Capitolul I. Caracterisici generale despre vin
Introducere
Capitolul I. Caracterisici generale despre vin
Prezentarea generală a vinului, între medicament și produs alimentar
Tehnologii de producție și stabilirea calității vinului
Procesul general de transformare a vinului în produs comercial
Arta degustării vinului
Capitolul II. Piața națională și internațională a vinului
Piața internațională a vinului
Principalii producători de vinuri din România
Analiza pieței vinului din România
Capitolul III. Cercetarea poziționării companiei viti-vinicole românești
– Studiu de caz: S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău – producător zonal de vin
3.1 Prezentarea companiei vinicole
Organizarea activității în companie
Descrierea produsului
Analiza SWOT
Propuneri de îmbunătățire
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
Introducere
Motto:
„Vinul este dovada permanentă că Dumnezeu ne iubește și vrea să ne vadă fericiți”
(Benjamin Franklin)
Citatul de mai sus este doar una dintre numeroasele „vorbe de duh” rostite sau scrise de spiritele mari ale diverselor epoci cu privire la felul în care oamenii au considerat dintodeauna vinul un dar al zeilor. Mai mult decât o simplă băutură, acestei licori bahice i s-au asociat din vremuri străvechi valențe de „lubrifiant social”, dar și înțelesuri multiple și pestrițe, care variază de la valori strămoșești care țin de identitate culturală și până la misticism, religie și spiritualitate.
Vinul are o istorie îndelungată și o chimie complexă, chiar o carieră de excepție în literatură, fiind cel mai cântat și cel mai lăudat produs alimentar al odelor și al poveștilor de tot felul. Atât hrană cât și leac, companion de nădejde al omului la petreceri și sărbători, dar și în ședințele de meditație și regăsire solitare, vinul se numără printre izbânzile culturale cele mai mari ale umanității. De mii de ani l-am descoperit și acum, în secolul XXI, încă îl perfecționăm. Care mai este azi locul vinului în societate, ce defecte i-am găsit și ce îmbunătățiri i-am aplicat de-a lungul timpulului? Toate aceste întrebări merită răspuns.
Decizia de a opta pentru „Vin” ca subiect al lucrării se datorează convingerii că România are o piață vinicolă potentă și competitivă chiar la scară mondială, dar puțin exploatată și valorificată în acest sens. Consider că promovarea produselor autohtone este un gest foarte important în contextul unui climat european în care identitățile naționale se amestecă și trebuie, de aceea, să înțelegem un fenomen în care avem istorie și tradiție, așa cum este producția de vin, pentru a ne câștiga locul binemeritat în contextul dat.
Potrivit izvoarelor istorice, viticultura și-ar avea originile în Tracia de acum peste 4.000 de ani, aproximativ teritoriul României de astăzi. Se pare că podgoriile dacice erau atât de tentante, deopotrivă pentru invadatori cât și pentru populația locului încât, într-un acces de puritanism exacerbat, regele Burebista, sfătuit de Marele Preot Deceneu, a ordonat distrugerea viilor, văduvind sărmanul popor dac de licoarea sa de suflet.
O altă asociere foarte populară din același registru este și cea dintre Ștefan cel Mare și celebrul vin de Cotnari, urmată îndeaproape de numeroasele laude aduse vinurilor moldovenești de către cronicarul Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldavie. Povestea vinului este însemnată de multe întâmplări, când tragice, când comice, dar mereu fascinante, vinul reprezentând un fragment din complicatul mozaic al evoluției umane.
Prima parte a prezentei lucrări este marcată de o traversare a traseului prin timp și spațiu urmat de vin, de la originile viticulturii și până la poziția sa alimentară și comercială în epoca modernă. Informațiile prezentate vizează chimia vinului, materiile prime și procesele tehnologice care îl fac posibil, detalii despre calitatea acestei băuturi, informații logistice privitoare la mecanismele de transformare a bobului de strugure în sticla etichetată de pe raftul magazinului și influența ambalajului asupra vânzărilor. Partea de documentare teoretică va servi pentru a face analiza situației produsului vin din punct de vedere al caracteristicilor sale, a poziționării în context național și internațional.
În capitolul al doilea al lucrării voi realiza o trecere în revistă a categoriilor de vin și a piețelor naționale și internaționale pentru această băutură, voi face o analiză a fluxului comercial al vinului și voi încadra România, prin prisma principalilor săi producători și a pieței de aici, în peisajul european și chiar mondial al producției de vin, în funcție de calitate, de tradiție și de statistici.
Partea a treia cuprinde studiul de caz concret care pune accent pe podgoria S.C. Marcib COM S.R.L. Bacău, făcând o paralelă între maniera de obținere a vinurilor acestui producător și soluțiile care ar putea fi implementate pentru sporirea gradului de informare a consumatorilor și, firește, a calității vinului. S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău a fost înființată în anul 1993 pe baza actului constitutiv, fiind persoană juridică română din momentul înmatriculării în Registrul Comerțului cu forma juridică de ,,societate cu răspundere limitată”. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române în vigoare și cu prezentul statut al societății.
Metoda care stă la baza acestei cercetări este calitativă. Lucrarea include observația și analiză unei companii vinicole din județul Bacău. Colectarea, obținerea informațiilor necesare a fost posibile cu amabilitatea departamentului de management care mi-a oferit date relevante despre activitatea companiei.
Ipoteza constituie un enunț ce exprimă o relație de cauzalitate într-o formă ce poate fi probată empiric. Este necesar ca ipotezele să fie valide, iar acest lucru se poate concretiza dacă acestea au la bază niște fapte sau fenomene verificabile, autentice. Autorii fac distincție între două tipuri de ipoteze și anume: ipoteze teoretice (care implică noi interpretări ale faptelor) și ipoteze empirice (acelea care urmăresc corelația empirică între mai multe variabile).
Ipotezele de la care a pornit studiul prezent sunt următoarele:
Dacă mare parte din clienții care achiziționează vin acordă o importanță deosebită criteriilor de calitate ale unui produs (podgorie, tip, soi, vechime, aspect produs, aspect ambalaj, informații etichetă), atunci înseamnă că acești consumatori manifestă cerere pentru producția de vin superioară calitativ. Drept urmare, se merită ca aceste companii vinicole să investească în producție și mai ales, să își vândă produsele și la nivel național, nu doar la export.
Consider interesant de aflat cum se desfășoară activitatea în cadrul unei companii producătoare de vin din România, fapt pentru care am ales să observ îndeaproape cum se desfășoară activitatea unei firme de profil, cu date interne obținute de la compania S.C. MARCIB S.R.L. Bacău.
Capitolul I. Caracterisici generale despre vin
Prezentarea generală a vinului
Vinul a fost folosit ca medicament încă din Antichitate, traversând Evul Mediu ca leac și ajungând în zilele noastre să fie intens cercetat genetic și biochimic pentru explicarea efectelor sale curative și dezvăluirea unora noi. În ultimele decenii, valența de medicament mai ales a vinului roșu a fost pusă în seama diverselor substanțe cu efect antioxidant conținute de acesta.
„Vinurile sunt băuturi ce se obțin prin fermentația alcoolică a mustului obținut din struguri, fructele viței-de -vie (Vitis ninifera).”
Multe studii și cercetări medicale contemporane au subliniat efectele cu adevărat remarcabile ale unui compus din vinul roșu – resveratrolul – ale cărui caracteristici protectoare (antiinflamatorii, anti-îmbătrânire și anticancerigene în unele cazuri) au fost observate în experimente derulate pe cobai în laboratoare. Adesea, rezultatele i-au determinat pe specialiști să privească resveratrolul, identificabil în pielița bobului de strugure și un inhibitor al dezvoltării celulelor leucemice, ca pe un panaceu, un soi de substanță miraculoasă. Acest lucru a facilitat aplicarea unei etichete de „elixir de viață” lungă asupra vinului roșu.
Totuși, lucrurile nu sunt chiar atât de simple pentru că, de exemplu, în cazul șoarecilor, unele efecte benefice ale resveratrolului se manifestă strict în prezența unei gene specifice. Probabil, același principiu se aplică și la oameni, ceea ce ar justifica acele contradicții dintre povestirile despre unele cunoștințe alcoolice care au decedat din cauza cirozei la 50 de ani și istorisirile despre „străbunicul care toată viața lui a consumat zilnic vin și a trăit 100 de ani”.Dar alături de resveratrol, în vin mai există o altă substanță benefică. Acest compus se numește picetannol, înrudit cu resveratrolul, descoperit de oamenii de știință de la Universitatea Purdue, din SUA și care inhibă dezvoltarea celulelor adipoase, ceea ce poate juca un rol important în lupta împotriva obezității.
Potrivit altor studii, grație polifenolilor din struguri și, deci, din vin, consumul oricăreia dintre cele două ne-ar putea proteja și de efectele negative ale razelor ultraviolete, limitând deteriorarea celulelor sub acțiunea razelor solare. Tot polifenolii se dovedesc binefăcători și în ce privește buna funcționare a inimii și a creierului. Un alt fapt remarcabil este și că proteinele au un mare grad de stabilitate în vin, ceea ce face din consumul în cantități moderate al acestei băuturi – 1-2 pahare pe zi – un obicei sănătos și din vin un aliment complet, chiar necesar unei diete sănătoase și complete. Desigur, în această categorie intră doar vinurile naturale, nesupuse vreunei manipulări industriale exagerate.
Tot vinul, acest panaceu alimentar, poate corecta și efectele nefaste ale excesului de grăsimi din anumite mâncăruri – se cunoaște că afecțiunile cardiovasculare și chiar decesele pe care le provoacă sunt în directă legătură cu obiceiul de a mânca gras al oamenilor. Or, prezența vinului în sânge își aduce contribuția la eliminarea rapidă a colesterolului, motiv pentru care consumatorii frecvenți de vin alb sunt de două ori mai puțin susceptibili să manifeste boli de inimă. Foarte interesant, catehina, un polifenol din vin ce are proprietăți antioxidante speciale, contribuie la inhibarea carcinoamelor, adică luptă împotriva cancerului. „Elementul benefic cel mai evident conținut de vin este reprezentat de compușii fenolici, cunoscuți ca antioxidanți, care inhibă formarea tumorilor canceroase și reduce depunerile de grăsime în artere.”
Rezultate spectaculoase s-au înregistrat și în studierea efectelor benefice ale consumului moderat de vin (250-500 ml/zi) asupa riscului de contractare a maladiei Alzheimer la vârstnicii de peste 65 de ani, care devin de 3-4 ori mai puțin expuși îmbolnăvirii. Nu în ultimul rând, vinul acționează ca un binefăcător și în ce privește difuncțiile sexuale, grație caracterului său antioxidant, prin care ameliorează circulația sângelui inclusiv înspre zonele periferice, așa cum este și penisul.
Din punct de vedere al complexității, vinul este considerat „al doilea fluid după sânge”, deoarece conține în general aproximativ 85% apă, 12% alcool și, în limita restului de 3 procente rămas, alte peste 1.000 de elemente precum potasiul, calciul, sodiul, magneziul, fosforul, fierul, alături de zahăr rezidual, aminoacizi (similari cu cei din sânge), sulfați, acid lactic, azotați și polifenoli – aproximativ toate necesare organismului pentru o funcționare optimă.
Dată fiind marea lor varietate, vinurile au constituit obiectul numeroaselor cercetări științifice dedicate, fiind implicit supuse unor clasificări complexe.
În funcție de conținutul de zahăr, vinurile pot fi:
Seci (până la 4 g/l);
Demi-seci (între 4-12 g/l);
Demi-dulci (între 12-50 g/l);
Dulci (peste 50 g/l).
„Dintre caracteristicile fizico-chimice, prezintă importanță conținutul de alcool, care se exprimă în procente de volume, conținutul de zahăr, aciditatea totalălimita restului de 3 procente rămas, alte peste 1.000 de elemente precum potasiul, calciul, sodiul, magneziul, fosforul, fierul, alături de zahăr rezidual, aminoacizi (similari cu cei din sânge), sulfați, acid lactic, azotați și polifenoli – aproximativ toate necesare organismului pentru o funcționare optimă.
Dată fiind marea lor varietate, vinurile au constituit obiectul numeroaselor cercetări științifice dedicate, fiind implicit supuse unor clasificări complexe.
În funcție de conținutul de zahăr, vinurile pot fi:
Seci (până la 4 g/l);
Demi-seci (între 4-12 g/l);
Demi-dulci (între 12-50 g/l);
Dulci (peste 50 g/l).
„Dintre caracteristicile fizico-chimice, prezintă importanță conținutul de alcool, care se exprimă în procente de volume, conținutul de zahăr, aciditatea totală, care nu trebuie să depășească anumite valori și aciditatea volatilă, care caracterizează starea de sănătate a vinurilor.”
După gradul alcoolic, vinurile se clasifică după cum urmează:
Vinuri de masă (cu o tărie alcoolică de minimul 8,5%);
Vinuri de masă superioare (cu tăria alcoolică între 8,5% – 9,5%);
Vinuri de calitate superioară (tăria alcoolică, fără adaos, de peste 10,5%).
După denumirea de origine controlată, vinurile se împart în:
Vinuri cu denumire de origine controlată – DOC ( provin din struguri care au minimum 180 g zahăr /litru;
Vinuri din struguri culeși la maturitate deplină – DOC-CMD (min. 187 g zahăr);
Vinuri din struguri culeși târziu – DOC-CT (min. 220 g zahăr/litru);
Vinuri din struguri culeși la înnobilarea boabelor – DOC-CIB, cu „atac de mucegai nobil” sau culeși la stafidirea boabelor (min. 240 g zahăr/litru).
În funcție de culoare, vinurile sunt: vinuri albe, vinuri rose, vinuri roșii. Elementele care determină compoziția chimică a vinului sunt de mai multe categorii, în sensul că unele sunt aceleași prezente în bobul de strugure dinintea stoarcerii, altele formate în cadrul procesului de fermentare alcoolică și unele rezultate în urmare reacțiilor dintre primele două tipuri de substanțe. (vezi figura.1)
Figura 1. Schema compoziției chimice a vinului
Potrivit figurii de deasupra, vinul obținut natural este un fel de produs farmaceutic, de tipul ”multivitamine și multiminerale”, care provin mai ales din struguri. Sub acțiunea levurilor, unele dintre vitamine își sporesc proporțiile (vitaminele B1,B2.B6,PP), iar mineralele, sub incidența tratamentelor cu diverse substanțe aplicate viței de vie, mustului și vinului, devin numeroase: S, Cl, P, F, Br, Na, Mg, Ca, Fe, Cu, Al, Zn, Mn etc.
