95909447 Proiect Ergonomie [606797]
UNIVERSITATEA PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: MSRU
PROIECT ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A MUNCII
STUDIUL CONDITIILOR DE MUNCĂ S I ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A
MUNCII ÎN CADRUL FIRMEI S.C. DELTA PLAST HOLDING S.R.L.
COORD ONATOR,
CONF. UNIV. DR GRĂDINARU DORULET
STUDENȚI,
COSTACHE IULIA MIHAELA
DUMITERSCU COSMINA GABRIELA
PITEȘTI
-2011 –
2 din 98
CUPRINS
CUNOAS TEREA FIRMEI…………………………………. ………… ………………….. ………… …..4
1. Obiectul de activitate conform codului CAEN ………………………….. ………………………….. …… 4
2. Scurt istoric si amplasarea organizat iei ………………………….. ………………………….. ……………… 4
3. Structura act ionariatului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
4. Cota de piat ă absolută s i relativă ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
5. Organigrama de ansamblu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
CAP I. APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN PROIECTAREA
SPAȚIULUI ȘI POZIȚIEI DE LUCRU ȘI UTILIZAREA PRINCIPIILOR ECONOMIEI
MIȘCĂR II ÎN FOLOSIREA EFICIENTĂ A FORȚEI DE MUNCĂ ………………………. ..9
1.1 Analiza procesului de muncă ……..……………………………………………… …….. …..9
1.2 Analiza locului de muncă ……..………………………………………………… …….. ….14
1.3 Studi ul dimen siunilor antropometrice în pozitii dinamice de muncă si influent a
echipamentelor de lucru în proiectarea locului de muncă ……………………..…… ….…17
1.4 Respec tarea principiilor economiei mis cării în cadrul procesului de muncă analizat… ….20
1.5 Măsuri privind s istematizarea loc ului de muncă la SC DELTA PLAST HOLDING SRL
pe baza princi piilor economiei mișcării………….. ………………………… ….……………24
CAP II . SOLICITĂRILE FOZIOLOGICE LA OPERATORII D E APARATE DE
EXTRUDARE. INFLUENT A FAC TORILOR DE SOLICITARE ASUPRA
ORGANISMULUI ……………………………………………………………………………………. …25
2.1 Solicitarea fizică la locul de muncă………………………………………… …..….… …..25
2.1.1 Formele activităt ii musculare în efort . ………………………….. ………………………….. …. …..25
2.1.2 Solicit area aparatelor cardiovascular s i respirator în efort ………………………….. …. 27
2.1.3 Probleme medicale pe care le ridică solicitările la locul de muncă…………… . …29
2.1.4 Propuneri privind prevenirea aparitiei oboselii s i atenuarea ei ……………… …..31
2.2 Solicitarea neuropsihică la locul de muncă ..…………… …..…………. ……………… ….33
2.2.1 Încărcarea mentală în muncă ……………… ……………… …………………………………. 33
2.2.2 Propuneri privind reducerea încărcării informaționale în muncă …………………….. 35
2.3 Solicitarea vizuală s i auditivă la locul de muncă ………………….. …………………………………. .36
2.3.1 Ambiant a vizuală…………………………………………………………………3 6
2.3.2 Cromatica locului de muncă ………………………….. ………………………….. ……………… 38
2.3.4 Expunerea la zgomot și efect ele asupra organismului. Influența traumei sonore
asupra analizei auditive. Probleme medicale ……… ……… ..….………… ..…….4 1
2.3.5 Propuneri privind imbunătățirea cromaticii și de combatere și profilaxie a
potențialului nociv al zgomotului …….. …………………………. ……………………………… 46
2.4 Solicitarea kinestezică …………. …………………………………………………………………………. …..48
2.4.1 Actiunea vibratiilor de diferite fre cvent e asupra organismului………………………. .48
2.4.2 Propuneri privind combaterea s i prevenirea e fectelor nefavorabile ale vibrat iilor4 9
2.5 Solicitări datorate factoril or climatici la S.C. DELTA PLAST HOLDING S.R.L. ………..51
2.5.1 Posibilități de adaptare a organismului în muncă la temperaturi ridicate respectiv
scăzute ……………………………………………………………………………………………………5 1
2.5.2 Propuneri privi nd combaterea acțiunii dăunătoare a microclimatului cald
respectiv rece …………………………………………………………………………………………..5 4
3 din 98
CAP III. MICROCLIMATUL INDUSTR IAL ÎN CADRUL FIRMEI DELTA PLA ST
HOLDING SRL. REALIZA REA SI MENT INEREA UNUI CLIMAT INDUSTRIAL
FAVORABIL MUNCII …………………………………………….. …………………………………. ……………5 6
3.1 Valorile temperaturii si umiditătii în sect ia de extrudare ………………………… .….…..56
3.2 Ventilarea optimă a microclimatului industrial ……………………………………………………….. ..57
3.3 Iluminatul microclimatului industrial…….. …………………………………. …………………………. ..60
3.4 Zgomo tul în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING……….. …………………………. ……….63
3.5 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii ……… ………………………….6 4
3.5.1 Propuneri privind prevenirea aparitiei oboselii s i atenuarea ei ………………… .64
3.5.2 Propuneri privind combaterea potențialului nociv al zgomotului …………………….6 5
3.5.3 Semnalizarea riscurilor la locul de muncă ……………………………………………………6 5
CAP. IV ORGANIZARE ERGONOMICA A UNUI L OC DE MUNCA IN CADRUL UNUI
LABORATOR. UTILIZAREA SISTEMULUI MTM IN STABILIREA METODELOR DE
MUNCA LA PROCESELE DE MUNCA MANU ALE EXISTENTE SAU PROIECTATE..65
4.1 Analiza locului de muncă în vederea organizării rat ionale a acestui…………………… …65
4.2 Organizarea locului de muncă în varianta îmbunătăt ită……………………………………………. ..75
CAP V. MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IN VEDEREA
PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PRO FESIONALE IN
CADRUL DELTA PLAST HOLDING S.R.L ……………………………… ……………….. ………….. …87
5.1 Legislația in domeniul securității si sănătăt ii in munca …………… ………………. ……… …87
5.2 Pregătirea si instruirea personalului …………………………….. ……………………………………….. ..88
5.2.1. Instructaj introduct iv general in cadrul DELTA PLAST HOLDING ……. ..89
5.2.2. Instructaj la locu l de munca in cadrul DELTA PLAST HOLDING ………… ..91
5.2.3. Instructa j periodic in cadrul DELTA PLAST HOLDING ……… ………………. 91
5.3.Metode si tehnici de propaganda ……………………………………………………………………. ………92
5.4. Dotarea cu echipament individual si de protectie in cadrul DELTA PLAST
HOLDING ……………………………………………………………………………………….. ………….94
5.5. Acordarea materialelor igienico -sanitar e si alimentației de protecție …………………………..97
CONCLUZII ………………………………………………………………………………….. …………………………95
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 98
4 din 98
CUNOAS TEREA FIRMEI
1.1 Obiectul de activitate conform codului CAEN
Având drept activitate principală fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilurilor
din material plastic, conform Cod CAEN 2008 – 2521 – Fabricarea plăcilor, foliilor,
tuburilor și profilelor din material plastic si Cod CAEN 2009 – 2221 – Fabricarea plăcilor,
foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic, S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL s -a
specializat î n producția de folii și ambalaje din polietilenă : folie pentru agricultură, huse
termocontractabile pentru europaleți, saci pentru uz casnic și industrial, folie
termocontractabilă.
1.2 Scurt istoric si amplasarea organizat iei
Informații regi strul comerțului S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL
Stare societate: ÎNREGI STRAT din data de 10 august 1996
Cod Fiscal: 8593540
Numă r Registrul Comerțului: J03/632/1996
Capital social: 200.000 RON
DELTA PLAST HOLDING este o societate cu răspundere li mitată (SR L), înființată în
1996 , cu capital integral privat, românesc, previzionând tendința pieței de creștere a
consumului de produse din polietilenă, atât în industrie și în agricultură, cât și pentru uz
casnic.
Sediul social al companiei este situat pe Str. Depozitelor, Nr. 27A, Pitești, Jud.
Argeș, România.
Activitatea principală a organizat iei o reprezintă fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor
și profilurilor din material plasti c, fiind specializată în product ia de folii și ambalaje din
polietilenă : folie pentru agricultură, huse termocontractabile pentru europaleți, saci pentru uz
casnic și industrial, folie termocontracta bilă. Datorită experient ei în domeniu și a celor 15 ani
de activitate continuă, DELTA PLAST HOLDING a reusit să devină lider pe piat a foliilor
pentru agricultură.
În 1996, DELTA PLAST HOLDING realizează, pentru p rima oară în România, după
o ret etă proprie, Glia, cea mai cunoscută marcă de folie pentru agricultură din România,
utilizată cu succes în marile bazine legumicole din țară.
Din martie 2003, pentru a întruni cerințele clienților din punct de vedere calitativ,
DELTA PLAST HOLDING a implementat Sistemul de Management al Calității conform SR
EN ISO 9001/2001, certificat de SIMTEX -OC București.
Capacitatea de producție a crescut datorită investițiilor în personal, utilaje și
construcții, ajungând la 4 500 tone/an in 2008.
Activitatea de producție este organizată în conformitate cu structura organizatorică a
firmei și include 10 linii de extrudare ( proveniență: Româ nia, Germania, Italia, SUA), 7
sudeze, 6 linii de imprimare on -line, 1 linie de imprimare in 6 culori.
Produsele fabricate și comerci alizate de către S.C. DELTA PLAST HOLDING S.R.L.
cuprind cinci game:
5 din 98
➢ Glia este cea mai cunoscută marcă de folie pentru agr icultură din România, acoperind
anual o suprafață de 15.000.000 de m2 de solarii. A fost realizată pentru prim a oara în
România de DELTA PLAST HOLDING, în 1996 , dupa o retetă proprie, și este utilizată cu
succes în marile bazine legumicole din țară.
➢ ProT echtor cuprinde folii din polietilenă din înaltă și joasă densitate, utilizată pentru
ambalarea, depozitarea și manipularea produselor în deplină siguranță.
➢ Europack cuprinde confecții din folie de polietilenă, cu dimensiuni variabile, pentru
uz industria l.
➢ Vepla cuprinde saci pentru casă și grădină super rezistenți, impermeabili, igienici,
netoxici, foarte ușor de folosit.
➢ Baufolie este un produs economic, realizat din materie primă reciclată, transparent sau
color, cu dimensiuni adaptate celor mai frec vente utilizări.
Capacitatea de transport zilnică este de peste 70 tone, susținută de un parc auto de 23
autovehicule.
1.3 Structura act ionariatului
SC DELTA PLAST HOLDING este o societate cu răspundere limitată (SRL),
înființată în 1993, cu capital int egral privat, românesc, având ca asociat unic pe domn ul
Prodănel Adrian. În consecintă părtile sociale apart in în totalitate acestuia.
1.4 Cota de piată absolută s i relativă
Cota de piața se poate calcula în două moduri, sub forma cotei de piață absolută și a
cotei de piață relativă.
Cota de piață a firmei este calculată ca raport între volumul vânzărilor firmei și
volumul total al vânzărilor pe piața plăcilor, foliilor, tuburilor și profilurilor din material
plastic.
Cota de piat ă absolută se calculează as tfel:
VtVi Cp= x 100 , unde:
Cp = cota de piat ă;
Vi = volumul de vânzări al firmei;
Vt = volumul vânzărilor totale pe piața de referință.
Astfel avem:
Vi = 33.788.461 RON
Vt = 375.427.344 RON
4 375.427.3433.788.461 Cp=
x 100 = 9 %
Cota de piață a firmei DELTA PLAST HOLDING pe piața foliilor și ambalajelor din
polietilenă, pe care activează aproximativ 500 de producători, majoritatea încadrate în categoria
IMM, este de 9% care plasează astfel firma pe primul loc în cadrul organizații lor cu acest profil
de activitate din România.
6 din 98
Cota de piață relativă se calculează astfel:
principal lui concurentu a piata de cotafirmei a piata de cota Cr
p=
, unde:
Cr
p
= cota relativă de piat ă.
Astfel avem:
Cp DELTA PLAST HOLDING S.R.L = 9 %
Cp PROINTERMED SRL = 7 %
79 Cr
p=
= 1,29 %
Ținând cont că DELTA PLAST HOLDING SRL este lider în domeniu, cota sa de
piață se raportează la cea a principalului concurent, S.C.PROINTERMED SRL , care deține o
cotă de piață de 7 %, rezultând o cotă relativă de piață deținută de firma DELTA PLAST
HOLDING SRL de 1,29 %.
1.5 Organigrama de ansamblu
S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL SRL are o structură organizatorică de tip
piramidal , care îmbină structurile de tip ierarhic cu structurile funcționale. Structura
organizatorică e ste desfășurată pe următoarele nivele ierarhice:
Nivelul strategic este format din Directorul General, care este asistat în activitatea sa
de de către Asistentul Director General.
Nivelul tactic este format din membrii echipei de conducere – responsabilul logistică,
directorul marketing vânzări Business to Business, directorul marketing vânzări End User,
directorul tehnic, directorul de p roducție, directorul comercial s i responsabilul recic lare.
Departamentul de Control s i Calitate se află în subordinea dir ectorului de calitate, iar
Departamentul Financiar Contabil s i cel de Resurse Umane este condus de către directorul
economic.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, fiind o societate comercială cu
raspundere limitatata cu asociat unic, SC DELTA PLAST HOLDING SRL este administrată
de către un Director General.
Principalele compartimente funcționale la nivelul societății sunt următoarele:
➢ Compartimentul de producție;
➢ Compartimentul de marketing;
➢ Compartimentul cercetare – dezvoltare;
➢ Compart imentul financiar – contabil;
➢ Compartimentul resurse umane;
➢ Compartimentul de control și calitate;
Aceste compartimente sunt conduse de către directori, iar în cadrul acestora sunt
organizate servicii și birouri cu funcțiuni specifice.
Organigrama firmei DELTA PLAST HOLDING SRL este prezantată în figura 1.
7 din 98
Director General (DG)
Asistent dir. General
(AsDG)
Director Executiv (DE) Director Calitate (DC)
Compartiment Cali tate
Compartiment Metrologie CTC
Responsabil
Logistica (RL)
Depozit D1
Compartiment
Transport
extern Director Marketing –
Vânzări Business -to-
Business
Depozite zonale:
Arad
Cluj
Constanța
Depozit D2 Director Marketing
– Vânzări
End User
Depozite
zonale:
Bucuresti
Balta
Iași
Matca Director
Tehnic
(DT) Director
Producție
(DP) Responsabil
Reciclare
(RR)
Comp.
Cercetare –
Dezvoltare
Atelier
Mentenanta Sectie
Extrudare
Atelier
Confecții Sectie
Reciclare
Resurse
Umane Director
Economic
(DE)
Comp.
Financiar –
Contabil
Figura 1 Organigrama firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
8 din 98
CAPITOLUL I
APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN
PROIECTAREA SPAȚIULUI ȘI POZIȚIEI DE LUCRU ȘI UTILIZAREA
PRINCIPIILOR ECONOMIEI MIȘCĂRII ÎN FOLOSIREA EFICIENTĂ A
FORȚE I DE MUNCĂ
Antropometria este știința studiului corpului omenesc, al evoluției sale dimensionale . Ea
are un rol esențial în organizarea ergonomică a muncii. Modalitatea de interferență a celor două
științe – antropometria și ergonomia – este definită pr in cinci principii :
1. Încă din faza de proiectare a locurilor de muncă, operatorul uman va fi luat în
considerare prin dimensiunile sale și poziția sa.
2. Operatorul uman trebuie imaginat funcțional ceea ce va conduce la crearea unei
relații antropomentri ce juste în cadrul sistemului om -mașină.
3. Studiile ergonomice trebuie să țină seama de factorii de variabilitate (interni și
externi) ai dimensiunilor umane.
4. La proiectare trebuie prevăzute limite ample ale toleranței spațiale pentru
operatorii umani și echipamente. Sub stresul activităților de muncă amplitudinea mișcărilor
crește.
5. Acomodarea și performanța se evaluează cu operatorul uman complet echipat,
lucrând la mașina complet dotată. Testarea se realizează pe subiecți învățați să lucreze la maș ină
și reprezentativi din punct de vedere al dimensiunilor lor antropometrice.
1.1 Analiza procesului de muncă
Procesul de muncă este acea latură a procesului de productie care reprezint ă activitatea
executantului în cadrul productiei materiale sau in inde plinirea unei functii in sfera neproductiva .
Operat ia pe care o să o analizăm este operat ia de extrudare , adică operat ia de realizare
a foliei pentru agricult ură. Îndeplinirea acestei operat ii presupune utilizarea unui utilaj complex,
speci alizat pentru o astfel de operatie numit măsină sau instalat ie de extrudare folie.
Masina de ex trudare -suflare folie este prin cipalul utilaj de obt inere a foliei pentru
agricultură. Pentru functionarea normală a utilajului este necesară o tensiune de lucru cu o
variatie fată de cea nominala (380V) de maxim +/ -3%. Instalat ia este destinată fabricarii foliei
plane (agricole) cu latime maxime de 8 m dar poate fabrica s i folie lata pentru sere (folie
agricola).
Utilajul este dotat cu inele speciale de racire balon cu 3 guler e, cap rotativ , unitate de
tratare Corona pentru imprimare , manometru pentru masurarea presiunii polimerului topit ,
unitate de racire interna balon , turn oscilant , unitate de comanda, tensionare automata folie ,
unitate dubla de infasurare folie , unitate a utomata de incarcare granule . Utilajul este deservit de
un operator.
9 din 98
În figura 1. 1 se poate vedea principiul de functionare al instalat iei de extrudare -suflare
folie.
Figura 1. 1 Schema instalatiei de extrudere – suflare folie
Instalat iile de extrudare -sulfare de la DELTA PLAST HOLDING SRL sunt moderne s i
foarte efici ente, capacitatea lor de product ie fiind de 43 tone de folie pe zi.
Calitatea foliilor obținute pri n procesul de extrudare depinde de o serie de parametrii ai
pulberii, dintre care cei mai importanți sunt: forma particulelor, structura internă a particulelor,
calitatea si mărimea suprafeței granulelor, gradul de compactare, compoziția chimică și filmul de
oxizi de la suprafața particulei.
Totuși pot exista și defecte în cadrul acestui proces din cauza condițiilor nesatisfăcătoare
cum ar fi lipsa lubrifierii mașinii de extrudat, unghiul mare de extrudare. Cele mai frecvente
defecte sunt fisurile de tip C hevron, acestea prezentând un varf de săgeată ca în figura de mai
jos.
Figura 1.2 Fisuri de tip Chevron
10 din 98
DELTA PLAST HOLDING SRL dispune în prezent de 3 instalat ii de extrudare f olie.
Una dintre aceste instalat ii este prezentată în figura 1.3.
Figura 1.3 Instalat ia de extrudare -suflare folie a firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
Acestă operatie de product ie folie se desfă soară în sect ia de extrudare din c adrul
departamentului de product ie al firmei. În figura 1.4 este reprezentată amplasarea halei de
product ie a firmei .
Figura 1.4 Amplasarea halei de product ie a firmei
11 din 98
În figura 1.5 este reprezentată amplasarea se ctiei de extrudare folie .
Figura 1.5 Amplasarea sect iei de extrudare
Aceste utilaje sunt deservite de un operator, numit opera tor de extrudare. Munca unui
astfel de operator nu este deloc us oară.
Un operator de extrudare (figura 1 .6) este un angajat responsabil de administrarea
utilajelor care trasformă materiile prime în folie, în tuburi de plastic , bare, furtunuri , etc.
De ase menea el este responsabil cu alimentarea utilajului cu materi ale necesare realizării
foliei s i a produselor din plastic, cu monitorizarea aparatelor de i ndicare a temperaturii, precum
si cu examinarea produselor finale pentru indendificarea defectelor.
Operatia de realizare a foliei necesită o atenție constantă, în special la ieșirea din măs ina
de extrudare , asigurându -se că dimensiunile produsului se află în parametrii stabilit i. În plus ,
cadranele și comenzile trebuie să fie ajustate în mod corect pentr u a face fat ă presiunii înalte și a
fluxului de materiale, pentru o productivitate maximă .
Figura 1.6 Operator extrudare
În afară de monitorizarea măsinilor de extrudare , operatorii de extrudare trebuie să fie în
comunicare permanentă cu suprave ghetorii lor pentru orice modificări în producție , sau,
eventual, să poată să ajusteze dimensiunile produsului . Orice schimbare de ultim moment poate
afecta dramatic forma finală a produsului .
12 din 98
În urma operatiei de extrudare se obt ine folie din polietilenă pentru agricultură,
termocontractabilă de diferite marimi, forme, culori s i grosimi.
În tehnologia de obtinere a foliei de po lietilenă se utilizează urmă toarele materii prime:
• Polietilena de densitate joasa, sort A -2-3-F-B/035 si sort A -2-2-F-M-A/002 de la
S.N.P PETROM, sucursala ARPECHIM;
• Benzofenona – fotoinitiator de reticulare, de la firma MERK (Germania);
• Tinuvin 770 – bis(2,2,6,6 – tetrametil – 4 – piperidil)sebacat – fotostabilizator de
tip HALS, de la firma CIBA – GEIGY (Elvetia);
• Irganox 1076 – octadecil – 3 – (3’,5’ – di – tertbutil – 4 – hidroxifenil) propionat –
antioxidant, de la firma CIBA – GEIGY (Elveț ia).
În tabelele 1.1 s i 1.2 sunt prezentate dimensiunil e foliei termocontracctabile obt inute în
urma procesului de extrudare.
Tabelul 1. 1
Variante de lățime și abaterile corespunzătoare
Lățimea foliei aplatizate
(mm) Abateri
(mm)
Până la 400 ± 5
401 …800 ± 10
801 …1200 ± 15
1201 … 1500 ± 20
1501 … 3500 ± 30
3501 … 4000 ± 40
4001 … 5000 ± 50
5001 … 6000 ± 60
Tabelul 1. 2
Variante de grosime și abaterile corespunzătoare
Grosimea foliei
(mm) Abateri
(mm)
0,025 … 0,080 ± 0,010
0,081 … 0,100 ± 0,015
0,101 … 0,120 ± 0,020
0,121 … 0,150 ± 0,030
0,151 … 0,200 ± 0,040
De menet ionat faptul că folia termocontractibilă este d estinată ambalării alimentelor s i va
fi executată din sortul A22 FNA/002 sau A23 FB/035, avizat din punct de vedere sanitar.
Operatia de marcare s i ambalare este executată de către un alt operator.
Foliile termocontractibile se rulează pe tuburi de carton sau PVC cu diametrul interior de
min. 75 mm .
Rolele trebui e să fie formate din folie de același tip și aceiași culoare, rulate corect și
strâns.
Fiecare rolă sau pachet de folie se etichetează cu bandă adezivă și eticheta conform
mărcii respective și se ambalează în huse de polietilenă, sigilate pentru asigurare a protecției la
manipulare, depozitare și transport.
13 din 98
Apoi operatorul are sarcina de a aplica pe fiecare ambalaj o etichetă cu următoarele
specificații:
– denumirea producă torului;
– denumirea produsului și tipul;
– lățimea și grosimea foliei;
– numărul lotului;
– data fabricației;
– semnătura și ștampila verificatorului CTC;
Rolele sau pachetele ambalate se depozitează în magazii acoperite, curate și uscate, ferite
de acțiunea directă a razelor solare, la o distanță de cel puțin 2 m de orice sursă d e căldură, la
temperaturi cuprinse intre +5 o C si + 25 o C.
Nu se admite așezarea altor materiale peste rolele depozitate.
Se admite stivuirea pe verticală a rolelor pe maxim cinci rânduri, pe palete de transport.
Această operat ie este realizată de căt re un operator stivuitor sub supravegherea
directorului de product ie (figura 1.7).
Figura 1.7 Operator moto stivuitor
1.2 Analiza locului de muncă
Activitatea principală a organizat iei o reprezintă fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și
profilurilor din material plastic, fiind specializ ată în product ia de folii și ambalaje din
polietilenă : folie pentru agricultură, huse termocontractabile pentru europaleți, saci pentru uz
casnic și industrial, folie termocontractabilă.
Firma S.C DELTA PLAST HOLDING SRL are o capacitate de producție de peste 32
tone/zi, susținută de: fabrică și depozite având suprafața construită de 7 000 mp.
Tipul procesului de producție își pune amprenta pe modul de organizare a locului de
muncă. Într -un fel se organizează în cazul concentrării pe același loc de muncă a tuturor
operațiilor și în alt fel când volumul de muncă poate fi divizat pe mai multe locuri de muncă
succesive.
Locul de muncă de la DELTA PLAST HOLDING SRL nu are un caracter global, ci este
un loc de muncă specia lizat, deoarece aici toate operat iile se desfăsoară în difer ite sectii s i
ateliere. De aceea în cadrul fimei vom întâlni sectii de productie folie, sect ii de product ie
materiale plastice (tuburi, t evi PVC, etc.), compartimente de transport, depozite, compa rtiment
14 din 98
de verificare a calităt ii, etc. Astfel locul de muncă de la DELTA PLAST HOLDING SRL este
un loc de muncă specializat pe o operație, sau pe un grup de operații înrudite.
Un asemenea tip de loc de muncă poate fi organizat fie la o anumită mașină, f ie la banc.
Un asemenea loc de muncă poate fi întâlnit fie autonom, fie încadrat într -un flux.
Un exemplu de asemenea loc de muncă în cadrul fimei DELTA PLAST HOLDING SRL
este cel de operator mașină prelucrare mase plastice . Scopul unui astfel de operator este acela
de a conduce și supraveghea mașini și utilaje pentru obținerea articolelor din material plastic.
Atributiile s i sarcinile acestui post sunt:
• Pregătirea liniei de fabricație ;
• Utilizarea documentelor de producție (instrucțiuni de lucru, instrucțiu ni de
verificare, planuri de verificare, formulare specifice) în vederea exploatării
liniei de fabricație ;
• Fixarea parametrilor liniei de fabricație conform documentelor de
producție ;
• Pornirea liniei de fabricație ;
• Reglarea parametrilor procesului conform documentelor de producție ;
• Verificarea și înregistrarea caracteristicilor profilului PVC și a calității pe
fluxul tehnologic ;
• Înregistrarea corespunzătoare a rebutului și tocarea lui ;
• Inscripționarea profilelor PVC ;
• Aplicarea foliei de protecție ș i debitar ea profilului;
• Ambalarea profilelor în container și înregistrarea containerelor ;
• Asigurarea în permanență a ordinii și curățeniei la locul de muncă ;
Figura 1.8 Operator măs ină prelucrare mase plastice ( 1)
15 din 98
Figura 1.9 Operator ma sină prelucrare mase plastice (2)
În acest caz, la locul de muncă vin numai materiale de prelucrat și se folosește o gamă
restrânsă de unelte si utilaje specializate pentru operația, sau operațiile respective , precum:
➢ MASINA IMPRIMAT FOLIE;
➢ MAȘINĂ EXTRUDAT;
➢ MAȘINĂ ÎNFĂȘURA T FOLIE;
➢ MASINA TAIAT;
➢ ÎNFĂȘURĂTOR;
➢ MAȘINĂ SUDAT;
➢ PLATFORMĂ CÂNTAR;
➢ ELECTROCOMPRESOR, etc.
