896. Societatea a primit o subvenție de 50% pentru investiții de la buget pentru achiziționarea unui utilaj în sumã de 3.000 lei. Utilajul… [617544]

CONTABILITATE
896. Societatea a primit o subvenție de 50% pentru investiții de la buget pentru achiziționarea unui utilaj în
sumã de 3.000 lei. Utilajul achiziționat a fost utilizat și amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a
vândut unui client la prețul de 800 lei.
Cum sunt afectate bilanțul și contul de profit și pierdere?
– achizitia utilajului 2131=404 3000
– inregistrarea subventiei de primit 445=131 1500
– incasarea subventiei 5121=445 1500
-plata utilajului 404=5121 3000
-inregistrarea amortizarii 6813=2813 2400
-inregistrarea amortizarii la venituri 131=7583 1200
-vanzare utilaj 461=7583 800
-descarcarea gestiunii 2813=2131 2400
6583=2131 600
Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere
in suma de 1000
897. Potrivit balanței de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 =
21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei,
cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei.
Calculați suma capitalului propriu.
CP=1012 + 105 + 121 ( SC) – 117 ( SD) – 129
CP= 21000+6000+5000-4000-5000
CP= 23000
91. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta
se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2
lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei,
care se achita in numerar.
1

a) emitere obligatiuni:
512 = 161 20.000 lei
b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc:
505 = 512 9.250 lei
c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc :
505 = 512 11.000 lei
d) Anulare obligatiuni :
161 = % 10.000 lei
505 9.250 lei
768 750 lei
% = 505 11.000 lei
161 10.000 lei
668 1.000 lei
e) Achitare dobanda :
666 = 513 30 lei
75. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de
8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani.
-inreg.subventiei de primit 445=131 8000
– achizitia utilajului 2131=404 8000
-inreg.amortizarii liniare anul N 6813=2813 2000
-se include amortizarea inregistrata la venituri 131=7583 2000
Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani.
76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este
subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei.
-achizitionarea utilajului 2131=404 4000
-incasarea subventiei 5121=131 1600
-inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 800
2

-concomitente se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite
131=7583 320 ( 1600 : 5 )
Inregistarile se repeta pentru cei 5 ani
82. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate
si neplatite, in suma de un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei.
In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca.
– inregistrarea clientilor incerti 4118=411 11900
– inregistrarea unui provizion 6812=1511 11900
– incasarea sumelor incerte 5121 = 4118 8000
-inreg.pierderii din creante 654=4118 7900
– anularea ajustarilor pt.depreciere 1511= 7812 11900
150. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare.
Dupa prospectul de vanzare rezulta:
– valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei
– amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei
– valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei
– taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei
– garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei
-pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei
Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:
– incasarea taxei la licitatie 5311= 708 100
-incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311=167 10000
-vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461=7583 57000
-scaderea cladirii din gestiune:
3

6583 = 212 35.000 lei
281 = 212 10.000 lei
-restituirea garantiei 167 = 5311 10.000 lei
158. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80%
deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara.
– inregistrarea cladirii in regie proprie 212=722 50000
4426=4427 9500
– gradul de deducere 80% 9500 x( 1-0,8) 212=4426 1900
Inregistrarea amortizarii anul N 6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10
Amortizarea se repeta pentru cei 10 ani
168. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul
grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea
nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre
intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din
cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la
un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%.
– achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ;
261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei
261 = % 5800
2692 2.900 lei
5121 2.900 lei
– se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ;
622 = 5121 – 116 lei
– se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ;
2692 = 5121 – 2.900 lei
– se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ;
5121 = 7641 – 2.856 lei
– se inregistreaza plata comisionului de 3% ;
4

622 = 5121 – 85,68 lei
– se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ;
5121 = 7641 – 2.772 lei
– se inregistreaza plata comisionului de 3% ;
622 = 5121 – 83,16 lei
– se scad din gestiune actiunile vandute
6641 = 261 – 5.800 lei
172. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este
evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei.
Valoare contabila 10000
Valoare justa anul N 9000
Conform IAS 36, REZULTA O DEPRECIERE, SE DIMINUEAZA REZERVA DIN REEVALUARE
– se inregistraeaza reevaluarea 105= 2121 1000
– se constituie provizion 6813 = 2911 1000
ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500
REZULTA O EVALUARE POZITIVA
– inregistrarea reevaluarii 2121=105 500
– anulare provizion 2911=7813 500
177. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000
euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3
lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui
de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro.
185. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10
ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator
utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei.
5

188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca.
La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de
22000, TVA 19%.
155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de
achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing
operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La
expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.
Rezolvare:
• Contabilitatea locatorului – finantatorului
Achizitionarea bunului de ¬ catre finantator :
% = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545
2131 „ Echipamente 5.500
tehnologice (mașini, utilaje
și instalații de lucru) "
4426 „ TVA deductibilă” 1.045
Inregistrarea amortizarii lunare ¬ :
5.500 / ( 5 * 12 ) = 92 lei/luna
6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92
6

exploatare privind instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor" de transport, animalelor
și plantațiilor "
*Nota : operatia se repeta in fiecare luna, pe toata durata contractului.
¬ Facturarea ratei de leasing catre utilizator :
411 „ Clienți ” = % 109
706 „Venituri din redevențe, 92
locații de gestiune și chirii"
4427 „ TVA colectată “ 17
*Nota : operatia se repeta in fiecare luna, pe toata durata contractului.
Incasarea creantei : ¬
5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienți ” 109
Transferul dreptului de ¬ proprietate la terminarea contractului:
• cu valoarea reziduala: (5.500 – ( 109 * 24 ) = 5.500 – 2.612 = 2.884
461 „ Debitori diverși " = % 3.432
7583 „ Venituri din vânzarea 2.884
activelor și alte operații de
de capital"
4427 „ TVA colectată “ 548
• cu valoarea contabila:
7

% = 2131 „ Echipamente 5.500
2813 „ Amortizarea tehnologice (mașini, utilaje 2.616
instalațiilor, mijloacelor de și instalații de lucru) "
transport, animalelor
și plantațiilor "
6583 „ Cheltuieli privind 2.884
activele cedate și alte
operații de capital "
Incasarea¬ creantei de la locatar:
5121„Conturi la bănci în lei “ = 461 „ Debitori diverși " 3.432
• Contabilitatea locatarului – utilizatorului
Primirea bunului de la locator: ¬
D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing ( 5.500 / 60 ) * 24 = 2.208
Inregistrarea facturii ¬ reprezentand rata de leasing :
% = 401 „ Furnizori " 109
612 „ Cheltuieli cu 92
redevențele, locațiile
de gestiune și chiriile
4426 „ TVA deductibilă ” 17
Plata facturii reprezentand rata de leasing ¬ :
401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei” 109
8

¬ Diminuarea valoarii datoriei catre locator :
C8036 = lunar, cu valoarea ratelor de leasing
Transferul dreptului de proprietate : ¬
% = 404„Furnizori de imobilizari" 3.432
2131 „ Echipamente 2.884
tehnologice (mașini, utilaje și instalatii de lucru )”
4426 „ TVA deductibilă” 548
Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului, ¬ reprezentind amortizarea calculata de finantator si
facturata utilizatorului :
2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea 2.208
tehnologice (mașini, utilaje instalațiilor, mijloacelor
și instalații de lucru) " de transport, animalelor
și plantațiilor "
Achitarea facturii privind bunul ¬ cumparat :
404„Furnizori de imobilizari" = 5121„Conturi la bănci în lei” 3.432
197. SC “ATACRET” SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1.000 lei. In cursul anului se
achizitioneaza materii prime in valoare de 2.800 lei, cheltuielile de transport in suma de 200 lei. Costul de
9

achizitie este de 3.000 lei, TVA 19%. Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3.500
lei.
-achizitia de materii prime
% = 401 3570
301 3000
4426 570
– consum materii prime
601=301 3500
201. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de
un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c.
Aprovizionarile in cursul lunii au fost:
– la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.;
– la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.;
– la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c.
– Consumurile lunii octombrie au fost:
0la 8 octombrie, 1100 m.c.
1la 18 octombrie, 1500 m.c.
Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa:
1A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO);
2B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;
3C – metoda costului mediu ponderat (CMP).
61.Pentru obținerea unui credit pe termen de doi ani, rambursat
integral la scadență, se efectuează următoarele operații:
a). Obținerea creditului în sumă de 10.000 de euro la un curs de 3,8
lei/euro.
10

5124 = 1621 –
38.000 lei
Conturi la bănci în devize Credite bancare pe termen lung
b). Evaluarea la finele exercițiului a datoriei în devize, cursul valutar la
31.12 fiind de 3,88 lei/euro.
% = 1621
38.800 lei
Credite bancare pe termen lung
5124
38.000 lei
Conturi la bănci în devize
665
800 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
c). Evaluarea la finele exercițiului următor a datoriei în devize, cursul
valutar la 31.12 fiind de 3,85 lei/euro.
% = 1621 38.500
lei
Credite bancare pe termen lung
5124
38.000 lei
Conturi la bănci în devize
665
500 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
d). La scadență, se rambursează creditul bancar la cursul de 3,91
lei/euro.
% = 5124 39.100
lei
Conturi la banci in devize
1621 38.000
lei
Credite bancare pe termen lung
665
1.100 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
110. SC ALFA SA primește în concesionare o mașină de tăiat table, de
le SC MEDA SA, în valoare de 8.000 lei care se amortizează liniar în 5 ani, pe
durată nedeterminată, pentru care va plăti o redevență anuală de 600 lei. Se
vor efectua înregistrările în contabilitatea ambelor societăți comerciale.
Rezolvare :
Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare:
a) primire in concesiune masina de taiat table
11

2131 = 167
8000 lei
Echipamente tehnologice Alte împrumuturi și datorii asimilate

Debit 8038 “Bunuri publice primite în administrare, concesiune și cu chirie 8000 lei
b) calcul amortizare
amortizare anuală = valoare de intrare/nr. De ani
amortizarea anuală = 8000/5= 1600 lei
c) inregistrare amortizare
6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei
6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei
6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei
6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei
d) plata redeventa
167 = 5121 600 lei / an
Inregistrari in contabilitatea societatii concedente:
a) Predarea masinii de taiat tabla
2678 = 2131 8000 lei
b) redeventa anul 1
4111 = 2678 600lei pe an
5121 = 4111 600 lei / an
c) redevanta anul 2
4111 = 2678 600lei pe an
5121 = 4111 600 lei / an
d) redevanță anul 3
4111 = 2678 600lei pe an
5121 = 4111 600 lei / an
116. La SC ARTEX SA se obțin din producție proprie programe
informatice în valoare de 900 lei. In timpul folosirii li se înregistrează
amortizarea în sumă de 600 lei, după care se vând unui beneficiar, de la care
se încasează 200 lei, Tva 19%. Se scot din evidență programele informatice
vândute.
Obținerea programelor informatice
208 = 721 900 lei
Înregistrarea amortizării
681 = 2808 600 lei
Vanzarea programelor informatice
4111 = % 238 lei
768 200 lei
4427 38 lei
12

Scoaterea din gestiune a programelor informatice
% = 208 900 lei
2808 600 lei
668 300 lei
134. SC MEDA SA acordă unui furnizor un avans de 500 lei, TVA 19 % și
achiziționează un strung automat în următoarele condiții:
– preț de achiziție 5000 lei
– cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei
– TVA 19% 1140 lei
– total factura 7140 lei
Durata de utilizare a strungului este de 8 ani iar regimul de amortizare
este liniar. După 6 ani strungul se vinde la un preț de 6500 lei, TVA 19%
încasându-se prin bancă contravaloarea acestuia.
Inregistrarea avansului
% = 5121 595 lei
234 500 lei
4426 95 lei
Primirea facturii
% = 404 7140 lei
2131 6000 lei
4426 1140 lei
Plata furnizorului
404 = % 7140 lei
234 500 lei
5121 6545 lei
4426 95 lei
Înregistrarea amortizării lineare anuale
Amortizarea anuala = valoarea de intrare/nr. De ani = 6000/8 = 750 lei
6813 = 2813 750 lei
Înregistrarea vânzării strungului
4111 = % 7735 lei
768 6500 lei
4427 1235 lei
5121 = 4111 7735 lei
Scoaterea din gestiune a strungului
% = 2131 6000 lei
2813 4500 lei
668 1500 lei
138. SC PRINT TRADE hotărăște modernizarea unei mașini pentru
fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12000 lei. Durata normal de
utilizare a unei mașini este de 10 ani, iar durata ramasă de 4 ani.
Lucrările de modernizare se realizează de către un terț, care facturează
aceste lucrări la valoarea de 3000 lei, TVA 19 %, achitarea facându-se cu
ordin de plată. Să se înregistreze în contabilitate aceste operații inclusiv
13

amortizarea lunară a mașinii modernizate pe durata rămasă, știind că metoda
de amortizare utlizată este cea liniară .
Înregistrarea modernizării mașinii
% = 404 3570 lei
213 3000 lei
4426 570 lei
Înregistrarea amortizării anuale
Valoarea rămasă de amortizat = 12000 lei – (1200lei*6ani) = 4800 lei
Amortizarea anuală = valoarea rămasă de amortizat + valoarea modernizată/nr.
de ani = (4800lei + 3000 lei) /4 = 7800 lei/4 = 1950 lei/an
6811 = 2813 1950 lei
139. SC SIMCOR SA casează un camion a cărui valoare de înregistrare
este de 10000 lei, amortizat în valoare de 8000 lei. Cheltuielile cu casarea
camionului au fost de 40 lei, efectuate de o societate specializată iar
recuperările de piese de schimb sunt de 100 lei. Valoarea neamortizată se
suportă de unitate în 2 ani.
Casarea mijlocului de transport :
%=213310000 lei
2813 8000 lei
471 2000 lei
Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată:
6583=40140 lei
Înregistrarea pieselor de schimb
3024 =7588 100 lei
Se crediteaza contul 8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a
mijloacelor fixe" cu suma de 2000 lei
142. Pe data de 11.12.2005 SC BETA cumpara un utilaj conform facturii
nr.267 în următoarele condiții: preț de achiziție 9000 lei; cheltuieli de
transport înscrise în factură 500 lei, TVA 19 %. Punerea în funcțiune a
utilajului necesită lucrări de montaj efectuate pe data de 25.12.2005 de o
firmă specializată. Factura nr. 4589 privind lucrările de montaj prezintă
următoarele date: costul lucrărilor 1000 lei, TVA 19%. Pe data de 26.12.2005
se face recepția finală a utilajului. Utilajul are o durată de utilizare de 7 ani și
se amortizează degresiv iar după expirarea acesteia se casează.
Costul utilajului = prețul de achiziție + cheltuielile de transport = 9000 lei + 500
lei = 9500 lei
% = 404 11 305 lei
2131 9 500 lei
4426 1 805 lei
% = 404 1 190 lei
2131 1 000 lei
4426 190 lei
Durata de utilizare 7 ani
Rata anuală de amortizare = 100/7 = 14,27 %
Coeficientul de multiplicare = 2
14

Rata degresivă de amortizare = 2*14,27% = 28,54 %
Tk = (Dn+1) – 100/Ra= (7+1) – 100/28,54 = 8- 4 = 4
Tk = momentul pentru trecerea de la amortizarea degresivă la amortizarea
lineară
Dn = Durata normală de funcționare
Ra = Rata amortizării degresive
Exercițiul Valoare de intrareAmortizare
degresivă și
linearăValoare rămasă
0 1 2 3
1 10 500 2997 7503
2 10500 2141 5362
3 10500 1530 3832
4 10500 958 2874
5 10500 958 1916
6 10500 958 958
7 10500 958 –
Înregistrarea amortizării utilajului
6811 = 2813 10500 lei
Casarea utilajului
2813 = 2131 10500 lei
151.SC ALFA SA vinde cu plata în rate o clădire pentru care se cunosc
următoarele date:
– valoarea de înregistrare a clădirii – 52500 lei
– valoarea amortizării până la data vânzării – 12500 lei
– prețul de vânzare al clădirii – 75000 lei
– dobânda lunară – 7500 lei
– avansul încasat la vânzarea cu plata în rate – 17850 lei
– numărul ratelor prevăzute în contract – 3 rate lunare
-inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe
461 = % 89.250 lei
7583 75.000 lei
4427 14.250 lei
461 = % 26.775 lei
472 22.500 lei (dobanda de incasat)
4427 4.275 lei (taxa colectata aferenta dobanzii)
-inregistrarea avansului incasat
% = 461 21241,50 lei
5121 17850 lei
15

4427 3391,50 lei
– inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii
Rata lunară =( 89250 lei -21241,50 lei) /3 = 22669,50 lei la care se adaugă luna
dobânda în sumă de 7500 lei
5121=461 30169,50 lei
-inregistrarea scoaterii din evidenta a m.f.
%=21252.500 lei
a.12.500 lei
440.000 lei
-includerea in venituri a dobanzii incasate
472=7667.500/lunax3 = 22.500
155. SC LUKOIL SRL achiziționează de la furnizori interni de mijloace
fixe, o mașină de frezat, la prețul de achiziție de 5500 lei, TVA 19%, ce
urmează a fi predate unui alt agent economic în regim de leasing operațional.
Contractul este de 2 ani, iar durata normată de funcționare a mașinii este de
5 ani. La expirarea contractului se convine vânzarea către locatar a mașinii
de frezat la valoarea reziduală.
Contabilitatea locatorului
Achiziția mașinii de frezat
% = 404 6545 lei
2131 5500 lei
4426 1045 lei
Înregistrarea amortizării lunare
5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună
6811 = 2813 92 lei
Operația se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului.
Facturarea ratei de leasing către utilizator
4111 = % 109,48 lei
706 92 lei
4427 17,48 lei
Încasarea creanței
5121 = 4111 109,48 lei
Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului
Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei
461 = % 3917,48 lei
7583 3292 lei
4427 625,48 lei
Scoaterea din gestiune a mașinii de frezat
% = 2131 5500 lei
2813 2208 lei
6583 3292 lei
Încasarea creanței de la locatar
5121 = 461 3917,48 lei
Predarea mașinii de frezat în leasing agentului economic
16

2675 = 2131 5500 lei
Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevențe, locații de gestiune, chirii și
alte datorii asimilate”
201. SC MOBILA ALFA SA are în depozitul de materii prime la 1
octombrie 1200 mc lemn de brad de un anumit sortiment la prețul de
cumpărare de 75 lei/mc. Aprovizionarea în cursul lunii a fost:
– la 5 octombrie 800 mc la costul de achiziție de 80 lei/mc
– la 11 octombrie 1000 mc la costul de achiziție de 82 lei/mc
– la 20 octombrie 900 mc la costul de achiziție de 82 lei/mc
Consumurile lunii octombrie au fost:
La 8 octombrie 1100 mc
La 18 octobrie 1500 mc
1A – Metoda primei intrări – primei ieșiri (FIFO)
DataIntrări Ieșiri Stoc
Q mcCost
unitar
leiCost
total
leiQ mcCost
unitar
leiCost
total
leiQ mcCost
unitar
leiCost
total
lei
1/10 1200 75 90000
5/10 800 80 640001200
80075
8090000
64000
8/10 1100 75 82500
11/10 1000 82 82000100
800
100075
80
827500
64000
82000
18/10100
800
60075
80
827500
64000
49200 400 82 32800
20/10 900 82 73800 1300 8210660
0
17

2B – Metoda costului prestabilit de 77 lei/mc
K = (Sold inițial al diferențelor de preț + Diferențe de preț cumulate aferente
intrărilor în cursul anului) / (Sold inițial al stocurilo la preț standard + Valoarea
cumulată la preț standard a stocurilor intrate)
Diferențe de preț = Valoarea la cost standard a bunurilor ieșite * K
Data Operația Intrări Ieșiri Stoc
Q
mcCost
unitar
leiCost
total
leiQ
mcCost
unita
r leiCost
total
leiQ
mcCost
unita
r leiCost
total
lei
1/10Stoc inițial
Cont 301
Cont 308120
077 92400
-2400
5/10Aproviziona
re
Cont 301
Cont 308800
80077
361600
2400200
07715400
0
8/10Consum
Cont 301
Cont 308110
077 77000 900 77 69300
11/1
0Aproviziona
re
Cont 301
Cont 308100
0
100
077
577000
5000190
07714630
0
5000
18/1
0Consum
Cont 301
Cont 308150
077 11550
0400 77 30800
2500
18

2500
20/1
0Aproviziona
re
Cont 301
Cont 308900
90077
573800
4500130
07710010
0
7000
Data de 08.10 – consum 1100 mc
K = 0
Data 18.10. – consum 1500 mc
K = (Si 308 +/- Rd/c 308)/ (Si 301 + Rd 301) = [-2400+(2400+5000)]/[92400 +
(61600+77000)] = 0,0216
Diferențe de preț aferente ieșirilor = 115500*0,0216 = 2500
3 C – Metoda costului mediu ponderat (CMP)
DataIntrări Ieșiri Stoc
Q mcCost
unitar
leiCost
total
leiQ mcCost
unitar
leiCost
total
leiQ mcCost
unitar
leiCost
total
lei
1/10 1200 75 90000
5/10 800 80 64000
8/10 1100 77 84700
11/10 1000 82 82000 900 77 69300
18/10 1500 79,63211944
8
20/10 900 82 73800 400 79,63231852,8
0
CMP = (1200 mc*75 lei/mc + 800 mc*80 lei/mc)/(1200 mc +800 mc) = 77
lei/mc
CMP = (900 mc*77lei/mc + 1000 mc*82lei/mc)/(900 mc+1000mc) = 79,632
lei/mc
CMP = (900 mc* 82 lei/mc + 400 mc * 79,632 lei/mc)/( 900 mc + 400 mc) =
81,271 mc
202. La SC INTEGRAL SRL se recepționează materii prime sosite fără
factură în valoare de 1000 lei, TVA 19%. La sosirea facturii se constată că
valoarea facturată este de 1200 lei, TVA 19 %. Înregistrări în contabilitate
după două variante:
– A – Varianta cu stornarea
19

a). Înregistrarea recepției materiilor prime sosite fără factură
% = 408 1 190 lei
301 1 000 lei
4428 190 lei
b). Ștornarea operației
408 = % 1 190 lei
301 1 000 lei
4428 190 lei
c). La sosirea facturii se face înregistrarea
% = 401 1 428 lei
301 1 200 lei
4426 228 lei
– B – Varianta cu înregistrarea diferențelor.
a). Înregistrarea recepției materiilor prime sosite fără factură
% = 408 1 190 lei
301 1 000 lei
4428 190 lei
b). La sosirea facturii se face înregistrarea
% = 401 1 428 lei
408 1 190 lei
301 200 lei
4426 38 lei
4426 = 4428 190 lei
Cum efectuați contabilizarea în condițiile în care valoarea facturată
este de 900 lei și TVA 19%.
2.a). Înregistrarea recepției materiilor prime sosite fără factură
% = 408 1 190 lei
301 1 000 lei
4428 190 lei
b). Ștornarea operației
408 = % 1 190 lei
301 1 000 lei
4428 190 lei
c). La sosirea facturii se face înregistrarea
% = 401 1 071 lei
301 900 lei
4426 171 lei
3.a). Înregistrarea recepției materiilor prime sosite fără factură
% = 408 1 190 lei
301 1 000 lei
4428 190 lei
b). La sosirea facturii se face înregistrarea
401 = % 119 lei
301 100 lei
20

4426 19 lei
4426 = 4428 190 lei
253.SC CRISUL SA are ca cativitate desfacerea cu amănuntul și
dispune la începutul lunii martie de mărfuri în valoare de 11900 lei la pret cu
amanuntul inclusiv TVA, cu un adaos comercial de 2000 lei. Din „Jurnalul
cumpărăturilor” și „Jurnalul de vânzare” rezultă că în cursul lunii martie au
avut loc următoarele operații:
a) Se achiziționează și se recepționează mărfuri știind că prețul de
cumpărare este de 14000 lei, ados comercial 25%, TVA 19 %.
371 = % 20 825 lei
401 14 000 lei
378 3 500 lei
4428 3 325 lei
4426 = 401 2660 lei
b). S-au vândut mărfuri în numerar în valoare de 14000 lei din care TVA
2235 lei.
5311 = % 14 000 lei
707 11 765 lei
4427 2 235 lei
c). Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute.
Si371 = 11 900 lei
Si378 = 2 000 lei
K = (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371+Rd371) – (Si 4428 + Rc 4428)] = (2000 +3500)/
[(11900+20825) – 3325] = 5500/29400 =0,1871
Cota de adaos comercial aferentă ieșirilor din stoc = Rc 707*k = 11 765 *
0,1871 = 2201
% = 371 14 000 lei
607 9 564 lei
378 2 201 lei
4428 2 235 lei
286. SC DIAMANT SRL primește spre vânzare în consignație mărfuri
evaluate la 500 lei, comision 20 % și TVA 19 %. Să se efectueze înregistrările
contabile în condițiile în care:
a). Deponentul este persoană fizică
Calculul prețului de vânzare cu amănuntul
Valoarea mărfurilor 500 lei
Comision 20 % – 100 lei
TVA aferentă comisionului – 19 lei
Valoarea totală a mărfurilor 619 lei
Recepția la primirea mărfurilor și stabilirea prețului de vânzare cu
amănuntul
Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de
consignație Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie”
– 500 lei
21

Vânzarea bunurilor la prețil de vânzare
5311 = % 736 lei
707 619 lei
4427 117 lei
Emiterea facturii
371 = 401 500 lei
Înregistrarea adosului comercial
371 = %
378 100 lei
4428 19 lei
Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute
% = 371 619 lei
607 500 lei
378 100 lei
4428 19 lei
Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei
b). Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările
în contabilitatea ambelor societăți.
Achitarea mărfurilor vândute către deponent
401 = 5311 500 lei
1.Reflectarea în contabilitatea unității de consignație
Calculul prețului de vânzare cu amănuntul
Valoarea mărfurilor 500 lei
Comision 20 % – 100 lei
TVA aferentă comisionului – 19 lei
Valoarea totală a mărfurilor 619 lei
Recepția la primirea mărfurilor și stabilirea prețului de vânzare cu
amănuntul
Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de
consignație Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie”
– 500 lei
Vânzarea bunurilor la prețil de vânzare
5311 = % 736 lei
707 619 lei
4427 117 lei
Emiterea facturii
371 = 401 500 lei
Înregistrarea adosului comercial
371 = %
378 100 lei
4428 19 lei
Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute
% = 371 619 lei
607 500 lei
378 100 lei
22

4428 19 lei
Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei
b). Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările
în contabilitatea ambelor societăți.
Achitarea mărfurilor vândute către deponent
401 = 5311 500 lei
2.Reflectarea în contabilitatea unității deponentului
Transmiterea bunurilor spre vanzare consignatarului:
357 = 371 500 lei
Facturarea bunurilor vandute:
4111 = % 595 lei
707 500 lei
4427 95 lei
Scaderea din gestiune a bunurilor vandute:
607 = 357 500 lei
Incasarea sumei repr.bunurile vandute si facturate:
5311 = 4111 500 lei
291. SC ALFA SA livrează la SC BETA SA produse finite (BETA le
recepționează ca mărfuri) a căror valoare este de 2300 lei, conform facturii
nr.1300 din 1 februarie 2005 cu scadență la 28 februarie 2005. Prețul de
înregistrare al produselor finite este de 2000 lei. Rabatul acordat pentru
defecte este de 30 lei. Remizele acordate pentru vânzări superioare sumei de
1000 lei, 1%, iar remiza pentru poziția privilegiată deținută de SC BETA SA
este de 5%. Scontul pentru decontarea facturii la 10.02.2005 este de 2% și se
acordă printr-o factura ulterioară. Înregistrările se vor efectua la SC ALFA SA
și SC BETA SA.
Factura simplificata se prezinta astfel:
Valoarea bruta a marfurilor vandute 2300 lei
(-) Rabat 30 lei
Net 1 2270 lei
(-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei
de 1000 lei): 2300 * 1% = 23 lei
Net 2 2247 lei
(-)Remiza 2 (pentru importanta clientului):
2247 * 5% = 112 lei
NET COMERCIAL 2135 lei
(+) TVA : 2135 * 19% = 406 lei
NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) = 2541 lei
– suma bruta (net comercial) 2135 lei
– scont de decontare (2135 * 2%) = 46 lei
– TVA aferenta scontului de decontare (46 * 19%) = 9 lei
Total factura de reducere 55 lei
In contabilitatea SC ALFA SA se inregistreaza :
1).Vanzarea de marfuri:
4111 = % 2540 lei
23

701 2135 lei
4427 405 lei
2).Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura de
reducere):
% = 4111 55 lei
667 46 lei
4427 9 lei
In contabilitatea SC BETA SA se inregistreaza:
1).Cumpararea de marfuri:
% = 401 2540 lei
371 2135 lei
4426 405 lei
2).Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere):
401 = % 55 lei
767 46 lei
4426 9 lei

304. SC ALFA SA se aprovizionează de SC GAMA SA cu mărfuri în
valoare de 600 lei, TVA 19%. SC ALFA SA vinde societății SC BETA SA mărfuri
în valoare de 600 lei, TVA 19 %. SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o
cambie în favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA
poate să utilizeze cambia într-unul din următoarele moduri:
– A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA
SA față de care are o obligație dintr-un raport comercial anterior;
• în contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar) :
401 = 413 714 lei
• în contabilitatea andositului (noul beneficiar) :
413 = 4111 714 lei
– B – scontează cambia la bancă înainte de scadență; taxă scont 14 lei;
% = 413 714 lei
5114 700 lei
666 14 lei
– C- păstrează cambia în portofoliu până la scadență când se face
decontarea directă cu „trasul” prin încasarea în numerar;
413 = 4111 714 lei
5131 = 413 714 lei
– D – decontează cambia prin intermediul băncii sau oficiul poșatl, la
scadență, banca reținând un comision de 4 lei.
4111 = % 714 lei
371 600 lei
4427 114 lei
413 = 4111 714 lei
% = 413 714 lei
5121 710 lei
627 4 lei
24

340. SC CRISANA SA efectuează următoarele operații în luna
decembrie:
– achiziționarea de materii prime 2000 lei, TVA 19 %;
% = 401 2380 lei
301 2000 lei
4426 380 lei
– livrarea de produse finite: 4000 lei, din care:
1.la intern 2000 lei, TVA 19 %
% = 4111 2380 lei
701 2000 lei
4427 380 lei
2.la export 500 lei
4111 = % 595 lei
701 500 lei
4427 95 lei
3.la intern scutite de TVA 1500 lei
4111 = 701 1500 lei
Să se realizeze și contabilizeze regularizarea TVA.
Calculul TVA aferentă produselor finite vândute:
a).Impozabile la intern 2000 lei * 19% = 380 lei
b). Export 500 lei * 19% = 95 lei
c). Scutite 1500 lei
Prorata de TVA = Venituri din operațiuni supuse TVA/Total Venituri = (2000 lei +500
lei)/ 4000 lei = 0,625
TVA de dedus = TVA deductibilă * prorata de TVA = 380 lei * 0,5 = 237,50 lei
4427 = % 475 lei
4426 237,50 lei
4423 237,50 lei
635 = 4426 142,50 lei
636. Casa de amanet AMA SRL încheie un contract cu o persoană
fizică, proprietara unui bun de valoare, pe baza căruia îi acordă un împrumut
în sumă de 3000 lei pe o perioadă de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe
persoanei fizice un comision de 15 %. La data scadenței pot interveni
următoarele situații:
– A – proprietarul ceasului rambursează împrumutul și comisionul și
reprimește ceasul;
Acordarea împrumutului
2678 = 5311 3.000 lei si concomitent
Debit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei
5311 = 2678 3.000 lei
5311 = 704 450 lei
Si concomitent
Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei
25

– B – proprietarul bunului nu se prezintăși conform înțelegerii casa de
amanet devine proprietara acestuia, suma achitată fiind considerată drept
contravaloarea bunului. Și în acest caz pot apărea două situații:
– B1 – casa de amanet vinde bunul în regim de consignație; Preț
evaluat 3000 lei, comision 10 %, TVA 19%.
Pret evaluat 3.000 lei
Comision 10% 300 lei
TVA 627 lei (3.300 x 19%)
Înregistrarea vanzarii bunului:
5311 = % 3.927 lei
707 3.300 lei
4427 627 lei
Casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in
gestiune marfa:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 300 lei
371 = 4428 627 lei
– inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 300 lei
607= 4428 627 lei
Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie ” cu 3.000 lei
– B2 – casa de amanet devine proprietara bunului pe care il
înregistrează ca mijloc fix;
Se inregistreaza mijlocul fix
213 = 2678 3.000 lei
La scadenta, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de
scadenta.
Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de
prelungire, iar dupa expirarea noului termen, se procedeaza conform celor doua
variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul
devine proprietatea casei de amanet).
– C – proprietarul bunului se prezintă dar nu dispune de suma necesară
achitării datoriei și solicită o prelungire, drept pentru care casa de amanet
mărește comisionul.
La scadenta, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de
scadenta.
Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de
prelungire, iar dupa expirarea noului termen, se procedeaza conform celor doua
variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul
devine proprietatea casei de amanet).
639. La 1 ianuarie 2005 se constituie și își începe activitatea SC
CONFMETAL SRL din Marghita, având ca obiect de activitate „Confecții
metalice și prestări de servicii în transportul auto”. Cei trei asociați au
subscris un capital social de 500.000 lei, aportat integral la data înființării,
26

plus 500 lei prime legate de capital, stabilite prin statut, depuse în numerar
odată cu capitalul subscris, astfel:
a). Asociatul SC ALFA SA (societate cu capital de stat) a subscris un
capital de 350.000 lei format din:
– clădiri 50.000 lei
– construcții speciale 100.000 lei
– mașini, utilaje și instalații de lucru 200.000 lei.
212 = 456 50.000 lei
212 = 456 100.000 lei
2131 = 456 200.000 lei
456 = 1011 350.000 lei
1011 = 1012 350.000 lei
b). Asociatul SC INA SRL (societate cu capital privat) a subscris un
capital social în valoare de 100.000 lei constând în:
– materii prime 70.000 lei
– materii auxiliare 15.000 lei
– obiecte de inventar 10.000 lei
– numerar 5.000 lei
301 = 456 70.000 lei
3021 = 456 15.000 lei
303 = 456 10.000 lei
512 = 456 5.000 lei
456 = 1011 100.000 lei
1011 = 1012 100.000 lei
c). Asociatul „A” persoană fizică a subscris un capital social în valoare
de 50.000 lei constând în numerar. Valorile subscrise au fost aportate
integral, conform procesului verbal nr.10 din 10.01.2005.
512 = 456 50.000 lei
456 = 1011 50.000 lei
1011 = 1012 50.000 lei
d). După obținerea autorizației de funcționare de la Camera de Comerț
și Industrie și înregistrarea la Administrația Financiară teritorială ca societate
comercială cu personalitate juridică, se angajează personalul salariat al
societății, format din 85 de muncitori și 15 persoane pentru administrare și
conducere.
e). Suma de 5.500 lei, aportul în numerar al asociaților, se depune
integral în contul curent la BRD.
512 = 456 5.500 lei
456 = 1011 5.500 lei
1011 = 1012 5.500 lei
f). Pentru constituirea societății s-au cheltuit 500 lei, TVA inclus
reprezentând prima legată de capital, care se capitalizează.
456 = 104 500 lei
104 = 1012 500 lei
g). La 1 februarie 2005 SC CONFMETAL SRL primește de la stat o
subvenție, în sumă de 10.000 lei pentru finanțarea investițiilor (instalații de
27

lucru achiziționate de la furnizori în sumă de 10.000 lei și mijloace de
transport 5.000 lei, TVA 19 %). Se înregistrează subvenția anuală liniară a
imobilizării corporale, durată de viață utilă 10 ani, după care se trece cota
parte din suvenție la venituri.
Primirea subvenției
445 = 4752 10000 lei
Achiziționarea utilajului
% = 404 17850 lei
2131 10000 lei
2133 5000 lei
4426 2850 lei
Amortizarea anuală
15000 lei /10 = 1500 lei/an
6811 = 2813 1500 lei
Se include amortizarea subvenției la venituri
4752 = 7584 1000 lei
Se încasează subvenția
5121 = 445 10000 lei
915. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activitățile de
exploare ale unui societăți în condițiile următoare:
– rezultatul contabil înaintea impozitării șia a elementelor
extraordinare – 10000 lei
– cheltuieli cu amortizarea – 2000 lei
– venituri din provizioane – 500 lei
– venituri din plasamente – 300 lei
– creșterea stocurilor de materii prime – 1500 lei
– scăderea stocurilor de mărfuri – 300 lei
– scăderea conturilor de creanțe clienți – 1300 lei
– creșterea conturilor de datorii la furnizori – 200 lei
– impozit pe profit plătit – 1000 lei.
CF de exploatare = rezultatul înaintea impozitării + cheltuieli cu amortizarea –
venituri din provizioane – venituri din plasamente – (creșterea stocurilor de materii
prime – scăderea stocurilor de mãrfuri – scãderea conturilor de creanțe clienți – datorii
la furnizori) – impozit pe
profit plãtit = 10000 lei + 2000 lei – 500 lei – 300 lei – (1500 lei – 300 lei – 1300 lei –
200 lei) – 1000 lei = 9900 lei
916. Situația înainte de dubla creștere a capitalului se prezintă astfel:
– capital social – 10000 lei (10000 acțiuni * 1 leu valoarea nominală)
– rezerve – 5000 lei.
Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4000 lei
pentru care se emit 2000 de acțiuni. În faza a adoua se aduc aporturi în
numerar pentru care se emit 3000 de acțiuni la un preț de emisiune egal cu
28

valoarea nominală. Calculați valoarea DA și DS generate de creșterea de
capital.
VN = 1 leu/ acțiune
-Situația înainte de creșterea capitalului
Capital social 10000 lei
Rezerve 5000 lei
Capital propriu 15000 lei
Valoarea matematică contabilă veche = (10000 + 5000) / 10000 = 1.5
lei/actiune
-Situația capitalurilor proprii după încorporarea rezervelor
Capital social 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei
Rezerve 5000 lei – 4000 lei = 1000 lei
Capital propriu 15000 lei
Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (14000 +
1000) / 12000 =1.25 lei /actiune
DA = 1.5 – 1.25 = 0.25 lei/actiune
-Situația capitalurilor proprii după încorporarea aporturilor în numerar
Capital social 14000 lei
Aport în numerar 3000 lei
Rezerve 1000 lei
Capital propriu 15000 lei
Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acțiuni în numerar = (14000
+ 3000 + 1000) / 15000 =1.2 lei/actiune
DS = 1.25 – 1.2 = 0.05 lei
210. SC GROPITA SA se aprovizioneazo cu semințe în valoare de 800 lei,
furaje 700 lei și îngrășăminte 500 lei, TVA 19 %, precum și medicamente de
uz veterinar în valoare de 200 lei, TVA 19 %. Semințele, furajele,
îngrășămintele chimice și medicamentele se eliberează în consum.
% = 401 2.618 lei
3025 800 lei
3026 700 lei
3028 500 lei
3028 200 lei
4426 418 lei
Eliberarea în consum a semintelor, furajelor, ingrasamintelor chimice si a
medicamentelor:
6025 = 3025 800 lei
6026 = 3026 700 lei
6028 = 3028 500 lei
6028 = 3028 200 lei
288. SC ACONALEX SA vinde mărfuri cu plata în rate în valoare de 8500
lei din care 1500 lei adaos comercial, TVA 19%. Se încasează un avans de 40
% la vânzarea mărfurilor iar restul se încasează în 5 rate egale. Dobânda este
de 850 lei și este scadentă odată cu ultima rată.
29

Prețul de achiziție al marfii 7000 lei
Adaos comercial 1500 lei
TVA neexigibil 1615 lei
Avans inclusiv TVA = 10115 lei * 40% = 4046 lei
TVA aferent avansului = 4046 lei – 4046/1,19 = 646 lei
Avans fărăp TVA = 3400 lei
Restul de încasat = 10115 lei – 3400 lei = 6715 lei
Mărimea unei rate inclusiv TVA = 6715 lei/5 = 1343 lei
TVA inclusă în rată = 1343 -1343/1,19 = 1343 – 1128 = 215 lei
Rata lunară fără TVA = 1343 lei – 215 lei = 1128 lei
LunaRata de
încasat
(fără TVA
și
dobândă)TVA
aferentTotal rată
lunarăRest de
încasat
1 1128 215 1343 5372
2 1128 215 1343 4029
3 1128 215 1343 2686
4 1128 215 1343 1343
5 1128 215 1343 –
TOTAL 5640 1075 6715
Cont 472: Scadența conform tabelului de mai sus :
LunaSuma de
repartizatConturi corespondente
(cont 472) 707 766
1 1128 1128
2 1128 1128
3 1128 1128
4 1128 1128
5 1978 1128 850
TOTAL 6490 5640 850
Facturarea și livrarea mărfurilor cu plata în rate
4111 = % 11611 lei
707 3400 lei
4427 646 lei
472 6490 lei
4428 1075 lei
Încasarea avansului de 40%
5311 = 4111 4064
Cost de achiziție aferent avansului = 7000 lei * 40 % = 2800 lei
– descărcarea gestiunii de mărfuri în luna ianuarie:
30

%
607 “Cheltuieli privind mărfurile”
471 “Cheltuieli înregistrate în avans”
378 “Diferențe de preț la mărfuri”
4428 “TVA neexigibilă”= 371 “Mărfuri” 10115 lei
2800 lei
4200 lei
1500 lei
1615 lei
Încasarea primei rate
5311 = 4111 1343 Lei
4428 = 4427 215 lei
Formarea veniturilor aferente primei rate
472 = 707 1128 lei
Cheltuieli anticipate trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând
costul de achiziție aferent ratei încasate (4200 lei: 5 = 2863 lei)
607 = 471 2863 lei
Formarea veniturilor afrente ultimei rate și încasarea dobânzii
472 = % 1978 lei
707 1128 lei
766 850 lei
??. O societate comercială cu un capital social de 20.000 lei divizat în
4.000 de acțiuni decide majorarea acestuia prin emisiunea a 1.000 de acțiuni
la o valoare de emisiune stabilită în urma negocierilor de 5,1 lei/acțiune.
Rezervele pe care le deține societatea sunt de 5.000 de lei, iar acțiunile
emise sunt subscrise de vechii și noii acționari. Să se contabilzeze
operațiunea de majorare a capitalului social și să se explice mecanismul prin
intermediul căruia se realizează protecția vechilor acționari.
Capital social (4000 acțiuni * 5 lei) – 20000 lei
Rezerve 5000 lei
Total capitaluri proprii 25000 lei
VN = Capital social / Nr. De acțiuni = 20000/4000 = 5 lei
VMC veche =(20000+5000) / 4000 = 6,25 lei/acțiune
Situația capitalului în urma emiterii celor 1000 de acțiuni :
Capital social 20000 +5000 = 25000 lei
Rezerve 5000 lei
Prime de emisiune 100 lei
Total capitaluri proprii 30100 lei
VMC nouă = 30100lei /5000 acțiuni = 6,02 lei/ acțiune
DS = VMC veche – VMC nouă = 6,25 lei/acțiune – 6,05 lei/acțiune = 0,20
lei/acțiune
Acțiuni vechi/acțiuni noi = 4000/1000 = 4/1
Pentru fiecare acțiune veche asociații vor primii 0,20 lei/acțiune.
456 = % 5100 lei
1011 5000 lei
1041 100 lei
??. În urma hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, la o societate
comercială se decide diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei
31

pierderi ce provine din exercițiile finaciare anterioare. Societatea are un
capital social de 100000 lei, divizat în 5000 de acțiuni și rezerve constituite în
valoare de 10000 lei. Pierderea în valoare de 15000 lei se acoperă pe seama
rezervelor iar diferența prin reducerea numărului de acțiuni. Să se explice
mecanismul aferent reducerii capitalului și să se contabilizeze operațiunea de
acoperire a pierderii.
Capital social (5000 acțiuni * 20 lei) = 100000 lei
Rezerve legale 10000 lei
Report pierderi 15000 lei
Total capitaluri proprii 95000 lei
Valoarea matematică a unei acțiuni = 95000 lei / 5000 acțiuni = 19 lei
5000 acțiuni * 1 leu = 5000 – se decontează de la rezerva legală.
% = 117 – 15000 lei
106 5000 lei
1012 10000 lei
Situația capitalului propriu după acoperirea pierderii:
Capital social (5000 acțiuni * 19 lei) 95000 lei
Rezerve legale 5000 lei
Total capitaluri proprii 100000 lei

??. O societate achiziționează acțiuni încadrate în categoria intereselor
de participare în valoare de 100000 lei, decontarea efectuându-se imediat
prin virament în proporție de 80% iar pentru diferență decontarea fiind
ulterioară tot prin virament. Societatea acordă entității la care deține
participații un împrumut de 60000 lei pe o perioadă de 3 ani, cu o dobândă de
5 % pe an, împrumutul fiind rambursta de către debitor în rate egale. După
rambursarea integrală a împrumutului acțiunile deținute sunt vândute la
prețul de 120000 lei, cu încasare prin virament.
Achiziționarea acțiunilor cu decontare imediată
263 = 5121 80000 lei
263 = 269 20000 lei
269 = 5121 20000 lei
Acordarea împrumutului
2673 = 5121 60000 lei
Încasarea dobânzii și a ratei din împrumut.
5121 = %
2673 20000 lei
2674 3000 lei
Se constituie venituri, corespunzator dobanzii aferente
imprumutului
2674 = 763 3000 lei
Vânzarea intereselor de participare
461 = 7613 120000 lei
Descărcarea gestiunii intereselor de participare
6641 = 263 100000 lei
32

