aceasta fiind o dovadă de netăgăduit că în România activitatea de creștere a animalelor este la ea acasă.

[NUME_REDACTAT] s-au crescut și se cresc aproape toate speciile de animale de fermă, existând posibilitatea de asigurare a întregului sortiment de produse agroalimentare de origine animală.

În același timp, întinsele suprafețe de pajiști naturale și cultivate, ca și potențialul deosebit în ceea ce privește producția de cereale și leguminoase furajere, pot crea importante disponibilități de produse animale pentru export, obținute în condiții ecologice.

Transformările fundamentale care au avut loc după 1989, cu toată scăderea drastică a efectivelor de animale și, ca urmare, a producțiilor obținute, fenomene întâlnite în toate fostele țări socialiste, au creat premisele unor noi orientări în practicarea zootehniei, care se vor materializa în performanțe tehnice cantitative și calitative, ca și de eficiență economică în cadrul comunității europene și mondiale.

Tehnologia creșterii animalelor și obținerii produselor animaliere este domeniul științific care se ocupă cu cercetarea particularităților biologice și productive ale animalelor domestice, păsărilor, albinelor și peștilor cu scopul folosirii eficiente a acestora pentru obținerea produselor animaliere, elaborează metode de creștere și regimuri de întreținere a animalelor domestice, tehnologii performante pentru obținerea produselor animaliere. Importanța problemelor științifice și tehnologice a specialității nominalizate pentru economia națională este în majorarea producerii produselor animaliere, îmbunătățirea calității, reducerea cheltuielilor pe unitatea de producție obținută.

Respectarea standardelor de calitate și a reglementărilor sanitare constituie o altă direcție de maximă importanță în procesul de armonizare la normele comunitare. Cunoașterea și aplicarea prevederilor de acest tip de către fermieri sunt vitale din cel puțin două motive. Pe de o parte ele constituie o condiție pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin (principiul condiționalității). Pe de altă parte, nerespectarea standardelor de către producători atrage după sine imposibilitatea comercializării produselor agricole pe piața comunitară. În ultimii ani s-a înregistrat o transpunere accelerată a aquis-ului în domeniul calitativ, sanitar și fito-sanitar. Totuși acest ritm ridică o serie de probleme atât pentru fermieri cât și pentru procesatori.

Cea mai mare parte a măsurilor vitale pentru restructurarea sectorului agricol se înscriu în cadrul politicii comunitare, în rândul componentei de dezvoltare rurală. Această componentă importantă a politicii PAC presupune și o contribuție națională care să suplimenteze bugetul comunitar. Inițial această contribuție națională era de 50% din valoarea totală a proiectului de finanțat.

1.2. [NUME_REDACTAT]

Laptele consumat de om ca atare sau prelucrat este produs de mai multe specii de animale (vaca , bivoliță, capră, oaie, cămilă), însă bovinele participă cu peste 90% din producția mondială de lapte și cca. 87 % în țara noastră.

Laptele este primul aliment cu care omul vine în legǎturǎ din prima zi de viațǎ. Este un aliment indispensabil vieții, valoros din punct de vedere nutritiv. Din pǎcate însǎ, în România, la capitolul consum pe cap de locuitor, indicii exprimǎ o gravǎ realitate: la noi se consumǎ extrem de puțin – 6,9 litri /lunǎ/cap locuitor, în funcție de vârstǎ, în timp ce în țǎrile din UE, consumul este de patru ori mai mare.

Chiar dacă românii continuă să fie codași atât la consumul de lapte, cât și la aplicarea standardelor de colectare impuse de [NUME_REDACTAT], producătorii nu au motive să se plângă. Piața este în creștere și se consolidează pe nișe noi apărute, cum ar fi segmentul premium, care înseamnă lapte îmbogățit cu vitamine și minerale.

Dacă până în urmă cu cinci – șase ani, laptele de consum al orășenilor provenea, în mare parte, de la țăranii care-l vindeau în piețe, „ambalat“ în sticle de Cola, în prezent, locuitorii din mediul urban preferă varianta procesată, adică laptele pasteurizat și UHT ([NUME_REDACTAT] Temperature). Această tendință a apărut odată cu diversificarea portofoliilor marilor producători și a metodelor de ambalare și pasteurizare. Un rol important l-au avut și strategiile de marketing prin care au fost promovate noile branduri: [NUME_REDACTAT] de la Danone, Fulga și Zuzu de la Albalact, Milli de la Friesland etc.

Potrivit companiei de cercetare de piață Nielsen, în prima jumătate a anului 2007, românii au cumpărat lapte de aproximativ 939e49j 102 milioane de euro, valoare cu 14,2% mai mare decât în perioada similară din 2006.
Consumul a rămas aproximativ constant, dar anticipăm o creștere a pieței, datorită ponderii tot mai mari a laptelui industrializat cumpărat, în raport cu cel achiziționat direct de la micii fermieri.

Ca valoare, piața lactatelor – inclusiv brânzeturile, untul etc. – este estimată la circa 800 de milioane de euro. Specialiștii din piață consideră că această categorie va crește foarte mult în următorii ani, datorită majorării puterii de cumpărare a românilor. Din punct de vedere cantitativ, piața locală este de 3,2 miliarde de litri, dintre care 1,8 miliarde reprezintă vânzările neoficiale – fenomen ce poate fi motivat, în primul rând, prin ponderea mare a populației rurale -, iar restul de 1,4 miliarde de litri, laptele industrializat (procesat).

Segmentarea pieței laptelui procesat se face în funcție de compoziția produsului – lapte integral, semidegresat, degresat – și de tratamentul termic aplicat, care generează condițiile de păstrare: lapte ultra-pasteurizat UHT, care se poate păstra la temperatura camerei, sau lapte proaspăt, care a fost doar pasteurizat, conform cerințelor legale și care necesită păstrarea la frigider. În preferințele românilor, primul loc îl ocupă laptele pasteurizat, cu o cotă de 78% din volumul vândut pe piață, urmat de laptele UHT.

Tipul de ambalaj în care se comercializează produsul produce la rândul său o segmentare a pieței, de la un ambalaj tip pungă, la preț redus, până la ambalaje cu sisteme de închidere sofisticate, mai performante, dar și mai scumpe. [NUME_REDACTAT], în 2007, cei mai mulți consumatori au preferat să cumpere laptele ambalat la cutie de carton, de obicei UHT, doar 41,5% alegându-l pe cel comercializat în pungă. Ponderea este în creștere față de anul 2004, când doar 16,7% dintre consumatori cumpărau lapte la cutie.

O schimbare interesantă în obiceiurile de consum este dată de locul de unde românii își procură laptele. Astfel, în primele șase luni ale anului 2007, circa 60% din vânzări au fost înregistrate în hipermarketuri și supermarketuri, iar restul, în magazine alimentare. Spre comparație, menționăm că, în 2004, doar 34% din lapte a fost achiziționat din comerțul modern – hipermarketuri, supermarketuri -, majoritatea provenind din magazinele alimentare.

Pe lângă produsul clasic, companiile au lansat pe piața autohtonă lapte din categoria premium: UHT, ambalat la cutie, la preț peste medie, îmbogățit cu vitamine, minerale sau care se adresează persoanelor cu intoleranță la lactoză.

Per total, piața autohtonă de profil este în creștere, iar românii se dovedesc a fi consumatori din ce în ce mai avizați, achiziționând produse în acord cu tendințele nutriției moderne și optând pentru ambalaje funcționale.