În figura 1.10 se poate vedea cum arată astfel de utilaje.
Figura 1.10 Utilaje specializate pentru product ia de mase plastice
Ca urmare spațiile anexe de d epozitare a materialelor și uneltelor sunt minime.
Mijloacele de muncă puse la dispoziția muncitorului sunt mai întins folosite la locurile de muncă
specializate.
Postul de operator măs ină prelucrare mase plastice nu este un post comod s i nici simplu.
El necesită îndemânare, pricepere si seriozitate, deoarece si cea mai mică gres eală compr omite
întreg procesul de product ie. P rintre competent ele necesare ocupării postului de operator se
numără s i calificarea într -una dintre meseriile de : operator prelucrare mase plastice, lăcătuș
mecanic, matrițer, mașinist, mecanic utilaje, electromecanic, electrician automatist, instalator.
Un astfel de post nu este si mplu nu datorită numai competentelor necesare ocupării lui, ci
si datorită responsabilităt ilor acestuia. U n operator are următoarele responsabilităt i:
16 din 98
• Răspunde de respectarea graficului de producție;
• Răspunde în fața șefului de schimb pentru activitatea desfășurată ;
• Răspunde conform reglementarilor în vigoare, pentru neîndeplinirea sau
îndeplinirea defectuoa să a sarcinilor care -i revin;
• Cunoașterea, respectarea și aplicarea normelor generale și specifice de securitate
și sănătate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor; participarea la
instructajul introductiv general și la instructajele periodice pl anificate;
• Respectă Regulamentul intern al Societății;
• Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care
intră în contact.
Calificarea și specializarea muncitorilor de la DELTA PLAST HOLDING SRL se obține
în timp mai scurt , datorită antrenamentului dobândit prin repetarea acelorași operații.
1.3 Studiul dimensiuni lor antropometrice în pozitii dinamice de muncă si influent a
echipamentelor de lucru în proiectarea locului de muncă
În organizarea ergonomică a muncii, dimensiunile antropometrice și forța organismului
omenesc sunt două componente esențiale la care trebuie să se racordeze alte componente ale
realției „om -solicitări”. Cunoașterea și aplicarea consecventă a principiilor economiei mișcării
constituie calea sigură către o bținerea unei eficiențe economice înalte în utilizarea forței de
muncă.
Cunoașterea dimensiunilor antropometrice este necesară la proiectarea mașinilor,
sculelor, instalațiilor, a echipamentului de protecție și a clădirilor. Ca urmare, va trebuie să se
țină seama dacă mașinile sau sculele vor fi utilizate, în majoritate, de bărbați sau de femei,
precum și de talia populației țării sau a unei regiuni sau zone din țară, dacă acestea prezintă
particularități din acest punct de vedere.
Un operator de extrudare este responsabil cu alimentarea utilajului cu materi ale
necesare realizării foliei s i a produselor din plastic, cu monitorizarea aparatelor de i ndicare a
temperaturii, precum s i cu examinarea produselor finale pentru indendificarea defectelor.
Toate acest e operatii se efectuează în pozit ie ortostatică.
Figura 1. 12 Zona de muncă în pozit ie ortostatică
La una din operațiile pe care le implică extrudarea, operatorul actionează cu ajutorul
mâinii drepte un buton al dispozitivului de lucru (figura 1. 13) care îi permite acestuia rotirea la
17 din 98
45 de grade pentru a putea executa în continuare operația de alimentare cu plastic a
echipamentului. Forța necesara apăsării pedalei, pentru a cupla mecanismul de rotire al
dispozitivului este de aproximativ 30 -40 kg, iar pentru a -l decupla și a reveni cu dispozitivul în
poziția inițială este nevoie de o forță de apăsare de aproximativ 20 -30 kg.
Figura 1.13 Operatiile de actionare buton s i apăsare pedală
Operatorul de extrudare pe parcursul întregului proces realizeaz ă o serie de manevre, atât
corespunzatoare postului sau, cât și unele acțiuni ce preced operația de extrudare, respectiv o
urmează. Vom prezenta pe rând aceste manevre:
• În cadr ul operației de topire materie primă ( granule polietilenă) operatorul este
nevoit să apuce cu ambele mâini cutiile, iar dupa executarea operației evacuează
produsul către postul următor.
• Operatorul își folosește simultan mâinile pe toată durata operații lor, fie că este
vorba de prinderea cadrului, de fixarea acestuia pe dispozitiv sau de evacuarea
semifabricatelor către posturile următoare.
• Mașina de extrudare are panoul de lucru amplasat corespunzator astfel încât nu
generează solicitări privind observarea vizuală a detaliilor în zona de manipulare
(figura 1.14 ).
Figura 1.14 Zona de vizualizare
• Nivelul zgomotului și al vibrațiilor mașinii nu creează greutăți în comunicarea
operatorului cu ceilalți angajați sau tulburări auditive.
• Manevrarea instalației de către operator nu presupune efort static prelungit în
poziții forțate as tfel că nu sunt generate tulburări osteomusculare.
18 din 98
• La procesul de compresie containerul cu materiale se află la nivelul șoldului
operatorului, fapt ce asigură o poziție de lucru comodă și satisfăcătoare.
• Tot în cadrul acestui proces, operatorul execută o singură apăsare cu piciorul pe o
pedală a utilajului cu o forță de 40 -50 kg, ceea ce nu solicit un efort muscular
îndelungat (figura 1.15 ).
Figura 1.15 Apasarea pedalei utilajului
• La operat ia de extrudare, aranjare a plasticului în mod corespunzător p e
dispozitiv, operatorul execută o singură mișcare continua, lină și rectilinie fără a fi
nevoit să se oprească brusc sau să pornescă în poziții dificile sau schimbări în
unghiuri ascuțite.
• Controlul vizual este necesar în cadrul acestei operații, extrude rul fiind
responsabil să vizualizeze toate benzile dispozitivului, iar pentru o bună
vizualizare s -a trecut de la iluminarea centrală din plafon la o iluminarea locală cu
ajutorul a 3 neoane de 60W.
• Pentru operația de imprimare, vopselurile pe bază de alc ool izopropilic sunt
așezate în cutii special astfel încât să nu fie afectate de particule sau substanțe
existente în mediul ambiant. Acestea sunt dispuse la nivelul brațelor operatorului
pentru ca acesta să le poată manipula cu cât mai mica schimbare a po ziției
corpului. Pistoletul de imprimat este confecționat în așa fel încât operatorul să îl
poată prinde dintr -o singură mișcare, iar degetul arătător să fie poziționat direct pe
butonul de acționare.
• În cadrul operației de compresie, obținere folie “plan ton” aplatizată, polietilena
este așezată atât în partea dreaptă, cât și în partea stângă a dispozitivului, ordinea
de distribuire a acesteia a fost aleasă astfel încât operatorul să termine în partea
din dreapta unde este așezat utilajul necesar următoare i operații.
• În cadrul operației de aplatizare a foliei opratorul este nevoit să întoarcă
dispozitivul de lucru la 180 de grade. Roata de acționare a mecanismului de rotire
este amplasată la mijlocul dispozitivului astfel încât operatorul să poată avea
acces la acesta fara schimbarea poziției corpului și cu cel mai mare avantaj
mecanic.
1.4 Respec tarea principiilor economiei mis cării în cadrul procesului de muncă analizat
19 din 98
Problema economiei mișcării a constituit încă de la început una dintre pre ocupările
majore ale cercetătorilor în domeniul organizării științifice a muncii.
Obiectivul general al principiilor economiei mișcării, este realizarea unui rezultat
productiv maxim cu minimum de oboseală.
➢ Principii ale economiei mișcării1:
A. Principi i ale economiei mișcării corpului omenesc:
1. Mâinile să înceapă și să termine mișcările în același timp.
În cazul operat iei de extrudare acest principiu este respectat intrucat operatorul
extruderului actioneaza cu ambele maini asupra unor anumite comenz i efectuate de pe panoul de
comanda al utilajului (figura 1.16 ). Lucrul cu ambele mâini conduce la reducerea duratei de
efectuare a muncii și la folosirea mai bună a capacității de muncă a mâinilor.
Figura 1. 16 Panoul de comandă al instalat iei de extru dare
2. Mâinile să nu rămână inactive în același timp, cu excepția perioadelor de odihnă.
Acest princi piu este aplicat in cazul operat iilor de ambalare din cadrul atelierului de
confectii al DELTA PLAST HOLDING SRL , unde un angajat realizează operat ii (etichetare,
stampilare) folosindu -si ambele mâ ini.
3. Mișcările brațelor să fie efectuate simultan, în sens opus și simetric.
La operat ia de extrudare operatorul execută miscări simultane s i în sens opus, astfe l cu
mâna dreaptă operatorul acti onează buto nul care reglează temperatura din interiorul utilajului,
efectuând mis cări repetate dreapta -stânga , iar cu mâna stângă us or pe stânga regllând astfel
viteza trăgătorului s i a rolelor de ghidare folie.
4. Mișcările mâinilor și ale corpului trebui e limitate la clasele cele mai joase la care
este posibilă executarea sarcinii de muncă în mod corespunzător.
1 Burloiu Petre, Ergo nomia și organizarea ergonomică a muncii , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990,
p 38
20 din 98
Operatorul de extrudare execută miscări cu ambele mâini, mis cări ce trebuie executa te
corespunzător deoarece operatia de extrudare este o operat ie ce necesită precizie mare.
5. Momentul forței trebuie folosit în ajutorul muncitorului ori de câte ori este
posibil și să fie redus la minimum dacă el va trebui să fie depășit de efortul muscular.
În timpul procesului de extrudare , operatorul execută o singură apăsare cu piciorul pe o
pedală a utilajului cu o forță de 40 -50 kg, ceea ce nu solicit un efort muscular îndelungat.
6. Mișcările curbe, continui și line ale mâinilor sunt preferate mișcărilor rectilinii în
care intervin schimbări de direcție bru ște și în unghiuri ascuțite.
La operatia de extrudare, aranjare a plasticului în mod corespunzător pe dispozitiv,
operatorul execută o singură mișcare continua, lină și rectilinie fără a fi nevoit să se oprească
brusc sau să pornescă în poziții dificile sa u schimbări în unghiuri ascuțite.
7. Mișcările balistice sunt mai rapide, mai ușoare și mai precise decât mișcările cu
restricții (opriri), sau “controlate”.
Atât în cadrul operatiei de extrudare cât si a operat iei de ambala re nu se efectuează
miscări br uste, deoarece aceste operat ii trebuie execu tate cu o foarte mare precizie s i dexteritate,
efectuân duse astfel miscări calme, us oare, line ale mâinilor.
8. Munca să fie în așa fel organizată încât să permită un ritm ușor și natural,
oriunde este posibi l.
Operatia de extrudare nu este o operat ie foarte dificilă, doa r că necesită foarte multă
atent ie si îndemânare. Munca este organizată în așa fel încât să permită un ritm usor si natural,
fără complicat ii.
9. Mișcările succesive trebuie să fie legate as tfel încât să permită trecerea ușoară la
mișcarea următoare; fiecare mișcare trebuie să se finalizeze într -o poziție care să
favorizeze începerea următoarei acțiuni (principiul cursivității naturale a mișcărilor).
Miscările pe care operatorul le efectu ează sunt succesive, fiecare mis care realizată
implică realizarea alteia, astfel se poate spune că nu se poate realiza una fără cealaltă.
10. Succesiunea de mișcări care utilizează cel mai puțin divizarea mișcărilor în
elemente componente este mai eficientă pentru îndeplinirea sarcinii date.
Nu este cazul.
11. Ezitările sau opririle temporare, mici și frecvente trebuie eliminate.
Nu există o priri frecvente în timpul operat iei de extrudare, i nstalatia de extrudare
funct ionează aproape în permanent ă, există d oar două pauze mici de odihnă pentru o peratori si
pentru utilaj si o pauză de masă, put in mai mare.
12. O mișcare este mai puțin obositoare atunci când se efectuează într -o direcție
care permite folosirea la maximum a gravitației.
Nu se aplică .
13. Fixă rile ochilor să fie, pe cât posibil, cât mai puține și de durate cât mai scurte.
În timpul operat iei de extrudare, operatorul trebuie să fie foa rte atent la panoul de control
si să arunce permanent privirea p e indicatoarele de temperatură s i presiune.
14. Atunci când s -a stabilit că o anumită combinație de mișcări este cea mai
potrivită din punct de vedere al economiei energetice a organismului uman, această
21 din 98
combinație trebuie să fie aplicată fără nici o excepție încă de la începutul instruirii (în
munca respectivă sau meserie).
Acest principiu este respectat de către întreprindere, s -au facut mă surăt ori, calcule s i s-a
stabilit care este cea mai bună combinatie de miscări atât pentru operatia de extrudare cât si
pentru celelalte operat ii (ambalare, marca re, transport, alimentare utilaje cu materie primă, etc. )
B. Principii ale economiei mișcării aplicabile în organizarea locului de muncă:
1. Pe suprafața de lucru să se mențină numai materialele care se utilizează în ziua
respectivă.
În sectia de extr udare sunt ment inute numai materiale utilizate în ziua de muncă
respectivă, precum sacii cu materie primă necesară fabricării foliei , sculele s i dispozitivele
necesare realizării eficiente a muncii.
2. Sculele și materialele să fie depozitate în locuri b ine definite și permanent
aceleași.
În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL acest principiu este respectat de toate
sectiile si atelierele. In cadrul fiecarei sectie sau a fiecarui atelier mijloacele de munca si
obiectele muncii au un loc fix si de finit dinainte stabilit,astfel incat sa poate fi apucat in pozitia
in care va fi utilizat.
3. Sculele, dispozitivele, verificatoarele și alte materiale trebuie să fie plasate
aproape de punctul de utilizare.
DELTA PLAST HOLDING SRL respecta s i acest princ ipiu prin faptul că fieca re
sectie/atelier este prevazut cu suporturi speciale pentru scule, dispozitive, verificatoare, situate
cat mai aproape de zona de lucru a muncitorilor astfel incat sa se evite pe cat posibil
întreruperea ritmului de muncă constan t.
4. Cutiile și conteinerele de alimentație prin gravitație trebuie să ofere materialele
cât mai aproape de punctul de utilizare.
Sacii cu materie primă sunt adusi pe paleti de către un motostivuitor si sunt depozitat i cât
mai aprope de utilajele de fab ricatie.
Figura 1. 17 Amplasarea sacilor cu materie primă
22 din 98
5. Degajarea locului de muncă de materiale și semifabricate prin cădere liberă
trebuie să fie utilizată oriunde este posibil.
Nu se aplică.
6. Materialele și sculele să fie astfel plasate încâ t să permită cea mai bună succesiune
de mișcări.
Materialele s i sacii c u materie primă necesară productiei de folie sunt asezat i în imediata
apropiere a utilajului de extrudare astfel că, în momentul în care acesta rămâne fără materie
primă s e poate face a limentarea rapid s i eficient.
7. Fiecărui loc de muncă trebuie să i se asigure condiții corespunzătoare de vedere.
Un iluminat bun constituie prima cerință pentru o percepere vizuală satisfăcătoare.
Locu rile de muncă de la DELTA PLAST HOLDING SRL sunt fo arte bine iluminate,
atât pe cale naturală, deoar ce există ferestre în toate sectiile, cât s i pe cale artificială prin corpuri
de iluminat puternice.
8. Înălțimea suprafeței de muncă și a scaunului este preferabil să permită alternarea
poziției ortostatic e (verticală) cu poziția șezând.
Nu se aplică, deoarece operarea u tilajului se face numai în pozit ie ortostatică (verticală).
9. Să se asigure fiecărui muncitor un scaun de un tip și cu o înălțime care să -i
permită o pozitie corectă în muncă.
Nu se ap lică, deoarece operarea u tilajului se face numai în pozit ie ortostatică (verticală).
C. Principii ale economiei mișcării aplicabile în proiectarea sculelor și a echipamentului
industrial:
1. Mâinile să fie degajate de orice activitate care ar putea fi ef ectuată mai avantajos
de un instrument, dispozitiv de fixare sau de un dispozitiv acționat cu membrul inferior
(picior).
Nu se aplică .
2. Două sau mai multe scule să fie combinate ori de câte ori este posibil.
În cazul operat iei de extrudare este necesa ră o combinare eficace a mai multor utilaje.
Astfel instalat ia de extrudare este co mbinată cu tragatorul de folie si cu aparatul de înfăs urat
folia, aflat la capătul procesului de extrudare.
3. Obiectele de lucru și materialele să fie prepoziționate, ori de câte ori este posibil.
Nu se aplică .
4. În cazurile în care fiecare deget execută o mișcare specială (de exemplu:
dactilografie, operare pe calculator), sarcina să fie repartizată potrivit capacităților
specifice ale degetelor.
Nu se aplică .
5. Pârg hiile, manivelele și roțile de mână să fie astfel amplasate încât muncitorul să
le poată manevra cu o cât mai mică schimbare a poziției corpului și cu cel mai mare
avantaj mecanic.
Panoul de control al aparatului de extrudare, nu este foarte mare, comenz ile
acestuia fiind amplasate astfel încât operatorul nu efectuează decât o usoară miscare spre
dreapta s i aceasta doar atunci când este nevoie.
23 din 98
1.5 Măsuri privind sistematizarea locului de muncă la SC DELTA PLAST HOLDING SRL
pe baza principiilor economiei mișcării
Prin sistematizarea locului de muncă se înțelege amplasarea rațională a tuturor obiectelor
cu care este dotat, precum și fixarea punctului în care stă muncitorul, sau membrii formației de
lucru.
Suprafața necesară pentru locul de muncă este det erminată de numărul și dimensiunile
utilajului de bază folosit, de numărul muncitorilor ocupați la locul de muncă, de gradul de
specializare la locul de muncă, etc.
Economia de suprafață este condiționată de o amplasare mai compactă a utilajului și a
celorlalte mijloace tehnico -materiale la locul de muncă. Această compactizare însă nu trebuie să
ducă la înghesuială, care să facă incomode mișcările muncitorului și să împiedice servirea
normală a locului de muncă. Este rațională acea sistematizare a loculu i de muncă care asigură
economisirea muncii și a suprafeței de producție, comoditatea servirii locului de muncă,
respectarea riguroasă a regulilor de protecția muncii și tehnica securității.
Conducerea fimeri SC DELTA PLAST HOLDING SRL a înteles perfect ac est lucru s i, s-
a act ionat în vederea amplasării raționale a acestor obiecte, reducând la minimum suprafața
locului de muncă.
Sistematizarea locului de muncă constituie deci o cale sigură pentru realizarea unei
eficiențe economice înalte prin aplicarea pr incipiilor economiei mșcării.
Locurile de muncă globale pun probleme în ceea privește amplasarea numai în legătură
cu accesul la ele pentru deplasarea componentelor grele și de mari dimensiuni și în legătură cu
evacuarea produselor finite. În acest scop sunt amplasate fie în hale spațioase, fie chiar în aer
liber. În vederea evacuării, montajul se face uneori pe platforme cu roți pe șine, sau cu role.
În cazul locurilor de muncă specializate pe operaț ii, sau pe grupe de operații, asa cum
sunt s i cele din carul firmei SC DELTA PLAST HOLDING SRL , principala problemă care se
pune este aceea a reducerii distanțelor de deplasare între locurile de muncă la care se execută
operații succesive. Criteriul pe baza căruia este recomandabil să se facă amplasarea este ac ela al
frecvenței relațiilor dintre diferite locuri de muncă, apropiindu -le pe cele care au relații mai
frecvente și depărtându -le pe cele între care sunt relații mai puțin frecvente, sporadice, sau deloc.
În cazul grupului de mașini servit de un singur m uncitor criteriul frecvenței este de
asemenea aplicabil. Diferențele dintre mașini trebuie să fie cât mai mici, iar lungimea întregului
traseu trebuie să permită supravegherea din orice punct al lui și posibilitatea de intervenție la
oricare dintre mașini. Când traseul este pendular, sau circular mașinile se aranjează cu organele
de comandă pe partea pe care circulă muncitorul.
În cazul unor distanțe mari între mașini, este necesară instalarea unei semnalizări speciale
care să -l avertizeze pe executant des pre terminarea operației sau despre eventualele defecțiuni
apărute.
24 din 98
CAPITOLUL II
SOLICITĂRILE FOZIOLOGICE LA OPERATORII DE APARATE DE
EXTRUDARE. INFLUEN TA FACTORILOR DE SOLICITARE ASUPRA
ORGANISMULUI
2.1 Solicitarea fizică la locul de muncă
Întreaga activitate la locul de muncă, trebuie organizată astfel încât exigent ele
profesionale determinate de natura s i caracteristicile sarcinilor de serviciu, specificul mediului
acestuia (inclusiv mediul psio-social ), interacțiunea operator -echipament tehnic si relațiile
interumane sa corespunda capacitaților fizice, fiziologice si psihologice ale angajaților
asigurându -se astfel solicitări profesionale in limite normale, confort fizic si psihic, condiții de
securitate si sănătate in munca.
2.1.1 Forme le activităt ii musculare în efort
Activitățile profesionale de la DELTA PLAST HOLDING SRL implica din partea
angajatorilor atât o participare neuromusculara (definita generic munca fizica), cât s i o
participare neuropsihica (denumita generic munca intel ectuala).
Postul de muncă pe care îl vom analiza este acela de operator aparat de extrudare.
Operatorul de extrudare pe parcursul întregului proces realizează o serie de manevre, atât
corespunzătoare postului sau, cât și unele acțiuni ce preced operația de extrudare, respectiv o
urmează.
Astfel, la una din operațiile pe care le im plică extrudarea, operatorul act ionează cu
ajutorul mâinii drepte un buton al dispo zitivului de lucru care îi permite acestuia rotirea la 45 de
grade pentru a putea executa în co ntinuare operația de alimentare cu plastic a echipamentului, iar
cu piciorul apasă pedala, pentru a cupla mecanismul de rotire al dispozitivului. Forța necesara
apăsării pedalei este de aproximativ 30 -40 kg, iar pentru a -l decupla și a reveni cu dispozitiv ul în
poziția inițială este nevoie de o forță de apăsare de aproximativ 20 -30 kg. Acesta nu presupune
un efort muscular foarte mare.
În figura 2.1 se p oate vedea poziția mușchilor în timpul efectuării activității de apăsare a
pedalei.
Figura 2.1 Activi tatea muscular ă a piciorului în momentul relaxării (1) si în momentul
apăsării pedalei (2)
Această operat ie nu presupune un efort mare din partea operatorului, prin apăsarea
pedalei se realizează o contractie dinamică a mus chiului. Î n contract ia musculară dinamică, se
realizeaza o alternantă intre alungirea si scurtarea mus chiului, finalizând în acest fel travaliu
mecanic. (1) (2)
25 din 98
Acest tip de contractie musculară se defines te ca izotonică (fară modificar ea tonusului
interior, dar insotit de mis care).
Succesiunea periodica a încordării si destinderii mus chiului in travaliu dinamic, face ca
muschiul să actioneze ca o pompă, ducând la o crestere a irigatiei sanguine în mus chi.
O altă ope ratie pe care o execută operatorul de extrudare, care necisită un efort fizic
muscular mai mare, este aceea de alimentare a aparatului de extrudare cu materie primă.
Alimentarea aparatului se face pr in intermediul sacilor care contin materie primă. Aces tia sunt
transportat i cât mai aproape de aparatul de extrudare, cu ajutorul stivui torului, insă de aici acestia
trebuie ridicat i de către operatorul de extrudare si descărcati în instalat ia de extrudare.
Ei bine acest lucru presupune un efort mare din partea operatorului, deoarece fieca re sac
de materie primă cântăres te aproximativ 20 k g, iar ridicarea aces tora se face din mai multe
pozitii, în functie de modul cum sunt asezat i. Astfel ridicarea sac ilor se poate face fie din pozit ia
ghemuit, iar ridicarea unui sac de materie presupune un efort muscular mare cu o fort ă asupra
apofizelor s pinoase lombare de 147 kg , fie din pozit ia stând încli nat înainte, cu genunchii extins i,
când ridicarea de la sol a unui sac presupune u n efort muscular mult mai mare si o fort ă asupra
apofizelor spinoase lombare de 265 kg.
În figura 2.2 se poate vedea mis carea pe care o face un operator în momentul ridicării
sacilor cu materie primă.
Figura 2.2 Metoda recomandată de ridicare a sacilor cu materie primă
În momemtul ridicării s acilor contractia musculară la nivelul bra elor este una statică.
Contractia mus culara statica este caracterizata de cresterea tensiunii interne a muschiului ,ce se
mentine o perioada mai lunga de timp.
Contractia statica este izometrica (nu este insotita de miscare dar cu o crestere a tonusului
interior) si face ca vasele sanguine sa se comprime datorita presiunii musculare reducand irigarea
pana la anularea ei .
Potrivit Normelor Generale de Protectie a Muncii, (1996) activitatile profesionale se
clasifica in functie de metabolismul energetic (nivelul degajarii de caldura), astfel:
– Activitati cu caracter static (in sens de repaus) pana la 120 kcal/h
– Activitati cu efort fizic mic – 121-175 kcal/h
– Activitati cu efort fizic mediu – 176-300 kcal/h
– Activitati cu efort fizic mare – peste 300 kcal/h
Această activitate e ste una extrem de solicitantă s i se î ncadrează în categoria activităt ilor
cu efort fizic mare, adică organismul consumă peste 300 kcal/h.
În activitățile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaților cu vârsta peste 45
ani se va face numai cu avizul medicu lui de medicină a muncii.
Salariații firmei DELTA PLAST HOLDING SRL sunt periodic instruiți și informați
corespunzător asupra manipulării corecte a maselor și asupra riscurilor care apar, mai ales dacă
aceste activităt i nu sunt executate corect.
26 din 98
Conducăto rii locului de muncă vor lua măsuri organizatorice adecvate sau vor folosi
mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita necesitatea manipulării maselor
de către lucrători.
Atunci când necesitatea manipulării maselor de către l ucrători n u poate fi evitată, asa
cum este si cazul activităt ii mai sus prezentate, vor fi luate măsuri organizatorice adecvate,
folosirea mijloacelor corespunzătoare pentru reducerea riscului implicat de manipularea manuală
a unor astfel de mase.
În tabelul 2.1 sun t prezentate limitele maxime admise pentru ridicare, purta re, tragere și
împingere manuală a maselor.
Tabelul 2.1
Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor
(în kg)
Tip de
manipulare Frecvența
operațiilor Bărbați Femei
Vârsta ( ani) Vârsta (ani)
16-19 19-45 Peste
45 16-19 19-45 Peste
45
Ridicare Rar 35 55 50 13 15 13
Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte
frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare Rar 30 50 40 13 15 13
Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte
frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere Rar 15 10
Frecvent 10 7
Împingere Rar 16 11
frecvent 11 7.5
❖ rar: sub 5% din durata schimbului
❖ frecvent: între 6 și 10% din durata schimbului
❖ foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului
Masele admise a fi transportate se reduce cu 75% pentru femeile gravide până în luna a
șasea. Femeile gravide peste luna a șasea nu pot fi repartizate în activ itatea care implica purtat
sau ridicat masă.