Economic, viticultura și vinificația sprijină bugetul de stat pentru că reprezintă o proporție importantă din totalul producției alimentare a țării. De asemenea, acest fenomen asigură un flux solid al exporturilor, ceea ce întregește rezervele valutare.
Ecologic, viticultura biologică sprijină dezvoltarea durabilă și asigură produse agroalimentare naturale și fără chimicale, în contrast cu viticultura mecanizată și chimizată, care poluează podgoriile și vinurile extrase din ele.
Turistic și chiar artistic vorbind, nicio alta plantă de cultură din lume nu împletește mai bine frumosul cu utilul decât o fac podgoriile, vița de vie fiind pentru om un simbol al abundenței și al limpezimii.
Tehnologii de producție și stabilirea calității vinului
Pentru ca un vin să fie de calitate, elementele determinante sunt extrem de variate și, enumerându-le, devine lesne de înțeles de ce producția vinicolă este, mai mult decât un procedeu industrial, chiar o artă. Prin urmare, calitatea vinului depinde de următorii factori:
Regiunea geografică, podgoria, via (rareori vinurile elitiste sunt amestecuri de struguri);
Condițiile climatice ale recoltei (motiv pentru care se și specifică pe etichete anii);
Tipul butoaielor în care se consumă fermentația (recipientele din inox permit controlul mai riguros al reglajelor chimice, iar cele de stejar favorizează transferul de tanin);
Temperatura mustului în timpul procesului de fermentație și durata acestuia (cu tot cu subperioadele de transformare a zahărului din struguri în alcool, de macerare, de transformare a acidului malic în acid lactic etc.);
Tipul recipientului în care au loc învechirea, ventilarea și influența culturilor bacteriene din spațiile de depozitare, tipul recipientului în care este îmbuteliat, tipul dopului (plută sau plastic), modalitatea de stocare ulterioară;
Expunerea la lumină, vibrații și variații termice.
Nu este obligatoriu ca nivelul calității vinului să fie direct proporțional cu durata învechirii sale, deoarece acest lichid are comportamentul unui organism viu, cu o curbă evolutivă ascendent-descendentă, el urmând, de la un moment încolo, o tendință descendentă naturală.
Momentul optim de recoltare a strugurilor în vederea transformării lor în vin se stabilește în funcție de tipul vinului care se va obține. Pentru diversele tipuri de vin, strugurii se recoltează după cum urmează:
Pentru vinurile albe de consum curent: conținutul de zahăr din struguri trebuie să fie 170-180 g/l. Culesul începe cu 5-6 zile mai devreme, atunci când strugurii au acumulat aproximativ 150 g/l zaharuri și se încheie la începutul supramaturării lor.
Pentru vinurile superioare albe seci: recoltarea începe după ce strugurii au acumulat peste 210 g/l, adică numai la supramaturare.
Pentru vinurile roșii de consum curent: conținutul de zahăr trebuie să fie cuprins între 180-200 g/l, iar aciditatea de minimum 5 g/l. Vinurile nu vor fi armonice în afara acestor parametri.
Pentru vinurile roșii de calitate superioară: conținutul de zahăr se va încadra între 200-250 g/l, iar aciditatea în intervalul 4,5-5 g/l. Culesul strugurilor roșii la supramaturare se va evita, pentru că astfel se pierde din culoare și din aciditate.
România este țară viticolă, membră din anul 1928 a Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIVV). Țara noastră este exportat tradițional de vinuri, recunoscute și apreciate pe piețele externe. Prin mărimea suprafeței viticole și a producțiilor realizate, România se situează printre primele 10 țări viticole din lume.
În țara noastră au fost identificate 7 zone viticole cu aproape 40 podgorii și aproximativ 160 de centre viticole în care se produce o gamă completă de vinuri, de la cele de consum curent și până la vinuri speciale spumante și armonizate.
Nu întâmplător România este una dintre primele țări viticole în care au fost reglementate condițiile de producere a vinurilor cu denumire de origine (Legea de Apărare a Viticulturii, în 1936). Noua lege a viei și vinului nr. 244 din 29/04/2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 20/05/2002, a fost armonizată cu Regulamentul de bază nr. 1493/1999 în vigoare în U.E. În baza acestei legi, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), funcționează astăzi Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnici Vitivinicol, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONNV) și Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (ONDOV).
Operațiunile tehnologice include etapa de preproducție, producție și prelucrare. Acțiunile implicate în obținerea vinului sunt numeroase și complexe, dar între acestea, pe scurt, cele mai principale sunt următoarele:
Culesul, transportul și recepția strugurilor – se execută într-o perioadă relativ scurtă, de aproximativ 3-4 săptămâni;
Zdrobirea și desciorchinarea strugurilor – cu ajutorul unor valțuri sau cilindri speciali;
Separarea mustului de boștină – ravacul este mustul din centrul bobului, mai bogat în zahăr, acizi, substanțe azotoase, tanin etc.; acesta se separă prin scurgere.
Limpezirea musturilor – este posibilă prin mai multe metode, cu condiția ca mustul să se afle sub protecția unei doze de SO2 adăugat pe struguri înainte de zdrobire și în mustul obținut după scurgere pentru protecția antioxidantă. Dozajul de SO2 este variabil în funcție de starea de sănătate a recoltei, între 40 și 100 mg/l SO2 total.
Corectarea conținutului deficitar de zahăr al mustului – prin amestecarea cu musturi foarte bogate în zahăr, prin adaos propriu-zis de zahăr, prin adaos de musturi concentrate și prin adăugarea de alcool;
Corectarea acidității mustului – aciditatea mustului trebuie să fie cu cel puțin 1 g/l mai mare decât a tipului de vin care trebuie obținut; corectările se fac în general la musturile cu o aciditate mai mică de 4g/l acid sulfurit;
Fermentația – cu ajutorul levurilor selecționate de Klokera apiculata, care declanșează fermentația, al levurilor Saccharomyces ellipsoideus, răspunzătoare de cea mai mare parte a procesului de fermentație și al levurilor complementare/ de finisare Saccharomyces oviformis.
Pritocul – procedeul de separare a vinului de sedimentele formate din drojdii și alte impurități depuse la partea de jos a vasului; în industria vinicolă, în primul an de la obținerea vinului se efectuează patru pritocuri.
Cupajarea și egalizarea – combinarea a două sau a mai multor vinuri cu scopul echilibrării și corectării acidității, conținutului de zahăr sau conținutului de alcool;
Limpezirea vinului – filtrarea, centrifugarea, gelatinarea și cleirea cu bentonită a lichidului, pentru eliminarea fragmentelor și a impurităților, pentru a oferi vinului limpezime;
Stabilizarea și învechirea vinului – procese și operațiuni de tratare a vinului pentru prevenirea tulburelilor și pentru asigurarea limpedității lui pentru o perioadă cât mai mare.
Stabilizarea biologică a vinurilor prezintă metode ilustrate schematic în Tabelul Nr. 1 de mai jos, metode al căror scop este eliminarea oricăror activități microbiologice din masa vinului.
Tabel Nr. 1. Stabilizarea biologică a vinurilor
Îmbutelierea vinului
Vinurile destinate îmbutelierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să fie obținute conform tehnologiilor caracteristice fiecărui tip;
să prezinte o compoziție normală;
să fie perfect limpezi și stabile;
cele care conțin zahăr să aibă asigurată stabilitatea biologică.
Vinurile superioare care au fost supuse tratamentelor de stabilizare vor fi lăsate în repaus 2-3 săptămâni, pentru refacerea echilibrului și numai după aceea vor fi îmbuteliate.
Vinurile curente se îmbuteliază pe măsură ce sunt solicitate pe piață. Cele superioare se trag la sticle în momentul optim. Acesta este determinat de vârsta tehnologică și de calitățile organoleptice care s-au format în timpul maturării în vase de lemn.
Momentul optim reprezintă, de fapt, perioada cuprinsă între momentul cel mai timpuriu, când produsele pot fi trase la sticle și momentul cel mai tardiv, când ele trebuie trase la sticle.
Momentul cel mai timpuriu este determinat de realizarea unei limpedități și stabilități satisfăcătoare. Momentul cel mai tardiv este condiționat de obținerea caracterului de vin maturat la vas și îmbunătățirea însușirilor de gust și miros, prin dispariția nuanțelor de crud și asprime, caracteristice vinurilor neevoluate.
Orientativ, în producție se respectă următoarele perioade de timp până la îmbuteliere:
pentru vinurile seci, curente -> 5-6 luni;
pentru vinurile albe, seci, mai extractive -> 6-8 luni;
pentru vinurile demiseci -> 9-10 luni;
pentru vinurile dulci -> 11-12 luni;
pentru vinurile roșii seci, mai puțin extractive -> 1,5-2 ani;
pentru vinurile roșii intens colorate și foarte extractive -> 2-3 ani (uneori chiar 4 ani).
„Îmbutelierea vinului coincide cu operația de ambalare, prezentă pe filiera oricărui produs alimentar. Ambalajul vinului îndeplinește cele patru funcții economice de informare, reclamă, porționare, protecție.”
Înainte de îmbuteliere, vinurile se supun unui riguros control sub toate aspectele. Ele se degustă cu atenție, pentru depistarea eventualelor defecte de gust și miros. Se determină principalii constituenți chimici, stabilindu-se dacă proporțiile acestora corespund cu normele tehnice prescrise pentru categoria de vin la care se valorifică. Se efectuează examenul microbiologic urmărindu-se prezența unor eventuali germeni care impun luarea măsurilor ce se impun.
Procesul general de transformare a vinului în produs comercial
Dincolo de laboriosul proces tehnologic de obținere a sa, în spatele vinului ca produs comercial de calitate și de succes se află și aspecte precum ambalarea, depozitarea, tipul recipientului în care este plasat și condițiile de transport. Etichetarea corectă a produsului este esențială, deoarece va asigura o informare optimă a consumatorului cu privire la ceea ce bea.
În România zilelor noastre, micul producător de vinuri se află într-un impas, deoarece dificultățile economice și lipsa dotărilor potrivite îl forțează să accepte venituri minimale pentru vinul său, în urma vânzării în sistem vrac către agenți economici mai puternici. Această situație face dificilă, poate chiar imposibilă, dezvoltarea afacerii micului producător.
Totuși, atunci când cantitatea de vin produsă depășește anumite cote sau când mai mulți producători individuali se asociază, devine posibilă comercializarea sub formă îmbuteliată a vinului. Acest lucru determină pătrunderea pe o piață organizată și construirea unui brand propriu, ceea ce se concretizează în final în prețuri mai bune și în creșterea profitului.
Ambalarea vinului este generatoarea unei adevărate industrii pe verticală. „Funcția de bază a ambalajului este să conțină și să protejeze produsul. În zilele noastre însă, numeroși factori au făcut din ambalare un important instrument de marketing”.
În general, în comerț, vinul se îmbuteliază în recipiente de sticlă cu volumul de 700, 750 și 1.000 ml, dar și în ale tipuri de ambalaje – sistemul Bag-in-box – se închid ermetic, se capișonează, li se aplică etichetele și sunt plasate în ambalajele de manipulare. Sticlele care conțin vinuri spumante și spumoase sunt închise cu dopuri de plută sau din material sintetic, apoi asigurate cu legături de sârmă zincată și prevăzute cu etichete de față, de spate și chiar de guler.
Vinul se depozitează numai în spații curate, răcoroase și bine aerisite, la temperaturi cuprinse între 5° C și 15° C, la o umiditate a aerului de circa 75%. Se recomandă, în general, menținerea poziței orizontale a recipientelor, astfel încât dopul să fie permanent în contact cu lichidul din interior. (vezi Tabel Nr.2).
Îmbutelierea vinului coincide cu operația de ambalare, prezentă pe filiera oricărui produs alimentar. Ambalajul vinului îndeplinește cele patru funcții economice: informare, reclamă, porționare, protecție.
Toate aceste proceduri trebuie să respecte normele Organizației Naționale Interprofesionale a Viei și Vinului (ONIV) care „are ca scop reglementarea producerii, prelucării, depozitării, distribuției și comercializării produselor vitivinicole și desfășoară activitatea de apărare a intereselor producătorilor , cu respectarea diversității regionale”.
Tabel Nr.2 – Termenele de valabilitate ale vinurilor îmbuteliate
În H.G. nr. 784/1996 termenul de valabilitate a fost definit astfel: „limita de timp, stabilită de producător, în care produsul poate fi consumat și în care acesta trebuie să își mențină caracteristicile calitative prescrise, dacă au fost respectate condițiile de transport, manipulare, depozitare și consum”. Un aspect economic important, în această fază, este acela că ambalajul are un preț ridicat, reprezentând între 5 și 20% din prețul total al produsului. Ca urmare, în proiectarea modului de ambalare trebuie să se țină seama de reducerea prețului ambalajului și a volumului de manoperă specific acestei operații, mai ales în cazul vinului care necesită multă forță de muncă pentru îmbuteliere.
În cadrul etapei de distribuție, intermediarii comerciali intervin ca operatori pe filiera vinului în mai multe faze: la achiziționarea de resurse materiale, la vânzarea strugurilor și la vânzarea vinului brut și îmbuteliat. Distribuția reprezintă legătura dintre producător și consumator, această etapă a procesului având un rol important în satisfacerea nevoilor cumpărătorului. Distribuția se realizează prin intermediul anumitor unități, cum ar fi:
Magazinele: HoReCa:
hypermarket
butic;
chioșc;
Pe lângă unitățile menționate mai sus, unde se pot găsi producțiile de vin la diferite prețuri și sortimente, piața a reușit să dezvolte și magazinele specializate, care ocupă spații mici, în general în proximitatea podgoriilor, bucurându-se de unele avantaje pe care un magazin mare nu le prezintă: de obicei se găsesc în asemenea spații vinuri de colecție, vinuri vrac, întrega gamă sortimentală a vinurilor produse de podgoria respectivă și este posibilă aplicare strategiei degustării.
Înainte de achiziționare, consumatorul poate degusta și afla informații valoroase despre tipul de vin dorit, iar în cazul vinurilor pe care clienții doresc, spre exemplu, sa le ofere cadou, pot primi sfaturi despre soiul care s-ar plia cel mai bine pe caracterul și personalitatea sărbătoritului sau ocaziei serbate.