1.3. Piața cărnii în [NUME_REDACTAT] 1990 producția de carne a reflectat modificările intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendință de scădere la toate speciile, micii producători dimensionându-si efectivele deținute la nevoile de autoconsum si la cerințele limitate ale piețelor locale. Astfel, în 2003 producția totală de carne a fost de 935 mii tone fata de 1490 mii tone în 1989.

Producția româneasca de carne este mai puțin competitivă conform standardelor internaționale. Sistemele de creștere și exploatare a animalelor pentru carne sunt în mare parte extensive, cu mici excepții în sectorul porcinelor și păsărilor unde există și un sistem intensiv, dar cu pondere mică. Acesta conduce la realizarea unor durate de îngrășare mari, datorate unei rate scăzute a conversiei furajelor deoarece nu se asigură un raport energetico-proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse și greutate la sacrificare scăzută. Condițiile de adăpostire sunt precare și cu impact asupra bunăstării animalelor și performanțelor productive. Furajarea animalelor în fermele mici, familiale se face cu furaje de slabă calitate, neprelucrate, ceea ce conduce la consumuri mari, ineficiente.

Producători mici și mijlocii care au orientare comercială caută să-și îmbunătățească randamentul tehnic. Producătorii au acces la informare privind piața. [NUME_REDACTAT] există un sistem de clasificare a carcaselor după calitate pentru a stimula producătorii prin preț, plata făcându-se în funcție de greutatea carcaselor. În sectorul de abatorizare și procesare se practică o tehnologie performantă deja, existând o parte care o practică pe cea învechită datorită nivelului redus al investițiilor, problemă care va fi rezolvată parțial prin accesarea fondurilor structurale de dezvoltare rurală.

O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piața liberă țărănească care poate să includă riscuri de sănătate publică datorită calității igienice scăzute a producătorilor de carne. În paralel cu aceste piețe exista mici magazine care asigura facilități limitate pentru menținerea calității, în special a produselor proaspete, precum și supermarketuri care, în general, se bazează pe produse importate pentru toate sortimentele de carne. Veriga detailiștilor stabilește calitatea și cantitatea de carne, mai ales la porc și industria autohtonă nu poate sa răspundă acestor cerințe, ceea ce duce la creșterea importurilor și scăderea exporturilor romanești de carne. Impedimentele creșterii exporturilor romanești de carne sunt: ineficiența industriei de procesare, slaba dezvoltare a infrastructurii de piață, calitatea slabă a producției din carne, care nu îndeplinește standardele europene.

Informațiile referitoare la piață reprezintă un instrument important pentru a răspunde schimbării și pentru a identifica eventualele oportunități. În plus, activități de susținere a oportunităților de piață interne și de export, îi ajuta pe producători, comercianți și procesatori să cunoască cerințele pieței și preferințele consumatorilor. Numărul redus al abatoarelor certificate conform standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limitează în prezent oportunitatea transformării vânzărilor la export în viu în vânzări de carcase (ovine si bovine).

La nivelul fermei, oportunitățile pentru o eficiență îmbunătățită și o sporire a calității trebuie căutate în asigurarea unui material genetic mai bun, îmbunătățirea furajării și îngrijirii animalelor, a condițiilor de adăpostire.

Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP permite o plata echitabilă bazată pe calitatea carcaselor și a condus la sporirea calității producției. La bovine se impune sprijinirea crescătoriilor de animale în direcția creșterii dimensiunii medii a fermelor. Se impune sprijinirea crescătorilor de animale în direcția creșterii dimensiunii medii a fermelor. În ceea ce privește procesarea este necesar să se îmbunătățească competitivitatea produselor prelucrate și orientarea în acord cu cerințele minime de securitate alimentară impuse de [NUME_REDACTAT].

Pentru restructurarea și dezvoltarea sectorului de carne se impun direcții de investiții în: abatoare; echipamente de tăiere; modernizarea și chiar înlocuirea instalațiilor frigorifice în vederea alinierii depozitelor de stocare a cărnii și produselor din carne la normele UE; ambalaje, etichete, promovare; modernizare și control la recepția animalelor, tăiere, procesare, comercializare ;

Principalele constrângeri ce limitează competitivitatea sectorului de carne din România :

1. La nivelul producției :

– producția este fragmentată în ferme de dimensiuni mici ;

– condiții precare de adăpostire cu impact asupra bunăstării animalelor ;

– lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ;

– furajarea de joasă calitate duce la o conversie redusă si costuri mari ;

2. La nivelul procesării :

– capacitățile supradimensionate ;

– tehnologii învechite neperformante ;

– ponderea mare a consumului familial limitează dezvoltarea pieței ;

– nivelul scăzut de investiții ;

– lipsa unui sistem de plată în funcție de calitatea carcaselor ;

– ambalarea și etichetarea necorespunzătoare;

3. La nivelul distribuției și comercializării:

– sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (întreprinderi mici ceea ce duce la costuri ridicate) ;

– supermarketurile se bazează pe importuri.

[NUME_REDACTAT] calitatea cărnii este la nivelul standardelor UE deși, țările vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici privind calitatea și prețurile. Ca o concluzie despre eficiența și competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat faptul ca o economie concurențială va implica măsuri și acțiuni care se vor face resimțite, în primul rând, de actualii producători de subzistență.

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanță

        Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în vârsta, precum și a celor cu diferite afecțiuni.

        Creșterea vacilor pentru lapte, ocupație de baza în zona rurala și montană, asigură venituri ritmice și stabile crescătorilor de animale.

        Susținerea valorificării eficiente a laptelui materie prima va permite realizarea unor investiții în retehnologizarea activității necesare realizării unor produse lactate controlabile, cu calitate și termene de garanție superioare.

        Asigură stabilitatea forței de muncă în zona rurală și montană.

        Este sursa sigura pentru schimburile comerciale.

        Asigură valorificarea superioară a furajelor realizate pe suprafețele de bază furajeră în sistem natural (pășuni naturale).

2.2. Obiective urmărite

        Asigurarea necesarului de lapte și produse lactate la nivelul standardelor europene.

        Realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de suprafața în vederea utilizării potențialului de producție al bazei furajere.

        Stimularea organizării de exploatații eficiente și competitive prin trecerea de la producția destinată autoconsumului la producția comercială.

        Organizarea crescătorilor în asociații în vederea reprezentării intereselor în relațiile cu furnizorii de inputuri și beneficiarii produselor realizate.

        Creșterea producției de lapte materie prima la nivelul potențialului național în vederea acoperirii cotelor de producție ce au fost negociate cu [NUME_REDACTAT] din momentul integrării.

2.3. Politici agricole de susținere

        Susținerea, stimularea și protecția produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite în UE.

        Susținerea pentru echilibrarea balanței între segmentul de producție și procesare a producției.

        Fără ajustarea echilibrată a raportului de prețuri între sectorul de procesare și producție, se riscă diminuarea efectivelor de animale.

        Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra prețul de valorificare la producătorul intern cu cel realizat în UE

2.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung

Relansarea sectorului de creștere a bovinelor, în vederea stimulării producției de lapte de vacă.

        Susținerea sectorului de producere a laptelui, pentru creșterea cantitativă și calitativă a acestuia, în vederea alinierii la standardele [NUME_REDACTAT] privind modul de acordare a cotelor.

        Asigurarea securității alimentare a populației cu lapte și produse lactate.