219. La SC “LIDO” SA cu ocazia inventarierii se constata:
-plus de materii prime 500 lei;
-plus de obiecte de inventar 300 lei;
-lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 200 lei;
-lipsuri de piese de schimb 80 lei, care se imputau gestionarilor,la 100 lei, TVA 19%.
Rezolvare:
-plus de materii prime 301 = 7584lei 500
-plus de obiecte de inventar 303 = 7584lei 300
-lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 6021 = 3021lei 200
cheltuiala nedeductibila daca stocul nu a fost asigurat
-lipsuri de piese de schimb 80 lei, care se imputau gestionarilor,la 100 lei, TVA 19%
descarcare de gestiune 6024 = 3024lei 80
imputarea pieselor de schimb 4282 / 461 = 7588 lei 100
4282 / 461 = 4427 lei 19
421 = 4282 lei 119
37. SC DELTA SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni cu o valoare nominala de 5.000 lei, plus prima
de emisiune de 400 lei. Ulterior, din prima de emisiune suma de 200 lei se foloseste pentru acoperirea unor cheltuileli
cu emiterea de noi actiuni.
Rezolvare:
-majorare capital social: 5400 lei456 % 1011lei5.000
1041lei400
-incasarea contravalorii act 5121 = 456lei5.400
-inregistrare capital subscris varsat 1011 = 1012lei5.400
-folosirea primei pt. acoperirea ch. 1041 = 201lei200
228. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie, produse finite avand costul de productie prestabilit de 10.000 lei,
care se vand cu un pret de vanzare de 10.800 lei.
La finele lunii costul efectiv de productie, stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.960 lei.
Rezolvare:
In conformitate cu IAS 2 si Directiva 3055 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea
realizabila neta.
-inregistrare productie 345 = 711lei10.000
-inregistrare diferente de pret 348 = 711lei-40
202. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura, in valoare de 1.000 lei, TVA 19%. La
sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.200 lei, tva 19%.
Inregistrari in contabilitate dupa doua variante:
-A – varianta cu stornarea;
-B – varianta cu inregistrarea diferentelor.
Rezolvare:
A. Varianta cu stornarea
1.Receptionarea marfurilor % 408lei1.190
301lei1.000
4428lei190
2.Inregistrare factura % = 401lei1.428
301lei1.200
4426lei228
Concomitent, stornare % 408lei-1.190
Inregistrari initiale 301lei-1.000
4428lei-190
33

B. Varianta cu inregistrarea diferentelor
1.Receptionarea marfurilor % 408lei1.190
301lei1.000
4428lei190
2.Inregistrare factura % = 401lei1.428
408lei1.190
301lei200
4426lei38
si4426 = 4428lei190
145. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei, TVA 19%, care a avut destinatia de bar de zi, fiind
inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei , complet amortizat.
Rezolvare:
Inregistrare factura 4111 %lei11.900
7583lei10.000
4427lei1.900
Descarcare gestiune 2812 = 2812lei3.000
101. S.C. “ALFA” S.A. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii, in valoare de 80 lei, astfel:
-taxa de inscriere la Registrul Comertului, achitata din contul de disponibil de la banca, in suma de 40 lei;
-factura nr. 101, primita de la o societate specializata, pentru cercetarea pietei, in suma de 30 lei;
-sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei.
Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta.
Rezolvare:
Inregistrari contabile
-taxa de inscriere 201 = 401lei40
401 = 5121lei40
-factura 101 201 = 401lei30
-publicitate TV 201 = 401lei10
401 = 5311lei10
Total cheltuieli de constituire: 80 lei.
-amortizare anuala 6811 = 2801lei16
-scoaterea din evidenta 2801 = 201lei80
Nota: la inregistrarea operatiilor nu am tinut cont de TVA deoarece acest lucru nu a fost precizat.
67. SC SIGMA SA rascumpara actiuni proprii in scopul reducerii capitalului social, valoarea nominala este de 1.200 lei,
iar pretul pietei 1.250 lei.
Rezolvare:
Inregistrari contabile:
-rascumpararea actiunilor 109=462lei1.250
-achitarea actiunilor rascumparate 462=5121lei1.250
-anularea actiunilor %109lei1.250
1012lei1.000
149lei250
44. SC CALIPSO SRL hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea urmatoarelor elemente de capital propriu:
-rezerve din reevaluare 4.000 lei;
-rezerve statutare 2.000 lei, impozitul pe dividende 10%;
34

-alte rezerve 1.200 lei;
-rezultatul reportat 3.000 lei, impozit 10%
Rezolvare:
Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil si nu vor putea fi folosite pentru majorarea
capitalului social decat in masura in care imobilizarile corporale pentru care au fost constituite aceste rezerve vor fi
vandute, iar rezervele din reevaluare inregistrate in contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare”.
Rezervele statutare si cele inregistrate ca alte rezerve au fost constituite din profitul net, fiind deja impozitate. In aceeasi
situatie se afla si rezultatul reportat. Prin urmare, in aceste cazuri voi ignora impozitul pe dividende si pe profit
mentionate in textul problemei.
Inregistrari contabile:
-majorare capital social %1012lei8.200
1063lei2.000
1068lei1.200
1171lei3.000
167. SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului, avand valoarea nominala de 2
lei/actiune, achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate. Comisionul societatii
de valori mobiliare este de 2%. Ulterior, se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar.
Rezolvare:
Valoare actiuni: 5.000 x 2= 10.000 lei
Achitat initial:10.000 x 70%= 7.000 lei
Achitat final10.000 – 7.000= 3.000 lei
Comision SSIF10.000 x 2%= 200 lei
Inregistrari contabile:
-achizitie actiuni 261= %lei10.000
5121lei7.000
2691lei3.000
-servicii SSIF – factura 622=401lei200
-servicii SSIF – plata 401=5121lei200
-rest plata actiuni 2691=5121lei3.000
127. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei.
Rezolvare:
Inregistrari contabile:
-recunoastere teren 2111= 4753lei5.000
si concomitent 475=7582lei5.000
Terenurile nu se amortizeaza, prin urmare venitul din donatii se recunoaste integral la momentul inregistrarii donatiei.
93. SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.07.2004 cu scadenta la 31.12.2005 in
valoare de 50.000 lei, cu o dobanda de 40%, ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar. Creditul
bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta, ci in data de 31.01.2006, cu o dobanda penalizatoare de 1%
pentru fiecare zi de intarziere.
Rezolvare:
Calcul dobanda 1.07.2004 – 31.12.2004: 50.000 x 40% x 6/12 = 10.000 lei
35

Calcul dobanda 1.01.2005 – 31.12.2005: 50.000 x 40% = 20.000 lei
Calcul dobanda penalizatoare 1.01.2005 – 31.12.2006: 50.000 x 31 x 1% = 15.500 lei
Inregistrari contabile:
-inregistrare credit 5121= 1621lei50.000
-la 31.12.2004 666=1682lei10.000
1682=5121lei10.000
-la 31.12.2005 666=1682lei20.000
1682=5121lei20.000
si concomitent, inregisrtarea creditului ca nerambursat la scadenta
1621=1622lei50.000
-la 31.01.2006 1622=5121lei50.000
666=1682lei15.500
1682=5121lei15.500
65. La SC MULTIMOD SA se restituie valoarea nominala a unor actiuni la solicitarea unor actionari, in suma de 2.000
lei, in numerar.
Rezolvare:
Inregistrari contabile:
-rascumparare actiuni 1091=5121lei2.000
60. Se diminueaza capitalul social al SC “SOMESUL” SA prin rascumpararea si anularea a 1.000 actiuni proprii.
Valoarea nominala este de 10 lei, costul de achizitie 9 lei.
Rezolvare:
Inregistrari contabile:
-rascumparare actiuni 1091=5121lei9.000
-anulare actiuni 1012= %lei10.000
1091lei9.000
149lei1.000
6. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul. Aporturile actionarilor
sunt:
-in natura un utilaj 1.600 lei
-in contul curent 400 lei
Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie, iar 1/4 ulterior.
Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.
Rezolvare:
Inregistrari contabile:
-constituire capital social 456=1011lei2.000
-inregistrare varsaminte %=456lei1.900
2131lei1.600
5121lei300
si, concomitent 1011=1012lei1.900
-cheltuietuieli de constiruire in cazul in care sunt imobilizate:
201=5121lei60
si lunar amortizarea 6811=2801leixx
36

in functie de durata,
dar maxim 5 ani
scoatere din evidenta la 2801=201lei60
amortizarea completa
284. La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta. Stocul
existent este in valoare de 2.000 lei, iar in urma majorarii pretul devine 2.500 lei.
Rezolvare:
TVA-ul nu este specificat dar trebuie luat in considerare. Vom folosi cota de 24%.
Adaos comercial: 500 * 100/124 = 403,23 lei
TVA neexigibil: 500 – 403,23 = 96,77 lei
Inregistrari contabile:
-inregistrare varsaminte 371= %lei500,00
378lei403,23
4428lei96,77
229. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2.000 lei, care se predau la magazine. La sfarsitul
exercitiului, din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2.200
lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente.
Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute, la pretul negociat de 1.500 lei, TVA 19%, care se incaseaza de
la beneficiar. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente
produselor finite vandute, dupa metoda inventarului permanent.
Rezolvare:
Inregistrari contabile:
-inregistrare productie 345=711lei2.000
-diferente de pret 345=348lei200
-vanzare produse finite 4111=%lei1.785
701lei1.500
4427lei285
concomitent, descarcarea de gestiune
%=345lei1.100
711lei1.000
348lei100
-incasarea facturii 5121=4111lei1.785
??Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea și vărsarea sumei 5.000 lei, în numerar.
Rezolvare:
1.subscrierea de capital pentru suma de 5.000 lei, conform Borderoului de subscriere:
37

1.456 = 1011 – 5.000 lei
2.Evidența vărsării capitalului social subscris:
1.Prin bancă, conform extrasului de cont:
1.5121 = 456 – 5.000 lei;
2.Numerar la caserie:
1.5311 = 456 – 5.000 lei;
3.constituirea capitalului social vărsat:
1.1011 = 1012 – 5.000 lei.
14.SC GAMA SA formată la 1 ian. 2004, cu un capital de 10.000 lei constituit din aport în bani.
Valoarea noimnală a unei acțiuni este de 10 lei, deci societatea dispune de 1.000 acțiuni. Prin contractul
de societate se specifică că 1/5 din valoarea capitalului să fie vărsat la bancă odată cu subscrierea
(10.000 /5 =2.000 lei). La finele exercițiului financiar se varsă 3/5 deci 6.000 lei.
Rezolvare:
– la 01.01.2004:
456 = 1011 – 10.000 lei
– vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă:
5121 = 456 – 2.000 lei;
– la 31.12.2004 – vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă:
5121 = 456 – 6.000 lei
– subscriere capitalului varsat:
1011 = 1012 – 8.000 lei
57.La SC CRIȘUL SA se înregistrază următoarele operații referitoare la acțiunile emise anterior de
unitate:
a) Rascumpărarea a 1.000 acțiuni la prețul unitar de 5,2 lei / acțiune și valoarea nominală de 5
lei, cu decontarea ulterioară, peste un an;
b) Anularea a jumătate din acțiunile răscumpărate;
c) Vânzarea a 200 de acțiuni către un terț, la prețul de 5,3 lei / acțiune, cu decontarea prin
virament;
d) Vânzarea a 300 de acțiuni către angajații societății, la prețul de 5 lei / acțiune, cu încasarea
imediată prin numerar.
Rezolvare:
5răscumpărarea a 1000 de acțiuni la prețul de 5,2/ acțiune:
0 1091 = 462 – 5.200 lei;
1Decontarea ulterioară, peste 1 an:
462 = 5121 – 5.200 lei;
6Anularea a jumătate din acțiunile răscumpărate:
0 % = 1091 – 2.600 lei
2.500 lei – 1012
100 lei – 149
7Vânzarea de acțiuni proprii către un terț:
01.060 lei – 461 = %
38

1092 – 1.040 lei
149 – 20 lei
ii. decontarea prin virament:
5121 = 461 – 1.060 lei
8Vânzarea a 300 de acțiuni către angajații societății, cu încasarea imediată prin numerar:
0 % = 1091 – 1.560 lei
1.500 – 5311
60 149
4.
Rezolvare:
-obținerea creditului în sumă de 10.000 EURO la cursul de 3,8 lei EURO:
1.5124 = 1621 – (10.000 X 3,80 ) 38.000 lei
-Evaluarea la finele exercițiului a datoriei în devize, cursul valutar la 31.12.N fiind de 3,88 lei / euro
i. 665 = 1621 – 800 lei (38.800 -38.000)
-Evaluarea la finele exercițiului următor a datoriei în devize, cursul valutar la 31.12.N+1 fiind de 3,85
lei/EURO
1.1621 = 765 – 300 lei (38.800-38.500)
-La scadență, se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 3,91 lei / EURO:
1.Ajustarea creditului la cursul valutar de 3,91 lei/ euro:
1.665 = 1621 – 600 (39100-38500=600 lei)
2.Rambursarea creditului la cursul de 3,91:
1. % = 5124 – 39.100 lei
38.500 – 1621
600 – 665
72. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta in valoare de 8.000 lei cu o
amortizare inregistrata de 5.000 lei. In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia
comunicata de Institutul National de Statistica, care este de 25%.
Rezolvare:
1achiziționarea în anul 2003 a camionetă la valoarea de 8.000 lei, cu o amortizare înregistrată de 5.000
lei:
1. 2133 = 404 – 8.000 lei
2.
2În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcție de inflația comunicată de Institutul Național de
Statistică, care este de 25%.
1.2113 = 105
83. SC ARTIC SA produce frigidere, pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de 1 an de
zile. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (anul
2004), ea va constitui un provizion in valoare de 2.200 lei. In perioada de garantie oferita clientilor,
urmare a reclamatiilor primite de la acestia, se estimeaza ca societatea va fi obligata in anul 2005 la
efectuarea unor remedieri de 2.500 lei. Deoarece cumparatorul se afla intr-o alta localitate unde
unitatea producatoare nu are reprezentanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea
defectiunilor, care factureaza producatorului suma de 2400 lei, TVA 19%.
39

Rezolvare:
4Inregistrarea constituirii provizionului pentru garantii acordate clientilor:
1.6812 = 1518 – 2.200 lei
5Inregistrarea sumei datorate prestatorului ce a efectuat reparatiile:
% = 401 – 2.400,00
628 2.016,81
4426 383,19
6Înregistrarea anulării provizioanelor pentru garanții deoarece s-au efectuat reparațiile:
1.1518 = 7812 – 2.200 lei
101. SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii, in valoare de 80 lei, astfel: taxa de
inscriere la Reg Comertului, achitata din contul de disponibilul de la banca, in suma de 40 lei; factura
nr. 101, primita de la o societate specializata, pentru cercetarea pietei, in suma de 30 lei, sume platite
pentru publicitate TV, din caseria unitatii 10 lei.
Cehltuieli de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din
evidenta.
Rezolvare:
a)achitarea cheltuielilor de constituire:
i.din contul de disponibil la bancă:
1.201 = 5121 – 70 lei;
ii.din caseria unității:
1.201 = 5311 – 10 lei
b)Amotizarea lunară a cheltuielilor de constituire:
i.6811 = 2801 – 1,33 lei(80/60 luni)
ii.Sau amortizarea anuală
1.6811 = 2801 – 16 lei
2.6811 = 2801 – 16 lei
3.6811 = 2801 – 16 lei
4.6811 = 2801 – 16 lei
5.6811 = 2801 – 16 lei
c)La finalul perioadei de 5 ani scoaterea din evidență:
i.2801 = 201 – 80 lei
115. La SC OMEGA SA se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel:
– 360 lei achizitionate de la terti;
– 240 lei create in unitate;
– 300 lei aduse ca aport la cap soc al societatii
Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta
Rezolvare:
a)înregistrarea achiziționării programului informatic de la terți:
i.% = 404 – 360,00 lei
208 302,52
4426 57,48
40

b)Înregistrarea programului informatic creat în unitate:
i.208 = 721 – 240 lei;
c)Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social:
i.208 = 456 – 300 lei
d)Amortizarea lunară timp de 3 ani (842,52 lei /36luni = 23,40 lei lunar)
i.6811 = 2808 – 23,40 lei
e)La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidență:
i.2808 = 208 – 842,52 lei
157. SC AURA sa achizitioneaza o instalatie de lucru, acordand furnizorului un avans de 400 lei, TVA 19%.
se primeste factura furnizorului si se receptioneaza instalatia la valoarea de 3200 lei, tva 19%. se regularizeaza
datoria fata de furnizor prin accepatrea unui bilet la ordin scadent peste 3 luni.
Rezolvare:
4.acordare avans:
1.232 = 5121 – 400 lei
2.4428 = 5121 – 76 lei
5.Primirea facturii si receptia instalatiei:
1. % = 404 – 3808
3.200 – 213
808 – 4426
6.Regularizarea avansului conform facturii primite:
1.404 = 232 – 400 lei
2.404 = 4428 – 76 lei
7.Achitarea cu billet la ordin
1.404 = 403 – 3.332 lei
8.Decontarea BO peste 3 luni:
1.403 = 5121 – 3.332 lei
9.
164. SC FLORES SA achiziționează titluri de participare de la o filială din cadrul grupului cu plata
ulterioară, în valoare de 25.000 lei.
Rezolvare:
263 = 2691 – 25.000 lei
177. SC ALFA SA acordă la începutul anului 2005 SC BETA SA un împrumut pe 2 ani în valoare de
20.000 euro la cursul de 4 lei / euro. Dobânda este de 10% pe an. La sfârșitul anului 2005 cursul a
crescut la 4,3 lei / euro, dar dobânda se încasează la începutul anului 2006 când cursul este de 4,2 lei/
euro. La sfârșitul celui de-al doilea an când se încasează împrumutul și dobânda cursul este de 4,5 lei /
euro.
41

Rezolvare:
1.acordarea imprumutului la inceputul anului 2005:
a.267 = 5124 – 80.000 lei
b.Dobanda 267 = 472 – 16.000 lei
2.regularizarea imprumutului si a dobanzii la cursul valutar de 4.3 lei/ euro
a.267 = 765 – 6.000 lei
b.267 = 472 – 1.200 lei
3.incasarea dobanzii la inceputul anului 2006 la cursul de 4,2 lei / euro
a.472 = 763 – 8.400 lei concomitent cu
b. 5124 = 267 – 8. 400
4.la finele anului 2007:
a.diferente favorabile aferente imprumutului: 267 = 765 – 4.000 lei
b.diferente favorabile aferente dobanzii: 267 = 765 – 800 lei
c.repartizarea veniturilor inreg inavans : 472 = 763 – 8.800
d.incasarea imprumutului: 5124 = 267 – 90.000 lei
e.incasarea dobanzii : 5124 = 267 – 9.600 lei
197. SC ATACRET SRL are în stoc matrii prime la începutul anului de 1.000 lei. În cursul anului se
achiziționează materii prime în valoare de 2.800 lei, cheltuieli de transport în sumă de 200 lei. Costul de
achiziție este de 3000 lei, TVA 19%. Se elaborează în consum materii prime la costul de achiziție de
3500 lei.
Stocul faptic la sfârșitul anului este de 400lei, față de 500 lei, stoc faptic , deci cu 100 lei mai puțin. Se
înregistrează diferența în minus constatat.
Să se efectueze înregistrările necesare în cazul:
4.inventarului permanent;
5.inventarului intermitent (periodic).
Rezolvare:
1. inventarului permanent
1.Sold initial: 301 = 1000 lei
2.Intrari : % = 401 3.570
3000 – 301
570 -4426
c. consum: 601 = 301 – 3.500 lei
d. minus imputat : 601 = 301 – 100 lei concomitent
e. 119 lei – 461 = %
7588 – 100 lei
4427 – 19 lei
f. sold final : 400 lei.
2. Inventarul intermitent
a. Sold initial: 301 = 1000 lei
42

b. se anuleaza soldul initial: 601 = 301 – 1000 lei;
c.Intrari : % = 401 – 3570 lei
3000 lei – 601
570 lei – 4426
d. conusum : NU
e. Minus: NU
f. sold final: 301 = 601 – 400 lei
205. SC DORIS SA cumpără obiecte de inventar în valoare de 1450 lei. Cheltuielile de transport sunt în
sumă de 150 lei, TVA 19%. Se dau în folosință obiecte de inventar în sumă de 2.500 lei, repartizându-se
cheltuielile de transport aferente.
Rezolvare:
1. cumparare obiecte de inventar:
303 = 401 – 1.450 lei
2. cheltuieli de transport:
%= 401 – 178,50 lei
150 lei – 624
28,50 lei – 4426
3. ob inv in folosinta:
603 = 303 – 2.500 lei
Concomitent cu debit 8035 – 2.500 lei
270.SC ORINTEX SA se aprovizionează conform facturii nr. 35972, de la SA CRISUL FAVORIT SA
cu încălțăminte pentru copii, în valoare de 7.000 lei, TVA 19%. Valoarea ambalajelor este de 210 lei,
TVA 19%.
La recepție se constată o lipsă în valoare de 300 lei (9 lei ambalaje), care se impută delegatului propiu la
prețul de vânzare a mărfii de 341 lei plus valoarea mabalajelor lipsă. Se recepționează suma prin stat
de plată și se achită FF nr. 32972.
Rezolvare:
inregistrat ff 35.972:
1.% = 401 – 8.579,90 lei
7000 lei – 371
210 lei – 381
1.369,90 lei – 4426
 lipsa prin imputatii:
1.607 = 371 – 291 lei
2.608 = 381 – 9 lei
3.416,50 lei – 4282 = %
7588 – 350 lei
4427 – 66,50 lei
retinerea sumelor pe stat:
43

1.421= 4282 – 416, 50 lei
achitarea facurii;
401 = 5121 – 8.579,50 lei
130.SC ARGO SRL executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei, care se
amortizeaza intr-o perioada de 5 ani, dupa care se scoate din activul patrimonial.
Rezolvare
1.amenajarea cu forte proprii: 2112 = 722 – 15.000 lei
2 amortizarea anuala I: 6811 = 2811 – 3000 lei / an
3 amortizarea anuala II: 6811 = 2811 – 3000 lei / an
4 amortizarea anuala III: 6811 = 2811 – 3000 lei / an
5. amortizarea anuala IV: 6811 = 2811 – 3000 lei / an
6. amortizarea anuala V: 6811 = 2811 – 3000 lei / an concomitent 2811 = 2812 – 15.000 lei
CAP I
Elaborarea situatiilor financiare (25 exercitii)
1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 5.000 lei
4561=1011 5.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 5.000
lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
512,1=456,1 5.000 lei
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
101,1=101,2 5.000 lei
2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri:
– disponibil in contul bancar 6.000 lei;
– cladiri 4.000 lei;
– terenuri 3.000 lei;
– brevete de inventii 7.000 lei;
Total 20.000 lei
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 20.000 lei
456,1=101,1 20.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 5.000
lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
% =456,1 20.000 lei
512,1 6.000
212 4.000
211 3.000
205 7.000
44

Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
101,1=101,2 20.000 lei
3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si
obligatiuni) este :
– actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei
– obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei
Total 900 lei
Am considerat ca societatea pentru a efectua investitii financiare pe termen scurt este deja
constituita si detine
fondurile necesare investitiei iar aportul la capitalul social se prezinta sub forma unei majorari
de capital social
Pe baza hotarari AGA are loc subscrierea actiunilor si obligatiunilor la capitalul social si achizitia
acestora
4561 =101,1 900 lei
actiuni 500 lei
obligatiuni 400 lei
– depunerea actiunilor si obligatiunilor
501 = 4561actiuni 500 lei
506 = 456,1obligatiuni 400 lei
4. Aportul la capitalul social in valuta este:
– aportul subscris in valuta 10.000 USD
– curs valutar la data subscrierii 2,9 lei/USD
– curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 29.000 lei
4561=1011 29.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 10.000
USD la cursul valutar de 3 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta
operatiune
5124 = % 30.000 lei
4561 29.000 lei
1043 1.000 le
Datorita diferentei favorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului am considerat ca
societate a realizat
o prima de aport in suma de 1.000 lei
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
1011=1012 29.000 lei
5. Aportul la capitalul social in valuta este:
– aportul subscris in valuta 10.000 USD
– curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD
– curs valutar la data varsarii capitalului: 2,9 lei/USD
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 30.000 lei
4561=1011 30.000 lei
45

Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 10.000
USD la cursul de 2,9 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
% = 4561 30.000 lei
5124 29.000 lei
665 1.000 lei
Datorita diferentei nefovorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului societate a
inregistrat o
cheltuiala in suma de 1.000 lei
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
1011=1012 30.000 lei
6. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei
nominalul.
Aporturile actionarilor sunt:
– in natura-un utilaj 1.600 lei
– in contul curent 400 lei
Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la
subscriptie, iar
1/4 ulterior.
Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 2.000 lei
4561 =1011 2.000 lei
Ulterior se varsa cota parte ( . ) din capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre
actionari a sumei
de 300 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune. Se depune si
aportul in natura,
utilajul ,evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.600 lei valoare evidentiata in raportul
de expertiza.
% =4561
213 1.600 lei
5121 300 lei
Pe baza extras de cont si a raportului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului
social subscris, se
opereaza si inregistrarea
1011 =1012 1.900 lei
Varsarea ultimei transe a aportului in numerar la capitalul social conform actului de constituire
si a legi
societatilor comerciale 31/1990 actualizata (In cazul unei subscrieri integrale si simultane a
capitalului soc de
catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de
30% din cel
subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii )
5121 = 4561 100 lei
Pe baza extrasului de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
101,1 =101,2 100 lei
46

Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca , dovada plati fiind
extrasul de cont.
201 = 5121 60 lei
7. Se constituie SC. “ADA” SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei
valoarea
fiecareia.
– Aporturile sunt formate din:
• aport in natura, asociatul S1 – un utilaj 1.600 lei
• aport in contul current:
asociatul S1 – 100 lei
asociatul S2 – 300 lei
– Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 2.000 lei
% =1011 2.000 lei
4561S1 1.700 lei
4561S2 300 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 2.000
lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune Se depune si aportul
in natura,
utilajul ,evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.600 lei valoare evidentiata in raportul
de expertiza
=4561S1 1.700 lei
213 1.600 lei
5121 100 lei
5121 = 4561S2 300 lei
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
1011 =1012 2.000 lei
Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca , dovada plati fiind
extrasul de cont.
201 = 5121 15 lei
8. Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A, B, C cu un capital de 3.000 lei,
format din 30 parti
sociale a 100 lei partea:
– asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei,
– asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei,
– asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.500 lei.
Structura aporturilor este:
A – face aport in numerar de 1.000 lei, din care varsa 700 lei la constituire, iar restul la data
scadenta a
contractului;
B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire;
C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv
asociatii pot
aporta si creantele personale), a carui situatie contabila este:
– un utilaj de 1.300 lei. Amortizat de 300 lei;
– un stoc de marfuri 500 lei;
47

– creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130 lei;
– lichiditati in caserie de 250 lei;
– datorii la furnizori de 400 lei;
Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei, achitate prin banca.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 3.000 lei
4561 =1011 3.000 lei
A 1.000 lei
B 500 lei
C 1.500 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari A
Ssi B a sumei
de1.200 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
5121 = 4561 1.200 lei
A 700 lei
B 500 lei
Situatia contabila a asociatului C ne permite sa efectuam urmatoarele inregistrari privind
aporturile de active
si pasive .
-aport utilaj de 1.300 lei, amortizat de 300 lei
2131 = % 1.300
456 C 1.000
2813 300
-aport creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130 lei:
411 = % 280
456 C 150
2813 130
-aport stoc de marfuri 500 lei:
371 = 456 C 500
-aport lichiditati in caserie de 250 lei:
5311 = 456 C 250
-aport datorii la furnizori de 400 lei:
456 C = 401 400
Pe baza extrasului de cont si a situatiei contabile care reprezinta dovada varsarii capitalului
social subscris, se
opereaza si inregistrarea
1011 =1012 2.700
La scadenta contractului asociatul A varsa si restul sumei de 300 lei Extrasul de cont este
documentul care
evidentiaza acesta operatiune
5121 = 4561 A 300
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se
opereaza si
inregistrarea
1011 =1012 300 lei
Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca , dovada plati fiind
extrasul de cont.
201 = 5121 150 lei
Tinand cont de legea societatilor comerciale 31/1990 actualizata conform "Art. 91. – Societatea
in nume
48

colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa
verse integral la
data constituirii capitalul social subscris."
9. In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social, astfel:
– Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.000 $, la
cursul de schimb
2.7 lei/$;
– Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.750 lei, prin aport in
cladiri evaluate
de un expert tehnic;
– Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel:
– 30.000 lei in numerar;
– 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.
Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2,73 lei/$.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 67.500 lei
= 1011 67.500 lei
4561A 27.000 lei
4561B 6.750 lei
4561C 33.750 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumelor de
10.000 $ la cursul de 2,73 lei si 30. 000 lei si aportul in natura cladirile si terenul. Extrasul de
cont este
documentul care evidentiaza operatiunile cu numerar iar pentru aporturile in natura evaluate
de experti sunt
evidentiate cu rapoartele de expertiza
5124 =%
456,1A 27.000 lei
765 300 lei
212 = 4561B 6.750 lei
= 4561C
5121 30.000 lei
211 3.750 lei
Pe baza extraselor de cont si a rapoartelor se expertiza care reprezinta dovada varsarii
capitalului social
subscris, se opereaza si urmatoarea inregistrare
1011 =1012 67.500 lei
10. Se constituie SC “EMA” SRL cu un capital format din 30 parti sociale, cu o valoare nominala
de 200 lei.
Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.600 lei si din numerar restul.
30 parti sociale x 200 lei = 6.000 lei
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 6.000 lei
4561=1011 6.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 2.400
lei si pe baza raportului de expertiza de evaluare se depuna aportul in natura. Extrasul de cont
este documentul
care evidentiaza operatiunea cu numerar.
49

% =4561 6.000 lei
213 3.600. lei
5121 2.400. lei
Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii
capitalului social
subscris, se opereaza si urmatoarea inregistrare
1011 =1012 6.000 lei
11. Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4.000 actiuni emise, avand valoarea
nominala de 10
lei.
Aportul adus de actionari consta din:
600 lei o licenta;
400 lei un program informatic;
30.000 lei cladiri;
7.000 lei materii prime.
Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru care se
percepe o dobanda
de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.
4000 actiuni x 10 lei =40.000 lei
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 40.000 lei
4561 = 1011 40.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea de catre actionari a
aporturilor in natura in
suma de 38.000 lei. Documentue care evidentiaza acesta operatiune sunt pentru licenta si
programul informatic
facturile si chitantele care evidentiaza achizitia iar pentru cladiri este raportul de expertiza de
evaluare intocmit
de un expert in evaluari .
% = 4561 38.000 lei
205 600 lei
208 400 lei
212 30.000 lei
301 7.000 lei
Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii
capitalului social
subscris, se opereaza si urmatoarea inregistrare
1011 =1012 38.000 lei
Depunerea diferentei de aport in numerar de 2.000 lei se evidentiaza cu extrasul de cont
5121 = 4561 2.000 lei
12. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni, 5
lei valoarea
nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. In acest caz
se emit spre
vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni.
Actionarii aporteaza, conform statutului, in natura, un teren de 8.000 lei, un camion de 10.000
lei si in numerar
2.000 lei.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 20.000 lei
50

4561 = 1011 20.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 2.000
lei si aportul terenului si camionului. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza
operatiunea cu
numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma
aportul in natura.
% = 4561 20.000 lei
211 8.000 lei
213 10.000 lei
5121 2.000 lei
Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii
capitalului social
subscris, se opereaza si urmatoarea inregistrare
1011 = 1012 20.000 lei
13. Doi asociati: Florea Ioan si Vaida Vasile subscriu la constituirea unei societati cu raspundere
limitata pentru
formarea capitalului social de 8.000 lei.
Dl. Florea Ioan: 5.000 lei format din 500 parti sociale a cate 10 lei partea, astfel:
– un imobil cu drept de folosinta ca depozit 2.000 lei;
– materiale consumabile pentru activitatea productiva 1.500 lei;
– marfuri 1.000 lei;
– fond comercial 500 lei.
Dl. Vaida Vasile aporteaza 3.000 lei, adica dispune de 300 parti sociale a cate 10 lei partea.
Pentru infiintarea societatii s-a platit un onorariu juristului de 60 lei, TVA 19%, iar cheltuielile cu
inregistrarea
societatii sunt in suma de 750 lei.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 5.000 lei
4561= 1011 8.000 lei
FLOREA I 5.000 lei
VAIDA V 3.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin :
-raport de evaluare pentru imobil intocmit de un expert
-lista de inventariere a marfurilor si materialelor consumabile
-depunerea la banca de catre actionarul V.V. a sumei de 3.000 lei, extrasul de cont este
documentul
care evidentiaza acesta operatiune
% =4561FLOREA I 5.000 lei
211 2.000 lei
302 1.500 lei
371 1.000 lei
207 500 lei
5121 = 4561VV 3.000 lei
Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii
capitalului social
subscris, se opereaza si urmatoarea inregistrare
1011 =1012 8.000 lei
14. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004, cu un capital de 10.000 lei constituit din aport in
bani.
51

Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, deci societatea dispune de 1.000 actiuni. Prin
contractul de
societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu
subscrierea (10.000/5 =
2.000 lei.). La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.000 lei.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 10.000 lei
4561 = 1011 10.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 10.000
lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
5121 = 4561 2.000 lei
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare
1011 =1012 2.000 lei
Extrasul de cont evidentiaza la sfarsitul exercitului varsarea a 3/5 din capital . Conform legi
societatilor
comerciale 31/1990 actualizata ,,In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc
de catre toti
semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel
subscris restul
aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii.”
Eu consider ca la finele exercitiului ar fi trebuit sa se varse intreaga suma ramasa de aportat.
Conform datelor problemei vom avea urmatoarea inregistrare de varsarea a capitalului
evidentiata in extrasul de
cont.
5121 = 4561 6.000 lei
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare
1011 = 1012 6.000 lei
15. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15.000 euro. Cursul valutar la data
subscrierii e de 4
lei/euro. Aportul adus de actionari in contul capitalului subscris se concretizeaza in numerar
depus la banca in
suma de 10.000 euro si intr-un teren evaluat la 5.000 euro. Cursul valutar la data varsarii
numerarului in valuta
in contul bancar al societatii este de 4,1 lei/euro, iar cel la data receptiei terenului adus ca
aport in natura e de
3,8 lei/euro.
-valoarea capitalului la subscriere 15.000 euro x 4 lei/euro =60.000 lei
10.000 euro x 4 lei/euro =40.000 lei – aportul in numerar
5.000 euro x 4 lei/euro = 20.000 lei –aportul in natura
-valoarea capitalului la varsare 10.000 euro x 4,1 lei/euro =41.000 lei -pentru numerar
5.000 euro x 3,8 lei/euro = 19.000 lei -pentru teren
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 60.000 lei
456,1 =101,1 60.000 lei
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a
sumei de 5.000
lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
512,4 = % 41.000 lei
456,1 40.000 lei
52

765 1.000 lei
% = 456,1 20.000 lei
211 19.000 lei
665 1.000 lei
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la
varsat
101,1 =101,2 60.000
16. Aportul unui actionar, in natura, la capitalul social al SC “GAMA” SA este:
– cladire 13.000 lei
– materii prime 500 lei
– materiale auxiliare 200 lei
Alti actionari au efectuat varsaminte de 8.000 lei in numerar din care 50% la constituire.
Cheltuielile de
constituire sunt de 119 lei, din care 19 lei TVA.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 21.700 lei
% = 101,1 21.700 lei
456,1A1 13.700 lei
456,1AA 8.000 lei
Ulterior se varsa capitalul social subscris conform actului constitutiv 50% prin depunerea la
banca de catre
actionari a sumei de 4.000 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta
operatiune. Cladirea
este adusa ca aport pe baza raportului de expertiza efectuat de expert evaluator .Materiile
prime si materialele
auxiliare sunt evidentiate prin procese verbale.
% = 456,1A1 13.700 lei
212` 13.000 lei
301 500 lei
302,1 200 lei
512,1 = 456,1AA 4.000 lei
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la
varsat
101,1 =101,2 17.700 lei
Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor
% = 5121 119 lei
201 100
4426 19
Restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii conform
legi 31/1990
actualizata
17. Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si
Lucia Pintea,
fiecare aduce ca aport valori, astfel:
Ion Pintea aporteaza:
– un autoturism 8.000 lei
– o baraca 6.000 lei
– materii prime 4.000 lei
Lucia Pintea aporteaza:
– numerar depus la banca 2.000 lei
53

Cheltuieli de constituire 7 lei, TVA 19%.
Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma
de 20.000 lei
4561 = 1011 20.000 lei
Ion Pintea 18.000 lei
Lucia Pintea 2.000 lei
% = 4561 Ion Pintea 18.000 lei
213 8.000 lei
301 4.000 lei
212 6.000 lei
5121 = 4561 Lucia Pintea 2.000 lei
Pe baza extrasului de cont, a raportului de evaluare se opereaza si urmatorea inregistrare
transferarea
capitalului la varsat
1011 = 1012 20.000 lei
Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor
% = 5121 8,33lei
201 7 lei
4426 1,33
18. SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei divizat in 1.000 actiuni decide majorarea
capitalului prin
emiterea a 100 actiuni noi, la un pret de 10,3 lei/actiune, ce va fi achitat in numerar.
10.000 lei/ 1.000 actiuni = 10 lei/ actiune
100 x 10,3 = 1.030
Hotararea AGA permite subscrierea la majorarea capitalului
4561 = % 1.030 lei
1011 1.000 lei
1041 30 lei
Ulterior se varsa capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de
1.030 lei.
Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune
5121 = 4561 1.030 lei
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la
varsat
1011 =1012 1.000 lei
19. SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune, iar
valoarea nominala
este de 10 lei/actiune, care se anuleaza.
200 x 9 = 1.800 lei
valoarea nominala 200 x 10 = 2.000 lei
Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile se transfera
la rezerve
1091 = 5121 1.800 lei
-anulare actiuni
1012 = % 2.000 lei
1091 1.800
141 200
– castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve:
141 = 1068 200
54

20. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 actiuni a 10 lei
actiunea.
Valoarea contabila a unei actiuni este de 10,8 lei.
Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi actiuni, la un pret de
10, 5 lei.
Aportul se aduce integral la subscriere.
Valoare nominala 5.000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei
Valoarea contabila 5.000 actiuni x 10,8 lei = 54.000 lei
Actiuni noi
Valoare nominala 2.000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei
Valoare emisiune 2.000 actiuni x 10,5 lei = 21.000 lei
Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor
4561 = % 21.000 lei
1011 20.000 lei
1041 1.000 lei
5121 = 4561 21.000 lei
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului
nevarsat la varsat
1011 =1012 20.000 lei
21. SC “OMEGA” SA dispune de un capital de 50.000 lei, adica 5.000 actiuni a 10 lei actiunea,
iar valoarea
contabila a unei actiuni este de 11 lei.
Societatea a hotarat o majorare a capitalului prin aport in natura constand din terenuri si
utilaje.
Pentru remunerarea aportului s-au emis 1.000 noi actiuni.
In urma evaluarii s-a determinat marimea aportului astfel: terenurile 6.600 lei, utilajele 4.400
lei, echivalente a
600, respectiv 400 actiuni.
-valoarea nominala 5.000actiuni x10 lei/actiune =50.000 lei
-valoarea contabila 5.000actiuni x 11 lei /actiune= 55.000 lei
actiuni noi
-valoarea nominala 1.000 actiuni x 10 lei/actiune = 10.000 lei
-valoarea contabila 1.000 actiuni x 11 lei/actiune = 11.000 lei
-terenurile 600 actiuni x 10 lei = 6.000 lei
-utilaje 400 actiuni x 10 lei = 4.000 lei
22. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500 actiuni a 10 lei actiunea,
valoarea
contabila a unei actiuni 11 lei.
Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1.000 lei,
echivalenta a
100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale.
-valoarea nominala -10 lei
-valoarea contabila – 11 lei
Pe baza hatarari AGA se majoreaza capitalul social
456 = 1012 1.000 lei
23. SC “BETA” SA decide conversia unei datorii fata de salariati decurgand din participarea la
profit de 770
lei, pentru care se emit 70 actiuni noi.
– valoarea nominala pe actiune 10 lei
– valoarea de conversie 770 lei
55

– valoarea nominala totala 70 actiuni x 10 lei = 700 lei
– prima de emisiune 70 lei
-valoarea de conversie pe actiune 770 lei /70 actiuni=11 lei / actiune
456 =1012 700
424 =456 770
456 =1041 70
24. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:
– profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;
– profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;
– alte rezerve 2.000 lei;
– de prime legate de capital 700 lei;
– de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.
Pe baza hotarari AGA se majoreaza capitalul social prin incorporarea :
-profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;
117 =1012 500 lei
-profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;
117 = 1012 1.500 lei
– alte rezerve 2.000 lei;
1068=1012 2.000 lei
-de prime legate de capital 700 lei;
104 =1012 700 lei
-de rezerve din reevaluare in plus 300 lei
1065 = 1012 300 lei
25. SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in conditiile in care
valoarea
nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:
– emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a
salariatilor la profit
in suma de 2.200 lei;
– trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social;
– 1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in
valoare de 12.000 lei,
la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei;
– emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune;
– convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500
actiuni.
-valoarea nominala 10 lei / actiune
-valoare emisiune 2.200 lei/200 actiuni = 11 lei / actiune
Hotararea AGA decide majorarea capitalului social prin
-emiterea de actiuni
200 actiuni x 10 lei =2.000 lei
200 actiuni x 11 lei =2.200 lei => o prima de aport de 200 lei
456 = 1011 2.000
456 = 1043 200
424 = 456 2.200
-trecerea rezervelor legale la capitalul social – 2.300 lei
1061 = 1012 2.300
-realizarea efectiva a capitalului
1011 = 1012 2.000
– subscriere aport in natura utilajul – 12.000 lei
56

1.000 actiuni x 10 lei = 10.000 lei
1.000 actiuni x 12 lei = 12.000 lei => o prima de aport de2.000 lei
456 = 1011 10.000
456 = 1043 2.000
-varsarea aportului in natura
2131 = 456 12.000
-realizarea efectiva a capitalului
1011 = 1012 10.000
-emisia de noi actiuni
150 actiuni x 10 lei = 1.500 lei
1041 = 1012 1.500
161 = 456 22.000
456 = 1011 15.000
456 = 1044 7.000
CAP II
Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii)
1. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor și a elementelor similare
cheltuielilor în
vederea determinării impozitului pe profit. Dați unele exemple în urma cărora pot rezulta
elemente similare
veniturilor și cheltuielilor.
Art. 19. – (1) Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice
sursă și cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte
elemente similare
veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieșirea din gestiune
a stocurilor
sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
Metodele contabile
de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.
(3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile și imobile, valorificate pe baza unui
contract cu plata în
rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea
profitului impozabil,
pe măsură ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor
venituri sunt
deductibile la aceleași termene scadente, proporțional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea
totală a
contractului. Opțiunea se exercită la momentul livrării bunurilor și este irevocabilă.
(4) În cazul contribuabililor care desfășoară activități de servicii internaționale, în baza
convențiilor la care
România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în
calcul la
determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu
reglementările din
aceste convenții.
Exemple de elemente similare veniturilor:
57

– diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în
valută, înregistrate
în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
– rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situația în care au fost
deductibile din profitul
impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
– diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în
valută,
înregistrate în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
– cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare și a mijloacelor
fixe de natura
obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este
deductibilă fiscal
pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări, respectiv durata inițială stabilită
conform legii, mai puțin
perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda și în cazul
obiectelor de inventar,
baracamentelor și amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării
situațiilor financiare
anuale.
2. Menționați 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfășurarea unei
activități economice
cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real.
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat in determinarea venitului net in sistem real din
desfasurarea unei
activitati economice:
a) cheltuielile de sponsorizare și mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din
baza de calcul
determinată conform alin. (6) al art. 49 din Codul fiscal;
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform
alin. (6) al art. 49
din Codul fiscal;
c) suma cheltuielilor cu indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate,
în țară și în
străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile
publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul
de salarii
realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuțiile efectuate în numele angajaților la scheme facultative de pensii ocupaționale, în
conformitate cu
legislația în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană;
h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al
contribuabilului sau
asociaților, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității
independente;
58

j) cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii pentru salariați și contribuabili, potrivit
legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice utilizate în desfășurarea
activității, pe baza
contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a
României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor
de leasing
operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în
conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
3..Care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în
categoria
microîntreprinderilor?
In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care
indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste
50% din veniturile
totale;
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile
locale si
institutiile publice.
4. Ce operațiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al
TVA.
Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de
catre aceasta
pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca
taxa aferenta
bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de
catre aceasta
pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor
respective sau partilor
lor componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau
produse de catre
aceasta, altele decât bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a) [activele corporale
fixe, precum si
operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv
reparatiile sau
lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt
realizate de
beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe
corporale se pun la
dispozitia unei alte persoane], pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept
integral de
59

deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data
achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia:
– bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora
(incendiu, dovedit
prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale, razboi, razboi civil, acte de terorism,
orice alte
evenimente pentru care se poate invoca forta majora), precum si bunurilor pierdute (bunurile
disparute in urma
unor calamitati naturale, cum ar fi inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta
majora) ori furate
(bunurile lipsa din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta
dovada constatarii
furtului de catre organele de politie, care este acceptata de societatile de asigurari), dovedite
legal;
– bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si
activele corporale
fixe casate; pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa
indeplineasca cumulativ
conditiile: 1) sa nu fie imputabile; 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor
cauze obiective
dovedite cu documente; 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul
economic;
– perisabilitatilor, in limitele prevazute prin lege.
Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune
colectarea TVA aferent
valorii lor.
5. Precizați care sunt condițiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor.
Art.180 din Codul Fiscal – Conditii de autorizare
1) Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc
numai daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, imbutelierea, ambalarea, primirea, detinerea,
depozitarea si/sau
expedierea produselor accizabile.
In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de
produse accizabile
depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme, diferentiata in functie
de grupa de
produse depozitate si de accizele potentiale aferente;
b) locul este amplasat, construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor
accizabile din acest loc
fara plata accizelor, conform prevederilor din norme;
c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile;
d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar
autorizat, aceasta sa nu
fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals,
inselaciune,
delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele
straine in care
60

aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o
infractiune dintre cele
reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedura fiscala,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006 privind Codul
vamal al Romaniei,
de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, de Legea
contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si
completarile
ulterioare, sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al
Romaniei,
republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar
autorizat,
administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru
infractiunea de abuz
de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de
mita in Romania
sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani,
sa nu fi fost
condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta
Guvernului nr.
92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea
nr. 241/2005,
de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare,
sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al Romaniei,
republicat, cu
modificarile si completarile ulterioare;
f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa
dovedeasca ca poate
indeplini cerintele prevazute la art. 183.
(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si
categorii de
antrepozitari, conform precizarilor din norme.
(3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor
fiscale de depozitare,
potrivit prevederilor din norme.
6. Prezentați modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deținute în proprietate
de persoanele
juridice.
Art. 253 din Codul Fiscal cuprinde –Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
1) In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de
impozitare asupra
valorii de inventar a cladirii. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si
poate fi
cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie
revine Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
61

(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata
in contabilitatea
proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.
(3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare,
modernizare, modificare sau
extindere, de catre locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice
locatorului valoarea
lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, in termen de 30 de zile de la
data terminarii
lucrarilor respective.
(4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea
impozabila se
reduce cu 15%.
(5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea
impozabila a cladiri
este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea
proprietarului –
persoana juridica.
(6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referinta, cota
impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti
intre 5% si
10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor
juridice, pana la
sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie cladirile care au fost
amortizate potrivit legii,
in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. (2).
(7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata
a acestuia se
aplica urmatoarele reguli:
a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar;
b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract
a cladirii, asa
cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor
legale in vigoare;
c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta,
impozitul pe cladiri
este datorat de locator.
(8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in
functiune, in
rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea
amortizarii.
CAP III
Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii)
101 .S.C. “ALFA” S.A. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii, in valoare de 80 lei, astfel:
taxa de inscriere la Registrul Comertului, achitata din contul de disponibil de la banca, in suma
de 40
lei;
factura nr. 101, primita de la o societate specializata, pentru cercetarea pietei, in suma de 30
lei;
62

sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei.
Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot
din evidenta.
Extrasul de cont evidentiaza plata taxei de inscriere de la Registrul comertului.
201 = 5121 40 lei
Cheltuiala cu cercetarea pietei se inregistreaza in contabilitate pe baza facuri si chitantei iar
suma achitata
pentru publicitate TV pe baza chitantei
201 =% 40 lei
401 30 lei
5311 10 lei
Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare
Anu
l
Valoare de
intrare
Amortizarea
anuala
Amortizarea
cumulate
Amortizarea
ramasa
1 80 16 16 64
2 64 16 32 48
3 48 16 48 32
4 32 16 64 16
5 16 16 80 0
Anual (in decursul a 5 ani) se face inregistrarea urmatoare:
6811 = 280 16 lei
Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de
scoatere din evidenta
280 = 201 80 lei
102.S.C. “BETA” S.A. achita in numerar, unui avocat, onorariul legat de constituirea societatii in
suma de 100
lei.
Concomitent se inregistreaza factura furnizorului, pentru emisiunea de actiuni, in valoare de
1700 lei, TVA 19
%.
Adunarea generala a actionarilor hotaraste amortizarea cheltuielilor de constituire in doua
exercitii financiare.
Cota anuala de amortizare este de 75 lei.
A= – == 75 lei
Se scot din evidenta cheltuielile de constituire integral amortizate.
Dovada privind cheltuiala cu onorariul avocatului se face cu chitanta.
201 = 5311 100 lei
Am considerat ca pentru emiterea de actiuni nu se aplica TVA si valoarea totala a cheltuielilor
este de 2.023
lei
201 = 401 2.023 lei
Datorita modificari datelor problemei cata anuala de amortizare nu mai este de 75 lei .
63

Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare
Anul Valoare de
intrare
Amortizare
anuala
Amortizare
cumulata
Amortizare
ramasa
1 2.123 1.061,5 1.061,5 1.061,5
2 1.061,5 1.061,5 2.123 0
-anual se inregistreaza
6811 = 280 1.061,5
Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de
scoatere din evidenta
280 = 201 2.123
103. La S.C. “ONIX” S.R.L. se efectueaza cheltuieli cu constituirea unitatii patrimoniale (timbre
fiscal, taxe,
onorarii, etc.) in valoare de 80 lei achitate in numerar.
Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta.
201 = 5311 80 lei
Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare
Anu
l
Valoare de
intrare
Amortizarea
anuala
Amortizarea
cumulate
Amortizarea
ramasa
1 80 16 16 64
2 64 16 32 48
3 48 16 48 32
4 32 16 64 16
5 16 16 80 0
6811 = 280 16 lei/ an
Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de
scoatere din evidenta
280 = 201 80 lei
CAP IV
Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (6 exercitii)
113. S.C. “ALFA” S.A. inregistreaza achizitionarea unui fond comercial la costul de achizitie de
1500 lei,
precum si aportul de fond comercial, la constituirea societatii, de 2.700 lei, care apoi este
cedat.
-achizitie fond commercial
207 = % 4.200 lei
401 1.500 lei
64

456 2.700 lei
-cedare fond comercial neamortizat
658 = 207
114. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de 900
lei, T.V.A
171 lei.
Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta.
-achizitie program informatic
% = 401 1.071 lei
208 900
442,6 171
-cheltuiala cu amortizarea
900 /4 =225 lei/an
anul 1 6811 = 2808 225
anul 2 6811 = 2808 225
anul 3 6811 = 2808 225
anul 4 6811 = 2808 225
-scoaterea din evidenta
2808 = 208 900 lei
115. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate
astfel:
– 360 lei achizitionate de la terti;
– 240 lei creante in unitate;
– 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii.
Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta.
Achizitionarea programelor informatice
208 = % 900 lei
401 360 lei
721 240 lei
456 300 lei
Anul Valoare de
intrare
Amort
-anul se face inregistrarea
681 = 2808 300
Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta.
2808 = 208 900
116. La S.C. “ARTEX” S.A. se obtine din productie proprie programe informatice in valoare de
900 lei. In
timpul folosirii li se inregistreaza amortizarea in suma de 600 lei, dupa care se vand unui
beneficiar, de la care
se incaseaza 200 lei, TVA 19 %. Se scot din evidenta programele informatice vandute.
Programele informatice sunt preluate in evidenta societatii prin procesul verbal de preluare in
evidenta.
208 =721 900 lei
Amortizarea cheltuielilor pentru obtinerea programelor informatice se face conform
scadentarului de
amortizare.
6811 =2808 600 lei
Factura este domentul care evidentiaza vanzarea progamelor informatice.
65

461 = % 238
7583 200
4427 38
Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta.
2808 = 208 600
6583 = 208 300 lei
Extrasul de cont este documentul justificativ care confirma incasarea programelor informatice .
5121 = 461 238
117. S.C. “GAMA” S.A. receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica in valoare de 800 lei,
efectuate pe cont
propriu care vor contribui la dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii. Activul necorporal
se amortizeaza
liniar intr-o perioada de doi ani, stiind ca 300 de lei se incorporeaza intr-o inventie.
Conform situatiei de lucrari se receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica
203 = 721 800 lei
Amortizarea cheltuielilor aferente proiectului de cercetare se face conform scadentarului de
amortizare
Anul Valoare de
intrare
Amortizare
anuala
Amortizare
cumulata
Amortizare
ramasa
1 500 250 250 250
2 250 250 500 0
-anual se inregistreaza
6811 = 2803 250 lei/ an
Pe baza procesul verbal de preluere in evidenta a inventiei se efectueaza urmatoarea
inregistrare
205 = 203 300 lei
Scoaterea din evidenta a proiectului de cercetare stiintifica se face prin procesul verbal de
scoatere din evidenta
2803 = 203 500 lei
118. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a
lemnului, care se
breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA”
S.A.
procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei.
Conform situatiei de lucrari se inregistreaza brevetul
205 = 721 2.000 lei
Amortizarea cheltuielilor de realizare a procedeului tehnologic se face conform scadentarului
de amortizare
Anul Valoare
intrare
Valoare
amortizare
Valoare
cumulata
66

Valoare
ramasa
1 2.000 500 500 1.500
2 1.500 500 1.000 1.000
3 1.000 500 1.500 500
4 500 500 2.000 0
Datorita faptului ca societatea vinde dupa un an procedeul tehnologic inregistrarea amortizarii
se face pentru 1
an
6811 = 2805 500 lei
Factura este documentul care evidentiaza vanzarea procedeului tehnologic
461 = 7583 1800 lei
Procesul verbal de scoatere din evidenta a procedeului tehnologic permite efectuarea
urmatoarelor inregistrari
– descarcarea gestiuni
6811 = 2805 500 lei
-scoaterea din evidenta
2805 = 205 500 lei
67

CONTABILITATE
201.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de
brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c.
Aprovizionarile in cursul lunii au fost:
– la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.;
– la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.;
– la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c.
Consumurile lunii octombrie au fost:
• la 8 octombrie, 1100 m.c.
• la 18 octombrie, 1500 m.c.
Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa:
– A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO);
– B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;
– C – metoda costului mediu ponderat (CMP).
Rezolvare:
Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt
evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu.
Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la
costul lotului urmator.
Data OperatieIntrari Iesiri Stocuri
Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare
01.10 Stoc intial 120
0 75 90000
05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120
0 75 90000
800 80 64000
08.10 Consum 110 75 8250 100 75 7500
800 80 64000
11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 7500
800 80 64000
100
0 82 82000
18.10 Consum
150
0
100 75 7500 – – –
800 80 64000 – – –
600 82 49200 400 82 32800
20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 32800
900 82 73800
68

Metoda costului prestabilit, de 77 lei/mc
Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe
(prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de
achizitie/productie (in conturi de diferente de pret). Aceste diferente sunt incluse in costuri pe
masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum, vanzare etc).
Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza:
Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af. intrarilor
K = ––––––––––––––––––––––––––––––-
Si al stocurilor la pret standard + Val cum. la pret standart a intrarilor
Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor
iesite la cost standard se calculeaza dupa formula:
Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K
Data OperatieIntrat Iesit Stocuri
Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare
01.10 Stoc intial

Cont 301120
0 77 92400
Cont 308 -2400
05.10 Aprovizionare
800 77 61600
200
0 77 154000 Cont 301
Cont 308 800 3 2400 0
08.10 Consum
110
077 84700 900 77 69300 Cont 301
Cont 308 0 0
11.10 Aprovizionare 100
0 77 77000 190
077146300 Cont 301
Cont 308100
0 5 5000 5000
18.10 Consum
150
077 115500 400 77 30800 Cont 301
Cont 308 2500 2500
20.10 Aprovizionare
900 77 69300
130
077 100100 Cont 301
Cont 308 900 5 4500 7000
Calcule:
08.10 – consum 1000 mc
Si308 +/- Rd/c 308 -2400 + 2400
K = ––––––––– = ––––––- = 0
Si301 + Rd 301 92400 + 61600
69

Diferente de pret (308) = 0
18.10 – consum 1500 mc
Si308 +/- Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000)
K = ––––––––– = ––––––––––- = 0.0216
Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000)
Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0.0216 = 2500
Metoda costului mediu ponderat (CMP).
Potrivit acestei metode, iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat, calculat prin
raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si
cantitatea intrata.
Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni:
-Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in
stoc se va calcula un cost mediu ponderat, dupa urmatoarea relatie:
VP + VI
CMP = –––-
SP + CI
Unde:
VP – valoarea stocului precedent;
VI – intrarile valorice;
SP – stoc precedent cantitativ;
CI – cantitatile intrate.
Data OperatieIntrat Iesit Stocuri
Can
tP
UValoar
eCan
t PUValoar
eCan
t PU Valoare
01.1
0 Stoc intial 120
075 90.000
05.1
0Aprovizionar
e 800 80 64.000 200
077 154.000
08.1
0 Consum 110
0 75 82.500 900 77 69.300
11.1
0Aprovizionar
e100
082 82.000 190
079,63
2151.300,
8
18.1
0 Consum 150
079,63
2119.44
840079,63
2 31.852,8
20.1
0Aprovizionar
e 900 82 73.800 130
081,27
1105.652,
3
Calcul CMP:
70

90000 + 64000
05.10CMP = –––––– = 77
1200 + 800
69300 + 82000
11.10CMP = –––––– = 79.632
900 + 1000
31852.80 + 73800
20.10CMP = –––––––– = 81.271
400 + 900
-Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune
determinarea mediei ponderate a costurilor, periodic, de regula la sfarsitul lunii, dupa relatia:
Vi + ∑ Ii
CMP = –––––-
Si + ∑ Ci
Unde:
Vi, Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune;
Ii, Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune.
Data OperatieIntrat Iesit Stocuri
Can
tP
UValoar
eCan
tP
UValoar
eCan
t PU Valoare
01.1
0 Stoc intial 120
075 90.000
05.1
0Aprovizionar
e 800 80 64.000 200
0
08.1
0 Consum 110
0 900
11.1
0Aprovizionar
e100
082 82.000 190
0
18.1
0 Consum 150
0 400
20.1
0Aprovizionar
e 900 82 73.800 130
079,43
5103.265,
5
90.000 + (64.000 + 82.000 + 73.800) 309.800
CMP = ––––––––––––––– = ––––– = 79.435
1.200 + (800 + 1.000 + 900) 3.900
71

684. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc
urmãtoarele informații: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%, rata de rentabilitate speratã de piațã (Rm)
30% și riscul sistematic de piațã al titlurilor (β) 2.
Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în
conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
Rezolvare:
Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie =
Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% – 20%) = 30% + 20% = 50%
695. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producție este de 180
u.m. Cheltuielile fixe anuale de producție sunt de 1.800.000 u.m. Cantitãțile fabricate au fost de
5.000 bucãți în exercițiul N, 4.000 bucãți în exercițiul N+1 și 6.500 bucãți în exercițiul N+2. La
sfârșitul fiecãrui exercițiu, întreprinderea posedã 800 bucãți în stoc.
Sã se calculeze costul de producție unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”, în condițiile în care
presupunem cã mãrimea capacitãții normale de producție este de 5.000 bucãți. Rezolvare:
Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe
Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe
Costul de productie (N) = 180 u.m/buc. x 5.000 buc. + 1.800.000 u.m. = 2.700.000 u.m.
Costul unitar = 2.700.000 u.m. / 5.000 buc. = 540 u.m./buc.
699. Societatea X a dat în funcțiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o valoare de 360.000
u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã
aferentã utilajului va fi de: 80.000 u.m. în N, 120.000 u.m. în N+1, respectiv 160.000 u.m. în N+2.
Cota de impozit pe profit: 30%.
Sã se calculeze și sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe
profit” la sfârșitul fiecãruia dintre cele trei exerciții.
Rezolvare:
Amortizarea contabila anuala = 360.000 u.m. / 3 ani = 120.000 u.m.
Informatii Valoare
contabilaBaza de
impozitareDiferenta
temporara
deductibila
Valoarea utilajului la 01. 01. N
– Amortizarea anului N
= Valoarea utilajului la 3 1 . 12.N
– Amortizarea anului N+l
= Valoarea utilajului la 31.12.N+1
– Amortizarea anului N+2
= Valoarea utilajului la 3 1 . 12.N+2360.000
-120.000360.000
-80.000
40.000
40.000240.000
-120.000280.000
-120.000
120.000
-120.000 160.000
-160.000
–
La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40.000 u.m. =
12.000 u.m.
72

Creante privind =Venituri din 12.000 u.m.
impozitul amanat impozitul amanat
La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40.000 u.m. = 12.000 u.m.; activul de
impozit amanat existent la des chiderea exercitiului = 12.000 u.m.;
impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u.m.
in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40.000 u.m.;
se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator.
Cheltuieli cu impozitul amanat =Datorie de impozit amanat 12.000 u.m.
(Creanta privind impozitul amanat)
300. S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in
valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului
(beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile:
– A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar;
– B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%.
Rezolvare:
Contabilitatea beneficiarului:
-Achizitie de stocuri:
371 = 40110000
-Plata furnizorului cu BO:
401 = 40310000
-Decontarea BO:
403 = 512110000
Contabilitatea furnizorului:
-Vanzarea pe baza de factura:
411 = 70110000
-Primirea BO:
413 = 41110000
-Incasarea BO la termen:
5113 = 41310000
5121 = 511310000
-Decontarea cu scontare:
5114 = 41310000
-Incasarea BO inainte de termen:
667 = 5114500
5121= 51149500
310. SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA, la pretul de vanzare de 2000 lei, TVA 19%,
conform facturii nr. 410, cu decontarea peste 3 luni. Pretul de inregistrare a produselor finite este de
1500 lei.
73

Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare, SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de
3%.
Inregistrari la S.C. FELIX S.N.C si S.C. DACIA S.A. stiind ca S.C. DACIA le receptioneaza ca
materii prime.
Rezolvare:
Inregistrari la SC FELIX SNC
5.Vanzarea pe baza de factura, TVA 19%
411 = %2.380,00
7012.000,00
4427 380,00
7Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute
711 = 3451.500,00
8Incasarea facturii cu scont acordat
% = 4112.380,00
51212.308,60
667 71,40
Inregistrari la SC DACIA SA
-Achizitia de materii prime
% = 4012.380,00
3012.000,00
4426 380,00
-Plata facturii cu scont primit
401 = %2.380,00
51212.308,60
767 71,40
89. SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei. Dobanda anuala este de
50%. La scadenta, dupa un an, obligatiunile de convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea
de emisiune a obligatiunilor este de 90.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de
85.000 lei. Toate decontarile se fac in numerar.
Rezolvare:
-Emisiunea de obligatiuni
1.161 = %100.000
5311 90.000
169 10.000
-La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei:
1.6868 = 169 10.000
-Inregistrarea si plata dobanzii anuale:
1.666 = 5311 50.000
-Conversia obligatiunilor in actiuni
1.161 = %100.000
1012 85.000
1044 15.000
74

20. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 actiuni a 10 lei
actiunea. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10,8 lei.
Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi actiuni, la un pret de 10,
5 lei.
Aportul se aduce integral la subscriere.
Rezolvare:
Actiuni vechi
Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei
Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.80 lei = 54.000 lei
Actiuni noi
Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei
Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.50 lei = 21.000 lei
Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561
= %21.000
101120.000
1041 1.000
5121 = 456121.000
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare:
1011 = 101220.000
53. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 actiuni, valoarea nominala 4
lei/obligatiune, raport de paritate 2/1, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6
lei/actiune.
Rezolvare:
Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act
161 = %24.000
101218.000
1044 6.000
70. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.400 lei si durata de
folosinta de 6 ani. Amortizarea anuala este de 400 lei. La sfarsitul anului 2005 amortizarea
inregistrata era de 1.200 lei. Totodata, are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2.100 lei.
Rezolvare:
Achizitia instalatiei:
75

213 = 4042400
Amortizarea anuala:
6811 = 2813400
La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii:
2813 = 2131200
Reevaluarea valorii nete:
213 = 105 900
53. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 actiuni, valoarea nominala 4
lei/obligatiune, raport de paritate 2/1, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6
lei/actiune.
Rezolvare:
Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act
161 = %24.000
101218.000
1044 6.000
78. SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8.000 lei si un teren evaluat la
6.000 lei.
Rezolvare:
Primirea donatiei:
%=13314.000 lei
212 8.000 lei
2111 6.000 lei
200. SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi:
– contul 301 Si. 800 lei
– contul 3021 Si. 100 lei
– contul 308 Si. 60 lei
a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii:
– conform facturii nr.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei,
TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei;
– se achita factura nr. 1200, astfel:
• 500 lei prin virament;
• 30 lei in numerar.
b) pentru diferenta se emite un efect de comert;
c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport
incluse in factura 10 lei;
d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate;
e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei;
f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei;
76

g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime
80 lei si materiale auxiliare de 30 lei.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent, cat si dupa
metoda inventarului intermitent.
Rezolvare:
-Metoda inventarului permanent
-Achizitie de materii prime
%=401749.70
301 630
4426 119.70
-Achitarea facturii de achizitie
401=%530
5121500
531130
-Emiterea efectului de comert
401=403219.70
-Achizitie de materiale auxiliare
%=401368.90
3021 310
4426 58.90
-Achitarea facturii de materiale auxiliare
401=5121368.90
-Consum de materii prime
601=3011000
-Consum de materiale auxiliare
6021=3021200
-Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare
308=39180
308=39230
-Metoda inventarului intermitent
-Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare
601=301800
6021=3021100
-Achizitie de materii prime
77

%=401749.70
601 630
4426 119.70
-Achitarea facturii de achizitie
401=%530
5121500
531130
-Emiterea efectului de comert
401=403219.70
-Achizitie de materiale auxiliare
%=401368.90
6021 310
4426 58.90
-Achitarea facturii de materiale auxiliare
401=5121368.90
-Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare
308=39180
308=39230
-Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare
301=601350800+630-1000-80
3021=6021170100+300-200-80
685. Societatea deține un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expirã peste 4 ani.
Societatea estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va
crește cu 20%.
Experiența aratã cã societãțile concurente invadeazã piața cu versiuni ale parfumului profitabil
imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. În consecințã, societatea nu se așteaptã ca
brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani. În exercițiul
precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m.
Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este
de 10%.
Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
Rezolvare:
Anul Fluxuri de trezorerie
(1)Factorul de
actualizare
(2)Valoarea actualizata
(3) = (1) x (2)
1 10.000 x 1.2 = 12.000 (1+10%)1 = 0.9091 10.909
2 10.000 x 1.22 = 14.400 (1+10%)”2 = 0.8264 11.901
78

3 10.000 x 1.23 = 17.280 (1+10%)”3 = 0.7513 12.983
4 10.000 x 1.24 = 20.736 (1+10%)”4 = 0.6830 14.163
Valoarea de utilitate 49.956
706. Se cunosc urmãtoarele informații privind o categorie de clãdiri ale societãții X: La 31.12.N,
societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127.000 u.m.
Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 30%. La
începutul exercițiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m.
Sã se calculeze și sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe
profit”, la 31.12.N.
Rezolvare:
La 31.12.N:
Valoarea contabila a imobilizarilor 127.000 u.m.
Baza de impozitare a imobilizarilor 65.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila 62.000 u.m.
Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.12.N = 30% x 62.000 u.m. = 18.600 u.m.
Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.000 u.m.
Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.600 u.m. – 6.000 u.m. =
12.600 u.m.
Acesta se va inregistra astfel:
– pe seama capitalurilor proprii: (127.000 u.m. – 90.000 u.m.) x 30% = 11.100u.m.;
– pe seama cheltuielilor: (15.000 u.m. -10.000 u.m.) x 30% = l .500 u.m.
% = Dat. de impozit amanat 12.600 u.m.
Rezerve din reevaluare 11.100 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amanat 1.500 u.m.
711. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor
returnate de cãtre clienții nemulțumiți,
chiar și atunci când nu are obligația legalã de a o face. Politica sa este cunoscutã pe piațã.
Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri.
În anul N, cifra de afaceri a fost de 10.000.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS
37 „Provizioane, datorii contingente și active contingente”.
Rezolvare:
Conform IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
9 O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
10 Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara
pentru a onora obligatia respectiva;
11 Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie.
Valoarea provizionului:
79

10.000.000 x 3% = 300.000 u.m.
Chelt cu provizioane pt riscuri =Alte provizioane pentru 30.000
si cheltuieli riscuri si cheltuieli
300. S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in
valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului
(beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile:
– A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar;
– B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%.
Rezolvare:
Inregistrari in contabilitatea beneficiarului
12Livrarea de produse finite
411=70110.000
13Primirea biletului la ordin
413=41110.000
14Decontarea directa la termen
5113=41310.000
5121=511310.000
15Decontarea prin intermediul bancii
5114=41310.000
%=511410.000
5121 9.500
627 500
Inregistrari in contabilitatea platitorului
16Achizitia de produse finite
301=40110.000
17Emiterea biletului la ordin
401=40310.000
18Decontarea biletului la ordin
403=512110.000
148. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de
18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza.
Rezolvare:
19Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport
2133 = 13118.000
80

20Inregistrarea amortizarii lunare: 18.000 : 4 : 12 = 375
6811 = 2813 375
21Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar)
131 = 7584 375
22Casarea mijlocului de transport
%= 213318.000
2813 9.000
6588 9.000
9trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase
131 = 7584 9.000
20. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 actiuni a 10 lei
actiunea. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10,8 lei.
Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi actiuni, la un pret de 10,
5 lei.
Aportul se aduce integral la subscriere.
Rezolvare:
Actiuni vechi
Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei
Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.80 lei = 54.000 lei
Actiuni noi
Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei
Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.50 lei = 21.000 lei
Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor:
4561 = %21.000
101120.000
1041 1.000
5121 = 456121.000
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare:
1011 = 101220.000
79. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este
de 80.000 lei, amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport
respectiv se caseaza. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.
Rezolvare:
23Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport
2133 = 13180.000
24Inregistrarea amortizarii lunare: 80.000 : 4 : 12 = 1666
81

6811 = 2813 1.666
25Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar)
131 = 7584 1.666
26Casarea mijlocului de transport
% = 213380.000
2813 40.000
6588 40.000
10trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase
131 = 758440.000
677.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă, în cursul exercițiului N, două proiecte, pe care le vom numi
proiectul X și proiectul Y. In cazul proiectului X, întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia, în ceea ce privește
însă proiectul Y, acesta îndeplinește, chiar de la începutul exercițiului N, condițiile pentru recunoașterea unei cheltuieli de
dezvoltare.
În exercițiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost următoa rele:
Informații Cheltuieli generale Proiectul X Proiectul Y
Cheltuieli materiale și servicii 600 5.000 3.000
Cheltuieli cu personalul:
– directe 3.500 1.500
– salariul conducătorului de departament 1.000 – –
– personal administrativ 2.000
Cheltuieli generale:
– directe – 1.200 800
– indirecte 500 400 400
Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X și 20%, pentru proiectul Y.
Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de depar tamentul de cercetare pentru cele două proiecte, în conformitate cu
OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
Proiectul X este considerat activitate de cercetare, iar cheltuielile anga jate afectează rezultatul exercițiului curent.
Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare, iar criteriile de capita lizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.
Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe și indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de
depar tament = 3.000 u.m. + 1.500 u.m. + 800 u.m. + 400 u.m. + 1.000 u.m. x 20% = 5.900 u.m.
678. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor. Cheltuielile ocazionate de
realizarea acestui pro gram au fost distribuite astfel:
– în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 2.000 u.m.;
– în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcțională 8.000 u.m.;
– în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organică 11.000 u.m.;
– în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 18.000 u.m.;
– în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 1.000 u.m.;
– în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentației nece sare utilizatorilor 800 u.m.; și
– în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 600 u.m.
La sfârșitul analizei funcționale, managerii apreciază că proiectul are șanse mari de reușită și hotărăsc continuarea acestuia.
Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elabora rea programului informatic, în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
82

-studiul prealabil – fază de cercetare, fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul);
-analiza funcțională – ar aparține fazei de dezvoltare, însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare; prin urmare, este
recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul);
-analiza organică, programarea, testarea, întocmirea documentației
-faze de dezvoltare; valoarea activului = 11.000 u.m. + 18.000 u.m. + 1.000 u.m. + 800 u.m. = 30.800 u.m.;
-formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoașterii inițiale, fiind recunoscute drept cost al perioadei.
679. O societate dezvoltă un nou produs. Centrul de cercetare al societății a angajat, în exercițiul N, în faza de cercetare, cheltuieli
de 30.000 u.m. La începutul exercițiului N+l, s-a demonstrat fezabilitatea tehnică și comercială a produsului. Cheltuielile angajate în
N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10.000 u.m. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.m. în N+2, s-au cheltuit 12.000
u.m. pentru a apăra socie tatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoașterii breve tului.
Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exercițiile N, N+l și N+2, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
-exercițiul N – faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei, deci afectează rezultatul exercițiului;
-exercițiul N+l – fază de dezvoltare, criterii de capitalizare îndepli nite; valoarea activului = 10.000 u.m. + 8.000 u.m. = 18.000 u.m.;
-exercițiul N+2 – cheltuielile de 12.000 u.m. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva
recunoașterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoașterii inițiale, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei.
696. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăți x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie,
acest stoc este afectat de următoarele operații:
-4 noiembrie: o ieșire de 400 bucăți;
-10 noiembrie: o intrare de 500 bucăți la un cost de 41 u.m./bu cată;
-17 noiembrie: o ieșire de 400 bucăți;
-25 noiembrie: o intrare de 200 bucăți la un cost de 41,4 u.m./bu cată;
-30 noiembrie: o ieșire de 800 bucăți.
Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40u.m./bucată.
Să se întocmească fișa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.
Rezolvare:
Fișa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel:
Data Intrări Ieșiri Stoc
Q Cost
unitarCost
total mii QCost
unitarCost
total mii QCost
unitarCost total
mii u.m.
01/11 1.000 40 40.000
04/11 400 40 16.000 600 40 24.000
10/11 500 41 20.500 1.100 40 44.000
17/11 400 40 16.000 700 40 28.000
25/11 200 41,4 8.280 900 40 36.000
30/11 800 40 32.000 100 40 4.000
697. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăți x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie, acest
stoc este afectat de următoarele operații:
-4 noiembrie: o ieșire de 400 bucăți;
-10 noiembrie: o intrare de 500 bucăți la un cost de 41 u.m./bu cată;
-17 noiembrie: o ieșire de 400 bucăți;
-25 noiembrie: o intrare de 200 bucăți la un cost de 41,4 u.m./bu cată;
-30 noiembrie: o ieșire de 800 bucăți.
Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.m./bucată.
83

Să se întocmească fișa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare.
Rezolvare:
Costul mediu ponderat:
-calculat la 10 noiembrie:
[(1.000 – 400) x 40]+ (500 x 41)
––––––––––––––- = 40,4545 u.m./ buc.
(l .000-400)+ 500
-calculat la 25 noiembrie:
[(l .000-400+ 500-400) x 40,4545] + (200 x 41,4)
–––––––––––––––– –––––––– = 40,6646 u.m. / buc.
(l .000 – 400 + 500 – 400) + 200
Fișa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat cal culat după fiecare intrare se prezintă astfel:
Data Intrări Ieșiri Stoc
QCost
unitarCost
total mii QCost
unitarCost
total mii QCost
unitarCost total
mii u.m.
01/11 1.000 40 40.000
04/11 400 40 16.000 600 40 24.000
10/1150
041 20.500 1.100 40,4545 44.499,95
17/11 400 40,4545 16.181,8 700 40,4545 28.318,15
25/1120
041,4 8.280 900 40,6646 36.598,14
30/11 800 40,6646 32.531,68 100 40,6646 4.066,46
698. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucăți x 400.000 u.m./bucată). în luna noiembrie,
acest stoc este afectat de următoarele operații:
-4 noiembrie: o ieșire de 400 bucăți;
-10 noiembrie: o intrare de 500 bucăți la un cost de 41u.m./bu cată;
-17 noiembrie: o ieșire de 400 bucăți;
-25 noiembrie: o intrare de 200 bucăți la un cost de 41,4 u.m./bu cată;
-30 noiembrie: o ieșire de 800 bucăți.
Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.m./bucată.
Să se întocmească fișa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.
Rezolvare:
Fișa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel:
Data Intrări Ieșiri Stoc
QCost
unitarCost
total mii QCost
unitarCost
total mii QCost
unitarCost total
mii u.m.
01/11 1.000 40 40.000
04/11 400 40 16.000 600 40 24.000
10/1150
041 20.500 600 40 24.000
500 41 20.500
17/11 4004016.000200408.000
500 41 20.500
84

25/112041,48.280 200408.000
5004120.500
200 41,4 8.280
30/11 200 40 8.000 100 41,4 4.140
5004120.500
100 41,4 4.140
716. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern și internațional. Pe 5 decembrie N, consiliul de administrație decide ca,
începând cu l ia nuarie N+l, să lichideze activitățile externe. Pe 8 decembrie N, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei
decizii, în zilele urmă toare s-a procedat la informarea clienților și a personalului asupra pro cesului de restructurare.
Se estimează că pentru lichidarea activităților externe se vor angaja cheltuieli de 1.000.000 u.m.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
•Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: co municarea deciziei de restructurare clienților și personalului – obli –
gație implicită deoarece induce așteptarea că activitățile externe vor fi lichidate.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităților externe.
•Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuie lilor angajate de restructurare: 1.000.000 u.m.
Cheltuieli cu = Provizioane 1.000.000 u.m.
provizioane pentru pentru restructurare
riscuri si ch
742. La închiderea exercițiului N, activele cuprind:
– un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.000 euro; acest echipament a fost achiziționat la 30.06.N-2;
– un teren achiziționat la un cost de l .000 euro la 01.04.N-3 și reeva luat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 5.000 euro;
– un stoc de materii prime cumpărat la 25.06.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exercițiului N;
– o creanță de 2.000 euro privind drepturile asupra unui client străin, corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21.10.N;
– suma de 20.000 euro în contul curent la bancă.
Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel:
01.04.N-3 30.06.N-2 31.12.N-1 25.06.N 21.10.N 31.12.N
2,6 3,0 3,3 3,7 3,9 4,0
Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei, în conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
în bilanțul la 31.12.N, elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează:
Elementele bilanțiere Suma în
euroCursul
de
schimbSuma în lei în
care se face
conversia
Elemente monetare: convertite la cursul de
închidereLichidități 20.000 4 80.000
Creanțe 2.000 4 8.000
Elemente nemonetare evaluate la costul istoric:
convertite la cursul zilei achiziției
Echipamente tehnice 10.000 3 30.000
Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate:
convertite la cursul zilei ajustării de valoare
Terenuri 5.000 3,3 16.500
Materii prime 360*)4 1.440
85

*) 400 euro – 400 euro x 10% = 360 euro
743. La 25 noiembrie N, o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.000 euro. Contravaloarea
produselor a fost decon tată la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9 lei, iar
la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei.
Să se contabilizeze operația de vânzare și încasarea creanțelor.
Rezolvare:
în contabilitate se vor înregistra următoarele:
-la 25.1 l.N, vânzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):
Clienți =Venituri din 39.000 lei
vânzarea produselor
-la 25.12.N, încasarea creanței față de clienți (10.000 euro x 4 lei/euro)
și recunoașterea diferențelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro):
Conturi curente =% 40.000 lei
la bănci Clienți 39.000 lei
Venituri din diferențe de curs valutar 1.000 lei
744. Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.000 euro. Plata furnizorilor se
efectuează pe 5 februarie N+1. Societatea X își închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie. Cursul monedei europene a
suportat următoarea evoluție:
-la 15 noiembrie N: 3,9 lei/euro;
-la 31 decembrie N: 4,01 lei/euro;
-la 5 februarie N+l: 4,0 lei/euro.
Să se contabilizeze operația de achiziție, evaluarea datoriei la inventar și plata datoriei.
Rezolvare:
în contabilitatea societății X vor avea loc următoarele înregistrări:
-la 15 noiembrie N, cumpărarea stocului de materii prime (5.000 euro x 3,9 lei/euro):
Materii prime =Furnizori19.500 lei
-la 31 decembrie N, datorii furnizori = 5.000 euro x 4,01 lei/euro = 20.050 lei și recunoașterea pierderii din diferențe de curs
valutar (5.000 euro x 0,11 lei/euro):
Cheltuieli din =Furnizori 550 lei
diferențe de curs valutar
-la 5 februarie N+l, plata furnizorului (5.000 euro x 4 lei/euro) și recunoașterea unui câștig din diferențe de curs valutar
(5.000 euro x 0,01 lei/euro):
Furnizori (19.500 lei + 550 lei) =% 20.050 lei
Conturi curente la bănci 20.000 lei
Venituri din diferențe de curs valutar 50 lei
86

Operația a generat o pierdere din diferențe de curs valutar de 550 lei – 50 lei = 500 lei. Din punct de vedere contabil însă fiecare
exercițiu a fost afectat cu diferențele de curs corespunzătoare:
-exercițiul N, cu o pierdere din diferențe de curs de 550 lei;
-exercițiul N+l, cu un câștig din diferențe de curs de 50 lei.
745. La 15 aprilie N, societatea românească M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei franceze F. Acest împrumut are,
de fapt, caracterul unei finanțări permanente. Cursul monedei europene a suportat urmă toarea evoluție:
-la 15 aprilie N: 3,8 lei/euro;
-la 31 decembrie N: 4,0 lei/euro.
Să se contabilizeze, la M, acordarea împrumutului și evaluarea creanței la închiderea exercițiului N, în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
în contabilitatea societății M se vor înregistra următoarele:
-la 15 aprilie N, acordarea împrumutului (100.000 euro x 3,8 lei/euro):
Imprumuturi =Conturi curente 380.000 lei
acordate filialelor la bănci
-la 31 decembrie N, creanța este de 100.000 euro x 4 lei/euro = 400.000 lei și recunoașterea diferențelor de curs
(100.000 euro x 0,2 lei/euro):
Imprumuturi =Venituri din 20.000 lei
acordate filialelor diferențe de
curs valutar
746. La 15 aprilie N, societatea franceză M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei F din România. Acest
împrumut are, de fapt, caracterul unei finanțări permanente. Cursul monedei europene a su portat următoarea evoluție:
– la 15 aprilie N: 3,8 lei/euro;
– la 31 decembrie N: 4,0 lei/euro.
Să se contabilizeze, la F, primirea împrumutului și evaluarea datoriei la închiderea exercițiului N, în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
în contabilitatea societății F se vor înregistra următoarele:
-la 15 aprilie N, primirea împrumutului (100.000 euro x 3,8 lei/euro):
Conturi curente = Alte împrumuturi 380.000 lei
la bănci și datorii asimilate
-la 31 decembrie N, datoria este de 100.000 euro x 4 lei/euro = 400.000 lei și recunoașterea diferențelor de curs (100.000 euro x
0,2 lei/euro):
Cheltuieli din = Alte împrumuturi 20.000 lei
diferențe de și datorii asimilate
curs valutar
752. Fie societatea M, al cărei capital este format din 5.900 de acțiuni cu valoarea nominală de l .000 u.m. Adunarea generală decide
diminuarea capitalului social cu 90.000 u.m. în vederea rambursării către asociați.
Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.
Rezolvare:
87

Operația generează următoarele înregistrări contabile:
-diminuarea capitalului social și înregistrarea datoriei față de aso ciați:
1012 =45690.000 u.m.
Capital subscris Decontări cu
vărsat acționarii/asociații
privind capitalul
-plata datoriei față de asociați:
456 =51290.000 u.m.
Decontări cu Conturi curente
acționarii/asociații la bănci
privind capitalul
753. Societatea M are capitalul social format din 6.000 de acțiuni cu valoarea nominală de 1.000 u.m. Adunarea generală a
asociaților decide aco perirea unei pierderi provenite din exercițiile trecute în valoare de 10.000 u.m., prin anularea a 10
acțiuni.
Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.
Rezolvare:
Operația de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înre gistrare contabilă:
1012 =11710.000 iun.
Capital subscris Rezultatul
vărsat reportat
754. Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiții:
-valoarea împrumutului 100.000 u.m.;
-rata împrumutului: 12% (rată anuală);
-durata împrumutului: o lună.
Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut.
Rezolvare:
împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile:
– contractarea împrumutului:
512 =519100.000 u.m.
– plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100.000 u.m. x 12% x l lună 712 luni):
666 =5121.000 u.m.
– rambursarea împrumutului:
519 =512100.000 u.m.
755. Presupunem că, la sfârșitul lunii aprilie N, o societate prezintă urmă toarea situație privind taxa pe valoarea adăugată:
TVA deductibilă 9.500 u.m., TVA colectată 7.600 u.m.
Să se regularizeze TVA.
TVA de recuperat = 9.500 u.m. – 7.600 u.m. = 1.900 u.m.
– Creanța privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel:
%=44269.500 u.m.
4427 7.600 u.m.
4424 1.900u.m.
– Recuperarea TVA:
512=44241.900 u.m.
88

758. O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin, la 25 oc tombrie N, mărfuri în valoare de 50.000 euro.
Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l. întreprinderea își închide conturile sale la 31
decembrie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluție:
-la 25 octombrie N: 3 lei/euro;
-la 31 decembrie N: 2,9 lei/euro;
– la 25 ianuarie N+l: 3,2 lei/euro.
Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societății românești.
In contabilitatea societății românești vor avea loc următoarele înre gistrări:
-la 25 octombrie N, cumpărarea stocului de mărfuri (50.000 euro x
3 lei/euro): 371=401150.000 lei
-la 31 decembrie N, datoria față de furnizori este de 50.000 euro x 2,9 lei/euro = 145.000 lei și recunoașterea câștigului din
diferențe de curs (50.000 euro x 0,1 lei/euro):
401 =7655.000 lei
-la 25 ianuarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 3,2 lei/euro) și recunoașterea unei pierderi din diferențe de curs
(50.000 euro x 0,3 lei/ euro):
% =512160.000 lei
401 145.000 lei
665 15.000 lei
759. La l septembrie N, societatea românească M a acordat un împrumut de 2.000.000 franci filialei sale elvețiene F. Acest
împrumut are, de fapt, caracterul unei finanțări permanente. Cursul monedei elvețiene a suportat următoarea evoluție:
– la l septembrie N: 3 lei/franc;
– la 31 decembrie N: 3,1 lei/franc.
Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societății M la l septembrie si la 31 decembrie N, conform OMFP nr. 3.055/2009.
In contabilitatea societății M se vor înregistra următoarele:
-la l septembrie N, acordarea împrumutului (2.000.000 franci x 3 lei/franc):
împrumuturi =Conturi curente 6.000.000 lei
acordate filialelor la bănci
-la 31 decembrie N, creanțele sunt de 2.000.000 franci x 3,1 lei/franc = 6.200.000 lei si recunoașterea diferențelor de curs
(2.000.000 franci x O,l lei/franc):
împrumuturi =Venituri din 200.000 lei
acordate filialelor diferențe de
curs valutar
760.Se constituie o societate pe acțiuni cu un capital subscris de 10.000 USD. Cursul valutar la data subscrierii este de 3,1 lei/USD.
Aportul adus de acționari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4.000 USD și de numerar depus la
bancă în sumă de 6.000 USD. Cursul valutar la data recepției mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3,2 lei/USD, iar cel de
la data vărsării numera rului în valută în contul bancar al societății este de 3,05 lei/USD.
Inregistrați în contabilitate operațiunile.
– constituirea capitalului social (10.000 USD x 3,1 lei/USD):
456 “Decontari cu asociatii priv.capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 31.000
– inregistrarea varsamintelor
231 “Instalatii” = 12.800
512 “Conturi la banci” 19.200
456 “Decontari cu asociatii priv.capit.” 31.000
765 “Venituri din dif.de curs” 1.000
– virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 31.000
89