De asemenea, se introduc în comerț vinuri de vinotecă, vinuri clasice, vinuri de nișă, vinuri premium de import. Magazinele specializate au ca obiectiv cizelarea consumatorilor în privința alegerii unui vin bun, adecvat nevoilor și gustului individuale. Maniera distribuirii vinului către consumatori implică o atenție deosebită. Vinul vrac este transportat în cisterne, a căror temperatură este menținută la o valoare constantă, vinul îmbuteliat este supravegheat mult mai atent decât vinul vrac, sticlele sunt stocate în cutii din carton, speciale, iar nivelul termic și de umiditate sunt controlate cu atenție.
Producătorii selectează cu mare atenție canalele de distribuție, deoarece transportul de la cramă către punctele de vânzare reprezintă etapa esențială a distribuției vinurilor. Prin urmare, producători de vinuri cum sunt Murfatlar, Jidvei, sau Cotnari își aleg cu grijă canalele de distribuție, pentru că, dincolo de siguranța transportului, retailerii pe care îi aleg pot avea efecte atât pozitive cât și negative asupra mărcii. Și tocmai datorită retailerilor putem întâlni pe toate rafturile supermarket-urilor, în toate vinotecile și în rețeaua HoReCa mărcile marilor producători. Astfel, siguranța și încrederea sunt elementele care stabilesc legătura între producători și retaileri și între consumatori și producători.
În România, grupurile de producători din sfera vitinivicolă se pot asocia și pot coopera în forme variate, printre care: asociații sau societăți agricole pe baza Legilor 31/1990 privind societățile comerciale și 36/1991 privind asocierea și cooperarea în agricultură și, de asemenea, cooperative în diferite zone ale filierei vinului (cooperative de comercializare și aprovizionare cu input-uri, de marketing, de vinificație, crame, etc).
O astfel de organizare se bazează pe reglementări referitoare la: potențialul de producție, grupurile de producători, organismele care acționează pe filieră, practicile și tratamentele oenologice, încadrarea, denumirea, prezentarea și protecția vinurilor, mecanismele de piață, schimburile cu țările terțe.
Prețul vinurilor este diferit în funcție de raportul cerere-ofertă. Este binecunoscut faptul că prețul de la producător diferă față de cel din supermarket, motiv pentru care prețurilor de pe piața vinurilor nu li se aplică regula concurenței. Acestea sunt vinuri de masă, accesibile la preț, care nu pot intra pe o piață de desfacere și sunt vinuri de calitate superioară care se vând la prețuri ridicate și domină segmente importante din piață. Astfel, pentru unele mărci, prețul depășeșe nivelul concurenție deoarece se adresează piețelor de lux, unde consumatorii au venituri și exigențe ridicate. Tratatele de specialitate clasifică vinurile în câteva categorii de preț, după cum se poate observa în Tabelul Nr.3, dar și în segmentele de public raportate la acest criteriu (vezi figura 2).
Tabelul Nr. 3 Intervaluri de preț după tipul vinului
Sursa: Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
În ultimii ani, piața vinului de calitate a intrat pe o pantă ascendentă, potrivit Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), numărul certificatelor pentru vinul D.O.C. a crescut, față de 2010, cu 15% in 2012, iar vânzările au cunoscut o creștere de 20%. Privitor la vinurile de masă, în cazul lor exporturile de produs vrac au crescut și ele cu 18%.
„Etichetarea produselor joacă un rol important în definirea nivelului calitativ al acestora și la informarea consumatorilor, astfel încât aceștia să poată cumpăra aceș produs care corespunde exigențelor lor din punct de vedere al nevoilor și posibilităților financiare, dar și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși.”
Figura 2. Segmentele de preț are vinurilor, în funcție de tipul acestora
Sursa: Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Etichetele de vinuri sunt o sursă de informații pentru consumatori, deoarece acestea oferă elemente referitore la tipul, originea și calitatea vinului. Eticheta poate avea un impact vizual foarte puternic asupra consumatorului și îl poate influența în alegerea unui vin, fiind unul dintre criteriile cu cea mai mare pondere în acest sens. Producătorii de vinuri au acordat o importanță din ce în ce mai mare designului etichetelor.
Alții, mai conservatori, păstrează aceeași formă grafică a etichetei de decenii. Eleganța etichetei nu este un garant al calității vinului, iar informația pe care aceasta o oferă poate ajuta la educarea consumatorilor, dar în unele cazuri poate și induce în eroare consumatorul.
Etichetele alimentelor trebuie sa cuprindă în mod obligatoriu următoarele mențiuni:
denumirea sub care este vândut alimentul;
lista de ingrediente și cantitatea unora, în funcție de categorii;
cantitatea neta pentru alimentele preambalate;
data durabilității minime;
condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesita indicații speciale;
denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană;
locul de origine sau de proveniență a alimentului;
concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
o mențiune care să permită identificarea lotului;
mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.
Majoritatea producătorilor încearcă să ușureze procesul de selectare și achiziționare a vinului prin crearea de etichete atractive, care să transmită siguranță și caracter ludic. Pot avea mărimi și forme diferite, fiind ilustrate în cel mai variate moduri: de la elemente florale, struguri, animale, „chateau-uri”, embleme sau peisaje, până la reproduceri după mari pictori (Da Vinci, Picasso sau Nicolae Grigorescu).
Etichetarea reprezintă un mod de educare a consumatorilor pentru a valorifica mesajul informațional transmis și de conștientizare a efectului pe care alimentul îl are asupra organismului uman.
Toate aceste activități logistice ajută la păstrarea calității vinului și a notorietății pe care o sticlă de vin a unui mare sau mic producător o obține după numeroși ani de eforturi susținute.
Arta degustării vinului
Aparent o activitate simplă, care poate fi realizată de oricine, degustarea vinului este o procedură care necesită atenție, pricepere dar și experiență.
Aprecierea calității vinurilor se face prin analize fizico-chimice, prin examen microscopic, dacă este cazul, și prin degustare. Degustarea se definește ca „analiza organoleptică a vinului”, respectiv examinarea acestuia din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ, pentru a aprecia practic calitățile și/sau defectele vinului.
În funcție de scopul acesteia, degustarea vinurilor poate fi de mai multe feluri: tehnică sau de producție, științifică, didactică sau instructivă, comercială, turistică și altele. Degustarea, mai ales atunci când aceasta are un caracter tehnic, este important să se desfășoare într-o sală de degustare care să corespundă unor cerințe precise. Sala de degustare trebuie să fie spațioasă, bine aerisită, luminoasă, liniștită, ferită de curenți și de surse de mirosuri specifice, ca cele din bucătărie. Pereții trebuie să fie de culoare pală, ideal albă, pentru a nu se interfera cu nuanțele de culoare ale vinului, în sala respectivă se pot utiliza module special amenajate în acest scop, de dorit individuale pentru ca degustătorii să nu fie influențați în aprecierile lor.
Temperatura optimă pentru degustarea vinurilor se recomandă a fi apropiată de aceea a temperaturii camerei în care se face degustarea și a tipului de vin degustat.
Analiza senzorială a vinului prezintă următoarele etape de lucru:
vinul este privit la suprafață și în profunzime;
vinul este rotit, pentru ca pereții interiori ai paharului să se umecteze, iar vinul să aibă o suprafață mai mare de evaporare;
urmează examenul olfactiv, prin aducerea paharului la nas pentru o perioadă de timp scurtă; se inspiră puternic;
impresia olfactivă se va completa după degustare, atunci când sunt descoperite și alte componente volatile, când vinul este încălzit în gură;
degustarea se face prin introducerea în gură a unei mici cantități de vin, care se plimbă prin cavitatea bucală pentru a se încălzi și a intrat în contact cu toate papilele gustative;
în final, vinul se scuipă într-un recipient special.
Indiferent de tipul de degustare, rezultatele sesizate de degustător, sunt transpuse în diferite forme de apreciere, cea mai de seamă fiind scara 0 – 20 puncte. În cadrul ei, se apreciază următoarele caracteristici:
Culoarea – 2 puncte maximum
Culoarea frumoasă, total corespunzătoare în categoria respectivă de vin = 2 puncte
Culoarea frumoasă, dar cu mici abateri = 1,5 puncte
Culoarea necorespunzătoare tipului și vârstei = 0,5 puncte
Vin pătat, culoare degradată = 0,5 puncte.
Aspectul – 2 puncte maximum
Limpeditate cu luciu (cristalin, strălucitor) = 2 puncte
Limpeditate fără luciu = 1,5 puncte
Limpede, ușor voalat (foarte slab opalescente) = 1 punct
Mirosul – 4 puncte maximum
Aromă pronunțată de strugure, plăcută, buchet fin, corespunzător tipului și vârstei = 4 puncte
Aromă ștearsă sau absentă, buchet slab dezvoltat = 2 puncte
Aromă necaracteristică sau absentă, buchet slab dezvoltat = 1 punct
Defecte de miros = sub 1 punct
Gustul – 2 puncte maximum
Armonic, fin, corespunzător în cadrul categoriei, tipului și vârstei = 12 puncte
Armonic, corespunzător tipului și vârstei, dar fără finețe = 10 puncte
Armonic, puțin corespunzător tipului și vârstei = 8 puncte
Nearmonic, dar fără caractere străine = 6 puncte
Gust comun, cu ușoare nuanțe străine tipului = 4 puncte
Gust cu nuanțe străine tipului și vârstei = 2 puncte
Gust străin sau defectuos = sub 2 puncte.
Vinul nu se toarnă de la înălțime, deoarece se poate pierde aroma sau buchetul. În general, paharul trebuie să fie cu picior lung, cu forma de lalea a cupei, trebuie să fie luminos, strălucitor, permițând vinului să-și etaleze toate nuanțele de culoare. La o masă festivă, se recomandă să se utilizeze pahare adecvate pentru fiecare tip de băutură consumată (vin roșu, alb, coniac, apă minerală). Pentru umplerea paharului, gâtul sticlei va fi foarte aproape de marginei cupei, dar nu lipit de aceasta.
Ridicată la rang de artă, degustarea necesită pasiune pentru vinuri și analiză aprofundată a procesului de obținere a vinului. A fi specialist degustător este o reală meserie, care implică și sacrificii, precum o alimentație fără gusturi accentuate, care pot dăuna papilelor gustative, atât de necesare degustării vinului.
Capitolul II. Piața națională și internațională a vinului
2.1 Piața internațională a vinului
Piața vinului este una matură și, de aceea, puternic afectată de fluctuațiile favorabile sau mai puțin influențata de comportamentul de cumpărare și de obiceiurile alimentare pe care le au consumatorii. Deși piețele dominante, cea europeană și cea nord-americană, par în general stabile, tendințele prezintă o descreștere constantă a cererii și o tranzitare a preferințelor consumatorilor dintre vinul de masă către cel de calitate. În țările cu tradiție în producția și consumul de vin, interesul pentru zona ordinară a acestei băuturi scade rapid, în timp ce dorința pentru vinul de calitate sporește lent.
Comportamentul general al pieței vinului pare să stea mai nou sub deviza „bea mai buțin, dar bea mai bun”. Și, deși vinul este un produs comercializat la scară mondială, nu se poate vorbi încă despre piața internațională a vinului, cu sensul actual pe care ar trebui să îl aibă. Iar acest lucru se îmtâmplă mai ales pentru că țările consumatoare de vin sunt totodată și producătoare, ceea ce face să își asigure autonom aproape întreaga aprovizionare.
Piața vinului în general, dar mai ales piața europeană a vinului, este caracterizată de excedent, prin aceea că producția vinicolă adesea întrece potențialul de consum la nivel de națiune și chiar eventualele posibilități de export.
Sistemul de distribuție a vinului urmează același tipar oriunde în lume, fiind fragmentat și cu un număr mare de detaileri împrăștiați prin tot teritoriul. Totuși, ultima perioadă a fost caracterizată de un progres discret concretizat prin mutarea cantităților distribuite prin mecanismele de comercializare en-gross (restaurante, hoteluri) către sistemele en-detail adresate consumului intern (lanțuri de magazine și supermarket-uri).
Un asemenea mod de distrubuție face mai accesibil ca preț produsul, încurajează tiparele moderne de consum și avantajează comportamentul de achiziționare. Sectorul vinului este foarte fragmentat în ce privește producția și comercializarea îndeosebi în statele Uniunii Europene mari producătoare, precum Italia, Spania și Franța.
Piața vinului se mai caracterizează și prin ponderea majoră deținută de societățile cooperatiste. Vinul se încadrează în mai cuprinzătoarea piață a băuturilor alcoolice/ alcoolizate, care cuprinde, alături de vin, spirtoasele și berea. Asemenea grupuri majore sunt folosite de piețele europene, dar și de cele din America de Nord ca furnizoare ale produselor și ca piață finală pentru produsele care conțin alcool.
În contextul unui proces de creștere externă limitat la spațiul U.E., cea mai mare parte a acestui tip de operațiuni având loc între societăți ale aceleiași țări, sectorul vinicol francez este cu siguranță cel mai proeminent în acest proces, cu nu mai puțin de 8 operațiuni de fuzionare.
„Politica agricolă comună în domeniul vitivinicol este orientată spre obținerea unor produse de calitate care să corespundă cerințelor de pe piață. Impactul implementării acquis-ului comunitar în legislația vitivinicolă românească are ca efect asupra producătorilor reducerea suprafețelor cu vii hibride într-un interval de 15 ani de la data aprobării Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002 până în 2017, prin înlocuirea lor pe baza unor programe de restructurare și cu sprijin al Uniunii Europene.”
O caracteristică distinctă în ce privește marketing-ul vinului constă în aceea că existe puține alte produse care să aibă parte de o disonanță a prețului asemănătoare celei înregistrate în domeniul viticol.
General vorbind, disparitatea de preț are rolul ei pe toate palierele: între podgorii și regiuni de producție, între vinurile albe și cele roșii, între categoriile și tipurile de vin etc. Prin urmare, este foarte dificil de realizat o evaluare generală a diferențelor de prețuri din sectorul vinicol, îndeosebi dacă luăm în calcul că unele „vinuri de calitate superioară” pot ajunge la prețuri fabuloase, iar anumite vinuri de masă au adesea dificultăți în a se integra pe o piață de desfacere, în pofida prețurilor reduse.
Calitatea reprezintă un criteriu vital în politicile de marketing ale vinului. Prin separarea vinului de masă de vinul de calitate se realizează compartimentarea consumatorilor, indicându-se o divergență a tendințelor vis-a-vis de evoluția tiparelor de consum. Consumul vinului de masă păstrează o tendință tradiționalistă proprie mediului rural, iar evoluția preferințelor pieții vinului de calitate manifestă o detașare de tradiții. Prin urmare, în timp ce vinul de masă deține poziția emblematică de băutură obișnuită a claselor cu venituri mici, vinul de calitate câștigă tot mai mult teren în lumea elitelor, al sărbătorilor, al activităților recreative.