        Susținerea financiară a producției de lapte, pentru echilibrarea prețului de valorificare la producător, pe aceleași criterii cu cele realizate in UE

Sectorul laptelui si al produselor lactate este reglementat in UE prin sistemul cotelor de producție a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE nr. 1788/2003) si cel de intervenții pe piața produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999 modificat R CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu modificări si completări prin Legea nr.72/2006.

2.5. Situația actuală la nivel sectorial

Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): – total bovine 2.880.530 cap.

– vaci și juninci 1.638.751 cap.

– vaci de lapte 1.518.533 cap.

Efective, (pe tipuri de exploatații, la 30.04.2007) :

Tabel nr. 1

Sursa INS si MADR

–         Producții – lapte – totale 49.298,9 mii hl.

– medii 3.168,0 litri / cap.

–         Exploatații agricole și efective, (pe clase de mărime a exploatației):

Tabel nr. 2

Sursa INS si MADR

–         Costuri de producție pentru lapte, (pe tipuri de exploatație):

– gospodării individuale, (1-2 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru lapte;

– exploatații mici și mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 0,8-1,2 lei/litru lapte;

– exploatații mari și industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte.

2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte și juninci

la data de 30 aprilie 2008

Tabel nr. 3

Sursa INS si MADR

Principalele instituții responsabile pe sectorul de lapte:

     [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Rurale (MAPDR) responsabil cu realizarea politicii, strategiilor si implementării corespunzătoare a acestora si colaborării internaționale prin compartimentul pentru lapte si produse lactate, respectiv prin departamentul de cooperare internațională.

     [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] si pentru [NUME_REDACTAT] (ANSVSA) responsabila cu asigurarea siguranței alimentelor, controlul si monitorizarea calității laptelui materie prima, evaluarea si aprobarea unităților de producție si procesare, aprobarea si controlul laboratoarelor de atestare a calității laptelui si produselor lactate.

– Agenția de Ameliorare si Reproducție in Zootehnie ANARZ

– Agenția de Plăți si Intervenție APIA

În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul național de referință pentru analiza și testarea calității laptelui Institutul de Igienă și [NUME_REDACTAT] Veterinară care verifică activitatea laboratoarelor de rutină prin testarea inter laboratoare.

În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea si controlul cotelor de lapte în România cu structura teritorială regională și județeană.

Piața europeană a laptelui de vaca este reglementata de regimul taxelor pentru cantitățile comercializate in exces fata de cantitatea de referința atribuită fiecărui stat membru COTA NATIONALA DE LAPTE si masurile de SUSTINERE FINANCIARE.

Depășirea cotei naționale impune plata de taxe către UE, de către producătorii care își depășesc cota individuala alocata.

Valoarea taxei începând din 2007 este de 27.83 EUR/ 100 kg lapte

Cantitatea:

3.057 tone lapte din care

1.251 tone lapte pentru livrări la unitățile de procesare

1.806 tone lapte pentru vânzări directe către consumatori.

+1.884 tone lapte, din 2009 rezerva de restructurare

Grăsimea de referință: 3,85%.

SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare (PAC)

Principalele scheme de susținere financiara ale sectorului de lapte, conform PAC sunt masurile de intervenție si masurile comerciale de piață, interna si externa:

    Intervenția pentru unt si lapte praf degresat

    Stocarea privata pentru unt

    Laptele in scoli

    Ajutor pentru fabricarea cazeinei și cazeinaților

    Ajutor pentru unt folosit de organizațiile non profit

    Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor

    Promovarea consumului de lapte si produse lactate

    Licențele si taxele pentru importuri

    Restituțiile pentru export

FORME DE SUSTINERE FINANCIARA 2007

(Pentru sectorul de creștere a taurinelor, producție și procesare a laptelui de vacă)

Pentru producători:

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

(Pe unitatea de suprafața cultivata, respectiv pe cap de animal, sau in forma decuplata pe exploatația agricola deținătoare de animale la o data istorica)

– pentru exploatația de bovine

    mai mari de 6 luni si

    minimum 3 capete in exploatație (la data de 31 ianuarie 2007, exploatație cu cod in RNE, animale cu pașaport in momentul depunerii solicitării de )

Ajutoarele de stat pentru calitatea laptelui

3.000 lei/ litru lapte – premierea laptelui care îndeplinește parametrii calitativi ai standardelor europene la laptele livrat (NTG si numărul de celule somatice), pana la 31 dec. 2009.

Pentru procesatori:

Procesatorii au acces la masurile de intervenție si de piața prevăzute de [NUME_REDACTAT] (CE) Nr. 1255/ 1999 modificat prin (CE) Nr. 1787/ 2003, în funcție de încadrarea in criteriile procedurale realizate de APIA .

Numărul total al unităților de procesare lapte, este de 286 unități, din care:

– 195 unități de procesare în tranziție;

– 62 unități aprobate pentru piața internă;

– 29 unități autorizate pentru schimb intracomunitar

Capacitatea totală de procesare, pentru lapte și produse lactate, este de aproximativ 3.000 mii tone / anual.

–         Nivelul sprijinului financiar, pentru laptele „ materie primă” destinat procesării, ce corespunde normelor de calitate și igienă, este de 0,3 lei / kg. lapte, reprezentând cca. 9 euro-cenți/ kg.

–         Ponderea subvenției în costul producției de lapte, diferă în funcție de tipul și performanțele economice ale exploatației, de la 15% până la 25%.

– gospodării țărănești individuale, 1-2 cap. vaci lapte cca. 15%;

– exploatații comerciale mici, 3-50 cap. vaci lapte cca. 20%;

– exploatații comerciale mari, peste 50 cap. vaci lapte cca. 25%.

– Rata de acoperire a consumului, din producția internă, (în perioada 2004-2007):

Tabel nr. 4

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 1

Din datele graficului nr. 1 se observă o scădere a producției de lapte în anul 2007 față de anul 2004, de la 49015, la 47238 mii hectolitri, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 %.

Context și tendințe la nivel european

–         modul de subvenționare a producției de lapte, în alte state membre ale UE:

– Olanda: – 3,5 -3,8 euro-cenți / litru de lapte;

– Germania – 3,0 euro-cenți / litru de lapte;

– Ungaria – 2,5-3,0 euro-cenți / litru de lapte;

– Polonia – susținere indirectă prin:

– programe speciale de investiții;

– finanțare și rambursare pe termen lung;

– creditare, cu dobânzi de sub 3%;

– subvenționarea dobânzilor la credite.

2.7. Cheltuieli de producție lapte de vacă pentru consum

     Tipul de exploatație – ferme comerciale, cu peste 50 cap. vaci de lapte;

     Sistemul de creștere – stabulație permanentă, cu întreținere liberă;

     Sistemul de muls – mecanic, cu platformă de muls în grup;

     Producția medie – anuală : 5000 kg. lapte / cap vacă furajată;

– zilnică : 15,06 kg. lapte / cap vacă furajată;

     Costul mediu de producție, cca. – 0,90 lei / kg. lapte marfă.

Tabel nr. 5

Notă: ● Datele prezentate mai sus, sunt estimative și reprezintă performanțele tehnico-economice la nivelul exploatațiilor comerciale rentabile, (de capacitate mare și mijlocie).

