97 TERORISMUL – AMENIN ȚARE LA ADRESA RELA ȚIILOR ECONOMICE INTERNA ȚIONALE Lector. univ. dr. Sarmisegetuza Tulbure Universitatea „Danubius” Gala ți… [602824]

97 TERORISMUL – AMENIN ȚARE LA ADRESA
RELA ȚIILOR ECONOMICE INTERNA ȚIONALE

Lector. univ. dr. Sarmisegetuza Tulbure
Universitatea „Danubius” Gala ți

Les attentats terroristes de World Trade Center de 11 septembre 2001 ont change
définitivement la conception internationale sur le terrorisme, en prouvant que le phénomène
est bien plus complexe qu’on aurait pu croire.
A cette occasion le monde entier a compris que les attentats terroristes ne
représentent seulement une menace a l’adresse des v ies des gens, a la surette publique mais
en même temps représentent un réel danger au bon dé roulement des rapports internationaux.
Par ses dimensions atteintes a nos jours, le terro risme ne représente plus une action
isolée des certains groupes qui contestant les vale urs de la société mais des vraies forces
maléfiques soutenues par des ressources financières énormes qui ont comme but de
bouleverser l’entier flux des relations économiques et commerciales internationales, et aussi
de perturber grièvement l’activité des institutions et des autorités publiques.
Il est évident que l’opinion publique internationa le, ainsi que les autorités compétentes n’ont
pas restes indifférents face à ce nouveau péril et tous les efforts se sont conjugues pour faire face à la
menace terroriste.

1. O amenin țare nu numai la adresa rela țiilor politice, dar și a celor economice dintre
state
Este un fapt dovedit c ă ac țiunile teroriste, atât de frecvente în ultimii ani -în special dup ă
atentatele de la World Trade Center din 11 septembr ie 2001 -aduc atingere nu numai vietii
cet ățenilor, siguran ței publice și bunelor rela ții dintre ță ri, dar pericliteaz ă în acela și timp
desf ăș urarea normal ă a raporturilor interna ționale. Prin dimensiunile sale, terorismul de ast ăzi nu
mai reprezint ă ast ăzi doar o ac țiune izolat ă a unor grupuri care contest ă valorile societ ății de
consum, ci adev ărate for țe malefice sus ținute de resurse financiare enorme, ce vizeaz ă periclitarea
bunului mers al raporturilor dintre state, dereglar ea întregului flux al rela țiilor economice și comerciale,

98 periclitarea institu țiilor și autorit ății statului de drept.
Bazat pe mijloace financiare importante, provenite din cultivarea drogurilor, afaceri
dubioase, veroase, complicit ăți fiscale, sprijinul unor guverne autoritare "certa te" cu democra ția,
terorismul de ast ăzi a devenit o amenin țare global ă, care atenteaz ă practic la înse și bazele
sistemului interna țional în ansamblul s ău.
Pe drept cuvânt, "Declara ția Mileniului", adoptat ă de Adunarea General ă a O.N.U. la 8
septembrie 2000, cu participarea unui num ăr de 147 șefi de state și de guverne, preconizeaz ă, în
cadrul prevederilor ce se refer ă la pacea și securitatea interna țional ă, luarea unor m ăsuri
concertate împotriva terorismului interna țional și aderarea în cel mai scurt timp la toate
conven țiile interna ționale din domeniu" 1.
Este, desigur, un fapt cert c ă în decursul anilor a fost adoptat un num ăr considerabil de
documente interna ționale care vizeaz ă într-un fel sau altul combaterea terorismului inte rna țional.
Este suficient s ă amintim Conven ția cu privire la prevenirea și reprimarea infrac țiunilor contra
persoanelor ce se bucur ă de o protec ție interna țional ă, inclusiv agen ții diplomatici adoptat ă de O.N.U.
în 1973, Conven ția interna țional ă împotriva lu ării de ostatici adoptat ă de Adunarea General ă a O.N.U. în
1979, Conven ția cu privire la reprimarea captur ării ilicite a aeronavelor semnat ă la Haga în 1970,
Conven ția pentru reprimarea actelor ilicite împotriva secu rit ății naviga ției maritime încheiat ă la
Roma în 1988 ș.a. Un rol important îl au în aceast ă materie și conven țiile regionale de lupt ă
împotriva terorismului, ca de pild ă Conven ția European ă asupra reprim ării terorismului,
încheiat ă la Strasbourg la 27 ianuarie 1977. Documente impor tante au fost adoptate și în
cadrul Ligii Arabe, Organiza ției Conferin ței Islamice, Organiza ției Statelor Americane,
Organiza ției Unit ății Africane, Comunit ății Statelor
Independente etc.
O importan ță cu totul aparte o are, în rândul acestor instrumen te interna ționale la
care ne referim, Conven ția Interna țional ă pentru suprimarea finan ță rii terorismului,
adoptat ă prin Rezolu ția 54/109 din 9 decembrie 1999 a Adun ării Generale a O.N.U. Acest
important document juridic interna țional, care reaminte ște cadrul juridic principal pe care îl ofer ă
numeroase conven ții adoptate de O.N.U. în acest domeniu, estimeaz ă c ă finan țarea
terorismului reprezint ă o problem ă de mare preocupare pentru comunitatea interna țional ă în
întregul s ău. Documentul subliniaz ă faptul c ă num ărul și gravitatea actelor de terorism
interna țional depind în mare m ăsur ă de finan țarea pe care terori știi o pot ob ține. Se subliniaz ă
ideea c ă pân ă în prezent instrumentele juridice multilaterale nu au abordat aceast ă problematic ă
și de aceea se face apel la cooperarea statelor pent ru a adopta m ăsuri efective pentru prevenirea
finan ță rii actelor de terorism și pentru urm ărirea și sanc ționarea persoanelor care încurajeaz ă