Conform datelor furnizate de FAOSTAT, în anul 2010, România a ocupat locul 21 la nivel mondial în topul țărilor producătoare de vin, clasificate după volumul producției obținute (Tabel nr.4).
Tabel nr.4. Clasificarea țărilor producătoare de vin după volumul producției obținute
Sursa: FAOSTAT, CRPCIS – prelucrare date
Tot potrivit datelor FAOSTAT, dimensiunea suprafeței totale ocupate de podgorii în întreaga lume a cunoscut un trend descendent constant în ultimii ani, după cum se poate observa în Figura 3. În final, în Figura 4, putem analiza harta mondială a poziționării și evoluției podgoriilor, precum și locul României în acest context.
Figura 3. Suprafața ocupată de podgorii la nivel internațional
Sursa: Organizația Internațională a Vinului
Figura 4. Evoluția suprafețelor viticole 2008/2012
Sursa: Organizația Internațională a Vinului
Figura 5. Evoluția suprafețelor viticole în lume în intervalul 2008-2012
Sursa: Organizația Internațională a Vinului
Principalii producători de vinuri din România
Regiunile viticole românești se suprapun în general cu provinciile românești istoric formate care prezintă particularități privind condițiile ecologice, soiurile cultivate, nivelul producțiilor obținute, însușirile calitative ale produselor vitivinicole obținute.
Regiunile viticole românești sunt următoarele: Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei, Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei, Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei, Reginea viticolă a Banatului, Reginea viticolă a Crișanei și Maramureșului, Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei, Regiunea viticolă a Teraselor Dunării și a nisipurilor și alte terenuri favorabile din sudul țării.
Principala categorie de factori care influențează piața românească a vinului sunt cei geografici, de care depinde cultura viței de vie și, implicit, producția de struguri din care se obține această băutură. Din punct de vedere al localizării, România este situata în sud estul Europei, la aceeași latitudine cu Franța.
Relieful țării noastre favorizează, de asemenea, cultura viței de vie, suprafețele colinare (forma de relief specifică acestui tip de cultură) ocupând 42% din suprafața întregii țări. Climatul continental al României, cu veri calde și ierni reci, solurile sale, în general pietroase și bine umezite în zonele extra-carpatice și, nu în cele din urmă, expunerea generoasă la lumina soarelui sunt factori cheie care determină calitatea vinurilor produse în țara noastră. Un alt factor important care influențează această piață este de natură economică, mai exact reglementarea pieței interne.
Pentru o buna perioadă de timp, vinul a fost inclus, în mod nejustificat, în rândul băuturilor spirtoase. Taxa pe valoare adăugată și accizele ridicate au contribuit la o diminuare a consumului de vin în favoarea altor băuturi, precum berea și vodca, produse care au beneficiat de ample, costisitoare și foarte agresive campanii promoționale. Începând cu data de 1 iulie 2003, ca urmare a intervențiilor APEV și ale ONIV, nivelul accizelor la vinurile liniștite au fost reduse de la 0,55 euro la 0,30 euro/hl/grad alcoolic, nerenunțându-se, totodată, și la plata taxei de 2% în contul ocrotirii sănătății, aplicată asupra cifrei de afaceri. Începând cu anul 2004, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, există promisiunea autorităților de a aduce la cota zero nivelul accizelor la vinurile liniștite, precum și de a scoate vinurile de sub incidența sistemului de marcare. Tot din p.d.v. economic, se manifestă și influența prețului produselor asupra pieței vinului. Prețurile ridicate ale unei sticle de vin variază în funcție de soi, de tipul vinului și de podgorie.
Tabel Nr. 5. Oferta de vin din țara noastră prin următorii producători:
Sursa: Anuarul Statistic al României pe 2013
Deși România dispune de un important patrimoniu viticol, în perioada 2005-2009, producția de struguri a avut o evoluție diferențiată datorită condițiilor climaterice nefavorabile și a modului de executare a lucrărilor agricole specifice. În anul 2009 s-a înregistrat o producție de struguri de 1004,0 mii tone, după o evoluție oscilantă, maximul înregistrându-se în anul 2008, de 1010,0 mii tone. În perioada 2005-2009, producția totală de vin a avut o evoluție oscilantă, cel mai mare nivel atingându-se în anul 2009 (5369,2 mii hl), iar cel mai mic în 2005 (2693,2mii hl), cu un nivel destul de scăzut și în 2012, după cum se poate obseva în Tabelul Nr.6.
Tabel Nr.6 – Producția de struguri și vin în perioada 2005-2013
Sursa: Anuarul Statistic al României pe 2013
Dintre aceștia, principalii producători sunt:
● S.C. Murfatlar România SA deține 2100 ha cuprinse în arealul viticol din zona localităților: Basarabi, Valul Traian, Poarta Albă, Siminoc și Valea Dacilor. Complexul de vinificație are o capacitate totală de 250.000 hL. Producția de vinuri are o structură sortimentală formată din 70% vinuri albe. Murfatlar România, care este principalul exportator de vinuri îmbuteliate, exportă în peste 15 țări dintre care cele tradiționale sunt: SUA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia.
●S.C. Veritas Panciu este situată chiar în mijlocul podgoriei Panciu și produce în principal struguri de vin, dar și struguri de masă. Din 1700 de hectare de podgorie, 1500 de hectare sunt cu struguri de vin. Colecția cuprinde o suprafață de 6 hectare și un total de 82 de sortimente de vinuri din care 16 sunt soiuri rezistente și hibrizi. Colecția urmărește obținerea unor producții ridicate de struguri, de calitate superioară, la prețuri mici și rezistenți la îngheț.
● S.C. Vincon Vrancea este cel mai mare producător de vinuri din România cu o experiență în domeniu de peste 50 de ani. Situat în regiunea Vrancea, cel mai mare areal viticol al țării, societatea deține suprafețe cultivate de peste 28.000 ha de viță devie, cuprinse în 3 podgorii celebre: Panciu, Odobești și Cotești. Proprietar a 25 de unități de producție, pivnițe și centre de colectare a strugurilor, Vincon Vrancea S.A. poate procesa într-un sezon aproape 40.000 tone de materie primă.
Tabel Nr. 7. Produse oferite:
Sursa: Marketingul pe filiera vinului în România
● Complexul de vinificație Jidvei se găsește în Podgoria Târnave și se întinde pe o suprafață de circa 1400 ha, cultivate cu următoarele soiuri: Fetească Regală (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc (200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Fetească Albă (140 ha), Traminer (50 ha), Chardonnay (30 ha), Pinot Gris, Opoto, Sylvaner și Ezerfrut(100 ha). Din întreaga suprafață cultivată, anual se reînnoiesc aproximativ 50 ha.
Vârsta medie a plantațiilor este de 10 ani, o dată cu re plantările făcându-se și înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative. Din punct de vedere financiar, este un centru puternic, dat fiind exportul tot mai ridicat și consumul mare.
● S.C. Cotnari S.A. – Podgoria Cotnari se întinde pe 1800 ha, producția pe hectar fiind de 70-80% din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Vinurile de Cotnari sunt foarte căutate atât datorită rarității, cât și a calității deosebite.
S.C. CotnariS.A. a reușit să planteze vii și în alte zone din localitate: 108 ha cu Feteasca Alba, 51ha cu Tămâioasa Românească, 21 ha cu Frâncușă și 5 ha cu Grasă. Procesul de vinificație se desfășoară în condiții moderne printr-un sistem industrial realizat între 1996-1998, cu o capacitate de producție de 50 de vagoane de struguri în 12 ore și cu o capacitate de depozitare de 1050 de vagoane din care 525 vagoane sunt depozitate în pivnițe pentru conservare.
Tabel Nr. 8 Produse oferite:
Sursa: Marketingul pe filiera vinului în România
Vinurile sunt expediate către diverse destinații în butoaie de stejar sau în recipiente de sticlă. Societatea deține și un cabinet experimental care conține 800.000 de sticle, unele din 1967.
Producătorii de vin din Cotnari au fost premiați cu 150 de medalii la 20 de concursuri naționale și cu 95 de medalii la 15 concursuri internaționale.
Vinurile de Cotnari sunt exportate în țări precum: SUA, Uniunea Europeana, Japonia, Rusia, Țările Baltice.
Tabel Nr. 9 Produse oferite:
Sursa: Marketingul pe filiera vinului în România
Analiza pieței vinului din România
Vinul se situează pe locul al treilea, după bere și băuturi spirtoase, într-un top al preferințelor consumatorilor de băuturi din România.
România dispune de o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie nobilă și hibridă de 175.8 hectare, mult mai mică decât suprafața negociată cu UE, de 240.000 de hectare. Producția internă de vin din acest an este de aproximativ șase milioane de hectolitri, în creștere cu circa 20% față de anul trecut. Potrivit PNVV, consumul mediu anual de vin în România este de circa 30 de litri, față de 55 de litri pe cap de locuitor în Franta.(vezi Tabele 4,5,6). În anul 2009, România a exportat vin în cantitate de 108,8 mii hl cu o valoare de 13,7 milioane euro.
Referitor la producție, potrivit Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIVV), România ocupa, în anul 2009, locul al 12-lea în lume cu o producție de 560 milioane de litri, valoare care a scăzut în ultimii ani, din pricina crizei economice.
Potrivit aceleiași statistici, europenii sunt cei mai mari consumatori de vin, în ce privește consumul pe cap de locuitor, iar potrivit aceluiași criteriu, România ocupa poziția a 24-a în anul 2009. Țara noastră exportă o cantitate de vin cuprinsă între 4% și 12% din producția anuală, acoperind până la 1% din exportul mondial. Principalele țări din care România a importat vin au fost Ungaria, Spania, Italia și Franța.
Cultura viței de vie și vinificația reprezintă un sector economic deosebit de important, dar care până acum a fost neglijat de guvernele post decembriste. Sectorul viti – vinicol se confruntă în prezent cu mari probleme. În ultimi ani se constată o scădere a suprafețelor cultivate cu viță de vie. Cauzele care au condus la degradarea sectorului viti – vinicol în perioada de după 1990 sunt multiple. Unitățile producătoare au fost puternic decapitalizate, multe I.A.S-uri lichidându-se. Terenurile retrocedate foștilor proprietari nu au putut fi îngrijite corespunzător, din lipsa fondurilor multe suprafețe fiind desființate.
Sunt prevăzute programe de eliminare a viilor hibride, acestea realizându-se pana anul 2014, ceea ce va conduce la creșterea producției de vin nobil, care în prezent însă nu depășește jumătate din cantitatea totală produsă în țară. Producătorii europeni beneficiează în prezent de finanțări, subvenții sau prime de export. Spre deosebire de aceștia, producătorii români nu au aceleași facilități ca și producătorii din U.E.. Dimpotrivă, ei trebuie să suporte o taxare excesivă venită prin acciză, prin dobânda fiscală și din cauza regimului restrictiv al comercializării vinului.
Legislația viticolă în țara noastră are o mare tradiție, fiind reglementată încă din 1915. Legislația actuală – Legea viei și vinului – spre deosebire de legile similare din alte țări viticole care au în vedere numai vinul, cuprinde stipulări și norme tehnice de aplicare atât cu caracter vinicol cât și viticol, de la producerea materialului săditor viticol în pepiniere la terenul plantat, la tehnologia obținerii producției de struguri și până la vin ori la principalele produse realizate din must și vin. Legea statuează obligațiile producătorilor în legătură cu cultura strugurilor de masă precum și sarcinile cercetării în domeniul creerii de soiuri noi de struguri de masă și pentru vin, aplicarea unor tehnologii moderne la înființarea plantațiilor noi, îmbunătățirea tehnologiilor de cultură din viile pe rod și a celor din vinificație. Legea prevede extinderea în cultură a soiurilor pentru vinuri curente de masă precum și a vinurilor de calitate (albe, aromate, roșii) stabilind un echilibru între cantitate și calitate.
Un studiu realizat de compania MEMRB RTS România, relevă faptul că în perioada ianuarie 2012 – octombrie 2012, piața bunurilor de larg consum, a crescut din punct de vedere al volumului (numărul de bucăți vândute) cu 9,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere datorată în special vânzării sporite de produse alimentare.
În ceea ce privește valoarea în euro a vânzărilor în perioada menționată, piața bunurilor de larg consum a cunoscut o creștere mai mică de numai 3,8%. Ca și în cazul volumului creșterea a fost datorată pieței produselor alimentare (8,5%), în timp ce vânzările de bunuri nealimentare au scăzut cu 8,6%.
Din punct de vedere al veniturilor populației, situația se prezintă astfel: România se află în momentul de față pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește valoarea salariului minim pe economie, acesta fiind de 168 euro. Salariul mediu net pe economie din România în 2014 (1.750 lei) se situează la nivelul salariului minim net pe economie al Ungariei.
Potrivit Institutului Național de Statistică, creșterea tarifelor în sectorul serviciilor a fost identică cu media generală a prețurilor în timp ce mărfurile alimentare și nealimentare s-au scumpit cu 0,7%, respectiv 0,3%.
Cumulat pe primele trei luni din 2013, prețurile au crescut cu 2,2%, cu un procent mai puțin decât în aceeași perioadă din 2012. În același timp, rata medie a inflației în intervalul ianuarie – martie 2012 este de 0,7%, față de 1,1% în primul trimestru din anul trecut. În această perioadă principala sursă de creștere a prețurilor o constituie mărfurile alimentare. În anul 2013 nivelul inflației a fost de 4%, iar pentru acest an obiectivul de inflație stabilit de BNR și Guvern este de 3%.
Posibilitățile de economisire ale românilor sunt direct proporționale cu nivelul veniturilor acestora. România face parte din categoria țărilor în care se întâlnesc cu precădere niveluri foarte scăzute și foarte ridicate. Clasa de mijloc este destul de slab reprezentată, majoritară fiind populația cu venituri foarte scăzute.
Economia românească nu funcționează încă la parametri normali, iar acest lucru își pune amprenta asupra activității tuturor firmelor care acționează pe piața noastră.
Principalul element al mediului economic care influențează negativ activitatea podgoriilor este nivelul scăzut al veniturilor populației. Aceste venituri sunt orientate în principal spre cheltuieli primordiale pentru o familie cum sunt: produsele alimentare, achitarea sumelor necesare pentru întreținerea locuinței, cheltuieli necesare transportului, etc.
Mediul natural al pieței vinurilor oferă acesteia acele condiții de relief și de climă, acestea fiind extrem de importante în anumite cazuri. Este indicat deci ca mediul natural să faciliteze accesul la materiile prime necesare, să nu fie poluat în mod excesiv.