Distantele de transport manual al maselor nu pot depăși 60 metri, iar diferențele de nivel
nu pot fi mai mari de 4 metri ( pe scara sau planuri înclinate). Înălțimea maximă la care pot
ridica mase manual, pe ve rticala este 1.5 metrii.
Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depăși 30 kg pentru bărbați și 12
kg pentru femei.
2.1.2 Solicit area aparatelor cardiovascular s i respirator în efort
În timpul muncii apar anumite modificari fiziologice ale d iferitelor aparate sisteme si
funct ii ale organismului.
Analizâ nd același loc de muncă si aceea si activitate a operatorului apa ratelor de extrudare
se constată modificări semnificative ale aparatelor cardiovaslucar s i respirator.
27 din 98
Rolul foarte important al aparatului cardiovascular în orice activitate, este de transport
al O2 -ului necesar si îndepărtarea anumitor catabolit i care se formează în exces la nivelul
muschilor solicitați de efortul profesional (acid lactic).
Astfel la operatia de alimentare ins talatie de extrudare, în timpul efectuă rii activității de
ridicare a sacilor cu materie prim ă, se constat ă:
– creșterea debitului cardiac de la circa 5 l/minut in repaus la 26 l/minut in efortul
maximal (deci de circa 5 ori la tineri adulți neantrenați; la a dulți antrenați la efortul fizic
profesional poate creste mai mult de 5 ori ;
– creșterea debitului sistolic de la 80 -90 ml la 120 -140 ml ;
– creșterea frecventei cardiace: la cei antrenați la efortul profesional, frecvent a car diacă de
repaus este mai mic ă si creșterea se face proporțional cu intensitatea efortului ;
– creșterea tensiunii arteriale sistolice (Mx), tensiunea diastolica (Mn) creste mai puțin sau
nu se modifică si în consecința creste tensiunea diferențiala (creșterea tensiunii
diferențiale indica o cr eștere a debitului sistolic, element favorabil de adaptare ) ;
– creșterea tensiunii arteriale pulmonare sistolice in repaus: 15 -20 mmHg tensiunea
sistolica pulmonara, 5 -8 mmHg tensiunea diastolica pulmonara ;
– creșterea capilarelor din mușchi: prin mărirea num ărului lor (de la 300 la 3000/cm2 si
prin mărirea diametrului -vasodilatație) ;
– redistribuirea debitului sanguin astfel: creste in mușchi, miocard, tegumente; scade in
rinichi, teritoriu splahnic; se menține constant in teritoriul cerebral .
Aparatul respira tor se ocup ă de transportul oxigenului necesar procesului muncii catre
sistemul muscular solicitat de efort si elimina bioxidul de carbon format in exces la nivelul
muschilor.
La operatia de alimentare instalat ie de extrudare, m odific ările ce se produc la nivelul
aparatului respirator în timpul activitatii de ridicare a sacilor cu materie primă sunt:
– creșterea debitului respirator de la 8 -10 l/minut în repaus, la 20-40 l/min ut, la adulții
antrenați la efortu l fizic profesional creșterea este proporțională cu intensitatea efortului;
– creșterea schimburilor respiratorii consumul maxim de oxigen poate fi de 4 l/minut de
O2.
Se observă clar că această acti vitate este foarte solicitantă s i de aceea în cadrul firmei
DELTA PLAST HOLDING SRL se iau măsuri de pr evenire a unor accidente de muncă,
personalul este periodic instruit și informat corespunzător asupra manipulării corecte a maselor și
asupra riscurilor care apar, mai ales dacă aceste activităt i nu sunt executate corect.
De asemenea toti angajatii firmei sunt supus i anual unui control m edical, iar repartizarea
angajat ilor cu vârsta peste 45 ani î n activitățile profesionale cu efort fizic mare, se va face numai
cu avizul medicului de medicină a muncii.
Măsurile de prevenire a unor accidente, de adaptare a aparatu lui respirator la efort
precum si importanta practică a cunoas terii acestor modificări ale aparatului respirator sunt:
– înlăturarea pozițiilor vicioase ale corpului in timpul muncii care îngreunează respirația;
– favorizarea muncii ritmice care realiz ează o buna adaptare;
– aprecierea stării de oboseala: mis cări respiratorii frecvente si superficiale.
În ceea ce prives te aparatul cardiovascular, măsurile de prevenire a unor accidente si
importanta practică a cunoas terii acestor modificări ale aparatului cardiovascular sunt:
– urmărirea adaptării la locul de munca a noilor încadrați sau reveniți după concedii de
boala;
aprecierea intensității efortului fizic;
– aprecierea microclimatului profesional, prin probe funcționale cardio -vasculare:
teslenko, crampton , brouha;
– investigarea sistemului nervos vegetativ, prin probe funcționale cardio -vasculare;
28 din 98
– obiectivizarea stării de oboseala (scăderea tensiunii arteriale sistolice la sfârșitul
schimbului;
– atenția asupra stării funcționale renale si hepatice, in special la muncitorii ce vor lucra in
condiții de ef ort fizic intens si/sau de lunga durata, cu expunere la microclimat cald
(organe ce prezintă o irigație mai mica in aceste condi ții).
2.1.3 Probleme medicale pe care le ridică solicitările la locul de muncă
Sănătatea, atât fizica, cat si psihica, este principalul aspect care are mai mult de suferit
din cauza timpului îndelungat petrecut in mod necorespunzător la locul de munca. Cu toate
acestea, ea nu se bucura de atenția noastră atât cat ar trebui.
Ca ori ce alt loc de muncă s i cel de la DELTA PLAST HOLDING SRL provoacă, într -o
măsură mai mică sau ma i mare, anumite probleme de sănă tate.
Cel mai expus la accidente s i la probleme medicale este postul de operato r extrudare,
datorită diversitătii de operat ii pe care un astfel de operator le are de efectuat.
Problemele cele mai d ese cu care se confruntă angajat ii firmei DELTA PLAST
HOLDING SRL , atât cei din conducerea f irmei, dar mai ales cei cu functii de executie sunt:
STRESUL s i OBOSEALA.
provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra
corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu funcționează sau telefoane
ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic d e
munca, prestarea unor activităt i nedorite, teama de a -si pierde locul de munca sau teama unor
posibile neînțelegeri cu superiorii.
De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scăderea
productivității muncii. Stresul provocat de locul de munca poate influenta sănătatea si viata
individului înafara serviciului. Nivele scă zute de stres pot trece nedectabile, nivele ușor mai mari
pot avea un efect pozitiv, ajutând individul sa devina mai eficient si mai creativ, nivelele mari
pot fi dăunătoare ducând uneori la boli cronice.
Sursele majore ale acestui tip de stres se împart in șapte categorii:
– controlul – acest factor este cel mai strâns legat de apariția stresului. Exista studii care
demonstrează ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redusa
la locul de munca, au un risc crescut pentru boli cardiovasculare si alte afecțiuni in care
stresul poate fi implicat;
– competent a – teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare
suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declanșatori importanți ;
– claritatea – neînțelegerea îndatoririlor, modul in care acestea se pot schimba sau care
sunt obiectivele departamentului sau organizației pentru care lucrează contribuie la stres;
– comunicare – atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca urmare a
lipsei de comunicare care treptat poate ampli fica stresul. Incapacitatea de a isi exprima
temerile, frustrările sau alte emoții pot cauza stres;
– sprijinul – lipsa sprijinului coleg ilor poate îngreuna rezolvarea unor probleme la locul
de munca;
– important a – stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt
împlinite sau mandre de serviciul lor;
– responsabilit ăti crescute – stresul poate apare si ca urmare a asum ării unor
responsabilitati adiționale .
29 din 98
În ceea ce prives te oboseala am urmărit, pe baza unor studii efectuate în anii anteriori,
evaluarea gradului de oboseală pe baza efectelor clinice și psihologice ale acesteia în cazul mai
multor categorii profesionale cu diverse condiții de muncă și diverse tipuri de solicitare.
A fost luat în lucru un număr mai mare de angajat i ai firmei DELTA PLAST HOLDING
SRL, cu următoarele caracteristici ale locului de muncă:
– muncă în condiții de izolare
– muncă cu solicitare neuros enzorială
– activitate cu efort fizic mediu/mare
– activitate cu efort fizic mediu, dar expunere la intemperii
– muncă de birou
– activitate cu efort fizic mic ( operatori fără expunere la zgomot)
– activitate cu efort fizic mic ( operatori cu expunere la zgomot) .
Persoanel e au fost examinate în Cabinetul de medicina muncii și testate psihologic în
cadrul controalelor med icale periodice în perioada 2007 -2008 .
Au fost urmărite tulburările cardiovasculare, tulburările de vedere, bolile osteoarticulare,
tulburările psihi atrice și diabetul zaharat, ca și elemente clinice în relație cu oboseala
profesională precum și variația atenției distributive și concentrate, ca indicator psihologic al
oboselii.
Tulburarile clinice generate de oboseală sau potențial agravate de obosea lă ale
persoanelor studiate, sunt cuprinse în tabelul 2 .2
Tabelul 2.2
Tulburarile clinice generate de oboseală sau potențial agravate de oboseală
Nr.
Crt. Condiții de muncă Tulburări
cardiace
(nr pers) Tulburari
de
vedere
(nr pers) Boli
osteoarticulare
(nr pers) Tulburari
psihiatrice
(nr pers) Diabet
zaharat
(nr pers)
1 Muncă în condiții de izolare 14 38 12 1 2
2 Muncă cu solicitare neurosenzorială 16 36 38 2 3
3 Activitate cu efort fizic mediu/mare 12 10 31 1 3
4 Activitate cu efort fizic mediu,
dar expunere la intemperii 24 12 35 2 4
5 Muncă de birou 26 36 36 2 2
6 Activitate cu efort fizic mic
(operatori fără expunere la zgomot) 14 32 24 2 3
7 Activitate cu efort fizic mic
(operatori cu expunere la zgomot) 18 36 26 2 4
Din datele prezent ate se observă o pondere mai mare a afectărilor cardiace și
osteoarticulare la lucrătorii care depun efort fizic. La lucrătorii unde solicitarea este predominant
vizuală, predomină tulburările vizuale, zgomotul la această categorie augmentând manifestările
cardiace.
Munca în condiții de izolare, chiar dacă nu presupune efort fizic, nu este lipsită de
elemente
patologice. Predomină patologia oculară, în mare parte reprezentată prin vicii de refracție,
urmată de tulburările cardiovasculare și osteoarticulare.
Lucrătorii cu solicitare neurosenzorială au prezentat predominant simptome
osteoarticulare,
lucru care se datorează poziției șezânde prelungite și tulburări oculare.
30 din 98
Activitățile ce presupun efort fizic mediu sau mare necesită uneori și ridicare sau
trans port de greutăți mari, ceea ce se reflectă în ponderea mare de afecțiuni osteoarticulare.
Modificările atenției distributive și concentrate corelate cu oboseala în muncă sunt
ilustrate în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
Modificările atenției distributive și conc entrate
Nr.
Crt. Condiții de munca Aptitudini
slabe
(nr pers) Aptitudini
medii
si bune
(nr pers)
1 Muncă în condiții de izolare 20 95
2 Muncă cu solicitare neurosenzorială 9 99
3 Activitate cu efort fizic mediu/mare 20 85
4 Activitate cu efort fizic m ediu,
dar expunere la intemperii 24 86
5 Muncă de birou 10 94
6 Activitate cu efort fizic mic
(operatori fără expunere la zgomot) 16 86
7 Activitate cu efort fizic mic
(operatori cu expunere la zgomot) 22 90
De asemenea în cazul persoanelor care ma nipulează obiecte grele, cum este cazul
operatorului d e extrudare s -au constatat afect iuni musculo -scheletice (AMS).
AMS sunt cauzate in principal de manipularea manuala a greutăților, de aplecările si
răsucirile frecvente, de munca fizica grea si de acti vitățile care implica vibrarea întregului corp.
Problema nu este insa numai de ordin fizic. Riscul de AMS poate cres te odată cu ritmul muncii,
satisfacția redusa a muncii, cererile ridicate si stresul. Exista, de asemenea, o puternica legătura
intre sistem ul nervos si cel muscular: AMS afectează alte aspecte ale sanatatii lucrători lor, iar
alte afecțiuni ale sanătăt ii pot declanșa AMS.
Nu există un paralelism între efortul fizic depus și apariția manifestărilor cardiace,
psihice, osteoarticulare. Cumulul de noxe cum ar fi poziția nonergonomică, suprasolicitarea
vizuală și neurosenzorială, stresul, contribuie la declanșarea unei patologii diverse.
La activitățile cu efort fizic, asocierea stresului psihosocial și a unor noxe fizice cum ar fi
zgomotul, frigul, umezeala, au efecte mai pronunțate asupra sistemului osteoarticular și a
celorlalte aparate și sisteme.
La profesiile care presupun muncă în cumul de noxe, pe lângă efortul fizic profesional,
oboseala psihică se alătură tulburărilor de sănătate și oboseli i fizice, reprezentând un factor
principal de îmbolnăvire profesională și accidente de muncă.
2.1.4 Propuneri privind prevenirea aparit iei oboselii s i atenuarea ei
Unii angajați consideră condițiile stresante de munca ca fiind un rău necesar – compania
trebuie sa facă fata presiunilor angajaților si sa asigure sănătatea acestora pentru a r ămâne
productiva si profitabila in condițiile economiei actuale. Studiile arata ca, condițiile stresante de
munca sunt actualmente asociate cu creșterea absenteismului, întârzierilor si intențiile angajaților
de a-si pără si locul de munca, toate acestea având un efect negativ pentru companie.
Astfel companiile caută măsuri care să reducă pe cât posibil efectele n egative pe care le
produc aparit ia obo selii s i a stresului .
31 din 98
În continuare prezent ăm câteva propuneri care duc la prevenirea aparit iei stresului la
locul de muncă din cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL :
– întrevederi cu superiori cel puțin o dată pe an (o dată la 3 sau 6 luni este si mai
bine) – pentru a disc uta despre performante si responsabilităti, dacă evaluarea performant elor
este cuprins ă în descrierea slu jbei respective, trebuie tratată ca o șansa de a clarifica problemele,
identificate ca si cauze ale stresului . Trebuie avute in vedere probleme ca așteptările șefilor
legate de postul respectiv, obiectivele companiei si contribuția angajatului la obținerea lor,
capaci tătile, limitele si modul de perfecționare al salariatului, sprijinul pe care aceștia il primesc
din partea firmei si posibilitățile de recompensa in cazul unor reușite.
– managementul eficient al timpului – este foarte important ca activitățile prestate la
locul de munca sa nu fie continuate la domiciliu, chiar si in cazul in care biroul este in interiorul
locuinței. Dacă timpul liber este redus pentru a face loc unor activit ăti legate de serviciu,
simptomele stresului pot apare rapid. Daca angajatorul oferă un pr ogram de lucru flexibil,
angajatul trebuie sa profite de aceasta, de exemplu începerea zilei de lucru mai devreme pentru a
avea o pauza de prânz mai lunga sau pentru a avea timp pentru o ședința de yoga sau aerobic .
– izolarea – tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile si internetul, fac posibila
comunicarea cu oricine, inclusiv colegi si clienți, oricând si oriunde. Nu trebuie permis ca
tehnologia sa anuleze granițele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber. Este indicat ca
atunci când nu este absolut necesar telefonul de serviciu sa fie închis si este bine ca in aceste
perioade sa se evite verificarea mail -ului de serviciu.
– cunoașterea limitelor – dacă cele de mai sus nu au avut nici un efect si
daca stresul provocat de locul de munca induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat in
considerare schimbarea locului de munca. Acest lucru trebuie încercat numai după ce s -a stabilit
cu siguranța dacă problem a este legata de angajat ca persoana sau de munca în sine. Înainte de a
renunța este bine sa se caute alte oferte de muncă , deoarece șomajul este o alta cauza de stres.
Obținerea unei slujbe noi înainte de a renunța este ideală , dar nu este posibila întotd eauna si de
aceea trebuie ca angajatul sa decidă care din cele doua situații este mai puțin stresant.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică și psihică au o
atitudine negativistă în relațiile cu ceilalți și resimt o diminuare a r espectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea și prevenirea oboselii se poate realiza
prin:
– reglementarea duratei zilei de lucru
– reglementarea duratei săptămânii de lucru
– reglementarea concediilor de odihnă.
În timpul programului de lucru remediile pentru epuizarea și pentru oboseala profesională
se pot asigura la două niveluri.
La nivelul vieții personale angajații trebuie să -și structureze activitățile astfel încât
acestea să le dea un sentiment de confort și de siguranță. Sala riații trebuie să aibă o viață activă
în afara serviciului și mediului acestuia.
Al doilea nivel se referă la responsabilitățile manageriale care trebuie să vizeze ajutorarea
salariaților afectați de oboseală profesională prin recunoașterea simptomelor ac estui fenomen și
prin instruirea personalului în vederea depistării lor, prin organizarea de întruniri ce pot fi
folosite pentru întrajutorarea membrilor personalului și prin promovarea spiritului de echipă.
Pentru a nu permite răspândirea acestor simpto me, managerii trebuie să le recunoască și
să le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esențial în găsirea
unor corelații și alternative optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru
odihnă, numărul, conț inutul și momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o
eficiență sporită, un nivel optim al capacității de muncă și o bună stare a sănătății.
În ceea ce prives te măsurile tehnice de prevenire a accidentelor și bolilor profesionale se
disting trei direcții principale de acțiune: protecția intrinseca, colectiva și individuala.
Protecția intrinseca este o modalitate de prevenire a accidentelor și bolilor profesionale
care nu utilizează elemente concepute special pentru realizarea protecți ei muncii.
32 din 98
Protecția colectiva se realizează prin dotarea instalațiilor tehnologice cu dispozitive și
aparate de protecție a muncii suplimentare concepute independent de sarcinile procesului
tehnologic și care au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfășurării procesului de
muncă. Prin aceasta modalitate de prevenire se corectează deficientele mașinilor, utilajelor
precum și parametrii mediului de muncă, în sensul aducerii lor în limitele de securitate.
Protecția individuala consta în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecție (casca,
masca, cizme, costum). Totalitatea mijloacelor individuale de protecție care se atribuie
lucrătorului în timpul desfășurării activității alcătuiesc echipamentul sau de protecție individuala.
Prin aceasta modal itate de prevenire nu se înlătura factorii de risc, echipamentul de protecție
individuala, diminuând sau eliminând complet acțiunea factorilor de risc asupra executantului.
2.2 Solicitarea neuropsihică la locul de muncă
2.2.1 Încărcarea mentală în muncă
Memoria este capacitatea de fixare, conservare, recunoaștere și evocare a informațiilor, a
experiențelor cognitive, afective și volitive acumulate anterior. Este un proces dinamic, de
reflectare selectivă activă și inteligibilă a experiențelor anterioare.
Între învățare și memorie este dificil de stabilit o separație netă, memoria fiind o
componentă esențială și centrală a învățării, iar aceasta este, ca și memoria, bazată pe un flux
informațional cu semnificație pentru organism, la momentul respectiv.
Dar, între cele 2 procese nu se poate pune semnul egalității, deoarece învățarea implică
memorie, are efecte modelatoare asupra memoriei, în timp ce memoria este un proces prin
excelență acumulativ.
Selectarea și codificarea informațiilor depinde de semnif icația acestora și de capacitatea
de stocare a creierului care, practic, este nelimitată.
Din totalul informațiilor primite, de fapt numai o mică parte ajunge la creier, iar din
aceasta creierul stochează sub formă abstractă numai datele semnificative, co nceptele și
generalizările și abia apoi detaliile. Procesul de selecție a stimulilor, ca și procesul uitării
protejează creierul de acumularea informațiilor inutile.
Mecanismul memorării cuprinde 3 etape esențiale:
1. achiziția informațiilor;
2. stocarea și con servarea informațiilor;
3. evocarea informațiilor.
Achiziționarea presupune o funcționare optimă a organelor senzoriale și implicarea
ariilor corticale prefrontale. Stocarea și conservarea implică mecanismul e selecție, care se
produce în sistemul limbic, a poi transportul și în cele din urmă codificarea prin mecanisme intra –
și interneuronale.
Stabilirea atenției este relativă, atât în timp cât în spațiu, prezentând oscilații ale
intensității ori devieri de la un subiect la altul. Aceasta se întâmplă dator ită oboselii centrilor
nervoși, datorită monotoniei stimulilor.
Atenția este distributivă, practic doar în aparență. Se pot, totuși, efectua mai multe
activități în același timp, datorită următoarelor mecanisme:
• când una dintre activități este automatizat ă, stereotipă;
• când atenția se comută rapid de la o activitate la alta, dând impresia de
simultaneitate;
• când activitățile multiple sunt integrate într -un complex coordonat, stereotip și
învățat.
În continuare se vor prezenta câteva operații care prez intă o solicitare neuropsihică
ridicată in cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
33 din 98
➢ În timpul operat iei de extrudare , operatorul trebuie să fie foa rte atent la panoul de
control s i să arunce permanent privirea p e indicatoarele de temperatură s i presiune.
Controlul vizual este necesar în cadrul acestei operații, extruderul fiind responsabil să
vizualizeze toate benzile dispozitivului .
➢ Tot î n cazul operat iei de extrudare , extruderul acționează cu ambele mâ ini asupra unor
anumite comenzi efectuate de pe panou l de comanda al utilajului (figura 2.3 ) și totodată
trebuie să se folosească de o serie de scule, dispozitive, verificatoare. Aceste acțiuni
trebuie realizate cu o mare precizie și siguranță astfel încât să se evite pe câ t posibil
întrerup erea ritmului de muncă constant, implicând o concentrare ridicată care poate crea
un grad de stres pentru operator .
Figura 2.3 Panoul de comandă al utilajului de extrudare
➢ Atât în cadrul operat iei de extrudare cât s i a operat iei de ambalare nu se efectuează
miscări bruste. Operatorii trebuie să își controleze acțiunile efectuând astfel mis cări
calm e, us oare, line ale mâinilor deoarece aceste operat ii trebuie executate cu o foar te
mare precizie s i dexteritate.
➢ Un alt post unde atenția vizuală a operatorului este sol icitată este operat ia de
imprimare, care presupune o combinare eficace a mai multor utilaje. Astfel instalat ia de
imprimare este co mbinată cu tragatorul de folie si cu aparatul de înfăs urat folia, aflat la
capătul procesului de imprimare . În momentul efect uării controlului vizual, atenția
operatorului se comută rapid de la o operație la alta dând impresia de simultaneitate.
➢ La operat ia de extrudare operatorul execută miscări simultane s i în sens opus, astfel c u
mâna dreaptă operatorul act ionează butonul c are reglează temperatura din interiorul
utilajului ( fig. 2.4) , efectuând mis cări repetate dreapta -stânga, iar cu mâna stângă reglând
viteza trăgătorului s i a rolelor de ghidare folie. Operatorului i se solicită foarte mult
atenția, deoarece temperatura es te diferită pentru fiecare tip de folie, astfel o temperatura
aleasă necorespunzător sau o viteză mai mare sau mai mică decât cea necesară poate
duce la distrugerea unei serii de producție.
34 din 98
Figura 2.4 Reglarea temperaturii din interiorul utilajului d e extrudare
2.2.2 Propuneri privind reducerea încărcării informaționale în muncă
Solicitarea neuropsihică și încărcarea informațională datorat e locului de munc ă reprezintă
o amenințare la sănătatea angajaților și la sănătatea organizaț iilor.
Stresul leg at de activitatea profesională apare atunci când solicitările mediului de muncă
depășesc capacitatea angajaților de a le face față sau de a le menține sub control .
Încărcarea informațională nu este o boală în sine, dar dacă este intens ă și de durată, poate
să
conducă la apariția unor probleme de sănătat e mentală și fizică. Starea de presiune, poate să
îmbunătățească performanțele și să aducă o anumită satisfacție în muncă, prin atingerea
obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările și presiunile de pășesc anumite limite, ele
conduc la stres. Și această situație nu este favorabilă nic i pentru angajați, nici pentru
întreprindere.
Pentru a elimina sau a reduce încărcarea informațională în muncă, angajatorii trebuie:
• Să prevină riscurile de încărca re informațională în muncă;
• Să evalueze riscurile de încărcare informațională în muncă, prin identificarea acelor
solicitării și presiuni ale activității care ar putea să genereze niveluri crescute și de durată ale
încărcării informaționale și prin sta bilirea angajaților care pot fi afectați.
• Să acționeze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de încărcarea
informațională .
La operat ia de imprimare, care presupune o combinare eficace a mai multor utilaje , iar
atenția vizuală a operatorul ui este solicitată reducerea încărcării informaționale s-a făcut prin
creșterea numărului de operatori la 3, împărțind astfel munca și diminuând sarcinile fiecărui
muncitor.
În cazul operat iei de extrudare , unde extruderul acționează cu ambele mâ ini asu pra
unor anumite comenzi efectuate de pe panoul de comanda al utilajului și totodată trebuie să se
folosească de o serie de scule, dispozitive, verificatoare, operatorului i s -a introdus un
subordonat care este delegat să îi înmâneze extruderului dispoziti vul de care are nevoie, fără ca
acesta să mai fie nevoie sa realizeze acțiuni în plus. Astfel se reduce încărcarea informațională
cât și timpul de execuție.
La operat ia de extrudare la reglarea temperaturii din interiorul utilajului, prin efectuăr i
de m iscări repetate dreapta -stânga și la reglarea vitezei trăgătorului s i a rolelor de ghidare folie ,
reducerea încărcării informaționale s-a făcut prin introducerea unui robot care să realizeze aceste
operații .
35 din 98
2.3 Solicitarea vizuală s i auditivă la locu l de muncă
2.3.1 Ambiant a vizuală
Senzațiile vizuale și analizatorul vizual joacă un rol preponderent și în activitatea
profesională, fiind implicate în 90% dintre modalitățile de recepție a informațiilor. Datorită
acestui fapt, un iluminat c orespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în
obținerea performanțelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianței luminoase
o constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux -ul, definit ca volumul
fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafață (Saal, Knight, 1988).
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 2.4.): natural și artificial,
fiecare având o serie de particularități, avantaje, dezavantaje (Moldovan -Scholz, 2000).
Tabel ul 2.4
Tipuri de iluminat
Felul
iluminatului Mod realizare Avantaje Dezavantaje
Natural ferestre
luminatoare difuzare mare a luminii
economic
igienic
nu obosește ochii repartiție limitată a fluxului
luminos
variații în timpul zilei
Artificial lămpi cu incandescență
becuri simple emit o lumină gălbuie
lumină obositoare pt. ochi
nu sunt economice
dau o strălucire mare a
obiectelor
corpuri de iluminat dirijarea fluxului luminos
ocrotesc ochii contra
strălucirii nu sunt economice
lămpi cu descărc ări în
gaze lumină apropiată de cea
naturală
repartizare uniformă a
fluxului luminos
elimină contrastele și
umbrele
economice
Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:
• Iluminat general – difuzarea fluxului luminos pe toată s uprafața încăperii de lucru, fără o
orientare precisă a supra unui anumit loc de muncă.
• direct : lumină dirijată direct pe suprafața de lucru;
• indirect – lumina este dirijată în proporție de 90 -100% spre plafon și partea superioară a
pereților. Avantajul ac estui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere și nu provoacă orbirea prin strălucire;
• semidirect – 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafața de lucru, restul de 40 –
10% fiind dirijate spre plafon;
• semiindirect – 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon și pereți, restul spre
planul care trebuie iluminat;
• difuz – este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în
toate direcțiile datorită surselor luminoase mascate.