DINAMICA PRODUCȚIEI MEDII DE LAPTE VACĂ ȘI BIVOLIȚĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 6

Sursa INS

Grafic nr. 2

DINAMICA PRODUCȚIEI TOTALE DE LAPTE VACĂ ȘI BIVOLIȚĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 7

Sursa INS

CAPITOLUL III. SECTORUL CREȘTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA

(Carne)

3.1. Importanță

        Creșterea bovinelor este o activitate tradițională a populației din zona rurală și în special din zona montană.

        Diversitatea producțiilor pe care le realizează, consumul redus de energie și natura furajelor pe care le valorifică, conferă creșterii și exploatării bovinelor caracterul unei activități durabile și de perspectivă.

        Există posibilitatea realizării de producții pentru acoperirea necesarului intern și de export de carne de bovine, care să aducă venituri mari producătorilor.

        Sursă pentru schimburile comerciale.

        Asigură stabilitatea forței de muncă în zona rurală și montană.

3.2. Obiective urmărite

        Creșterea greutății de tăiere va determina randament ridicat de carne în carcasă.

        Integrarea activității de ameliorare a efectivelor de bovine la normele și standardele UE.

        Promovarea activității de ameliorare a efectivelor de bovine în direcția măririi și îmbunătățirii producției de carne.

        Susținerea financiară a organizării exploatațiilor în asociații, în vederea reprezentării intereselor în relație cu furnizorii de inputuri și beneficiari ai produselor realizate.

        Asigurarea unor  venituri proprii prin valorificarea producției marfă la export.

        Asigurarea condițiilor necesare exteriorizării potențialului de producție al animalului.

        Stimularea creșterii efectivelor în zonele montane care prezintă oportunități în creșterea taurinelor.

3.3. Politici agricole de susținere

        Stimularea organizării exploatațiilor în asociații, în vederea reprezentării intereselor în relațiile cu furnizorii de inputuri și beneficiarii produselor finite.

        Stimularea organizării de exploatații competitive și eficiente în zona rurală și montană.

        Sporirea veniturilor proprii și trecerea de la autoconsum la producția comercială.

        Creșterea efectivului matcă și a natalității în vederea creșterii efectivului de tineret bovin destinat îngrășării și sacrificării la greutăți optime.

        Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producția de carne.

3.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung

        Relansarea acestui sector în vederea asigurării necesarului de carne pentru consumul populației

        Susținerea și relansarea sectorului are în vedere creșterea cantitativă și calitativă a producției de carne de bovină.

        Alinierea la standardele [NUME_REDACTAT] privind modul de acordare a subvențiilor și de valorificare în funcție de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor.

        Susținerea financiară pentru echilibrarea prețului de valorificare la producător cu cel realizat în UE.

Sectorul cărnii de vită este reglementat în UE prin Regulamentul CEE nr. 1254/1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de vită.

3.5. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 8

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 3

Grafic nr. 4

Sectorul privat deține în prezent 99% din efectivul total de bovine.

Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza cărora se realizează atât producția de lapte cât și cea de carne.

În anul 2007, față de anul 2004 efectivul total de bovine a scăzut cu 5 %, de la 2.907 mii capete la 2762 mii capete.

Producția de carne de vită este realizată în proporție de 99,6 % de sectorul privat.

Efectivele de bovine pentru producția de carne sunt crescute într-un număr redus de unități organizate de creștere și finisare, și sunt destinate, în special exportului în viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relația [NUME_REDACTAT] și la peste 400 kg în alte țări.

Circa 19 % din producția totală de carne de taurine se realizează în exploatațiile de mică dimensiune, cu 1- 2 vaci, care dețin circa 76 % din efectivul total.

Producția este valorificată de producători prin tăierea vițeilor la o greutate mică pentru asigurarea necesităților proprii de consum. Circa 48 % din carnea de vită este vândută directă de către producători pe piața liberă.

        Importul de carne de vită a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone în anul 2004 la 10742 tone în anul 2007.

        În anul 2007, față de anul 2004 exportul de carne de vită a crescut cu 39,3 %, de la 22.515 tone la 31360 tone.

        Consumul total de carne de vită a fost de 193082 tone, în anul 2007, față de 177.524 tone în anul 2004, înregistrându-se o creștere de 8,8 %.

        Ponderea importului din consumul intern de carne de vită a fost de 6 % în anul 2007, față de 3% în anul 2004.

        Ponderea consumului de carne de vită, din consumul total de carne și produse din carne a fost de 13,8 % în anul 2007 față de 14,0 % în anul 2004.

În anul 2007 consumul de carne de vită pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg față de 8,2 kg în anul 2006.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de bovine pentru producția de carne de vită livrată la abatoare autorizate, a fost:

în anul:

2004 9,5 milioane lei RON

2005 9,5 milioane lei RON

2006 43,4 milioane lei RON

2007 3,0 milioane lei RON pentru carcase clasificate

Formele de susținere financiară directă pentru producătorii de carne de vită au influențat evoluția producției de carne.

Unitățile de abatorizare, precum și cele de procesare a cărnii, a căror număr și capacitate a suferit în timp modificări importante, este reprezentat astăzi de un număr de 253 unități, încadrate în două grupe conform îndeplinirii cerințelor [NUME_REDACTAT], astfel:

Tabel nr. 9

Sursa INS si MADR

Investiții efectuate prin programul Fermierul, pentru vacile de carne au fost de 1 025 649 lei, pentru înființarea de ferme pentru tineret taurin la îngrășat.

În anul 2006 urmare a H.G. 1583/2006, privind achiziționarea de animale pentru reproducție, s-au subvenționat și achizițiile de juninci de reproducție din rase de carne. Urmare a acestei H.G. s-au achiziționat juninci din rase de carne în valoare de 67 800 lei. Subvenționarea animalelor fiind de până la 50 % din valoarea de achiziție.

După cum se poate observa și din tabelul de mai jos greutatea în carcasă la sacrificare, a crescut de la 330 kg/ carcasă în anul 2005 la 370 kg/carcasă în anul 2006.

3.6. Structura dimensională a exploatațiilor de bovine

la data de 30 aprilie 2007

Tabel nr. 10

Sursa INS si MADR

3.7. Cheltuieli de producție pentru tineret bovin pentru îngrășare

a)     Sistem semi intensiv (adăpost + pășune)

–         durata ciclului de producție 500 zile – până la 18 luni

–         cheltuieli lei/kg, carne produsă 4,20 lei

b)    Sistem intensiv ( numai în adăpost)

–         durata ciclului de producție 400 zile

–         cheltuieli lei/kg carne produsă 5,60 lei

DINAMICA EFECTIVULUI DE BOVINE ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 11

mii capete

Sursa INS

Graficul nr. 5

DINAMICA PRODUCȚIEI DE CARNE VITĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 12

mii tone

Sursa INS

Grafic nr. 6

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREȘTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanță

        Creșterea ovinelor este o activitate tradițională.

        Diversitatea producțiilor pe care le realizează, consumul redus de energie și natura furajelor pe care le consumă, conferă creșterii si exploatării ovinelor caracterul unei activități durabile și de perspectivă;

        Există posibilitatea realizării de export de carne de ovine care să aducă venituri mari producătorilor.

4.2. Obiective urmărite

        Stimularea organizării de exploatații, sau asociații, în vederea creșterii tineretului ovin pentru îngrășare în vederea asigurării cu carne a pieții interne și externe.

        Creșterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor.

        Sporirea veniturilor crescătorilor prin comercializarea producției marfă.

        Modificarea direcțiilor prioritare de exploatare pentru producția carne – lapte.