761. O societate comercială hotărăște majorarea capitalului social cu 10.000 lei prin compensarea unei datorii față de un furnizor.
Inregistrați în contabilitate operațiunile.
401 “Furnizori” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.000
vărsat
762. Se dau următoarele date: societatea A are un capital social, vărsat în totalitate, divizat în 10.000 de acțiuni cu valoarea nominală
de l leu/acțiune. Se hotărăște majorarea capitalului social printr-un aport repre zentat de un utilaj evaluat la 1.400 lei. în schimbul
acestui aport se emit 1.000 de acțiuni. Suma capitalurilor proprii este de 14.000 lei, fiind reprezentate, pe lângă capitalul social, de
rezervele constituite de societate în sumă de 4.000 lei. Totodată, societatea a plătit în nu merar suma de 20 lei reprezentând
cheltuieli pentru emisiunea noilor acțiuni.
Inregistrați în contabilitate operațiunile legate de aport.
– majorarea capitalului social:
456 “Decontari cu asociatii priv.capit” = % 1.400
1012 “Capital subscris varsat” 1.000
104 “Prime de capital” 400
– primirea aportului
213 “Instalatii mijl.transp. anim. plantatii” = 456 “Decontari cu asociatii priv.capit” 1.400
763. Se majorează capitalul social prin conversia unor obligațiuni în valoare totală de 7.000 lei în acțiuni, în schimbul acestor
obligațiuni, societatea emite 5.000 de acțiuni, valoarea nominală a unei acțiuni fiind de l leu/acțiune, iar valoarea de emisiune,
de 1,4 lei/acțiune.
Inregistrați în contabilitate operațiunile.
– majorarea capitalului social prin conversia obligatiunilor
456 “Decontari cu asociatii priv.capit” = % 7.000
1012 “Capital subscris varsat” 5.000
1044 “Prime de capital” 2.000
– prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni
161 “Imprumuturi din emisiunea de actiuni”= 456 “Decontari cu asociatii priv.capit” 7.000
764. Din contabilitatea unei societăți comerciale se extrag următoarele date existente la sfârșitul anului:
-capital social: 3.000 lei;
-rezerve legale: 200 lei;
-venituri obținute: 4.000 lei;
-cheltuieli efectuate: 2.000 lei, din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie, inclusiv.
Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unității. Cota de
impozit pe profit este de 16%.
Rezolvare:
Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4.000 lei – 2.000 lei = 2.000 lei
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Cheltuielile nedeductibile – Deducerile fiscale = 2.000 lei +
800 lei = 2.800 lei
Impozitul pe profit = (2.000 lei + 800 lei) x 16% = 448 lei
Rezultatul contabil net = 2.000 lei – 448 lei = 1.552 lei
Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1.552 lei x 10% = 155,2 lei
117 =1068155,2 lei
Rezultatul Alte rezerve
reportat
765. Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe urmă toarele destinații:
90

a)dividende de plată: 1.200 lei;
b)majorarea capitalului social: 500 lei;
c)alte rezerve: 100 lei.
Rezolvare:
a)
117 =4571.200 lei
Rezultatul Dividende de plată
reportat
b)
117 =1012500 lei
Rezultatul Capital subscris
reportat vărsat
c)
117 =1068100 lei
Rezultatul Alte rezerve
reportat
766.O societate comercială urmează să primească în contul bancar o sub venție de 3.000 lei pentru procurarea unui utilaj. După
achiziționarea utilajului în valoare de 5.000 lei, se achită factura prin bancă. Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de
utilizare de 5 ani, ritmul linear, valoarea reziduală nulă.
Să se înregistreze în contabilitate aceste operații, inclusiv amortizarea utilajului și trecerea la venituri a unei părți din subvenție, la
sfârșitul primului an de utilizare.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se înregistrează următoarele:
– dreptul de a primi subvenția:
445 =4753.000 lei
Subvenții Subvenții
pentru investiții
– încasarea subvenției:
512 =4453.000 lei
Conturi curente Subvenții
la bănci
– achiziția utilajului:
213 =4045.000 lei
Instalații tehnice, Furnizori
mijloace de transport, de imobilizări
animale si plantații
– plata datoriei față de furnizori:
404 =5125.000 lei
91

Furnizori Conturi curente
de imobilizări la bănci
– amortizarea utilajului la sfârșitul primului an: 5.000 lei / 5 ani = 1.000 lei:
6811 = 2813 1.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
– virarea unei părți din subvenție la venituri:
475 =7584600 lei
Subvenții Venituri din subvenții
pentru investiții pentru investiții
767. Societatea comercială ALFA SA obține dreptul de a primi o subvenție pentru investiții în valoare de 3.000 lei. Ulterior
se primește prin virament bancar subvenția respectivă. Din această subvenție se finan țează, parțial, procurarea unui
utilaj în valoare de 10.000 lei; durata normală de funcționare a utilajului este de 5 ani, amortizabil prin metoda
lineară. După primul an de utilizare, utilajul respectiv este vândut la prețul de 9.000 lei. în aceste condiții se restituie
prin bancă subvenția rămasă. Plata furnizorului se face prin virament bancar.
Să se înregistreze în contabilitate aceste operațiuni, inclusiv amortizarea și trecerea la venituri a subvenției pentru investiții.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se înregistrează următoarele:
-dreptul de a primi subvenția:
445 Subvenții =475 Subvenții pentru investiții3.000 lei
-încasarea subvenției:
512 Conturi curente la bănci =445 Subvenții3.000 lei
-achiziția utilajului:
213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații =404 Furnizori de imobilizări 10.000 lei
-plata datoriei față de furnizori:
404 Furnizori de imobilizări =512 Conturi curente la bănci 10.000 lei
– amortizarea utilajului la sfârșitul primului an:
6811 =2813 2.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor,
privind amortizarea imobilizărilor mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
– virarea unei părți din subvenție la venituri:
475 Subvenții pentru investiții = 7584 Venituri din subvenții pentru investiții 600 lei
– vânzarea utilajului:
92

461 Debitori diverși = 7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 9.000 lei
– descărcarea gestiunii:
% = 213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații 10.000 lei
2813 Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor 2.000 lei
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital8.000 lei
– rambursarea unei părți din subvenție:
475 Subvenții pentru investiții=512 Conturi curente la bănci2.400 lei
768. O societate comercială emite 10.000 de obligațiuni cu valoarea no minală de 10 lei. Dobânda anuală este de 50%. La
scadență – după un an – obligațiunile se convertesc în acțiuni, în condițiile în care valoarea nominală totală a
acțiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontările se fac în numerar.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se înregistrează următoarele:
-emisiunea obligațiunilor:
512 =161100.000 lei
Conturi curente împrumuturi
la bănci din emisiuni
de obligațiuni
-plata dobânzii anuale (100.000 lei x 50%):
666 =51250.000 lei
Cheltuieli Conturi curente
privind dobânzile la bănci
-conversia obligațiunilor în acțiuni:
456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul = % 100.000 lei
1012 Capital subscris vărsat 85.000 lei
1044 Prime de conversie a 15000 lei
obligațiunilor în acțiuni
161 =456100.000 lei
împrumuturi Decontări cu
din emisiuni acționarii/asociații
de obligațiuni privind capitalul
769. O societate comercială emite 10.000 de obligațiuni care se vând la valoarea nominală de l leu/bucată. Dobânda anuală
este de 45%. După un an obligațiunile se răscumpără la valoarea nominală, iar apoi se anulează. Atât vânzarea, cât și
cumpărarea obligațiunilor, precum și plata dobânzii se realizează cu numerar.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
93

în contabilitatea societății se înregistrează următoarele:
-emisiunea obligațiunilor:
512 =161100.000 lei
Conturi curente împrumuturi
la bănci din emisiuni
de obligațiuni
-plata dobânzii la sfârșitul primului an (100.000 lei x 45%):
666 =51245.000 lei
Cheltuieli Conturi curente
privind dobânzile la bănci
-răscumpărarea obligațiunilor:
505 =512100.000 lei
Obligațiuni emise Conturi curente
și răscumpărate la bănci
-anularea obligațiunilor:
161 =505100.000 lei
împrumuturi Obligațiuni emise
din emisiuni și răscumpărate
de obligațiuni
770. O societate comercială emite un pachet de 1.000 obligațiuni cu valoare nominală și preț de rambursare de 25 lei, care se
vând prin bancă la prețul de 20 lei/bucată. Rata dobânzii este de 10%. Obligațiunile se răscumpără în numerar după 2 ani,
la un preț de 25 lei/bucată, apoi se anulează. Primele de rambursare se amortizează în două tranșe anuale egale. Toate
decontările se fac în numerar.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se înregistrează următoarele:
-emisiunea obligațiunilor:
% = 161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 25.000 lei
512 Conturi curente la bănci 20.000 lei
169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 5.000 lei
-plata dobânzii la sfârșitul primului an (25.000 lei x 10%):
666 Cheltuieli privind dobânzile =512 Conturi curente la bănci 2.500 lei
-amortizarea primelor de rambursare la sfârșitul anului l (5.000/2):
6868 = 169 Prime privind rambursarea obligațiunilor2.500 lei
Cheltuieli financiare
privind amortizarea
primelor de rambursare
a obligațiunilor
94

-plata dobânzii la sfârșitul anului 2 (25.000 lei x 10%):
666 Cheltuieli privind dobânzile =512 Conturi curente la bănci 2.500 lei
– amortizarea primelor de rambursare la sfârșitul anului 2 (5.000 lei / 2 ani):
6868 = 169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 2.500 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea
primelor de rambursare a obligațiunilor
– răscumpărarea obligațiunilor:
505 Obligațiuni emise și răscumpărate = 512 Conturi curente la bănci 25.000 lei
– anularea obligațiunilor:
161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni = 505 Obligațiuni emise și răscumpărate 25.000 lei
771. O societate comercială primește în contul de disponibil un credit bancar pe termen lung în sumă de 10.000 lei.
Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare și până în luna a XlV-a, în tranșe egale.
Dobânda anuală este de 40% și se plătește lunar.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se înregistrează următoarele:
– primirea împrumutului:
512 =16210.000 lei
Conturi curente Credite bancare
la bănci pe termen lung
-la sfârșitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.000 lei x 40% x l lună / 12 luni):
666 =512333,3 lei
Cheltuieli Conturi curente
privind dobânzile la bănci
-la sfârșitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV-a se conta bilizează rambursarea unei tranșe de împrumut (10.000 lei / 5 ani):
162 =5122.000 lei
Credite bancare Conturi curente
pe termen lung la bănci
la sfârșitul fiecăreia dintre lunile a Xl-a până la a XlV-a se conta bilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8.000
lei x 40% x l lună /12 luni; 6.000 lei x 40% x l lună /12 luni; 4.000 lei x 40% x l lună / 12 luni; 2.000 lei x 40% x l lună / 12 luni):
666 =512dobânda calculată
Cheltuieli Conturi curente
privind dobânzile la bănci
95

772. O societate comercială primește un credit bancar în devize în valoare de 1.000 USD la cursul de 3 lei/USD, care se
restituie în două tranșe egale la sfârșitul fiecărui an. Dobânda anuală este de 10% și se achită la sfârșitul fiecărui an. La
sfârșitul primului an cursul este de 3, l lei/USD, iar la sfârșitul anului 2 cursul este de 2,8 lei/USD.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se înregistrează următoarele: – primirea împrumutului (1.000 USD x 3 lei/USD):
5124 Conturi la bănci în valută =162 Credite bancare pe termen lung 3.000 lei
-la sfârșitul primului an se contabilizează plata dobânzii (l .000 USD x 10% x 3, l lei/USD):
666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 lei
-la sfârșitul primului an se contabilizează rambursarea unei tranșe de împrumut (500 USD x 3,1 lei/USD) și se constată o pierdere
din diferențe de curs (500 USD x 0,1 lei/USD):
% =5124 Conturi la bănci în valută 1.550 lei
162 Credite bancare pe termen lung l.500 lei
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar 50 lei
-se recunoaște diferența de curs pentru împrumutul rămas: 500 USD x 3,1 lei/USD = 1.550 lei; 1.550 lei – 500 USD x 3
lei/USD (sold 162) = 50 lei:
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar =162 Credite bancare pe termen lung50 lei
-la sfârșitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 USD credit rămas x 10% x 2,8 lei/USD):
666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci140 lei
– se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranșe de împrumut (500 USD x 2,8 lei/USD) și se constată un câștig din
diferențe de curs (500 USD x 0,3 lei/USD):
162 Credite bancare =% 1.550 lei
5124 Conturi la bănci în valută pe termen lungl .400 lei
765 Venituri din diferențe de curs valutar 150 lei
773. O filială primește de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8.000 lei, care se restituie în două tranșe anuale egale.
Dobânda anuală este de 10% și se plătește la sfârșitul anului.
Să se înregistreze aceste operații în contabilitate (la filială).
Rezolvare:
în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele:
-primirea împrumutului:
512 Conturi curente la bănci = Datorii față de entitățile afiliate 16618.000 lei
96

-la sfârșitul primului an se contabilizează plata dobânzii (8.000 lei x 10%) și rambursarea primei tranșe de împrumut (8.000 lei / 2
tranșe):
% = 512 Conturi curente la bănci4.800 lei
666 Cheltuieli privind dobânzile 800 lei
1661 Datorii față de entitățile afiliate 4.000 lei
-la sfârșitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas, (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% = 400 lei, și rambursarea ultimei
tranșe de împrumut:
% =512 Conturi curente la bănci4.400 lei
666 Cheltuieli privind dobânzile 400 lei
1661 Datorii față de entitățile afiliate 4.000 lei

774. Se achiziționează un program informatic la prețul de 10.000 lei, TVA 19%, care se achită prin virament bancar.
Amortizarea programului informatic, potrivit deciziei Consiliului de Administrație, se face în 3 ani, prin metoda
lineară. După 3 ani este scos din evidență. Se înregistrează în contabilitate aceste operațiuni, inclusiv amortizarea
programului.
Să se prezinte modul de înregistrare în contabilitate a operațiilor.
Rezolvare:
-achiziția programului:
% =40411.900 lei
208 Furnizori10.000 lei
Alte imobilizări de imobilizări
necorporale
4426 1.900 lei
TVA deductibilă
-plata furnizorilor:
404 =51211.900 lei
Furnizori Conturi curente
de imobilizări la bănci
-la sfârșitul fiecăruia dintre cei 3 ani de utilizare se contabilizează amortizarea (10.000 lei / 3 ani = 3.333,3 lei):
6811 =28083.333,3 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare altor imobilizări
privind amortizarea necorporale
imobilizărilor
– la sfârșitul celor 3 ani de utilizare programul este scos din evidență:
2808 =20810.000 lei
Amortizarea Alte imobilizări
altor imobilizări necorporale
necorporale
97

775. O societate comercială hotărăște să își modernizeze tehnologia de fabri cație a unui produs. Unitatea achită în numerar un
avans de 5.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare. După finalizarea lucrărilor, institutul
facturează documentația la valoarea de 20.000 lei, TVA 24%, acestea urmând să fie recepționate. Decon tarea facturii se
face prin bancă, ținându-se seama de avansul achitat. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni.
Să se înregistreze în contabilitate aceste operațiuni, inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare și scoaterea din
evidență a cheltuielilor amortizate.
Rezolvare:
-plata avansului:
% =512 Conturi curente la bănci 5.000 lei
234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4.032 lei
4426 TVA deductibilă 968 lei
-primirea facturii de la furnizori:
% =404 Furnizori de imobilizări24.800 lei
203 Cheltuieli de dezvoltare 20.000 lei
4426 TVA deductibilă 4.800 lei
-plata furnizorilor:
404 Furnizori de imobilizări = % 23.800 lei
234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4.032 lei
512 Conturi curente la bănci 19.800 lei
4426 TVA deductibilă 968 lei
-la sfârșitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20.000 lei / 20 luni):
6811 =28031.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare cheltuielilor
privind amortizarea de dezvoltare
imobilizărilor
-la sfârșitul celor 3 ani de utilizare, imobilizarea este scoasă din evi dență:
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare=203 Cheltuieli de dezvoltare20.000 lei
776. Se achiziționează un teren cu prețul de 50.000 lei, TVA 24%, care se achită cu ordin de plată. Pe acest teren se
efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei,
TVA 24%, iar apoi se face recepția finală. In vestiția se amortizează într-o perioadă de 4 ani. După 3 ani se vinde
terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80.000 lei, TVA 24%.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
-achiziția terenului:
% =404 Furnizori de imobilizări62.000 lei
2111 Terenuri 50.000 lei
4426 TVA deductibilă 12.000lei
98

-plata furnizorilor:
404 Furnizori de imobilizări =512 Conturi curente la bănci 62.000 lei
-primirea facturii pentru amenajarea de terenuri:
% =404 Furnizori de imobilizări24.800 lei
231 Imobilizări corporale în curs de execuție 20.000 lei
4426 TVA deductibilă 4.800 lei
-recepția lucrărilor:
2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs de execuție 20.000 lei
-la sfârșitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortiza rea (20.000 lei / 4 ani = 5.000 lei/an):
6811 =28115.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare amenajărilor
privind amortizarea de terenuri
imobilizărilor
781. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. La sfârșitul primei luni, constructorul
facturează lucrările de investiții la valoarea de 6.000 lei, TVA 24%. în a doua lună se finalizează lucrările de investiții
și se facturează restul lucrărilor în valoare de 4.000 lei, TVA 24%. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. Durata
de utilizare a depozitului este de 25 ani. După amorti zarea integrală, depozitul se vinde cu prețul de 3.000 lei, TVA 24%,
factura încasându-se cu ordin de plată.
Să se înregistreze în contabilitate aceste operații.
Rezolvare:
-primirea facturii de investiții la sfârșitul primei luni:
% =404 Furnizori de imobilizări7.440 lei
231 Imobilizări corporale în curs de execuție 6.000 lei
4426 TVA deductibilă 1.440 lei
-primirea facturii de investiții la sfârșitul lunii a doua:
% =404 Furnizori de imobilizări4.960 lei
231 Imobilizări corporale în curs de execuție 4.000 lei
4426 TVA deductibilă 960 lei
-recepția lucrărilor:
212 Construcții = 231 Imobilizări corporale în curs de execuție 10.000 lei
-plata furnizorilor:
404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci12.400 lei
-amortizarea anuală (10.000 lei / 25 ani = 400 lei/an):
99

6811 =2811 400 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea amenajărilor de terenuri
privind amortizarea imobilizărilor
-vânzarea construcției la sfârșitul perioadei de utilizare:
461 Debitori diverși=% 3.720 lei
7583 3.000 lei
Venituri din vânzarea activelor si alte operații de capital
4427 TVA colectată 720 lei
-descărcarea gestiunii:
2812 Amortizarea construcțiilor =212 Construcții 10.000 lei
782. Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3.000 lei, iar valoarea justă de 5.500 lei.
Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de l .000 lei.
Să se înregistreze în contabilitate aceste operații, dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase.
Rezolvare:
-anularea amortizării cumulate:
2812 =2121.000 lei
Amortizarea Construcții
construcțiilor
-reevaluarea valorii nete (5.500 lei – 2.000 lei):
212 =1053.500 lei
Construcții Rezerve
din reevaluare
783. La 30.06.N a fost achiziționat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziție fără TVA de 10.000 lei, TVA 24%.
Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, în funcție de o durată normală de utilizare de 5
ani.
La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.500 lei (valoarea netă reevaluată).
Să se facă înregistrările contabile pentru:
1.achiziționarea mijlocului de transport și amortizarea pentru anul N;
2.amortizarea pentru anul N+l și reevaluarea pentru anul N+l prin metoda reevaluării valorii rămase.
Rezolvare:
– achiziția utilajului:
% =404 Furnizori de imobilizări12.400 lei
213 10.000 lei
Instalații tehnice,
mijloace de transport, animale și plantații
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
-amortizarea în primul an de utilizare este de 10.000 lei / 5 ani x 6 luni 712 luni =1.000 lei:
6811 =28131.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
10

de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
● Cost la 30.06.N 10.000 lei
-Amortizare cumulată (01.07.N-31.12.N) (1.000 lei+ 2.000 lei amortizarea anuală
(10.000 lei / 5 ani)) _______________________________________ 3.000 lei
=Valoare rămasă la 31.12.N+1 7.000 lei
-anularea amortizării cumulate:
2812 =2123.000 lei
Amortizarea Construcții
construcțiilor
-reevaluarea valorii nete (10.500 lei – 7.000 lei = 3.500 lei):
212 =1053.500 lei
Construcții Rezerve
din reevaluare
784. La 30.06.N a fost achiziționat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziție fără TVA de 10.000 lei, TVA 24%.
Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, în funcție de o durată normală de utilizare de 5
ani.
La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10.500 lei (valoarea netă reevaluată).
Să se facă înregistrările contabile pentru:
10.achiziția mijlocului de transport și amortizarea anului N;
11.amortizarea anului N+l și reevaluarea, dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute și a amortizării
cumulate.
Rezolvare:
-achiziția utilajului:
% =404 Furnizori de imobilizări12.400 lei
213 10.000 lei
Instalații tehnice,
mijloace de transport, animale și plantații
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
-amortizarea în primul an de utilizare este de 10.000 lei / 5 ani x 6 luni/12 luni =1.000 lei:
6811 =28131.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
– Cost la 30.06.N 10.000 lei
-Amortizare cumulată (01.07.N-31.12.N) (1.000 lei+ 2.000 lei amortizarea anuală
(10.000 lei 75 ani)) _____________________________________ 3.000 lei
= Valoare rămasă la 31.12.N+1 7.000 lei
-Indice de actualizare = Valoare justă la 31.12.N+1 / Valoare rămasă
la 31.12.N+1 = 10.500 lei / 7.000 lei = 1,5
10

-Valoare brută actualizată (10.000 lei x 1,5) 15.000 lei
– Valoare brută inițială ___________________________________ 10.000 lei
= Diferență pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5.000 lei
-Amortizare cumulată actualizată (3.000 lei x 1,5) 4.500 lei
-Amortizare cumulată inițial 3.000 lei
= Diferență pozitivă din reevaluare
aferentă amortizării cumulate 1.500 lei
-contabilizarea reevaluării:
212 Construcții=105 Rezerve din reevaluare 5.000
105 rezerve din reevaluare = 2813 amortzarea instalatiilor, etc 1.500
786. O societate-mamă acordă un împrumut pe 2 ani de 8.000 lei unei fi liale, care se restituie în două tranșe anuale egale.
Dobânda anuală este de 10% și se încasează la sfârșitul fiecărui an.
Să se înregistreze aceste operații în contabilitatea societății-mamă .
Rezolvare:
în contabilitatea societății-mamă se vor înregistra următoarele:
-acordarea împrumutului:
2671 =5128.000 lei
Sume datorate de Conturi curente
entitățile afiliate la bănci
-la sfârșitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8.000 lei x 10%) și a primei tranșe de împrumut (8.000 lei / 2 tranșe = 4.000 lei):
512 Conturi curente la bănci =% 4.800 lei
766 Venituri din dobânzi 800 lei
2671 Sume datorate de entitățile afiliate 4.000 lei
– la sfârșitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii la creditul rămas (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% și a ultimei tranșe de împrumut:
512 Conturi curente la bănci =% 4.400 lei
766 Venituri din dobânzi 400 lei
2671 Sume datorate de entitățile afiliate 4.000 lei
787. Se primește cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8.000 lei, amortizabil în 4 ani prin
regimul linear. După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează. Valoarea neamortizată se trece integral asupra
cheltuielilor.
înregistrați în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
-primirea imobilizării:
213 =47538.000 lei
Instalații tehnice, Donații
mijloace de transport, pentru investiții
animale și plantații
-amortizarea anuală (8.000 lei /4 ani = 2.000 lei/an):
10

6811 =28132.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
-virarea subvenției la venituri (8.000 lei / 4 ani = 2.000 lei/an):
4753 =75842.000 lei
Donații Venituri din subvenții
pentru investiții pentru investiții
-casarea imobilizării după doi ani:
% =213 8.000 lei
2813 Instalații tehnice, 4.000 lei
Amortizarea mijloace de transport,
instalațiilor, animale și plantații
mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
6583 4.000 lei
Cheltuieli privind
activele cedate
și alte operații
de capital
-virarea subvenției rămase la venituri:
4753 =75844.000 lei
Donații Venituri din subvenții
pentru investiții pentru investiții
788. Se hotărăște modernizarea unei mașini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12.000 lei. în acest scop,
se cumpără componente de 3.000 lei, TVA 24%, care se încorporează în echipamentul supus modernizării. Durata normală
de utilizare a mașinii este de 10 ani, iar durata rămasă, de 4 ani. Amortizarea investiției se face pe durata rămasă.
Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operații:
-cumpărarea accesoriilor;
-achitarea facturii cu ordin de plată;
-încorporarea accesoriilor;
-amortizarea anuală a mașinii pe durata rămasă după efectuarea mo dernizării.
Rezolvare:
-achiziția accesoriilor:
% =4013.720 lei
302 Furnizori3.000 lei
Materiale consumabile
4426 720 lei
TVA deductibilă
-plata datoriei față de furnizori:
401 =5123.720 lei
Furnizori Conturi curente
10

la bănci
-consumul de accesorii:
602 =3023.000 lei
Cheltuieli cu Materiale consumabile
materialele consumabile
-modernizarea echipamentului:
213 =7223.000 lei
Instalații tehnice, Venituri din
mijloace de transport, producția de
animale și plantații imobilizări corporale
-amortizarea anuală (15.000 lei / 4 ani = 3.750 lei/an):
6811 =28133.750 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor si plantațiilor
789. O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un îm prumut de 10.000 lei pe o durată de 2 ani cu o
dobândă preferențială de 30% pe an. împrumutul se restituie în două tranșe egale la sfârșitul fiecărui an, când se
încasează și dobânzile anuale. Ulterior filiala a intrat în stare de faliment și, ca urmare, nu s-au mai încasat rata din
anul al doilea și dobânda aferentă, care se trec la pierderi. Decontările se fac prin bancă.
înregistrați în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
în contabilitatea societății-mamă se vor înregistra următoarele:
-acordarea împrumutului:
2671 =512 Conturi curente la bănci10.000 lei
Sume datorate de entitățile afiliate
-la sfârșitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10.000 lei x 30%) și a primei tranșe de împrumut (10.000 lei / 2
tranșe = 5.000 lei):
512 Conturi curente la bănci = % 8.000 lei
766 Venituri din dobânzi 3.000 lei
2671 Sume datorate de entitățile afiliate 5.000 lei
-la sfârșitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda la creditul rămas (5.000 lei x 30%);
2672 =766 Venituri din dobânzi 1.500 lei
Dobânda aferentă
sumelor datorate de entitățile afiliate
10

-trecerea pe cheltuieli a creanțelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată și a ultimei tranșe de împrumut (10.000 lei – 5.000 lei):
654 =% 6.500 lei
Pierderi 2672 1.500 lei
din creanțe Dobânda aferentă
și debitori diverși sumelor datorate de
entitățile afiliate
2671 Sume datorate de entitățile afiliate 5.000 lei
790. O societate comercială acordă la l ianuarie N unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de l .
000 USD, la cursul de 3,1 lei/USD. Dobânda este de 20%, calculată anual, si nu se capitali zează. La sfârșitul primului an,
cursul dolarului (în funcție de care se calculează și dobânda) este de 3,2 lei/USD. Dobânda se încasează la începutul
anului următor, când cursul valutar este de 3,15 lei/USD. La sfârșitul celui de-al doilea an, când se restituie
împrumutul, cursul valutar este de 3,3 lei/USD. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează și se încasează tot
la același curs de 3,3 lei/USD.
înregistrați în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
în contabilitatea societății se vor înregistra următoarele:
-acordarea împrumutului la l ianuarie N (1.000 USD x 3,1 lei/USD):
2675 împrumuturi acordate pe termen lung= 5124 Conturi la bănci în valută3.100 lei
-la sfârșitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1.000 USD x 20% x 3,2 lei/USD):
2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung =766 Venituri din dobânzi 640 lei
-încasarea dobânzii (1.000 USD x 20% x 3,15 lei/USD = 630 lei):
% =2676 640 lei
5124 Dobânda aferentă 630 lei
Conturi la bănci împrumuturilor
în valută acordate pe
665 termen lung 10 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
-la sfârșitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exercițiului, respectiv 1.000 USD
x 3,2 lei/USD = 3.200 lei, ceea ce generează o diferență de curs favorabilă (1.000 USD x 0,1 lei/USD):
2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 765 Venituri din diferențe de curs valutar 100 lei
-la sfârșitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1.000 USD x 20% x 3,3 lei/USD):
2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 660 lei
– încasarea dobânzii (1.000 USD x 20% x 3,3 lei/USD = 660 lei) și recuperarea împrumutului acordat (1.000 USD x 3,3
lei/USD = 3.300 lei):
5124 Conturi la bănci în valută % 3.960 lei
2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung660 lei
2675 împrumuturi acordate pe termen lung 3.200 lei
765 Venituri din diferențe de curs valutar 100 lei
791. Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societății Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în
contabilitate este de 10.000 lei, iar amortizarea cumulată este de 2.000 lei. în schimbul acestui mijloc de transport
10

societatea Y emite 8.000 acțiuni cu valoarea nominală de l leu/acțiune. Valoarea de emisiune este egală cu valoarea
nominală.
Să se înregistreze aceste operații în contabilitatea societății Y.
Rezolvare:
– majorarea capitalului social prin aport în natură:
456 =10118.000 lei
Decontări cu Capital subscris
acționarii/asociații nevărsat
privind capitalul
– primirea aportului:
213 =4568.000 lei
Instalații tehnice, Decontări cu
mijloace de transport, acționarii/asociații
animale și plantații privind capitalul
și
1011 =10128.000 lei
Capital subscris Capital subscris
nevărsat vărsat
793. O întreprindere ține evidența stocurilor de materii prime la cost efec tiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în
contabilitatea financiară.
-stocul inițial de materii prime este de 100 kg;
-costul de achiziție al stocului inițial este de 120 lei;
-cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg, costul de achiziție fiind de 1,4 lei/kg, TVA 19%;
-la inventarierea de la sfârșitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg. Evaluarea stocului se face la
costul mediu al materiei prime respective.
înregistrați în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
-achiziția materiilor prime (400 kg x 1,4 lei/kg = 560 lei):
% =401694 lei
601 Furnizori 560 lei
Cheltuieli cu materiile prime
4426 134 lei
TVA deductibilă
La sfârșitul exercițiului:
-se anulează stocul inițial de materii prime:
601 =301120 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
-se recunoaște stocul final de materii prime la cost mediu:
Costul mediu al materiilor prime: (120 lei + 560 lei) / (100 kg + 400 kg) = 1,36 lei/kg.
Valoarea stocului final: 200 kg x 1,36 lei/kg = 272 lei.
301 =601272 lei
10

Materii prime Cheltuieli cu
materiile prime
794. Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producție de 2.000 lei pentru a fi vândute în consignație la preț de
3.000 lei. După vânzarea produselor, se trimite factura și se încasează în numerar.
înregistrați în contabilitate aceste operații.
Rezolvare:
– livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consig nație:
354 =3452.000 lei
Produse aflate Produse finite
la terți
– vânzarea produselor:
4111 =%3.720 lei
Clienți 7073.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 720 lei
TVA colectată
– descărcarea gestiunii:
711 =3542.000 lei
Variația stocurilor Produse aflate
la terți
– încasarea creanței:
512 =41113.000 lei
Conturi curente Clienți
la bănci
795. Societatea A livrează societății B mărfuri în valoare de 10.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziție al mărfurilor livrate de
societatea A este de 8.000 lei. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. După
primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancă și se încasează la scadență.
Să se înregistreze aceste operații în contabilitatea furnizorului (socie tatea A).
Rezolvare:
– vânzarea mărfurilor:
4111 = % 12.400 lei
Clienți 707 10.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 2.400 lei
TVA colectată
– acceptarea biletului la ordin:
413 =411112.400 lei
10

Efecte de primit Clienți
de la clienți
– depunerea efectului comercial la bancă:
5113 =41312.400 lei
Efecte de încasat Efecte de primit
de la clienți
încasarea efectului comercial:
512 =511312.400 lei
Conturi curente Efecte de încasat
la bănci
796. Societatea A livrează produse finite societății B (pentru aceasta pro dusele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei,
TVA 24%. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerț (bilet la ordin). După primirea efectului
comercial, furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadență. Costul de producție al produselor finite livrate este de 500
lei.
Să se înregistreze operațiile în contabilitatea clientului (societatea B).
Rezolvare:
-achiziția materiilor prime:
% =401992 lei
301 Furnizori 800 lei
Materii prime
4426 192 lei
TVA deductibilă
-emiterea biletului la ordin:
401 =403992 lei
Furnizori Efecte de plătit
-plata efectului comercial la scadență:
403 =512992 lei
Efecte de plătit Conturi curente
la bănci
797. Conform contractului, un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.380 lei (inclusiv TVA). Ulterior, furnizorul
livrează clientului semifabricate, respectiv materii prime, în valoare de 15.000 lei, TVA 19%. Prețul de înregistrare la furnizor al
semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancă, ținându-se seama de avansul acordat anterior.
Să se înregistreze operațiile în contabilitatea clientului.
Rezolvare:
– plata avansului:
% =512 Conturi curente la bănci 2.480 lei
409 Furnizori – debitori 2.000 lei
4426 TVA deductibilă 480 lei
-achiziția materiilor prime:
10

% =401 Furnizori 18.600 lei
301 Materii prime 15.000 lei
4426 TVA deductibilă 3.600 lei
-plata datoriei ținând cont de avansul plătit:
401 Furnizori=% 18.600 lei
409 Furnizori – debitori 2.000 lei
512 Conturi curente la bănci 16.120lei
4426 TVA deductibil 480 lei
798. Conform contractului, un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.480 lei (inclusiv TVA). Ulterior,
furnizorul livrează clientului semifabricate, respectiv materii prime, în valoare de 15.000 lei, TVA 24%. Prețul de
înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancă, ținându-se seama de
avansul acordat anterior.
Să se înregistreze operațiile în contabilitatea furnizorului.
Rezolvare:
– încasarea avansului:
512 =% 2.480 lei
Conturi curente 419 2.000 lei
la bănci Clienți – creditori
4427 480 lei
TVA colectată
-vânzarea semifabricatelor:
4111 Clienți=% 18.600 lei
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 15.000 lei
4427 TVA colectată 3.600 lei
-descărcarea gestiunii:
711 =341 10.000 lei
Variația stocurilor Semifabricate
-încasarea creanței clienți ținând cont de avansul primit:
% =4111 Clienți 18.600 lei
419 2.000 lei
Clienți – creditori
512 16.120 lei
Conturi curente la bănci
4427 480 lei
TVA colectată
799. O societate comercială vinde mărfuri unui client extern, în condiția de livrare FOB, în valoare de l .000 USD, cursul
valutar la data facturării fiind de 3,3 lei/USD. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin
întocmit de client. Ulterior, furnizorul îl depune la bancă spre scontare. Taxa scontului percepută de bancă, respectiv
dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%. La data încasării efective a efectului comercial scontat, cursul valutar este
de 3,4 lei/USD.
10

înregistrați operațiile în contabilitatea furnizorului.
Rezolvare:
– vânzarea mărfurilor (1.000 USD x 3,3 lei/USD = 3.300 lei):
4111 =7073.300 lei
Clienți Venituri din
vânzarea mărfurilor
– acceptarea biletului la ordin:
413 =41113.300 lei
Efecte de primit Clienți
de la clienți
– depunerea efectului comercial la bancă spre scontare:
5114 =4133.300 lei
Efecte remise Efecte de primit
spre scontare de la clienți
– încasarea efectului comercial:
627 Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 340 lei
512 Conturi curente la bănci 3.060 lei
5114 Efecte remise spre scontare 3.300 lei
765 Venituri din diferente de curs valutar 100 lei
800. Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoțire a mărfii în valoare de 1.000 lei, TVA 24%; ulterior se
întocmește și factura. Decontările se fac prin bancă.
Să se înregistreze aceste operații în contabilitatea ambelor societăți.
Rezolvare:
Contabilizarea la vânzător
– vânzarea mărfurilor:
418 Clienți- facturi de întocmit = % 1.240 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000 lei
4428 TVA neexigibilă 240 lei
– emiterea facturii:
4111 Clienți 1.240 lei
4428 TVA neexigibilă 240 lei
418 Clienți – facturi de întocmit 1.240 lei
4427 TVA colectată 240 lei
– încasarea creanței clienți:
512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienți 1.240 lei
Contabilizarea la cumpărător
– achiziția mărfurilor:
11

% =408 Furnizori- facturi nesosite1.240 lei
371 Mărfuri 1.000 lei
4428 TVA neexigibilă 240 lei
– primirea facturii:
408 1.240 lei
Furnizori -facturi nesosite
4426 240 lei
TVA deductibilă
4011.240 lei
Furnizori
4428240 lei
TVA neexigibilă
– plata datoriei:
401 =5121.240 lei
Furnizori Conturi curente
la bănci
801. Se încasează prin bancă, în decembrie, chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor, în sumă de 100 lei, TVA 24%.
în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei.
Să se înregistreze operațiile în contabilitatea celor doi parteneri.
Rezolvare:
Contabilizarea la proprietar
-încasarea chiriei în decembrie:
512 =%124lei
Conturi curente 472100 lei
la bănci Venituri înregistrate
în avans
4427 24 lei
TVA colectată
-în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exercițiului curent:
472 =706100 lei
Venituri înregistrate Venituri din redevențe,
în avans locații de gestiune
și chirii
Contabilizarea la utilizator
-plata chiriei în decembrie:
% =512124 lei
471 Conturi curente 100 lei
Cheltuieli înregistrate la bănci
în avans
4426 24 lei
TVA deductibilă
-în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exercițiului curent:
612 =471100 lei
Cheltuieli cu redevențele, Cheltuieli înregistrate
11

locațiile de gestiune în avans
și chiriile
802. Societatea A livrează societății B mărfuri în valoare de l .000 lei, TVA 24%. Costul de achiziție al mărfurilor vândute
este de 600 lei. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B.
Să se înregistreze operațiile în contabilitatea celor doi parteneri.
Rezolvare:
Contabilizarea la vânzător
-vânzarea mărfurilor:
4111 Clienți =% 1.240 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000 lei
4427 TVA colectată 240 lei
-descărcarea gestiunii:
607 Cheltuieli privind mărfurile =371 Mărfuri 600 lei
– încasarea creanței clienți:
512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienți 1.240 lei
Contabilizarea la cumpărător
– achiziția mărfurilor:
% =401 Furnizori 1.240 lei
371 Mărfuri 1.000 lei
4426 TVA deductibilă 240 lei
– plata datoriei:
401 Furnizori=512 Conturi curente la bănci 1.240 lei
803. Se primește un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9.000 lei, care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu
sfârșitul primei luni. Dobânda este de 40% pe an și trebuie achitată lunar.
înregistrați în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
-primirea creditului:
512 =5199.000 lei
Conturi curente Credite bancare
la bănci pe termen scurt
-la sfârșitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.000 lei x 40% x l lună 712 luni) și rambursarea primei tranșe de
împrumut (9.000 lei / 3 tranșe = 3.000 lei):
% =5123.300 lei
666 Conturi curente 300 lei
11

Cheltuieli la bănci
privind dobânzile
519 3.000 lei
Credite bancare pe termen scurt
– la sfârșitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 9.000 lei – 3.000 lei = 6.000 lei (6.000 lei x
40% x l lună / 12 luni) și rambursarea celei de-a doua tranșe de îm prumut:
% =5123.200 lei
666 Conturi curente 200 lei
Cheltuieli la bănci
privind dobânzile
519 3.000 lei
Credite bancare pe termen scurt
-la sfârșitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 6.000 lei – 3.000 lei = 3.000 lei (3.000 lei x 40%
x l lună / 12 luni) și rambursarea ultimei tranșe de împrumut:
% =5123.100 lei
666 Conturi curente 100 lei
Cheltuieli la bănci
privind dobânzile
519 3.000 lei
Credite bancare pe termen scurt
804. Se primește, la începutul lunii februarie, un credit bancar pe două luni în valoare de l .000 USD, la cursul de 3,2 lei/USD.
Dobânda de l % pe lună se achită în valută la sfârșitul fiecărei luni, când se restituie și cele două rate egale. La
sfârșitul lunii februarie cursul dolarului este de 3,3 lei/USD, iar la sfârșitul lunii martie cursul este de 3,1 lei/USD.
înregistrați în contabilitate operațiile.
Rezolvare:
-primirea creditului (1.000 USD x 3,2 lei/USD = 3.200 lei):
5124 =5193.200 lei
Conturi la bănci Credite bancare
în valută pe termen scurt
-la sfârșitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (l .000 USD x 1% x 3,3 lei/USD), rambursarea primei tranșe de
împrumut, de 1.000 USD / 2 tranșe = 500 USD (500 USD x 3,2 lei/USD), și recu noașterea pierderii din diferențe de curs (500
USD x 0,1 lei/USD):
% =5121.683 lei
666 Conturi curente 33 lei
Cheltuieli la bănci
privind dobânzile
519 1.600 lei
Credite bancare pe termen scurt
665 50 lei
Cheltuieli din
diferențe de curs valutar
-la sfârșitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas (500 USD x 1% x 3,1 lei/USD), rambursarea celei
de-a doua tranșe de împrumut (500 USD x 3,2 lei/USD) și recunoașterea unui câștig din diferențe de curs (500 USD x 0,1
lei/USD):
11

666 15,5 lei
Cheltuieli
privind dobânzile
519 1.600 lei
Credite bancare pe termen scurt
51241.565,5 lei
Conturi la bănci în valută
76550 lei
Venituri din diferențe de curs valutar
805. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă, precum și rolul registrelor si formularelor mai
importante pe care aces tea le utilizează în comun?
Răspuns:
Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-șah"; forma de înregistrare contabilă „pe jurnale";
forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. Potrivit prevederilor Legii contabilității
nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare.
Registrele de contabilitate se utili zează în strictă concordanță cu destinația acestora si se prezintă în mod ordonat și astfel
completate încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate. Registrele de
contabilitate se pot prezenta sub formă de registru, foi volante sau listări informatice, după caz.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înre gistrează, în mod cronologic, toate operațiunile economico-
financiare. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ,
capitaluri proprii și datorii, grupate în funcție de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se
întocmește la înființarea unității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării unității, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării
activității, precum și în alte situații prevăzute de lege, pe bază de inventar faptic.
Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea și
existența tuturor elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteză
și sistematizare și conține simbolul contului debitor și al conturilor creditoare corespon dente, rulajul debitor și creditor, precum și
soldul contului pentru fie care lună a anului curent. Registrul Cartea mare poate conține câte o filă pentru fiecare cont sintetic
utilizat de unitate. Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare.
Registrul-jurnal, Registrul-inventar și registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exercițiului
financiar în cursul căruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere, sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de
maximum 30 de zile de la constatare.
806. Care sunt principalele obligații privind reconstituirea documentelor justificative și contabile pierdute, sustrase sau
distruse?
Răspuns:
Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operațiunile economico- financiare trebuie să fie justificate cu documente originale,
întocmite sau reconstituite potrivit normelor în vigoare. Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea
unor documente justificative sau contabile are obligația să încunoștin- țeze, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare,
conducătorul unității (administratorul unității, ordonatorul de credite sau altă per soană care are obligația gestionării unității
respective), în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării, conducătorul unității trebuie să încheie un proces-verbal
care să cuprindă:
a)datele de identificare a documentului dispărut;
b)numele și prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documen tului;
c)data și împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului res pectiv.
Procesul-verbal se semnează de către:
-conducătorul unității;
-conducătorul compartimentului financiar-contabil al unității sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcție;
-salariatul responsabil cu păstrarea documentului; și
-șeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului, după caz.
Salariatul responsabil este obligat ca, odată cu semnarea procesului- verbal, să dea o declarație scrisă asupra împrejurărilor în care a
dispărut documentul respectiv.
11

Când dispariția documentelor se datorează însuși conducătorului uni tății, măsurile prevăzute de normele în vigoare se iau de către
ceilalți membri ai consiliului de administrație, după caz. Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor
constituie infracțiune, se încunoștințează imediat organele de urmărire penală. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar
de reconstituire", întocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie să conțină toate lucrările efectuate în legătură cu
constatarea și reconstituirea documentului dispărut, și anu me:
a)sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariția documentului; procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii și
declarația salariatului respectiv;
b)dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancțio nării disciplinare a salariatului vinovat, după caz;
c)dispoziția scrisă a conducătorului unității pentru reconstituirea docu mentului; o copie a documentului reconstituit.
în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate, recon stituirea se va face de unitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe
documentul existent la unitatea emitentă, în acest caz, unitatea emi tentă va trimite unității solicitatoare, în termen de cel mult 10 zile de la
primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea „RECONSTITUIT", cu
specificarea numărului și datei dispoziției pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.
Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Nu se pot re –
constitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călă torie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi
înregistrate în contabilitate, în acest caz, vinovații de pierderea, sustra gerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unității, sala riaților
sau altor unități, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.
Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale, care cuprind și even –
tualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite
poate constitui motiv de revizuire a sancțiunilor aplicate, în condițiile legii.
în cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal și se păstrează împreună cu pro-
cesul-verbal în dosarul de reconstituire.
Conducătorii unităților vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării și evidenței curente a tuturor lucrărilor întocmite, primite sau expediate,
stabilirea si evidența responsabililor de păstrarea acestora, evidența tuturor reconstituirilor de documente, precum si pentru păstrarea
dosarelor de reconstituire, pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit.
807. Care sunt condițiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventa riere anuală a elementelor de activ, capitaluri proprii
și datorii, potrivit normelor în domeniu?
Răspuns:
în vederea bunei desfășurări a operațiunilor de inventariere, adminis tratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligația
gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condițiilor cores punzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
a)organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo- dimensiuni, codificarea acestora și întocmirea etichetelor
de raft;
b)ținerea la zi a evidenței tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile și efectuarea lunară a
confruntării datelor dintre aceste evidențe;
c)participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inven tariere;
d)asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor mate riale care se inventariază, respectiv pentru sortare, așezare,
cântărire, măsurare, numărare etc.;
e)asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, preț etc.) a unor persoane competente din
unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligația de a semna
listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise;
f)dotarea gestiunii cu aparate și instrumente adecvate și în număr suficient pentru măsurare, cântărire etc., cu mijloace de
identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum și cu formularele și rechi zitele necesare;
g)dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a spațiilor inventariate;
h) dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu două rânduri de încuietori diferite.
După primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridică, sub semnătura directorului economic, a contabilului-șef
sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcție, listele de inven tariere, vizate și parafate de către acesta, după care comisia se
prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice.
Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele:
a)înainte de începerea operațiunii de inventariere, se ia de la gestio narul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declarație scrisă din
care să rezulte dacă:
-gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare;
11