36 din 98
DELTA PLAST HOLDING SRL folosește ambele surse de iluminat, atat
iluminatul natural, cat si iluminatul artificial.
În cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul natural se face prin:
– ferestre înalte, pentru că permit pătrunderea luminii în profunzimea
încăperi lor;
– pervazul ferestrelor se afla situat la înălțimea meselor de lucru întrucât ferestrele
cu pervazul mai jos provoacă iarna o răcire accentuată a ambianței de lucru,
precum și a orbirii datorită zăpezii din exterior, iar vara datorită penetrării
razelor solare. Orbirea poate fi relativă, când este cauzată de contraste prea
puternice în câmpul de lucru, sau absolută, când strălucirea este așa de puternică
încât adaptarea nu mai este posibilă;
– luminatoare construite din panouri transparente care înlocuiesc o parte din
învelitoarea acoperișului.
Iluminatul artificial trebuie să fie dozat astfel încât să permită personalului
desfășurarea activităților de muncă în cele mai bune condiții de vizibilitate. În cadrul DELTA
PLAST HOLDING SRL iluminatul artificial se realizează conform tabelului 2. 5:
Tabelul 2.5
Distribu ția fluxului luminos în cadrul PROINTERMED
Distribuția fluxului
luminos Destinații Observații
0 1 2 3
Directă – iluminat industrial fără sarcini
vizuale pretențioase;
– iluminat în care prezen ța umbrelor
nu influențează negativ activitatea;
– iluminat în încăperi cu înălțime mare
astfel încât plafonul nu se află în
câmpul vizual;
– spații de depozitare – în planul util se
formează umbre foarte
pronunțate;
– contrastul dintre
suprafața luminoasă a
corpului de iluminat și
plafon este foarte mare;
– conduce la un iluminat
economic: număr mic de
corpuri în sistem și
consum redus de energie
electrică
Semidirectă -birouri, spații administrative;
– căi de circulație importante din
clădire – umbre le sunt
pronunțate;
– contrastul corp de
iluminat -plafon este
ridicat;
– crește costul sistemului
de iluminat și costul
energiei electrice,
– confort mai bun decât
al iluminatului direct
37 din 98
2.3.3 Cromatica locului de muncă
Ambianța cromatică poate constit ui un factor de confort, dar și de disconfort psihic,
acesta influențând atât echilibrul psihofiziologic al omului, cât și performanțele sale în muncă.
Importanța cromaticii poate fi identificată în crearea unei ambianțe optime de muncă, în
tratamentul coloristic al echipamentului tehnic, ca sursă de semnale la pupitrele și tabolurile de
comandă, ca element al mijloacelor de securitate și protecția muncii și prin efectele psihologice
ale culorilor asupra muncitorilor. Opțiunile personalului munc itor converg, în general, spre o
ambianță cromatică și, în mod special, pentru o coloristică variată. Se constată o creștere a
randamentului dacă activitățile de muncă se desfășoară într -o ambianță cromatică, față de mediul
acromatic.
În tabelul 2.6 sunt prezentate efectele culorilor asupra organismului.
Tabelul 2.6
Efectele fiziologice și neuropsihice ale culorilor
Culoarea Efectele fizice Efectele neuropsihice
Roșu Crește presiunea sângelui Culoare foarte caldă
Ridică tonusul muscular Stimulator ge neral
Activează respirația Stimulator intelectual
Produce senzații de apropiere în spațiu
Portocaliu Accelerează pulsațiile inimii Culoare caldă
Stimulent emotiv
Produce senzația de apropiere foarte mare in
spațiu
Galben Menține presiunea s ângelui Culoare caldă și veselă
Favorizează secrețiile gastrice Stimulează vederea
Influențează funcționarea normala
a sistemului Calmant în psiho -nevroze
Produce senzația de apropiere în spațiu
Verde Dilată vasele capilare Culoare rece, liniștito are
Scade presiunea sângelui Dă impresia de prospețime
Facilitează deconectarea nervoasă
Produce senzația de depărtare în spațiu
Albastru Scade presiunea sângelui Culoare foarte rece, liniștitoare
Scade tonusul muscular In exces poate provoca depresiuni nervoase
Calmează respirația Produce senzația de depărtare în spațiu
Violet Crește rezistenta cardiovasculara Culoare rece, neliniștitoare și descurajatoare
Crește rezistența plămânilor Produce senzația de apropiere foarte mare in
spațiu
Alegerea culorilor pentru zugrăvirea clădirilor și a încăperilor, pentru vopsirea utilajelor,
mobilierului și echipamentelor, prin care se urmărește atât efectul cromatic utilitar, cât și cel
estetic și psihologic, trebuie să se facă ținându -se seama de caracteristicile de reflexie și
absorbție a luminii menționate în tabelele de referință aflate în lucrările de ergonomie.
38 din 98
În tabelul 2.7 sunt prezentat i indicii de reflexie ai diferitelor culori .
Tabelul 2.7
Indicii de reflexie ai diferitelo r culori
Culoarea Indicele de reflexie
(%)
ALB 85
NEGRU 3
Culori deschise Cream 75
Gri 75
Galben 75
Albastru 55
Verde 65
Roz 51
Culori mijlocii Galben 65
Gri 55
Verde 52
Albastru 35
Culori inchise Gri 30
Portocaliu 25
Rosu 13
Brun 10
Albastru 8
Verde 7
❖ Coloristica din cadrul secțiilor de producție
In cadrul companiei DELTA PLAST HOLDING SRL in secțiile de producție
predomina nuanțele de gri,care sunt mai puțin „agresive”, nu distrag atenția muncitorilor si sunt
mai „rezistente” la așezarea prafului si a murdăr iei. La locurile de muncă lipsite de lumină
naturală și unde procesele de producție se desfășoară la temperaturi scăzute sunt folosite
zugrăveli calde(crem,piersica etc.).In secția de extrudare din cadrul DELTA PLAST HOLDING
SRL ,unde utilajele tehnologic e degaja foarte multa căldura s-a folosit culoarea albastra,care
este o culoare foarte rece.
❖ Coloristica echipamentului tehnic si tehnologic
Mașinile -unelte din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL sunt vopsite in gri -mediu,iar
părțile lor componente în nuanțe de gri -maroniu luminos,pentru a releva mai pregnant părțile
periculoase ale utilajului și pentru a permite concentrarea atenției muncitorului asupra obiectului
muncii.
Suprafețele utilajelor sunt semi lucioase, iar părțile lor interioare sunt vopsite î n nuanțe
mai luminoase decât părțile exterioare pentru a înlătura umbrele, pentru a reflecta mai multă
lumină asupra suprafețelor de lucru și pentru a detecta mai ușor murdăria, în vederea înlăturării
acesteia.
Pentru părțile vitale și periculoase ale mași nilor -unelte din secțiile de producție ale
39 din 98
DELTA PLAST HOLDING SRL , cum sunt: mecanismele de viteză, margini tăioase, părți
mobile, comutatoare, pârghii etc., sunt folosite contraste puternice în tonuri și nuanțe de roșu,
galben, portocaliu și albastru pe ntru a atrage atenția muncitorilor și pentru a se evita astfel
accidentele de muncă.
❖ Coloristica mijloacelor de securitate și protecție a muncii
În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL valențele cromatice în realizarea mijloacelor
de securitate și protecția mu ncii (afișe, pliante, diapozitive, dispozitive etc.) decurg din efectele
fiziologice pe care culorile le declanșează și în funcție de care se utilizează astfel:
➢ galbenul – are luminozitatea cea mai puternică și, fiind ușor de observat de la distanță
este u til pentru atragerea atenției în legătură cu existența unor obstacole, balustrade;
➢ orange -ul – este folosit pentru marcarea părților periculoase ale mașinii -unelte care
pot tăia, zdrobi sau atenționarea zonelor radioactive, cu pericol de explozie etc. ;
➢ roșul – culoare vie, cu mare capacitate de mobilizare, se utilizează pentru
semnalizarea incendiilor și identificarea materialelor ignifuge;
➢ albastrul – semnifică precauția (nu atingeți) culoare destinată avertizărilor;
➢ albul – sugerează necesitatea de cu rățenie, marchează zonele libere de circulație,
ariile de depozitare, mari rezervoare.
2.3.4.Expunerea la zgomot și efectele asupra organismului. Influența traumei sonore
asupra analizei auditive. Probleme medicale .
Politica managerială a fi rmei DELTA PLAST HOLDING SRL tratează cu interes
maxim problema stării de sănătate a angajaților săi,stare care influențează spontan sau în
perspective,uneori in mod imprevizibil,aportul și randamentul acestora. Starea de sănătate a
angajaților este depen dentă de o serie de factori biologici,factori sociali,factori de mediu și nu în
ultimul rand factori determinați de raporturile de muncă. Zgomotul la locul de muncă,acest
ansamblu de sunete indezirabile,de durată și de nivel ridicat,conduce la diminuarea p otențialului
lucrativ și a performanțelor individuale ale angajaților expuși și poate provoca efecte nedorite
asupra muncii,a stării de sănătate a angajaților,toate raportate în planul economic al firmei.
Surditatea profesională în UE,ocupă un l oc de top în cadrul bolilor profesionale
recunoscute și în consecință în cuantumul costurilor pe care le generează,fapt pentru care
protecția la zgomot este stipulată ca cerință esențială în Directiva Consiliului Europei
nr.89/106/CEE.
Zgomotul în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
Firma desfășoară o activitate în domeniul prelucrării maselor plastice,avand ca obiect de
activitate Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și pofilelor din material plastic , domeniu în
care se folosesc utilaj e și instalații generatoare de vibrații și zgomot.
Ținând cont de complexitatea factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională
specifici firmei,in procesul managerial,mediul fizic de muncă(vibrații,zgomot) este analizat
ținând cont de:
➢ pericol- proprietate intrinsecă a echipamentelor tehnice ca surse de zgomot;
➢ risc-ca probabilitate de producere a traumelor auditive,în cazul expunerii la sursa de
zgomot;
➢ securitatea -ca sentiment de siguranță și de încredere față de orice pericol care poate s ă
conducă la daune materiale sau umane.
40 din 98
DELTA PLAST HOLDING SRL dispune de programe anuale de prevenire a accidentelor
de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de solicitare specifici activităților pe
care firma le desfășoară .
Conceptul managerial de reducere a expunerii la zgomot
La nivelul DELTA PLAST HOLDING SRL funcționează Comitetul de Securitate și
Sănătate în Muncă,organism specializat prin care se aplică politica managerială a firmei în
domeniu, având ca obiec tiv principal evaluarea și cunoașterea reală a riscurilor fiecărui loc de
muncă din punct de vedere al securității în muncă și de evaluare a măsurilor necesare pentru
prevenirea acestora și asigurarea unui climat de securitate și siguranță. Reducerea expun erii la
zgomot,ca măsură organizatorică se regăsește în strategia managerială a societății, reflectându -se
direct în rezultatele economice și politica firmei.
Identificarea și evaluarea surselor de zgomot din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL
❖ Identificarea su rselor de zgomot
Zgomotul este specific și se regasește în aproape toate mediile de muncă.Activitățile
firmei DELTA PLAST HOLDING SRL desfășurate în domeniul producerii și prelucrării de
mase plastice,folosesc utilaje,instalații și mijloace generatoare de zgomote .
Din acest punct de vedere în cadrul firmei s -au identificat:
➢ Surse generatoare de zgomot grupate după mobilitate în:
a)surse fixe generatoare de zgomote ,din care fac parte instalațiile de obținere a foliei,instalații de
obținere a produselor din folie și instalații de imprimat.
b)surse mobile generatoare de zgomot ,care includ mijloace de transport,motostivuitoare.
➢ Medii de lucru expuse zgomotului cuprind zonele de lucru din vecinătatea
instalațiilor și utilajelor folosite de firmă.
❖ Evaluarea surs elor de zgomot
Evaluarea punctelor de risc privind expunerea la zgomot s -a facut în concordanță cu prevederile
actelor normative în vigoare și limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.
Pentru utilajele și instalațiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot s -au
făcut măsurători de către instituții autorizate și s -a stabilit nivelul de zgomot prin atestate tehnice
emise pentru fiecare obiectiv și zonă unde se consemnează factorul de risc,post de comandă sau
mediu inconjurător .
Măsurarea valorilor surselor de poluare prin zgomot existente în cadrul firmei
Din evaluările și măsurătorile făcute la nivelul societății DELTA PLAST HOLDING
SRL s-au înregisrat 5 puncte de risc privind expunerea la zgomot toate regăsindu -se la util ajele
cu amplasament fix,puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste
nivelul prevăzut de stat.
În tabelul următor sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului pentru
instalațiile și utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 2.8
Utilaj/Instalatie Valoarea masurata(dB) valoarea stas(dB)
Extruder folie HDPE 75 75
Extruder folie HDPE, serie EP 77 75
Extruder folie MPE 75 75
Extruder Hemingstone 76 75
Extruder PVC 78 75
41 din 98
Măsuri de aplicare a strategiei manageriale privind reducerea expunerii la zgomot
Începand de la stabilirea raporturilor de muncă,între angajator și angajat,aspectul
protecției muncii este în concoranța cu legslația în vigoare,cu obiective și responsabilități pentru
fiecare parte,astfel încat,pe parcursul desfășurării activității,riscul de accidentare în muncă și
îmbolnăvire profesională să fie eliminat.
Atribuțiunile și responsabilitățile privind identificarea și evaluarea riscurilor trebuie să se
reflecte în starea de sănătate a angajaților.Aplicarea programelor anuale,necesarul de resurse
materiale și financiare pentru protecția angajaților se urmarește și se reglează periodic la nivel
manageria l,reactualizand și redefinind prioritățile care se impun.
Traseul informațional -decizional referitor la eliminarea riscului de expunere la zgomot
este integrat în procesul managerial global al firmei DELTA PLAST HOLDING SRL . În
legătură cu expune rea la zgomot,controalele medicale periodice de specialitate relevă eventualele
afecțiuni ale analizatorului auditiv.
Figura 2.5 Act iuni de reducere a expunerii la zgomot
În paralel cu dotarea de noi mijloace de muncă se impun parametrii teh nici și funcționali
cuprinși în limitele stabilite de standard,iar în același timp se inițiază și acțiuni de atestare
tehnică a fiecărui mijloc de muncă ce prezintă risc de expunere la zgomot.
Programele anuale și conceptuale manageriale au prev ăzute acțiuni de măsurare periodică
sau în caz de eveniment a parametrilor care definesc pericolul de îmbolnăvire prin expunerea la
zgomot,astfel că în desfășurarea procesului de muncă să se poată interveni în timp util și real
pentru diminuarea sau elimin area surselor de poluare sau pentru asigurarea măsurilor de
protecție , în cazul expunerii la zgomot.
Probleme medicale legate de expunerea la zgomot a angajaților
Zgomotul poate produce asupra personalului expus profe sional două categorii de efecte
adve rse:
❖ EFECTE OTICE (SPECIFICE)
➢ reprezentate de hipoacuzie și surditate profesională care figurează în tabelul cu
boli profesionale cu de clarare obligatorie;
42 din 98
❖ EFECTE EXTRA -OTICE (NESPECIFICE)
➢ reprezentate de modificări și tulburări ale diverselor aparate și sisteme ale
organismului,fiind vorba de acțiunea zgomotului asupra întregului organism, care
sunt cuprinse în categoria bolilor legate de profesie și trebuie cunoscute,depistate
și comunicate.
❖ Efectele otice, hipoacuzia și surditatea profesională
➢ Hipo acuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv
(deficit auditiv definitiv) la frecvența de 4000 Hz, cu peste 30 dB inclusiv, după
aplicarea corecției de presbiacuzie, de tip percepție, în general bilaterală și
simetrică, fără interes area frecvențelor conversaționale, de etiologie profesională.
➢ Surditatea profesională este scăderea permanentă a pragului auditiv (deficit
auditiv definitiv) la frecvențele conversaționale cu pes te 25 dB inclusiv (media
aritmetică a valorilor la 500 -1000 -2000 Hz) după aplicarea corecției de
presbiacuzie,de tip percepție,în general bilaterală și simetrică, de etiologie
profesională.
Problemele încep prin ceea ce numim oboseală auditivă, când la trecerea dintr -o ambianță
zgomotoasă într -o ambianță liniștită, sunetele parvin atenuate, propria voce pare îndepărtată,
creând im presia că urechile sunt astupate.
Este prima fază de afectare a auzului. Atâta vreme cât pier derea auditivă rămâne
temporară (funcția auditivă normală fiind recuperată în tr-o perioadă de 12 -36 ore) este vorba de
oboseală auditivă, dar dacă expunerea se prelungește sau dacă zgomotul este mai intens, aceasta
se transformă în pierdere auditivă permanentă care poate evolua până la surditate.
Surditatea profesională este așadar consecința unei expuneri prelungite la niveluri de
presiune acustică ridicată, sau poate fi datorată unui traumatism sonor. Urechea continuă să
primească unde sonore dar nu mai are mijloacele cu care să le convertească în influx nervos
pentru a le trimite la creier datorită degradării celulelor ciliate. Evoluția surdității este de obicei
progresivă.
Într-o primă etapă, după primele 10 -20 de zile de la expune rea la zgomot, cel expus
prezintă acufene (țiuituri în urechi) la sfârșitul zi lei de muncă, însoțite de senzația de înfundare a
urechilor, ușoară cefalee, amețeli, astenie.
Pierderea atinge 30 -40 dB, fiind atinsă zona frecvențelor cen trate pe 4000 Hz.
A doua etapă durează de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de nivelul zgomotului și de
susceptibilitatea individuală. Pierderea este de 60 -70 dB fiind atinse frecvențele din zona
conversațională (500 -2000 Hz). Subiectul nu mai aude anumite sunete, mai ales dacă sunt
ascuțite, cere să i se repete, având o jenă sen sibilă în viața sa socială și profesională.
În cea de a treia etapă pierderea de audibilitate atinge 100 -110 dB la frecvența de 4000
Hz și de 40 -70 Hz în zona conversațională. Subiectul observă că nu mai aude normal, ridică
nivelul de tărie al radioului, televizorului (spre nemulțumirea familiei), nu mai aude țăcănitul
ceasului și nu mai poate urmări o conversație.
În etapa a patra surditatea este profundă, comunicările în care se utilizează sunetul sunt
compromise (dificile sau imposibile).
Dintre surditățile profesionale, în literatura de specialitate mai sunt amintite:
– surdități profesionale de transmisie cum ar fi:
• arsuri ale conductului auditiv extern și/sau perforații ale timpanului prin scântei
sau
picături de metal topit;
• trauma tisme craniene cu ruperea timpanului și dislo carea lanțului de oscioare;
• trauma barometrică a timpanului și a urechii me dii datorată unor modificări
bruște
de presiune atmosferică;
43 din 98
– surdități profesionale de percepție ca:
• traumatisme craniene cu s au fără fractura bazei cra niului ;
• lovituri în bărbie;
• embolie gazoasă;
• intoxicații profesionale sau expunere la noxe chimice ca: CO, CS2, Pb,
tricloretilena, benzen, bromura de metil, compuși alchilmercurici.
Dintre factorii etiologici favorizanți , în ceea ce privește vârsta s -a emis ipoteza că
subiecții mai în vârstă sunt mai susceptibili la acțiunea zgomotului, cercetări mai recente arătând
însă că nu există nici o relație cauză -efect între vârstă și sensibilitatea urechii la zgo mot, cel puțin
la persoanele între 20 -60 ani .
Deși unii autori indică o sensibilitate mai mare a femeii la zgo mot, în ceea ce privește
sexul nu sunt comunicate fapte experimen tale sa u epidemiologice concludente.
În ceea ce privește afecțiunile urechii medii, comunicăr ile făcute sunt divergente: unele
afirmă rolul protector împotriva zgomo tului al acestora, altele afirmă rolul favorizant, de creștere
a riscului de surditate profesională. În legislația noastră s -a ținut seama că lanțul de oscioare ale
urechii medii cons tituie aparatul principal de protecție al urechii împotriva zgomotului.
Nu s-a demonstrat încă rolul favorizant al fumatului și alcoolis mului.
Alți factori etiologici favorizanți sunt noxele asociate zgomotu lui capabile să potenteze
sau să inducă indepen dent hipoacuzia sau surditatea profesională, noxe cum ar fi: CO, Pb, Mn,
CCl4, CS2 , hipo barismul sau hiperbarismul.
❖ Efecte extraotice datorate zgomotului (Efecte nespecifice)
Întelegerea mecanismelor prin care zgomotul acționează asu pra într egului organism,
presupune cunoașterea căilor de conducere a influxului nervos și a conexiunilor dintre aria
auditivă primară și secundară cu alte arii de pe scoarță și alți centri subcorticali.
Modificările fiziologice (observate la om și la animale) sunt date de efectele asupra
sistemului nervos central cu dereglare di -encefalo -hipofizară și neuro -vegetativă.
În cazul expunerilor acute la zgomot s -au semnalat :
• creșterea tensiunii arteriale, a frecvenței pulsului și a respi -rației;
• creșterea consumulu i de oxigen și a tonusului muscular;
• scăderea secreției gastrice.
Expunerile cronice la zgomot pot duce la:
– creșterea rezistenței vasculare periferice prin vasoconstric -ție;
– creșterea secreției de hipoacizi;
– scăderea debitului cardiac;
– ușoară hip oglicemie;
– pierdere moderată în greutate;
– scăderea eliminărilor urinare.
Modificările patologice datorate expunerii prelungite la zgo mot sunt: astenia, cefaleea,
iritabilitatea, depresiunea.
De asmenea zgomotul agravează și întreține afecțiuni preexi stente ca: obsesiile la
anxioși, depresiunea nervoasă la cei deprimați, afecțiunile gastroduo denale, și mai ales zgomotul
neașteptat poate provoca apariția marilor crize de epilepsie și isterie. De aceste efecte și
modificări trebuie să se țină seama la e xamenul medical la angajare, examenul medical de
adaptare și controlul medical periodic.
Expunerea la zgomot poate avea efecte manifestate ca o reacție sub formă de stres. Dacă
expunerea este temporară, or ganismul revine în mod obișnuit în câteva minute la normal sau la
starea anterioară expunerii la zgomot. Dacă expunerea persistă sau se repetă sistematic pot
apărea alterări definitive la nivelul sistemului neuro –senzorial, circulator, endocrin, digestiv.
Zgomotul scade direct capacitatea de muncă prin :
– reducerea posibilității de concentrare intelectuală;
– scăderea preciziei și eficienței mișcărilor;
44 din 98
– scăderea sau distragerea atenției;
– mărirea cheltuielii de energie necesară pentru efectuarea unui efort fizic dat;
– dificultatea perceperii informa țiilor verbale (ordine, comenzi);
– suprasolicitare vocală și cerebrală.
Influența negativă a zgomotului asupra eficienței și randa mentului în muncă este ilustrată
în cifre astfel: randamentul industrial general este cu 25% mai mare în locurile de muncă l iniștite
decât în cele zgomotoase; 70% din erorile și rebuturile în industria electronică se datorează
zgomotului; 29% din erorile de contabilitate; 52% din greșelile de dactilografie. În SUA s -a
evaluat că numai în muncile de birou, pierderile cauzate de scăderea randamentului datorită
zgomo tului, costă anual 1,2 miliarde de dolari.
Zgomotul reprezintă și o cauză importantă a creșterii și frecvenței accidentelor de muncă
prin:
– împiedicarea perceperii unor semnale sonore;
– scăderea și distragerea atenți ei;
– scăderea preciziei mișcărilor;
– tulburări de echilibru.
Costul social și uman pentru angajații afectați de surditate este dificil de estimat, dar se
pot evalua consecințele financiare pentru întreprindere. Costul pentru surditatea profesională va
reveni exclu siv angajatorilor, care vor trebui să compenseze pierderea salariului datorată
incapacității permanente de muncă recunoscută a salaria tului.125
Combaterea zgomotului la locul de muncă aduce pe lângă avantaje financiare și o
ameliorare a produ ctivității muncii datorită îmbunătățirii condițiilor de muncă.
Fără o dorință clar exprimată a angajatorului și fără ca toți angajații implicați să se
alăture, o acțiune de combatere a zgomotului în mediul de muncă are puține șanse de reușită.
Pentru a fi eficient, un program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, și o
investiție umană și financiară foarte importantă .
2.3.5 Propuneri privind imbunătățirea cromaticii și de combatere și profilaxie a
potențialului nociv al zgomotului.
Propuneri privind combaterea potențialului nociv al zgomotului
DELTA PLAST HOLDING SRL este o companie serioasă, atentă si preocupată de
rezolvarea probleme lor cu care se confruntă angajat ii. De aceea firma ia î ntotdeauna măsuri de
prevenire s i de combatere a efec telor nocive ale zgomotului.
Operatorii de extrudare sunt cei mai expus i la efect ele zgomotului datorită instalat iilor de
extrudare. Aceste a produc călduri mari si zgomote urias e.
1. Măsuri colective de combatere a zgomotului
• Organizarea lucrului în așa fel astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să
fie limitat;
• Planificarea activităților producătoare de zgomot, astfel încât desfășurarea acestora
să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
• Atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utiliza rea de incinte și ecrane
fonoizolante;
• Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate;
• Combaterea zgomotului și a vibrațiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor
măsuri de amortizare (dale flotante);
• Implementare a unor programe de lucru prin care se ține sub control expunerea la
zgomot.
45 din 98
2. Mijloace individuale de protecție a auzului
Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrătorilor, ca ultimă soluție, trebuie s ă li se pună la dispoziție și aceștia trebuie să utilizeze
mijloace individuale de protecție auditivă . Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate
următoarele principii:
• antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă și urm ărită;
• antifoanele trebuie să fie adecvate genului de activitate, tipului și nivelului de zgomot și
să fie compatibile cu restul echipamentului de protecție;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite modele de
antifoan e corespunzătoare mediului de lucru, pe cel mai confortabil;
• trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare și întreținere a
antifoanelor.
În figurile următoare sunt prezentate mijloace de protecție auditivă individuală.
Figura 2. 6 Antifoane interne Figura 2.7 Caști antifon,atenuare
din cauciuc zgomot AF -004
AF – 003
Figura 2.8 An tifoane externe cu montare pe cască
Propuneri privind îmbunătăt irea cromaticii
Deși în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL se utilizează culori care să nu
afecteze munca angajat ilor întotde auna este loc de mai bine. Astfel avem câteva propuneri pentru
îmbunătăt irea cromaticii:
– folosirea de culori mai puțin „agresive” pentru utilaje, deoarece acestea nu atrag
atenția muncitorilor;
– suprafețele de lucru ale birourilor, bancurilor etc., situate lângă mașinile -unelte
nu se vor vopsi sau acoperi cu materiale de culoare închisă;
46 din 98
– la repartizarea semnalelor luminoase pe suprafața pupitrelor și tablourilor de
comandă trebuie să se țină seama de sensibilitatea cromatică și întinderea medie
a câmpului v izual al operatorului, cele mai importante semnale fiind localizate
în zona centrală a vizibilității, iar semnalele mai puțin semnificative fiind
plasate în porțiunile laterale;
– pentru operațiunile de muncă de mare viteză, culorile roșu, portocaliu sau
galben au mare putere de mobilizare, iar pentru operațiunile mai lente sunt
indicate verdele și albastrul;
– între lumina ambianței, strălucirea mașinii -unelte și strălucirea luminii
semnalizatoare trebuie realizat un contrast programat.