În România, mediul natural oferă condiții deosebit de favorabile sectorului viti – vinicol. Cultivarea viței de vie și obținerea vinului sunt ocupații de tradiție în țara noastră. Drept mărturie stau numeroasele zone viticole recunoscu-te ca fiind producătoare de vinuri de calitate superioară, apreciate foarte mult și în străinătate: Cotnari, Odobești, Murfatlar, Târnave, Niculițel, Recaș, Miniș.
Plantațiile viticole reprezintă 2,3% din suprafața agricolă și 14% din valoarea producției vegetale. Din păcate însă, în România, majoritatea plantațiilor de viță de vie sunt îmbătrânite, având o vârstă medie de 20 ani, ritmul de replantare în perioada 1992 – 2012, fiind de sub 0,1% (aproximativ 300 ha/an). În același timp necesarul minim de replantare pentru menținerea suprafețelor de viță nobilă este de 4% adică 5.500 ha/an.
Specialiștii apreciează că prin integrarea României în U.E., va dispare aproximativ jumătate din suprafața actuală de viță de vie pentru vinificație, care în momentul de față este de 243.700 ha.
Înființarea unui singur hectar de plantație nouă de calitate superioară costă aproximativ 10.000 euro, bani care rămân blocați timp de 3 ani, până la intrarea pe rod a viței. Din acest punct de vedere Patronatul Național al Viei și Vinului își exprimă nemulțumirea, spunând că există riscul ca România, pentru a acoperi cererea internă să devină din țară exportatoare, țară importatoare de vin. Acest fapt ar fi unul foarte grav pentru o țară cu condiții climatice și de tradiție ca România. Țara noastră produce vinuri originale și de calitate superioară. La baza acestor două elemente stau soiurile de struguri asociate în sortimente potrivit vocației fiecărei podgorii. Din sortimentul viticol al României fac parte câteva soiuri autohtone valoroase, dar și unele soiuri străine recunoscute, pătrunse de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre.
Din prima grupă se pot menționa cele mai importante soiuri de struguri:
pentru vinuri albe: Grasă de Cotnari, Fetească albă, Fetească regală, Galbenă de Odobești;
pentru vinuri roșii: Băbească neagră, Fetească neagră;
pentru vinuri aromate: Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin.
Din grupa soiurilor de proveniență străină fac parte:
pentru vinuri albe: Riesling italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligoté;
pentru vinuri roșii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;
pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.
Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de trei soiuri, două autohtone și unul de origine străină. Fetească albă (peste 23.000 ha), Fetească regală și Riesling italian (peste 20.000 ha). Dintre soiurile pentru vinuri roșii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon și Merlot. Cea mai mare suprafață cultivată cu vie pentru vinuri D.O.C. (90.3%) este cuprinsă în clasa de mărime a suprafeței viticole: 30 ha și peste, utilizată de 128 de exploatații agricole (10.5% din totalul exploatațiilor agricole care au utilizat suprafețe cultivate cu vie pt vinuri D.O.C.).Potrivit Institutului de Național de Statistică, consumul mediu anual de vin în anul 2010 a fost de circa 18,5 litri pe o persoană, în scădere cu 9.7% față de anul 2009. Conform EUROSTAT, în România consumul aparent uman brut de struguri în 2010 a fost de 4,750 kg/locuitor, iar de vin, în același an a fost de 23,703 litri/locuitor.
Toate aceste date statistice subliniază că România deține un loc important în producția, consumul, importul și exportul de vin. Din ce în ce mai multă lume începe să bea vin de calitate și astfel crește și încrederea consumatorilor în această “licoare divină”.
Capitolul III.
Studiu de caz: S.C. MARCIB COM S.R.L. – producător zonal de vin –
3.1 Prezentare companie vinicolă
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău a fost înființată în anul 1993 pe baza actului constitutiv, fiind persoană juridică română din momentul înmatriculării în Registrul Comerțului cu forma juridică de ,,societate cu răspundere limitată”. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române în vigoare și cu prezentul statut al societății.
Marcib este prima societate producătoare de vinuri cu capital integral privat din județul Bacău. Sediul societății este în România, județul Bacău, municipiul Bacău, str. Banca Națională, nr. 25, sc. A, ap. 18.
Din punct de vedere al Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea I.M.MS.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău se încadrează în categoria întreprinderilor mici, având un număr de 48 salariați și o cifră de afaceri de aproximativ 600.000 euro/an.
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău are ca obiect de activitate:
1. Producerea și comercializarea vinului din struguri;
Producerea și comercializarea băuturilor alcoolice.
Din punct de vedere al obiectului tranzacțiilor, produsele S.C. MARCIB COM S.R.L. se încadrează în piața mijloacelor de producție cât și în piața bunurilor de consum.
Obiectivele principale ale S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău sunt comune cu ale oricărei firme: obținerea unor profituri cât mai mari. Acest scop nu poate fi atins decât în condițiile unei producții de calitate obținută pe baza unor cheltuieli cât mai mici (pe cât posibil), acestea pentru a putea câștiga o piață de desfacere cât mai mare.
Datorită profilului activității pe care o desfășoară, S.C. MARCIB COM S.R.L. are în permanență nevoie de materii prime, materiale și utilaje specifice. Principala materie primă folosită în cadrul societății este vinul brut, netratat care reprezintă 80% din cheltuielile totale ale întreprinderii. Acesta este obținut fie de la producători industriali, fie de la diverși agenți economici (crame) din țară (Bacău, Iași, Vaslui).
Pe lângă vin brut societatea se mai aprovizionează și cu materiale auxiliare cum ar fi:
bentonită, acid metatartric și alte substanțe folosite pentru creșterea calității vinului
ambalaje din sticlă de la populație dar și de la diverși producători
ambalaje din plastic (P.E.T-uri de 1 l, 2 l, 5 l) de la diverși producători.
Cercetarea pieței în vederea obținerii celor mai bune prețuri dar și a unor produse de calitate, reprezintă responsabilitatea directorului comercial, care cunoaște în permanență necesarul de aprovizionare iar pe baza acestor elemente întocmește comenzi ferme.
În cazul achiziționării unor utilaje importante ce antrenează costuri mari pentru firmă, directorul comercial colaborează cu directorul economic, directorul tehnic, iar în final este necesar acordul managerului general al societății.
Atunci când se lucrează cu furnizorii societății comerciale se procedează astfel: se trimit cereri de ofertă către firmele care pot furniza materialele și materiile prime necesare. Acestea la rândul lor prin intermediul unor scrisori de ofertă vor face cunoscute prețurile, termenele de plată, condițiile de livrare și datele societății în vederea încheierii unui eventual contract de colaborare.
Angajarea personalului necesară întreprinderii intră în atribuțiile Biroului Salarizare Personal care este direct subordonat directorului administrativ. În momentul în care întreprinderea dispune de locuri de muncă vacante, colaborează cu Oficiul Forței de Muncă ce va îndruma persoanele care îndeplinesc condițiile cerute și se află în evidența acestuia, către întreprindere. De asemenea se publică anunțuri în cadrul rubricilor ,,cerere de forță de muncă” din ziarele locale ,,Deșteptarea”, ,,Monitorul de Bacău”, ,,Ziarul de Bacău”.
Firma a participat și la ,,Bursa locurilor de muncă”, unde se poate intra în contact direct cu mult mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Participarea s-a soldat cu un real succes, în urma acestei experiențe fiind angajate 4 persoane din care: 2 persoane în cadrul secțiilor de producție, o persoană în cadrul Biroului financiar – contabilitate și o persoană în cadrul Biroului personal – salarizare. Este foarte importantă păstrarea unor contacte permanente cu furnizorii forței de muncă, resursele umane ale unei întreprinderi fiind primordiale și absolut indispensabile.
O componentă extrem de importantă a micromediului o reprezintă clienții. Obiectivele principalele referitoare la clienți, ale oricărei firme sunt: satisfacerea clienților actuali, fidelizarea acestora, atragerea de noi clienți fie din categoria nonconsumatorilor relativi, fie dintre clienții altor firme.
Clienții sunt reprezentați de firme, instituții, persoane individuale cărora întrprinderea li se adresează prin intermediul produselor sale.
S.C. MARCIB COM S.R.L. dispune de o rețea comercială proprie alcătuită din trei magazine proprii specializate în comercializarea vinului producție proprie dar și a unor băuturi alcoolice achiziționate de la alți agenți economici. Firma intră astfel în contact direct cu persoanele individuale, aceștia alcătuind un anumit segment de piață. O altă categorie de clienți o reprezintă societățile comerciale care se împart în: societăți en – gros și societăți en – detail. Pentru fiecare din aceste trei categorii de clienți firma are politici clare, diferite dar flexibile.
Pentru societățile en – detail societatea asigură:
transport gratuit
reduceri de preț pentru plata pe loc a facturilor
se acordă termen de plată (7 zile; 14 zile).
Pentru societățile en – gros societatea acordă în special facilități de plată, disconturi pentru achiziționarea unor cantități mai mari de produse sau plata la termene mai mari.
Principalii clienți din categoria societăților en – gros sunt:
S.C. COMSTOC SRL Bacău,
S.C. ANCONRAD S.R.L. Bacău,
S.C. BONIS EX S.R.L. Bacău,
S.C. BRIFCOLA S.R.L. Bacău,
S.C. MARTIN CAR S.R.L. Iași,
S.C. ALTER COM Târgu Frumos,
S.C. GRUP MM S.R.L. Iași,
S.C. ALIDA STAR S.R.L. Galați,
S.C. HERA S.R.L. Vaslui,
S.C. TARMID Buzău,
S.C. FOREST BAR S.R.L. Piatra Neamț,
S.C. CLOD COM S.R.L. Comănești.
Aceștia sunt câțiva dintre clienții fideli cu care S.C. MARCIB COM S.R.L. lucrează fie de la înființarea acesteia, fie au fost atrași în timp, relațiile menținându-se foarte bune pe tot parcursul colaborării. În privința clienților, politica firmei este aceea de menținere a acestora, cu orice sacrificiu, de multe ori din cauza concurenței foarte puternice de pe piață, întreprinderea fiind nevoită să facă adevărate sacrificii, în special referitoare la preț.
Concurența reprezintă un element indispensabil economiei de piață, fiind un factor ce limitează activitatea unei întreprinderi dar în același timp însă poate fi și trebuie să fie un stimulent.
Un mediu puternic competitiv determină întreprinderea să fie activă în permanență și să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a rezista pe piață. Aceasta înseamnă produse mai bune din punct de vedere calitativ, produse noi aduse pe piață, servicii de calitate, promovare intensă, toate acestea având un singur scop: satisfacerea clienților.
În ultimii ani, datorită apariției unor reglementări mai stricte în domeniu, dar și datorită educării consumatorilor care nu mai acceptă produse de proastă calitate, o parte din aceste întreprinderi au dispărut. Altele au făcut reale eforturi pentru a-și îmbunătăți calitatea produselor și drept urmare au rămas în continuare în competiție.
Pe piața județului Bacău, dar și a întregii Moldove, există numeroase societăți având acest profil de activitate. Dintre cei mai importanți concurenți din Moldova se pot aminti:
S.C. AGROINDUSTRIALA Bucium S.A Iași,
S.C. COTNARI S.A.,
S.C. VINICOLA S.A. Piatra Neamț,
S.C. ROMVITIS S.A. Odobești,
S.C. VINCON Vrancea S.A.
Acestea sunt firme puternice, cu tradiție, având în spate o experiență îndelungată. Au o gamă variată de produse cu care se adresează mai multor segmente de piață, principalul criteriu de departajare între aceste segmente fiind raportul calitate – preț. Produsele sunt foarte cunoscute pe piață, în mare parte datorită faptului că denumirile acestora sunt asociate cu podgorii renumite din țara noastră, dar și datorită faptului că în ultimul timp acestea beneficiează de publicitate susținută în mass – media.
Cei mai importanți concurenți, aflați pe piața județului Bacău sunt reprezentați de:
S.C. DISTIVIN S.R.L. Târgu Ocna,
S.C. ELEGAMO S.R.L. Onești,
S.C. EUDOPROD S.R.L. Bacău,
S.C. GERONIMO S.R.L. Bacău,
S.C. TIMPURI NOI S.R.L. Bacău.
Acestea sunt câteva firme cu care S.C. MARCIB COM S.R.L. se ,,luptă” pentru câștigarea unei cote de piață cât mai mari.
Strategia pe care întreprinderea o aplică în cazul concurenței este una de supraveghere permanentă a acesteia din toate punctele de vedere: a produselor aduse de către aceștia pe piață, a prețurilor practicate, a modului de distribuție, a publicității practicate. După o analiză a tuturor acestor elemente se încearcă o diferențiere a produselor dar și a serviciilor auxiliare oferite.
De multe ori noii veniți pe piață încearcă să imite modul de a acționa al firmelor concurente în speranța de a câștiga o cotă cât mai mare pe piață într-un timp foarte scurt. Aceasta nu poate fi însă o strategie adecvată deoarece consumatorul va fi derutat, va confunda produsele și mărcile între ele, acest lucru fiind până la urmă chiar în defavoarea firmei imitatoare. Este necesară o strategie de diferențiere, de punere în valoare a produselor, de evidențiere a acestora față de cele ale concurenței.
Resursele materiale ale S.C. MARCIB COM S.R.L. cuprind: terenuri, clădiri, mașini, utilaje și instalații de lucru, mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică, etc..În cazul de față terenurile prezintă interes ca bază de desfășurare a proceselor economice, pe ele fiind amplasate clădiri, echipamente și stații de lucru. Suprafața terenului pe care întreprinderea îl are în proprietate din anul înființării (1993) și pe care aceasta își desfășoară întreaga activitate este de 30.000 m2. Clădirile ajută de asemenea la desfășurarea proceselor economice, diferențiindu-se după funcționalitate: producție, depozitare, vânzare, administrație. Întreprinderea dispune de o secție de producție a vinului, o secție de îmbuteliat sticle, o secție de spălat sticle, o secție de îmbuteliat P.E.T-uri două ateliere de reparații auto pentru mașinile proprii, un garaj. Acestea au fost reamenajate și renovate în timp, pentru ca procesul de producție să se desfășoare în cele mai bune condiții. Echipamentele și utilajele sunt foarte importante pentru buna desfășurare a activității firmei. Performanța tehnică a acestora determină calitatea producției și nivelul costurilor.