-în afara valorilor materiale ale unității patrimoniale respective, are în gestiune și altele aparținând terților, primite cu sau fără
documente;
-are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoștință;
-are valori materiale nerecepționate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au întocmit documentele aferente;
-a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale;
-deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa;
-are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidența gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va menționa în declarația scrisă felul, nu mărul și data ultimului document de intrare și de ieșire a bunurilor în/din
gestiune.
Declarația se datează și se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale și de către comisia de inventariere, care
atestă că a fost dată în prezența sa.
b)Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate.
c)Să asigure închiderea si sigilarea, în prezența gestionarului, ori de câte ori se întrerup operațiunile de inventariere si se părăsește gestiu nea.
Dacă valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de către o singură persoană, sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are
mai multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează inven tarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri și căile lor de acces, cu excepția
locului în care a început inventarierea, care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. La reluarea
lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact; în caz con trar, acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare, care se semnează de
către comisia de inventariere și de către gestio nar, luându-se măsurile corespunzătoare.
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în fișele, casete, dulapuri etc., încuiate și
sigilate. Sigiliul se păstrează, pe durata inventarierii, de către respon sabilul comisiei de inventariere.
d)Să bareze și să semneze, la ultima operațiune, fișele de magazie, menționând data la care s-au inventariat valorile materiale, să
vizeze documentele care privesc intrări sau ieșiri de valori materiale, exis tente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea
acestora în fișele de magazie și predarea lor la contabilitate, astfel încât situația scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. Unitățile de
desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar, înainte de începerea
inventarierii, a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor docu mentelor de intrare și de ieșire a mărfurilor,
precum și cele privind numerarul depus la casierie, întocmite până în momentul începerii inventarierii, precum și depunerea acestui
raport la contabilitate.
e)Să verifice numerarul din casă și să stabilească suma încasărilor din ziua curentă, solicitând întocmirea monetarului (la
gestiunile cu vânzare cu amănuntul) și depunerea numerarului la casieria uni tății; să ridice benzile de control de la aparatele de casă
și ștampila unității (acolo unde este cazul) și să le păstreze în siguranță.
f)Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate și dacă sunt în bună stare de
funcționare.
în cazul în care gestionarul lipsește, comisia de inventariere aplică sigiliul și comunică aceasta conducerii unității patrimoniale.
Conducerea unității are obligația să încunoștințeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze, indicând
locul, ziua și ora fixate pentru începerea lucrărilor.
Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data si ora fixate, inventarierea se efectuează de către comisia
de inventariere în prezența altei persoane, numită prin decizie scrisă, care să îl reprezinte pe gestionar.
Pentru desfășurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se sisteze operațiunile de predare-primire a
bunurilor supuse inventarierii, luându-se din timp măsurile corespunzătoare pen tru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de
primire a bunurilor.
Dacă operațiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze
bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienți, iar operațiunile respective se vor efectua numai în prezența
comisiei de inventariere, care va menționa pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii", după caz, cu
evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. Pe toată durata inventarierii, programul și perioada inventarierii vor fi afișate la loc
vizibil.
808. Care sunt elementele patrimoniale care, aflate în anumite situații, se înscriu în liste de inventariere separate, potrivit normelor în
domeniu?
Răspuns:
Se înscriu în liste de inventariere separate:
a)lucrările de investiții sistate sau abandonate;
b)bunurile aflate temporar în afara unității;
c)bunurile care aparțin altor unități;
d)bunurile aflate asupra angajaților;
11

e)stocurile fără mișcare, de calitate slabă, depreciate, greu vandabile.
809. Care sunt modelele și regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ, capitaluri proprii si datorii inventariate, potrivit
normelor în domeniu și reglementărilor contabile aplicate?
Răspuns:
Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită și valoare de inventar,
stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței, în cazul creanțelor și datoriilor această valoare se stabilește în funcție de
valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată. La încheierea exercițiului elementele patrimoniale se evaluează și se reflectă în bilanțul
contabil la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii, în acest scop valoarea de intrare sau
contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
a) Pentru elementele de activ diferențele constatate în plus între va loarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în
contabilitate, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar
stabilită la inventariere și valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul când
deprecierea este ireversibilă, sau se constituie o ajustare pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente
menținându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare,
b) Pentru elementele de natura datoriilor diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează
în contabilitate, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în plus între valoarea stabilită la inven –
tariere și valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste
elemente menținându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
810. Care sunt condițiile și aspectele metodologice esențiale privind efec tuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri
constatate la inventariere, potrivit normelor în domeniu?
Răspuns:
La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracțiuni, se va avea în vedere posibilitatea
compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt înde plinite următoarele condiții:
a)existența riscului de confuzie între sorturile aceluiași bun material din cauza asemănării în ceea ce privește aspectul exterior:
culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
b)diferențele constatate în plus sau în minus să privească aceeași perioadă de gestiune și aceeași gestiune.
La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate.
Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din
degradarea bunurilor respective din cauza vinovăției persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. Listele cu sorturile de
produse, mărfuri, ambalaje și alte valori materiale care întrunesc condițiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual
de către administratori, respectiv de către ordonatorii de credite. Aceste liste sunt de uz intern, fiind numai la dispoziția
administratorului unității, res pectiv a ordonatorilor de credite. Compensarea se face pentru cantități egale între plusurile și lipsurile
constatate, în cazul în care cantitățile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantitățile
sorturilor admise la compensare la care s-au con statat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalității cantitative prin eli minarea din calcul a
diferenței în plus. Această eliminare se face înce pând cu sorturile care au prețurile unitare cele mai scăzute, în ordinea crescândă.
în cazul în care cantitățile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantitățile sorturilor
admise la compensare la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalității cantitative prin eliminarea din
calcul a cantității care depășește totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face în cepând cu sorturile care au prețurile unitare cele
mai scăzute, în ordine crescândă.
Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere,
scăză-mintele se calculează numai în situația în care cantitățile lipsă sunt mai mari decât cantitățile constatate în plus.
în această situație, cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Dacă în urma
aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferențe cantitative în minus, cotele de scăzăminte se pot aplica și asupra celorlalte
valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferențe.
Diferența stabilită în minus în urma compensării și aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru unitate, se
recuperează de la persoanele vinovate, în conformitate cu dispozițiile legale. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat, ci numai după
constatarea existenței efective a lipsurilor și numai în limita acestora. De asemenea, normele de scăzăminte nu se aplică automat,
aceste norme fiind considerate limite maxime.
Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de
înlocuire, așa cum a fost definită în normele în vigoare. Ajustările con stituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate și
11

pentru riscurile și cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal, cu excepția celor prevăzute în reglementările legale în vigoare.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidența tehnico-operativă, cât și în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la
data terminării operațiunilor de inventariere.
Pe baza registrului-inventar și a balanței de verificare se întocmește bilanțul contabil, ale cărui posturi, în conformitate cu art. 28 din
Legea contabilității, trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabili tate, puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale
stabilite pe baza inventarului.
Comisia de inventariere stabilește caracterul plusurilor, lipsurilor și deprecierilor constatate și propune modul de regularizare a
diferențelor de inventariere. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracțiuni, se poate avea în vedere posibilitatea compensării
lipsurilor cu plusurile constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1.să existe riscul de confuzie între costurile aceluiași bun material;
2.diferențele constatate în plus sau în minus să privească aceeași perioadă de gestiune și aceeași gestiune.
811. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situațiilor financiare anuale?
Răspuns:
1.întocmirea balanței conturilor înainte de inventariere;
2.Inventarierea generală a patrimoniului;
3.Contabilitatea operațiilor de regularizare, cuprinzând:
a) diferențele de inventar;
b) amortizările;
c) ajustările pentru deprecieri;
d) provizioanele;
e) diferențele de curs valutar;
f) delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor;
4.Determinarea rezultatului exercițiului și distribuirea profitului sau finanțarea pierderilor.
812. Care sunt destinațiile, în ordinea în care acestea se au în vedere, pentru repartizarea profitului net la entitățile economice
cu capital integral sau majoritar de stat?
Răspuns:
Profitul contabil net se repartizează, în mod provizoriu, de regulă la sfârșitul exercițiului financiar, pe următoarele destinații:
a)destinații prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți, vărsăminte la
bugetul statului, surse proprii de finanțare aferente profitului rezultat din vânzări de active, respectiv aferente facilităților fiscale la
impozitul
pe profit;
b)destinații stabilite prin actul constitutiv al societății: rezerve statu tare;
c)destinații hotărâte de adunarea generală a acționarilor sau asocia ților: surse proprii de finanțare, alte rezerve, participarea salariaților
la profit, dividende, capital social.
813. Care sunt reducerile de preț pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări și încasări aferente, precum și modul de realizare a
operațiunilor de această natură?
Răspuns:
Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi, remize și risturne. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate și se practică
asupra prețului de vânzare, remizele se acordă asupra prețului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziția de transport
preferențială a cumpărătorului, iar risturnele sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului de operații efectuate cu același terț în
decursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
814. Care sunt componentele actuale ale situațiilor financiare anuale con form OMFP nr. 3.055/2009?
Răspuns:
11

Persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:
 total active 3.650.000 euro;
 cifră de afaceri netă 7.300.000 euro;
 număr mediu de salariați în cursul exer cițiului financiar 50
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
a) Bilanț prescurtat;
b)Cont de profit și pierdere;
c)Situația modificărilor capitalului propriu;
d)Situația fluxurilor de trezorerie;
e)Note explicative la situațiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situații
financiare anuale simplificate care cuprind:
a)Bilanț;
b)Cont de profit și pierdere;
c)Note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.
815. Arătați cum se vor efectua calculele și înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la
care se cunosc:
a)valoarea materiilor prime 2.000 dolari;
b)cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari;
c)taxe vamale =15%;
d)TVA în vamă = 24%;
e)în ziua întocmirii declarației vamale de import se practică un curs valutar de 3,96 lei/dolar, iar la finele anului, de
3,97 lei/dolar.
Rezolvare:
a)Achiziția materiilor prime la cursul de la data tranzacției: 2.000 do lari x 3,96 lei/dolar = 7.920 lei:
301 =4017.920 lei
Materii prime Furnizori
b)Cheltuielile de transport, la cursul de la data tranzacției: 200 dolari x 3,96 lei/dolar = 792 lei:
301 =401792 lei
Materii prime Furnizori
c)Taxele vamale: (7.920 lei + 792 lei) x 15% = 1.306,8 lei:
301 =5121 1.306,8 lei
Materii prime Conturi la bănci
în lei
d)TVA plătită în vamă: (7.920 lei + 792 lei + 1.306,8 lei) x 24% = 2.404,51 lei:
4426 =5121 2.404,51 lei
TVA deductibilă Conturi la bănci
în lei
e)Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2.200 dolari x 3,97 lei/dolar = 8.734 lei, și înregistrarea diferenței de curs valutar: 8.734 lei –
(7.920 lei + 792 lei) = 22 lei:
665 =40122 lei
11

Cheltuieli din Furnizori
diferențe de curs valutar
816. Arătați cum se înregistrează în contabilitate următoarele operații efectuate de o societate comercială în legătură cu un
credit bancar pe termen de 2 ani, care se rambursează integral la scadență:
a)obținerea creditului în sumă de 10.000 euro la un curs de 38 lei/ euro;
b)evaluarea la finele exercițiului a datoriei în devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38,8 lei/euro;
c)evaluarea la finele exercițiului următor a datoriei în devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38,5 lei/euro;
d)la scadență, se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39,1 lei/euro.
Rezolvare:
a) Obținerea creditului la cursul de la data tranzacției: 10.000 euro x 38 lei/euro = 380.000 lei:
5124 =1621 380.000 lei
Conturi la bănci Credite bancare
în valută pe termen lung
b)Evaluarea la sfârșitul anului a datoriei în devize: 10.000 euro x 38,8 lei/euro = 388.000 lei, și înregistrarea diferenței de curs valutar:
388.000 lei – 380.000 lei = 8.000 lei:
665 =1621 8.000 lei
Cheltuieli din Credite bancare
diferențe de pe termen lung
curs valutar
c)Evaluarea la sfârșitul anului următor a datoriei în devize: 10.000 euro x 38,5 lei/euro = 385.000 lei, și înregistrarea diferenței de
curs valutar: 388.000 lei – 385.000 lei = 3.000 lei:
1621 =765 3.000 lei
Credite bancare Venituri din
pe termen lung diferențe de
curs valutar
d)Rambursarea creditului la scadență la cursul de la data tranzacției: 10.000 euro x 39, l lei/euro = 391.000 lei, și recunoașterea diferenței
de curs valutar: 391.000 lei – 385.000 lei = 6.000 lei:
% =5124 391.000 lei
1621 Conturi la bănci 385.000 lei
Credite bancare în valută
pe termen lung
665 6.000 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
817. O societate comercială efectuează și înregistrează în contabilitate ope rațiile economice care privesc:
f)acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10.000 lei unei societăți în capitalul căreia se deține o participație.
împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani, cu dobândă de 20%;
g)dobânda pentru primul an;
h)rambursarea la scadență a împrumutului și încasarea dobânzii afe rente.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Acordarea împrumutului:
12

2671 =512110.000 lei
Sume datorate de Conturi la bănci
entitățile afiliate în lei
b)Dobânda pentru primul an: 10.000 lei x 20% = 2.000 lei:
2672 =7632.000 lei
Dobânda aferentă Venituri din
sumelor datorate de creanțe
entitățile afiliate imobilizate
c) Dobânda pentru anul 2: 2.000 lei:
2672 =7632.000 lei
Dobânda aferentă Venituri din
sumelor datorate de creanțe
entitățile afiliate imobilizate
d) Rambursarea împrumutului si încasarea dobânzii:
5121 =%14.000 lei
Conturi la bănci 267110.000 lei
în lei Sume datorate de
entitățile afiliate
2672 4.000 lei
Dobânda aferentă sumelor datorate de entitățile afiliate
818. Arătați cum se înregistrează următoarele operații privind producția de bunuri și valorificarea acestora:
a)obținerea de produse finite la prețul standard de 2.000 lei;
b)produsele finite se livrează clienților la prețul de vânzare de 2.400 lei, TVA 24%;
c)transportul produselor se efectuează de o unitate specializată, iar tariful aferent se facturează clienților pentru suma de 500
lei, TVA 24%;
d)la finele lunii se calculează și se înregistrează diferențele nefavo rabile între prețul de înregistrare și costul efectiv al
produselor finite, în sumă de 150 lei.
Rezolvare:
a)Obținerea de produse finite:
345 =7112.000 lei
Produse finite Variația stocurilor
b)înregistrarea prețului de vânzare:
4111 =%2.976 lei
Clienți 7012.400 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 576 lei
TVA colectată
c)Descărcarea gestiunii pentru costul de producție:
711 =3452.000 lei
Variația stocurilor Produse finite
12

d)Factura privind transportul produselor:
4111 =%620 lei
Clienți 708500 lei
Venituri din activități diverse
4427 120 lei
TVA colectată
e)Diferențele nefavorabile aferente produselor ieșite:
711 =348150 lei
Variația stocurilor Diferențe de preț la produse
819. Arătați cum se înregistrează următoarele operații în contabilitatea unei societăți comerciale:
a)produse finite la prețul de înregistrare de 1.250 lei, cu diferențe de preț nefavorabile de 250 lei;
b)produsele finite obținute se transferă în magazinul propriu de pre zentare si desfacere, unde evidența se conduce la
prețul de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, care este de 4.500 lei;
c)mărfurile se vând în totalitate, descărcându-se și gestiunea.
Rezolvare:
a)Obținerea produselor finite:
% =711 Variația stocurilor 1.500 lei
345 Produse finite 1.250 lei
348 Diferențe de preț la produse 250 lei
b)Transferarea produselor finite:
Calculul adaosului comercial și al TVA neexigibile:
Preț de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4.500 lei
Preț cu amănuntul = 4.500 lei x 100/124 = 3.629 lei
TVA neexigibilă = 4.500 lei – 3.629 lei = 871 lei
Adaos comercial = 4.500 lei -1.250 lei – 871 lei – 250 lei = 2.129 lei
371 Mărfuri=% 4.500 lei
345 Produse finite 1.250 lei
378 Diferențe de preț la mărfuri 2.129 lei
4428 TVA neexigibilă 871 lei
348 Diferențe de preț la produse 250 lei
c) Vânzarea mărfurilor:
5311 Casa în lei=% 4.500 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.629 lei
4427 TVA colectată 871 lei
Și descărcarea gestiunii:
% =371 Mărfuri 4.500 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile 1.500 lei
378 Diferențe de preț la mărfuri 2.129 lei
4428 TVA neexigibilă 871 lei
820. Arătați cum se înregistrează următoarele operații economice în baza unui contract de concesiune:
a)primirea unei clădiri în concesiune, cunoscând valoarea contabilă a acesteia, de 200.000 lei; amortizare anuală,
durata de viață utilă 5 ani, amortizare lineară;
12

b)redevența anuală datorată este de 5.000 lei;
c)cu acordul proprietarului se efectuează, cu o unitate specializată, o modernizare a clădirii în valoare de 50.000 lei,
TVA 24 %. Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului;
d)predarea către proprietar a clădirii și a modernizării efectuate.
Rezolvare:
a) Primirea clădirii în concesiune:
205 = 167 Alte împrumuturi și datorii asimilate 200.000 lei
Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale,
drepturi si active similare
Debit 8038 Bunuri publice primite în administrare, concesiune și cu chirie 200.000 lei
Amortizarea anuală: 200.000 lei / 5 ani = 40.000 lei:
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2805 40.000 lei
Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor,
mărcilor comerciale, drepturilor si activelor similare
înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani.
b)Redevența anuală datorată:
167 Alte împrumuturi și datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizări 5.000 lei
Și la plată:
404 Furnizori de imobilizări =5121 Conturi curente la bănci 5.000 lei
c)Modernizarea efectuată de o firmă specializată:
% =404 Furnizori de imobilizări 62.000 lei
212 Construcții 50.000 lei
4426 TVA deductibilă 12.000 lei
d)Amortizarea modernizării: 50.000 lei / 5 ani = 10.000 lei:
6811 = 2812 Amortizarea construcțiilor 10.000 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
înregistrarea se repetă în fiecare an.
e)Transmiterea investiției amortizate integral și predarea bunului:
2805 = 205 200.000 lei
Amortizarea Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale,
concesiunilor, drepturi si active similare
brevetelor, licențelor,
mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare
2812 Amortizarea construcțiilor = 212 Construcții 50.000 lei
Credit 8038 Bunuri publice primite în administrare, concesiune și cu chirie 200.000 lei
821. Se închiriază o clădire, operațiune referitor la care se vor efectua înre gistrările contabile pentru următoarele operații
economice:
a)redevența anuală curentă este de 5.000 lei;
b)primirea clădirii și a modernizării efectuate de către chiriaș și amorti zate integral, în valoare de 50.000 lei.
Rezolvare:
a) Redevența anuală:
4111 Clienți = 706 Venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii 5.000 lei
12

Și la încasare:
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 5.000 lei
b) Preluarea clădirii si a investiției amortizate:
212 Construcții=2812 Amortizarea construcțiilor 50.000 lei
822. Arătați cum se înregistrează următoarele operații în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii:
a)se execută lucrări în favoarea terților la tariful facturat de 50.000 lei, TVA 24%;
b)50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC;
c)30% din valoarea facturată se decontează cu un efect comercial onorat la scadență;
d)20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare, cu scont
acordat de 5%.
Rezolvare:
a)Lucrări în favoarea terților:
4111 Clienți=% 62.000 lei
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 50.000 lei
4427 TVA colectată 12.000 lei
b)Decontarea cu filă cec: 50% x 62.000 lei = 31.000 lei:
5112 Cecuri de încasat=4111 Clienți31.000 lei
c)Decontarea cu un efect comercial onorat la scadență: 30% x 62.000 lei = 18.600 lei:
413 Efecte de primit de la clienți = 4111 Clienți 18.600 lei
d)Decontarea cu numerar: 20% x 62.000 lei = 12.400 lei:
Scont = 5% x 12.400 lei = 620 lei
TVA aferentă scontului: 620 lei x 24% = 148,8 lei
% =4111 Clienți 12.400 lei
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 620 lei
4427 TVA colectată 148,8 lei
5121 Conturi la bănci în lei 11.631,2 lei
823. O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al unei entități afiliate, în acest scop se
efectuează si se înregis trează următoarele operații:
a)se subscriu și se plătesc prin virament l .000 de acțiuni care au valoa rea nominală de 50 lei și valoarea de emisiune de 60
lei;
b)unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an, după care răscumpără 300 de acțiuni la prețul de 62
lei și alte 200 de acțiuni la prețul de 49 lei.
Arătați cum se înregistrează în contabilitate aceste operații.
Rezolvare:
a) Subscrierea acțiunilor: 1.000 acțiuni x 60 lei = 60.000 lei:
261 Acțiuni deținute la entitățile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 60.000 lei
b)Dividende: 50% x 1.000 acțiuni x 50 lei = 25.000 lei:
12

461 Debitori diverși = 761 Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 25.000 lei
c)Vânzarea a 300 acțiuni (300 acțiuni x 62 lei = 18.600 lei):
5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 18.600 lei
Și pentru costul de achiziție: 300 acțiuni x 60 lei = 18.000 lei:
6641 = 261 Acțiuni deținute la entitățile afiliate 18.000 lei
Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
d)Vânzarea a 200 acțiuni (200 acțiuni x 49 lei = 9.800 lei):
5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 9.800 lei
Și pentru costul de achiziție: 200 acțiuni x 60 lei = 12.000 lei:
6641 = 261 Acțiuni deținute la entitățile afiliate 12.000 lei
Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
824. Arătați cum se înregistrează operațiile economice de mai jos în contabilitatea unei unități producătoare de bunuri:
a) se achiziționează ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 24%;
b)ulterior, ambalajele se expediază integral către terți, cu produse finite evaluate la prețul de vânzare total de 5.000 lei,
TVA 24%;
c)de la unitatea terță se reprimesc, în sistemul restituirii directe, amba laje goale în valoare de 400 lei, diferența de 200 lei
reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client.
Rezolvare:
a)Achiziția de ambalaje:
% =401 Furnizori 744 lei
381 Ambalaje 600 lei
4426 TVA deductibilă 144 lei
b)Vânzarea produselor finite și a ambalajelor în sistem de restituire:
4111 Clienți=% 6.800 lei
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5.000 lei
4427 TVA colectată 1.200 lei
419 Clienți – creditori 600 lei
c)Primirea ambalajelor goale:
419 Clienți – creditori = 4111 Clienți400 lei
d)Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întoc mește o factură suplimentară:
419 Clienți – creditori = 708 Venituri din activități diverse 200 lei
12

TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei:
4111 Clienți=4427 TVA colectată 48 lei
Și descărcarea gestiunii pentru ambalajele reținute:
608 Cheltuieli privind ambalajele=381 Ambalaje 200 lei
825. O unitate cu profil comercial efectuează și înregistrează operațiile eco nomice care se prezintă în continuare:
b.se achiziționează mărfuri care se reflectă în contabilitate la costul de achiziție de 5.000 lei, însoțite de ambalaje în valoare
de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este de 24%.
c.ambalajele primite anterior, după golirea de conținut, au următoarele destinații:
-ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite;
-ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate;
-ambalaje în sumă de 100 lei se rețin pentru nevoi proprii.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operațiuni?
Rezolvare:
a)Achiziția de ambalaje și mărfuri care circulă în sistem de restituire:
% =401 Furnizori 6.800 lei
371 Mărfuri 5.000 lei
4426 TVA deductibilă 1.200 lei
409 Furnizori – debitori 600 lei
b)Restituirea ambalajelor către furnizor:
401 Furnizori=409 Furnizori – debitori 400 lei
c)Ambalaje nerestituite degradate:
608 Cheltuieli privind ambalajele =409 Furnizori – debitori 100 lei
Și
TVA: 100 x 24% = 24 lei:
4426 TVA deductibilă =401 Furnizori 24 lei
d)Ambalajele reținute pentru nevoi proprii:
381 Ambalaje=409 Furnizori – debitori 100 lei
Și
TVA: 100 x 24% = 24 lei:
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24lei
826. Se emit obligațiuni în vederea obținerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente:
-numărul obligațiunilor emise 20.000 buc.;
-valoarea nominală a unei obligațiuni 10 lei;
-valoarea de emisiune a unei obligațiuni 9,6 lei;
-valoarea de rambursare a unei obligațiuni 10,5 lei;
-rata anuală a dobânzii 10%;
-termenul de rambursare a împrumutului l 0 ani;
12

-primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului.
Să se înregistreze în contabilitate următoarele operații:
a)obligațiunile emise și vândute;
b)dobânda aferentă;
c)amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor;
d)rambursarea la scadență a împrumutului.
Rezolvare:
a) Emiterea obligațiunilor:
% =161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 210.000 lei
(20.000 obligațiuni x 10,5 lei)
461 Debitori diverși 192.000 lei
(20.000 obligațiuni x 9,6 lei)
169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 18.000 lei
Și încasarea:
5121 Conturi la bănci în lei=461 Debitori diverși 192.000 lei
b) Dobânda anuală: 20.000 obligațiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei:
666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 20.000 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni
c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800 lei:
6868 = 169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 1.800 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor
d) Rambursarea împrumutului la scadență:
161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni =5121 Conturi la bănci în lei210.000 lei
827. în legătură cu obligațiunile emise anterior în vederea obținerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente:
-numărul obligațiunilor emise 20.000 buc.;
-valoarea nominală a unei obligațiuni 10 lei;
-valoarea de emisiune a unei obligațiuni 9,6 lei;
-valoarea de rambursare a unei obligațiuni 10,5 lei;
-rata anuală a dobânzii 10%;
-termenul de rambursare a împrumutului 10 ani;
-primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului.
Să se înregistreze în contabilitate următoarele operații:
a)cu trei ani înainte de scadență se răscumpără 3.000 de obligațiuni la costul de achiziție de 10,75 lei/obligațiune
și alte 2.000 de obligațiuni la costul de achiziție de 10,1 lei/obligațiune.
b)obligațiunile totale răscumpărate se anulează.
Rezolvare:
a)Răscumpărarea obligațiunilor cu prețul de răscumpărare de 3.000 obli gațiuni x 10,75 lei = 32.250 lei:
505 Obligațiuni emise și răscumpărat = 5121 Conturi la bănci în lei32.250 lei
b)Anularea:
12

%=505 Obligațiuni emise și răscumpărate 32.250 lei
161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 31.500 lei
(3.000 obligațiuni x 10,5 iei)
668 Alte cheltuieli financiare 750 lei
c) Răscumpărarea obligațiunilor cu prețul de răscumpărare de 2.000 obli gațiuni x 10,1 lei = 20.200 lei:
505 Obligațiuni emise și răscumpărate =5121 Conturi la bănci în lei20.200 lei
d) Anularea:
161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni =% 21.000 lei
(2.000 obligațiuni x 10,5 lei)
505 Obligațiuni emise și răscumpărate 20.200 lei
768 Alte venituri financiare 800 lei
828. Să se reflecte în contabilitate următoarele operații economice:
a)potrivit facturii fiscale, se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 24%;
b)se aprovizionează materii prime cunoscând: prețul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor
pentru defecte de calitate l .000 lei, remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depășesc 40.000 lei, TVA
24%;
c)pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziționate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata.
Rezolvare:
a) Acordarea avansului:
%=401 Furnizori 12.400 lei
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
Și plata:
401 Furnizori=5121 Conturi la bănci în lei 12.400
b) Factura:
-Preț de cumpărare 100.000 lei
-Rabat 1.000 lei
= 99.000 lei
-Remiză (2% x 99.000 lei) l .980 lei
= Net comercial 97.020 lei
+ TVA (24% x 97.020 lei) _________________________________ 23.284,8 lei
= Total factură 120.304,8 lei
% =401 Furnizori 120.304,8 lei
301 Materii prime 97.020 lei
4426 TVA deductibilă 23.284,8 lei
c) Deschiderea acreditivului pentru diferență: 120.304,8 lei -12.400 lei = 107.904,8 lei:
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 107.904,8 lei
Și:
12

5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne 107.904,8 lei
d) Plata diferenței:
401 Furnizori =% 120.304,8 lei
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
5411 Acreditive în lei 107.904,8 lei
829. Să se înregistreze în contabilitate operațiile economice care privesc:
a)vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj și o construcție neterminată,
evaluate la 30.000 lei si respectiv 270.000 lei;
b)finalizarea în regie proprie a construcției, până la recepția acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320.000 lei;
c)duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj și de 50 de ani
pentru clădire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operațiile aferente primului an
de utilizare).
Rezolvare:
a) Eliberarea aporturilor:
% =456300.000 lei
2131 Decontări cu 30.000 lei
Echipamente acționarii/asociații
tehnologice privind capitalul
(mașini, utilaje și instalații de lucru)
231 270.000 lei
Imobilizări corporale în curs de execuție
Și:
1011 =1012300.000 lei
Capital subscris Capital subscris
nevărsat vărsat
b)Finalizarea construcției:
231 =722320.000 lei
Imobilizări corporale Venituri din
în curs de execuție producția de
imobilizări corporale
Și recepția la cost: 270.000 lei + 320.000 lei = 590.000 lei:
212 =231590.000 lei
Construcții Imobilizări corporale
în curs de execuție
c)Amortizarea utilajului: 30.000 lei / 10 ani = 3.000 lei:
6811 =28133.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
d)Amortizarea clădirii: 590.000 lei / 50 ani = 11.800 lei:
12

6811 =281211.800 lei
Cheltuieli Amortizarea clădirilor
de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
830. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operații economice efectuate de un agent economic:
a)se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cărei valoare este de 20.000 lei;
b)investiția realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentă
primului an;
c) după un an de la realizarea investiției terenul este vândut la prețul total de 130.000 lei, TVA 24%. Valoarea sa
contabilă este de 70.000 lei.
Rezolvare:
a)Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu:
2112 =72220.000 lei
Amenajări de terenuri Venituri din producția de imobilizări corporale
b)Amortizarea anuală: 20.000 lei / 5 ani = 4.000 lei:
6811 =28114.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea amenajărilor de terenuri
privind amortizarea imobilizărilor
c)înregistrarea prețului de vânzare:
461 Debitori diverși=% 161.200 lei
7583 130.000 lei
Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital
4427 TVA colectată 31.200 lei
d)Scoaterea din evidență a terenului:
6583 =2111 Terenuri70.000 lei
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
e) Scoaterea din evidență a amenajării:
% =211220.000 lei
2811 Amenajări 4.000 lei
Amortizarea de terenuri
amenajărilor de terenuri
6583 16.000 lei
Cheltuieli privind
activele cedate
și alte operații
de capital
831 Se achiziționează cu plata în rate o linie de fabricație referitor la care se cunosc următoarele:
6.valoarea imobilizării achiziționate este de 800.000 lei, iar avansul plătit de întreprindere este de 10%, TVA 24%;
7.plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totală datorată fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentă primei rate este de
7.000 lei (se vor contabiliza numai operațiile aferente primului an).
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
13

Rezolvare:
a) Factura:
Avans = 800.000 lei x 10% = 80.000 lei
TVA deductibilă = 800.000 lei x 19% = 152.000 lei
% =404 Furnizori de imobilizări1.062.000 lei
2131 800.000 lei
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
4426 TVA deductibilă 192.000 lei
471 Cheltuieli înregistrate în avans 70.000 lei
b)Avansul:
404 =512180.000 lei
Furnizori Conturi la bănci
de imobilizări în lei
c)Rata 1: (952.000 lei – 80.000 lei) /10 rate = 87.200 lei:
404 =512191.200 lei
Furnizori Conturi la bănci
de imobilizări în lei
d)Dobânda:
666 =4717.000 lei
Cheltuieli Cheltuieli înregistrate
privind dobânzile în avans
832. Arătați cum se înregistrează în contabilitate următoarele operații pri vind casarea unei imobilizări corporale:
-se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160.000 lei;
-operația de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă spe cializată, care, pentru serviciul prestat, emite o factură în
valoare de 6.000 lei, TVA 24%;
-pentru decontarea obligației față de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial, care este acceptat;
-ca urmare a dezmembrării activului, se recuperează materiale auxi liare și piese de schimb reprezentând 5% și respectiv
10% din valoarea de intrare a imobilizării;
-piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport.
Rezolvare:
a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat:
2813 =2133160.000 lei
Amortizarea Mijloace
instalațiilor, de transport
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor
b)Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată:
% =4017.440 lei
628 Furnizori6.000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
4426 1.440 lei
TVA deductibilă
c)Emiterea efectului:
13

401 =4037.440 lei
Furnizori Efecte de plătit
d)Recuperarea de materiale auxiliare: 160.000 lei x 5% = 8.000 lei, și
piese de schimb: 160.000 lei x 10% = 16.000 lei:
% =758824.000 lei
3021 Alte venituri 8.000 lei
Materiale auxiliare din exploatare
3024 16.000 lei
Piese de schimb
e)Consumul pieselor de schimb:
6024 =302416.000 lei
Cheltuieli privind Piese de schimb
piesele de schimb
833. Arătați cum înregistrează în contabilitate o societate comercială urmă toarele operații economice:
a)se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15.000 lei;
b)se primește cu titlu gratuit un alt calculator, evaluat la 20.000 lei, a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani,
regimul de amortizare utilizat fiind cel linear;
c)întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de uti lizare a noului calculator, după care, din cauza
unui incendiu, se contabilizează scoaterea acestuia din evidență.
Rezolvare:
a)Casarea unui calculator complet amortizat:
2813 = 2131 15.000 lei
Amortizarea Echipamente
instalațiilor, tehnologice
mijloacelor de transport, (mașini, utilaje si
animalelor și plantațiilor instalații de lucru)
b)Primirea calculatorului cu titlu gratuit:
2131 = 4753 20.000 lei
Echipamente Donații
Tehnologice pentru investiții
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)
c)Amortizarea anuală: 20.000 lei / 4 ani = 5.000 lei/an:
6811 = 2813 5.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
Și transferul subvenției:
4753 Donații pentru investiții = 7582 Venituri din donații primite 5.000 lei
d)Scoaterea calculatorului din evidență din cauza incendiului:
13

% = 2131 20.000 lei
2813 Echipamente 5.000 lei
Amortizarea tehnologice
instalațiilor, (mașini, utilaje și
mijloacelor de transport, instalații de lucru)
animalelor și plantațiilor
671 15.000 lei
Cheltuieli privind
calamitățile și alte
evenimente extraordinare
Și transferul subvenției pentru sold:
4753 Donații pentru investiții = 7582 Venituri din donații primite 15.000 lei
834. Arătați cum se vor înregistra în contabilitatea unei societăți comerciale următoarele operații economice privind ieșirea din
gestiune a unor imobilizări corporale:
a)un aparat de măsură și control constatat lipsă la inventariere, în valoare de 30.000 lei și amortizat 20%, este scos din
evidență, cunoscându-se că activul respectiv este imputat unui salariat al unității la nivelul valorii contabile nete, TVA 24%,
cu reținerea din salariu a
debitului;
b)se transmite unui terț, cu titlu gratuit, un utilaj a cărui valoare con tabilă este de 40.000 lei, amortizat 90%.
Rezolvare:
a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură parțial amortizat: 20% x 30.000 lei = 6.000 lei:
% =2131 30.000 lei
2813 Echipamente 6.000 lei
Amortizarea tehnologice
instalațiilor, (mașini, utilaje și
mijloacelor de transport, instalații de lucru)
animalelor și plantațiilor
6583 24.000 lei
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
b) Imputarea aparatului la valoarea netă de 24.000 lei:
4282 =% 29.760 lei
Alte creanțe 7581 24.000 lei
în legătură cu personalul Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități
4427 TVA colectată 5.760 lei
Și:
421 =4282 29.760 lei
Personal – salarii datorate Alte creanțe în legătură cu personalul
c) Donația unui utilaj parțial amortizat: 90% x 40.000 lei = 36.000 lei:
% = 2131 40.000 lei
2813 Echipamente 36.000 lei
Amortizarea tehnologice
instalațiilor, (mașini, utilaje și
mijloacelor de transport, instalații de lucru)
animalelor și plantațiilor
13

6582 Donații acordate 4.000 lei
Dacă s-a depășit cota admisă pentru donații se va înregistra și TVA, pe baza formulei:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată
835. Se realizează în antrepriză o construcție referitor la care se cunosc următoarele elemente:
a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei;
b)execuția construcției se desfășoară pe parcursul a două perioade de gestiune, costul total al lucrărilor facturate de
antreprenor este de 700.000 lei, exclusiv TVA, valoarea lucrărilor facturate la sfârșitul primei perioade de gestiune
fiind de 300.000 lei, TVA 24%;
c)decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea și recepția
construcției.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Avansul acordat antreprenorului:
% =5121 Conturi la bănci în lei 111.600 lei
232 90.000 lei
Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
4426 TVA deductibilă 21.600 lei
b)Valoarea lucrărilor facturate la sfârșitul primei perioade:
% =404 Furnizori de imobilizări 372.000 lei
231 Imobilizări corporale în curs de execuție 300.000 lei
4426 TVA deductibilă 72.000 lei
c)Valoarea lucrărilor facturate la sfârșitul celei de-a doua perioade:
% =404 Furnizori de imobilizări496.000 lei
231 Imobilizări corporale în curs de execuție 400.000 lei
4426 TVA deductibilă 96.000 lei
d)Recepția la cost total: 300.000 lei + 400.000 lei = 700.000 lei:
212 Construcții=231700.000 lei
Imobilizări corporale în curs de execuție
e)Plata furnizorului, cu reținerea avansului:
Datoria totală = 372.000 lei + 469.000 lei = 868.000 lei
404 Furnizori de imobilizări = % 868.000 lei
232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 90.000 lei
4426 TVA deductibilă 21.600 lei
5121 Conturi la bănci în lei 756.400 lei
836. Arătați cum se înregistrează în contabilitate achiziția unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele
elemente:
a)prețul de achiziție 10.000 euro, cursul de schimb la data achiziției 3,5 lei/euro;
b)taxe vamale 10% și TVA 24%;
13

c)transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1.000 lei, TVA
24%.
Rezolvare:
a) Achiziția autoturismului: 10.000 euro x 3,5 lei/euro = 35.000 lei:
2131 = 404 Furnizori de imobilizări 35.000 lei
Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și instalații de lucru)
b)Taxa vamală: 10.000 euro x 10% x 35 lei/euro = 3.500 lei:
2131 =446 3.500 lei
Echipamente tehnologice Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
(mașini, utilaje și instalații de lucru)
c)TVA: (35.000 lei + 3.500 lei) x 24% = 9.240 lei:
4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei 9.240 lei
d)Transportul intern efectuat de o firmă specializată:
% =404 Furnizori de imobilizări 12.400 lei
2131 10.000 lei
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
837. Se recepționează și se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc:
a)cantitate livrată 4.000 kg la preț de 5 lei/kg, cantitate recepționată 3.400 kg, lipsă 600 kg, din care 500 kg se
impută cărăușului și 100 kg, delegatului unității, TVA 24%;
b)prețul de evidență este prestabilit în sumă de 5 lei/kg, iar contra valoarea transportului, conform facturii terțului,
este în sumă de 1.000 lei, TVA 24%.
Rezolvare:
a) Achiziția:
Cantitate recepționată: 3.400 kg x 5 lei/kg = 17.000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3.000 lei
% =40124.800 lei
301 Furnizori20.000 lei
Materii prime
4426 4.800 lei
TVA deductibilă
b)Descărcarea gestiunii pentru lipsă:
601 =3013.000 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
c)Imputarea lipsei cărăușului: 500 kg x 5 lei/kg = 2.500 lei:
461 =%3.100 lei
Debitori diverși 75812.500 lei
Venituri din
despăgubiri,
amenzi și penalități
13

4427 600 lei
TVA colectată
d)Imputarea lipsei delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei:
4282 Alte creanțe în legătură cu personalul = % 620 lei
7581 500 lei
Venituri din despăgubiri,
amenzi și penalități
4427 TVA colectată 120 lei
e)Transportul în cazul în care evidența este ținută la preț prestabilit:
% =401 Furnizori 1.240 lei
308 Diferențe de preț
la materii prime și materiale 1.000 lei
4426 TVA deductibilă 240 lei
838. Arătați cum se vor înregistra următoarele operații economice în con tabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta
metodei inventarului permanent și a prețului standard:
a)aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: prețul unitar standard 10 lei/kg, prețul unitar de
facturare 11 lei/kg, cantitatea aprovizionată 700 kg, TVA facturată 24%;
b)cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei, TVA 24%;
c)materiale lansate în consum în valoare de 3.000 lei, precum și predate cu titlu gratuit, în valoare de 1.500 lei.
Diferențele de preț sunt nefavorabile, în valoare de 9%.
Rezolvare:
a) Achiziția:
Factura:
• Preț de cumpărare: 700 kg x 1 1 lei/kg
+ TVA (24% x 7.700 lei)7.700 lei
1.848 lei
= Total factură 9.548 lei
Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7.000 lei
% = 401 Furnizori 9.548 lei
302 Materiale consumabile 7.000 lei
4426 TVA deductibilă 1.848 lei
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale 700 lei
b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată:
% = 401 Furnizori 992 lei
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale 800 lei
4426 TVA deductibilă 192 lei
c)Materiale consumate și diferențe de preț nefavorabile: 3.000 lei x 9% = 270 lei:
608 Cheltuieli privind ambalajele = % 3.270 lei
302 Materiale consumabile 3.000 lei
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale 270 lei
13

d)Donații și diferențe de preț nefavorabile: 1.500 lei x 9% =135 lei:
6582 Donații acordate = % 1.635 lei
302 Materiale consumabile 1.500 lei
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale 135 lei
Dacă s-a depășit cota admisă pentru donații se va înregistra și TVA pe baza formulei:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate=4427 TVA colectată
839. Utilizându-se metoda inventarului permanent și prețul prestabilit ca preț de evidență, să se înregistreze operațiile:
11aprovizionarea cu echipament de lucru, cunoscând: prețul facturat de furnizor de 20.000 lei, prețul standard de 21.000 lei
și TVA de 24%;
12echipamentul este distribuit integral salariaților, care suportă 50% din costuri, înregistrându-se totodată și repartizarea
diferențelor de preț aferente.
Rezolvare:
a)Achiziția:
Factura:
• Preț de cumpărare 20.000 lei
+ TVA (19% x 20.000 lei) ___________________________________ 4.800 lei
= Total factură 24.800 lei
Costul standard = 21.000 lei
% =401 Furnizori 24.800 lei
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 20.000 lei
4426 TVA deductibilă 4.800 lei
Și diferențele de preț:
303 =3081.000 lei
Materiale de natura Diferențe de preț
obiectelor de inventar la materii prime
și materiale
b)Distribuirea echipamentului de lucru salariaților, care suportă 50%
din costuri:
% = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 21.000 lei
603 10.000 lei
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 10.000 lei
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale 1.000 lei
840. Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea și înregistrarea operațiilor:
a)avans în valoare de 20.000 lei, inclusiv TVA, plătit prin virament furnizorului;
b)materii prime recepționate, pentru care nu s-a primit factura, evaluate la 50.000 lei, TVA 24%;
c)conform facturii primite ulterior, valoarea materiilor prime recep ționate este de 51.000 lei, TVA 24%. Obligația față
de furnizor se decontează în mod obișnuit.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Acordarea avansului:
13