99 săvâr șirea unor astfel de fapte. Textul conven ției înscrie, de aceea, obliga ția tuturor statelor de a
stabili ca fiind infrac țiuni potrivit legisla ției lor na ționale o serie de fapte, printre care
colectarea direct ă sau indirect ă de fonduri pentru organiza țiile teroriste, participarea la
săvâr șirea unor astfel de fapte, sprijinirea unor grup ări teroriste, acordarea de facilit ăți etc.
Documentul la care ne referim extinde sfera preocup ărilor pentru combaterea
terorismului interna țional, insistând pe drept cuvânt asupra dimensiunilor economice și
financiare ale terorismului interna țional. El întrege ște seria m ăsurilor luate de comunitatea
interna țional ă în acest domeniu, demonstrând înc ă odat ă c ă ac țiunile teroriste de orice fel nu
reprezint ă numai fapte nocive, care pericliteaz ă în mod grav via ța, libertatea și lini ștea
popoarelor, dar și ac țiuni care pun in pericol în mod direct buna desf ăș urare a raporturilor
economice și stabilitatea raporturilor comerciale.
Nu întâmpl ător Organiza ția Na țiunilor Unite a adoptat, la scurt timp dup ă actele
teroriste din 11 septembrie 2001, Rezolu ția 1373/2001 a Consiliului de Securitate, prin care
se prevede încriminarea colect ării de fonduri c ătre organiza țiile teroriste, înghe țarea
fondurilor și a altor bunuri financiare ori resurse economice a le persoanelor care comit – sau
încearc ă s ă comit ă – acte teroriste. Acela și document – pe care l-am citat – dispune c ă statele
membre O.N.U. trebuie s ă interzic ă na ționalilor lor sau persoanelor și entit ăților aflate pe
propriul lor teritoriu, de a pune la dispozi ția terori știlor, în mod direct sau indirect, orice
fonduri, bunuri financiare sau resurse economice or i servicii asem ănătoare. De asemenea, în
rezolu ție se mai arat ă c ă statele vor trebui s ă se ab țin ă de la orice sprijin – activ sau pasiv –
dat membrilor unor asemenea grup ări, și s ă refuze șederea pe teritoriul lor a celor care
finan țeaz ă, pl ănuiesc, sprijin ă sau comit atacuri teroriste. In acest scop vor tre bui
intensificate procedurile de colaborare între state , de natur ă s ă permit ă un schimb eficient de
informa ții, precum și cooperarea prin intermediul în țelegerilor și acordurilor bilaterale și
multilaterale pentru prevenirea și combaterea atacurilor teroriste.
Rezolu ția men ționat ă "ia not ă cu îngrijorare de leg ătura strâns ă dintre terorismul
interna țional și crima organizat ă la nivel transna țional, de traficul ilicit de stupefiante,
opera țiunile de sp ălare a banilor, traficul ilegal cu arme, transportu l ilegal de materiale
nucleare, chimice, biologice și alte materiale cu poten țial letal și, în aceast ă privin ță ,
eviden țiaz ă necesitatea înt ăririi coordon ării eforturilor la nivel na țional, subregional, regional
și interna țional în scopul consolid ării reac ției interna ționale la aceast ă amenin țare grav ă la adresa
securit ății interna ționale" 2.
Din cele ar ătate se v ăde ște, deci, c ă terorismul interna țional a c ăpătat în prezent o
nou ă dimensiune, el împletindu-se cu crima organizat ă, cu fenomene infrac ționale