3.2 Organizarea activității în cadrul companiei
Prin structura organizatorică a unei unități economice se înțelege ansamblul compartimentelor de muncă (tehnice, economice și organizatorice), modul în care acestea sunt constituite și grupate precum și principalele legături ce se stabilesc între acestea.
Structura organizatorică a unei unități economice poate fi privită în două accepțiuni: statică și dinamică. În accepțiunea statică, prin structura organizatorică se urmărește precizarea elementelor componente, a atribuțiilor fiecărei componente în cadrul ansamblului și a relațiilor dintre ele. În accepția dinamică, la definirea structurii organizatorice se pornește de la procedurile și strategiile necesare realizării obiectivelor organizaționale.
Structura organizatorică și funcțională a S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău cuprinde următoarele elemente:
În cadrul S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău, angajarea personalului se face în cadrul schemei de organizare, pe baza ,,Contractului Individual de Muncă”, cu înregistrarea la organele de drept.
În prezent societatea are 48 de angajați a căror vârstă medie este de 36 ani, ceea ce înseamnă un potențial foarte bun din acest punct de vedere.
Structura personalului având în vedere nivelul de instruire se prezintă astfel:
15% dintre angajați au studii superioare;
20% dintre angajați au absolvit școli postliceale și de maiștri;
55% dintre angajați au studii medii;
10% dintre angajați sunt absolvenți ai unei școli profesionale.
Nivelul salariilor pentru personalul societății se stabilește pe categorii de calificare și funcții și poate fi modificat în funcție de diferiți factori.
Drepturile și obligațiile personalului se stabilesc de către Comitetul de Direcție, în conformitate cu prevederile legislației române, dar și cu necesitățile societății.
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău oferă condiții foarte bune de salarizare și program de lucru, acest lucru reieșind din faptul că în ultimii trei ani doar doi angajați au părăsit firma pe motive de ieșire la pensie și de mutare a domiciliului în altă localitate.
Formarea unui colectiv de muncă unit, care să funcționeze ca o adevărată echipă este primordială în viziunea conducerii S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău.
Un rol foarte important îl are și comunicarea între manager și angajați, aceasta realizându-se fără nici un fel de rezerve și cu foarte mare deschidere.
Toate acestea au dus la obținerea unor rezultate bune în cadrul societății, iar pe viitor este de dorit a se aplica aceeași politică în ceea ce privește protecția și stimularea personalului firmei.
3.3 Descrierea produselor companiei
Din punct de vedere al obiectului tranzacțiilor, produsele S.C. MARCIB COM S.R.L. se încadrează în piața mijloacelor de producție cât și în piața bunurilor de consum.
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău se adresează prin intermediul produselor sale atât consumatorilor individuali, aceștia formând deci piața de consum, dar și distribuitorilor și altor firme producătoare, aceștia reprezentând piața afacerilor.
– Selecția materiei prime –
Vinul brut, netratat, care reprezintă 80% din cheltuielile totale ale întreprinderii este obținut fie de la producători industriali, fie de la diverși agenți economici (crame) din țară (Bacău, Iași, Vaslui).
– Producție –
Spațiul de producție al firmei se află comasat în proporție de 100% pe platforma principală de producție situată în comuna Nicolae Bălcescu. Spațiile de comercializare (în număr de cinci) se află pe raza municipiilor Bacău, Onești și Comănești, distribuite în mod neuniform, ceea ce duce la cheltuieli mari de transport. Secțiile de producție, aflându-se pe aceiași platformă, au avantajul unei bune corelații între ele limitându-se astfel anumite cheltuieli de transport cu materiile prime, ambalaje, reducându-se în același timp și cheltuielile cu munca calificată.
În cazul S.C. MARCIB COM S.R.L. Tehnologia utilizată presupune :
linie de îmbuteliat sticle cu o capacitate de 20.000 sticle/zi
stație de pasteurizare
linie de îmbuteliat P.E.T. și de baxare a acestora, cu o capacitate de 1.500 baxuri/zi
linie de spălat sticle.
Toate aceste utilaje sunt achiziționate din țări cu tradiție în domeniu (Germania, Italia), acest lucru fiind o garanție a calității lor.
– Calitatea produsului –
O firmă care se lansează pe o piață nouă, cu o concurență puternică trebuie să vină cu ceva nou care să incite consumatorul, să-i stârnească curiozitatea și să-l atragă spre produsele sale. Toate acestea trebuiesc susținute și de calitatea produselor, cel puțin la fel de bună ca a concurenței.
Principala strategie de produs pe care firma o aplică este adaptarea calitativă a produselor sale la exigențele fiecărui segment de piață căruia i se adresează. Firma are produse atât de calitate medie cât și de calitate ridicată pentru a putea atrage consumatori din cât mai multe segmente de piață.
Calitatea vinului este în permanență testată și verificată atât la achiziționarea acestuia de la furnizori, cât și pe întreg parcursul procesului tehnologic. Analizele de laborator efectuate stabilesc calitatea produsului și orice abatere este imediat corectată.
Vinul este un produs foarte sensibil care poate suferi foarte mult atunci când materiile prime nu sunt de calitate sau când procesul tehnologic nu este respectat cu strictețe.În ultimii ani și în România se pune un mare accent pe calitatea produselor alimentare aduse spre consum populației. Firmele care nu respectă normele de calitate impuse, sunt sancționate fie de către organismele de control, fie chiar de către consumatori care au învățat să facă diferențe și să respingă produsele necorespunzătoare cerințelor lor.
Materialele auxiliare folosite pentru creșterea calității vinului achiziționat sau pentru conservarea acestuia (bentonită, acid metatartric) sunt de asemenea de cea mai bună calitate și sunt achiziționate de la furnizori recunoscuți.
S.C. MARCIB COM S.R.L. a rezistat pe piață, în ciuda condițiilor destul de grele, în principal datorită calității produselor sale.
– Aspectul produsului –
Atenția focalizată este procesul care ne determină să facem o alegere atunci când decidem ce produse să cumpărăm. „Prin atenție focalizată se înțelege fixarea conștientă asupra unor stimuli și, dată fiind capacitatea cognitivă umană limitată, ignorarea altora. Factorii care țin de stimuli sunt răspunzători de alegerile consumatorilor. Stimulii proeminenți sunt acei stimuli externi (cuvinte sau imagini) care ies în evidență într-un context dat, care sunt importanți, relevanți, proeminenți. Acesta este momentul de test al strategiilor de comunicare aplicate de brand-uri și realizatorii mesajelor publicitare.
Dacă produsul lor va avea fie un design neobișnuit, fie un semn iconic de relevanță pentru client, ori poate folosi semne iconice ale unui cadou, sau reducere, atunci oferta a suplinit așteptarea și cererea, mulțumirea aparținând ambelor părți, iar dacă respectivul client nu alege produsul cu pricina, atunci strategia nu a fost în concordanță cu așteptările, sau clientul nu este un simpatizant al produsului cu pricina.
Deosebit de importantă din perspectiva noastră este legătura între culoare și psihicul uman. Asfel culorile sunt delimitate între calde și reci. Culorile calde (roșu, portocaliu, galben) favorizează procesele de adaptare și un tonus ridicat organismelor, iar cele reci (albastru, indigo, violet) facilitează opoziția, căderea și au un efect sedativ, calmant. Culorile intense pot avea un efect mai puțin dorit, deși au tendința de a atrage atenția. Gusturile și apetența pentru cromatică este relativă, însă există anumite criterii în folosirea culorilor atunci când vine vorba de produse de consum.
În cazul sticlei de 750ml, Compania MARCIB a optat pentru un design simplu, dar elegant, un model din linii curbare care servește drept încadrare pentru numele vinului, eticheta fiind albă, pentru a face contrast cu nuanța vinului, respectiv a sticlei.
Pentru sticlele de 2l, compania a optat pentru un design rustic, care înfățișează podgoriile, respectiv imagini cu vița de vie, care în mentalul colectiv sugerează autenticitate, un produs autentic românesc.
Septimiu Chelcea menționează că poziționarea este ceea ce reușești să creezi în mintea beneficiarului sau altfel spus, percepția este realitatea, în condiția în care în emiterea mesajului te concentrezi asupra percepțiilor consumatorului, nu asupra realității pe care o reprezintă produsul. Poziționarea este strâns legată de actul segmentării, și presupune „scoaterea în evidență a unor atributului nostru pentru a-l diferenția de ale concurenților”.
– Promovare –
Publicitatea este una din formele de comunicare ce avansează extraordinar de repede. Multitudinea de mesaje emise către publicuri și aglomerarea urbană, respectiv condensarea multor mesaje publicitare, îi determină pe creatorii de mesaje să fie din ce în ce mai inventivi și să găsească modalități neconvenționale de a atrage atenția asupra mesajelor sale. În cazul produselor de consum, primul pas al promovării este însuși aspectul ambajalului și informațiile descriptive ale produsului, prezente de regulă pe etichetă.
Principala strategie de produs pe care firma Marcib o aplică este adaptarea calitativă a produselor sale la exigențele fiecărui segment de piață căruia i se adresează. Firma are produse atât de calitate medie cât și de calitate ridicată pentru a putea atrage consumatori din cât mai multe segmente de piață. Prețurile sunt la nivel scăzut, întreprinderea făcând eforturi deosebite pentru a le menține în limitele acceptate de consumatori.
Un model de construcție a mesajului publicitar, modelul AIDA, este practica des întâlnită în campaniile eficiente. Numele acestui model este un acronim: Awereness, Interest, Desire, Action.
Etapele expunerii la mesaje sunt practic atenția, interesul, dorința și acțiunea. Dacă toate aceste etape sunt realizate prin puterea mesajului publicitar, atunci campanie de comunicare are succes, vânzarea fiind realizată.
– Prețul –
Se poate aprecia că produsele S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău au un grad de accesibilitate mediu în județul Bacău având în vedere cota de piață a firmei (7,33% pe piața județului Bacău).
În celelalte județe în care firma își desfășoară activitatea gradul de accesibilitate al produselor este destul de scăzut, cea mai mare cotă de piață întreprinderea o deține în județul Suceava (3,36%), iar cea mai mică în județul Vrancea (0,01%).
Prețurile sunt la nivel scăzut întreprinderea făcând eforturi deosebite pentru a le menține în limitele acceptate de consumatori.
– Aria de desfacere –
Aria pieței reprezintă perimetrul geografic în care se desfășoară fluxurile de schimb ale unei firme sau ale unui produs.
După locul unde se desfășoară relațiile de vânzare – cumpărare, piața întreprinderii S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău este o piață internă, firma desfășurându-și activitatea doar pe teritoriul României. Această localizare poate fi restrânsă și mai mult, mai exact ne referim la piața Moldovei.
În cadrul acestei regiuni se remarcă județele: Bacău, Iași, Neamț, Galați, Vaslui. Bineînțeles între acestea se evidențiează județul Bacău care deține cca 50% din vânzările firmei, aceasta din cauza localizării geografice a societății dar și din cauza activității economice mult mai intense și a nivelului de trai mai ridicat.
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău dorește să-și extindă activitatea comercială și în județul Covasna, care deși este vecinul de vest al județului Bacău, nu a intrat până acum în atenția societății.
Între cele două județe există similitudini în ceea ce privește gradul de dezvoltare și nivelul de trai. Cele două județe diferă în primul rând din punct de vedere al numărului populației. Județul Bacău are 708.751 locuitori iar județul Covasna are 431.563 locuitori.
– Vânzare –
Firma și-a dezvoltat și o rețea de trei magazine, pentru desfacerea cu amănuntul a produselor proprii la nivelul orașelor Bacău, Onești și Comănești. Aceste spații comerciale nu se află în proprietatea întreprinderii ci au fost închiriate de la alți agenți economici.
Evaluarea pieței de desfacere: județul Bacău care deține cca 50% din vânzările firmei, aceasta din cauza localizării geografice a societății dar și din cauza activității Bacău, Iași, Neamț, Galați, Vaslui.
Mediul urban este preponderent luat în considerare de către întreprindere, în mediul rural consumatorii îndreptându-se în majoritate către consumul intern.
În studierea ariei pieței, principalele aspecte urmărite sunt:
gradul de concentrare al pieței
gravitația comercială și migrația cererii
gradul de solicitare al rețelei comerciale de către consumatori.
Gradul de concentrare al pieței măsoară repartiția în spațiu a activității de piață. Pe arii geografice de dimensiuni diferite se pot realiza aceleași volume ale vânzărilor, ceea ce înseamnă grade de concentrare diferite.
În ceea ce privește situația S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău, aceasta se prezintă astfel:
volumul vânzărilor pe piața internă în anul 2013 s-a ridicat la cifra de 26.580 lei
în prezent firma nu își desfășoară activitatea pe piața externă
clienții firmei sunt atât consumatori individuali a căror număr nu a fost cuantificat până în prezent dar și firme comerciale, acestea din urmă contribuind în proporție de peste 65% la cifra de afaceri a întreprinderii, fiind în număr de aproximativ de 218 în anul 2013
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău își desfășoară activitatea aproape exclusiv pe piața Moldovei. Această regiune reprezintă un mare potențial pentru piața vinurilor din România deținând aproximativ 1/3 din totalul acesteia.
Observând harta viti-vinicolă a României (vezi figura 6) este evident faptul că județele cu cea mai mare pondere sunt Iași, Vaslui și Vrancea. În aceste județe numeroși producători își desfășoară activitatea creând astfel concurență foarte puternică.
Figura 6. Regiunile viticole ale României
Sursă: Profudegeogra.eu
Acest lucru se observă foarte bine din structura pe județe a vânzărilor firmei, vânzări care se prezintă astfel:
Tabelul nr. 11. Structura vânzărilor pe județe a firmei MARCIB
Sursa: Departamentul financiar al S.C. MARCIB S.R.L.
Se observă deci că ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor firmei o deține județul Bacău urmat de județele Suceava și Neamț. Cele mai mici vânzări se observă în județele Iași, Vaslui și Vrancea, aceasta din cauza existenței pe piață a unei concurențe extrem de numeroase, alcătuită din firme mari, puternice, cu tradiție și experiență îndelungată în producția de vinuri. În funcție de vânzări, piața totală pe care activează S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău se prezintă astfel:
Tabel nr. 12. Valoarea pieței de desfacere
Sursa: Departamentul financiar al S.C. MARCIB S.R.L.
– Fidelizare –
Această procedură este o inițiativă aplicată atât față de comercianții en – detail cât și față de consumatorii fideli produselor Marcib.