% =5121 Conturi curente la bănci20.000 lei
4091 16.129 lei
Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 3.871 lei
b)Materiile prime recepționate pentru care nu s-a primit factura:
% = 408 Furnizori – facturi nesosite 62.000 lei
301 Materii prime 50.000 lei
4428 TVA neexigibilă 12.000 lei
c)La primirea facturii:
4426 TVA deductibilă =4428 TVA neexigibilă 12.000 lei
Și:
408 Furnizori – facturi nesosite = 401 Furnizori 62.000 lei
Și:
% =401 Furnizori 1.240 lei
301 Materii prime 1.000 lei
4426 TVA deductibilă 240 lei
d) Plata furnizorului, cu reținerea avansului:
401 Furnizori=% 63.240 lei
4091 16.129 lei
Furnizori – debitori pentru cumpărări
de bunuri de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 3.871 lei
5121 Conturi la bănci în lei 43.240 lei
841. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operații eco nomice:
-reparația a cinci SDV-uri, efectuată de o firmă specializată, al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată, TVA 24%;
-trimiterea de matrițe la terți pentru a fi prelucrate, în valoare de 5.000 lei, costul facturat al prelucrării
reprezentând 20% din valoarea matrițelor, TVA 24%.
Rezolvare:
a)Reparația SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc. X 700 lei/buc. = 3.500 lei:
% =4014.340 lei
611 Furnizori3.500 lei
Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
4426 840 lei
TVA deductibilă
b)Trimiterea matrițelor la terți spre a fi prelucrate:
351 =3035.000 lei
Materii și materiale Materiale de natura
aflate la terți obiectelor de inventar
13

c)Costul prelucrării: 20% x 5.000 lei = 1.000 lei:
% =4011.240 lei
303 Furnizori
Materiale de natura 1.000 lei
obiectelor de inventar
4426 240 lei
TVA deductibilă
Si:
303 =3515.000 lei
Materiale de natura Materii si materiale
obiectelor de inventar aflate la terți
842. Cum se vor înregistra următoarele operații economice în contabilitatea unei întreprinderi productive:
a) la începutul exercițiului se continuă procesul de fabricație pentru producția în curs de execuție evaluată la 60.000 lei;
b)se obțin 5.000 bucăți de produse finite, evaluate la prețul standard unitar de 20 lei/bucată, costul efectiv fiind de 22
lei/bucată;
c)se vând produse finite la prețul de vânzare total de 90.000 lei, TVA 24%. Prețul de înregistrare al producției vândute
este de 75.000 lei, iar coeficientul de repartizare a diferențelor de preț este de 6%.
Rezolvare:
a)Producția în curs de execuție la începutul lunii:
711 Variația stocurilor = 331 Produse în curs de execuție 60.000 lei
b)Produsele finite obținute la preț prestabilit: 5.000 buc. x 20 lei/buc. = 100.000 lei:
345 Produse finite=711 Variația stocurilor 100.000 lei
Costul efectiv este de 5.000 buc. x 22 lei/buc. = 110.000 lei, iar diferențele de preț nefavorabile sunt de 10.000 lei:
348 Diferențe de preț la produse =711 Variația stocurilor 10.000 lei
c)Prețul de vânzare:
4111 Clienți =% 111.600 lei
701 Venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei
4427 TVA colectată 21.600 lei
d)Descărcarea gestiunii cu costul standard:
711 Variația stocurilor =345 Produse finite 75.000 lei
e) Diferențe de preț: 75.000 x 6% = 4.500 lei:
711 Variația stocurilor = 348 Diferențe de preț la produse4.500 lei
843. Arătați cum se vor înregistra în contabilitate operațiile economice de mai jos:
a)se acordă produse finite propriilor salariați, la prețul de înregistrare total de 40.000 lei, produsele în cauză nefiind scutite
de TVA;
13

b)pentru produsele acordate se datorează de către salariați un impozit de 16%, iar contribuțiile acestora la fondul de șomaj și
fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 0,5% și respectiv 5,5%.
Rezolvare:
a)Acordarea produselor finite propriilor salariați:
421 Personal – salarii datorate =345 Produse finite40.000 lei
Și TVA:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate =4427 TVA colectată9.600 lei
b)Reținerile din salarii:
Contribuția la fondul de șomaj = 40.000 lei x 0,5% = 200 lei
Contribuția la asigurările sociale de sănătate = 40.000 lei x 5,5% = 2.200 lei
Impozitul pe profit = (40.000 lei – 2.200 lei – 200 lei) x 16% = 6.016 lei
421 Personal- salarii datorate =% 8.416 lei
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 6.016 lei
4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj 200 lei
4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate 2.200 lei
844. Referitor la producția vândută, arătați cum se înregistrează operațiile economice care privesc:
a)produsele facturate clienților la prețul de vânzare de 100.000 lei, TVA 24%, acceptându-se o cambie la a cărei
valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanței;
b)cambia se depune la bancă spre scontare, scontul reținut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial;
c)prețul de evidență al produselor vândute este de 75.000 lei.
Rezolvare:
a)Vânzarea de produse finite:
4111 Clienți=% 124.000 lei
701 Venituri din vânzarea produselor finite 100.000 lei
4427 TVA colectată 24.000 lei
b) Acceptarea cambiei în valoare de 124.000 lei și dobânda: 3% x 124.000 lei = 3.720 lei:
413 Efecte de primit de la clienți =% 127.720 lei
4111 Clienți 124.000 lei
766 Venituri din dobânzi 3.720 lei
c) Depunerea cambiei spre scontare:
5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienți 127.720 lei
Și:
5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 127.720 lei
d) încasarea cambiei, scont 2% x 127.720 lei = 2.554,4 lei:
% =5114 Efecte remise spre scontare 127.720 lei
14

5121 Conturi curente la bănci 125.165,6 lei
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 2.554,4 lei
e)Descărcarea gestiunii pentru costul de producție:
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite75.000 lei
845. Arătați cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operații economice:
a)plata prin virament a unui avans în sumă de 10.000 lei, în vederea achiziționării unor bilete de tratament și odihnă;
b)achiziția a cinci bilete în valoare unitară de 3.000 lei, TVA 24%, și achitarea cu numerar a diferenței în momentul
ridicării biletelor;
c)distribuirea integrală a biletelor către salariați, având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea
acestora.
Rezolvare:
a)Plata avansului:
% =5121 Conturi la bănci în lei 12.400 lei
4091 10.000 lei
Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
b)Achiziția biletelor de tratament: 5 bilete x 3.000 lei = 15.000 lei:
% =401 Furnizori 18.600 lei
5322 Bilete de tratament și odihnă 15.000 lei
4426 TVA deductibilă 3.600 lei
c)Plata furnizorului, cu reținerea avansului:
401 Furnizori=% 18.600 lei
4091 10.000 lei
Furnizori – debitori pentru cumpărări
de bunuri de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
5311 Casa în lei 6.200 lei
d) Distribuirea biletelor către salariați, 70% din valoare fiind suportată de întreprindere:
% =5322 Bilete de tratament și odihnă 15.000 lei
6458 10.500 lei
Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 4.500 lei
Și:
635 =4427 TVA colectată 3.600 lei
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și vărsăminte asimilate
846. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea și înregistrarea următoarelor operații:
a)împreună cu mărfurile achiziționate se primesc de la furnizori am balaje în valoare de 2.000 lei, din care se restituie
80%;
b)15% din totalul ambalajelor se rețin de către client, iar 5% sunt deteriorate din vina clientului, fapt pentru care
14

se primește factura furnizorului.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Achiziția de ambalaje care circulă în sistem de restituire:
409 Furnizori – debitori=401 Furnizori2.000 lei
b)Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2.000 lei = 1.600 lei:
401 Furnizori=409 Furnizori – debitori 1.600 lei
c)Ambalajele nerestituite degradate: 5% x 2.000 lei = 100 lei:
608 Cheltuieli privind ambalajele = 409 Furnizori – debitori 100 lei
Și TVA: 100 lei x 24% = 24 lei:
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24 lei
d)Ambalajele reținute pentru nevoi proprii: 15% x 2.000 lei = 300 lei:
381 Ambalaje = 409 Furnizori – debitori 300 lei
Și TVA: 300 lei x 24% = 72 lei:
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 72 lei
848. Arătați cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operații economice:
a)se primesc ambalaje de la prelucrare, cunoscând: valoarea am balajelor trimise spre prelucrare 2.000 lei,
costul facturat al prelucrării 400 lei, TVA 24%, prețul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 lei;
b)odată cu mărfurile se vând și ambalaje în valoare de l .800 lei, TVA 24%, iar coeficientul mediu pe baza căruia se
repartizează diferențele favorabile este de 5%.
Rezolvare:
a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare:
358 Ambalaje aflate la terți =381 Ambalaje 2.000 lei
b) Costul prelucrării:
% = 401 Furnizori 496 lei
381 Ambalaje 400 lei
4426 TVA deductibilă 96 lei
Și reprimirea ambalajelor:
381 Ambalaje= 358 Ambalaje aflate la terți 2.000 lei
Și pentru diferențele de preț favorabile:
381 Ambalaje= 388 Diferențe de preț la ambalaje 100 lei
c)Vânzarea ambalajelor:
14

4111 Clienți=% 2.232 lei
708 Venituri din activități diverse 1.800 lei
4427 TVA colectată 432 lei
d) Descărcarea gestiunii:
608 Cheltuieli privind ambalajele =381 Ambalaje 1.800 lei
Și pentru diferențele de preț favorabile: 5% x 1.800 lei = 90 lei:
388 Diferențe de preț la ambalaje =608 Cheltuieli privind ambalajele 90 lei
848. în capitalul social aferent unei societăți comerciale se efectuează și se înregistrează următoarele modificări:
a)subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalații tehnice evaluate la 75.000 lei, pentru care corespund
15.000 de acțiuni noi la valoarea unitară de 5 lei;
b)primirea aportului în natură subscris anterior;
c)majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve, emițându-se 2.000 de acțiuni noi cu o valoare
unitară de 5 lei;
d)diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei ce provine din exercițiul N-
2, cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7.000 de acțiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Subscrierea acțiunilor: 15.000 acțiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 =1011 Capital subscris nevărsat75.000 lei
Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul
b)Realizarea aportului:
2131 = 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul75.000 lei
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
Și transferul capitalului:
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 75.000 lei
c)încorporarea altor rezerve în capital: 2.000 acțiuni x 5 lei = 10.000 lei:
1068 Alte rezerve= 1012 Capital subscris vărsat 10.000 lei
d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 acțiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:
1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultatul reportat 3.500 lei
849. Arătați cum se vor înregistra următoarele operații referitoare la acțiunile emise anterior de o unitate:
a) răscumpărarea a 1.000 de acțiuni la prețul unitar de 5,2 lei și valoarea nominală aferentă de 5 lei, cu decontare
ulterioară;
b) anularea a jumătate din acțiunile răscumpărate;
c) vânzarea a 200 de acțiuni către un terț, la prețul de 5,3 lei/acțiune, cu decontare prin virament;
d) vânzarea a 300 de acțiuni către angajații unității, la prețul de 5 lei/acțiune, cu încasare imediată în numerar.
Rezolvare:
a) Răscumpărarea acțiunilor cu prețul de răscumpărare de 1.000 acțiuni x 5,2 lei = 5.200 lei:
14

109 Acțiuni proprii = 462 Creditori diverși 5.200 lei
b) Anularea acțiunilor:
% = 109 Acțiuni proprii 2.600 lei
(500 acțiuni x 5,2 lei)
1012 Capital subscris vărsat 2.500 lei
(500 acțiuni x 5 lei)
149 100 lei
Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
c) Vânzarea a 200 de acțiuni cu decontare prin virament:
5121 Conturi la bănci în lei =% 1.060 lei
(200 acțiuni x 5,3 lei)
109 Acțiuni proprii 1.040 lei
(200 acțiuni x 5,2 lei)
141 20 lei
Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
d)Vânzarea a 300 de acțiuni cu încasare în numerar:
% = 109 Acțiuni proprii 1.560 lei
(300 acțiuni x 5,2 lei)
5121 Conturi la bănci în lei 1.500 lei
(300 acțiuni x 5 lei)
149 60 lei
Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
850. Se realizează un împrumut obligator referitor la care se înregistrează următoarele operații:
a)subscrierea de către terți a 2.000 de obligațiuni cu valoarea de vân zare de 4,7 lei/obligațiune, valoarea nominală de 5
lei/obligațiuneși valoarea de rambursare de 5,2 lei/obligațiune;
b)încasarea integrală a sumelor de la obligatari, cu decontare prin virament;
c)dobânda datorată obligatarilor pentru primul an, cunoscând că emi siunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%;
d)amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului;
e)răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligațiuni, cu decon tare în numerar, precum și anularea acestora.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Emiterea obligațiunilor:
% = 161 Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 10.400 lei
(2.000 obligațiuni x 5,2 lei)
461 Debitori diverși 9.400 lei
(2.000 obligațiuni x 4,7 lei)
169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 1.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei =461 Debitori diverși 9.400 lei
b)Dobânda anuală: 2.000 obligațiuni x 5 lei x 15% = 1.500 lei:
666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 1.500 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni
14

c)Amortizarea primelor pentru toată perioada:
6868 =169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 1.000 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor
d)Răscumpărarea a 200 obligațiuni x 5,2 lei = 1.040 lei:
505 Obligațiuni emise și răscumpărate = 5121 Conturi la bănci în lei1.040 lei
e)Anularea obligațiunilor:
161 Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni = 505 Obligațiuni emise și răscumpărate 1.040 lei
851. Se obține un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%, referitor la care se vor reflecta în
contabilitate operațiile ce privesc:
a)obținerea creditului în valoare de 600.000 lei;
b)dobânda datorată băncii pentru al doilea an, știind că în anul l s-a rambursat rata, și decontarea acesteia;
c)rata devenită restantă la scadența fixată pentru primul an;
d)rambursarea ratei restante determinate la finele primului an.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Obținerea creditului:
5121 Conturi la bănci în lei=1621 600.000 lei
Credite bancare pe termen lung
b)Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600.000 lei – 100.000 lei) x 20% = 100.000 lei:
666 Cheltuieli privind dobânzile =1682 100.000 lei
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
Și plata:
1682 = 5121 Conturi la bănci în lei 100.000 lei
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
c)Rata restantă:
1621 = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență 100.000 lei
Credite bancare pe termen lung
d)Rambursarea ratei restante:
1622 = 5121 Conturi la bănci în lei 100.000 lei
Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență
852. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează și se înregistrează următoarele operații:
a)acordarea unui avans de 20.000 lei, TVA 24%, pe baza facturii primite în acest sens;
b)primirea în același exercițiu a facturii finale aferente lucrărilor exe cutate de terț, în valoare de 100.000 lei, TVA24%;
c)amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare, cunoscând că valoarea investiției se va recupera pe o perioadă
de 10 ani;
d)vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an, la un preț mai mare cu 10% decât valoarea rămasă
neamortizată, TVA 24%.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului:
14

%= 5121 Conturi la bănci în lei 24.800 lei
232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 20.000 lei
4426 TVA deductibilă 4.800 lei
b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârșitul primei perioade:
% = 404 Furnizori de imobilizări 124.000 lei
2112 Amenajări de terenuri 100.000 lei
4426 TVA deductibilă 24.000 lei
c)Amortizarea anuală este de 100.000 lei / 10 ani = 10.000 lei/an:
6811 =2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.000 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
Și la fel pentru anul 2:
6811 =2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.000 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
d)înregistrarea prețului de vânzare:
Valoarea rămasă = 100.000 lei – 20.000 lei = 80.000 lei
Prețul de vânzare = 80.000 lei + 10% x 80.000 lei = 88.000 lei
461 Debitori diverși =% 109.120 lei
7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 88.000 lei
4427 TVA colectată 21.120lei
e)Scoaterea din evidență a amenajării:
% = 2112 Amenajări de terenuri 100.000 lei
2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 20.000 lei
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital 80.000 lei
f)Plata furnizorului, cu reținerea avansului:
404 Furnizori de imobilizări =% 124.000 lei
232 Avansuriacordate pentru imobilizări corporale 20.000 lei
4426 TVA deductibilă 4.800 lei
5121 Conturi la bănci în lei 99.200 lei
853. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parțial ocazionează efectuarea și înregistrarea următoarelor operații:
a)recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb, evaluate la 20 lei/buc., și a 10 AMC-uri în valoare de 50
lei/buc.;
b)valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terț la tariful de 10 lei/oră, fiind luate în calcul 40 ore, TVA
24%;
c)scăderea din evidență a activului casat, a cărui valoare de intrare este de 5.000 lei, recuperată în proporție de 85%
prin intermediul amortizării;
d)decontarea obligației față de executantul lucrării, cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei, TVA 24%, diferența
achitându-se în numerar.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
14

a)Recuperarea reperelor: 20 buc. x 20 lei/buc. = 400 lei, și a 10 buc.
AMC x 50 lei/buc. = 500 lei:
% =7588 Alte venituridin exploatare 900 lei
3024 Piese de schimb 400 lei
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 500 lei
b)Lucrări de casare facturate de terți: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei:
% =401 Furnizori 496 lei
6588 Alte cheltuieli de exploatare 400 lei
4426 TVA deductibilă 96 lei
c)Scoaterea din evidență a echipamentului casat parțial amortizat: 5.000 lei x 85% = 4.250 lei:
% =2131 5.000 lei
2813 Echipamente 4.250 lei
Amortizarea tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
instalațiilor,
mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
6583 750 lei
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
d) Plata furnizorului, cu reținerea avansului:
401 Furnizori=% 496 lei
4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 200 lei
4426 TVA deductibilă 48 lei
5121 Conturi la bănci în lei 248 lei
854. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea și înregis trarea operațiilor de mai jos:
a)facturarea activului vândut, în condițiile încasării unui avans de 25% din prețul negociat de 200.000 lei, exclusiv
TVA, cu o dobândă totală de 40.000 lei, TVA 24%;
b)încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător;
c)scăderea din evidență a utilajului, a cărui valoare de intrare este de 400.000 lei, amortizată în proporție de 55%.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a) Factura:
Avans = 200.000 lei x 25% = 50.000 lei
TVA colectată = 200.000 lei x 24% = 48.000 lei
461 Debitori diverși =% 288.000 lei
7583 200.000 lei
Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital
4427 TVA colectată 48.000 lei
472 Venituri înregistrate în avans 40.000 lei
b)Avansul:
5121 Conturi la bănci în lei=461 Debitori diverși 50.000 lei
c)Scoaterea din evidență a utilajului amortizat pentru 400.000 lei x 55% = 220.000 lei:
% =2131 400.000 lei
2813 Echipamente 220.000 lei
14

Amortizarea tehnologice
instalațiilor, (mașini, utilaje și
mijloacelor de transport, instalații de lucru)
animalelor și plantațiilor
6583 180.000 lei
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
855. în baza unui contract de leasing operațional pentru o instalație de lucru, locatorul înregistrează următoarele operații:
a)întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevența afe rentă lunii curente, de 4.000 lei, TVA 24%;
b)evidențierea amortizării care a stat la baza calculării redevenței, cunoscând că valoarea de intrare este de
160.000 lei, durata con tractului este de 5 ani, valoarea reziduală prevăzută este de 10.000 lei, iar regimul de amortizare
aplicat este cel linear;
c)transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opțiunii utilizatorului;
d)scăderea din evidență a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a) Factura privind redevența lunii curente:
4111 Clienți=% 4.960 lei
706 Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii 4.000 lei
4427 TVA colectată 960 lei
b) Amortizarea:
Valoarea amortizabilă = 160.000 lei – 10.000 lei = 150.000 lei
Amortizarea anuală = 150.000 lei / 5 ani = 30.000 lei
6811 =281330.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală:
461 =% 12.400 lei
Debitori diverși 7583 10.000 lei
Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital
4427 TVA colectată 2.400 lei
d) Scăderea din evidență:
% =2131160.000 lei
2813 Echipamente 150.000 lei
Amortizarea tehnologice
instalațiilor, (mașini, utilaje și
mijloacelor de transport, instalații de lucru)
animalelor si plantațiilor
6583 10.000 lei
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
856. In vederea achiziționării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operații și înregistrări contabile, după cum
urmează:
14

a)acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculației efectuate de furnizor de 20.000 lei;
b)recepționarea bunurilor facturate de terț, în care este consemnat prețul de vânzare de 21.000 lei, TVA 24%;
c)diminuarea obligației față de furnizor cu avansul acordat anterior și subscrierea unui bilet la ordin pentru diferența
rămasă;
d)decontarea la scadență a biletului la ordin subscris.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Acordarea avansului pentru achiziția mobilierului:
% =5121 Conturi la bănci în lei 2.480 lei
232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 2.000 lei
4426 TVA deductibilă 480 lei
b)Recepția mobilierului:
% =404 Furnizori de imobilizări 26.040 lei
214 21.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a
valorilor umane si materiale și alte active corporale
4426 TVA deductibilă 5.040 lei
c) Diminuarea obligației și subscrierea biletului la ordin:
404 Furnizori de imobilizări =% 26.040 lei
232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 2.000 lei
4426 TVA deductibilă 480 lei
405 Efecte de plătit pentru imobilizări 23.560 lei
d) Decontarea biletului la ordin:
405 Efecte de plătit pentru imobilizări =5121 Conturi la bănci în lei23.560 lei
857. Arătați cum se înregistrează în contabilitate următoarele operații efectuate care privesc achiziționarea de materii
prime:
a)acordarea unui avans în numerar în valoare de 2.000 lei, TVA 24%;
b)cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei, TVA 24%;
c)recepționarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantității totale livrate este de 10.000 lei, iar
furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%;
d)decontarea dintr-un acreditiv a diferenței datorate furnizorului.
Rezolvare:
a) Acordarea avansului pentru achiziția de materii prime:
% =5121 Conturi la bănci în lei 2.480 lei
4091 2.000 lei
Furnizori- debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 480 lei
b)Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializată:
% =401 Furnizori496 lei
301 Materii prime 400 lei
4426 TVA deductibilă 96 lei
14

c)Factura:
•Preț de cumpărare 10.000 lei
-Rabat (2% x 10.000 lei) 200 lei
=Net comercial 9.800 lei
+ TVA (24% x 9.800 lei) ___________________________________ 2.352 lei
=Total factură 12.152 lei
% =401 Furnizori 12.152 lei
301 Materii prime 9.800 lei
4426 TVA deductibilă 2.352 lei
d)Decontarea din acreditiv a diferenței datorate:
Total datorie = 496 lei + 12.152 lei = 12.648 lei
Diferență de plată = 12.648 lei – 2.480 lei avans = 10.168 lei
Deschiderea acreditivului:
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 10.168 lei
Și:
5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne 10.168 lei
Plata diferenței:
401 Furnizori=% 12.648 lei
4091 2.000 lei
Furnizori – debitori pentru cumpărări
de bunuri de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 480 lei
5411 Acreditive în lei 10.168 lei
858. Arătați cum se vor înregistra următoarele operații economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile:
a)recepționarea a 750 unități din sortimentul A la prețul unitar facturat de furnizor de 50 lei, TVA 24%;
b)cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3.000 lei, TVA 24%, fiind facturate de o unitate specializată.
Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la prețul prestabilit;
c)costul total efectiv de achiziție aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente, știind că la începutul
perioadei unitatea deținea materiale în valoare de 20.000 lei, a efectuat aprovizionări de 35.000 lei, s-au consumat
materiale de 10.000 lei și se aplică varianta inventarului intermitent;
d)lipsurile nesoluționate sunt de 5.000 lei, cu diferențe de preț fa vorabile de 10% constatate la inventarierea anuală .
Rezolvare:
a) Recepția materialelor consumabile: 750 buc. x 50 lei = 37.500 lei:
% =401 Furnizori 46.500 lei
302 Materiale consumabile 37.500 lei
4426 TVA deductibilă 9.000 lei
b)Cheltuielile de transport în condițiile în care evidența se ține la preț prestabilit:
% = 401 Furnizori 3.720 lei
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale 3.000 lei
4426 TVA deductibilă 720 lei
15

c)Anularea soldului inițial:
602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 20.000 lei
Și constatarea stocului final:
20.000 lei stoc inițial + 35.000 lei achiziții – 10.000 lei consum = 45.000 lei:
302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 45.000 lei
d) Lipsurile nesoluționate cu diferențe de preț favorabile: 5.000 lei x 10% = 500 lei:
602 Cheltuieli cu materialele consumabile =% 4.500 lei
302 Materiale consumabile 5.000 lei
308 Diferențe de preț la
materii prime și materiale – 500 lei
859. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziționează de la terți, se efectuează și se înregistrează operațiile
economice care privesc:
a)cumpărarea a 300 halate la prețul unitar de 600 lei, TVA 24%;
b)cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000 lei, fiind facturate de o unitate specializată;
c)predarea către salariați, în baza tabelelor întocmite în acest sens, a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior;
salariații suportă 50% din cost;
d)repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echi pamentului eliberat în exploatare.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Achiziția a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei:
% =401 Furnizori 223.200 lei
3024 Piese de schimb 180.000 lei
4426 TVA deductibilă 43.200 lei
b)Cheltuielile de transport facturate de o firmă specializată:
% =401 Furnizori 4.960 lei
3024 Piese de schimb 4.000 lei
4426 TVA deductibilă 960 lei
c)Predarea către salariați a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.000 lei = 55.200 lei, salariații suportând 50%
din cost: 50% x 55.200 lei = 27.600 lei:
% =3024 Piese de schimb 55.200 lei
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 27.600 lei
4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 27.600 lei
Și TVA: 24% x 55.200 lei = 13.248 lei:
4282 =4427 TVA colectată13.248 lei
Alte creanțe în legătură cu personalul
d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.000 lei x 30% = 1.200 lei:
6024 =3024 Piese de schimb 1.200 lei
Cheltuieli privind piesele de schimb
860. în cadrul unui agent economic cu activitate de producție se realizează și se înregistrează mai multe operații economice, și
anume:
15

a)obținerea a 1.000 unități din produsul A, care se urmăresc la prețul prestabilit de 25 lei/unitate;
b)diferența de preț aferentă producției înregistrate anterior este fa vorabilă, de 5 lei/unitate;
c)vânzarea a 50% din bunurile obținute la un preț negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de
producție aferent;
d)scăderea din evidență a producției vândute.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Obținerea de produse finite la cost standard: 1.000 buc. x 25 lei/buc. = 25.000 lei:
345 Produse finite=71125.000 lei
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
b)Diferențe de preț favorabile: 1.000 buc. x 5 lei/buc. = 5.000 lei:
711 =348 Diferențe de preț la produse5.000 lei
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
c)Vânzarea: 1.000 buc. x 50% = 500 buc.:
Costul efectiv = 25.000 lei – 5.000 lei = 20.000 lei
Prețul de vânzare = 20.000 lei + 20.000 lei x 20% = 24.000 lei
4111 Clienți =% 28.560 lei
701 Venituri din vânzarea produselor finite24.000 lei
4427 TVA colectată 4.560 lei
d)Descărcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. x 25 lei/buc. = 12.500 lei:
711 =345 Produse finite12.500 lei
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
e)Diferențele de preț aferente produselor vândute:
K = Re 348 – 5.000 lei / Rd 345 – 25.000 lei = 0,2
Diferențe de preț aferente produselor ieșite: 0,2 x Re 345 – 12.500 lei = 2.500 lei
348 Diferențe de preț la produse= 711 2.500 lei
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
861. în contabilitatea unei unități cu profil de producție se înregistrează operațiile economice referitoare la:
d)obținerea a 1.000 bucăți din produsul A la costul de producție unitar de 50 lei;
e)livrarea integrală, fără facturare, a producției obținute la un preț de vânzare cu 15% mai mare decât costul total
de producție, TVA 24%;
f)întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite;
g)scăderea din evidență a producției vândute.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a) Obținerea produselor finite la cost de producție efectiv: 1.000 buc. x 50 lei/buc. = 50.000 lei:
345 Produse finite=71150.000 lei
15

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
b) Prețul de vânzare = 50.000 lei + 15% x 50.000 lei = 57.500 lei Livrarea fără factură:
418 Clienți – facturi de întocmit =% 71.300 lei
701 57.500 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4428 TVA neexigibilă 13.800 lei
c) La întocmirea facturii:
4111 Clienți = 418 Clienți – facturi de întocmit 71.300 lei
Și
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 13.800 lei
d) Descărcarea gestiunii
711 =345 Produse finite 50.000 lei
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
862. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operațiile de mai jos, în condițiile
utilizării prețului prestabilit:
a)recepționarea mărfurilor cumpărate la prețul facturat de furnizor de 10.000 lei, TVA 24%. Prețul standard aferent
este de 9.000 lei;
b)cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l .000 lei, TVA 24%, și decontate dintr-un avans de trezorerie;
c)vânzarea a jumătate din mărfurile achiziționate, cu decontare ulterioară, cunoscând că prețul negociat este cu
20% mai mare decât prețul standard aferent;
d)descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute;
e)repartizarea diferențelor de preț aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest
sens.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Factura:
• Preț de cumpărare 10.000 lei
+ TVA (19% x 10.000 lei) ___________________________________ 2.400 lei
= Total factură 12.400 lei
Costul standard = 9.000 lei
% =401 Furnizori12.400 lei
371 Mărfuri 9.000 lei
4426 TVA deductibilă 2.400 lei
378 Diferențe de preț la mărfu 1.000 lei
b)Cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie:
% =542 Avansuri de trezorerie 1.240 lei
378 Diferențe de preț la mărfuri 1.000 lei
4426 TVA deductibilă 240 lei
15

c)Costul standard aferent mărfurilor vândute = 9.000 lei x 50% = 4.500 lei
Prețul de vânzare = 4.500 lei + 4.500 lei x 20% = 5.400 lei
4111 Clienți=% 6.696 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.400 lei
4427 TVA colectată 1.296 lei
d)Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.000 lei x 50% = 4.500 lei:
607 Cheltuieli privind mărfurile =371 Mărfuri 4.500 lei
e)Repartizarea diferențelor de preț:
K = Rd 378 – 2.000 lei / Rd 371 – 9.000 lei = 0,222
Diferențe de preț aferente mărfurilor ieșite = Re 371 – 4.500 lei x 0,222 =1.000 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile = 378 Diferențe de preț la mărfuri 1.000 lei
863. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operații economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate:
a)facturarea mărfurilor către cumpărător, cunoscându-se următoarele elemente: prețul cu amănuntul, inclusiv TVA,
8.000lei; avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor; dobânda cuvenită vânzătorului este de
800lei;
b)scăderea din evidență a mărfurilor vândute anterior, cunoscân du-se în plus TVA de 1.548,387 lei și adaosul
comercial de 611.156 lei;
c)evidențierea veniturilor corespunzătoare dobânzii.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: Avans = 8.000 lei x 20% = l.600lei
TVA colectată aferentă avansului = 1.600lei – 1.600lei x 100/l 24 = 209,678 lei
TVA neexigibilă aferentă diferenței de 8.000lei – 1.600 lei
avans = 6.400lei va fi: 6.400lei – 6.400lei x 100 / 124 = 1.238,71 lei
4111 Clienți=% 8.000lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.651,612 lei
4427 TVA colectată 309,678 lei
4428 TVA neexigibilă 1.238,710 lei
472 Venituri înregistrate în avans 800lei
b) Descărcarea gestiunii:
% =371 Mărfuri 8.000lei
378 Diferențe de preț la mărfuri 611,156 lei
4428 TVA neexigibilă 1.548,387 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile 5.840,457 lei
c) Contabilizarea venitului din dobânzi:
472 Venituri înregistrate în avans=766 Venituri din dobânzi 800lei
864. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efec tuarea înregistrărilor pentru operațiile care se
prezintă în continuare:
a) recepționarea ambalajelor, cunoscând că prețul înscris în factură, exclusiv TVA, este de 4.000 lei, iar prețul total
prestabilit aferent este cu 10% mai mic;
b)repartizarea diferențelor de preț nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte
unități, în valoare totală de 20.000 lei preț prestabilit;
15

c)reținerea de ambalaje în stoc în valoare de 5.000 lei de către un client, fapt pentru care se facturează, în condițiile
utilizării sistemului de restituire directă.
Cum se înregistrează în contabilitate aceste operații?
Rezolvare:
a)Factura:
• Preț de cumpărare 4.000 lei
+ TVA (19% x 4.000 lei) _____________________________________ 960 lei
= Total factură 4.960 lei
Costul standard = 4.000 lei – 10% x 4.000 lei = 3.600 lei
% =401 Furnizori4.960 lei
381 Ambalaje 3.600 lei
4426 TVA deductibilă 960 lei
388 Diferențe de preț la ambalaje 400 lei
b)Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unități și repartizarea diferențelor de preț nefavorabile: 20.000 lei x 10% = 2.000
lei:
6582 Donații acordate =% 22.000 lei
381 Ambalaje 20.000 lei
388 Diferențe de preț la ambalaje 2.000 lei
c)Ambalajele reținute pentru nevoile proprii:
381 Ambalaje = 409 Furnizori – debitori 5.000 lei
Și TVA: 5.000 x 24% = 1.200 lei
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.200 lei
865. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operații referitoare la gestiunea clienților:
a)facturarea a 400 unități din sortimentul de marfă A, cunoscând că prețul unitar, exclusiv TVA, este de 120 lei, din
care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate, TVA fiind de 24%;
b)încasarea creanței de l .000 $ față de un partener extern la cursul de 2,9 lei/$, având în vedere că a avut loc o creștere
cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor;
c)livrarea, cu facturare ulterioară, a 250 unități din semifabricatul B la prețul de vânzare unitar de 200 lei;
d)primirea a 100 bucăți ambalaje restituite de altă unitate, facturate anterior proforma la valoarea unitară de
130.000 lei;
e)acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70.000 lei.
Rezolvare:
a)Factura:
•Preț de vânzare: 400 buc. x 120 lei/buc. 48.000 lei
-Rabat (2% x 48.000 lei) 960 lei
=Net comercial 47.040 lei
+ TVA (24% x 47.040 lei) _________________________________ 11.289,6 lei
=Total factură 58.329,6 lei
4111 Clienți =% 58.329,6 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47.040,0 lei
4427 TVA colectată 11.289,6 lei
15

b)Cursul de schimb la data livrării a fost de 2,9 lei/$ – 5% x 2,9 lei/$ = 2,755 lei/$:
încasarea creanței:
5124 Conturi la bănci în valută =% 2.900 lei
(1.0 00 $ x 2, 9 l ei /$)
4111 Clienți 2.755 lei
1. 000 $ x 2, 7 55 lei/$)
765 Venituri din diferențe de curs valutar 145 lei
c) Livrarea cu factură ulterioară
418 Clienți – facturi de întocmit =% 62.000 lei
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 50.000 lei
4428 TVA neexigibilă 12.000 lei
d) Primirea ambalajelor restituite:
409 Furnizori – debitori =401 Furnizori 130.000 lei
e) Acceptarea unui bilet la ordin:
413 Efecte de primit de la clienți =4111 Clienți 70.000 lei
866. Să se înregistreze în contabilitate operațiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale:
a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.000 lei, remiză de 2%, TVA 24%;
b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operația anterioară;
c) achitarea obligației de 8.500 $ față de un partener extern de la care s-a achiziționat un utilaj, cunoscând că la efectuarea
importului cursul de schimb a fost de 2,8 lei/$, iar la momentul plății a înregistrat o scădere cu 7%;
d) recepționarea, fără factură, a 500 kg de materie primă din sortul A la prețul unitar de 75 lei, TVA 24%;
e) soluționarea obligației comerciale de 30.000 lei, avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un
avans de 10%, iar diferența este achitată cu numerar.
Rezolvare:
a) Factura:
• Preț de cumpărare 50.000 lei
– Remiză (2% x 50.000 lei) 1.000 lei
= Net comercial 49.000 lei
+ TVA (24% x 49.000 lei) 11.760 lei
= Total factură 60.760 lei
% =401 Furnizori 60.760 lei
3021 Materiale auxiliare 49.000 lei
4426 TVA deductibilă 11.760 lei
b) Subscrierea biletului la ordin:
401 Furnizori =403 Efecte de plătit 60.760 lei
c) Cursul de schimb la plată = 2,8 lei/$ – 2,8 lei/$ x 7% = 2,604 lei:
404 Furnizori de imobilizări =% 23.800 lei
(8.500 $ x 2,8 lei/$)
5124 Conturi la bănci în valută 22.134 lei
(8.500 $ x 2,604 lei/$)
765 Venituri din diferențe de curs valutar 1.666 lei
15

d) Achiziția fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.500 lei:
% =408 Furnizori -facturi nesosite 46.500 lei
301 Materii prime 37.500 lei
4428 TVA neexigibilă 9.000 lei
e) Avans: 30.000 lei x 10% = 3.000 lei:
401 Furnizori=% 30.000 lei
409 Furnizori – debitori 2.419 lei
4426 TVA deductibilă 581 lei
5121 Conturi la bănci în lei 27.000 lei
870. Dispuneți de următoarele date: o societate a achiziționat mărfuri din im port, cheltuielile legate de achiziție fiind: valoarea în
vamă 2.500 lei; taxe vamale 250 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern 300 lei; chel tuieli de manipulare 10 lei; prime
de asigurare 90 lei; reducere comer cială primită 60 lei; diferențe de curs valutar rezultate din plata furni zorului extern
10 lei. La data bilanțului, întreprinderea estimează că mărfurile vor putea fi vândute la prețul de 3.400 lei – costuri
estimate de vânzare 400 lei.
Ce valoare au mărfurile la închiderea exercițiului financiar?
Rezolvare:
Costul de achiziție al mărfurilor = 2.500 + 250 + 300 + 10 + 90 – 60 = 3.090 lei
Valoarea realizabilă netă = 3.400 – 400 = 3.000 lei
La închiderea exercițiului financiar, mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost și valoarea realizabilă netă, adică 3.000 lei.
874. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.000 obligațiuni cu un preț de rambursare de 4,1 lei/obligațiune și o
valoare nominală de 4 lei/obligațiune. La dorința purtătorului, obligațiunile pot să fie convertite în acțiuni, paritatea de
conversie fiind: o acțiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligațiune. Purtătorii a 2.000 de obliga țiuni decid să
convertească titlurile lor în acțiuni ale societății ABC.
Care este valoarea primei de conversie a obligațiunilor în acțiuni?
Rezolvare:
Prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni = Valoarea obligațiunilor convertite (4, l lei/obligațiune x 2.000 obligațiuni) – Valoarea
nominală a acțiunilor emise (2.000 acțiuni x 3 lei/acțiune) = 2.200 lei.
878. Cu ocazia inventarului aferent exercițiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de
60.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii, în cursul anului N+1 se plătește
colaboratorului extern suma de 40.000 lei ca rezultat al deciziei din instanță.
Cum este afectat contul de profit și pierdere în anul N+1?
Rezolvare:
în exercițiul N+1 se plătește colaboratorului extern suma de 40.000 lei:
658 =512140.000
Alte cheltuieli Conturi la bănci
din exploatare în lei
Iar provizionul rămas fără obiect este anulat:
1511 =781260.000
Provizioane Venituri
15

pentru litigii din provizioane
pentru riscuri și cheltuieli
Rezultatul exercițiului N+1 este majorat cu 20.000 lei.
883. Dispuneți de următoarele date: vânzări de mărfuri 8.000 lei, costul mărfurilor vândute 6.000 lei; vânzări de produse
finite 10.000 lei; venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii 4.000 lei; subvenții de exploatare aferente materiilor prime
800 lei; producție imobilizată 20.000 lei; producție obținută la cost de producție 40.000 lei; stoc inițial de produse finite 1.000
lei; stoc final de produse finite 12.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din ajustări privind deprecierea
creanțelor clienți 3.000 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, care este mărimea cifrei de afaceri și a veniturilor din exploatare?
Rezolvare:
Cifra de afaceri = 8.000 (vânzări de mărfuri) + 10.000 (vânzări de produse finite) + 4.000 (redevențe) = 22.000 lei
Venituri din exploatare =
Cifra de afaceri 22.000 lei
+ Venituri din producția imobilizată 20.000 lei
+ Variația stocurilor de produse finite (Sf – Si) 11.000 lei
+ Alte venituri din exploatare ________________________________ 10.000 lei
= 63.000 lei
885. O întreprindere prezintă următoarele informații privind stocul de pro duse finite: stoc inițial 2.000 lei; producție curentă
20.000 lei; vânzări de produse finite 31.248 lei, inclusiv TVA 24%; societatea practică un adaos de 20%; stoc final de produse
determinat la inventarul fizic 900 lei.
Ce valoare prezintă în bilanț stocul de produse finite?
Rezolvare:
TVA = 31.248 x 24/124 = 6.048 lei
Valoarea produselor finite vândute, exclusiv TVA = 31.248 – 6.048 = 25.200 lei
Adaos comercial = 25.200 x 20/120 = 4.200 lei
Costul de producție al produselor finite vândute = 25.200 – 4.200 = 21.000 lei
SF scriptic: 2.000 + 20.000 – 21.000 = 1.000 lei
Stoc faptic: 900 lei
Se înregistrează un minus de 100 lei. Valoarea produselor finite în bilanț este de 900 lei.
887. O societate are la data bilanțului creanțe în valută de 1.000 $, valoare contabilă 2.900 lei, datorii în valută 2.000 $, valoare
contabilă 5.600 lei, disponibilități în valută 100 $, valoare contabilă 260 lei, utilaje din import 11.000 lei, preț de cumpărare 4.000
$. La închiderea exercițiului, cursul dolarului a fost l $ = 2,8 lei.
Ce valori vor avea aceste elemente în bilanțul de deschidere?
Rezolvare:
Creanțe: 1.000 $ x 2,8 lei/$ = 2.800 lei
Datorii: 2.000 $ x 2,8 lei/$ = 5.600 lei
Disponibilități: 100 $ x 2,8 lei/$ = 280 lei
Utilaje: 11.000 lei – nu se actualizează
889. Dispuneți de următoarele date din bilanț: imobilizări 6.400 lei, mărfuri 1.200 lei, disponibil la bancă 400 lei, capital subscris
vărsat 3.400 lei, alte rezerve 1.200 lei, furnizori 2.800 lei, clienți creditori 600 lei.
Care este mărimea activului net contabil?
Rezolvare:
15

ANC = Active – Datorii = 6.400 +1.200 + 400 – 2.800 – 600 = 4.600 lei sau
ANC = Cpr = 3.400 + 1.200 = 4.600 lei
890. Societatea X achiziționează o sondă de extracție din import. Se știe că: prețul de import (valoarea în vamă) este de 20.000
lei, taxa vamală 10%, comisionul vamal 1%, TVA 24%, iar cheltuielile estimate cu demontarea, mutarea sondei și refacerea
amplasamentului la terminarea extracției sunt de 1.800 lei.
Indicați mărimea costului de achiziție și a taxelor datorate în vamă.
Rezolvare:
Costul de achiziție = 20.000 + 20.000 x 10% + 20.000 x 1% + 1.800 = 24.000 lei
Taxa vamală = 2.000 lei
Comisionul vamal = 200 lei
TVA achitată în vamă = 24% x 22.200 = 5.328 lei
891. Societatea X a achiziționat un utilaj în exercițiul N-2 la prețul de 25.000 lei, durata 5 ani, amortizabil linear, în
exercițiul N (după 3 ani de funcționare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18.000 lei.
Precizați efectele generate în exercițiul N privind plusul de valoare rezultat în condițiile aplicării metodei de reevaluare prin
creșterea valorii contabile nete.
Rezolvare:
Amortizarea anuală = 25.000/5 = 5.000 lei
Amortizarea cumulată după trei ani de funcționare = 15.000 lei
Valoarea netă contabilă = 10.000 lei
Valoarea justă = 18.000 lei
Plus de valoare = 8.000 lei
– anularea amortizării cumulate:
2813 =213115.000
Amortizarea Echipamente
echipamentelor tehnologice
și utilajelor
– înregistrarea plusului de valoare:
2131 =1058.000
Echipamente Rezerve
tehnologice din reevaluare
893. O societate achiziționează materii prime pe baza facturii: preț de cum părare 500 u.m., rabat 2%, remiză 1%, scont de
decontare 1%, TVA 24 %.
Care vor fi efectele în situațiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii?
Rezolvare:
Preț de achiziție 500 u.m.
-Rabat = 2% x 500 10 u.m.
-Remiză = l % x 490 4,9 u.m.
Valoare netă comercială 485,1 u.m.
Scont de decontare = l % x 485, l 4,851 u.m.
Valoare netă financiară 480,249 u.m.
-la data achiziției se înregistrează:
% =401 601,524
301 Furnizori 485,1
15

Materii prime
4426 116,424
TVA deductibilă
-contabilizarea scontului la data decontării:
401 =% 601,524
Furnizori 767 4,851
Venituri din sconturi acordate
5121 596,673
Conturi la bănci în lei
895. Dispuneți de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400.000 lei cost
standard, diferențe de preț favorabile la produsele în stoc 20.000 lei; intrări de produse finite în cursul lunii 600.000 lei cost
standard; diferențe de preț nefa vorabile aferente produselor intrate 80.000 lei; ieșiri de produse finite 900.000 lei cost standard.
Precizați influența asupra situațiilor financiare determinată de dife rențele de preț.
Rezolvare:
K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20.000 + 80.000) / (400.000 + 600.000) x 100 = 6% – nefavorabil
RC 348 = RC 345 x K = 900.000 x 6% = 54.000 lei
SF 348 = -20.000 + 80.000 – 54.000 = 6.000 lei în negru
SF 345 = 400.000 + 600.000 – 900.000 = 100.000 lei
în bilanț stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.000 + 6.000 = 106.000 lei
Variația stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) – (600 + 80) = 274 lei, care afectează negativ rezultatul
896. Societatea a primit o subvenție de 50% pentru investiții de la buget pentru achiziționarea unui utilaj în sumă de 3.000
lei. Utilajul achiziționat a fost utilizat și amortizat pentru suma de 2.400 lei, după care s-a vândut unui client la prețul de
800 lei.
Cum sunt afectate bilanțul și contul de profit și pierdere?
Rezolvare:
-contabilizarea subvenției de primit:
445 Subvenții=475 Subvenții pentru investiții 1.500
-încasarea subvenției pentru investiții:
5121 Conturi la bănci în lei = 445 Subvenții 1.500
-achiziția utilajului:
2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări 3.000
-amortizarea echipamentului:
6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor 2.400
-reluarea subvenției pentru investiții la venituri proporțional cu amortizarea:
475 Subvenții pentru investiții = 7584 Venituri din subvenții pentru investiții 1.200
-vânzarea utilajului se înregistrează astfel:
461 Debitori diverși = 7583 Venituri din cedarea activelor 800
% =2131 Echipamente tehnologice 3.000
2813 Amortizarea echipamentelor 2.400
6583 Cheltuieli cu activele cedate 600
– subvenția pentru investiții este reluată la venituri:
475 Subvenții pentru investiții = 7584 Venituri din subvenții pentru investiții 300
16