4.3. Program pentru susținerea produsului  –  carne

        Ameliorarea efectivelor de ovine și caprine pentru producțiile de carne prin folosirea însămânțărilor artificiale și a berbecilor și țapilor amelioratori pentru producția de carne.

        Îmbunătățirea structurii dimensionale a exploataților cu profil de îngrășare a tineretului ovin.

        Introducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform standardelor UE.

4.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung

        Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de carne la intern și a exportului de carne de oaie.

        Alinierea la standardele [NUME_REDACTAT] privind modul de acordare a subvențiilor și clasificarea carcaselor.

        Recâștigarea piețelor externe pentru carnea de oaie, pe relația țărilor arabe și a comunității Europene.

B. LAPTE DE OAIE ȘI CAPRĂ

4.5. Program pentru susținerea produsului  –  lapte

        Ameliorarea efectivelor de ovine și caprine pentru producțiile de lapte și carne prin folosirea însămânțărilor artificiale cu berbeci și țapi cu înaltă valoare de ameliorare.

        Îmbunătățirea producției de lapte prin sporirea cantității și prelungirea duratei de lactație, cât și a procentului de grăsime și proteină.

        Extinderea controlului oficial al producției de lapte pentru depistarea plus valorilor și formarea unor nuclee de selecție valoroase.

4.6. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung

        Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de lapte și produse lactate de oaie și capră.

        Alinierea la standardele [NUME_REDACTAT] privind modul de acordare a subvențiilor.

        Recâștigarea piețelor externe pentru produsele lactate din lapte de oaie și capră.

Sectorul cărnii de oaie și capră este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2529/ 2001 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de oaie și capră

4.7. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 13

Sursa INS si MADR

Sectorul privat deține în prezent 100% din efectivul total de ovine și caprine

Urmare a economiei de piață și ulterior a sistemului de susținere financiară din partea statului, in perioada 2004—2007 efectivul de ovine și caprine în România a înregistrat o evoluție pozitivă.

În anul 2007, față de anul 2004 efectivul total de ovine și caprine a crescut cu 16,5 %, de la 8404 mii capete la 9787 mii capete.

Producția de carne de oaie se menține în limite constante, populația României fiind consumatoare ocazională de astfel de produs.

Importul de carne de oaie a crescut cu 531 % , de la 119 tone în anul 2004 la 751 tone în anul 2007 fiind folosită în compoziția diferitelor preparate din carne.

În anul 2007, față de anul 2004 exportul de carne de oaie a scăzut cu 16,6 %, de la 24637 tone la 20546 tone în 2007.

Consumul total de carne de oaie a fost de 46040 tone, în anul 2007, față de 50002 tone în anul 2004, înregistrându-se o scădere de 8 %.

Ponderea consumului de carne de oaie, din consumul total de carne și produse din carne a fost de 3,3 % în anul 2007 față de 3,9% în anul 2004.

Consumul de carne de oaie/locuitor, în anul 2007, a fost de 2,1 kg, față de 2,3 kg în anul 2004,înregistrându-se o scădere de 8,7 %.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de ovine și caprine pentru producția de carne livrată la abatoare autorizate și pentru reproducție a fost :

în anul:

2004 5,14 milioane lei RON

2005 6,80 milioane lei RON

2006 68,2 milioane lei RON

2007 151,52 milioane lei RON

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :

Conducerea registrelor genealogice 20 mii lei

Efectuarea controlului oficial al producției 60 mii lei

Testarea masculilor reproducători 2 mii lei

Plați naționale directe complementare 35 lei/cap

Tabel nr. 14

4.9. Cheltuieli de producție la specia ovină

1.     Cheltuieli cu furajarea

a)    stabulație :

–         180 zile x 2 kg fân/cap x 0,4 lei = 144 lei/cap

–          180 zile x 1,5 kg suculente/ cap x 0,1 lei =27 lei/cap

–          180 zile x 0,4 kg cereale boabe măcinate/ cap x 1,0 =72 lei/cap

Total=243 lei/cap

b)    întreținere pășune :îngrășăminte,curățire,distrugere mușuroaie 3 lei/cap

c) 30 zile x 0,3 kg concentrate/cap x 1,0 lei=9,0 lei/cap

TOTAL cheltuieli furajare =255 lei

2.     Cheltuieli cu forța de muncă

– norma de îngrijire =150 oi/ îngrijitor

– 12 luni x 600 lei /lună/ îngrijitor =7200 lei/an

– cheltuieli cu îngrijirea /cap =7200 : 150 = 48 lei/cap/an

3.     Cheltuieli cu medicamente

a ) acțiuni sanitar –veterinare obligatorii :

–       vaccin agalactic : 2 doze / cap = 0,6 lei/cap

–       vaccin anticărbunos : 2 doze / cap =0,8 lei / cap

–       vaccin manivac ( mamita gangrenoasă ): 2 doze / cap =0,5 lei /cap

–       tratamente antiparazitare (injectabil): 2 tratamente/an /cap=2,0 lei /cap

–       tratamente antiparazitare ( îmbăiere) : 1 îmbăiere/an/cap = 1,0 lei/cap

–       tratament contra fasciolozei: 2 tratamente/an/cap=1,0lei/cap

–       tratament contra dictiocaulozei si strongilozelor digestive =0.6 lei/cap

b) acțiuni sanitar-veterinare facultative ( necesitate) :

– distocii la fătare: 10% din efectiv (medicamente) =1,0 lei/cap

– afecțiuni mamare : 0,5 lei/ cap

– antibiotice : 0,5 lei/cap

– pododermatite : 0,5 lei/cap

TOTAL cheltuieli medicamente =9,0 lei/cap/an

4.CHELTUIELI CU ENERGIA

– iluminat + adăpat / an =2,5 lei/cap

TOTAL CHELTUIELI DE ÎNTREȚINERE = 314,5 LEI/ CAP/AN

DINAMICA EFECTIVELOR DE OVINE ȘI CAPRINE IN ROMANIA

Tabel nr. 15

Sursa INS

Grafic nr. 7

DINAMICA PRODUCȚIILOR DE CARNE ȘI LAPTE LA OVINE ȘI CAPRINE IN ROMANIA

Tabel nr. 16

Sursa INS

Grafic nr. 8

Grafic nr. 9

CAPITOLUL V. SECTORUL CREȘTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanță

        Creșterea porcinelor este o activitate tradițională.

        Produs de mare importanță pentru consumul întregii populații.

        Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelație directă cu producția de carne și puterea de cumpărare a consumatorului.

        Sursă pentru schimburile comerciale.

        Asigură stabilitatea forței de muncă în zona rurală.

5.2. Obiective urmărite

        Promovarea activității de ameliorare a efectivelor de porcine în direcția îmbunătății calitative a carcasei de porc.

        Stimularea organizării exploatațiilor în asociații, în vederea reprezentării intereselor în relație cu furnizorii de inputuri și beneficiarii produselor finite.

        Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producției marfă la export.

5.3. Program  pentru susținerea cărnii de porc

        Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătății calitative a carcasei de porc.

        Stimularea organizării de exploatații competitive și eficiente în zona rurală.

        Îmbunătățirii structurii dimensionale a exploataților zootehnice.

        Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine.

        Trecerea de la producția destinată autoconsumului la producția comercială.

5.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung

        Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvențiilor în vederea echilibrării prețului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs.