2.4 Solicitarea kine stezică
2.4.1 Actiunea vibratiilor de diferite frecvent e asupra organismului
Pentru product ia foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic la DELTA PLAST
HOLDING SRL se utilizează utilaje si instalat ii de mari dimensiuni cu putere uriasă care emană
călduri mari si produc zgomote si vibrat ii cu efecte nocive asupra organismului.
Operatorul de extrudare este expus a tât temperaturilor mari precum s i zgo motului si
vibratiilor uriase pe care instalat ia de extrudare le produce.
Undele longitudinale din aer, atunci când vin în contact cu urechea, dau na ștere senza ției
de sunet. Deci, putem afirma c ă sunetul reprezint ă vibra ția acustic ă capabil ă să produc ă o
senza ție auditiv ă.
Urechea omeneasc ă este sensibil ă la undele din intervalul de frecven ță situa t între
aproximativ 20 – 20 000 Hz.
Subliniem c ă 1Hz reprezint ă frecven ța unui fenomen periodic, a c ărui perioad ă este de 1s.
Cele mai simple unde sonore sunt undele sinusoidale de frecven ță și amplitudine
cunoscute.Când acestea ajung la ureche, provoac ă vibrația, cu aceea și frecven ță și amplitudine,
aiparticulelor de aer din apropierea timpanului. Aceste vibra ții pot fi descrise ca varia ții ale
presiunii aerului din acel punct.
Instalațiile de extrudare de la DELTA PLAST HOLDING SRL produc zgomote foarte
puternice al c ăror nivel de intensitate depășește cu 85 -90 dB pragul de audibilitate . Pe lâng ă faptul
că pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzeaz ă o pierdere treptat ă, pân ă la surditate, a
sensibilit ății auditive. Surditatea permanent ă poate s ă apară după numai 4 -5 ani de activitate în
mediu cu zgomot deosebit de intens. Afec țiunile organului auditiv sunt înso țite aici și de agravarea
tulbur ărilor psihice și fiziologice amintite mai sus.
Acțiune negativ ă asupra organismului uman o au și vibra țiile cu o frecven ță mai mic ă de
20Hz (infrasunete). O prim ă situa ție este cea în care vibra țiile, ac ționând simultan cu zgomote,
deintensitate apreciabil ă, sunt sesizate de alte organite ale urechii interne și conduc la
osuprasolicitare a întregului organ aud itiv. Din figura 2.9 rezult ă că aceste organite au maximum
desensibilitate în jurul frecven ței de 1 Hz.
Analog, ca la nivelurile de intensitate și tărie ale zgomotelor, s -au introdus și pentru
vibra ții niveluri de intensitate și tărie numite vibrar și respect iv pal.
Nivelul de t ărie a vibra țiilor în pali este egal cu nivelul de intensitate în vibr ări la frecven ța
dereferin ță de 1 Hz. Pentru aceast ă frecven ță se admite c ă limita de percepere a accelera ției
valoareade referin ță : a0=3,16×10" 3 m/s2. în prezent se mai utilizeaz ăși nivele în dB cu valorile de
referin țăa 0=10'5m/s2 pentru accelera ție, v0=10" 8 m/s pentru viteza și x=10" 11 m pentru elonga ție.
În figura 2.9 este prezentată limita de suportabili tate a organismului la vibrații .
47 din 98
Figura 2.9 Sensibilit atea la vibrat ii a organismului uman
Astfel, dup ă numai 3 -4 ani de lucru îm compania acestor utilaje de extrudare, circa 70 % din
muncitori (operatori extrudare) de la DELTA PLAST HOLDING SRL sufer ă de afec țiuni
nervoase (dureri de cap, ame țeli, stare de frică, iritabilitate sau stare emotiv ă semnificativ ă etc),
aproape 40 % sunt bolnavi de gastrit ă sau ulcer duodenal și aproximativ 10 %
prezint ă hipertensiune arterial ă.
Efectele vibra țiilor și zgomotelor se manifest ă, func ție de energia și direc ția lor de acțiune,
prin
deplas ări relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne.
2.4.2 Propuneri privind combaterea s i prevenirea efectelor nefavorabile ale vibra tiilor
Mărimea de baza pentru descrierea vibrațiilor este accelerația, fie ca valoare eficace
analizata în benzi de treime de octava, fie ca accelerație podenrată . Măsurarea accelerației
eficace a vibrațiilor atât a celor cu acțiune generala cât și a celor care afectează sistemul mana –
braț, trebuie efectuata în zona de trans misie a acestora.
Depășirea limitelor normate impune abordarea de măsuri pentru diminuarea acțiuni i
vibrațiilor.
48 din 98
Echipamentul tehnic generator de vibrații puternice se amplasează la parter sau la subsol
pe fundații masive, izolate de elementele de structu ra ale clădirilor. În cazul în care este necesara
ampl asarea echipamentului individual pe pardoseala legată de structura clădirii, montarea
elementelor vibroizolante este obligatore.
Echipamentul tehnic care produce vibrații datorita șocurilor ( ciocanele de forja) se va
monta pe fundații vibroizolante, dimensionate corespunzător, ampl asate independent de structura
construcțiilor .
Pentru vibrațiile cu acțiune generala, transmise întregului corp, măsurile de diminuare a
vibrațiilor se aplica pe căile de tra nsmisie a vibrațiilor (scaune speciale, platforme vibroizolante,
mijloace individuale de protecție).
Pentru vibrațiile cu acțiune locala transmise sistemului mana -braț, trebuie luat un
ansamblu de măsuri preventive medicale tehnice și organizatorice:
a) înreg istrarea expunerilor anterioare la vibrații
b) avertizarea persoanelor care utilizează echipament tehnic vibrant asupra riscurilor
expunerilor la vibrații
c) supravegherea medicala și înregistrarea simptomelor posibile ale bolii de vibrații
d) alegerea echipamentu lui sau a metodei cu nivel de vibrații scăzut
e) utilizarea echipamentului conforma instrucțiunilor
f) instruirea corecta a angajaților
g) evitarea expunerii continue pe perioade lungi
Combaterea acțiuni i vibrațiilor se face prin izolarea și/sau amortizarea vibraț iilor.
Izolarea antivibratoare : proiectantul trebuie să evite rezonanta, să studieze
amplitudinea depl asării mașini i și forța transmisa la sol. În proiectarea unei izolări antivibratorii
se parcurg următoarele etape:
1) cunoașterea mașini i: dimensiunile de g abarei, greutate, puterea, mărimea, frecvența
și punctele de aplicație ale forțelor perturbatoare
2) cunoașterea mediului: se realizează un desen care să arate ampl asamentul mașini i și
distantele de la ea la clădiri și alte obiecte
3) alegerea modelului de calcu l și a parametrilor acestuia: izolarea antivibratori se
poate obține fie așezând izolatori elastici între mașina și pardoseala, fie fixând
mașina pe un bloc de beton armat, rezemat
4) ecuațiile de mișcare: se scriu ecuațiile de mișcare și se determina pulsați ile de
frecventele proprii ale sistemului
5) calculul amplitudinilor vibrațiilor: se compara apt itudinile, deplas ările mașini i cu
valorile adm isibile
6) proiectarea de rezistenta
7) măsurări.
În prezent, cauzele care declanșează acest sindrom al oboselii cronice nu sunt bine
cunoscute iar diagnosticul pentru afecțiune este pus prin eliminarea altor probleme de sănătate .
Din acest motiv, este destul de greu să fie oferite sfaturi pentru evitarea oboselii cronice . Există
totuși câteva metode care pot fi folositoare p entru sindromul oboselii cronice . Iată câteva dintre
acestea.
49 din 98
2.5 Solicitări datorate factorilor climatici la S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL
2.5.1 P osibilități de adaptare a organismului î n muncă la temperaturi ridicate respectiv
scăzute
➢ Munca la temperaturi ridicate
Locurile de muncă din industrie la care mu nca se desfășoară la temperaturi ridicate sunt
numeroase. Temperatura în mediul ambiant al acestor locuri de muncă fiind ridicată, cantitatea
de căldură, pe care corpul omenesc poate încă sa o cedeze acestui mediu prin convecție și
radiație, scade. Cedarea căldurii prin evaporarea transpirației rămâne, în acest caz, singurul
mecanism de compensare pentru menținerea echilibrului termic.2
Creșterea temperaturii mediului ambiant declanșează în o rganism urmatoarele procese de
adaptare:
• Creșterea tendinței spre oboseală ( cu scăderea corespunzătoare a capacității de muncă,
atât intelectuală, cât și fizică).
• Tahicardie.
• Hipertensiune.
• Scăderea activității organelor digestive.
• Ușoară creștere a tempe raturii interne a corpului și creșterea puternică a temperaturii
superficiale a corpului ( temperatura pielii trece de la 32 la 36 – 37°C).
• Creșterea considerabilă a irigației sanguine a pielii ( de la câțiva mililitri pe cm³ de țesut
cutanat/min la 20 – 30 ml pe cm³/min).
• Creșterea transpirației începând de la o temperatură a pielii de 34°C.
Durata muncii la temperaturi ridicate are o mare importanță atât pentru sănatate, cât și din punct
de vedere economic. Organismul suferă, se deshidratează, ritmul și d ispoziția pentru muncă scad,
influențând negativ productivitatea muncii.
Pentru oamenii muncii expuși la căldură, se poate recomanda aplicarea urmatoarelor
reguli de igienă:
• Să se bea continuu mici cantități de lichid; niciodată mai mult de ¼ l o dată.
• Băuturile cele mai eficiente sunt ceaiul slab, îndulcit sau alternând cu cafea, uneori cu
supă. Băuturile reci, sucurile de fructe si băuturile alcoolice nu sunt recomandabile
deoarece trebuie sa se evite orice efort inutil al organelor digestive.
• Cu cât m unca este mai grea și cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât pauzele
prescrise trebuie sa fie mai dese și de durată mai mare. Dacă valorile limită sunt depășite
trebuie sa se reducă durata zilei de muncă.
• Dacă radiația termică este intensă, oamenii muncii trebuie sa fie protejați contra arsurilor
la ochi sau la piele, prin ochelari, ecrane, mănuși, îmbrăcăminte specială.
În cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă o
cantitate ridicată de căldură, care dacă nu est e reglată prin instalații de climatizare și
ventilare artificială poate avea efecte nocive asupra sănătății muncitorilor, în special în
anotimpul cald.
2 Burloiu Petre, Ergonomia și organizarea ergonomică a muncii , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990,
p 369
50 din 98
Pentru operatorii care execută operaț iile de extrudare și comprimare , temperaturii din
secție i se ad augă și tempera tura degajată în urma acestor procese , astfel temperatura la care este
supus un extruder în timpul executării operației este de aproximativ 35 -40o C fapt ce îi solicită
acestuia sistemul circulator și îi induce o stare generală de oboseală ș i epuizare. Așadar, în cadrul
societății în cauză s -a optat pentru un sistem care să asigure personalului întreprinderii un climat
propice realizării activităților specifice profilului întreprinderii, acesta ajutând la menținerea
sănătății angajaților, fii nd conform cu prevederile de protecție socială.
Deoarece societatea DELTA PLAST HOLDING SRL produce plăci, folii, tuburi și
profiluri din material plastic , aceasta impune prin natura activității utilizarea unor sisteme de
ventilație mecanice, care să e limine substanțele nocive din încăpere, și să substituie aerul viciat
cu aer proaspăt. Ventilarea mecanică generală a fost considerată soluția optimă, în acest context,
sistemul de ventilație fiind format din două instalații: o instalație care aspiră aerul viciat, și o alta
care introduce aerul proaspăt.
În figura 2.10 se prezintă schema de principiu a circuitelor instalației de ventilație.
Figura 2.10 Schema de principiu a circuitelor instalației de ventilație
Circulația aerului pentru instalația de ventilație și climatizare poate fi reprezentată
schematizat pe baza organigramei din figura 2.11 .
În figura 2.11 se pot urmări legăturile dintre gurile de aspirație și refulare, circuitele de
aer, chesoane de distribuție, sau de extracție a aerului, po sibilitatea de realizare a recirculării unei
parți din aerul din incintă, ca și nivelul de presiune la care lucrează incinta.
51 din 98
Figura 2.11 . Organigrama sistemului de ventilație
Se remarcă prezența celor două ventilatoare de insuflare (Vi) ș i de refu lare ( Vr) precum
și a regulatoarelor de debit (Rd). Aerul extras din incintă (AE) poate fi parț ial recirculat (Ar) sau
evacuat î n totalitate (Ae). Aeru l nou (AN) se introduce direct î n incint ă ca aer insuflat (Ai) sau se
amestecă cu aerul recirculat, rezultând aerul de amestec (Aa).
În funcție de nivelul de presiune realizat în incintă prin acțiunea simultană , sau separată a
celor două venti latoare, aceasta se poate afla în stare de suprapresiune, caz î n care aerul va ieși
din incintă ca aer de suprapresi une (As), sau în stare de depresiune, caz în care aerul va intra în
incintă ca aer de presiune (Ad).
➢ Munca la temperaturi scăzute
Temperatura scăzută constituie un factor agresiv față de organismul uman care în aceaste
condiții este forțat să cedeze med iului ambiant o cantitate din ce în ce mai mare din propria sa
căldură. Accelerează prin urmare termoliza. Frigul poate provoca printre altele degerături grave
și chiar moartea. În afară de acesta, la cei care lucrează în frig și umezeală, poate apărea răc eala
și alte boli, ca reumatismul, boli ale căilor respiratorii, etc.3 Îndată ce organismul sesizează
scăderea de temperatu ră, frigul devine un factor perturbator, de inconfort, cu efecte economice
negative la nivelul produc tivităț ii muncii.
Pentru protec ția muncitorilor îm potriva frigului este indicat să se utilizeze îmbrăcăminte
adecvată. Aerul este un excelent izolator termic. Straturile de aer care se găsesc în țesăturile
îmbrăcămintei, cât și între diferitele obiecte de îmbrăcăminte, reprezintă de fap t izolatoare care
conduc greu căldura corpului și o impiedică sa se piardă în afară. Îmbrăcămintea și încălță mintea
să fie lejere, pentru a nu jena circulația sângelui și uscate. Umiditatea accentuează frigul și starea
de inconfort.
De remarcat că la frig scade foarte mult nevoia de lichide, datorită faptului că organismul
nu mai pierde prin evaporare decât o cantitate foarte mică de căldură; în schimb, însă crește
necesitatea de a ne hrăni mai abundant. Aceasta este o urmare a arderilor mai puternice din corp:
3 Burloiu Petre, Ergonomia și organizar ea ergonomică a muncii , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990,
p 374
52 din 98
dacă este nevoie de mai multă căldură, înseamnă că sunt necesare și mai multe ali mente care sa
furnizeze materia primă pentru aceste arderi.
Lipsa de variații ale temperaturii, lipsa curenților de aer, scad posibilitatea de reacție a
organismului f ață de factorii meteorologici. În condiții de microclimat perfect constante, funcția
de termoreglare nu are prilejul să se exercite norm al. Prin variații – în anumite limite – ale
temperaturii și curenților de aer, organismul se călește și nu se mai lasă ușor învins de boală.
Deoarece hala întreprinderii este dotată cu un sistem de încălzire , iar obiectul de
activitate nu presupune deplasarea în exteriorul acesteia, munca la temperaturi scăzute nu se
aplică.
2.5.2 Propuneri privind combaterea acțiunii dă unătoare a microclimatului cald respectiv
rece
După cum am prezentat în capitolul anterior temperaturile mult prea ridicate la locul
de muncă afectează în mod direct productivitatea angajaților, scăzându -le puterea de concentrare
și ritmul de muncă. Obose ala intervine mult mai repede decât dacă aceștia ar fi lucrat în condiții
propice.
Vom prezenta, așadar, o serie de propuneri privind combaterea unor acțiuni dăunătoare
microclimatului :
• O primă propunere este amplasarea unor automate de apă în proximitat ea
locurilor de muncă, pentru ca muncitorii să beneficieze de aportul de lichide
optim, fară a fi nevoiți să părăsească sediul întreprinderii, astfel evitându -se
întreruperea activităților curente. Automatele de apă sunt dotate cu un dispozitiv
ce controle ază temperatura apei, aceasta putând fi modificată în funcție de
necesități.
• Montarea unui ventilator suplimentar pe unul din utilajele generatoare de căldură,
astfel diminuând seminificativ cantitatea de radiații calorice. Efectul acestei
investiții este unul benefic, atât pentru confortul angajaților, cât și la nivelul
costurilor întreprinderii, deoarece se reduc cheltuielile cauzate de utilizarea
instalațiilor de climatizare.
• Având în vedere că obiectul de activitate al S.C. DELTA PLAST HOLDING
SRL presu pune ca personalul întreprinderii să utilizeze substanțe chimice în
operațiile curente de la locul de muncă, materiile prime utilizate având un efect
nociv asupra sănătății muncitorilor trebuie controlată în mod regulat puritatea
aerului, concentrația maxi mă admisă din aceste substanțe în mediul ambiant fiind
de 50 mg/m3 aer.
admisă din aceste substanțe în mediul ambiant fiind de 50 mg/m3 aer.
• Solicitarea unui control medical periodic, în medie de două ori pe an
• Măsurarea în mod frecve nt a cantităț ii de substanțe nocive din aer
• Utilizarea unor sistem e de ventilație corespunzătoare
• Oferirea unor suplimente de lapte angajaților pentru diluarea substanțelor inhalate
• Utilizarea măștilor pentru a evita inhalarea de substanțe chimice.
Acțiun ea temperaturilor ridicate se combate prin măsuri tehnice și prin măsuri de
protecție individuală.
Măsurile tehnice cele mai importante sunt: mecanizarea procesului de producție, izolarea
utilajului, amplasarea utilajului, măsuri tehnico -sanitare.
Prin mecanizarea proceselor de muncă se evită supraîncălzirea. Pe de altă parte, se reduce
numărul de muncitori care trebuie să lucreze în microclimat nefavorabil, iar timpul în care
53 din 98
aceștia lucrează în condiții de radiații calorice intense se micșorează, de a semenea. Prin
automatizare, muncitorul este într -o și mai mare măsură ferit de supraîncălzire.
Prin izolare termică a utilajului se împiedică, sau se reduce pătrunderea căldurii radiante
la locul de muncă. În fața utilajului care emană radiații calorice s e pot pune diferite perdele
termoizolante din materiale care absorb radiațiile respective sau împiedică trecerea lor.
Amplasarea rațională a utilajelor în spațiul atelierului, la distanțe care previn șocul
caloric, precum și evitarea trecerii frecvente a muncitorului pe lângă sursele de radiații calorice.
Una dintre măsurile tehnico -sanitare cele mai eficiente este ventilarea și răcirea
pardoselei. Ele pot fi răcite prin stropirea cu apă rece, sau prin instalarea de pardoseli
performante sub care trece în permanență un curent de aer rece.
Măsurile de protecție individuală se referă la regimul de muncă, dușuri de aer, perdele
de apă, ecrane umede, regimul apei de băut, dușuri și semidușuri de apă.
Regimul apei de băut.
În munca la temperaturi înalte mun citorul bea o cantitate mare de apă pentru a înlocui
apa pierdută prin transpirație. Acest consum mare de apă trebuie bine raționalizat pentru a nu
produce tulburări în organism.
Dușuri și semidușuri de apă.
Pentru a crea muncitorilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelor, este
recomandabil să se instaleze dușuri și semidușuri de apă în imediata apropiere a secțiilor calde.
Îmbrăcămintea muncitorilor care lucrează la temperaturi ridicate trebuie să îndeplinească
anumite condiții:
• țesăturile d in care se confecționează îmbrăcămintea trebuie să fie rău conducătoare de
căldură, să reziste la umezeală și să fie permeabile la aer;
• țesăturile trebuie sa fie executate din fibre care absorb ușor apa provenită din transpirație
și au proprietatea de a o ceda rapid;
• hainele nu vor fi croite strâns pe corp pentru a se asigura o bună ventilație între corp și
haine, și a nu se împiedica circulația sângelui și respirația;
• pentru protecția împotriva radiațiilor calorice intense se utilizează haine, șorțuri, măn uși
din țesături iluminate care au o capacitate mare de reflecție a radiațiilor.
Măsurile medicale
În primul rând nu pot fi încadrați la locuri cu temperatură ridicată cei care suferă de
următoarele boli: leziuni valvulare ale inimii, miocardite cu tendi nță de decompensare,
hipertensiune, anemie, varice, flebite și tromboflebite, astm bronșic, tuberculoză pulmonară,
emfizem pulmonar, diabet, nefrite și nefroze, boli endocrine, epilepsie, nevropatii și
psihopatii.
54 din 98
CAPITOLUL III
MICROCLIMATU L INDUSTRIAL ÎN CADRUL FIRMEI DELTA PLAST
HOLDING SRL. REALIZAREA SI MENT INEREA UNUI CLIMAT
INDUSTRIAL FAVORABIL MUNCII
3.1 Valorile temperaturii si umiditătii în sect ia de extrudare
În cadrul societăți DELTA PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă
o cantitate ridicată de căldură (utilaje de extrudare, aparate de imprimat folia, etc.), care dacă nu
este reglată prin instalații de climatizare artificială poate avea efecte nocive asupra sănătății
muncitorilor, în special în anotimpul cald.
După cum am prezentat în capitolul anterior temperaturile mult prea ridicate la locul de
muncă afectează în mod direct productivitatea angajaților, scăzându -le puterea de concentrare și
ritmul de muncă. Oboseala intervine mult mai repede decât dacă aceșt ia ar fi lucrat în condiții
propice.
Temperatura în secții le de extrudare s i imprimare are mărime potrivită dacă se
încadrează între următoarele valori:
– pentru extrudare între 20-24 grade ;
– pentru imprimare între 20-26 grade .
Managerul întreprinderii a î nțeles acest lucru, și din dorința de a administra o companie
profitabilă a rezultat nevoia de a -și proteja angajații.
O primă măsură adoptată de către managementul instituției a fost amplasarea unor
automate de apă în proximitatea locurilor de muncă, pen tru ca muncitorii să beneficieze de
aportul de lichide optim, fără a fi nevoiți să părăsească sediul întreprinderii, astfel evitându -se
întreruperea activităților curente. Automatele de apă sunt dotate cu un dispozitiv ce controlează
temperatura apei, acea sta putând fi modificată în funcție de necesități.
O altă măsură adoptată pentru a asigura confortul termic angajaților a fost aceea de a
monta instalații de climatizare artificială în fiecare dintre cele două sectii societății. Plasarea
acestora a fost r ealizată în funcție de necesitățile tehnice impuse de poziția utilajelor generatoare
de căldură. Muncitorii au fost instruiți cum să utilizeze și să programeze aceste instalații în
funcție de temperatura sălilor de lucru, aceștia setându -și singuri tempera tura optimă.
Pentru operatorii care execută operaț iile de extrudare și comprimare , temperaturii din
secție i se adaugă și tempera tura degajată de utilaje în urma acestor procese , astfel temperatura la
care este supus un operator de extrudare în timpul exe cutării operației este de aproximativ 35 -40o
C fapt ce îi solicită acestuia sistemul circulator și îi induce o stare generală de oboseală și
epuizare. Așadar, în cadrul societății în cauză s -a optat pentru un sistem care să asigure
personalului întreprinde rii un climat propice realizării activităților specifice profilului
întreprinderii, acesta ajutând la menținerea sănătății angajaților, fiind conform cu prevederile de
protecție socială.
O măsură recent adoptată de către management a fost aceea de a monta un ventilator
suplimentar pe unul din utilajele generatoare de căldură (pe unul dintre utilajele de extrudare) ,
astfel diminuând semnificativ cantitatea de radiații calorice. Efectul acestei investiții a fost unul
benefic, atât pentru confortul angajațilo r, cât și la nivelul costurilor întreprinderii, deoarece s -au
redus cheltuielile cauzate de utilizarea instalațiilor de climatizare.
Aceste măsuri de protecție a angajaților împotriva temperaturilor ridicate au fost aplicate
și îmbunătățite în concordanță cu nemulțumirile și cerințele muncitorilor, astfel având ca efect
menținerea productivității muncii la un nivel constant în ultimii ani. De asemenea condițiile de
muncă sunt importante pentru personal, aceștia devenind devotați obiectivelor generale ale
întreprinderii, datorită faptului că angajatorul le oferă anumite facilități ce au un efect benefic
asupra climatului de muncă.
55 din 98
După cum am observat din capitolele anterioare , în cadrul analizei economico -financiare,
productivitatea înregistrează o scădere din cauza faptului că în activitatea economică au fost
atrase mai multe resurse umane decât necesarul optim, astfel încât creșterea numărului
angajaților devansează creșterea numărului serviciilor prestate. Deși în acest caz managem entul
întreprinderii a l uat o decizie incorectă, estimând eronat volumul activității viitoare,
productivitatea muncii nu a scăzut sub efectul condițiilor nefavorabile de muncă. Însă pe lângă
costurile salariale propriu -zise, au crescut de asemenea și costurile aferente măsurilor de
protecție a angajaților, acest lucru agravând situația nefavorabilă creată de angajarea unui surplus
de personal.
În cadrul societăți DELTA PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă
o cantitate ridicată de căldură (utilaje de extrudare, a parate de imprimat folia, etc.), astf el
temperaturile sunt ridicate si în consecintă s i umiditatea aerului este sub valorile relative (sub 35
%).
Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie
cuprinsă între 35 și 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relație
optimă între umiditatea relativă și temperatura aerului, acești indicatori trebuie să aibă
următoarele perechi de valori:
Tabelul 3.1
Valori umiditate/temperatură
Umiditate relativă ( %) Temperatura aerului (0C)
70 21,3
50 22,5
30 23,9
Pentru o relație optimă între umiditatea relativă și temperatura aerului, în funct ie de
anotimp, acești indicatori trebuie să aibă următoarele perechi de valori:
Tabelul 3.2
Valori umiditate/temperat ură
Anotimp Temperatura (șC) Umiditatea (%)
Vara 20,8 60
Iarna -4,3 81
Dacă aceste proporții nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.
Umiditatea sub 35% presu pune uscarea mucoaselor precum s i uscarea gurii.
Umiditatea peste 7 5% si este cald afara se împiedică evaporarea .
Astfel pe ntru a rezolva problema umiditătii în cadrul sect iei de extrudare trebuie
rezolvată mai întâi problema temperaturii. Acest lucru a fost prezentat mai sus.
3.2 Ventilarea optimă a microclimatului ind ustrial
Deoarece societatea DELTA PLAST HOLDING SRL produce plăci, folii, tuburi și
profiluri din material plastic , aceasta impune prin natura activității utilizarea unor sisteme de
ventilație mecanice, care să elimine substanțele nocive din încăpere, și să substituie aerul viciat
cu aer proaspăt. Ventilarea mecanică generală a fost considerată soluția optimă, în acest context,
56 din 98
sistemul de ventilație fiind format din două instalații: o instalație care aspiră aerul viciat, și o alta
care introduce aerul pr oaspăt.