Impactul asupra bilanțului este următorul:
Active
Echipamente tehnologice 3.000 600 0
Datorii
Venituri înregistrate în avans 1.500 300 0
Impactul asupra contului de profit și pierdere:
Cheltuieli cu amortizarea 2.400 –
Venituri din subvenții pentru investiții 1.200 300
Venituri din activele cedate – 800
Cheltuieli cu activele cedate – 600
Rezultat -1.200 +500
897. Potrivit balanței de verificare încheiate la 31.12.N, conturile pre zintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC)
= 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000
lei.
Calculați suma capitalului propriu.
Rezolvare:
Total capital propriu = 21.000 + 5.000 – 5.000 + 6.000 – 4.000 = 23.000 lei
898. Potrivit balanței de verificare încheiate la 31.12.N, conturile de stocuri de produse, mărfuri și asociate lor ale societății X
prezintă următoarele solduri: cont 345 = 100.000 lei, cont 348 (SC) = 8.000 lei, cont 394 = 2.000 lei, cont 331 = 1.000 lei, cont 371
= 234.000 lei, cont 378 (SC) = 45.000 lei, cont 397 = 4.000 lei, cont 4428 = 39.000 lei.
Care este valoarea postului bilanțier „Produse finite și mărfuri"?
Rezolvare:
Produse finite = SFD ct. 345 – SFC ct. 348 – SFC ct. 394 = 100.000 – 8.000-2.000 = 90.000 lei
Mărfuri = 234.000 – 45.000 – 4.000 – 39.000 = 146.000 lei
Produse finite și mărfuri = 90.000 + 146.000 = 236.000 lei
899. Dispuneți de următoarele informații privind materia primă X: stoc inițial 200 kg a 10 lei; intrări pe data de 10.01.N 300 kg a 15
lei și pe 20.01.N 100 kg a 17 lei; ieșiri pe data de 15.01.N 400 kg și pe 25.01.N 150 kg.
Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO și LIFO?
Rezolvare:
FIFO:
-Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.000 lei
___________________________ 300 kg x 15 lei = 4.500 lei
Total 6.500 lei
-Ieșiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.000 lei
___________________________ 200 kg x 15 lei = 3.000 lei
Total 5.000 lei
16

-Intrări: 100 kg x 17 lei = l .700 lei
-Ieșiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1.500 lei
______________________________ 50 kg x 17 lei = 850 lei
Total 2.350 lei
Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei
LIFO:
-Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.000 lei
___________________________ 300 kg x 15 lei = 4.500 lei
Total 6.500 lei
-Ieșiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4.500 lei
___________________________ 100 kg x 10 lei =1.000 lei
Total 5.500 lei
– Intrări:100 kg x 17 lei = l .700 lei
– Ieșiri:150 kg:100 kg x 17 lei = 1.700 lei
_________________________ 50 kg x 10 lei = 500 lei
Total 2.200 lei
Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei
900. Dispuneți de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalații 2.000 lei, amortizarea calculată 1.700 lei, cheltuieli
de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei, materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei.
Care vor fi efectele în situațiile financiare generate de scoaterea din evidență a instalației?
Rezolvare:
-scoaterea din gestiune a instalației:
% =2131 2.000
2813 Echipamente 1.700
Amortizarea tehnologice
echipamentelor
6583 300
Cheltuieli cu activele cedate
-înregistrarea materialelor recuperate:
302 =7588 290
Materiale Alte venituri
consumabile din exploatare
-înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare:
6588 =302 110
Alte cheltuieli Materiale
din exploatare consumabile
Impactul asupra contului de profit și pierdere:
16

Cheltuieli cu activele cedate 300
Alte cheltuieli din exploatare 110
Alte venituri din exploatare 290
Rezultat -120
în bilanț: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei, cresc mate rialele consumabile cu 180 lei, scade rezultatul cu 120 lei.
901. La sfârșitul exercițiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societății X sunt următoarele: cont 701 = 8.000 lei, cont 707
= 400 lei, cont 708 = 100 lei, cont 711 = 500 lei, cont 722 = 2.000 lei, cont 758 = 90 lei, cont 766 = 300 lei. (Venitul din dobândă nu
provine din contracte de leasing.)
Indicați mărimea cifrei de afaceri.
Rezolvare:
CA = 8.000 + 400 + 100 = 8.500 lei
902. Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100.000 lei, TVA 24%, și vinde societății C produse
finite de aceeași valoare decontabile cu un efect de comerț (cambie). Pentru decontarea cu furnizorul B, societatea A andosează
cambia acceptată de clientul C.
Cum se reflectă în contabilitatea societății A decontarea cu societățile B și C?
Rezolvare:
Societatea A înregistrează:
401.B = 413 124.000
Furnizori B Efecte de primit
903. Dispuneți de următoarele date bilanțiere: capital social 100.000 lei, efecte de plată 1.000 lei, furnizori debitori 15.000 lei, clienți
creditori 2.000 lei, credite bancare 3.000 lei, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni 5.000 lei, prime privind rambursarea
obligațiunilor 1.000 lei.
Care este suma datoriilor?
Rezolvare:
Datorii = 1.000 + 2.000 + 3.000 + 5.000 – 1.000 = 10.000 lei
904. Dispuneți de următoarele informații bilanțiere: stocuri de materii prime 100.000 lei, ajustări pentru deprecierea stocurilor
de materii prime 30.000 lei, produse finite 150.000 lei, diferențe de preț (sold debitor) la produse finite 20.000 lei, furnizori
debitori pentru stocuri 10.000 lei, clienți 80.000 lei, clienți creditori 25.000 lei, conturi la bănci 60.000 lei, TVA de recuperat 5.000
lei, acțiuni proprii 15.000 lei, titluri de participare deținute pe termen lung 45.000 lei.
Precizați mărimea activelor circulante.
Rezolvare:
Active circulante = 100.000 – 30.000 + 150.000 + 20.000 + 10.000 + 80.000 + 60.000 + 5.000 = 395.000 lei
905. Dispuneți de următoarele date la închiderea exercițiului N: impozitul pe profit calculat și înregistrat la 30.09.N 200 lei, din
care plătit 100 lei, veniturile aferente exercițiului N 8.000 lei, din care dividende încasate 400 lei; cheltuielile aferente
exercițiului N 5.600 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei. Cota impozitului pe profit este de 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N, precum și cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta
contul de profit și pier dere?
16

Rezolvare:
Rezultat fiscal = 8.000 – 5.600 + 200 + 300 – 400 = 2.500 lei
Impozit pe profit = 2.500 x 16% = 400 lei la sfârșitul exercițiului N
Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei
Impozit pe profit de plătit = 300 lei
906. Societatea X achiziționează un utilaj din import știind că prețul de import stabilit la frontiera română este de 1.000 $ la
cursul de schimb de 2,7 lei/$, taxa vamală 10%, comisionul vamal l %, TVA 24%. Chel tuielile interne de transport-
manipulare sunt de 800 lei, TVA 24%.
Calculați costul de achiziție al utilajului din import.
Rezolvare:
Costul de achiziție al utilajului = 2.700 + 270 + 27 + 800 = 3.797 lei
907. Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achi ziționare (sfârșitul lunii decembrie N-l) 4.000 lei,
durata de funcționare 5 ani, amortizarea se calculează degresiv (coeficient de amortizare degresivă 1,5). Peste un an are
loc reevaluarea utilajului. Valoarea justă este de 3.000 lei.
Cum se reflectă reevaluarea utilajului?
Rezolvare:
Amortizarea pentru anul N = 4.000 x 30% = 1.200 lei
Valoarea netă contabilă la sfârșitul anului N = 4.000 -1.200 = 2.800 lei
Valoarea justă = 3.000 lei
Plus de valoare = 200 lei
înregistrarea reevaluării:
-anularea amortizării cumulate:
2813 =2131 1.200
Amortizarea Echipamente
echipamentelor tehnologice
-înregistrarea plusului de valoare:
2131 =1058 200
Echipamente Rezerve
tehnologice din reevaluare
908. Din balanța de verificare a conturilor încheiată la 31.12.N rezultă ur mătoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont
4111= 20.000 lei, cont 413 = 16.000 lei, cont 418 = 4.000 lei, cont 419 = 7.000 lei, cont 425 = 3.000 lei, cont 491 = 2.000
lei, cont 5187 = 4.000 lei.
Determinați mărimea creanțelor întreprinderii.
Rezolvare:
Creanțe = 20.000 + 16.000 + 4.000 + 3.000 – 2.000 + 4.000 = 45.000 lei
909. Dispuneți de următoarele date bilanțiere: cont 1012 = 50.000 lei, cont 106 = 10.000 lei, cont 121 (SC) = 8.000 lei, cont 129 =
7.000 lei, cont 151 = 19.000 lei, cont 161 = 4.000 lei, cont 169 = 1.000 lei, cont 519 = 6.000 lei.
Care este mărimea capitalului propriu și a capitalului permanent?
16

Rezolvare:
Capitaluri proprii = 50.000 + 10.000 + 8.000 – 7.000 = 61.000 lei
Capital permanent = 61.000 + 19.000 + 4.000 – 1.000 = 83.000 lei
910. Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preț de vânzare 100.000 lei, rabat 2%,
scont de decontare l %, TVA 24%.
Indicați efectele în situațiile financiare dacă se utilizează prețul standard de 90.000 lei ca preț de evidență și scontul de
decontare este înregistrat la primirea facturii.
Rezolvare:
Preț de achiziție 100.000
– Rabat 2% x 100.000 2.000
Valoare netă comercială 98.000
Scont de decontare: 1% x 98.000 980
Valoare netă financiară 97.020
-la data achiziției se înregistrează:
% =401 121.284,8
301 Furnizori 90.000
Materii prime
308 8.000
Diferențe de preț la materii prime
4426 23.284,8
TVA deductibilă
-contabilizarea scontului la data decontării:
401 =767 980
Furnizori Venituri
din sconturi acordate
Cu ocazia achiziției stocurile cresc cu 98.000 lei (valoarea netă comer cială), iar datoria față de furnizori crește cu 121.284,8 lei. Scontul de care
beneficiază cumpărătorul conduce la recunoașterea unui venit financiar.
911. Dispuneți de următoarele informații din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 lei, cont 281 = 3.000 lei; cont 301 = 4.000 lei;
cont 391 = 200 lei; cont 409 = 300 lei; cont 4111 = 500 lei; cont 419 = 600 lei; cont 461 = 100 lei; cont 462 = 150 lei.
Precizați care este mărimea activelor imobilizate si a activelor circu lante.
Rezolvare:
Active imobilizate = 10.000 – 3.000 = 7.000
Active circulante = 4.000 – 200 + 300 + 500 + 100 = 4.700
912. Dispuneți de următoarele date în cursul exercițiului N: o întreprindere obține în cursul anului produse finite la costul de
producție de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la prețul de 38.900 lei, reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de
10%. Intre cheltuielile ocazionate de obținerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 35.000 lei,
salarii plătite 32.000 lei, dobânzi 400 lei, amortizare 1.600 lei.
Care este mărimea rezultatului contabil?
Rezolvare:
Societatea înregistrează următoarele venituri:
16

Variația stocurilor = 30.000 – 30% x 30.000 21.000
Venituri din vânzarea produselor finite = 38.900 – 10% x 38.900 35.010
Total 56.010
Și următoarele cheltuieli:
Cheltuieli cu materialele consumabile 3.000
Cheltuieli cu salariile 35.000
Cheltuieli cu dobânzile 400
Cheltuieli cu amortizarea 1.600
Total 40.000
Societatea înregistrează un profit de 16.010 lei.
913. O societate comercială cu amănuntul achiziționează mărfuri pe baza facturii. Prețul de cumpărare 400 lei, rabat 2%, scont
de decontare 1%, TVA 24%. Societatea ține evidența mărfurilor la preț cu amănuntul (inclusiv TVA).
în condițiile în care cota de adaos comercial este de 30%, care este prețul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor
achiziționate?
Rezolvare:
Costul de achiziție = 400 – 2% x 400 = 392 lei
Prețul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +24% x 509,6 = 631,904 lei
914. în exercițiul N, societatea X a obținut produse finite la costul de produc ție de 400.000 lei și a vândut produse la prețul de vânzare
de 380.000 lei, costul lor de producție fiind de 300.000 lei. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerț, plătindu-se
băncii comerciale un comision de 10.000 lei.
Care indicatori bazați pe contul de profit și pierdere sunt influențați și cu ce sumă?
Rezolvare:
Cifra de afaceri a crescut cu 380.000 lei, variația stocurilor a crescut cu 100.000 lei, cheltuielile cu comisioanele au crescut cu
10.000 lei, iar rezultatul brut a crescut cu 470.000 lei.
915. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activitățile de exploatare ale unei societăți în condițiile următoare: rezultatul
contabil înaintea impozitării 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din
plasamente 300 lei, creșterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei, scăderea conturilor
de creanțe clienți 1.300 lei, creșterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit plătit 1.000 lei.
Rezolvare:
FNT din activitățile de exploatare = 10.000 + 2.000 – 500 – 300 – 1.500 + 300 + 1.300 + 200 – 1.000 = 10.500 lei
151. Situația acțiunilor și obligațiunilor unei societăți se prezintă după cum urmează:
Acțiuni A: Achiziție pe 16 decembrie: 4.000 acțiuni x 1,2 u.m.
Acțiuni C: Achiziție pe 15 decembrie: 2.000 acțiuni x 3 u.m.
Achiziție pe 23 decembrie: 1.500 acțiuni x 3,1 u.m.
Obligațiuni B: Achiziție pe 5 decembrie: 1.000 obligațiuni x 10 u.m.
Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1,1 u.m.; B = 9,3 u.m.; C = 3,2 u.m.
Precizați înregistrările contabile în situațiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u.m., respectiv de 250 u.m.
Rezolvare:
Pentru acțiunile A ajustarea de valoare necesară = 4.000 x(l,2-l,l) = 400 u.m.
Pentru acțiunile C nu este necesară o ajustare de valoare.
Se suplimentează ajustarea pentru acțiuni cu 250 u.m.
16

6864=598 250
Cheltuieli financiare Ajustări pentru
privind ajustările pierderea de valoare
pentru pierderea de valoare a altor investiții
a activelor circulante pe termen scurt
și creanțe asimilate
Pentru obligațiuni ajustarea necesară = 1.000 x (10 – 9,3) = 700 u.m.
Se suplimentează ajustarea pentru obligațiuni cu 700 u.m. – 250 u.m. = 450 u.m.
6864=596 450
Cheltuieli financiare Ajustări pentru
privind ajustările pierderea de valoare
pentru pierderea de valoare a obligațiunilor
a activelor circulante
152. Se cumpără, în luna decembrie, materii prime fără factură în valoare de 1.500 lei, TVA 24%.
Care vor fi efectele în situațiile financiare la furnizor și la client dacă, în ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de
1.600 lei, TVA 24%?
Rezolvare:
– la primirea facturii cumpărătorul înregistrează:
% =401 1.984
408 Furnizori 1.860
Furnizori -facturi nesosite
301 100
Materii prime
4426 24
TVA deductibilă
4426 =4428 360
TVA deductibilă TVA neexigibilă
– iar vânzătorul înregistrează:
411 =% 1.984
Clienți 418 1.860
Clienți -facturi de întocmit
701 100
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 24
TVA colectată
4428 =4427 360
TVA neexigibilă TVA colectată
153. Se vând produse finite, în decembrie, fără factură, la prețul de 5.000 lei, TVA 24%, cost de producție 4.500 lei.
Cum sunt afectate situațiile financiare la furnizor și la client dacă, în ianuarie, la întocmirea facturii, valoarea este de
4.800 lei, TVA 24%?
Rezolvare:
La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: – stornarea înregistrării efectuate la achiziție:
16

% =4086.200
301 Furnizori – 5000
Materii prime facturi nesosite
4428 1.200
TVA neexigibilă
– și înregistrarea facturii:
% =401 5.952
301 Furnizori 4.800
Materii prime
4426 1.152
TVA deductibilă
Iar vânzătorul înregistrează:
– stornarea înregistrării efectuate la vânzare:
418 =% 6.200
Clienți – 701 5.000
facturi de întocmit Venituri din vânzarea
produselor finite
4428 1.200
TVA neexigibilă
– și înregistrarea facturii:
411 =%5.952
Clienți 7014.800
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 1.152
TVA colectată
154. Se cumpără mărfuri în sumă de l .000 lei, rabat 3%, remiză 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea practică un adaos
comercial de 20% și vinde toate mărfurile din depozit la preț de vânzare cu amănuntul.
Calculați valoarea acestui preț.
Rezolvare:
Costul de achiziție al mărfurilor = 1.000 – 3% x 1.000 – 2% x 970 – 2% x 950,6 = 931,588 lei
Preț de vânzare cu amănuntul = 931,588 + 20% x 931,588 + 19% x 1.117,9056 = 1.330,307664 lei
155. Un utilaj achiziționat în exercițiul N la cost de achiziție de 20.000 lei este casat în exercițiul N+6. Din casare rezultă materiale în
valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o durată normală de
funcționare de 10 ani și metoda de amortizare folosită este cea lineară.
Cum afectează situațiile financiare casarea utilajului?
Rezolvare:
– scoaterea din gestiune a instalației:
% =213120.000
2813 Echipamente 14.000
Amortizarea tehnologice
echipamentelor
6583 6.000
Cheltuieli cu activele cedate
16

– înregistrarea materialelor recuperate:
302 =7588 7.000
Materiale Alte venituri
consumabile din exploatare
– înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare:
6588 =3022.000
Alte cheltuieli Materiale
din exploatare consumabile
Impactul asupra contului de profit și pierdere:
Cheltuieli cu activele cedate 6.000
Alte cheltuieli din exploatare 2.000
Alte venituri din exploatare 7.000
Rezultat -1.000
în bilanț: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei, cresc mate rialele consumabile cu 5.000 lei, scade rezultatul cu 1.000
lei.
156. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10.000 dolari la un curs de schimb în
momentul tranzacției de 2,6 lei/dolar, în momentul plății cursul fiind de 2,4 lei/dolar?
Cum va fi afectat fluxul de numerar?
Rezolvare:
-achiziția mărfurilor de la furnizorul extern:
371 = 401 26.000
Mărfuri Furnizori
-plata datoriei față de furnizorul extern:
401 = % 26.000
Furnizori 5124 24.000
Conturi la bănci în valută
765 2.000
Venituri din diferențe de curs valutar
Fluxul din activitățile din exploatare scade cu 24.000 lei (plata către furnizorul extern).
157. Un echipament tehnic este cumpărat la începutul anului N-2 pentru 16.000 lei, stabilindu-i-se o amortizare în sistem
linear pe o perioadă de 8 ani. La sfârșitul anului N, valoarea recuperabilă este de 9.000 lei. în anul N+l, se reestimează
durata de viață rămasă la 3 ani.
Care sunt consecințele asupra contului de profit și pierdere în anul N și în anul N+l?
Rezolvare:
Amortizarea în anul N-2 = 16.000/8 = 2.000 lei
La sfârșitul anului N valoarea netă contabilă = 16.000 – 6.000 = 10.000 lei
Valoarea recuperabilă = 9.000 lei
Se constată o depreciere de 1.000 lei
16

în anul N+l societatea înregistrează o amortizare de 9.000/3 = 3.000 lei
158. Determinați valoarea costului de achiziție pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la
preț cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% și valoarea încasată din vânzare este de 37.200 u.m. (suma
include TVA).

Rezolvare:
TVA = 24%/124% x 37.200 = 7.200 u.m.
Cost de achiziție + 20% x
Cost de achiziție = 30.000 u.m.
Cost de achiziție = 30.000/1,2 = 25.000 u.m.
159. Se cumpără materii prime în valoare de 15.000 lei, transport inclus în factură 1.000 lei, remiză 500 lei, cheltuieli salariale aferente
gestionarului 4.000 lei.
Determinați valoarea costului de achiziție.
Rezolvare:
Costul de achiziție = 15.000 + 1.000 – 500 = 15.500 lei
160. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la prețul de 248.000 lei, inclusiv TVA. Receptionarea și punerea în funcțiune au loc la începutul
anului 2008.
Cum vor fi afectate situațiile financiare ale anului 2007?
Rezolvare:
în anul 2007 societatea înregistrează achiziția astfel:
% =404248.000
231 Furnizori 200.000
Imobilizări în curs de execuție
4426 48.000
TVA deductibilă
161. Se construiește o clădire în regie proprie, lucrarea începând în martie anul N si finalizându-se în octombrie N+l. Din
totalul de cheltuieli în sumă de 30.000 lei, 40% sunt aferente anului N.
Care vor fi modificările în situațiile financiare ale celor doi ani?
Rezolvare:
în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12.000 lei și contabilizează imobilizări în curs de execuție la
costul de 12.000 lei. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producția de imobilizări compensează cheltuielile după
natură), în anul N+l societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18.000 lei si recepția clădirii la costul de 30.000
lei, înregistrând un venit din pro ducția de imobilizări de 18.000 lei. Nici rezultatul anului N+l nu este afectat.
162. Un echipament tehnic achiziționat în anul 2006 la valoarea de 10.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani (coeficient de amortizare
degresivă = 2) este evaluat la sfârșitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6.000 lei.
Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute, care vor fi efectele în situațiile financiare?
Rezolvare:
Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16,67%
Cota de amortizare degresivă = 16,67% x 2 = 33,33%
Amortizarea în anul 2006 = 10.000 x 33,33% = 3.333 lei
Amortizarea în anul 2007 = 6.667 x 33,33% = 2.222 lei
17

Amortizarea în anul 2008 = 4.445 x 33,33% = 1.482 lei
Amortizarea cumulată = 7.037 lei
Valoarea netă contabilă = 10.000 – 7.037 = 2.963 lei
Coeficient de reevaluare = 6.000/2.963 = 2,025
Valoarea brută după reevaluare = 10.000 x 2,025 = 20.250 lei
Amortizarea cumulată după reevaluare = 7.037 x 2,025 = 14.250 lei
Rezerva din reevaluare = 3.037 lei
-suplimentarea valorii brute:
2131 =10510.250
Echipamente Rezerve
tehnologice din reevaluare
(mașini, utilaje și instalații de lucru)
-suplimentarea amortizării cumulate:
105 =2813 7.213
Rezerve Amortizarea
din reevaluare instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
în bilanț echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6.000 lei, rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3.037
lei.
163. O societate de producție prezintă următoarea situație a stocurilor: pro duse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.000 u.m.,
valoarea vânzărilor 28.800 u.m., exclusiv TVA, stoc final 2.000 u.m.
Știind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%, determinați producția lunii curente.
Rezolvare:
Valoarea ieșirilor de produse finite la cost de producție = 28.800/1,2 = 24.000 u.m.
Stoc inițial + Intrări – Ieșiri = Stoc final
Intrări = Stoc final – Stoc inițial + Ieșiri
Producția lunii curente = 2.000 – 3.000 + 24.000 = 23.000 u.m.
164. La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20.000 u.m, cont 391 = 8.000 u.m.; cont 371 = 30.000 u.m.
La 31 decembrie N+l valorile contabile sunt: cont 301 =21.000 u.m. și cont 371 = 35.000 u.m., iar cele de inventar: cont 301 = 21.000
u.m. și cont 371 = 30.000 u.m.
Care sunt efectele în situațiile financiare ale anului N+l?
Rezolvare:
– ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată:
391 =7814 8.000
Ajustări Venituri din ajustări
pentru deprecierea pentru deprecierea
materiilor prime activelor circulante
– și se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri:
6814 =3975.000
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
privind ajustările
17

pentru deprecierea activelor circulante
165. In anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 62.000 u.m., inclusiv TVA. La sfârșitul anului, riscul de neîncasare
a creanței este de 40%, iar în 2010 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%. TVA va putea fi recuperată în cazul
falimentului clientului.
Care sunt modificările situațiilor financiare în cei doi ani?
Rezolvare:
în anul 2009 se constituie o ajustare de valoare pentru creanța clienți de 40% x 50.000 = 20.000 u.m. în bilanț creanța clienți este
prezentată la valoarea de 42.000 u.m.
în anul 2010 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.000 = 15.000 u.m., adică cu 5.000 u.m. Valoarea creanței clienți în
bilanț, la sfârșitul anului 2010, este de 47.000 u.m.
166. Se vând mărfuri având un cost de achiziție de 9.000 u.m. la prețul de 11.000 u.m. (exclusiv TVA), ajustare pentru depreciere
existentă l .000 u.m., și titluri (investiții pe termen scurt) la valoarea de 4.000 u.m., costul lor de achiziție fiind de 2.500 u.m. și
ajustarea existentă, de 500 u.m.
Care va fi incidența acestor operații în contul de profit si pierdere?
Rezolvare:
– vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări:
4111 =70711.000
Clienți Venituri din
vânzarea mărfurilor
– și descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
607 =3719.000
Cheltuieli cu mărfurile Mărfuri
– anularea ajustării de valoare rămase fără obiect:
397 =7814 1.000
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea mărfurilor pentru deprecierea
activelor circulante
-vânzarea investițiilor pe termen scurt generează următoarele înregis
trări:
5121 =%4.000
Conturi la bănci 5082.500
în lei Alte investiții
pe termen scurt și creanțe asimilate
7642 1.500
Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate
-anularea ajustării de valoare rămase fără obiect:
598 =7864 500
Ajustări pentru Venituri financiare
pierderea de valoare din ajustări pentru
a altor investiții pierderea de valoare
pe termen scurt a activelor circulante
și creanțe asimilate
17

în urma acestor operații, cifra de afaceri crește cu 11.000 u.m., cheltu ielile din exploatare cresc cu 8.000 u.m., rezultatul din exploatare crește cu
3.000 u.m., veniturile financiare cresc cu 1.500 u.m., cheltuielile financiare scad cu 500 u.m., rezultatul financiar crește cu 2.000 u.m.
167. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.000 obligațiuni cu valoarea nominală de 2,5 u.m., preț de emisiune 2,4 u.m.
Rambursarea se face prin metoda anuităților constante în sumă de 745 u.m. pe o perioadă de 10 ani si rata anuală a dobânzii de
8%.
Care este dobânda calculată pentru al doilea an?
Rezolvare:
în primul an dobânda = 8% x 5.000 = 400 u.m.
Anuitatea = 745 u.m.
Capitalul rambursat = 345 u.m.
Capital rămas de rambursat = 5.000 – 345 = 4.655 u.m.
în al doilea an dobânda = 8% x 4.655 = 372 u.m.
168. Pe baza următoarelor informații, determinați valoarea bilanțieră a acti velor imobilizate, a activelor circulante și a capitalurilor
proprii, conform OMFP nr. 3.055/2009:
-împrumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.;
-construcții: 954.000 u.m.;
-ajustări pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15.750 u.m.;
-investiții financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.;
-materiale consumabile: 268.000 u.m.;
-furnizori debitori: 64.125 u.m.;
-provizioane pentru riscuri și cheltuieli: 65.850 u.m.;
-amortizarea construcțiilor: 354.000 u.m.;
-rezerve: 280.500 u.m.;
-subvenții pentru investiții: 65.000 u.m.;
-capital social: 800.000 u.m.;
-interese de participare deținute pe termen lung: 90.000 u.m.;
-mărfuri: 65.000 u.m.;
-terenuri: 255.000 u.m.;
-rezultat reportat: 56.000 u.m.
Rezolvare:
Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la va loare netă) 637.250 u.m.; construcțiile (la valoare netă) 600.000 u.m.;
interesele de participare 90.000 u.m. și terenurile 255.000 u.m. Valoarea bilanțieră totală este de 1.582.250 u.m.
Sunt active circulante: investițiile financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materialele consumabile 268.000 u.m.; furnizorii debitori
64.125 u.m. și mărfurile 65.000 u.m. Valoarea bilanțieră totală este de 465.475 u.m.
Sunt capitaluri proprii: rezervele 280.500 u.m.; capitalul social 800.000 u.m. și rezultatul reportat 56.000 u.m. Valoarea bilanțieră
totală este de 1.136.500 u.m.
169. înregistrați următoarele tranzacții conform OMFP nr. 3.055/2009:
-se vând 1.000 acțiuni (interese de participare) la prețul de vânzare de 4 u.m./actiune; costul de achiziție al acțiunilor este de l
u.m./acțiune;
-se încasează contravaloarea titlurilor vândute;
-se achiziționează 1.000 acțiuni (titluri de plasament) la prețul de 0,5 u.m./acțiune;
-se vând 500 acțiuni (titluri de plasament) la prețul de vânzare de 0,7 u.m./acțiune; costul de achiziție al acțiunilor este de 0,5
u.m./actiune;
-se vând 400 acțiuni (titluri de plasament) la prețul de vânzare de 0,4 u.m./actiune; costul de achiziție al acțiunilor este de 0,5
u.m./actiune.
17

Rezolvare:
-vânzarea a 1.000 de acțiuni reprezentând interese de participare, la prețul de 4 u.m. Acestea au fost achiziționate la prețul de l u.m.:
461 =7611 4.000
Debitori diverși Venituri din
titluri de participare
6641 =263 1.000
Cheltuieli Interese
privind imobilizările de participare
financiare cedate
-încasarea intereselor de participare vândute:
5121 =4614.000
Conturi la bănci Debitori diverși
-se achiziționează 1.000 de acțiuni reprezentând titluri de plasament la prețul de 0,5 u.m.:
5081 =462 500
Alte titluri Creditori diverși
de plasament
-se vând 500 de titluri de plasament la prețul de 0,7 u.m.:
5121 % 350
Conturi la bănci 5081 250
Alte titluri de plasament
7642 100
Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate
-se vând 400 de titluri de plasament la prețul de 0,4 u.m.:
% =5081 200
5121 Alte titluri de plasament 160
Conturi la bănci
6642 40
Pierderi din investiții financiare pe termen scurt cedate
170. în luna mai 2010 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2009 venituri dintr-un
contract de prestări servicii în sumă de 70.000 u.m. ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2009 factura
primită de la un furnizor de prestări servicii. Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.000 u.m.
Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009?
Rezolvare:
– înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate:
4111 Clienți=% 86.800
1174 70.000
Rezultatul reportat provenit
din corectarea erorilor contabile
4427 TVA colectată 16.800
– corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii:
%=401 Furnizori 124.000
1174 100.000
17

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
4426 24.000
TVA deductibilă
171. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informații în bilanț la sfârșitul exercițiului N:
Clienți = 300 u.m. (100 USD x 3 u.m./USD)
Cont la bancă în devize = 100 u.m. (100 USD x l u.m./USD)
Datorii = 300 u.m.
Capital social =100 u.m.
în timpul exercițiului N+l se încasează creanța față de clientul extern la cursul de 2 u.m./USD. La sfârșitul exercițiului N+l
cursul de schimb este de 2,5 u.m./USD.
Efectuați înregistrările corespunzătoare în contabilitate, întocmiți bilanțul contabil după aceste înregistrări și calculați
fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă.
Rezolvare:
înregistrările în contabilitate sunt următoarele:
-încasarea creanței:
% =4111 Clienți 300
5124 Conturi la bănci în valută 200
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar 100
Această diferență de curs valutar este realizată.
-actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere
(100 USD x (2,5 – 1) + 100 USD x (2,5 – 2) = 200 u.m.):
5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferențe de curs valutar200
Această diferență de curs valutar (200 u.m.) se referă la lichidități și trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.
în urma acestor operații, informațiile din bilanț se prezintă, la sfârșitul exercițiului N+l, astfel:
Clienți = O u.m.
Cont la bancă în devize = 500 u.m. (200 x 2,5)
Datorii =100 u.m.
Capital social = 300 u.m.
Rezultatul exercițiului =100 u.m.
Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel:
Rezultatul exercițiului +100
(-) Diferența de curs nerealizată aferentă lichidităților (câștig) -200
(=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variației necesarului de fond de
rulment -100
(-) Variația creanțelor clienți -(0-300) = +300
(=) Fluxul de trezorerie din exploatare +200
172. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5.000 lei reprezen tând 2.500 acțiuni cu o valoare nominală de 2
lei/acțiune. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 ac țiuni la un preț de răscumpărare
de 2 lei/acțiune. Se diminuează va loarea capitalului social pentru acțiunile răscumpărate.
Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
17

– răscumpărarea propriilor acțiuni:
1091 =5121 1.000
Acțiuni proprii deținute Conturi la bănci
pe termen scurt în lei
– anularea acțiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală:
1012 =1091 1.000
Capital subscris Acțiuni proprii
vărsat deținute pe termen scurt
173. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informații în bilanț la începutul exercițiului N:
Utilaje (valoare netă) = 1.500 u.m. Cont la bancă = 5.000 u.m. Furnizori de imobilizări = 4.500 u.m. Capital social = 2.000 u.m.
Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u.m. în cursul exercițiului au loc operațiile:
achiziția unui utilaj;
plata furnizorilor de imobilizări;
vânzarea unui utilaj la prețul de vânzare de 500 u.m., TVA 24%.
Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u.m., amortizarea cumulată, de 300 u.m.
Informațiile din bilanț, după aceste operații, se prezintă astfel:
Utilaje (valoare netă) = 2.400 u.m.
TVA de recuperat =120 u.m.
Cont la bancă = 3.095 u.m.
Furnizori de imobilizări = 3.190 u.m.
Capital social = 2.000 u.m.
Rezultat = 400 u.m.
Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare și determinați suma plătită furnizorilor de imobilizări.
Rezolvare:
Sold inițial404 – Rulaj creditor404 – Rulaj debitor404 = Sold final404
Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor 404 = Sold inițial404 + Rulaj creditor404 – Sold final404
Soldurile sunt oferite de bilanțul contabil. Valoarea achiziției utilajului poate fi reconstituită astfel:
Sold inițial2131 + Rulaj debitor2131 – Rulaj creditor2131 = Sold final2131
Rulaj debitor2131 = Sold fmal2131 – Sold inițial2131 + Rulaj creditor2131 = (2.400 + 200) – (1.500 + 500) + 400 = 1.000 u.m.
Rulaj creditor404= 1.000 x 1,24 = 1.240 u.m.
Rulaj debitor404 = 4.500 – 3.190 + 1.240 = 2.550 u.m.
– achiziția unui utilaj:
%= 404 Furnizori de imobilizări 1.240
2131 Echipamente tehnologice 1.000
4426 TVA deductibilă 240
404 Furnizori de imobilizări =5121 Conturi la bănci în lei 2.550
– vânzarea unui utilaj:
461 Debitori diverși =% 620
7583 Venituri din cedarea activelor 500
4427 TVA colectată 120
%=2131 Echipamente tehnologice 400
2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 300
6583 Cheltuieli din cedarea activelor 100
174. Intreprinderea ALFA prezintă următoarele informații în bilanț la sfârșitul exercițiului N:
Mărfuri = 5.000 u.m.
17

Cont la bancă = 20.000 u.m.
împrumuturi din emisiunea de obligațiuni = 10.000 u.m.
Capital social = 15.000 u.m.
Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2.000 u.m., iar la sfârșitul anului este de 6.000
u.m. în cursul exercițiului N se emit 100 obligațiuni. După această nouă emi siune de obligațiuni, informațiile din bilanț se prezintă
astfel:
Mărfuri = 5.000 u.m.
Cont la bancă = 28.000 u.m.
împrumuturi din emisiunea de obligațiuni = 18.000 u.m.
Capital social = 15.000 u.m.
Efectuați înregistrările contabile legate de emisiunea obligațiunilor și determinați prețul de emisiune.
Rezolvare:
Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vân zarea obligațiunilor, ar trebui să procedăm astfel: Sold inițial
creditor161 + Rulaj creditor161- Rulaj debitor161 = Sold final creditor1 6 1
încasarea = Rulaj creditor 161 – Rulaj debitor169
Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 – Sold inițial creditor161 + Rulaj debitor1 6 1
Să ne amintim că în bilanțul contabil întocmit conform OMFP nr. 3.055/2009, împrumutul obligatar evaluat la preț de rambursare
este corectat prin scădere cu prima de rambursare. Prin urmare, pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea
din bilanț prima de rambursare.
Sold inițial creditor161 = 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m.
Sold final creditor161 = 18.000 + 6.000 = 24.000 u.m.
Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.
Rezultă că:
Rulaj creditor161 = 24.000 – 12.000 + O = 12.000 u.m.
încasarea = 12.000 – 4.000 = 8.000 u.m.
S-au efectuat următoarele înregistrări:
– subscrierea obligațiunilor:
%=161 împrumuturi din emisiunea de obligațiuni 12.000
461 Debitori diverși 8.000
169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 4.000
– încasarea contravalorii obligațiunilor:
5121 Conturi la bănci în lei=461 Debitori diverși 8.000
175. Se cunosc următoarele informații (u.m.):
Venituri din vânzarea produselor finite 900
Venituri înregistrate în avans 150
Venituri din servicii prestate 330
Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli 120
Cheltuieli cu personalul 200
Variația stocurilor (de stocaj) 50
Venituri din producția de imobilizări corporale 175
Venituri din subvenții pentru investiții 110
Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 20
Venituri din chirii 145
Venituri din dividende 80
Venituri din creanțe reactivate 30
Cheltuieli privind dobânzile 70
17

Cheltuieli cu energia și apa 85
Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 25
Cheltuieli cu materiile prime 130
Calculați cifra de afaceri netă, veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare, conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
Cifra de afaceri =
Venituri din vânzarea produselor finite 900
+ Venituri din servicii prestate 330
+ Venituri din chirii 145
= 1.375
Venituri din exploatare =
Cifra de afaceri l .375
– Variația stocurilor (destocaj) 50
+ Venituri din producția de imobilizări corporale 175
+ Venituri din subvenții pentru investiții 110
= 1.610
Cheltuieli din exploatare =
Cheltuieli cu materiile prime 130
+ Cheltuieli cu personalul 200
– Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 20
+ Cheltuieli cu energia și apa 85
-Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli 120
+ Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 25
-Venituri din creanțe reactivate 30
= 270
176. Se cunosc următoarele informații (în u.m.): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320; stocuri la 01.01.N. 700; datorii
din exploatare la 31.12.N. 800; rezultat înainte de impozitare 1.600; venituri în avans la 31.12.N. 700 (din care 440 subvenții
pentru investiții); venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175; venituri din subvenții pentru investiții 140; creanțe din
exploatare la 01.01 .N. 400; venituri din cesiu nea imobilizărilor corporale 120; datorii din exploatare laOl.OLN. 680; stocuri la
31.12.N. 550; venituri în avans la 01.01.N. 800 (din care 580 subvenții pentru investiții); creanțe din exploatare la 31.12.N. 300;
cheltuiala cu impozitul pe profit 300; costul de achiziție al imobilizărilor corporale vândute 400; amortizarea cumulată aferentă
imobilizărilor corporale vândute 200; impozit pe profit plătit 220.
Calculați fluxul net de trezorerie aferent activității de exploatare.
Rezolvare:
Se utilizează metoda indirectă:
Rezultat înainte de impozitare 1.600
+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320
– Venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175
Venituri din subvenții pentru investiții 140
Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120
+ Cheltuieli cu activele cedate 200
Rezultat înainte de variația NFR l .685
+ Scăderea stocurilor 150
+ Scăderea creanțelor din exploatare 100
Scăderea datoriilor din exploatare 120
+ Creșterea veniturilor în avans 40
Impozit pe profit plătit 220
= Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.635
17

177. Se dau următoarele informații în conturi (solduri finale) la sfârșitul anului N:
vânzări de produse finite 6.000 lei;
vânzări de mărfuri 1.800 lei;
costul mărfurilor vândute l .200 lei;
venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 800 lei;
venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei;
producție imobilizată 5.000 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, calculați cifra de afaceri netă și total venituri din exploatare.
Rezolvare:
● Vânzări de produse finite 6.000 lei
= Producția vândută 6.000 lei
+ Vânzări de mărfuri 1.800 lei
+ Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei
= Cifra de afaceri netă 8.500 lei
– Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) -800 lei
+ Producția imobilizată 5.000 lei
= Total venituri din exploatare 12.700 lei
178. MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestații în valoare totală de l .000 lei, iar durata de realizare
este de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei, iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare
an în corelație cu stadiul de execuție sunt: anul l = 200 lei; anul 2 = 300 lei; anul 3 = 350 lei.
Calculați veniturile recunoscute anual conform procentului de execuție și precizați înregistrarea contabilă aferentă anului l (se
aplică IAS 18 „Venituri").
Rezolvare:
Anul Venituri recunoscute anual conform
metodei procentului de execuție
1
2
3(200/850) x 1.000 lei = 235,294 lei
(300/850) x 1.000 lei = 352,941 lei
(350/850) x 1.000 lei = 411,765 lei
Anul 1:
4111 = 704 235,294 lei
Clienți Venituri din
lucrări executate și servicii prestate
179. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing operațional o clădire necesară desfășurării producției în
următoarele condiții: durata contractului de leasing 3 ani; plățile se efectuează trimestrial și sunt în sumă de 20.000 lei
fiecare; valoarea clădirii 900.000 lei; durata de viață 20 ani.
Precizați înregistrările contabile efectuate de locatar și de locator con form IAS 17 „Contracte de leasing".
Rezolvare:
înregistrarea contractului de leasing la locatar :
a) Primirea facturii:
% = 401 Furnizori 24.800 lei
612 20.000 lei
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
17

4426 TVA deductibilă 4.800 lei
înregistrarea contractului de leasing la locator:
a)Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială:
4111 =% 24.800 lei
Cheltuieli cu 706 20.000 lei
redevențele, Venituri din redevențe,
locațiile de gestiune locații de gestiune
și chiriile și chirii
4427 TVA colectată 4.800 lei
b)înregistrarea amortizării clădirii:
900.000 lei: 20 ani = 45.000 lei/an
Amortizarea lunară = 45.000 lei / 12 luni = 3.750 lei
681= 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3.750 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere
180. Societatea deține o categorie de imobilizări necorporale achiziționate la închiderea exercițiului N-2 cu 50.000 u.m.
Imobilizările se amorti zează linear începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea
întreprinderii decide reevaluarea imobi lizărilor necorporale. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u.m. La 31
decembrie N+l, ținând cont de schimbările intervenite pe piață, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă
este estimată la 60.000 u.m.
Să se contabilizeze diferențele constatate la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește ca procedeu de
reevaluare anularea amortizării cumulate și reevaluarea valorii nete, conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
Costul de achiziție al imobilizărilor necorporale = 50.000 u.m.
Amortizarea anuală = 50.000 u.m. / 5 ani = 10.000 u.m.
Valoarea contabilă netă la 31.12.N = 50.000 – 2 x 10.000 = 30.000 u.m.
Valoarea justă la 31.12.N = 15.000 u.m.
Diferență nefavorabilă de valoare = 30.000 – 15.000 = 15.000 u.m.
La 31.12.N se contabilizează diferența nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor:
Cheltuieli =Provizion 15.000
cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
pentru deprecierea imobilizărilor
Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.000 u.m. / 3 ani = 5.000 u.m.
Valoarea contabilă netă la 31.12.N+1 = 15.000 – 5.000 = 10.000 u.m.
Valoarea justă = 60.000 u.m.
Diferență favorabilă de valoare = 60.000 – 10.000 = 50.000 u.m.
La31.12.N+l:
a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la31.12.N:
Provizion =Venituri din 15.000
pentru deprecierea provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
imobilizărilor necorporale
18

b) Se anulează amortizarea cumulată în exercițiile N-1, N și N+l și se
diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor:
Amortizarea =Imobilizări necorporale 25.000
imobilizărilor necorporale
c)Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale:
Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35.000
181. Societatea deține o categorie de imobilizări necorporale achizițio nate la închiderea exercițiului N-2 cu 50.000 u.m.
Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea
întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u.m.
La 31 decembrie N+l, ținând cont de schimbările in tervenite pe piață, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea
justă este estimată la 60.000 u.m.
Să se contabilizeze diferențele constatate la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește ca procedeu de
reevaluare reevaluarea valorii brute, conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
Costul de achiziție al imobilizărilor necorporale = 50.000 u.m.
Amortizarea anuală = 50.000 u.m. / 5 ani = 10.000 u.m.
Valoarea contabilă netă la31.12.N = 50.000-2xlO.OOO = 30.000u.m.
Valoarea justă la 31.12.N = 15.000 u.m.
Diferență nefavorabilă de valoare = 30.000 – 15.000 = 15.000 u.m.
La 31.12.N se contabilizează diferența nefavorabilă de valoare pe sea ma cheltuielilor:
Cheltuieli = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 15.000
cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.000 u.m. / 3 ani = 5.000 u.m. Valoarea contabilă netă la 31.12.N+1 = 15.000 – 5.000 = 10.000
u.m. Valoarea justă = 60.000 u.m. Diferență favorabilă de valoare = 60.000 – 10.000 = 50.000 u.m.
La 31.12.N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31.12.N:
Provizion = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 15.000
pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
La aceeași dată se realizează următoarele operații:
-calculul raportului între valoarea justă și valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale:
60.000 / (50.000 – 25.000) = 2,4
-reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale și a amorti zării cumulate, ceea ce conduce la:
Costul reevaluat al imobilizărilor: 50.000 x 2,4 = 120.000 u.m.
Amortizările cumulate reevaluate: 25.000 x 2,4 = 60.000 u.m.
60.000 u.m.
Operația de reevaluare va fi contabilizată astfel:
Imobilizări necorporale=% 70.000
18