Sectorul cărnii de porc este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2759/1975 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de porc

5.5. Prezentarea sectorului

Condițiile naturale, economico – sociale și nu în ultimul rând tradiția, sunt favorabile pentru dezvoltarea sectorului de creștere a porcinelor pe filiera creștere, abatorizare și procesare a cărnii, care să asigure la niveluri optime, atât nevoile de consum ale populației cât și crearea unor disponibilități pentru schimburile comerciale internaționale.

Tabel nr. 17

Sursa INS si MADR

În sectorul de creșterea porcilor sunt:

        72 societăți comerciale producătoare de carne de porc;

        184 abatoare.

* * *

           Sectorul privat deține în prezent 100% din efectivul total de porci.

Urmare a economiei de piață și ulterior a sistemului de susținere financiară din partea statului, în perioada 2004 – 2007 efectivul de porci în România s-a menținut constant.

           În anul 2007, față de anul 2004 efectivul total de porci a scăzut cu 2,2 %, de la 4.899 mii capete la 4 .789 mii capete.

În anul 2007 producția națională de carne de porc realizată a fost de 669 mii tone în viu, față de 626 mii tone în viu realizată în anul 2004, înregistrându-se o creștere de 6,9 %.

Numărul exploatațiilor de reproducție, nivelul de populare al acestora, precum și a celor de creștere și îngrășare a porcilor pentru producția de carne, a determinat reducerea producției totale de carne de porc cu cca. 41% față de anul 1989.

Forma de valorificare a producției de carne de porc evidențiază un sistem de creștere adresat în procent de 22 % pentru asigurarea nevoilor de autoconsum ale producătorului și 78% comercializării directe tradiționale.

           Importul de carne de porc a crescut cu 40,3 % de la 143.981 tone în anul 2004 la 202054 tone în anul 2007.

Rasele autohtone crescute în exploatațiile individuale, precum, în mare măsură și cele din complexele industriale, au un procent mai redus de carne în carcasă și o cantitatea mai mare de grăsime, comparativ cu materialul biologic extern, ceea ce a determinat creșterea importului de carne de porc.

           În anul 2007 față de anul 2004 exportul de carne de porc a scăzut cu 54 %, de la 300 tone la 138 tone.

           Consumul total de carne de porc a fost de 703.366 tone în anul 2007 față de 613.556 tone în anul 2004, realizându-se o creștere de 14,6 %.

           Ponderea importului din consumul intern de carne de porc a fost de 29 % în anul 2007, față de 23% în anul 2004.

           Ponderea consumului de carne de porc, din consumul total de carne și produse din carne a fost de 50,4 % în anul 2007 față de 48,5% în anul 2004.

           Consumul de carne de porc/locuitor, în anul 2007 a fost de 32,6 kg, față de 28,3 kg în anul 2004, realizându-se o creștere de 15,2 %.

           Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de porci pentru producția de carne de porc livrată la abatoare autorizate, a fost:

în anul:

2004 148,40 milioane lei RON (creștere de 316 % față de2003)

2005 163,28 milioane lei RON (creștere de 10 % față de 2004)

2006 148,21 milioane lei RON (scădere de 9 % față de 2005)

2007 186,18 milioane lei RON (creștere de 25,6 % față de 2006)

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru:

Îmbunătățirea calității producției de carne de porc prin susținerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel s-au acordat 199.800 mii lei pentru:

– carcase porcine clasa E – 120 lei/carcasă;

– carcase porcine clasa U – 100 lei/carcasă.

Îmbunătățirea calității și a parametrilor de producție prin susținerea scrofițelor din ferme comerciale care provin din ferme de reproducție în rasă pură sau hibridare, la prima fătare; s-a acordat 7.055 mii lei (150 lei/cap).

Tabel nr. 18

DINAMICA EFECTIVELOR DE PORCINE ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 19

Sursa: INS

Grafic nr. 10

DINAMICA PRODUCȚIEI DE CARNE PORC ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 20

Sursa: INS

Grafic nr. 11

CAPITOLUL VI SECTORUL CREȘTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE

61. Importanța

        Creșterea păsărilor în sistem intensiv industrial este o activitate care asigură necesarul de carne si ouă pentru populația urbană.

        Produs de mare importantă accesibil pentru întreaga populație.

        Nivelul consumului de carne de pasăre/locuitor este în corelație directă cu producția de carne și puterea de cumpărare a consumatorului.

        Este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate cultivate pentru conversia în proteină animală.

        Sursă pentru schimburile comerciale.

6.2. Obiective urmărite

        Asigurarea necesarului de consum din producția internă.

        Corelarea efectivelor și a producțiilor cu potențialul productiv și cerințele la un nivel european.

        Eficientizarea activității de creștere cu performante de producție similare celor comunitare prin compensarea diferenței între prețul de producție și cel de valorificare.

        Susținerea activității de ameliorare a efectivelor de păsări și crearea de noi hibrizi cu performanțe de producție superioare.

6.3. Program pentru susținerea cărnii de pasăre

        Ameliorarea efectivelor de păsări pentru îmbunătățirea calitativă a carcasei de pasăre.

        Stimularea organizării de exploatații competitive si eficiente.

        Sporirea veniturilor fermierilor care dezvoltă activități în avicultură.

        Creșterea greutății medii de sacrificare.

6.4. Obiective de reabilitare și redresare pe termen mediu și lung

        Menținerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.

        Asigurarea populației cu cantități suficiente de carne de pasăre de calitate și la un preț accesibil.

        Susținerea financiară a producției de carne de pasăre în condiții de eficientă economică.

        Susținerea financiară are în vedere crearea unui sector competitiv în condițiile alinierii la standardele [NUME_REDACTAT].

Sectorul cărnii de pasăre este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2777/ 1975 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de pasăre,

6.5. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 21

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 12

În sectorul de creștere a păsărilor sunt:

     78 societăți comerciale producătoare de carne de pasăre;

     82 societăți comerciale producătoare de ouă de consum;

     56 abatoare, din care:

        30 unități agreate la export

        26 unități în tranziție

* * *

     sectorul privat deține în prezent 99% din efectivul de păsări;

     În anul 2007 efectivul total de păsări a scăzut cu 7,5 % față de anul 2004, de la 79.360 mii la 73.373 mii capete;

     În anul 2007 s-a realizat o producție totală de carne de pasăre de 406 mii tone, cu 9,1 % mai mult decât în anul 2004, când s-au realizat 372 mii tone;

     În anul 2007 producția de ouă realizată a fost de 64087,6 milioane bucăți, cu 13,2 % mai puțin decât în anul 2004, când s-au realizat 7.381,0 milioane bucăți;

     în anul 2007 greutatea de sacrificare la pasăre a fost de 2,073 kg/cap față de 2,148 kg/cap în anul 2004;

     importul de carne de pasăre a scăzut cu 1,6 %, de la 130.454 tone în anul 2004 la 128.337 tone în anul 2007.

     în anul 2007 exportul de carne de pasăre a fost de numai 1785 tone față de 3.808 tone în anul 2004.

     consumul total de carne de pasăre în anul 2007 a fost de 451.672 tone față de 424.406 tone în anul 2004, înregistrându-se o creștere de 6,4 %;

     în anul 2007, ponderea consumului de carne de pasăre din consumul total de carne și produse din carne (toate speciile) a fost de 32,4 %, față de 33,5 % în anul 2004;

     în anul 2007 consumul de carne de pasăre/locuitor, a fost de 20,9 kg, cu 6,6 % mai mult decât în anul 2004, când a fost de 19,6 kg;

     ponderea importului din consumul intern de carne de pasăre a fost de 28 % în anul 2007, față de 31% în anul 2004.

     Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de păsări pentru producția de carne de pasăre – pui broiler livrată la unități de abatorizare autorizate a crescut, astfel:

– 2004 122,09 milioane lei RON (creștere 75,0% față de 2003)

– 2005 166,22 milioane lei RON (creștere 36,0% față de 2004)

– 2006 238,79 milioane lei RON (creștere 43,7 % față de 2005)

– 2007 209,72 milioane lei RON (scădere cu 12,2 % față de 2006)

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :

– îmbunătățirea calității și a parametrilor de producție în creșterea efectivelor de păsări prin susținerea producției de carne de pasăre – pui broiler și a producției de ouă consum:

Pentru carnea de pasăre s-a alocat o sumă totală de 225.000 mii lei, respectiv de 1,6 lei/cap pui broiler în viu.

6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări la 30 aprilie 2007

Tabel nr. 22

6.7. Cheltuielile de producție la pui vii pentru carne în anii 2005-2007 și estimativ 2008

Tabel nr. 23

Sursa UCPR

Cheltuielile de producție la ouă consum în anii 2005-2007

și estimativ 2008

Tabel nr. 24

Sursa UCPR

DINAMICA PRODUCȚIEI DE CARNE PASĂRE ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2004-2007

Tabel nr. 25

Sursa: INS

Grafic nr. 13

DINAMICA PRODUCȚIEI DE OUĂ ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2004-2007

Tabel nr. 26

Sursa: INS

Grafic nr. 14

DINAMICA PRODUCȚIILOR ANIMALIERE, IMPORT, EXPORT ȘI CONSUM PE LOCUITOR IN ROMANIA

Tabel nr. 27

Sursa INS și MADR

CAPITOLUL VII. SUSȚINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT ȘI DIN FONDURI UE A OBȚINERII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Tabel nr. 28

Program:

Susținerea ameliorării populațiilor de animale

Programul este destinat îmbunătățirii structurii genetice a populațiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine și păsări, în vederea consolidării unor exploatații durabile și viabile, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare destinate consumului populației.

Programul este structurat pe susținerea următoarelor măsuri:

o       Conducerea registrelor genealogice pentru bovine/ ovine

o       Efectuarea controlului oficial al producției de lapte, la ovine și caprine

o       controlul oficial al producției de lână la ovine

o       controlul oficial al producției de pielicele la ovine

o       controlul oficial al producției de carne de ovine/caprine

o       achiziția de containere pentru conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri și cu autonomie dinamică de peste 90 zile

o       susținerea cheltuielilor de testare a masculilor de reproducție pentru tăurași și berbeci

o       susținerea cheltuielilor pentru efectuarea testului național de disecție pentru autorizarea echipamentelor de clasificare a carcaselor de porcine conform Sistemului de clasificare EUROP și pentru stabilirea formulei matematice de calcul al procentului de țesut muscular în carcasă, pentru porcinele din [NUME_REDACTAT]:

–         îmbunătățirea performanțelor de producție,

–         creșterea numărului de reproducători testați după performanțe proprii ca bază pentru realizarea obiectivelor programelor de ameliorare în scopul îmbunătățirii performanțelor de producție

Program:

Susținerea îmbunătățirii calității produselor de origine animală

Programul este structurat pentru susținerea următoarelor măsuri:

o       Îmbunătățirea calității producțiilor de carne prin susținerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor de porc și bovină

o       Îmbunătățirea calității și a parametrilor de producție în creșterea efectivelor prin susținerea producțiilor de carne prin susținerea achiziției de scrofițe din ferme comerciale care provin din ferme de reproducție în rasă pură sau hibridare, la prima fătare și susținerea cărnii de pasăre – pui broiler

o       Îmbunătățirea calității producției de miere prin susținerea familiilor de albine

o       Îmbunătățirea calității și igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din [NUME_REDACTAT], respectiv susținerea laptelui livrat cu număr total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu 100.000/ml și un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml

Obiective:

–         implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de porcine/bovine și îmbunătățirea procentului de carne macră din carcasă

–         stimularea îmbunătățirii parametrilor de calitate și igienei laptelui destinat procesării;

–         îmbunătățirea calității cărnii de pasăre și dezvoltarea sectorului avicol

7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)

Pentru aceste programe, sprijinul financiar pentru perioada 2007-2010 a fost aprobat conform prevederilor următoarelor acte normative:

        Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 123/2006, prin care au fost aprobate formele de sprijin alocate în zootehnie;

        Ordinul ministrului nr. 850/2006, prin care s-au aprobat normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din zootehnic, precum și condițiile de eligibilitate;

        [NUME_REDACTAT] nr. 141/2007, prin care au fost aprobate activitățile pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități;

        [NUME_REDACTAT] nr. 3/2008, prin care au fost aprobate activitățile pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2008, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități;

        Proiect de HG privind aprobarea [NUME_REDACTAT] Apicol pentru perioada 2008-2010, precum și a normelor de aplicare a acestuia. A fost aprobat prin Decizie de către [NUME_REDACTAT] și este la ministerele avizatoare.

Pentru anul 2008 sprijinul financiar (ajutor de stat), pentru aceste programe, a fost în valoare de 600000 mii lei, din care:

           Susținerea ameliorării populațiilor de animale – 5000 mii lei

           Susținerea îmbunătățirii calității produselor de origine animală – 595000 mii lei

7.2. Plăți naționale complementare directe

Pentru stimularea efectivelor de bovine în exploatații și a producției de carne și de produse tradiționale prin creșterea efectivului de ovine și caprine, pentru perioada 2007-2010 au fost aprobate plățile naționale complementare directe, conform prevederilor următoarelor acte normative:

        Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006, prin care au fost aprobate schemelor de plăți directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007:

        Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 295/2007, prin care s-a stabilit modul de implementare, condițiilor specifice și criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale complementare în sectorul zootehnic

        Hotărârea de Guvern nr. 985/2007, care prevede cuantumul plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în anul 2007.

Prin schemele naționale de plăți directe, pentru anul 2008, a fost stabilit un plafon de maximum 240913,79 mii Euro, astfel:

–         pentru bovine, pe exploatație cu minimum 3 capete bovine și vârsta minimă de 6 luni – 176299,95 mii Euro valoare totală

–         pentru ovine, pe exploatații cu minimum 50 ovine adulte și pentru caprine, pe exploatații cu minimum 25 de capre adulte – 64613,84 mii Euro valoare totală

7.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul național

              [NUME_REDACTAT] de Urgentă a Guvernului nr. 194/2005 – au fost alocate 4300 mii lei pentru conservarea și utilizarea resurselor genetice animale în stare critică și în pericol de dispariție, pe specii, astfel:

o       Bovine – 206,6 mii lei

o       Ovine/Caprine – 1852,4 mii lei

o       Suine – 139,7 mii lei

o       Animale de blană – 28,4 mii lei

o       Viermi de mătase – 162,5 mii lei

o       Albine – 55,0 mii lei

o       Păsări – 1251,2 mii lei

o       Pești – 157,3 mii lei

        [NUME_REDACTAT] Ministrului nr. 66/2008 s-a susținut achiziția materialului seminal congelat de taur în valoare totală de 8.400 mii lei prin alocarea a 6 – 7 lei/doză de material seminal congelat, în funcție de valoarea de ameliorare a taurului;

        [NUME_REDACTAT] Zootehniei nr. 72/2002, a fost susținut Controlul oficial al producțiilor la Bovine, valoarea alocată 15394,9 mii lei cu 64,7 – 130 lei/ cap vacă în COP

Obiective generale propuse pentru anul 2008:

–         Creșterea valorii totale a producției zootehnice 3%.