Pornind de la organigrama preze ntată în figura 3.1 se prezintă schema de principiu a
circuitelor instalației de ventilație.
Figura 3.1 Schema de principiu a circuitelor instalației de ventilație
Se remarcă prezența celor două ventilat oare de insuflare (Vi) ș i de refulare ( Vr) precum
și a regulatoarelor de debit (Rd). Aerul extras din incintă (AE) poate fi parț ial recirculat (Ar) sau
evacuat î n totalitate (Ae). Aeru l nou (AN) se introduce direct î n incint ă ca aer insuflat (Ai) sau se
amestecă cu aerul recirculat, rezultâ nd aerul de amestec (Aa).
În funcție de nivelul de presiune realizat în incintă prin acțiunea simultană , sau separată a
celor două venti latoare, aceasta se poate afla în stare de suprapresiune, caz î n care aerul va ieși
din incintă ca aer de suprapresiune (As), sau în stare de depresiune, caz în care aerul va intra în
incintă ca aer de presiune (Ad).
Circulația aerului pentru instalația de ventilație și climatizare poate fi reprezentată
schematizat pe baza organigramei d in figura 3.2 .
În figura 3.2 se pot urmări legăturile dintre gurile de aspirație și refulare, circuitele de aer,
chesoane de distribuție, sau de extracție a aerului, posibilitatea de realizare a recirculării unei
parți din aerul din incintă, ca și nivelul de presiune la care lucrează incinta.
Figura 3.2 Organigrama sistemului de ventilație
57 din 98
Așa cum se observă din Figura 3.1 Schema de principiu a circuitelor instalației de
ventilație , aceasta conține două tipuri de ventilatoare. În continuare vom preze nta parametrii la
care funcționează cele două ventilatoa re și caracteristicile acestora.
1. Ventilator de insuflare elicoidal axial de medie presiune
Motor asincron cu inducție,cu grad de protecție IP44 și rotor montat pe rulmenț i cu bile.
Elice cu palete de forma aerodinamică , suprapuse, proiectate pentru reducerea nivelului de
zgomot provocat de turbulența aerului, confecț ionate din propilena indeformabilă cu un înalt
grad de rezistență și stabilitate. Axul retezat este din aluminiu.
Rama pre văzută cu aju taj pentru aspirație de secțiune aerodinamică , alungit, pentru a
facilita mont area pe conductele de evacuare și calibrat pentru îmbunătăț irea trecerii aerului; este
confecționată din tablă de oțel protejată cu vopsea poliesterică .
Grilaj de pr otecție reali zat din inele de oț el ,protejat cu vopsea din ex posy -poliester,de
culoare neagră, ușor de îndepărtat pentru a facilita curățarea și întreținerea.Configurație
proiectată special pentru a asigura o funcționare silențioasă .
Viteza de rotaț ie vari abilă prin ut ilizar ea unui variator de tensiune opț ional.
Temperatura de funcț ionare: -25gr.C/+40 -70 gr.C.
Aceste aparat e pot fi aplicate cu refularea în conducte de ventilare sau în sisteme filtrante
și pentru toate in stalaț iile unde sunt prezente pierderi de sarc ina.Aerul ventilat nu trebuie să
conțină praf, să fie acid sau coroziv.
Caracteristici:
Clasa de izolare: Cl.I
Debit de aer maxim (mc/h): 1120
Greutate (kg:) 6.1
P max (mm H2O_Pa): 14.5/142
Rotatii/min: 1400
Sursa V -Hz-Ph: Trifazic
Temp. max (grade Cels ius): 70
Dimensiuni A_B_C_D_E(mm): A=320/B=280/C=279/D=256 D1=258.5/D2=264/D3=250
E=92/F=8/G=10
Nivel de zgomot maxim dB(A): 53
Figura 3.3 Ventilator de insuflare folosit la firma DELTA PLAST HOLDING SRL
58 din 98
2. Ventiloconvector carcasat
Ventil oconvectorul este utilizat pentr u tratarea aerului ambiental atî t vara (alimentarea
bateriei cu apă rece) cât ș i iarna(alimentarea bateriei cu apă caldă ). Carcasa este re alizată din
elemente de plastic și tabla galvanizată , aco perită cu pulberi polimeriz ate la cald .
Structura portantă din oț el galvanizat . Baterie de schimb termic din ț evi de cupru cu
aripioare de aluminiu, cu pierderi reduse de presiune . Filtru de aer ușor de îndepărtat și
curățat,reutilizabil după spă lare sau suflare – Grup ventilator cu motor cu 6 turații ș i ventilator din
aluminiu . Gamă largă de dispozitive de comandă cu instala re fie pe unitate,fie la distanță.
Caracteristici:
Capacitate(ră cire) W : 1400
Capacitate(încă lzire) W : 3650
Sursa V -Hz-Ph: 230/1/50
Debit de aer maxim (mc/h) : 140/210/280
Greutate (kg) : 20
Nivel de zgomot maxim dB(A) : 35/42/48
Putere motor (W) : 38
În figura 3.4 este prezentat ventiloconvectorul carcasat și componentele sale:
Figura 3.4 Ventiloconvectorul carcasat
3.3 Iluminatul microclimatului industria l
Senzațiile vizuale și analizatorul vizual joacă un rol preponderent și în activitatea
profesională, fiind implicate în 90% dintre modalitățile de recepție a informațiilor. Datorită
acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constit uie un element hotărâtor în
obținerea performanțelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianței luminoase
59 din 98
o constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux -ul, definit ca volumul
fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafață (Saal, Knight, 1988).
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 3.3): natural și artificial,
fiecare având o serie de particularități, avantaje, dezavantaje (Moldovan -Scholz, 2000).
Tabel ul 3.3
Tipuri de iluminat
Felul
ilumin atului Mod realizare Avantaje Dezavantaje
Natural ferestre
luminatoare difuzare mare a luminii
economic
igienic
nu obosește ochii repartiție limitată a fluxului
luminos
variații în timpul zilei
Artificial lămpi cu
incandescență
becuri simple emit o lumi nă gălbuie
lumină obositoare pt. ochi
nu sunt economice
dau o strălucire mare a
obiectelor
corpuri de iluminat dirijarea fluxului luminos
ocrotesc ochii contra strălucirii nu sunt economice
lămpi cu descărcări în
gaze lumină apropiată de cea
naturală
repartizare uniformă a fluxului
luminos
elimină contrastele și umbrele
economice
Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:
• Iluminat general – difuzarea fluxului luminos pe toată suprafața încăperii de lucru,
fără o orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă. El poate fi grupat in
urmatoarele catego rii:
• direct : lumină dirijată direct pe suprafața de lucru;
• indirect – lumina este dirijată în proporție de 90 -100% spre plafon și partea superioară a
pereților. Avantajul a cestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere și nu provoacă orbirea prin strălucire;
• semidirect – 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafața de lucru, restul de 40 –
10% fiind dirijate spre plafon;
• semiindirect – 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon și pereți, restul spre
planul care trebuie iluminat;
• difuz – este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în
toate direcțiile datorită surselor luminoase mascate.
DELTA PLAST HOLDING SRL folosește ambele surse de iluminat, atat iluminatul
natural, cat si iluminatul artificial.
În cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul natural se face prin:
– ferestre înalte, pentru că permit pătrunderea luminii în profunzimea
încăperi lor;
60 din 98
– pervazul ferestrelor se afla situat la înălțimea meselor de lucru întrucât ferestrele
cu pervazul mai jos provoacă iarna o răcire accentuată a ambianței de lucru,
precum și a orbirii datorită zăpezii din exterior, iar vara datorită penetrării
razelor solare. Orbirea poate fi relativă, când este cauzată de contraste prea
puternice în câmpul de lucru, sau absolută, când strălucirea este așa de puternică
încât adaptarea nu mai este posibilă;
– luminatoare construite din panouri transparente care înlocuiesc o parte din
învelitoarea acoperișului.
• Iluminatul artificial trebuie să fie dozat astfel încât să permită personalului
desfășurarea activităților de muncă în cele mai bune condiții de vizibilitate.
În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul artificial se realizează conform
tabelului 3.4:
Tabelul 3.4
Distribu ția fluxului luminos în cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL
Distribuția
fluxului
luminos Destinații Observații
Directă – iluminat industrial fără sarcini
vizuale pretențioase;
– iluminat în care prezența um brelor
nu influențează negativ activitatea;
– iluminat în încăperi cu înălțime
mare astfel încât plafonul nu se află
în câmpul vizual;
– spații de depozitare
– în planul util se formează umbre foarte
pronunțate;
– contrastul dintre suprafața luminoasă a
corpu lui de iluminat și plafon este
foarte mare;
– conduce la un iluminat economic:
număr mic de corpuri în sistem și
consum redus de energie electrică
Semidirectă – birouri, spații administrative;
– căi de circulație importante din
clădire – umbrele sunt p ronunțate;
– contrastul corp de iluminat -plafon este
ridicat;
– crește costul sistemului de iluminat și
costul energiei electrice,
– confort mai bun decât al iluminatului
direct
3.4 Zgomotul în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
Firma desfășoară o ac tivitate în domeniul prelucrării maselor plastice,avand ca obiect de
activitate Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și pofilelor din material plastic , domeniu în
care se folosesc utilaje și instalații generatoare de vibrații și zgomot.
Din acest pun ct de vedere în cadrul firmei s -au identificat:
– Surse generatoare de zgomot grupate după mobilitate în:
a) surse fixe generatoare de zgomote , din care fac parte instalațiile de obținere a
foliei,instalații de obținere a produselor din folie și instalații de imprimat.
b) surse mobile generatoare de zgomot ,care includ mijloace de
transport,motostivuitoare.
61 din 98
– Medii de lucru expuse zgomotului cuprind zonele de lucru din vecinătatea
instalațiilor și utilajelor folosite de firmă.
Evaluarea punctelor de risc privi nd expunerea la zgomot s -a făcut în concordanță cu
prevederile actelor normative în vigoare și limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.
Pentru utilajele și instalațiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot
s-au făcut măs urători de către instituții autorizate și s -a stabilit nivelul de zgomot prin atestate
tehnice emise pentru fiecare obiectiv și zonă unde se consemnează factorul de risc,post de
comandă sau mediu înconjurător.
Din evaluările și măsurătorile făcute la nivel ul societății PROINTERMED s -au înregisrat
5 puncte de risc privind expunerea la zgomot toate regăsindu -se la utilajele cu amplasament
fix,puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste nivelul prevăzut de
stat.
În tabelul următo r sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului pentru
instalațiile și utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 3.5
Utilaj/Instalatie Valoarea masurata(dB) valoarea stas(dB)
Extruder folie HDPE 75 75
Extruder folie HDPE, serie EP 77 75
Extruder folie MPE 75 75
Extruder Hemingstone 76 75
Extruder PVC 78 75
Zgomotul reprezintă și o cauză importantă a creșterii și frecvenței accidentelor de muncă
prin:
– împiedica rea perceperii unor semnale sonore;
– scăderea și distragerea atenției;
– scăderea preciziei mișcărilor;
– tulburări de echilibru.
Costul social și uman pentru angajații afectați de surditate este dificil de estimat, dar se
pot evalua consecințele financiare pe ntru întreprindere. Costul pentru surditatea profesională va
reveni exclu siv angajatorilor, care vor trebui să compenseze pierderea salariului datorată
incapacității permanente de muncă recunoscută a salaria tului.125
Combaterea zgomotului la locul de mu ncă aduce pe lângă avantaje financiare și o
ameliorare a productivității muncii datorită îmbunătățirii condițiilor de muncă.
Fără o dorință clar exprimată a angajatorului și fără ca toți angajații implicați să se
alăture, o acțiune de combatere a zgomotulu i în mediul de muncă are puține șanse de reușită.
Pentru a fi eficient, un program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, și o
investiție umană și financiară foarte importantă .
3.5 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii
Vom prezenta, așadar, o serie de propuneri privind combaterea unor acțiuni dăunătoare
microclimatului (măsurile se adresează atât mediului industrial, cât si persoanelor expuse ):
– Restricții de expunere ;
– Evaluă ri medicale continue ale angajat ilor pentru a se asigura că acestia sunt
apti pentru a lucra în astfel de medii ;
– Furnizarea și utilizarea de articole de îmbrăcăminte adecvate ;
– Instruire ;
– Supraveghere ;
62 din 98
– Măsurarea în mod frecvent a cantităț ii de substanțe nocive din aer;
– Utilizarea unor sistem e de vent ilație corespunzătoare;
– Oferirea unor suplimente de lapte angajaților pentru diluarea substanțelor
inhalate;
– Utilizarea măștilor pentru a evita inhalarea de substanțe chimice.
3.5.1 Propuneri privind combaterea acțiunii dăunătoare a microclimatului cald
Astfel, în cadrul sect iei de extrudare unde expunerea la tem peraturi înalte este mare se
recomandă termoizolarea surselor de încălzire are o mare eficienta. Pentru aceasta se folosesc
paravane, straturi izolatoare de aer sau perdele de apa. De asemenea se recomandă menținerea
echilibrului hidrosalin care se face prin acordarea de apa cerbo -gazoasă salin ă (cu 1 -2 g. NaCl la
litru).
Măsurile tehnice cele mai importante sunt: mecanizarea procesului de producție, izolarea
utilajului, amplasarea utilajului, măs uri tehnico -sanitare.
Prin mecanizarea proceselor de muncă se evită supraîncălzirea. Pe de altă parte, se reduce
numărul de muncitori care trebuie să lucreze în microclimat nefavorabil, iar timpul în care
aceștia lucrează în condiții de radiații calorice intense se micșorează, de asemenea. Prin
automatizare, muncitorul este într -o și mai mare măsură ferit de supraîncălzire.
Prin izolare termică a utilajului se împiedică, sau se reduce pătrunderea căldurii radiante
la locul de muncă. În fața utilajului car e emană radiații calorice se pot pune diferite perdele
termoizolante din materiale care absorb radiațiile respective sau împiedică trecerea lor.
Amplasarea rațională a utilajelor în spațiul atelierului, la distanțe care previn șocul
caloric, precum și evi tarea trecerii frecvente a muncitorului pe lângă sursele de radiații calorice.
Una dintre măsurile tehnico -sanitare cele mai eficiente este ventilarea și răcirea
pardoselii. Ele pot fi răcite prin stropirea cu apă rece, sau prin instalarea de pardoseli
performante sub care trece în permanență un curent de aer rece.
Măsurile de protecție individuală se referă la regimul de muncă, dușuri de aer, perdele
de apă, ecrane umede, regimul apei de băut, dușuri și semidușuri de apă.
Regimul apei de băut.
În munca la temperaturi înalte muncitorul bea o cantitate mare de apă pentru a înlocui
apa pierdută prin transpirație. Acest consum mare de apă trebuie bine raționalizat pentru a nu
produce tulburări în organism.
Dușuri și semidușuri de apă.
Pentru a crea muncit orilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelor, este
recomandabil să se instaleze dușuri și semidușuri de apă în imediata apropiere a secțiilor calde.
Îmbrăcămintea muncitorilor care lucrează la temperaturi ridicate trebuie să îndeplinească
anum ite condiții:
– țesăturile din care se confecționează îmbrăcămintea trebuie să fie rău conducătoare de
căldură, să reziste la umezeală și să fie permeabile la aer;
– țesăturile trebuie sa fie executate din fibre care absorb ușor apa provenită din transpirație și
au proprietatea de a o ceda rapid;
– hainele nu vor fi croite strâns pe corp pentru a se asigura o bună ventilație între corp și
haine, și a nu se împiedica circulația sângelui și respirația;
– pentru protecția împotriva radiațiilor calorice intense se util izează haine, șorțuri, mănuși din
țesături iluminate care au o capacitate mare de reflecție a radiațiilor.
Măsurile medicale
În primul rând nu pot fi încadrați la locuri cu temperatură ridicată cei care suferă de
următoarele boli: leziuni valvulare ale ini mii, miocardite cu tendință de decompensare,
hipertensiune, anemie, varice, flebite și tromboflebite, astm bronșic, tuberculoză pulmonară,
emfizem pulmonar, diabet, nefrite și nefroze, boli endocrine, epilepsie, nevropatii și
psihopatii.
63 din 98
3.5.2 Propuneri p rivind combaterea potențialului nociv al zgomotului
DELTA PLAST HOLDING SRL este o companie serioasă, atentă si preocupată de
rezolvarea probleme lor cu care se confruntă angajat ii. De aceea firma ia î ntotdeauna măsuri de
prevenire s i de combatere a efect elor nocive ale zgomotului.
Operatorii de extrudare sunt cei mai expus i la efect ele zgomotului datorită instalat iilor de
extrudar e. Acestea produc călduri mari si zgomote urias e.
Măsuri colective de combatere a zgomotului
• Organizarea lucrului în așa f el astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să
fie limitat;
• Planificarea activitaților producătoare de zgomot, astfel încât desfășurarea acestora
să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
• Atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizare a de incinte și ecrane
fonoizolante;
• Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate;
• Combaterea zgomotului și a vibrațiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor
măsuri de amortizare (dale flotante);
• Implementarea unor programe de lucru prin care se ține sub control expunerea la
zgomot.
Mijloace individuale de protecție a auzului
Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrătorilor, ca ultimă soluție, trebuie să li s e pună la dispoziție și aceștia trebuie să utilizeze
mijloace individuale de protecție auditivă . Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate
următoarele principii:
• antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă și urmărită;
• antifoanele trebuie să fie adecvate genului de activitate, tipului și nivelului de zgomot și
să fie compatibile cu restul echipamentului de protecție;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite modele de
antifoane core spunzătoare mediului de lucru, pe cel mai confortabil;
• trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare și întreținere a
antifoanelor.
3.5.3 Semnalizarea riscurilor la locul de muncă
Conducerea societății SC DELTA PLAST HOLDING SRL asigură mijloacele și
dispozitivele de semnalizare de securitate și sănătate adecvate locurilo r de muncă sau situațiilor
periculoase și ia măsuri pentru menținerea acestora în stare de funcționare.
Semnalizarea de securitate și sănătate este de interzicere, d e avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor și se realizează după car în manieră permanent ă și ocazională .
Semnalizarea permanenta se realizează astfel:
– prin panouri (indicatoare, placi) și/sau culori de securitate, când se refera la o
interdic ție, avertisment, o obligație, la localizarea mijloacelor de salvare sau
de prim ajutor și la riscurile de lovire de obstacole și de căderea persoanelor.
– prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoare de fond) în cazul recipientelor și
conductelor aparent e care conțin substanțe periculoase. Aceste mijloace sunt
plasate pe p ărțile vizibile, sub forma rigida, autocolanta, pictata intr -un număr
suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei .
– prin panouri de avertizare adecvate sau etichete în cazul supr afețelor, sălilor sau
incintelor utilizate pentru încărcarea, descărcarea și depozitarea substanțelor
64 din 98
periculoase. Mijloacele mai sus amintite sunt pl asate aproape de suprafața de
depozitatore sau pe ușa de acces în hal ă.
– prin marcarea cailor de circulație
Semnalizarea ocazionala este realizata astfel:
– prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala în caz de atenționare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
acțiune specifica sau evacuare de urgenta
– prin ges t semnal sau comunicare verbala în caz de ghidare a persoanelor care
efectuează manevrele ce presupun un risc sau un pericol
Salariații sunt instruiți periodic privind semnalizarea de securitate și sănătate utilizata la
locul de muncă .
65 din 98
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A UNUI LOC DE MUNCA ÎN CADRUL UNUI
LABORATOR. UTILIZAREA SISTEMULUI MTM ÎN STABILIREA METODELOR
DE MUNCĂ LA PROCESELE DE MUNCĂ MANUALE EXISTENTE SAU
PROIECTATE
Una din condițiile esențiale pentru obținerea unei înalte productivități a muncii, o
constituie organizarea ergonomică a muncii pe fiecare loc de muncă, veriga de bază a producției.
O astfel de organizare trebuie să asigure o muncă continuă și de înaltă productivitate a
muncitorilor, ușurân d în același timp eforturile lor fizice prin:
− organizarea ergonomică a procesului de muncă pe locul de muncă, pe baza respectării
principiilor economiei mișcării;
− organizarea unor condiții de muncă ergonomice, în care munca să se desfășoare cu un
consu m de energie cât mai mic și fără pericol de îmbolnăvire sau accidentare;
− organizarea necesară a servirii locului de muncă.
4.1 Analiza unui loc de muncă din cadrul unui laborator în vederea organizării raționale a
acestuia
Metoda timpilor și a mișcăril or (MTM ) este o metodă folosită mai ales în analiza și
diagnoza activităților manuale și mecanizate și constă în descompunerea mișcărilor complexe în
mișcări elementare sau gesturi și evaluarea duratelor acestora. Această metodă urmărește
eliminarea mișcăr ilor inutile și se face pentru organizarea și redistribuirea mișcărilor pe
membrele superioare și inferioare, reducerea timpilor de execuție, creșterea calității execuției și
reducerea efortului fizic.
Locul de muncă ales face parte din Laboratorul de anal ize fizico -chimice FCN din cadrul
sectiei Pulberi -Pastile.
Caracterizarea materialului nuclear (pulverulent, solid) presupune evaluarea in prima faza
a proprietatilor fizice si chimice.
Numeroase rapoarte din literatura de specialitate fac referire la mo dul in care proprietatile
fizice ale UO 2 influenteaza in mod obiectiv comportamentul pulberilor in procesul de fabricatie
al combustibilului nuclear, precum si calitatea finala a pastilelor sinterizate.
66 din 98
Determinarea porozitatii
În caracterizarea materi alelor pulverulente o proprietate esen țială este reprezentată de
porozitate. Rezultatele unei analize de porozitate dau informa ții esen țiale în ceea ce prive ște
gradul de tasare a unei pulberi, pot fi corelate usor cu date de densitate, suprafa ța specifică , etc.
În cazul laboratorului de analize fizico -chimice se pot efectua teste de porozitate atât pentru
materiale pulverulente (pulberi UO 2, DUA uscat -macinat, alte materiale utilizate în fluxul
tehnologic), cât și pentru materiale solide (pastile de UO 2 sinterizat). Aparatul folosit este
porozimetrul cu mercur Poremaster 60 ; porozitatea este determinată prin introducerea sub
presiune – intruzia de mercur în spa țiile disponibile ale materialului (spa țiile pot fi inter și intra
particule). Rezultatul este exp rimat printr -o reprezentare “presiune vs. volum de intruziune”
din care, prin calcule matematice – ecuația Washburn – se poate determina atât distribu ția
dimensiunii porilor cât și volumul total al acestora.
porozimetrul cu Hg penetrometru cu proba
Amplasarea ustensilelor, a operatoruluiși a obiectelor muncii la locul de muncă sunt prezentate în fig. 4.1.:
1- vas de colectare de șeuri Masa de lucru 1
Analiza porozitate
Penetrometre
de sticla Tava plastic
protectie Vas colectare
deseuri
Garnituri Contacte
metalice Vaselina
siliconică Betisoare
Cura țat Canalizare
radioactiva F
E
R
E
S
T
R
E
L
A
T
E
R
A
L
E
67 din 98
2- penetometre de sticlă
3- tava plastic protec ție
4- canalizare radioactivă
5- garnituri
6- contacte m etalice
7- vaselină siliconică
8- betițoare cură țat
9- pompa de vid
10- butelie gaz inert
11-banc de lucru
La acest loc de muncă ales pentru analiză, se executa urmatoarele operatiuni:
A. Pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
B. Determinarea porozită ții materialel or pulverulente
C. Cură țarea penetrometrelor
Activitatea mâinilor operatorului în executarea celor trei etape pentru analiza de porozitate este
prezentată în tabelele 4.1, 4.2 și 4.3.
Analiza chimica: Determinarea porozită ții materialelor pulverulente
68 din 98
Tabelul 4.1
GRAFICUL ACTIVITĂȚII MÂINILOR
Operația: pregătirea probelor pentru analiza de
porozitate Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda:
Existentă Studiul
nr.1 Fila nr.
1
Mâna stângă Simboluri Mâna dre aptă
M.S M.D
– Așteaptă
– Ține cilindrul cu acetona
– Ia penetrometrul
– Tine penetrometrul
– Ține penetrometrul și pâlnia
de alimentare
– Ține penetrometrul încarcat
– Ajută mâna dreaptă
– Introduce garniturile pe
stemul penetrometru lui
– Ajută mâna dreaptă
– Introduce ansamblul de
prindere al penetrometrului
– Pune penetrometrul pe masa
de lucru
– Ia penetrometrul de sticlă și -l
introduce în cilindrul cu
acetonă
– Scoate penetrometrul din
cilindru
– Ia betisorul de ștergere și
șterge penetrometrul
– Ia creuzetul cu material
pulverulent
– introduce material ul în
penetrometru
– Pune pe masa de lucru
creuzetul și pâlnia de
alimentare
– Glisează vaselină pe marginea
exterioară a penetrometrului
– Ține penetrometrul
– Fixează contactul metalic pe
circumferința gresată
– Înșurubează contactul metalic
– Așteaptă
– operație
– transport
– așteptare
TOTAL 5
5
1
11 9
1
1
11 5
6
8
10
11
4 3
4
5
6
8
10 1
2 2 1
3
11
69 din 98
Tabel 4.2
GRAFICUL ACTIVITĂȚII MÂINILOR
Operația: determinarea porozitatii materialelor
pulverulente Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda:
Existentă Studiul
nr.1 Fila nr.
1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
– Scoate mantaua metalică de la
portul de joasă presiune
– Ajută mâna dreaptă
– Fixează mantaua metalică
– Așteaptă
– Așteaptă până la î nregistrare
date (pătrunderea mercurului
în pori)
– Scoate mantaua metalică
– Fixează (imobilizează)
penetrometrul in port
– Scoate penetrometrul cu
pulbere și mercur
– Tine penetrometrul cu
pulbere și mercur
– Ajută mâna dreaptă
– Așteaptă
– Trage sistemul de prindere
– Așteptă
– Ajută mâna dreaptă
– Deșurubează sistemul de
prindere
– Ajută mâna dreaptă
– Ține penetrometrul de stem
– Ajută mâna dreaptă
– Ia penetrometrul pregătit
pentru analiză
– Introduce penetrometrul
încărcat în portul de joasă
presiune
– rotește mantaua metalică
– pornește programul de lucru
– Așteaptă pana la înregistrare
date (pătrunderea mercurului în
pori)
– Ajută mâna stangă
– Relaxează sistemul de
prindere
– Introduce tija de siguranță
– Fixează și însurubează
mecanismul de prindere pentru
analiza la înalta presiune
– Introduce penetrometrul în
portul de înalta presiune
– Injectează ulei hidraulic în
partea superioara a
penetrometrului
– Strânge sistemul de prindere
la înaltă presiune
– Pornește și inițiază programul
de analiză
– Relaxează sistemul de
prindere la înaltă pres iune
– Scoate penetrometrul din
portul de înalta presiune
– Realaxează și eliberează
mecanismul de prindere
– Scoate garniturile și
deșurubează contactul metalic
– Eliberează mercurul din proba
– operație
– transport
– așteptare
TOTAL 9
5
4
18 12
5
1
18
3
6
7
8
9 1
3
4
6
7
8 1
9
11
12 12
13
17
17 4
5
5
11
13
15
15
70 din 98
Tabelul 4.3.