În cazul S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău aceste acțiuni se concretizează prin:
pentru distribuitori
acordarea de discounturi pentru sumele ce depășesc anumite limite
termene de plată mai mari (între 7 – 30 zile)
plata produselor în funcție de vânzare
facilități de transport
pentru consumatorii finali
prețuri scăzute pentru produsele noi
cadouri surpriză
reduceri de prețuri cu ocazia unor evenimente speciale (sărbători de iarnă, Paște).
De asemenea în magazinul firmei există posibilitatea ca persoanele nemulțumite sau care doresc să facă anumite sugestii să consemneze aceste lucruri în ,,Caietul de reclamații”. Acest lucru are un impact pozitiv atât asupra firmei care rămâne într-un permanent contact cu problemele consumatorilor având grijă să remedieze unele neajunsuri ce se pot agrava în timp dar și asupra clienților. Aceștia au un sentiment de siguranță în ceea ce privește calitatea produselor și a serviciilor oferite fiind în același timp conștienți că părerea lor contează.
Toate acestea se reflectă în mod pozitiv asupra activității firmei ducând la crearea și la menținerea unor relații bune cu clienții dar și la atragerea unor noi consumatori.
3.4 Analiza SWOT a S.C. MARCIB S.R.L. Bacău
Analiza SWOT pune în evidență avantaje și dezavantaje ale mediului în care întreprinderea își desfășoară activitatea, dar și anumiți factori interni, pozitivi sau negativi, care influențează în mod direct și hotărâtor rezultatele obținute.
În urma acestor analize vor fi mai bine vizualizate punctele forte și oportunitățile ce trebuie exploatate la maxim, dar și amenințările și punctele slabe în vederea corectării sau eliminării acestora.
În cazul S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău, situația generală se prezintă astfel:
Tabel nr 13. Analiza SWOT a companiei MARCIB
Sursa: Departamentul de Managment al S.C. MARCIB S.R.L.
Principalul punct forte al întreprinderii îl reprezintă calitatea produselor sale. Se pune mare accent pe acest lucru, știindu-se că doar un produs de bună calitate are puterea de a rezista pe piață. Această calitate însă, a fost obținută cu eforturi financiare destul de mari, care rezultă din costul materiilor prime folosite dar și de tehnologia utilizată. În ultimii ani firma a achiziționat mai multe utilaje performante necesare, iar costul acestora se reflectă bineînțeles în prețul produselor.
S-au căutat însă soluții pentru a se echilibra această situație, adică creșterea prețurilor să nu afecteze în mod negativ relația cu clienții și această majorare să se încadreze în anumite limite de suportabilitate pentru aceștia. Firma a făcut ea însăși anumite sacrificii și anume aplicarea unui adaos comercial mai mic, ceea ce a dus implicit la scăderea profitului. Această rațiune a avut la bază dorința de a păstra clienții existenți și de a atrage alții noi.
Deși costurile de producție au crescut, în același timp a avut loc și procesul de îmbunătățire a calității produselor obținute, cota de creștere fiind net favorabilă acesteia din urmă.
De asemenea este preconizată în viitorul apropiat diversificarea gamei de produse, prin introducerea produselor: rachiu și vinars. Obținerea acestora necesită utilaje și tehnologii de fabricație specifice. Dificultățile financiare ale firmei rezidă din contractarea unor credite bancare necesare pentru cumpărarea acestor utilaje. Achitarea acestor obligații nu reprezintă o problemă în sine, însă împovărează într-o anumită măsură activitatea întreprinderii.
Scăderea cotei de piață s-a produs pe fondul apariției unor concurenți noi pe piață dar și ca urmare a reacției clienților la fenomenul de creștere a prețurilor. Deși noii veniți pe piață nu oferă produse mai bune sau la prețuri mai scăzute, au reușit totuși să acapareze din clienții firmelor mai vechi. Aceștia, din curiozitate, s-au decis să încerce și noile produse pentru a face o comparație. Conducerea firmei nu este îngrijorată din cauza acestei scăderi, fenomenul având loc cu o anumită ciclitate, societatea neavând foarte mult de suferit în urma acestuia. Se are însă în vedere o publicitate mai agresivă și o promovare a vânzărilor mult mai susținută.
Oportunitățile firmei sunt reprezentate de către ritmul rapid de dezvoltare și potențialul amplu al pieței.
Studiile efectuate pe piața viti – vinicolă a României relevă următoarele aspecte:
1.media de consum anuală a vinului în România este de 22 l/cap de locuitor față de 41 l cât este în țările U.E.;
2. producția de vinuri se situează la nivelul a 6 – 9 milioane hl anual, clasându-se astfel pe locul 10 în lume în condițiile în care producătorii din domeniu au avut de suportat o fiscalitate excesivă precum și totala indiferență a statului.
Concluzia este că în ciuda condițiilor vitrege pe care acest domeniu de activitate le-a avut de suportat în ultimul deceniu piața vinurilor din România are perspective foarte mari de dezvoltare. De asemenea dacă România se va integra în U.E. va avea la dispoziție o piață imensă cu peste 450 mil. de locuitori, aici concurența fiind însă extrem de puternică.
Amenințările sunt oferite în special de către elementele macromediului: mediul economic prin inflația foarte ridicată, puterea de cumpărare scăzută a populației, mediul instituțional prin aplicarea unei legi cu efecte negative asupra activității întreprinderii, mediul politic prin instabilitatea caracteristică.
Condițiile în care S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău își desfășoară activtatea nu sunt nici foarte favorabile dar nici extrem de restrictive. În ultimii doi ani se observă o ușoară îmbunătățire a situației economice și politice din țara noastră ceea ce are efecte favorabile asupra tuturor întreprinderilor.Firma în discuție are potențial de dezvoltare și viitorul ei depinde doar de capacitatea acesteia de a valorifica oportunitățile și punctele forte pe care le are.
Punctele slabe și amenințările există în viața oricărei firme însă, ele își fac simțită prezența mai accentuat atunci când sunt ignorate și lăsate la voia întâmplării.
O supraveghere permanentă și atentă a acestora va avea efecte benefice asupra rezultatelor obținute de către societate.
Pentru măsurarea intensității punctelor forte și slabe se folosește diferențiala semantică cu cinci niveluri iar pentru măsurarea importanței diferențiala semantică cu trei niveluri:
Tabelul nr. 13. Intensitatea punctelor forte și slabe (SW)
Sursa: Departamentul Comercial al S.C. MARCIB S.R.L.
În cazul oportunităților și amenințărilor mediului extern trebuie realizată probalitatea de manifestare a acestora precum și impactul lor asupra activității întreprinderii. Acest lucru se va realiza cu ajutorul diferențialei semantice cu nouă niveluri în care 1 = probabilitate foarte mică iar 9 = probabilitate foarte mare.
Tabelul nr. 14. Probabilitatea de manifestare a fenomenelor
Sursa: Departamentul de Management al S.C. MARCIB S.R.L.
Tabelul nr. 15. Impactul fenomenelor asupra activității întreprinderii
Sursa: Departamentul de Management al S.C. MARCIB S.R.L.
Oportunitățile există în mod clar, însă impactul acestora asupra firmei va fi mare, în măsura în care aceasta va ști să le valorifice.
Amenințările se manifestă deja cu intensitate mare iar rezultatele se constată prin apariția punctelor slabe evidențiate anterior.
Din analiza efectuată se pot trage următoarele concluzii:
întreprinderea are puncte forte importante pentru viitorul său, conducerea firmei fiind conștientă de aceste atuuri pe care încearcă și reușește să le valorifice din plin;
există și puncte slabe care nu sunt deloc de neglijat, însă acestea se datorează unor condiții obiective și a unei situații de moment pe care societatea o transversează, importanța lor este mare și dacă vor fi ignorate acestea se pot transforma în grave handicapuri;
oportunitățile există în mod clar, însă impactul acestora asupra firmei va fi mare, în măsura în care aceasta va ști să le fructifice, fiind necesar să se întocmească un plan de marketing în care să se evidențieze clar obiectivele ce trebuie atinse precum și strategiile aferente;
amenințările se manifestă deja cu intensitate mare, iar rezultatele se constată prin apariția punctelor slabe evidențiate anterior; majoritatea amenințărilor sunt efectele tranziției la economia de piață, situație pe care România o resimte din plin din anul 1990.
Mediul cultural este reprezentat de ansamblul de valori, obiceiuri, tradiții, credințe și norme existente în interiorul unei societăți. Acestea influențează decisiv comportamentul de cumpărare și de consum, deci trebuie studiate cu atenție și luate în considerare.
Mediul cultural românesc este foarte prielnic și încurajează chiar producătorii de vin. În România nici religia și nici alte obiceiuri sau tradiții nu interzic consumul de vin, ci dimpotrivă există chiar sărbători religioase care determină acest consum. În perioada sărbătorilor de Paște sau a celor de iarnă (Crăciun, Revelion) vânzările cresc de 2 – 3 ori față de perioada obișnuită.
Principalul element al mediului economic care influențează negativ activitatea S.C. MARCIB COM S.R.L. este nivelul scăzut al veniturilor populației. Aceste venituri sunt orientate în principal spre cheltuieli primordiale pentru o familie cum sunt: produsele alimentare, achitarea sumelor necesare pentru întreținerea locuinței, cheltuieli necesare transportului, etc.
Mediul economic este cea cea mai importantă componentă a macromediului unei întreprinderi. Evoluția acesteia depinde foarte mult de capacitatea managerului de a cunoaște în permanență situația indicatorilor economici care îi pot afecta activitatea, dar și de abilitatea acestuia de a lua măsurile necesare pentru a contracarea eventualele influențe negative ce pot veni din multe direcții.
3.5 Propuneri de îmbunătățire a activității S.C. MARCIB. S.R.L.
Propuneri generale de îmbunătățire a ariei viticole
Plantațiile viticole reprezintă 2,3% din suprafața agricolă și 14% din valoarea producției vegetale. Din păcate însă, în România, majoritatea plantațiilor de viță de vie sunt îmbătrânite, având o vârstă medie de 20 ani, ritmul de replantare în perioada 1992 – 2012, fiind de sub 0,1% (aproximativ 300 ha/an). În același timp necesarul minim de replantare pentru menținerea suprafețelor de viță nobilă este de 4% adică 5.500 ha/an.
Specialiștii apreciează că prin integrarea României în U.E., va dispare aproximativ jumătate din suprafața actuală de viță de vie pentru vinificație, care în momentul de față este de 243.700 ha.
Înființarea unui singur hectar de plantație nouă de calitate superioară costă aproximativ 10.000 euro, bani care rămân blocați timp de 3 ani, până la intrarea pe rod a viței.
Din acest punct de vedere Patronatul Național al Viei și Vinului își exprimă nemulțumirea, spunând că există riscul ca România, pentru a acoperi cererea internă să devină din țară exportatoare, țară importatoare de vin. Acest fapt ar fi unul foarte grav pentru o țară cu condiții climatice și de tradiție ca România.
Soluția stă în accesarea fondurilor europene, care să sprijine cultura viței de vie în spațiu românesc și să dea un imbold atât de necesar firmelor producătoare ale acestui produs.
Potrivit ultimelor date, nu ar trebui să existe motive grave de îngrijorare. Specialiștii susțin că în contextul unei productii mondiale în creștere în 2013, în pofida diminuării suprafețelor cultivate cu viță de vie și a previziunilor sumbre emise de Morgan Stanley, transmite vineri AFP, producția de vin în Romania are parte de o redresare spectaculoasă, cu +79% în raport cu 2012. Practic, cea mai semnificativă redresare se înregistreaza în Romania. Producția din 2013 este în creștere cu 79% în raport cu 2012, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Organizației Internaționale a Vinului.
Propuneri de îmbunătățire a produselor firmei MARCIB
Produsele MARCIB satisfac cerințele pieței căreia se adresează, drept urmare consider că nu trebuie aduse îmbunătățiri în ceea ce privește aspectul ambalajului. În cazul în care se dorește o creștere spectaculoasă a vânzărilor, o campanie publicitară la nivel zonal este indicată. Aceasta ar face cunoscute produsele și celor care nu le cunosc și pentru ca brand-ul să intre în mentalul colectiv, ulterior, la momentul alegerii unui produs din gama vinului, să recunoască respectiva companie producătoare și să aibă un motiv în plus de a încerca produsul. Această campanie ar spori încrederea în produs și din partea consumatorilor actuali, aceștia observând intenționalitatea brand-ului de a crește și de a-și face cunoscute produsele la nivel regional.
Concluzii
România este o țară viti-vinicolă tradițională, al cărei patrimoniu ocupă actualmente o întindere foarte mare de vii. Atât prin suprafață cât și prin producțiile medii pe care le obține ea se situează între primele trei din lume. Practic sunt foarte puține zone în țara noastră în care cultura viței de vie să nu îndeplinească maximum de condiții, în consecință, numărul podgoriilor și mai ales al culturilor viticole este deosebit de mare. Cultura viței de vie, produsele sale – în mod special vinul – constituie un important izvor de bogăție pentru economia națională.
Calitatea vinurilor este determinată de o serie de factori foarte importanți: soiul de struguri, condițiile pedo – climatice (tipuri de sol, temperatură, umiditate, luminozitate), condițiile de îngrijire a viei, perioada de recoltare a strugurilor, tehnologia de fabricație, condițiile de păstrare, învechire și tratare pentru prevenirea apariției bolilor și defectelor
Desigur că perioada de tranziție prelungită pe care o traversează în prezent țara noastră a influențat semnificativ sectorul viti-vinicol. Transformările petrecute în ultimii paisprezece ani în țara noastră și-au pus din plin amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate, deci implicit și producătorii din domeniul viti-vinicol resimt aceste modificări.
Vinurile speciale sunt băuturi obținute din musturi sau vinuri prin folosirea unor adaosuri și tratamente autorizate care prezintă caracteristici calitative și de compoziție net diferite de ale vinurilor naturale, determinate atât de însușirile materiei prime cât și de tehnologia folosită în producerea lor.
Însușirea de bază a vinului este calitatea. Prin calitatea vinului se înțelege ansamblul însușirilor sale agreabile, măsura în care acesta se ridică la nivelul pretențiilor senzoriale ale consumatorului avizat.
Calitatea vinurilor se bazează în primul rând pe calitatea strugurilor ajutată și de condițiile anului de recoltă. Desigur că perioada de tranziție prelungită pe care o traversează în prezent țara noastră a influențat semnificativ sectorul viti-vinicol. Transformările petrecute în ultimii paisprezece ani în țara noastră și-au pus din plin amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate, deci implicit și producătorii din domeniul viti-vinicol resimt aceste modificări.