100 economice precum sp ălarea banilor, nerespectarea legisla ției financiare în scopul efectu ării
unor transferuri de fonduri, elemente de natur ă s ă pun ă în lumin ă nu numai pericolul sporit al
unor asemenea fapte, dar și cerin ța ca terorismul interna țional s ă fie comb ătut printr-un
adev ărat complex de metode dintre cele mai variate, de l a ac țiunile militare împotriva taberelor
de antrenament ale terori știlor și bazelor lor secrete, pân ă la verificarea legalit ății unor opera țiuni
economice, combaterea unor infrac țiuni s ăvâr șite în domeniul economic, a c ăror finalitate este
– în ultim ă analiz ă – facilitarea sau sprijinul unor organiza ții teroriste.
2. Scurt ă privire asupra originii și dimensiunilor terorismului.
In literatura de specialitate, dar și în cercurile politico-diplomatice, una dintre cel e
mai dezb ătute – dar și controversate – probleme în ultimele decenii a fo st și este definirea și
identificarea tr ăsăturilor terorismului interna țional. Numero și juri ști, oameni politici,
cercet ători din cele mai diferite domenii -sociologi, poli tologi, economi ști – au c ăutat s ă
identifice esen ța fenomenului terorist, studiind cauzele, formele s ale de manifestare și definind
tr ăsăturile care îl individualizeaz ă.
Enciclopedia "Encarta 2003" consider ă c ă terorismul ar reprezenta, de fapt, "crearea
deliberat ă și exploatarea fricii pentru a ajunge la o schimbare politic ă". Dup ă cum apreciaz ă
autorii acestui termen în cadrul Enciclopediei cita te, "toate actele teroriste implic ă violen ța sau –
ceea ce este în aceea și m ăsur ă important -amenin țarea cu violen ța3. Intr-un studiu publicat cu
peste zece ani în urm ă, profesorul newyorkez Richard Allen constata c ă "dimensiunea
amenin ță rii terorismului interna țional nu este cunoscut ă… terorismul nu este un fenomen de
moment. Dimpotriv ă, m ărturiile existente arat ă c ă atât diversitatea cât și volumul terorismului
vor cre ște" 4.
Este un fapt cert c ă escaladarea ac țiunilor teroriste în ultimii ani a fost dictat ă de
acutizarea unor probleme economice și sociale, de rivalit ăți na ționale, dar și de persisten ța unor
regimuri antipopulare, care au încercat s ă-și men țin ă puterea recurgând la exces de autoritate și
chiar la violen ță împotriva opozan ților.
Au existat și încerc ări de a prezenta terorismul ca un fenomen de "elibe rare",
organic legat de emanciparea popoarelor de sub domi na ția unor forte imperialiste mondiale. Intr-o
relativ recent ă carte, Ilici Ramirez Sanchez ("Carlos Șacalul") emitea punctul de vedere c ă
"terorismul este perfect justificat atâta vreme cât este îndreptat împotriva du șmanilor" 5.
Unul dintre marii revolu ționari ai anilor ‚ 60, privit și ast ăzi cu simpatie de organiza țiile
de stânga ("Che Guevara"), admitea terorismul revol u ționar și, mai mult decât atât, într-un
mesaj adresat Conferin ței tri-continentale de la Havana din 1966 (citat în tr-o publica ție a