–         Creșterea efectivelor de animale 2,5%.

–         Creșterea producțiilor animaliere 2%.

Rezultate planificate și indicatori de performanță

Tabel nr. 29

Implementarea programului bugetar

Implementarea se face prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și/sau direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București pe baza documentațiilor specificate în normele metodologice de aplicare a acestor acte normative.

Ministerul agriculturii si dezvoltĂrii rurale
DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale
DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC

Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale
DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC

Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale
DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC

Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale
DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC

CONCLUZII

A: LAPTE:

1.     În anul 2007, față de anul 2004, la nivel național s-a înregistrat o scădere a producției de lapte de 3,6 %, respectiv de la 49015 la 47238 mii hectolitri, datorită anului agricol neprielnic și a începerii aplicării sistemului de cote pentru producția de lapte.

2.     Referitor la exportul de lapte, în anul 2007 a crescut cu 92 %, față de anul 2004.

3.     Consumul total de lapte a crescut în anul 2007 cu 0,3 %, față de anul 2004, ceea ce a condus la o creșterea a consumului pe cap de locuitor cu 0,4 %, de la 226,3 în anul 2004, la 233,9 l/loc. în anul 2007.

4.     Este necesară stimularea creșterii producției de lapte materie primă la nivelul potențialului național în vederea acoperirii cotelor de producție ce au fost negociate cu [NUME_REDACTAT] din momentul integrării și a îmbunătățirii calității acestuia pentru atingerea standardelor comunitare.

B.CARNE:

5.     În anul 2007, față de anul 2004, la nivel național s-au înregistrat creșteri ale producției de carne de bovine de 17 %, la carnea de porcine de 6,9 % și la carnea de pasăre de 9,1 %, iar producția de carne de ovine se menține în limite constante, populația României fiind consumatoare ocazională a acestui produs.

6.     În anul 2007 necesarul de consum de carne de bovine pe piața internă a fost asigurat în proporție de 94% din producția autohtonă,față de anul 2004 când s-a asigurat în proporție de 97%; la carnea de porc s-a asigurat în proporție de 71% în anul 2007, față de anul 2004 când s-a asigurat în proporție de 77 %; la carnea de pasăre necesarul de consum s-a asigurat în proporție de 72% din producția autohtonă, față de anul 2004 când s-a asigurat doar în proporție de 69 %, iar la carnea de oaie, necesarul de consum s-a asigurat aproape 100 % din producția autohtonă, atât în anul 2007, cât și în anul 2004.

7.     Referitor la exportul de carne, situația se prezintă astfel: la carnea de bovine exportul a crescut cu 39,3 % în anul 2007, față de anul 2004; la carnea de ovine exportul a scăzut cu 16,6 % în anul 2007, față de anul 2004; la carnea de porc exportul a scăzut în anul 2007 cu 54 %, față de anul 2004, datorită focarelor de pestă porcină și interzicerii exportului acestui tip de carne, iar la carnea de pasăre, în anul 2007 s-a înregistrat o scădere de 54 %, față de anul 2004, fapt datorat suspiciunii de gripă aviară.

8.     În concluzie sectoarele de producere a producției de carne se confruntă cu probleme, care pot fi depășite dacă se intervine la nivel național cu măsuri care să conducă la dezvoltarea și stabilitatea acestora, prin:

–         Politica de piață în domeniul cerealelor, constituirea stocurilor de intervenție, pentru a evita comerțul speculativ, practicat de unele firme depozitare.

–         Fiscalitate ridicata, cota TVA de 19%, comparativ cu Ungaria, unde se practica cota TVA de 11% impozite pe construcții foarte mari, taxe sanitar veterinare, taxe de mediu, taxe de ecologizare și reciclare a mortalităților etc.

–         Probleme de ambalare, etichetare, termene de consum, producător, a loturilor ilicite care pătrund în piața agroalimentară.

BIBLIOGRAFIE

1.     Bălăucă N. (2008) – Igiena unităților agroalimentare, Ed. ART Design, București

2.     Bogdan A.T., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (1984) – Fertilitatea, natalitatea și prolificitatea în zootehnie, Ed. Dacia, [NUME_REDACTAT]., vol. I.

3.     Bogdan A.T., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (1985 – Fertilitatea, natalitatea și prolificitatea în zootehnie, Ed. Dacia, [NUME_REDACTAT]., vol. II.

4.     Bogdan A.T., Șt. Mantea, [NUME_REDACTAT] (1999) – Tratat de reproducție și însămânțări artificiale la suine, Ed. Tehnică agricolă, București.

5.     [NUME_REDACTAT] (1996) – Concepte moderne în zootehnie, Ed. Ceres, București

6.     [NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT], Gh, Reman (1999) – Îndrumătorul crescătorului de animale, Revista „[NUME_REDACTAT]”, București

7.     [NUME_REDACTAT] și col. (2001) – Exploatația agricolă familială, Ed. Agricolă, București

8.     [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (2001) – Zootehnia – Idei pentru performanță și competitivitate, Revista „[NUME_REDACTAT]”, București

9.     [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (2003) – Creșterea animalelor de fermă, Agris – Redacția revistelor agricole, București, vol. I și II.

10.           [NUME_REDACTAT] (1998) – Tratat de creștere a bovinelor, [NUME_REDACTAT], București, partea I.

11.           [NUME_REDACTAT] (2000) – Tratat de producerea, procesarea și valorificarea cărnii, Ed. Ceres, București

12.           [NUME_REDACTAT] (1998) – Alimente de origine animală, Ed. Carusel, București

13.           Onac N și col. (2006) – Inspecție și legislație zootehnică, Ed. Cermaprint, București

14.           [NUME_REDACTAT], A.T. Bogdan (2001) – Științe zootehnice, Ed. Cornelius, București

15.           Oprea A., [NUME_REDACTAT] (2006) – Controlul și expertiza produselor de origine animală, note de curs, uz intern, București

16.           [NUME_REDACTAT], Onac N. (2006) – Tehnologia procesării produselor de origine animală, Ed. Shik, București

***ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 123 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului

***LEGE nr. 125 din 5 mai 2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului

*** HOTĂRÂRE nr. 141 din 14 februarie 2007 privind aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități

***ORDIN nr. 850 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, precum și condițiile de eligibilitate

***ORDIN nr. 208 din 14 martie 2007 pentru modificarea și completarea anexei L "Norme metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar și condițiile de eligibilitate pentru activitățile din sectorul zootehnic, așa cum sunt prevăzute la lit. a), b) și d) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006" la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, precum și condițiile de eligibilitate

***ORDIN nr. 441 din 31 mai 2007 pentru modificarea și completarea anexelor H, J, K și L la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, precum și condițiile de eligibilitate

***ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 125 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură

***LEGE nr. 139 din 21 mai 2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură

***ORDIN nr. 295 din 3 aprilie 2007 pentru stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu

***ORDIN nr. 381 din 18 mai 2007 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu

***Anuar statistic 2004

***Anuar statistic 2005

***Anuar statistic 2006

***Date operative ale [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

***[NUME_REDACTAT] Strategic al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]