Operația Mâna stângă Mâna dreaptă Total M.S + M.D
pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
determinarea porozitatii materialelor pulverulente
curăt area penetrometrelor 5
9
3 5
5
2 1
4
– 11
18
5 9
12
2 1
5
2 1
1
1 11
18
5 22
36
10
TOTAL MIȘCĂRI M .S + M.D 68
Analiza detaliată a mânuirilor fiecărei opera ții în parte, presupune întocmirea Fiselor de
analiză detaliată. În continuare se prezintă Fi șele detaliate mânuirilor specifice celor 3 opera ții
precizate la început( tabelele 4.4, 4.5 și 4.6).
GRAFICUL ACTIVITĂȚII MÂINILOR
Operația: curățarea penetrometrelor Executant: operato r 1
Locul: Laborator proprietăti fizice Metoda:
Existentă Studiu
l nr.1 Fila nr.
1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
– Ajută mâna dreaptă
– Introduce acetona în
cilindrul de curățare
– Ajută mâna dreaptă
– Eliberează conținutul la
canalizarea radioactivă
– Ține penetrometrul înclinat
la 45o
– Introduce pensa de curățare
și eliberează amestecul
rezidual din penetrometr u
– Imersează penetrometrul în
cilindru
– Execută mișcări de curățare
în plan vertical
– Așteaptă
– curăță cu hârtie de filtru
interiorul penetrometrului
– operație
– transport
– așteptare
TOTAL 3
2
0
5 2
2
1
5 1
3 2 1
3 2
71 din 98
Tabelul 4.4
FIȘA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 1
Denumirea mânuirii: pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mișcării f Simbol Simbol f Descrierea mișcării
Întinde mâna spre
cilindrul de acetonă
Apucă c ilindrul de acetonă
Ține cilindrul de acetonă
Ține penetrometrul în
cilindrul cu acetonă
Întide mâna spre pâlnia de
alimentare
Apucă pâlnia
Ține pâlnia
Ține penetrometrul
încărcat
Întinde mâna spre
vaselină
Apucă vaselina
Întinde mân a spre
garnituri
Apucă garniturile
Introduce garniturile pe
stemul penetrometrului
Întinde mâna spre
contactul metalic
Apucă contactul metalic
Introduce ansamblul de
prindere al
penetrometrului
Pune penetrometrul pe
masa de lucru R20B
G1A
R20B
G1A
R26B
G1A
R28B
G1C1
P1SE
R20B
G1A
M2A
G1A 10
2
9,4
5,6
5,1
5,1
6,3
2
10
2
9,4
2
2
2
11,7
2
2
12,2
7,3
5,6
10
2
5,6
2
9,1
2
R18B
G3
M8A
M8A
R10B
M2A
R18B
G1A
RL1
G1A
M2A
P1SE
P1SSE
Întinde mâna spre
penetrometrul
Apucă penetrometrul
Introduce penetrometrul în
cilindrul de acetonă
Deplasează penetrometrul
din cilindru
Întin de mâna spre
bețișorul de ștergere
șterge penetrometrul
Întinde mâna spre
creuzetul cu material
pulverulent
Apucă creuzetul
Introduce materialul în
penetrometru
Pune pe masa de lucru
creuzetul și pâlnia de
alimentare
Glisează vaselină pe
marginea exterioară a
penetrometrului
șine penetrometrul
Fixează contactul metalic
pe circumferin ța gresată
Înșurubează contactul
metalic
72 din 98
TOTAL 144,4
TOTAL DE REPORTAT 144,4
Referitor la analiza detaliată a pregătirii probelor pentru analiz a de porozitate, rezultă următoarele aspecte
critice:
− mișcarea „Întinde mâna” efectuată de ambele mâini, reprezintă 79 TMU, adică 54,7% din totalul TMU pe
mânuire. Mișcările de întindere a mâinii spre penetrometru și cilindru de acetonă, presupun un oare care grad de
control, la care participă indirect și privirea; în schimb, mișcările de întindere a mâinii spre pâlnia de alimentare sau
garnituri se desfășoară rapid, fără participarea privirii;
− mișcările referitoare la deplasarea penetrometrului, repreze ntând 16,2 TMU, sunt combinate și executate
preponderent de mâna dreaptă; în schimb, mișcările de deplasare a ansamblului de prindere reprezentând 2 TMU,
sunt izolate și necesită precizie și precauție din partea operatorului.
− mișcarea de potrivire a co ntactului mecanic, reprezentând 14,7TMU, vizează o îmbinare strânsă cu presiune
mică, simetrică, pe când mișcările de potrivire a garniturilor, reprezentând 5,6TMU, presupun o îmbinare medie,
fără presiune și cu utilizarea forței de gravitație. Astfel, s e ușurează efortul operatorului, avându -se în vedere că
mișcarea se execută în sensul gravitației, devenind astfel mai puțin obosi toar
Tabelul 4.5
Fisă de analiză MTM -2
Denumirea mânuirii: determinarea porozității materialelor pulverulente
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mișcării f Simbol Simbol f Descrierea mișcării
Întinde mâna spre
mantaua metalică de la
portul de joasă presiune
Scoate mantaua metalică
de la portul de joasă
presiune
Fixează mantaua metalică
Întinde mâna spre mantaua
metalică
Scoate mantaua metalică
Fixează (imobilizează)
penetrometrul in port R30A
M8A
P1SE
R30A
M8A
P1SE
9,5
5,1
6,3
2
6,8
5,6
5,1
4,1
10,6
7,3
9,5
5,1
5,6
R10B
G1A
M10B
M8A
T60S
AP2
EF
Întinde mâna
penetrometrul pregătit
pentru a naliză
Apucă penetrometrul
pregătit pentru analiză
Introduce penetrometrul
încărcat în portul de joasă
presiune
Rotește mantaua metalică
Pornește programul de
lucru
Fixează privirea și
așteaptă până la
înregistrarea datelor
73 din 98
Întinde mâna spre
penetrometrul cu pulbere și
mercur
Ține penetrometrul cu
pulbere și mercur
Trage sistemul de prindere
Deșurubează sistemul de
prindere
Ține penetrometrul de stem
R30A
D2
M8A
5,6
9,5
2
9,1
11,3
2
10,5
10,6
7,5
5,6
10,6
5,6
5,1
10,5
5,6
5,1
2
P1SE
M2A
P1SSE
R40A
G1A
M20B
AP2
P1SE
AP2
P1SE
M20B
P1SE
M8A
RL1
Relaxează sistemul de
prindere
Introduce tija de siguranță
Fixează și înșurubează
mecanismul de prindere
pentru analiza la înaltă
presiune
Întinde mâna spre
penetrometru
Apucă penetrometrul
Introduce penetrometrul în
portul de înaltă presiune
Injectează ulei hidraulic în
partea superioara a
penetrometrului
Strânge sistemul de
prindere la înaltă presiune
Pornește și inițiază
programul de analiză
Relaxează sistemul de
prindere la înaltă presiune
Scoate penetrometrul din
portul de înaltă presiune
Relaxează și eliberează
mecanismul de prindere
Scoate garniturile și
deșurubează contactul
metalic
Eliberează mercurul din
probă
TOTAL 200,8
TOTAL DE REPORTAT 200,8
Aspectele critice referitoare la determinarea materialelor pulverulente vizează următoarele:
− în timp ce mâna dreaptă execută o serie de mișcări succesive, începând cu întinderea mâinii spre
penetrometru și terminând cu cea de eliberare a mercurului din probă, mâna stângă fixează
penetrometrul în portul de joasă și înaltă presiune. Din totalul de TMU pe m ânuire, travaliul efectuat
de mâna stângă reprezintă 189,6 TMU, adică 90,5%. Se impune ca în procesul de muncă desfășurat
de operator, să se aibă în vedere evitarea sau reducerea pe cât posibil a solicitărilor musculare statice
asociate cu eforturi importa nte;
− se manifestă tendința muncitorului de a depozita pe suprafața de lucru scule și materiale care depășesc
74 din 98
necesitățile unei zile de lucru. În acest caz, mișcările succesive nu sunt legate între ele în așa fel încât
să se treacă de la o mișcare la cea următoare, mărindu -se as tfel durata executării mânuirii
Tabelul 4.6
FIȘA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 3
Denumirea mânuirii: curățarea penetrometrelor
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mișcării f Simbol Simbol f Descrierea mișcării
Întinde mâna spre pensa
de cură țare
Apucă pensa de cură țare
Întinde mâna spre acetonă
Apucă acetona
Introduce acetona în
cilindru
Eliberează con ținutul la
canalizarea radioactivă
Ține penetrometrul
înclinat la 45o R20B
G1A
R20B
G1A
M14B
RL1 10
2
2
2
10
2
8,5
2
3,1
2
2
M2A
RL1
M2A
M4A
M2A
Introduce pensa de
curățare în penetrometru
Eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
Imersează penetrometrul
în cilindru
Execută mi șcări de
curățare în plan vertical
Curăță cu hârtie de filtru
interiorul penetrometrului
TOTAL 45,6
TOTAL DE REPORTAT 45,6
Referitor la analiza detaliată de curățare a penetrometrelor, rezultă următoarele aspecte
critice:
− mișcarea „Întinde mâna” efectuată de ambele mâini, reprezintă 20 TMU, adică 43,8% din
totalul TMU pe mânuire. Mișcările de întindere a mâinii spre pensa de cură țare și spre acetonă se
desfășoară rapid, fără participarea privirii;
− mișcările referitoare la deplasarea penetrometrului, repreze ntând 16,2 TMU, sunt combinate și
executate preponderent de mâna dreaptă; în schimb, mișcările de deplasare a penetrometrului în
cilindru reprezintă 7,1 TMU, necesită precizie și precauție din partea operatorului.
− prin nealternarea poziției ortostatic e cu poziția șezând, muncitorul nu are posibilitatea să
75 din 98
odihnească unele grupe de mușchi și să schimbe poziția atunci când dorește să îmbunătățească
circulația sanguină.
Timpul operativ corespunzător celor trei operații va fi:
Top = 144,4+ 200,8 + 45,6
Top =390,8 TMU
Transformat în secunde, devine:
Top = 14,06 sec
4.2 Organizarea loculu i de muncă în varianta îmbunătăt ită
Locul de muncă la care se execută cele trei operații, a fost îmbunătățit pornindu−se de la
situația inițială cu amplasarea ustensilelor , a operatorului și a obiectelor muncii, prezentată în fig.
4.1 urmărindu−se respectarea principiilor economiei mișcării aplicabile corpului omenesc,
organizării locului de muncă și proiectării ustensilelor și echipamentului de laborator. Varianta
îmbunătă țită a locului de muncă este prezentată în schema din fig 4.2. si 4.3
Fig 4. 2
Canalizare
radioactiva Masa de lucru 1
Analiza porozitate
Acoperită cu material rezistent la actiunea agent ilor
corozivi
Vas colectare
Deseuri
Sistem de colectare inox
Penetrometre
de sticla
Stativ special pentru
penetrometre
Tava plastic
Protectie
Tava inox
protectie
Garnituri Contacte
metalice
Dulap special
materiale 1
Vaselina
siliconica Betisoa re
curatat
Dulap special
materiale 2
76 din 98
Fig 4.3
Masa de lucru 2
Analiza porozitate
Prevaz uta cu o tava de inox de
dimensiune acesteia
Pompa de
vid
Butelie
Gaz inert
Sistem special
de prindere Exterior
atmosfera
Eliminare
gaze
Racordarea la sistem de ventilatie si purificare
aer
Imbunatatirile mese i le lucru 2 au avut in vedere:
– elimina rea scăpărilor accidentale de mercur prin amplasarea porozimetrului pe o tavă de inox
de dimensiunea mesei de lucru
– prevenirea riscurilor de accident provocat de explozie prin fixarea buteliior cu gaze inerte în
sisteme speciale de prindere
– racordarea apar atului la sistemul de ventila ție conform normelor de protec ție a mediului
– echiparea laboratoarelor cu sisteme de aclimatizare pentru men ținerea umidită ții și a
temperaturii în parametrii optimi de lucru
– utilizarea sistemelor insonorizante pentru pompa de vid și a porozimetrului (maxim30 db).
Imbunatatirile mesei le lucru 1 au avut in vedere:
– protejarea suprafe ței de analiză prin utilizarea mterialelor rezistente la ac țiunea
agentilor chimici și a coroziunii
– achizitionarea unor vase speciale din inox pentr u colectarea reziduurilor toxice
radioactive
– protejarea accesoriilor fragile (penetrometre și garnituri) prin depozitarea în
dulapul nr.1
– depozitarea materialelor vulnerabile la umezeală, caldură în dulapul nr.2
77 din 98
Activitatea mâinilor muncitorului în executarea operației a analizei de porozitate este prezentată
în tabelele 4.7, 4.8 și 4.9
Tabelul 4.7
GRAFICUL ACTIVITĂȚII MÂINILOR
Operația: pregătirea probelor pentru analiza de
porozitate Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda:
Existentă Studiul
nr.1 Fila nr.
1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
– Așteaptă
– Ia penetrometrul
– Ține penetrometrul și pâlnia
de alimentare
– Ține penetrometrul încarcat
– Ajută mâna dreaptă
– Introduce garniturile pe
stemul penetrometrului
– Pune penetrometru l pe masa
de lucru
– Ia penetrometrul de sticlă și-l
introduce în cilindrul cu
acetonă
– Ia beti sorul de ștergere și
șterge penetrometrul
– introduce materialul în
penetrometru
– Pune pe masa de lucru
creuzetul și pâlnia de
alimentare
– Glisează vaselină pe marginea
exterioară a penetrometrului
– Ține penetrometrul
– Așteaptă
– operație
– transport
– așteptare
TOTAL 5
1
1
7 6
1
0
7 6
4 3
4
7 6 1
2 2 1
3
7
78 din 98
Îmbunătă țiri:
– Mâna stânga ține cilindrul cu acetonă, iar mâna dreaptă introduce penetrometrul; s -au
eliminat mi șcări precum transvazarea cilindrului de la o m âna la alta
– Mâna Mâna dreapta scoate penetrometrul din cilindrul si ajutata de mana stânga
procedează la curatarea acestuia – o mai mare siguranța a operației
– Mâna stângă ajutată de mâna dreaptă fixează penetrometrul (înclinat la 450 ) într -un
stativ ; mâna stângă ține pâlnia de alimentare iar mâna dreaptă introduce materialul –
eliminarea riscului de contaminare și siguranța operației, evitarea stresului operatorului
de a pierde din materialul cântărit
– Mâna dreaptă ajutată de mâna stângă d esface penetrometrul din stativ și glisează
vaselină pe marginea cilindrică a penetrometrului – siguranța operației
– Operația a fost eliminată fiind efectuată în etapa anterioară
– Mâna stânga introduce garniturile și sistemul de prindere, iar mâna dreaptă înșurubează
concomitent contactul metalic – eliminarea unei operații
– Operația a fost eliminată fiind efectuată în etapa anterioară
1
2
3
4
5
6
7
79 din 98
GRAFICUL ACTIVITĂȚII MÂINILOR
Operația: determinarea porozitătii materialelor
pulverul ente Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietăt i fizice Metoda:
Existentă Studiul
nr.1 Fila nr.
1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
– Scoate mantaua metalică de la
portul de joasă presiune
– Fixează mantaua metalică
– Așteaptă
– Scoate mantaua metalică
– Scoate penetrometrul cu
pulbere și mercur
– Ține penetrometrul cu
pulbere și mercur
– Ridică sistemul de prindere
pentru înaltă presiune
– Mâna stângă fixează seringa
de alimentare cu ulei
– Alimentează penet ometrul cu
ulei
– Așteptă
– Ajută mâna dreaptă
– Deșurubează sistemul de
prindere
– Scoate penetrometrul din port
– Ține penetrometrul de stem
– Ține penetrometrul în pozi ție
orizontală
– Ia penetrometrul pregătit
pentru analiză
– rotește mantaua metalică
– porne ște programul de lucru
– Ajută mâna stangă
– Introduce tija de si guran ță
– Fixează și însurubează
mecanismul de prindere pentru
analiza la înalta presiune
– Fixează sistemul de prindere
pentru înalta presiune
– Introduce penetrometrul în
portul de înalta presiune
– Strânge sistemul de
prindere la înaltă pres iune
– Porne ște și inițiază
programul de analiză
– Relaxează sistemul de
prindere la înaltă presiune
– Ridică sistemul de prindere
-Curăță de ulei penetrometrul
– Realaxează și eliberează
mecanismul de prindere, scoate
garniturile
– Desface capul de contact și
eliberează mercurul
– operație 11 13 5
6
7
8 1
3
5
6
7 1
8
9 9
10
13
13 4
4
10
12
12
14
14
15
15 3
80 din 98
Îmbunătă țiri:
– Mâna stângă rote ște spre dreapta mantaua m etalica și o scoate; mâna dreaptă ajutată de
mâna stângă introduce penetrometrul în portul de joasă presiune – se propune defalcarea
mișcării mâinii stângi pentru siguranța operației
– Mâna stângă ajutată de mâna dreaptă fixează mantaua metalică – operați a este mai
sigură eliminând mi șcări separate
– Mâna stângă porne ște calculatorul, iar mana dreaptă ini țiază programul de lucru –
eficientizare
– Mâna dreaptă rote ște spre stânga mantaua metalica și ajutată de mâna stângă o scoate
din port – siguran ța ope rației
– Mâna dreapta rote ște sistemul de prindere; mâna ștangă ajutată de cea dreaptă scoate
penetrometrul din port și introduce tija de siguran ță– implicarea unor mi șcări
suplimentare pentru cele doua mâini conferă o mai mare siguranță operației și elim inarea
factorilor de stres pentru operatori
– Mâna stângă ține penetrometrul în pozi ție verticala, iar mâna dreaptă glisează și fixează
sistemul de prindere
– Opera ție nouă pentru siguran ță
– Opera ție nouă pentru s siguran ță
– Opera ție nouă pentru sigu ranță
– Opera ție nouă pentru siguran ță
– Opera ție nouă pentru siguran ță
– Opera ție nouă pentru siguran ță
– Opera ție nouă pentru siguran ță
– Opera ție nouă pentru siguran ță
– Opera ție defalcată pentru siguran ță
– transport
– așteptare
TOTAL 2
2
15 2
0
15
2 1
4
5
6 3
7
8
9
11
12 10
13
14
15
81 din 98
Tabelul 4.9
Operația Mâna stângă Mâna dreapt ă Total M.S + M.D
pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
determinarea porozitatii materialelor pulverulente
curățarea penetrometrelor 5
11
3 1
2
2 1
2
2 7
15
7 6
13
5 1
2
2 0
0
0 7
15
7 14
30
14
TOTAL MIȘCĂRI M.S + M.D 58
Îmbunătă țiri:
– Mâna st ângă fixează penetrometrul deasupra vasului colector(reziduuri radioactive), iar
mâna dreaptă eliberează con ținutul
– Pentru toate celelalte ac țiuni s -au facut opera ții noi pentru siguran ță. GRAFICUL ACTIVITĂȚII MÂINILOR
Operația: curătarea penetrometrelor Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietăti fizice Metoda:
Existentă Studiu
l nr.1 Fila nr.
1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
– Ajută mâna dreaptă
– Introduce acetona în
cilindrul d e curățare
– Așteaptă
– Eliberează conținutul la
canalizarea radioactivă
– Așteaptă
– Ține penetrometrul înclinat
la 45o
-Ajută mâna dreaptă
– Introduce pensa de curățare
și eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
– Imersează penetrometrul în
cilindru
– Execută mișcări de curățare
în plan vertical
-Pune penetrometrul pe stativ
– pregătește hârtia pentru
curățat
– curăță cu hârtie de filtru
interiorul penetrometrului
-Usucă interiorul
penetrometrului prin rotire În
ambele sensuri
– operație
– transport
– așteptare
TOTAL 3
2
2
7 5
2
0
7 2
4
5 2
3
4 3
5
6
6
82 din 98
În tabelul 4.10 este prezentată analiza detaliată a pregătirii pro belor pentru analiza de porozitate,
pe baza metodei îmbunătățite
Tabelul 4.10
FIȘA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 1 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mișcării f Simbol Simbol f Descrierea mișcării
Așteaptă
Ț ine penetrometrul în
cilindrul cu acetonă
Întide mâna spre pâlnia de
alimentare
Apucă pâlnia
Ține pâlnia
Ține penetrometrul
încărcat
Întinde mâna spre
vaselină
Apucă vaselina
Întinde mâna spre
garnituri
Apucă garniturile
Introduce garniturile pe
stemul penetrometrului
Întinde mâna spre
contactul metalic
Apucă contactul metalic
Introduce ansamblul de
prindere al
R16B
G1A
R26B
G1A
R28B
G1C1
P1SE
R16B
G1A
6,3
5,6
6,8
6,8
6,3
2
8,8
2
9,4
2
2
2
11,7
2
2
12,2
7,3
5,6
8,8
2
5,6
R10B
G3
M10B
M10A
R10B
M2A
R18B
G1A
RL1
G1A
M2A
P1SE
Întinde mâna spre
penetrometrul
Apucă penetrometrul
Introduce penetrometrul în
cilindrul de acetonă
Deplasează penetrometrul
din cilindru
Întinde mâna spre
bețișorul de ștergere
șterge penetrometrul
Întinde mâna spre
creuzetul cu material
pulverulent
Apucă creuzetul
Introduce materialul în
penetrometru
Pune pe masa de lucru
creuzetul și pâlnia de
alimentare
Glisează vaselină pe
marginea exterioa ră a
penetrometrului
Ține penetrometrul
Fixează contactul metalic
83 din 98
penetrometrului
Pune penetrometrul pe
masa de lucru
M2A
G1A
2
9,1
2
P1SSE
pe circumferin ța gresată
Înșurubează contactul
metalic
TOTAL 123,5
TOTAL DE REPORTAT 123,5
Din tabel rezultă că realizarea mânuirii de pregătire a probelor pentru analiza de
porozitate prin metoda îmbunătățită, presupune 123,5 TMU, comparativ cu 144,4 TMU în
situația inițială.
Reducerea cu 14,5 % a timpului necesar execuției mânuirii s−a realizat prin:
− diminuarea distanțelor în executarea mișcării de întindere a mâinilor către ustensilele
necesare pregătirii probelor, prin dispunerea bancului cât mai aproape de punctul de utilizare.
Se creează, astfel, posibilitatea ca operatorul să execute mai rapid mișcările, reducându -se
gradul de control și participarea indir ectă a privirii.
În tabelul 4.11 este prezentată analiza detaliată a determinării porozității materialelor
pulverulente, pe baza metodei îmbunătățite:
Tabel 4.11
Fișă de analiză MTM -2 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: determinarea porozității materialelor pulverulente
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mișcării f Simbol Simbol f Descrierea mișcării
Întinde mâna spre
mantaua metalică de la
portul de joasă presiune
Scoate mantaua metalică
de la portul de joasă
presiune
Fixează mantaua metalică
R18A
M8A
P1SE
9,4
5,1
6,3
2
6,8
5,6
5,1
4,1
10,6
R10B
G1A
M10B
M8A
T60S
AP2
Întinde mâna
penet rometrul pregătit
pentru analiză
Apucă penetrometrul
pregătit pentru analiză
Introduce penetrometrul
încărcat în portul de joasă
presiune
Rotește mantaua metalică
Pornește programul de
lucru
84 din 98
Întinde mâna spre mantaua
metalică
Scoate mantaua metalică
Fixează (imobilizează)
penetrometrul in port
Întinde mâna spre
penetrometrul cu pulbere și
mercur
Ține penetrometrul cu
pulbere și mercur
Trage sistemul de prindere
Deșurubează sistemul de
prindere
Ține penetrometrul de stem
R18A
M8A
P1SE
R18A
D2
M8A
7,3
9,4
5,1
5,6
5,6
9,4
2
9,1
10
2
10,5
10,6
7,5
5,6
10,6
5,6
5,1
10,5
5,6
5,1
2
EF
P1SE
M2A
P1SSE
R20B
G1A
M20B
AP2
P1SE
AP2
P1SE
M20B
P1SE
M8A
RL1
Fixează privirea și
așteaptă până la
înregistrarea datelor
Relaxează sistemul de
prindere
Introduce tija de siguranță
Fixează și înșurubează
mecanismul de prindere
pentru analiza la înaltă
presiune
Întinde mâna spre
penetrometru
Apucă penetrometrul
Introduce penetrometrul în
portul de înaltă presiune
Injectează ulei hidraulic în
partea superioara a
penetrometrului
Strânge sistemul de
prindere la înaltă presiune
Pornește și inițiază
programul de analiză
Relaxează sistemul de
prindere la înaltă presiune
Scoate penetrometrul din
portul de înaltă presiu ne
Relaxează și eliberează
mecanismul de prindere
Scoate garniturile și
deșurubează contactul
metalic
Eliberează mercurul din
probă
TOTAL 198,9
TOTAL DE REPORTAT 198,9
Din tabel rezultă că realizarea mânuirii determinării porozității material elor pulverulente, prin
metoda îmbunătățită, presupune 198,9 TMU, comparativ cu 200,8 TMU în situația inițială,
ce a ce înseamnă o reducere de 0,9% la care s -a ajuns prin:
85 din 98
− realizarea unei succesiuni de mișcări care utilizează cel mai puțin divizarea ace stora în
elemente componente. Astfel, mișcările de acționare a bancului de acționare urmează într -o
succesiune logică celor de pregătire a penetrometrului în vederea încărcării, iar cele de
scoatere a penetrometrului din porturile de înaltă și joasă presiu ne se execută în continuare.
− evitarea suprasolicitării inutile și obositoare a sistemului nervos operatorului.
În tabelul 4.12 este prezentată analiza detaliată a a curățării penetrometrelor, pe baza metodei
îmbunătățite:
Tabelul 4.12
FIȘA DE ANALIZ Ă DETALIATĂ MTM – 3 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: curățarea penetrometrelor
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mișcării f Simbol Simbol f Descrierea mișcării
Întinde mâna spre pensa
de cură țare
Apucă pensa de cură țare
Întinde mâna spre acetonă
Apucă acetona
Introduce acetona în
cilindru
Eliberează con ținutul la
canalizarea radioactivă
Ține penetrometrul
înclinat la 45o R14B
G1A
R14B
G1A
M10B
RL1 8,2
2
2
2
8,2
2
6,8
2
3,1
2
2
M2A
RL1
M2A
M4A
M2A
Introduce pensa de
curățare în penetrometru
Eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
Imersează penetrometrul
în cilindru
Execută mi șcări de
curățare în plan vertical
Curăță cu hârtie de filtru
interiorul penetrom etrului
TOTAL 40,3
TOTAL DE REPORTAT 40,3
86 din 98
Din tabel rezultă că realizarea mânuirii de curățare a penetrometrelor prin metoda
îmbunătățită, presupune 40,3 TMU, comparativ cu 45,6TMU în situația inițială.
Reducerea cu 11,7 % a timpului necesar ex ecuției mânuirii s−a realizat prin:
− diminuarea distanțelor în executarea mișcării de întindere a mâinilor către ustensilele necesare
pregătirii probelor, prin dispunerea bancului cât mai aproape de punctul de utilizare. Se creează,
astfel, posibilitatea ca operatorul să execute mai rapid mișcările, reducându -se gradul de control
și participarea indirectă a privirii.