101 "Brig ăzilor ro șii"), f ăcea chiar apel la men ținerea unui sentiment de ur ă fa ță de du șmani.
"R ăzboiul – scria Che Guevara în cunoscuta sa lucrare "R ăzboiul de gheril ă" – este întotdeauna
o lupt ă în care fiecare dintre p ărți încearc ă s ă o anihileze pe cealalt ă". El admitea atentatele
teroriste contra unor conduc ători opresori, "dar nu și cele care ar fi dus la pierderea unor
vie ți nevinovate" 6.
La rândul s ău, Carlos Marighella într-un cunoscut manual, intit ulat "minimanual
pentru gherila urban ă", f ăcea apel la cultul violen ței, enun țând chiar un num ăr de șapte reguli pe
care trebuia s ă le respecte gherila urban ă7.
Apelurile la violen ță abund ă, dup ă cum este bine cunoscut, în programele și apelurile
unor organiza ții teroriste de toate felurile. Cele mai variate co nsidera ții sunt invocate în sprijinul
preg ătirii și justific ării unor acte teroriste îndreptate în special împot riva valorilor lumii
occidentale.
Se poate spune îns ă c ă, privind din punct de vedere istoric, terorismul a re origini foarte
îndep ărtate, în Orientul antic. Cuvântul "terorist" provi ne de la secta "ha șichim" 8, de unde deriv ă
cuvântul "asasin". Fondatorul acestei secte, Hassan Sabbah, înfiin țase în secolul al XII-lea un corp de
"devota ți" care f ăceau s ă domneasc ă panica în întregul Orient Mijlociu pân ă în Persia.. Discipolii
acestuia aveau misiunea s ă se introduc ă la cur țile principilor și diferi ților monarhi, s ă le dobândeasc ă
încrederea, iar în ziua în care ar fi primit un ord in din partea marelui maestru (pe care crucia ții îl
denumeau "b ătrânul de la munte") s ă nu ezite s ă-1 asasineze pe suveran în mod public, sub priviril e
întregii cur ți. Supu și torturii, terori știi desemnau drept complici ai lor înalte personali t ăți ale statului, ele
însele ostile lui Hassan Sabbah. Dincolo de aceast ă legend ă (sau întâmplare real ă?) în decursul istoriei,
terorismul a servit unor scopuri dintre cele mai di verse. El a reflectat rivalit ățile dintre anumite
grupuri religioase, dintre curentele politice, osti lit ățile uneori de neconciliat între anumite state.
Au existat, desigur, și situa ții în care reprezentan ții unor popoare asuprite au recurs la terorism
pentru a atrage aten ția asupra luptei lor, dar și cazuri când mi șcările ce-și propuneau r ăsturnarea
unor regimuri nedrepte au recurs la violen ță pentru a elimina diferi ții tirani ce se f ăcuser ă odio și în
fa ța propriilor popoare, datorit ă represiunii f ără limite pe care o practicau. In decursul istoriei a u existat
situa ții când terorismului "revolu ționar" i s-a opus terorismul "contrarevolu ționar", terorismului
"ro șu" i s-a opus terorismul "alb", "sutele negre", "escadroanele mor ții", diferite armate
"revolu ționare" sau grup ări de tipul Mafiei, Camorei, Ku-Klux-Klan-ului etc, fiecare dintre acestea
urm ărind -în final – scopuri mai mult sau mai pu țin politice.
Istoria României cunoa ște și ea situa ții când anumi ți domnitori sau conduc ători politici au
căzut victim ă actelor teroriste, tocmai pentru c ă diploma ția secreta, dar și cea oficial ă, se dovediser ă
ineficiente în a-i face s ă-și schimbe anumite op țiuni politice 9. Alteori, rivalit ățile și interesele str ăine