Dintre toate componentele mediului de marketing, S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău, este influențată cel mai mult de către mediul economic și cel legislativ.
În condițiile în care în România libera inițiativă există, capitalurile se mișcă liber, forța de muncă este neîngrădită, prețurile se formează pe baza raportului dintre cerere și ofertă iar concurența este foarte puternică, se poate aprecia că țara noastră are o piață liberă în care activitățile comerciale se desfășoară nestingherite.
S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău se adresează prin intermediul produselor sale atât consumatorilor individuali, aceștia formând deci piața de consum, dar și distribuitorilor și altor firme producătoare, aceștia reprezentând piața afacerilor. Din punct de vedere al obiectului tranzacțiilor, produsele S.C. MARCIB COM S.R.L. se încadrează în piața mijloacelor de producție cât și în piața bunurilor de consum
Situația economică a României în momentul de față, precum și evoluția acesteia din ultimi ani, nu a permis întreprinderii obținerea unor rezultate pe măsura eforturilor depuse. Nivelul ridicat al inflației, puterea de cumpărare scăzută a populației, situația financiar – valutară de pe piață au influențat foarte mult activitatea firmei.
Mediul cultural românesc este foarte prielnic și încurajează chiar producătorii de vin. În România nici religia și nici alte obiceiuri sau tradiții nu interzic consumul de vin, ci dimpotrivă există chiar sărbători religioase care determină acest consum. În perioada sărbătorilor de Paște sau a celor de iarnă (Crăciun, Revelion) vânzările cresc de 2 – 3 ori față de perioada obișnuită.
În afară de consumul urban, există însă și consumul rural, care de cele mai multe ori este asociat cu consumul intern (din gospodăria proprie). În aproape orice gospodărie românească din mediul rural toamna se fabrică vin. Țăranul român este obișnuit să aibă pe lângă casă și o porțiune mai mică sau mai mare cultivată cu viță de vie. Vinul obținut este mândria gospodăriei și orice musafir este servit și pus să-și dea cu părerea asupra calității acestuia.
Există din păcate și aspecte negative ale acestei tradiții: mulți părinți consideră ca fiind normal să-și învețe copii să bea vin de la vârste destul de mici.
De asemenea spre deosebire de alte țări unde există reglementări foarte stricte în acest sens, legislația românească doar de curând a prevăzut interzicerea consumului de băuturi alcoolice de către minori. Aceste prevederi nu sunt respectate de către mulți comercianți care vând vin sau orice altă băutură ce conține alcool, tuturor persoanelor indiferent de vârstă, accesul în baruri și restaurante fiind liber.
În România, statisticile arată că majoritatea faptelor antisociale sunt săvârșite de către persoane aflate sub influența alcoolului și că există în continuare o tendință de creștere. De multe ori acest fapt constituie o circumstanță atenuată, iar persoana în cauză își caută refugiul în această scuză. De asemenea alcoolismul în România este tratat cu superficialitate, existând foarte puține centre de recuperare pentru persoanele care au această problemă.
În țările dezvoltate alcoolismul este considerat ca fiind o boală și numeroase asociații, programe și centre de recuperare sprijină aceste persoane. Mediul cultural poate oferi numeroase oportunități pentru întreprinderi aflate deja pe piață și chiar idei pentru afaceri noi.În același timp însă el poate reprezenta și un factor restrictiv, atunci când obiectul de activitate al firmei se află în contradicție cu anumite sisteme de valori ale societății respective. De asemenea mediul legislativ, prin instituirea unor legi care au limitat și îngreunat desfășurarea unei activități normale pe piață a determinat scăderea randamentului întreprinderii.
În mod favorabil însă se manifestă mediul natural, prin existența unor condiții extrem de benefice pentru cultura viței de vie precum și cel cultural, poporul român fiind extrem de atașat de acest sector de activitate.
Conjunctura pieței, aflată în stânsă legătură cu mediul economic, oferă și ea motive de îngrijorare. În ultimii ani se constată o recesiune a economiilor multor țări, fapt care influențează în mod direct și situația economică a României. Creșterea destul de slabă până acum, se va reduce, aliniindu-se tendinței economiei mondiale.
În ciuda acestor impedimente, S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău în cei unsprezece ani de funcționare a înregistrat rezultate bune.
Piața județului Bacău se află în prim planul atenției S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău. Aceasta în primul rând din cauza poziției geografice care oferă avantaje incontestabile în ceea ce privește distribuția și promovarea, dar și din cauza situației economice și a nivelului de trai net superioare față de alte județe din Moldova.
Diferența dintre piața efectivă și piața potențială a unei întreprinderi este dată de consumatorii relativi. Rata profitului net anual este de circa 20 – 25%, ceea ce a permis întreprinderii realizarea unor investiții substanțiale, necesare dezvoltării activității sale pe piață. Cifra de afaceri a înregistrat o creștere reală în fiecare an, ceea ce demonstrează că investițiile făcute au adus rezultatele dorite.
Înființarea unui singur hectar de plantație nouă de calitate superioară costă aproximativ 10.000 euro, bani care rămân blocați timp de 3 ani, până la intrarea pe rod a viței. Din acest punct de vedere Patronatul Național al Viei și Vinului își exprimă nemulțumirea, spunând că există riscul ca România, pentru a acoperi cererea internă să devină din țară exportatoare, țară importatoare de vin. Acest fapt ar fi unul foarte grav pentru o țară cu condiții climatice și de tradiție ca România.
Țara noastră produce vinuri originale și de calitate superioară. La baza acestor două elemente stau soiurile de struguri asociate în sortimente potrivit vocației fiecărei podgorii.
Din sortimentul viticol al României fac parte câteva soiuri autohtone valoroase, dar și unele soiuri străine recunoscute, pătrunse de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre.
Din prima grupă se pot menționa cele mai importante soiuri de struguri:
1.pentru vinuri albe: Grasă de Cotnari, Fetească albă, Fetească regală, Galbenă de Odobești;
2.pentru vinuri roșii: Băbească neagră, Fetească neagră;
3.pentru vinuri aromate: Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin.
Din grupa soiurilor de proveniență străină fac parte:
pentru vinuri albe: Riesling italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligoté;
pentru vinuri roșii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;
pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.
Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de trei soiuri, două autohtone și unul de origine străină. Fetească albă (peste 23.000 ha), Fetească regală și Riesling italian (peste 20.000 ha). Dintre soiurile pentru vinuri roșii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon și Merlot.
Întreprinderea este în permanență preocupată de calitatea produselor sale, precum și de imaginea pe care aceasta o are în rândul consumatorilor.
Strategia de produs alesă de către firmă, reprezintă de fapt abilitatea cu care aceasta își introduce produsele pe piață și le prezintă potențialilor consumatori. Creșterea numărului de utilaje folosite, achiziționarea tehnologiei de înaltă calitate, mărirea spațiilor de producție, toate acestea trebuie să formeze un tot unitar care să determine creșterea producției întreprinderii. În acest sens materia primă folosită, tehnologia de fabricație și procesul de producție se află mereu în atenția conducerii firmei, făcându-se îmbunătățiri permanente. Un punct slab al întreprinderii îl reprezintă cota de piață care este destul de mică. Reducerea acesteia s-a produs în urma intensificări concurenței pe piață și a reorientării unor clienți ai firmei către aceste firme nou apărute. În acest sens, o publicitate mai agresivă și o promovare a vânzărilor mai intensă, cu siguranță vor avea rezultate semnificative.
În ciuda condițiilor neprielnice, pe care domeniul viti-vinicol le-a tranversat până acum, piața vinurilor din România are perspective foarte mari de dezvoltare, ceea ce oferă un climat prielnic firmelor din domeniu.
Condițiile generale în care S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău își desfășoară activitatea nu sunt nici foarte favorabile dar nici extrem de restrictive. Potențialul de dezvoltare al firmei se concretizează în: piață în creștere, tehnologii avansate, consumatori interesați de apariția pe piață a unor noi produse ale întreprinderii.
Situația generală a S.C. MARCIB COM S.R.L. Bacău se prefigurează ca fiind bună. Depinde doar de capacitatea acesteia de a valorifica din plin oportunitățile și punctele forte pe care le are. În același timp însă, este necesar ca societatea să fie conștientă de dezavantajele proprii, concretizate în punctele sale slabe și amenințările mediului. Acestea trebuie continuu urmărite și controlate, în vederea anticipării unor situații nedorite ce se pot ivi.
O supraveghere permanentă și atentă a acestora va avea cu siguranță efecte benefice asupra rezultatelor obținute de către societate.
Bibliografie
Amerein, P., Barczyk, D., Evrard, R., Rohard, F., Sibaud, B., Weber, P., Manual de marketing strategic și operațional, Editura Teora,București, 2002, p.83
Bologa, N., Burda, A., Merceologie alimentară, Editura. Universitară, București, 2004
Constantinescu, G., Gheorghiu, A., – Drumurile viei și vinului în România, Editura Sport – Turism, București, 1997
Chelcea Septimiu, Psihologia publicității- despre reclame vizuale, Polirom, Iași, 2012
Chelcea, Septimiu, Tehnici de cercetare sociologică, București, Comunicare.ro, 2001
Demeterca E., Zidurean, C.F., Ghidul gustului – Inițiere în arta vinului, Editura. Runa, București, 2007
Diaconescu, I., Ardelean, D., Diaconescu, M., Merceologie alimentară – Calitate și siguranță, Editura Universitară, 2007
Dima D., Pamfile R., Procopie R., Mărfurile alimentare în comerțul internațional, Editura Economică, București, 2001
Macici, M., Lumea vinurilor – Vinurile României, Editura Vremea, București, 2007
Manole V., Stoian M., Boboc D., Ion R., Berevoianu R., Adrian T., Marketingul pe filiera vinului în România, Editura ASE, București, 2005
Stanciu C., Chiru L., Fometescu L., Sevan L., Manualul consumatorului de alimente, Editura Oscar Print, București, 2008
Zahiu L., Ion A., Importanța grupurilor de producători pe filiera vinului, Revista Tribuna Economică, v. 17, 2006
Bibliografie online:
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Legea viei și vinului nr. 244 din 29/04/2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 20/05/2002, disponibilă online la adresa
http://www.apia.org.ro/legislatie_nationala/legea%20244_2002%20vie_vin.pdf
Boboc D., Istoria vinului într-o singură picătură, disponibil online la http://www.adar.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=70:fashion2&catid=44:fashion-news
http://www.business24.ro/culinar/vinuri/romania-inregistreaza-cea-mai-spectaculoasa-redresare-a-productiei-de-vin-la-nivel-mondial-1537307 accesat la 20-06-2014
Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, disponibil online la adresa
http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/informare/prezentari%20sectoare/2011/Romania%20-%20Vinuri.pdf,
http://www.formula-as.ro/2010/934/terapii-alternative-58/resveratrolul-12843 accesat la data: 20-04-2014
Legea 36/1991, disponibilă online la
http://www.apdrp.ro/uploads/Docu%20LEGISLATIE/Legea_338_2005.pdf,
http://www.marcib.ro/produse.htm
Ministerul Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Legea 30/1990 disponibilă online la adresa
http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_nr_31_modif_26.10.2011.pdf
Oficiul Național al Viei și Produselor Vitinivicole, disponibil online la adresa http://www.onvpv.ro/?pag=1010
Organizația Internațională a Vinului, sursă
http://www.business24.ro/articole/consum+vin+romania accesat la 20-06-2014
https://www.youtube.com/watch?v=GwlaeuDh7yI
Anexa 1
Producție
Vița de vie
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Bibliografie
Amerein, P., Barczyk, D., Evrard, R., Rohard, F., Sibaud, B., Weber, P., Manual de marketing strategic și operațional, Editura Teora,București, 2002, p.83
Bologa, N., Burda, A., Merceologie alimentară, Editura. Universitară, București, 2004
Constantinescu, G., Gheorghiu, A., – Drumurile viei și vinului în România, Editura Sport – Turism, București, 1997
Chelcea Septimiu, Psihologia publicității- despre reclame vizuale, Polirom, Iași, 2012
Chelcea, Septimiu, Tehnici de cercetare sociologică, București, Comunicare.ro, 2001
Demeterca E., Zidurean, C.F., Ghidul gustului – Inițiere în arta vinului, Editura. Runa, București, 2007
Diaconescu, I., Ardelean, D., Diaconescu, M., Merceologie alimentară – Calitate și siguranță, Editura Universitară, 2007
Dima D., Pamfile R., Procopie R., Mărfurile alimentare în comerțul internațional, Editura Economică, București, 2001
Macici, M., Lumea vinurilor – Vinurile României, Editura Vremea, București, 2007
Manole V., Stoian M., Boboc D., Ion R., Berevoianu R., Adrian T., Marketingul pe filiera vinului în România, Editura ASE, București, 2005
Stanciu C., Chiru L., Fometescu L., Sevan L., Manualul consumatorului de alimente, Editura Oscar Print, București, 2008
Zahiu L., Ion A., Importanța grupurilor de producători pe filiera vinului, Revista Tribuna Economică, v. 17, 2006
Bibliografie online:
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Legea viei și vinului nr. 244 din 29/04/2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 20/05/2002, disponibilă online la adresa
http://www.apia.org.ro/legislatie_nationala/legea%20244_2002%20vie_vin.pdf
Boboc D., Istoria vinului într-o singură picătură, disponibil online la http://www.adar.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=70:fashion2&catid=44:fashion-news
http://www.business24.ro/culinar/vinuri/romania-inregistreaza-cea-mai-spectaculoasa-redresare-a-productiei-de-vin-la-nivel-mondial-1537307 accesat la 20-06-2014
Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, disponibil online la adresa
http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/informare/prezentari%20sectoare/2011/Romania%20-%20Vinuri.pdf,
http://www.formula-as.ro/2010/934/terapii-alternative-58/resveratrolul-12843 accesat la data: 20-04-2014
Legea 36/1991, disponibilă online la
http://www.apdrp.ro/uploads/Docu%20LEGISLATIE/Legea_338_2005.pdf,
http://www.marcib.ro/produse.htm
Ministerul Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Legea 30/1990 disponibilă online la adresa
http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_nr_31_modif_26.10.2011.pdf
Oficiul Național al Viei și Produselor Vitinivicole, disponibil online la adresa http://www.onvpv.ro/?pag=1010
Organizația Internațională a Vinului, sursă
http://www.business24.ro/articole/consum+vin+romania accesat la 20-06-2014
https://www.youtube.com/watch?v=GwlaeuDh7yI
Anexa 1
Producție
Vița de vie
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Capitolul I. Caracterisici generale despre vin (ID: 101261)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.