Reducerea timpului efectiv nu s -a redus considerabil, dar operațiunile se desfășoară într –
o mai mare siguranță. Prin plasarea ordonată a u stensilelor și dispozitivelor pe suprafața de lucru
și cât mai aproape de punctul de utilizare, se formează obișnuința în executarea mișcărilor de
luare și de punere la loc a acestora în mod automat, fără controlul vederii sau alt control mintal.
Timpul op erativ se calculează astfel:
Top = 123,5+ 198,9+ 40,3
Top = 362,7 TMU
Transformat în secunde, devine:
Top = 13,05 sec
87 din 98
CAPITOLUL V
MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IN VEDEREA
PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PROFESIONALE IN
CADRUL DELTA PLAST HOLDING SRL
5.1 Legislația in domeniul securității si sănătăt ii in munca
Principalele acte normative care reglementează securitatea si sănătatea in munca
a) CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
Statuează și garantează dreptul la viață , integritate fizică și psihică , precum și dreptul la
protecție socială al tuturor cetățenilor.
Constituția dispune masuri de protecție care privesc securitatea si igiena muncii,
instituirea salariului minim garantat in plata, repausul saptamana l, concediul de odihna plătit,
prestarea muncii in condiții speciale si deosebite, precum si protecția femeilor, a tinerilor si a
unor persoane dezavantajate.
Acest lucru este prevăzut in următoarele articole:
Art. 22(1) „ Dreptul la viață, prec um și dreptul la integritatea fizică și psihică ale
persoanelor sunt garantate.”
Art. 41(1) „Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a
ocupației, precum si a locului de munca este libera.”
Art. 41(2) „Sal ariații au dreptul la masuri de protecția socială. Acestea privesc securitatea și
sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim
brut pe tara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții
deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum și alte situații specifice, stabilite prin
lege.”
Art. 41(3) „Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.”
Art. 41(4) „La munca egala, femeile a u salariu egal cu barbatii.”
Art. 41(5) „Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al
convențiilor colective sunt garantate.”
b) CODUL MUNCII
Act legiuitor care reglementează toate relațiile de munca; C.M. cuprinde si norme de
drept pentru relațiile sociale care trebuie sa se creeze in legătura cu prevenirea riscurilor pentru
sănătatea, integritatea sau viata angajaților.
In Titlul V, referitor la SSM, se stabilesc principii de baza in realizarea secur ității muncii:
– importanta acordata de Statul Român problematicii SSM;
– modul de stabilire a masurilor de SSM;
– integrarea SSM din faza de proiectare si realizare a construcțiilor si echipamentelor de
protecție (E.P), la amplasarea acestora, precum si la intr oducerea de noi tehnologii;
– dreptul la echipament individual de protecție (E.I.P.) adecvat condițiilor de munca, la
alimentație speciala (alimentație de protecție);
– obligații principale ale conducerii unitatilor si angajaților;
– cine răspunde pentru realiza rea masurilor de SSM.
c) LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA , NR. 319/2006
Reprezintă actul normativ in baza căruia se desfasoara întreaga activitate de SSM in
România. Ea îndeplinește „Rolul de lege fundamentala pentru realizarea securității muncii”
(element generator pentru toate prevederile normative cu caracter de SSM).
88 din 98
d) NORME METODOLOGICE
Reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara si
care sunt nominalizate expres in Legea securitatii si sanatatii i n munca nr. 319/2006.
e) STANDARDE DE SECURITATEA MUNCII
Un standard indeplineste in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar cu
referire la echipamente:
– instrument hotarator in stabilirea vinovatiei si a sanctiunilor corespunzatoare in ca zul
accidentelor de munca;
– instrument al controlului si autocontrolului de SSM;
– instrument folosit in elaborarea programelor pentru prevenirea accidentelor de munca la
nivelul agentilor economici.
Standardele care se elibereaza in Romania sunt:
• standarde romane (SR);
• stardarde profesionale (SP);
• stardarde de firma (SF).
5.2 Pregătirea si instruirea personalului
Instructajul de protecția muncii la nivelul DELTA PLAST HOLDING SRL se efectuează
în cadrul firmei, în timpul programului de lucru, i ar ca cei care sunt instruiți sunt obligati sa
suporte costul instruirii. Instruirea se face de către instructori care sunt specialiști și care
utilizeaza mijloace, metode și tehnici de instruire adecvate învățământului intensiv (expunerea,
demonstrația, s tudiul de caz, vizionări de filme, diafilme, proiecții la retroproiectoare, instruirea
asistată de calculator).
DELTA PLAST HOLDING are obligatia de a asigura baza materială pentru o bună
instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale și material e de instruire, testare ce să fie la
dispoziția specialistului care face înșiruirea în cadrul cabinetului de protecție a muncii,
dispunând de programe de instruire -testare, pe meserii sau activități.
Documentul care dovedește faptul că instruirea a fost e fectuată este fișa de instructaj, ale
cărei elemente componente sunt prevăzute în N.G.P.M., în ANEXA 1, completarea acesteia fiind
obligatorie pentru personalul permanent sau detașat, pentru angajații sezonieri, temporari sau
zilieri, și se păstrează de co nducătorul procesului de muncă, respectiv, de cel care are sarcina
efectuării instruirii la locul de muncă. Atunci când este vorba de vizionări în grup se întocmesc
fișe de instructaj colectiv, al căror model este prezentat în ANEXA 2 din N.G.P.M.
Plan de instruire DELTA PLAST HOLDING SRL
În figura 5.1 este prezentat planul de instruire al firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
89 din 98
Figura 5.1 Plan de instruire DELTA PLAST HOLDING SRL
AQ = asigurarea calității
NI = notă internă
BRU = birou resurse umane
Instructaj ul de protecție a muncii cuprinde trei faze:
• instructajul introductiv general;
• instructajul la locul de muncă;
• instructajul periodic.
5.2.1. Instructaj introductiv general in cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL
Rolul instructajului introductiv gener al este acela de a -i informa pe cei cărora li se
adresează, despre activitățile specifice unității în care vor lucra și despre principalele măsuri de
90 din 98
protecție a muncii aplicabile, din normele în vigoare sau dispuse de conducerea unității în
vederea elimin ării sau diminuării riscurilor la care ar putea fi expuși în viitoarele activități.
In cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL instructajul introductive general este aplicat
urmatoarelor persoane:
– noilor angajati în cadrul firmei, angajați cu contracte de muncă ind iferent de forma acestora;
– persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri;
– persoanelor delegate în interesul serviciului;
Instructajul introductiv general se face în grupuri de cel mult 20 de persoane, în cadrul
cabinetului de protecți e a muncii din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL sau în spații
amenajate special, de către persoane cu atribuții și responsabilități în domeniul protecției muncii,
împuternicite prin decizie de către directorul general al firmei.
Principalele probleme care se expun în cadrul instructajului sunt:
– riscurile de accidente și îmbolnăvire profesională;
– legislația de protecție a muncii;
– consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de protecție a muncii;
– măsuri tehnico -organizatorice de preveni re, alarmare, intervenție, evacuare și prim ajutor.
Programul de desfășurare al instructajului și conținutul acestuia se elaborează de
persoanele cu atribuții în domeniul protecției muncii și se aprobă de catre directorul general al
DELTA PLAST HOL DING SRL
In conformitate cu prevederile N.G.P.M., cu normele metodologice de aplicare a Legii
protecției muncii și cu instrucțiunile de aplicare a acestor prevederi elaborate de conducerile
unităților se fixează, în funcție de specificul unității, modul de efectuare a instructajului
introductiv general ținând seama de următoarele cerințe:
– nici un lucrător, indiferent dacă este permanent sau nu, nu va fî admis la lucru fără efectuarea
instructajului general;
– durate instructajului introductiv general se stabilește prin instrucțiuni proprii și nu va fi mai
mică de 8 ore;
– după efectuarea instructajului introductiv general persoanele respective vor fi supuse unei
verificări a cunoștințelor, folosindu -se în acest scop teste;
– rezultatul verificării va fi co nsemnat în fișa de instructaj, în care se va menționa că persoana
respectivă poate fi repartizată pentru a i se face instructajul la locul de muncă;
– dacă persoana instruită nu și -a însușit cunoștințele prevăzute pentru această formă de
instruire nu va pute a fi angajată și i se va face un nou instructaj;
– în cazul accesului ocazional al unor persoane venite în interes de serviciu, vizite cu caracter
didactic sau de alt gen și care nu sunt încadrate în unitatea respectivă, instructajul introductiv
general poat e fî redus atât în ceea ce privește volumul cunoștințelor predate cât și ca durată;
– conducătorul unității va însărcina persoana care va însoți vizitatorii să Ie facă o prezentare
succintă asupra specificului activității și locurilor de muncă respective, în care vor avea acces, a
măsurilor de protecție a muncii ce trebuie să fie respectate pe parcurs și la locurile de muncă,
luând și măsuri de echipare a lor cu mijloace de protecție corespunzătoare desfășurării vizitei în
condiții de securitate;
– cel care fac e instructajul va prezenta fișa colectivă de instructaj spre semnare, vizitatorilor;
– în cazul vizitelor cu caracter didactic, efectuate în grup de către elevi și studenți, instruirea va
fi făcuta tuturor acestor persoane, după care fișa colectivă de instru ctaj se va semna de către
conducătorul grupului ce va avea răspunderea respectării disciplinei pe toată perioada
desfășurării activităților didactice;
– în situația în care în unitate se desfășoară o vizită cu caracter oficial sau vizita este făcută de
perso ane din alte țări, răspunderea luării măsurilor de protecție a muncii revine delegatului numit
în mod special în acest scop. In acest caz nu este necesară întocmirea fișei colective de instructaj,
dar delegația va fi însoțită permanent de persoana anume de semnată, care le va da indicații pe
toată perioada vizitei.
91 din 98
5.2.2. Instructaj la locul de munca in cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL
După efectuarea instructajului introductiv general, persoana nou angajată în unitate este
repartizată acolo unde v a lucra și unde i se face instructajul la locul de muncă.
Instructajul la locul de muncă se efectuează tuturor persoanelor cărora normele prevăd ca li se
face instructajul introductiv general și, în plus, personalului transferat de la un loc de muncă la
altul în cadrul aceleași unități.
In cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL instructajul la locul de muncă se efectuează de
către conducătorul locului de muncă, în grupe de maximum 15 de persoane. Instructajul la locul
de muncă se predă pe baza normelor specifice de securitate a muncii și a instrucțiunilor proprii,
elaborate pentru locul de muncă unde va lucra persoana respectivă. Acest instructaj are scopul de
a instrui persoana în cauză cu privire la procesul tehnologic la care va participa, felul utila jelor,
instalațiilor, mecanismelor, dispozitivelor, sculelor etc. pe care le va folosi, modul de organizare
a locului de muncă, transportul și depozitarea materialelor cu care va fi aprovizionată, cauzele
care pot genera accidente de muncă, părțile pericul oase ale mașinilor și utilajelor, sistemul de
operare al acestora, modul de montare a aparaturilor și a dispozitivelor de protecție, modul de
folosire a materialelor inflamabile sau toxice, modul de acționare în cazul unui incendiu.
Potrivit art. 103 al N .G.P.M., durata instructajului ia locul de muncă depinde de
complexitatea utilajului sau locului de muncă la care va lucra persoana care se instruiește și nu
va fi mai mică de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă. Această durată se
stabi lește de șeful compartimentului respectiv (secție, atelier, sector etc), împreună cu șeful
compartimentului de protecție a muncii. Pentru a exista garanția efectuării și eficienței
instructajului la locul de muncă normele prevăd ca persoana instruită nu va fi admisă la lucru
definitiv decât după ce șeful ierarhic al persoanei care a făcut instruirea a verificat ca persoana
supusă instruirii și -a însușit cunoștințele de protecție a muncii.
5.2.3. Instructaj periodic in cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL
Instructajul periodic se face întregului personal din cadrul DELTA PLAST HOLDING
SRL și are drept scop aprofundarea normelor de protecție a muncii, fiind completat obligatoriu
cu demonstrații practice. Responsabilitatea pentru efectuarea instructajulu i periodic revine
conducătorului locului de muncă. Intervalul dintre două instructaje periodice din cadrul DELTA
PLAST HOLDING SRL este de 4 luni, excepție făcând personalul tehnico -administrativ, pentru
care intervalul este de 9 luni.
DELTA PL AST HOLDING SRL trebuie să stabilească prin instrucțiuni proprii la ce
interval de timp va face instructajul periodic luând în considerare condițiile de muncă, riscurile
specifice, categoriile de personal avute în vedere. In cadrul DELTA PLAST HOLDING
SRL,pentru unele cazuri, instructajul periodic se face suplimentar celui programat, astfel:
► când un angajat a lipsit mai mult de 30 de zile lucrătoare;
► când s -a modificat procesul tehnologic ori s -au schimbat echipamentele tehnice;
► când s -a adus modificări ec hipamentelor existente;
► când au apărut modificări ale normelor de protecție a muncii sau ale instrucțiunilor proprii de
securitate a muncii;
►la reluarea activității după accident de muncă;
►la executarea unor activități speciale
92 din 98
5.3.Metode si tehnic i de propaganda
In cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL se folosesc urmatoarele metode si tehnici de
propaganda:
• specialistii in protectia si sanatatea muncii din cadrul firmei distribuie angajatilor din
cadrul firmei pliante cu privire la riscurile care se pot produce din cauza accidentelor de
munca;
• organizarea de intalniri cu angajatii in scopul instiintarii acestora cu privire la riscurile la
care sunt expusi daca nu poarta echipament de protectie;
• folosirea panourilor de semnalizare
Panourile de semnalizare din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL
1. Forma și culorile panourilor sunt în funcție de obiectul lor specific, respectiv panouri
de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum și panouri p rivind
materiale și echipamente de stingere a incendiilor.
2. Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil și trebuie evitate detaliile inutile.
3. Pictogramele utilizate pot fi ușor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la
pct.3, cu con diția ca semnificația lor să rămână neschimbată și nici o diferență, sau adaptare să
nu provoace confuzie asupra semnificației.
4. Panourile trebuie confecționate dintr -un material cât mai rezistent la șocuri, intemperii
și agresiuni cauzate de mediul amb iant.
5. Dimensiunile și caracteristicile colorimetrice și fotometrice ale panourilor trebuie să
asigure o bună vizibilitate și înțelegere a mesajului acestora
Conditii de utilizare a panourilor
1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălțim e corespunzătoare, orientate în
funcție de unghiul de vedere, ținându -se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într -o
zonă în cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului
ce trebuie semnalat, și într -un loc bine iluminat, ușor accesibil și vizibil.
În cazul în care condițiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante, sau iluminare artificială, fără a aduce atingere
prevederilor legislației na ționale care transpun Directiva 89/654/CEE.
2. Panoul trebuie înlăturat când situația care îl justifică nu mai există
PANOURI UTILIZATE
Panouri de interdicție
Caracteristici intrinseci:
a)-formă rotundă;
b)-pictogramă neagră pe fond alb, margine și bandă diagonală roșii (partea roșie trebuie
să ocupe cel puțin 35% din suprafața panoului).
A nu se atinge Accesul interzis persoanelor neautorizate
93 din 98
Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
a)-formă triunghiulară
b)-pictogramă neagră pe fond galben, margin e neagră (partea galbenă trebuie să acopere
cel puțin 50 % din suprafața panoului).
Pericol electric Cădere cu denivelare Pericol de împiedicare
Panouri de obligativitate
Caracteristici intrins eci:
a)-formă rotundă;
b)-pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puțin 50 % din
suprafața panoului).
Protectie obligatorie Protectie obligator ie protectie obligatorie
a picioarelor a corpului a urech ilor
Panouri de salvare și acordarea primului ajutor
Caracteristici in trinseci:
a)-formă dreptunghiulară sau pătrată
b)-pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puțin 50 % din
suprafața panoului).
Directii de urmat
Cai / iesiri de salvare
94 din 98
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea și stingerea
incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a)-formă dreptunghiulară sau pătrată;
b)-pictogramă albă pe fond roșu (partea roșie trebuie să acopere cel puțin 50 % din
suprafața panoului).
Extinctor Furtun de incendiu
5.4. Dotarea cu echipament individual si de protectie in cadrul DELTA PLAST HOLDING
SRL
Dotarea cu echipament individual de protecție se face în scopul prevenirii accidentelor
de muncă și a îmbolnăvirii profesionale. Echipamentele individuale de protecție trebuie să fie
utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloac e tehnice de protecție
colectiva sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
Stabilirea necesarului de echipament individual de protecția pe categorii de personal și în
condițiile concrete de lucru, criteriile de acordare, obligatiile pers oanelor juridice, obligatiile
lucrătorilor sunt stabilite prin “Normativul cadru de acordare și utilizare a echipamentului
individual de protecție” elaborate de ministerul muncii și solidarității sociale.
În cadrul S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL pe baza “Normativului cadru de
acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție“ este întocmit Normativul intern
pentru acordarea echipamentului individual de protecție și de lucru diferențiat pe categorii și
locuri de muncă, în funcția de n atura și nivelul riscurilor și zonele corpului expuse, dotarea
exactă cu sortimente, tipuri, durata normată de utilizare, număr de bucăți pe perechi acordate
concomitent, modul de acordare inventar personal, inventar secție .
Echipamentul individual de pro tecție se acordă gratuit angajaților. Personalului detașat, elevilor
sau studenților în practica, vizitatorilor, personalului cu atribuții de îndrumare și control, de
asemenea li se acordă gratuit echipament individual de protecție.
Societatea este obligata să întocmească lista interna cu echipament individual de
protecție adecvat executării sarcinilor de muncă în condiții de securitate.
Lista interna de dotare cu echipamente individuale de protecție întocmită, trebuie
discutată și convenită în Comitetele de Securitate și Sănătate în Muncă sau cu reprezentanții
angajaților sau sindicat după caz.
DELTA PLAST HOLDING SRL asigură condiții pentru efectuarea verificărilor legale,
depozitarea, curățarea, denocivizarea, întreținerea și re pararea mijloacelor individuale de
protecție în conformitate cu instrucțiunile de utilizare ale producătorului.
Echipamentul individual de protecție care nu mai corespunde din punct de vedere al
calităților de protecție va fi înlocuit, când se co nstată acest lucru, indiferent de motiv.
Angajații vor avea informații adecvate despre fiecare echipament individual de protecție și
de lucru. În cazul în care diferiți factori de risc impun utilizarea concomitenta a mai multor
echipamente individ uale de protecție, acestea trebuie să fie compatibile și să -și păstreze
eficacitatea în raport cu riscurile respective.
95 din 98
Echipamentul individual de protecție este utilizat în principiu utilizării individuale. În
cazul în care, prin forța împrejur ărilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua
măsuri corespunzătoare pentru ca diferiților utilizatori să nu le fie afectată starea de sănătate sau
de igiena.
Un echipament individual de protecție trebuie să fie conform reglemen tarilor legale în
vigoare corespunzătoare, referitoare la proiectarea și fabricarea să din punct de vedere al
securității și sănătății în muncă. În toate cazurile, un echipament individual de protecție trebuie:
– să fie adecvat corespunzător riscurilor pe ca re le previne, fără a induce el însuși un
risc suplimentar
– să răspundă condițiilor existente la locul de muncă
– să țină seama de cerințele ergonomice și de sănătate ale angajatului
– să fie adoptat conformației purtătorului
5.5. Acordarea materialelor igien ico-sanitare si alimentației de protecție
În funcție de principiile care stau la baza acordării alimentației suplimentare și de criteriile
pentru alegerea alimentelor oferite ca supliment, societatea acordă zilnic 0.5 litri lapte ca
alimentație suplimenta re în conformitate cu criteriile de acordare a alimentației de protecție la
următoarele locuri de muncă:
– imprimerie, aparatură,distribuit manipulat chimicale, sudura,tâmplărie.
Lăcătușii, electricienii, instalatorii care lucrează (deservesc) u tilajele din locurile de
muncă unde se acordă lapte ca aliment de protecție primesc și ei același aliment de protecție în
aceeași cantitate zilnica ( zi de lucru).
Materialele igienico -sanitare constituie mijloace de igiena individuală (săpun,
unguente,perii de unghii, pasta și periuța de dinți, prosoape etc.) utilizate pentru prevenirea
îmbolnăvirilor profesionale. Acestea se distribuie gratuit salariaților în scopul igienei și protecției
personale în completarea măsurilor generale luate pentru prevenirea unor îmbolnăviri
profesionale.
Salariații sunt obligate să utilizeze materialele igienico -sanitare primite. Neutilizarea corecta a
materialelor igienico -sanitare constituie abatere de la normele de protecție a muncii, de care se
fac vinovații co nducătorul locului de muncă și salariații respective.
Tabelul 5.1
Acordarea materialelor igienico -sanitare
Categoria Caracteristica sanitară a locului de muncă Materialele igienico -sanitare
0 1 2
I. Procese de muncă ce se desfășoară în
condiț ii de contact cu praf dar fără
degajare de substanțe chimice, fără
contact cu uleiuri sau produse iritante ale
pielii care produc:
murdărirea mâinilor
murdărirea mâinilor și a corpului
Săpun și perie de unghii
Săpun și perie de unghii
II. Procese d e muncă ce se desfășoară în
condiții de degajare de praf, fără alte
substanțe chimice, uleiuri sau produse
iritante ale pielii:
Cu medie de praf (ex: turnatorii, industria
materialelor de construcții, industria
inului și a cânepii, industria sticlei,
poliz oare)
Săpun și perie de unghii
96 din 98
Cu degajare mare de praf (măcinare și
cernere de cărbuni, fabricarea negrului de
fum)
Degajare și contaminare excesiva de praf
(fabricare și manipularea negrului de fum)
Săpun și perie de unghii
Săpun, perie de ungh ii, perie și
pasta pentru dinți
III. Procese de muncă ce au loc în condiții de
contact direct cu unele substanțe iritante
asupra pielii:
Contact cutanat permanent cu acizi
reactivi sau materii corosive
Contact cu produse de distilare a huilei,
petrolu lui și șisturi bituminoase (smoala,
asfalt, ulei și derivate, antracenice,
gudron, parafina, combinații azoaminice )
alte substanțe iritante cutanate (coloranți,
crom, uleiuri, minerale)
Săpun, deparate pentru
protecția pielii ( crema
hidratanta), perie și pasta de
dinți
Săpun,perie de unghii, creme
hiratante, perie și pasta de dinți
IV. Procese de muncă ce au loc în condiții de
contact direct cu:
Unele substanțe toxice care nu au acțiune
iritanta cutanata, dar pot pătrunde în
organism prin piele, alte noxe chimice
care contaminează pielea
Săpun, perie de unghii, perie și
pasta de dinți
V Locuri de muncă cu zgomot care pot
afecta auzul Antifoane
VI Locuri de muncă în care sunt prezente
noxe chimice sau pulberi care pot
pătrunde în organism pe cale respiratorie Măști adecvate protecției cailor
respiratorii
97 din 98
CONCLUZII
În lucrarea de fat ă am analizat premisele implementării principiilor ergonomice la
întreprinderea S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL ., atât din perspectiva microclimat ului
industrial cât s i din perspectiva organizării ergonomice a locurilor de muncă.
Microclimatul industrial existent la societatea analizată în ac eastă lucrare impune
adoptarea s i aplicarea unor măsuri ergonomice pent ru mentinerea sănătătii angajat ilor s ăi, având
în vedere faptul că riscurile implicate de activitatea de bază a întreprinderii presupun inhalarea
unor substant e nocive pentru organismul uman.
Organizarea ergonomică a locurilor de muncă presupune în special aplicarea principiilor
ergonomice c e au ca scop cons ervarea energiei muncitorilor, s i amplasarea utilajelor în câmpul
muncii într -un flux logic, pentru a facilita activitatea de prestare a serviciilor.
Prin analizarea situat iei existente s -a constat pre zenta anumitor inadvertent e între mod ul
în care muncitorii îsi desfăsoară activitatea s i modul ergonomic de realiare a acesteia. Prin
aplicarea propunerilor de îmbunătătire enuntate anterior se urmăreste atât eficientizarea
activitătii întreprinderii s i obtinerea unei profitabilităti ridicat e, cât si mentinerea sănătăt ii
muncitorilor.
Eficientizarea activității resurselor umane în condițiile organizării ergonomice a muncii
presupune adoptarea unor măsuri ce au ca scop creșterea productivității muncii și implicit
creșterea profitabilității în treprinderii analizate. În același timp se urmărește aplicarea unui
program de măsuri de protecție a muncii, pentru prevenirea și evitarea atât a accidentelor de
muncă, cât și a bolilor profesionale, cauzate în acest caz de inhalarea substanțelor toxice. Analiza
ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării constructive a locurilor
de muncă prin îmbunătățirea securității muncii și ameliorarea factorilor de ambianță fizică,
reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii și d iminuarea solicitărilor fizice și
nervoase.
Cea mai dificilă problemă pentru reușita unei companii în etapa actuală este propria ei
schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurală ținând seama de
mediul socio -economic, cult ural, politic, educativ, legislativ, tradițional, în continuă modificare.
Schimbarea structurii companiilor trebuie să aibă în vedre, în primul rând, schimbarea metodelor
și a procedurilor manageriale și apoi a mijloacelor tehnice și tehnologice. Aceste sc himbări pot fi
asigurate numai de un management performant al resurselor umane și de o organizare științifică
a muncii.
Oricât de puțin ar fi rezistent la schimbare omul privit ca o componentă a sistemului
socio -economic, schimbările de mentalitate și com portament sunt inevitabile datorită
schimbărilor survenite î n sist emul nostru de valori. Evoluția concepției omului despre muncă
este un factor caracterizat prin nivelul ridicat al exigenț elor în ceea ce privește calit atea vieții î n
general ș i calit atea vieții profesionale, calit atea cond ițiilor de muncă și confortul la locul de
muncă. Este necesar ca problemele umane sa fie tratate permanent si preventiv ci nu episodic si
curativ .
În concluzie , ergonomia este știința care sintetizează principii ale altor științe precum cele
medicale, economice, tehnice, antropometria, psihologia muncii, sociologia muncii, pentru
aplicarea lor în proiectarea și optimizarea sistemului om -mașină -mediu din punct de vedere al
condițiilor de muncă, precum și al creșterii produc tivității muncii . Ergonomia nu trebuie
confundată cu nici una dintre științele care o compun.
98 din 98
BIBLIOGRAFIE
1. Burloiu Petre – Ergonomia și organizarea ergonomică a muncii, Editu ra Didactică și
Pedagogică, București, 1990.
2. Burloiu Petre – Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, București, 1997.
3. Grandjean Etienne – Principii ergonomice în organizarea fiziologică a muncii , Editura
Științifică, București, 1972.
4. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu – Fundamentele managementului organizației , Editura
Tribuna Economică, București 2002.
5. Draghici, A. – Ergonomie , vol I, Noi abordări teoretice și aplicative , Editura Politehnica,
Timișoara, 2006.
6. Mihăilă I. – Bazele stiintifice s i aplicat iile ergon omiei, Editura Medicală, Bucures ti,
1982.
7. http://www.studentie.ro/Cursuri/Economie/Curs -ergonomie -definire caracterizare_ i47_
c1117_ 98452.html.
8. Date interne ale S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 95909447 Proiect Ergonomie [606797] (ID: 606797)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.