102 au determinat comiterea de acte teroriste împotriva unor conduc ători de seama ai poporului nostru,
cum a fost uciderea lui Mihai Viteazul ș.a.
3- Terorismul- infrac țiune interna țional ă
Pe parcursul timpului s-a conturat ideea c ă, din punct de vedere juridic, terorismul constitui e
o infrac țiune interna ționala 10 , a c ărei combatere implic ă nu numai cooperarea statelor pe plan penal,
dar și eradicarea cauzelor acestui fenomen, prin studier ea și analiza atent ă a împrejur ărilor care îl
favorizeaz ă, în scopul adopt ării unor m ăsuri menite s ă-1 contracareze. Dup ă cum ar ăta eminentul jurist
român Vespasian V.Pella, "terorismul nu este niciod at ă un delict politic și nici un delict social, ci
coruperea unui scop politic și social” 11 . Din ini țiativa sa au fost elaborate și adoptate importante
documente interna ționale în cadrul unei Conferin țe interna ționale pentru "reprimarea interna țional ă a
terorismului", sub egida Ligii Na țiunilor.
In cadrul Organiza ției Na țiunilor Unite, problema combaterii terorismului interna țional a fost
ridicat ă în repetate rânduri, preconizându-se adoptarea uno r măsuri ferme pentru combaterea acestui
fenomen nociv 12 . A fost creat chiar un Comitet special cu privire la terorismul interna țional, care și-a
început activitatea la 16 iulie 1973. Din p ăcate, preocup ările pentru adoptarea unei conven ții
interna ționale atotcuprinz ătoare cu privire la combaterea terorismului interna țional s-au izbit de rezisten ța și
refuzul unor state care considerau lupta antiterori st ă ca un mijloc de a combate mi șcările de eliberare
na țional ă .
In ultimii ani activit ățile teroriste – departe de a cunoa ște o diminuare – au înregistrat o evolu ție
crescând ă, în special în anumite zone care de mult timp erau confruntate cu fenomenul terorist (Irlanda
de Nord, Țara Bascilor, Orientul Mijlociu). Au fost înregistr ate acte teroriste pe teritoriul Rusiei de
către comandouri cecene, dar și la Istanbul, unde, în luna aprilie 2001, un coman do procecen a luat
30 de ostatici. In anul 2003, ocuparea de c ătre un grup terorist a unei școli din ora șul Beslan, din
Republica Osetia de Nord, s-a soldat cu moartea a 3 35 de persoane și r ănirea a peste 400. Un grup
terorist, constituit din extremi ști apar ținând mai multor na ționalit ăți, au ținut ostatici timp de trei zile
peste 300 de adul ți și copii. Acest atac terorist a stârnit indignarea î ntregii lumi. Tot în anul 2003, în
Turcia, nou ă persoane au fost inculpate pentru implicarea în at entatele sinuciga șe din Istanbul, care s-au
soldat cu 53 de mor ți și circa 800 de r ăni ți. Din interogatoriile și investiga țiile efectuate s-a aflat c ă
autorii atentatelor erau turci, lega ți de grup ările islamiste radicale. In sfâr șit, în anul 2004 a avut loc, la o
or ă de maxim ă circula ție, un lan ț de explozii care a zguduit sta țiile Atocha, Pozo del Tio Raimundo și
Sf Eugenia din capitala spaniol ă. Bombele au ucis peste 190 de persoane și au r ănit al ți 1200, fiind
cel mai grav atac terorist din Spania.

103 S-a constatat o revigorare a activit ății unor organiza ții cunoscute de extrem ă stânga, cum
sunt "brig ăzile ro șii". Au reap ărut, de asemenea, atentatele întreprinse de ETA, pr intre acestea
înregistrându-se uciderea în luna mai 2001 a lui Ma nuel Jimenez Abad, membru marcant al Partidului
popular la Saragosa..
Împotriva turi știlor europeni și americani au fost întreprinse acte de r ăpire în scop de
răscump ărare de c ătre organiza ția Abu Sayyaf, in vestul Filipinelor etc.
In prezent au loc numeroase ac țiuni teroriste în Irak împotriva militarilor
for ței multina ționale și a ziari știlor str ăini, soldate cu victime, organizate de grup ările extremiste
islamice ș.a.
Persisten ța fenomenului terorist în diverse zone ale lumii a determinat, pe parcursul ultimilor ani, o
atitudine ferm ă de dezaprobare, dar și de con știentizare tot mai puternic ă a comunit ății statelor în
leg ătur ă cu cerin ța combaterii lui. De pild ă, prin Recomandarea nr. 1426/1999 și Directiva
nr.555/1999 din 23 septembrie 1999, Adunarea Parlam entar ă a Consiliului Europei a invitat
Comitetul de Mini ștri al Consiliului Europei s ă adopte m ăsuri concrete pentru a înt ări cooperarea în
domeniul luptei împotriva terorismului, "care repre zint ă o amenin țare grav ă pentru societatea
democratic ă și atenteaz ă la dreptul primordial al omului, care este dreptul la via ță ".

4. Incriminarea terorismului în legisla ția româna
Un fapt pe care dorim s ă îi subliniem este acela c ă în legisla ția penal ă român ă mult timp nu a
existat un text prin care s ă fie încriminate expres actele de terorism 16 . A existat o preocupare în acest sens
în zilele imediat urm ătoare Revolu ției din Decembrie 1989, dar ea nu s-a finalizat în cele din urm ă în
cadrul unui act normativ.
Trebuie men ționat totu și, c ă în Codul penal român anterior exista posibilitatea încadr ării
actelor de terorism, în special in ceea ce prive ște omorurile, distrugerile, v ătămările corporale etc, chiar și
în situa ția în care nu exista o lege special ă de încriminare a actelor teroriste, a șa cum s-a propus. Cu
toate acestea, nu putem s ă nu remarc ăm c ă infrac țiunea de terorism prezint ă anumite elemente de
complexitate, care o diferen țiaz ă fa ță de multe dintre faptele pe care le încrimineaz ă Codul penal
actual.
Semnal ăm din acest punct de vedere importan ța încrimin ării în țara noastr ă a actelor de terorism
prin Ordonan ța de Urgen ță a Guvernului nr.141 din 25 octombrie 2001 17 dar și a Ordonan ței de
Urgen ță nr. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea și combaterea utiliz ării sistemului financiar-
bancar în scopul finan ță rii de acte de terorism 18 .

104 Ordonan ța de urgen ță nr. 141 din 25 octombrie 2001 nu cuprinde o defini ție propriu zis ă a
terorismului, ci se refer ă de fapt la o serie de infrac țiuni din Codul penal și din Codul aerian, s ăvâr șite
"în scopul tulbur ării grave a ordinii publice prin intimidare, prin t eroare sau prin crearea unei st ări
de panic ă". Este încriminat ă comiterea tentativei și producerea sau procurarea unor mijloace sau
instrumente, precum și luarea unor m ăsuri în vederea comiterii unor infrac țiuni de omor, v ătămare
grav ă corporal ă, ca și lipsirea de libertate în mod ilegal.
Ordonan ța consider ă acte de terorism și r ăspândirea unor substan țe, microorganisme,
materiale, toxine de natur ă s ă pun ă în pericol s ănătatea oamenilor sau animalelor, ori mediul
înconjur ător, precum și amenin ță rile cu bombe sau cu alte materii explozive, dac ă acestea au ca scop
tulburarea grav ă a ordinii publice prin intimidarea prin teroare sa u prin crearea unei st ări de panic ă.
La rândul s ău, Ordonan ța de urgen ță nr.159 din 27 noiembrie 2001 interzice toate opera țiunile
financiare vizând persoane sau organiza ții prev ăzute în anexa la acest document, Ordonan ța instituie
totodat ă un sistem de sanc țiuni contraven ționale pentru cei care încalc ă asemenea prevederi.
Noul Cod penal al ță rii noastre încrimineaz ă infrac țiunea de terorism în Partea special ă Titlul
IV, intitulat "Crime și delicte de terorism" (art. 190-192). Este de rema rcat c ă noul Cod penal p ăstreaz ă
aceea și tehnic ă enumerativ ă, de a specifica anumite infrac țiuni prev ăzute deja în Codul penal, pentru care
se aplic ă major ări ale pedepselor în condi țiile specificate.
Din punctul de vedere al tehnicii juridice, Codul p enal dispune c ă reprezint ă "acte de
terorism urm ătoarele infrac țiuni, atunci când sunt s ăvâr șite în scopul tulbur ării grave a ordinii publice
prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei st ări de panic ă", folosind prin urmare aceea și
tehnic ă precum Ordonan ța de Urgen ță nr.141/2001.
Este de men ționat c ă sunt încriminate ca infrac țiuni distincte asocierea pentru s ăvâr șirea de
acte de terorism, finan țarea actelor de terorism, amenin țarea în scopul terorist și alarmarea în scop
terorist.
Mai este de notat și o important ă prevedere din noul Cod penal, potrivit c ăreia vor putea fi
sanc ționate și persoanele juridice pentru infrac țiunile prev ăzute în Titlul IV care se refer ă la "Crime și
delicte de terorism”.
Referitor la sanc ționarea persoanelor implicate în acte de terorism, o problem ă care se
ridic ă este aceea a rela ției dintre sanc ționare și respectul drepturilor procesuale ale celor învinu i ți. Se
știe, desigur, c ă terorismul reprezint ă o înc ălcare brutal ă și violent ă a drepturilor omului, punând în
pericol via ța și sănătatea oamenilor.
Combaterea terorismului presupune ins ă folosirea unor mijloace juridice și nu ignorarea acestora.
Numeroase organiza ții umanitare s-au pronun țat pentru respectarea drepturilor procesuale ale
persoanelor b ănuite de a fi comis acte teroriste. Diversele organ iza ții interna ționale, printre care

105 "Amnesty Interna țional", au solicitat asigurarea unor condi ții de deten ție umane celor învinui ți de
acte teroriste și recunoa șterea dreptului acestora de a se ap ăra.
Recurgerea la proceduri excep ționale, invocat ă ca o m ăsur ă de necesitate, nu s-a bucurat de
sprijinul opiniei publice. Este suficient s ă amintim c ă m ăsurile excep ționale luate de Marea Britanie în
Irlanda, în anii '60-70, au dus la procese în fa ța Cur ții Europene a Drepturilor Omului, când excesul de z el
al militarilor în capturarea terori știlor sau nerespectarea drepturilor procesuale ale persoanelor învinuite
au condus la pronun țarea unor sentin țe defavorabile autorit ăților britanice.
Mai recent, Curtea Suprem ă a S .U. A. a pronun țat trei importante decizii. Aceste decizii se
refer ă, într-un fel sau altul, la necesitatea respect ării neab ătute a drepturilor omului chiar în situa ția unor
persoane acuzate de acte teroriste. Astfel, în cazu l Guantanamo, Administra ția Bush invocând un precedent
din timpul celui de al doilea r ăzboi mondial sus ținea c ă nici o instan ță federal ă nu are jurisdic ție asupra
bazei de la Guantanamo, întrucât aceasta se afl ă în afara teritoriului american. Magistra ții Cur ții
Supreme, cu un vot de 6 – 3, au decis c ă judec ătorii federali pot analiza peti țiile de ținu ților încarcera ți
la baza american ă din Cuba deoarece este vorba despre un teritoriu a supra c ăruia Statele Unite
exercit ă jurisdic ția și controlul exclusiv.
In cazul Hamdi, cet ățean american capturat în urm ă cu doi ani în Afganistan, unde f ăcea
parte din forma țiunile militare ale talibanilor, Curtea Suprem ă a constatat c ă lui Hamdi i-au fost
înc ălcate drepturile fundamentale garantate de Constitu ția S.U.A., deoarece a fost de ținut pe timp
nelimitat, f ără a fi trimis în fa ța unei instan țe de judecat ă. Motivându-și decizia, Curtea Suprem ă a
argumentat c ă "orice cet ățean re ținut ca inamic combatant are dreptul s ă fie informat cu privire la
motivele acestei clasific ări și la o șans ă corect ă de a contrazice acuza țiile guvernamentale m fa ța
unui for de decizie independent”.
In sfâr șit, în cazul Padilla, cet ățean american re ținut de F.B.I. în ziua de 8 mai 2002 pe
aeroportul O'Hara din Chicago sub acuza ția de terorism, s-a decis de c ătre Curtea de apel c ă pre ședintele
nu are autoritatea constitu țional ă de a de ține în chip de „combatant inamic" un cet ățean american capturat
pe teritoriul Statelor Unite. De și Curtea Suprem ă nu s-a pronun țat pe fond în acest caz și a trimis
dosarul Cur ții Federale Districtuale din Carolina de Sud, unul dintre judec ători a reamintit c ă în 1952
Curtea Suprem ă a revocat o decizie a pre ședintelui Hary Truman, motivând c ă „pre ședintele nu este
comandantul suprem al ță rii, ci numai al for țelor armate".

Bibliografie:
1 Rezolu ția Adun ării Generale a ONU nr.55/2 din 8 septembrie 2000.
2 Monitorul Oficial al României, An XIII nr.769, Part ea I, Legi, decrete, hot ărâri și alte acte, luni 3 decembrie
2001.

106 3 http://encarta.msn.com/encnet/refpages/RefArticle
4 Richard Allen, Terorism: Pragmatic International Deterrence and Co operation, Institute East-West
Security Studies, New York, 1990, pag.l.
5 Carlos Șacalul a scris o carte despre terorism, în "Ziua", An X, serie nou ă nr.2746, vineri 27 iunie 2003.
5 El Commandante Che Guevara, La Guerra de Guerillas, http://www.el- comandante.com/Cu/capitul/1 .htm
6 Claire Sterling, The Terror Network, Reader's Digest Press, New York, 1981, pag.8.
7 Gaston Bouthoul, Le terrorisme, îa "Etudes Polemologiques, Revue Francaise de Polem ologie", 1973, no.8, pag.37-46.
9 Ion Bodunescu, Flagelul terorismului interna țional , Editura Militar ă, Bucure ști, 1978, pag. 74 și urm.
10 A se vedea: Nguyen Quoc Dinh, Patrick Daillier, Alain Pellet, Droit interna țional public , 6eedition, Librairie
Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1999, pag.673; Jean Combacau, Serge Sur, Droit interna țional public,
Ed.Montchrestien, Paris, 1993, pag.631.
11 Conferin ța a V-a pentru unificarea dreptului penal, Madrid, 1933, cit.în "Codul penal Carol al II-lea", adnotat, vol.I,
pag.88.
12 Ion Datcu, Problemele terorismului la Organiza ția Na țiunilor Unite , în "Hyperion", revista Funda ției Universitare
Hyperion, 1999, nr.3-4, pag.22.
13 Este regretabil, de pild ă, c ă Statutul de la Roma al Cur ții Penale Interna ționale, adoptat la 17 iulie 1998, nu men ționeaz ă expres
terorismul printre infrac țiunile de competen ța Cur ții, referindu-se numai la unele infrac țiuni conexe (omoruri,
violen țe etc.).
14 Cheryl Hall, Dallas Executives Eager to Restore Business, "The Dallas Morning News", 14 septembrie 2001.
15 Cristian Unteanu, Lupta împotriva terorismului: defini țiile europene actuale, în "Curierul na țional", anul XII,
nr.3205, sâmb ătă 15 septembrie 2001.
16 A se vedea și: Romulus Georgescu, In Codul penat românesc nu es te definit terorismul, în "România liber ă", serie nou ă,
nr.3504, miercuri 26 septembrie 2001; Hot ărârea Guvernului României nr.918 din 13 septembrie 2001 pentru aplicarea
Rezolu ției nr. 1.333/2000 a Consiliului de Securitate al O rganiza ției Na țiunilor Unite privind situa ția din
Afganistan, în "Monitorul Oficial al României", Anu l XIII, Partea I-a, Legi, decrete, hot ărâri și alte acte, nr.602 , mar ți
25 septembrie 2001.
17 Aprobat ă prin Legea nr.472/2002. Textul Ordonan ței este publicat în "Monitorul Oficial al României 1', Partea
I-a, nr.691 din 31 octombrie 2001.
18 Aprobat ă prin Legea nr.466/2002. Textul Ordonan ței este publicat în "Monitorul Oficial al României" ,
Partea I-a, nr.802, din 14 decembrie 2001.
19 Re țeaua terorismului , publica ție a Departamentului de Stat al S.U.A.,http://usinf o. State.gov
20 Doc O.N.U. SG/SM/9770, GA/10335/ORG/1438,21.03.2005 ,
21 O.U.G. nr.153 din 21 noiembrie 2001, publicat ă în MOf. An XIII, nr.769, Partea I, Legi, decrete, hot ărâri și alte acte,
luni 3 decembrie 2001.
22 Legea nr.535 din 25 noiembrie 2004, Publicat ă în Monitorul Oficial nr. 1161, Partea I, Legi, dec rete, hot ărâri și alte acte,
miercuri 8 decembrie 2004,
23 "GAFI” reprezint ă Grupul de ac țiune financiar ă cu privire la sp ălarea capitalurilor, iar "FATF" (Financial
Action Task Force on Money Laundering (Grupul de ac țiune cu privire la sp ălarea banilor). Acest organism a elaborat un
num ăr de 40 de recomand ări cu privire la o serie de m ăsuri ce trebuie luate de c ătre state pentru a face inoperante ac țiunile
de sp ălare a banilor și finan țarea ac țiunilor teroriste. O bun ă parte din recomand ările GAFI/FATF se reg ăsesc în

107 legea român ă privind combaterea sp ălării banilor și finan ță rii terorismului.
24 Monitorul Oficial nr.904/12 decembrie 2002.
25 Monitorul Oficial nr.5/8 ianuarie 2002.
26 Monitorul Oficial nr.50/29 ianuarie 2003.
27 Monitorul Oficial nr.813/8 noiembrie 2002.
28 Monitorul Oficial nr.813/8 noiembrie 2002.
29 Monitorul Oficial O nr.852/28 noiembrie 2002.
30 Legea nr. 704/2001 privind asisten ța judiciar ă interna țional ă în materie penal ă.
31 Monitorul Oficial nr.2/4 ianuarie 2002.
32 publicat în Monitorul Oficial nr.575/29 iunie 2004.
33 Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, publi cat in Monitorul Oficial al României, Anul 172(XVI) nr. 1265, Partea I,
Legi, decrete, hot ărâri și alte acte, miercuri 29 decembrie 2004