Amortizarea imobilizărilor necorporale 35.000
Rezerve din reevaluare 35.000
182. în exercițiul N, întreprinderea ALFA plătește întreprinderii BETA chiria aferentă exercițiului curent și următorilor 2 ani
pentru un depozit închiriat. Chiria anuală este de 10.000 lei.
Care este incidența aplicării principiului independenței exercițiilor în contabilitatea societăților ALFA și BETA?
Rezolvare:
în contabilitatea societății ALFA:
în exercițiul N:
-plata chiriei aferente perioadei curente:
612=5121 Conturi la bănci în lei10.000
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
-plata chiriei în avans:
471 Cheltuieli în avans = 5121 Conturi la bănci în lei 20.000
în exercițiul N+1:
-recunoașterea cheltuielii cu chiria:
612 =471 Cheltuieli în avans 10.000
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
în exercițiul N+2:
-recunoașterea cheltuielii cu chiria:
612 =471 Cheltuieli în avans 10.000
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
în contabilitatea societății BETA:
în exercițiul N:
-încasarea chiriei aferente perioadei curente:
5121 Conturi la bănci în lei=706 10.000
Venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii
-încasarea chiriei în avans:
5121 Conturi la bănci în lei=472 Venituri în avans 20.000
în exercițiul N+1:
-recunoașterea venitului cu chiria:
472 Venituri în avans =706 10.000
Venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii
în exercițiul N+2:
-recunoașterea venitului cu chiria:
472 Venituri în avans=706 10.000
Venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii
18

183. La închiderea exercițiului N, activele societății ALFA cuprind:
-un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziționat la 01.04.N-2, atunci când
un dolar valora 2,8 lei;
-un teren achiziționat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dola rului la data achiziției fiind de 2,5 lei), și reevaluat la
31.12.N-1 la nivelul sumei de 20.000 $, dată la care dolarul valora 3 lei;
-un stoc de mărfuri cumpărat la 30.08 .N la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei/$) și depreciat pentru 10% din valoare
la închiderea exercițiului N;
-o creanță de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client străin, corespunzătoare unei vânzări efectuate la
01.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;
-suma de 1.000 $, în casierie.
Cursul dolarului la 31.12.N este de 3,2 lei/$.
Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanț conform OMFP nr. 3.055/ 2009?
Rezolvare:
La fiecare dată a bilanțului:
a)elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere;
b)elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric și exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data
efectuării tranzacției; și
c)elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă și exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în
momentul determinării valorilor respective.
în bilanțul de la 31.12.N, elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează:
Elementele bilanțiere Suma în
dolariCursul
de
schimbSuma în unitatea de
măsură (u.m.) în care se
face conversia
Elemente monetare: convertite la cursul de închidere:
Lichidități 1.000 3,2 3.200
Creanțe 8.000 3,2 25.600
Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite
la cursul zilei achiziției:
Utilaje 30.000 2,8 84.000
Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate:
convertite la cursul zilei ajustării de valoare:
Terenuri 20.000 3 60.000
Stocuri de mărfuri 3.600*)3,2 11.520
*) 4.000 $ – 4.000 $ x 10% = 3.600 $
184. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%.
Care este soluția contabilă, conform OMFP nr. 3.055/2009, în situația în care clientul plătește la scadență vânzarea
obișnuită (fără a bene ficia de scont)?
Rezolvare:
411 = 707 30.000
Clienți Venituri din
vânzarea mărfurilor
185. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%.
18

Care este soluția contabilă, conform OMFP nr. 3.055/2009, în situația în care clientul plătește imediat (beneficiază de scont)?
Rezolvare:
Planul contabil din cadrul OMFP nr. 3.055/2009 menține contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate", sugerând că se păstrează
tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o chel tuială.
în aceste condiții, pentru exemplul prezentat mai sus, întreprinderea care acordă scontul înregistrează:
% = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30.000
4111 Clienți 29.400
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 600
Ș i
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 29.400
186. Societatea ALFA vinde societății BETA un stoc de marfă în următoa rele condiții: prețul de vânzare 150.000 lei achitabili
după 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.
Care este tratamentul contabil la ALFA și BETA dacă se aplică pre vederile OMFP nr. 3.055/2009?
Rezolvare:
înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele:
-dacă încasarea se face pe loc:
% = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 150.000
4111 Clienți 147.000
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 3.000
Ș i
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți147.000
-dacă încasarea are loc după 60 de zile:
411 Clienți = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 150.000
Și, după 60 de zile:
5121 Conturi la bănci în lei =411 Clienți150.000
In contabilitatea societății BETA se înregistrează:
-dacă plata se efectuează pe loc:
371 Mărfuri = % 150.000
401 Furnizori 147.000
767 Venituri din sconturi obținute 3.000
Șl
401 Furnizori=5121 Conturi la bănci în lei 147.000
– dacă plata se face după 60 de zile:
371 Mărfuri=401 Furnizori150.000
Și, după 60 de zile:
401 Furnizori=5121 Conturi la bănci în lei 150.000
18

187. Societatea comercială ALFA SA realizează din producție proprie două sortimente de produse finite, PI și P2. La începutul
lunii martie, situația stocurilor era următoarea:
-PI: 270 bucăți, evaluate la costul standard de 10 u.m./buc.;
-P2: 1.000 bucăți, evaluate la costul standard de 40 u.m./buc.
Diferența de preț aferentă celor două stocuri este de 15.600 u.m. (ne favorabilă).
în cursul lunii au loc operațiile:
1.Se obțin produse finite:
-PI: 100 bucăți;
-P2: 600 bucăți.
2.Se vând produse finite clientului CI. Factura cuprinde:
-PI: 50 bucăți, preț de vânzare 15 u.m./buc.;
-P2: 200 bucăți, preț de vânzare 46 u.m./buc.;
-TVA 19%.
3.Se exportă 400 bucăți P2 clientului extern C2, la prețul de 30 $/ buc., curs de schimb l $ = 3,5 u.m.
4.La sfârșitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12
u.m./buc., iar cel al produselor P2 este de 35 u.m./buc. Se înregistrează diferențele constatate.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile de mai sus, dacă evaluarea stocurilor de producție se face la cost standard.
Rezolvare:
D 345.01 C D 345.02 C D 3485 C
Si 2.700 500 (2) Si 40.000 8.000 (2) Si 15.600 4.630 (4b)
(1) 1.000 (1) 24.000 16.000 (3) (4a) 200
Sf 3.200 Sf 40.000 (4a) -3.000
Sf 8.170
1. Obținerea de produse finite:
% = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 25.000
345.01 Produse finite PI 1.000
345.02 Produse finite P2 24.000
2. Vânzarea de produse finite:
4111/C1 Clienți = % 12.338
701 Venituri din vânzarea produselor finite 9.950
4427 TVA colectată 2.388

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = % 8.500
345.01 Produse finite PI 500
345.02 Produse finite P2 8.000
3. Exportul de produse finite:
4111/C2 Clienți = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 42.000
711 = 345.02 16.000
Venituri aferente costurilor Produse finite P2
stocurilor de produse
18

4. La sfârșitul perioadei de gestiune:
a)Calculul și înregistrarea diferențelor de cost aferente intrărilor în stoc:
Diferența aferentă produselor PI = 100 buc. x (10 – 12) = -200 u.m. (nefavorabilă):
3485 =711 200
Diferențe de preț Venituri aferente costurilor
la produse finite stocurilor de produse
Diferența aferentă produselor P2 = 600 buc. x (40 – 35) = +3.000 u.m. (favorabilă):
711 =3485 3.000
Venituri aferente costurilor Diferențe de preț
stocurilor de produse la produse finite
b)Calculul și înregistrarea diferențelor de cost aferente ieșirilor din stoc:
Diferența aferentă ieșirilor = Re 345 x k = 24.500 x 0,189 = 4.630,5 u.m.
711 =34854.630,5
Venituri aferente costurilor Diferențe de preț
stocurilor de produse la produse finite
188. Societatea comercială ALFA SA prezintă, la începutul lunii martie, următoarea situație a stocului de marfă Ml:
Si371 = 70 buc. x 714 lei/buc. = 49.980 lei
Si378 = 7.000 lei
Si4428 = 7.980 lei
în cursul lunii martie au loc operațiile:
1.Achiziție de mărfuri, 5 buc. Ml la costul de 600 lei/buc., TVA 24%;
2.Vânzare de mărfuri la prețul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27.560 lei. Adaosul comercial practicat
este de 20%.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile de mai sus dacă evalua rea stocului de mărfuri se face la prețul de
vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA.
Rezolvare:
1. Achiziția de mărfuri:
371 Mărfuri=% 4.464
401 Furnizori 3.000
378 Diferențe de preț la mărfuri 600
4428 TVA neexigibilă 864
4426 TVA deductibilă =401 Furnizori720
2. Vânzarea de mărfuri:
5311 Casa=% 27.560
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 22.226
4427 TVA colectată 5.334
18

% =371 Mărfuri 27.560
607 Cheltuieli cu mărfurile 18.523
378 Diferențe de preț la mărfuri 3.703
4428 TVA colectată 5.334
18

Cota de adaos comercial aferentă ieșirilor din stoc = Rc 707 x k= 22.226 x 0,1666 = 3.702,851 lei ≈ 3.703lei
D 371 C D 378 C
Si 49.980 27.560 (2) 7.000 Si
(1) 4.464 (2) 3.702,851 600 (1)
26.88
4 Sf Sf 3.297,149
D 4428 C D 707 C
(2) 5.334 7.980 Si 22.226 (2)
864 (1)
Sf 3.510
189. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N:
– sold inițial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziție);
– sold inițial mărfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziție),
în cursul lunii martie au loc următoarele operații:
1. achiziție de materii prime la costul de achiziție de l .000 lei, TVA 24%;
2. achiziție de mărfuri la costul de achiziție de 200 lei, TVA 24%;
3. consum de materii prime la costul de l.500 lei;
4. vânzare de mărfuri la prețul de vânzare de 800 lei, TVA 24%,
costul de achiziție fiind de 600 lei.
La sfârșitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc sto curile finale faptice:
– stoc faptic materii prime 1.700 lei;
– stoc faptic mărfuri 6.500 lei.
Să se contabilizeze operațiile de mai sus și să se prezinte situația în conturile de stoc știind că întreprinderea
utilizează metoda inventaru lui permanent.
Rezolvare:

Potrivit acestei metode, orice intrare sau ieșire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care
a avut loc, în conturi de stoc după natură. La sfârșitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic. Acesta se
compară cu soldul final faptic și se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri și minusuri la inventar.
D 301 Materii prime C D 371 Mărfuri C
Sold inițial 2.000 1.500 (3) Sold inițial 7.500 600 (4)
(1) 1.000 (2) 200
1.500 Sold scriptic 7.100 Sold scriptic
(5a) 200600 (5b)
1.700 Sold faptic 6.500 Sold faptic
1. Achiziția de materii prime:
% = 401 Furnizori 1.240
301 Materii prime 1.000
4426 TVA deductibilă 240
2. Achiziția de mărfuri:
% = 401 Furnizori 248
371 Mărfuri 200
4426 TVA deductibilă 48
3. Consumul de materii prime:
18

601 Cheltuieli cu materiile prime =301 Materii prime1.500
4. Vânzarea de mărfuri:
4111 Clienți % 992
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 800
4427 TVA colectată 192
607 Cheltuieli cu mărfurile =371 Mărfuri 600
5. înregistrarea diferențelor constatate la inventar:
a) Pentru materiile prime:
Sold final faptic = l .700 lei
Sold final scriptic = ______________________ 1.500 lei
Plus la inventar 200 lei
301 Materii prime=601 Cheltuieli cu materiile prime 200
b) Pentru mărfuri:
Sold final faptic = 6.500 lei
Sold final scriptic = 7.100 lei
Minus la inventar 600 lei
607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 600
190. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii mar tie N:
-sold inițial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziție);
-sold inițial mărfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziție).
în cursul lunii martie au loc următoarele operații:
1.achiziție de materii prime la costul de achiziție de l .000 lei, TVA 24%;
2.achiziție de mărfuri la costul de achiziție de 200 lei, TVA 24%;
3.consum de materii prime la costul de l .500 lei;
4.vânzare de mărfuri la prețul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziție fiind de 600 lei.
La sfârșitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc sto curile finale faptice:
-stoc faptic materii prime 1.700 lei;
-stoc faptic mărfuri 6.500 lei.
Să se contabilizeze operațiile de mai sus și să se prezinte situația în conturile de stoc știind că întreprinderea
utilizează metoda inventaru lui intermitent.
Rezolvare:
Potrivit acestei metode, intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură. Ieșirile de stocuri nu se
înregistrează în contabilitatea financiară, ci doar la locurile de gestiune. La sfârșitul peri oadei de gestiune se anulează
soldurile inițiale și sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar.
D 301 Materii prime C D 371 Mărfuri C
Sold inițial 2.000 2.000 (5a) Sold inițial 7.500 7.500 (6b)
(6a) 1.700 (6b) 6.500
1.700Sold final
faptic 6.500 Sold final faptic
1. Achiziția de materii prime:
18

% =401 Furnizori 1.240
601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000
4426 TVA deductibilă 240
2. Achiziția de mărfuri:
% =401 Furnizori 248
607 Cheltuieli cu mărfurile 200
4426 TVA deductibilă 48
3.Consumul de materii prime:
Nu se contabilizează.
4.Vânzarea de mărfuri:
4111 Clienți=% 992
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 800
4427 TVA colectată 192
Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.
5. Anularea soldurilor inițiale:
a)Pentru materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime =301 Materii prime 2.000
b)Pentru mărfuri:
607 Cheltuieli cu mărfurile =371 Mărfuri 7.500
6. Preluarea soldurilor finale:
a)Pentru materii prime:
301 Materii prime=601 Cheltuieli cu materiile prime 1.700
b)Pentru mărfuri:
371 Mărfuri=607 Cheltuieli cu mărfurile 6.500
191. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune:
– sold inițial produse finite 2.500 lei (evaluat la cost de producție), în cursul perioadei au loc operațiile:
1.obținerea și predarea la depozit a produselor finite, conform bo nurilor de predare, la costul de producție
de 5.000 lei;
2.vânzarea de produse finite, conform facturii, la prețul de vânzare de 4.000 lei, TVA 24%. Costul
producției vândute este de 3.500 lei.
La sfârșitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se con stată un sold final faptic de produse finite
de 4.550 lei.
Să se contabilizeze operațiile de mai sus și să se prezinte situația în conturile de stoc, știind că
întreprinderea utilizează metoda inventa rului permanent.
Rezolvare:
D 345 Produse finite C
Sold inițial 2.500 3.500 (2)
(1) 5.000
Sold final scriptic 4.000
(3) 550
Sold final faptic 4.550
1. Obținerea de produse finite:
19

345 Produse finite= 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5.000
2. Vânzarea de produse finite:
4111 Clienți =% 4.960
701 Venituri din vânzarea produselor finite 4.000
4427 TVA colectată 960
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse =345 Produse finite3.500
3. înregistrarea diferențelor constatate la inventar: Pentru produse finite:
Sold faptic = 4.550 lei
Sold scriptic = __________________________ 4.000 lei
Plus la inventar 550 lei
345 Produse finite= 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produs550
192. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune:
-sold inițial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producție);
-sold inițial producție în curs l .000 lei (evaluată la cost de produc ție).
în cursul perioadei au loc operațiile:
1.obținerea și predarea la depozit a produselor finite conform bonu rilor de predare la costul de producție
de 5.000 lei;
2.vânzarea de produse finite conform facturii, la prețul de vânzare de 4.000 lei, TVA 24%. Costul
producției vândute este de 3.500 lei.
La sfârșitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constată următoarele solduri faptice:
-sold final faptic produse finite 4.550 lei;
-sold final faptic producție în curs 800 lei.
Să se contabilizeze operațiile de mai sus și să se prezinte situația în conturile de stoc, știind că
întreprinderea utilizează metoda inventa rului intermitent.
Rezolvare:
în acest caz, nici intrările și nici ieșirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară. La sfârșitul
perioadei de gestiune se anulează soldurile finale și se preiau în contabilitate soldurile consta tate la inventar.
l. Obținerea de produse finite: Nu se contabilizează.
2.Vânzarea de produse finite:
4111 =% 4.960
Clienți 701 4.000
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 960
TVA colectată
Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.
3.Anularea soldurilor inițiale:
711 =%3.500
Venituri aferente costurilor 3452.500
stocurilor de produse Produse finite
331 1.000
Producție în curs
4.Preluarea soldurilor finale:
19

% =711 5.350
345 Venituri aferente costurilor 4.550
Produse finite stocurilor de produse
331 800
Producție în curs
193. Care sunt prevederile OMFP nr. 3.055/2009 pentru contractele de leasing financiar? Există diferențe față
de prevederile IAS 17 „Con tracte de leasing"?
Răspuns:
La recunoașterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate
între părți, precum și le gislația în vigoare. Entitățile țin cont și de cerințele principiului pre valentei economicului
asupra juridicului.
înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului
financiar de către locatar/ utilizator, iar în cazul leasingului operațional, de către locator/finan țator. Achizițiile de
bunuri imobile și mobile, în cazul leasingului finan ciar, sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării pe o bază consec –
ventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare, în înțelesul OMFP nr. 3.055/2009, termenii de mai
jos au următoarele semnificații:
a)Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează lo catarului, în schimbul unei plăti sau serii de plăți,
dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită.
b)Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele aferente
dreptului de proprietate asupra activului.
c)Leasingul operațional este operațiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar.
Se observă că în ordin au fost preluate definițiile din IAS 17.
Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele
condiții:
a)Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei contractului de leasing.
Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.
b)Locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de mic în comparație cu valoarea justă la
data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil
certitudinea că opțiunea va fi exer citată.
Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.
c)Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viață economică a bunului, chiar dacă titlul de
proprietate nu este transferat.
Această caracteristică este preluată ca atare din I AS 17.
d)Valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a
bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv costul de achiziție.
Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de LAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăților
minimale acoperă cea mai mare parte a valorii juste.
e)Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de na tură specială, astfel încât numai locatarul le poate
utiliza fără modificări majore.
194. Care sunt particularitățile bilanțului contabil întocmit conform OMFP nr. 3.055/2009?
Răspuns:
1.Formatul este predefinit, întreprinderile neputând detalia sau re strânge posturile bilanțiere; sursa acestui
model se găsește în arti colul 10 al Directivei a IV-a a CEE.
2.Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanțului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaștere
stabilite de IASB în cadrul conceptual.
3.Fondul comercial negativ este considerat venit în avans și nu este recunoscut ca venit, așa cum solicită practica
internațională.
4.Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate sepa rat, ci sunt cumulate cu cele deținute pentru a fi
utilizate.
5.Creanțele (altele decât cele financiare) cu scadența mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor
circulante.
6.Cheltuielile în avans și provizioanele pentru riscuri și cheltuieli nu se împart în funcție de scadențe. Veniturile în
avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an și sume de reluat într-o
perioadă mai mare de un an.
7.Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni se deduc din împrumutul obligatar.
8.Acțiunile proprii se deduc din capitalurile proprii.
19

9.Prezența la pozițiile E și F a doi indicatori de analiză financiară relevanți în aprecierea modului în care
întreprinderea își asigură con tinuitatea activității.
Continuitatea activității se apreciază pe baza unui cumul de factori. Un criteriu relevant în aprecierea continuității
este modul în care între prinderea își asigură echilibrul financiar. Se consideră că întreprinderea își asigură minimul de
echilibru financiar dacă își finanțează activele pe termen lung din surse de finanțare pe termen lung și respectiv acti –
vele pe termen scurt din surse pe termen scurt.
Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanțului OMFP nr. 3.055/2009 pentru a pune în evidență echilibrul
financiar. Vom așeza față în față activele pe termen lung cu sursele pe termen lung și activele pe termen scurt cu
sursele pe termen scurt:
Active pe termen
lung:
Active imobilizate
(A)
– Subvenții pentru
investițiiSurse pe termen lung:
Capitaluri și rezerve (J)
Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare
de un an (G)
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli (H)Fond de
rulment (E)Capitaluri
permanente (F)
Active pe termen
scurt:
Active circulante (B)
Cheltuieli în avans
(C)Surse pe termen scurt:
Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la
un an (D)
Venituri în avans (I exclusiv subvențiile pentru
investiții)
La poziția E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii. Pe baza
acestui indicator se apre ciază modul în care întreprinderea își asigură continuitatea activității pe termen scurt.
Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanțare pe termen lung) rămas după
finanțarea integrală a activelor pe termen lung și care poate fi utilizat pentru finanțarea acti velor pe termen scurt (active
circulante și cheltuieli în avans). Din schema de mai sus, fondul de rulment se poate deduce astfel:
(1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A – Subvențiile pentru investiții),
sau
(2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans
(C)- Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
(D)- Venituri în avans (I exclusiv subvențiile pentru investiții).
A doua relație de calcul a fost reținută în modelul de bilanț conform OMFP nr. 3.055/2009.
Această relație trebuie interpretată cu prudență deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans și
veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt, în mod normal, înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de
retratări si reclasificări ale elementelor de bilanț. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile și veniturile în avans pe
termen scurt, dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri și cheltuieli care au scadența foarte probabil într-o perioadă
mai mică de un an.
Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta își asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi
dependentă de finan țarea prin credite pe termen scurt.
La poziția F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanțare pe termen lung ale întreprinderii, numite și
capitaluri perma nente. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprin derea își asigură continuitatea activității pe
termen lung. Din schema de mai sus, capitalurile permanente se pot determina astfel:
(i)Capitaluri permanente (F) = Capitaluri și rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai
mare de un an (G) + Pro vizioane pentru riscuri și cheltuieli (H), sau
(ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) – Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvențiile pentru investiții),
sau
(iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate – Subvenții pentru investiții).
A treia relație de calcul a fost reținută în modelul de bilanț conform OMFP nr. 3.055/2009.
195. Care sunt particularitățile contului de profit și pierdere întocmit con form OMFP nr. 3.055/2009?
Răspuns:
1.Acest model de cont de profit și pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE.
2.Cifra de afaceri netă include și veniturile din subvenții dacă au fost primite pentru cifra de afaceri, precum si veniturile
din dobânzi înre gistrate de societățile de leasing, deși ele sunt contabilizate ca venituri financiare pentru entitățile radiate din
Registrul general și care mai au
în derulare contracte de leasing.
3.Variația stocurilor și producția de imobilizări sunt asimilate venitu rilor din exploatare și sunt considerate venituri latente
19

sau nerealizate, și nu transferuri de cheltuieli.
4.La postul „Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri sau câștiguri care pot fi semnificative, precum
câștigurile din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale, veniturile din subvenții pentru investiții, din despăgubiri etc.
5.Veniturile din subvenții primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit, iar
cheltuielile se prezintă în mărime netă.
6.Existența posturilor de ajustare a valorii activelor și provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli în vederea
prezentării lor în bilanț.
Pentru a fi prezentate în bilanț, activele sunt ajustate cu amortizarea și cu eventualele deprecieri constatate la data
bilanțului. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea și cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea
activelor. De asemenea, se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creștere de valoare, în
acest caz se va recunoaște în contabilitate un venit din ajustarea pentru depreciere.
Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări. La fiecare dată de bilanț trebuie
refăcute estimările și, după caz, majorate sau diminuate aceste datorii. Majorarea provizioanelor va determina o
cheltuială cu ajustarea, iar diminuarea lor va genera un venit din provizioane.
7.La o simplă lectură a OMFP nr. 3.055/2009 se poate constata că normalizatorii au preluat definițiile activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB, precum și definițiile cheltuielilor și
veniturilor și criteriile de recunoaștere. Ordinul prevede ca în contul de profit și pierdere să fie recunoscute
câștigurile și pierderile din cesiunea de imobilizări. Cu toate acestea, venitul din vânzare este recunoscut la
nivelul prețului de vânzare și cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată, iar în contul de
profit și pierdere se prezintă câștigul sau pierderea rezultat(ă).
De asemenea, vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe
termen scurt.
8.în acest model cheltuielile și veniturile extraordinare sunt prezen tate distinct.
196. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10.000 lei (din care TVA 24%). Pe 15.10.N s-au
vândut mărfuri clientului. Factura cuprinde: preț de vânzare 20.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziție al
mărfurilor vândute este de 18.000 lei. Soluția găsită de contabil este:
4111 =%12.400
70710.000
44272.400
607 =37118.000
Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentați răspunsul. Care ar fi fost soluția corectă?
Rezolvare:
Contabilul a încălcat principiul necompensării. în cursul lunii octom brie N au avut loc două tranzacții, iar contabilul nu a
înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două.
Conform principiului necompensării, orice compensare între elemen tele de activ și de datorii sau între elementele de
venituri și cheltuieli este interzisă.
Eventualele compensări între creanțe și datorii ale entității față de ace lași agent economic pot fi efectuate, cu respectarea
prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor la valoarea integrală.
Soluția contabilă corectă este:
a)10.10.N – înregistrarea încasării avansului de la client:
5121 =%10.000
4198.065
44271.935
b)15.10.N – Vânzarea de mărfuri:
4111 =%24.800
70720.000
44274.800
607 =37118.000

197. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit și pierdere conform OMFP nr. 3.055/2009,
dacă se cunosc următoarele informații (în lei):
– venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli 10.000;
-venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50.000;
19

-venituri din vânzarea de mărfuri 40.000;
-venituri din vânzarea de produse finite 80.000;
-venituri din subvenții pentru investiții 70.000;
-venituri din onorarii și comisioane 20.000;
-venituri din chirii 5.000;
-venituri din servicii prestate terților 30.000;
-venituri din producția de imobilizări 60.000;
-venituri din dividende 20.000;
-câștiguri din vânzarea titlurilor de plasament 30.000;
-venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000;
-reduceri comerciale acordate 5.000.
Rezolvare:
Potrivit OMFP nr. 3.055/2009, cifra de afaceri netă cuprinde: Producția vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor +
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri.
Date fiind informațiile de mai sus, cifra de afaceri netă se determină astfel:
Venituri din vânzarea de mărfuri 40.000
(+) Venituri din vânzarea de produse finite 80.000
(+) Venituri din onorarii și comisioane 20.000
(+) Venituri din chirii 5.000
(+) Venituri din servicii prestate terților 30.000
(+) Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000
(-) Reduceri comerciale acordat 5.000
(=) Cifra de afaceri netă 190.000
198. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10.12.N se cunosc următoarele informații:
• prețul de vânzare total 5.000 $;
• costul mărfurilor vândute 13.500 lei;
• la data de 12.12.N se încasează de la clientul extern suma de 3.000 $;
• la data de 10.01.N+1 se încasează suma de 2.000 $;
• disponibilități în devize existente la începutul lunii august 2.000 $, contravaloarea acestora în lei fiind de 6.425
lei;
• cursurile de schimb au evoluat astfel:
10.12.N 12.12.N 31.12.N 10.01.N+1
3,3 lei/$ 3,5 lei/$ 3,6 lei/$ 3,45 lei/$
Care sunt înregistrările contabile aferente exercițiilor N și N+l?
Rezolvare:
înregistrările aferente exercițiului N:
1. Vânzarea de mărfuri (10.12):
4111 clienti = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 16.500 (5.000$x3,3 lei/$)
2. Descărcarea de gestiune:
607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 13.500
3. încasarea sumei de 3.000 $ (12.12):
5124 Conturi la bănci în valută = % 10.500 (3.ooo $ x 3,5 iei/$)
4111 Clienți 9.900 (3.ooo $ x 3,3 iei/$)
765 Venituri din diferențe de curs valutar 600 (3.000 $ x(3,5 lei-3,3
lei))
4. La 31.12.N – Actualizarea creanțelor și a disponibilităților în devize la cursul de închidere:
D 4111 Clienți C
Sold inițial 0
(1) 5.000 $ x 3,3 lei/$ = 16.500 lei 3.000 $ x 3,3 lei/$ = 9.900
leiSold neactualizat 2.000 $ x 3,3 lei/$ = 6.600
lei
(4)2.000 $ x (3,6 lei/$ – 3,3 lei/$) = 600
lei
19

Sold actualizat 2.000 $ x 3,6 lei/$ = 7.200
lei
D 5124 Conturi la bănci în valută C
Sold inițial 2.000$ x cm = 6.425 lei
3.000 $ x 3,5 lei/$ = 10.500 lei
Sold neactualizat 5.000$ x cm = 16.925 lei
(4) 1075 lei
Sold actualizat 5.000 $ x 3,6 lei/$ = 18.000
lei
* cm = curs mediu lei/$
a) Actualizarea creanței în devize:
Sold neactualizat = 2.000 $ x 3,3 lei/$ = 6.600 lei
Sold actualizat = 2.000 $ x 3,6 lei/$ = 7.200 lei
Câștig nerealizat din diferențe de curs = 7.200 – 6.600 = 600 lei
4111 Clienți = 765 Venituri din diferențe de curs valutar 600
b) Actualizarea soldului contului de disponibilități în devize:
Sold neactualizat = 5.000 $ x cm = 16.925 lei
Sold actualizat = 5.000 $ x 3,6 lei/$ = 18.000 lei
Diferență favorabilă de curs = 18.000 – 16.925 = 1.075 lei

5124 Conturi la bănci în valută =765 Venituri din diferențe de curs valutar 1.075
înregistrările aferente exercițiului N+l:
1.încasarea sumei de 2.000 $:
% = 4111 Clienți 7.200 (2.000 $ x 3,6 lei/$)
5124 Conturi la bănci în valută 6.900 (2.000 $ x 3,45 iei/$)
665 Cheltuieli din diferențe de curs
valutar300 (2.000$ x(3,6 lei/$ – 3,45 iei/$)
199. La inventarul exercițiului N, situația creanțelor clienți considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă
astfel:
Client Creanță (inclusiv
TVA)Grad de
recuperare (%)Provizion de
constituit (%)
A 5.950 80 20
B 5.593 30 70
C 1.190 60 40
D 9.520 70 30
Total 22.253 X X
în cursul și la închiderea exercițiului N+l, s-au constatat următoa rele:
– clientul A și-a onorat integral obligația de plată;
– clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4.000 lei, suma rămasă de încasat fiind
considerată irecuperabilă;
– clientul C nu a plătit nimic, dar situația sa financiară s-a ameliorat, gradul de recuperare a creanței fiind
evaluat la 90%;
– clientul D nu a plătit nimic, creanța fiind apreciată ca irecupe rabilă (s-a declanșat procedura de
lichidare);
– clientul E, față de care există o creanță inclusiv TVA de 248.000 lei, apreciată ca fiind recuperabilă pentru
20% din valoare.
Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanțelor.
Care este tratamentul contabil al creanțelor clienți în exercițiile N și N+l?
19

Rezolvare:
La 31.12.N:
1. Virarea creanțelor clienți în categoria creanțelor incerte:
4118 Clienți incerți sau în litigiu =4111 Clienți 23.188
2. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor clienți:
Client Creanța Provizion necesar
A 6.200 6.200 x 20%= 1.240
B 5.828 5.828 x 70% = 4.080
C 1.240 1.240 x 40% = 496
D 9.920 9.920 x 30% = 2.976
Total 23.188 8.792
6814 Cheltuieli de exploatare privind
ajustările pentru deprecierea activelor
circulante= 491 Ajustări pentru deprecierea
creanțelor clienți8.792
în exercițiul N+1:
1. încasarea unor creanțe incerte (față de A și B):
5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienți incerți sau în litigiu 10.200 ( 6. 2 00 + 4 .0 00 )
2. La31.12.N+l:
a) înregistrarea creanțelor devenite incerte în exercițiul N+l (creanța față de clientul E):
4118 Clienți incerți sau în litigiu = 4111 Clienți 248.000
b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor clienți:
Client Creanța la
31.12.N+
1Provizion Ajustări Creanțe
irecuperabile Existen
tNecesar Cheltuieli Venituri
A 0 1.240 0 – 1.240 –
B 1.828 4.080 0 – 4.080 1.828
C 1.240 496 1.240×10% = 124 – 372 –
D 9.920 2.976 0 – 2.976 9.920
E 248.000 -248.000 x 80% = 198.400 198.400 – –
Total 260.988 8.792 198.524 198.400 8.668 11.748
– reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor A, B și D, și diminuarea provizionului privind creanța C:
491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți = 7814 8.668
Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
– constituirea provizionului pentru deprecierea creanței E:
6814 = 491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți 198400
Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
– trecerea pe cheltuieli a creanțelor irecuperabile:
654 = 4118 Clienți incerți sau în litigiu 11.748
Pierderi din creanțe si debitori diverși
200. La 10.02.N, societatea ALFA achiziționează un stoc de mărfuri la costul de 1.000 lei, TVA 24%, în baza avizului
de însoțire. După o săptămână se primește factura, iar aceasta cuprinde un cost de 1.200 lei, TVA 24%.
Să se contabilizeze achiziția și primirea facturii.
19

Rezolvare:
1. Achiziția mărfurilor în baza avizului de însoțire:
%= 408 1.240
371 Furnizori- 1.000
Mărfuri facturi nesosite
4428 240
TVA neexigibilă
2. Primirea facturii:
408=4011.240
Furnizori – Furnizori
facturi nesosite
4426=4428 240
TVA deductibilă TVA neexigibilă
%=401 248
371 Furnizori 200
Mărfuri
4426 48
TVA deductibilă
201. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la prețul de vânzare de 1.000 lei, TVA 24%, în baza
avizului de însoțire; costul mărfurilor vândute 800 lei. După o săptămână se întocmește și se remite clientului factura,
iar aceasta cuprinde un preț de l .200 lei, TVA 24%.
Să se contabilizeze vânzarea și remiterea ulterioară a facturii.
Rezolvare:
1. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoțire:
418=% 1.240
Clienți- 7071.000
facturi de întocmit Venituri din
vânzarea mărfurilor
4428 240
TVA neexigibilă
2. Descărcarea de gestiune:
607=371 800
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile
3. După o săptămână se întocmește și se înregistrează factura:
4111=4181.240
Clienți Clienți –
facturi de întocmit
4428=4427 240
TVA neexigibilă TVA colectată
4111 % 248
Clienți 707 200
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 48
TVA colectată
19

202. La 10.02.N, societatea ALFA achiziționează un stoc de mărfuri la costul de 1.000 lei, TVA 24%, în baza
avizului de însoțire. După o săptămână se primește factura, iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei, TVA 24%.
Să se contabilizeze achiziția și primirea facturii.
Rezolvare:
1. Achiziția mărfurilor în baza avizului de însoțire:
% =408 Furnizori – facturi nesosite 1.240
371 Mărfuri 1.000
4428 TVA neexigibilă 240
2. Primirea facturii:
408 Furnizori – facturi nesosite =401 Furnizori 1.240
4426 TVA deductibilă= 4428 TVA neexigibilă 240
%=401 Furnizori (124)
371 Mărfuri (100)
4426 TVA deductibilă (24)
203. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la prețul de vânzare de 1.000 lei, TVA 24%, în baza
avizului de însoțire; costul mărfurilor vândute 800 lei. După o săptămână se întocmește și se remite clientului factura, iar
aceasta cuprinde un preț de 900 lei, TVA 24%.
Să se contabilizeze vânzarea și remiterea ulterioară a facturii.
Rezolvare:
1. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoțire:
418 = % 1.240
Clienți- 707 1.000
facturi de întocmit Venituri din
vânzarea mărfurilor
4428 240
TVA neexigibilă
2. Descărcarea de gestiune:
607=371 800
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile
3. După o săptămână se întocmește și se înregistrează factura:
4111=4181.240
Clienți Clienți –
facturi de întocmit
4428=4427 240
TVA neexigibilă TVA colectată
4111=% (124)
Clienți 707 (100)
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 (24)
TVA colectată
19

204. La începutul lunii mai, întreprinderea ALFA deține în stoc sortimen tul de marfă X, în cantitate de 100 buc.,
la costul de 10 lei/buc, în cursul lunii au loc operațiile:
1.achiziție de marfă X, 200 buc., la costul de 12 lei/buc., rabat 10%, TVA 24% (factura);
2.vânzare de marfă X, 250 buc., la prețul de 15 lei/buc., TVA 24% (factura);
3.achiziție de marfă X, 300 buc., la costul de 16 lei/buc., TVA 24% (factura). Plata se face pe loc și se
beneficiază de un scont de decontare de 5%;
4.vânzare de mărfuri X, 325 buc., la prețul de 18 lei/buc., remiză 2%, TVA 24%. încasarea se face pe
loc și se acordă un scont de decontare de 10%.
Să se contabilizeze operațiile de mai sus conform OMFP nr. 3.055/2009 și să se calculeze soldul final al contului Mărfuri,
știind că ieșirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.
Rezolvare:
1. Achiziția de marfă X, 200 buc., la costul de 12 lei/buc., rabat 10%, TVA 24% (factura):
Costul de achiziție = 200 buc. x 12 lei/buc, x (100% – 10%) = 2.160 lei
% = 401 Furnizori 2.678,4
371 Mărfuri 2.160
4426 TVA deductibilă 518,4
Costul unitar = 2.160 lei / 200 buc. = 10,8 lei/buc.
2. Vânzarea de mărfuri:
4111 Clienți = % 4.650
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.750
(250 buc. x 15 1ei/buc.)
4427 TVA colectată 900
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.620
Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 buc. x 10 lei/buc. + 150 buc. x 10,8 lei/buc. = 1.000
+ 1.620 = 2.620 lei
3.Achiziția de marfă X, 300 buc., la costul de 16 lei/buc., TVA 24% (factura). Plata se face pe loc și se
beneficiază de un scont de decontare de 5%:
% =% 5.894,45.894,4
371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci în lei 4.800 (300 buc x
16 lei/buc)5.645,4
4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obținute1.094,4240
4. Vânzarea de mărfuri X, 325 buc., la prețul de 18 lei/buc., remiză 2%, TVA 24%:
Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc. x 18 lei/buc, x (100% – 2%) = 5.733 lei
% =% 6.971,36.971,3
5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 6.3985.733
667 Cheltuieli cu sconturile
acordate4427 TVA colectată 573,31.238,3
607 Cheltuieli privind mărfurile =371 Mărfuri 4.940
Costul mărfurilor vândute determinat prin MFO = 50 buc. x 10,8 lei/buc. + 275 buc. x 16 lei/buc. = 4.940 lei
Stoc final = 25 buc. x 16 lei/buc. = 400 lei Situația în contul de stoc este următoarea:
D 371 Mărfuri C
Si 100×10=1.0002.62
0
200×10,8 = 2.1604.94
0
300×16 = 4.800
400 Sf
20

205. Se achiziționează un stoc de mărfuri. Factura cuprinde: 2.000 bucăți, prețul de cumpărare fiind de 10 lei/buc., iar
cheltuielile de transport 500 lei. Este corectă următoarea soluție contabilă?
% = 401 25.420 lei
371 20.000 lei
624 500 lei
4426 4.920 lei
Argumentați răspunsul.
Răspuns:
Soluția nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la costul istoric. Potrivit OMFP nr. 3.055/2009, dar si în acord
cu IAS 2, costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe
care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care
pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective. Soluția corectă este:
%=40125.420 lei
371 20.500 lei
4426 4.920 lei
206. Conducerea unei întreprinderi decide să își reevalueze construcțiile. Activele în cauză au fost achiziționate la un
cost de 800 lei și sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Valoarea justă a construcțiilor determinată de experți este
de 900 lei.
Să se contabilizeze operația de reevaluare știind că, în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale", se
folosește ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute și a amortizărilor cumulate.
Rezolvare:
Valoarea netă contabilă = 800 lei – 200 lei = 600 lei
Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900 lei /600 lei =1,5
Valoarea brută reevaluată = 800 lei x 1,5 = 1.200 lei
Diferența pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute = 1.200 lei – 800 lei = 400 lei
Amortizarea cumulată reevaluată = 200 lei x 1,5 = 300 lei
Diferența pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 300 lei -200 lei =100 lei
Construcții =%400 lei
Amortizarea 100 lei
construcțiilor
Rezerve 300 lei
din reevaluare
207. O întreprindere, al cărei obiect de activitate este locația de mijloace de transport, pune în practică o politică
de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani, după care le vinde la valoarea lor netă contabilă. Deci durata de utilitate
a vehiculelor achiziționate este de 3 ani. Conducerea întreprinderii și experții săi estimează că în primul an un
vehicul se depreciază pentru 30% din valoare, în al doilea an, pentru 25% din valoare, iar în al treilea an, pentru
15%.
Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziționat la un cost de 300.000 lei, în cei 3 ani, știind că societatea
aplică IAS 16 „Imobilizări corporale".
Rezolvare:
Amortizare anul 1: 300.000 lei x 30% = 90.000 lei
Amortizare anul 2: 300.000 lei x 25% = 75.000 lei
Amortizare anul 3: 300.000 lei x 15% = 45.000 lei
208. Conducerea unei întreprinderi decide să își reevalueze construcțiile. Activele în cauză au fost achiziționate
la un cost de 800 lei și sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Valoarea justă a construcțiilor determinată de
experți este de 900 lei.
Să se contabilizeze operația de reevaluare știind că, în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale",
se folosește ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilită prin deducerea
amortizărilor din costul imobilizărilor.
20

Rezolvare:
Valoarea justă = 900 lei
Valoarea netă contabilă = 800 lei – 200 lei = 600 lei
=> Diferența pozitivă din reevaluare = 900 lei – 600 lei = 300 lei
-anularea amortizării:
Amortizarea =Construcții 200 lei
construcțiilor
-reevaluarea valorii nete:
Construcții =Rezerve 300 lei
din reevaluare
209. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.000 de piese în 4 ani, o întreprindere a pus la punct o
mașină specială al cărei cost de producție este de 240.000 u.m. în acord cu clientul, scadențarul livrărilor de piese a
fost programat după cum urmează:
-în primul an: 25.000 piese
-în al doilea an: 60.000 piese
-în al treilea an: 100.000 piese
-în al patrulea an: 55.000 piese
Total: 240.000 piese
Mașina este scoasă din funcțiune la sfârșitul perioadei de derulare a contractului.
Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă
cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.
Rezolvare:
Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unități
de producție.
Amortizare anul 1: 240.000 lei x (25.000 piese / 240.000 piese) = 25.000 lei
Amortizare anul 2: 240.000 lei x (60.000 piese / 240.000 piese) = 60.000 lei
Amortizare anul 3: 240.000 lei x (100.000 piese / 240.000 piese) = 100.000 lei
Amortizare anul 4: 240.000 lei x (55.000 piese / 240.000 piese) = 55.000 lei
210. Conducerea unei întreprinderi decide să își reevalueze construcțiile. Activele în cauză au fost achiziționate
la un cost de 800 lei și sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Valoarea justă a construcțiilor determinată de
experți este de 720 lei.
Să se contabilizeze operația de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale" folosind ca
procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilită prin deducerea amortizării
cumulate din costul imobilizărilor.
Rezolvare:
Valoarea justă = 720 lei
Valoarea netă contabilă = 800 lei – 200 lei = 600 lei
=> Diferența pozitivă din reevaluare = 720 lei – 600 lei =120 lei
-anularea amortizării:
Amortizarea =Construcții 200 lei
construcțiilor
-reevaluarea valorii nete:
Construcții =Rezerve 120 lei
din reevaluare
20

211. La 30 decembrie N, o întreprindere achiziționează un echipament la un cost de 147.000 lei. Durata de viață
fizică a activului este de 7 ani, dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare. Valoarea reziduală este
estimată la 47.000 lei.
Să se calculeze și să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exer cițiul N+l în conformitate cu IAS 16
„Imobilizări corporale".
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă = Costul de achiziție – Valoarea reziduală = 147.000 lei – 47.000 lei = 100.000 lei
Cheltuiala cu amortizarea în N+l = 100.000 lei / 5 ani = 20.000 lei:
Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 20.000 lei
privind amortizarea echipamentelor
212. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziție de 260.000 lei. Conducerea
estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea reziduală, de 20.000 lei.
Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD), știind că
cifrele atașate celor 5 ani sunt: 5,4, 3, 2 și 1.
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă = Costul de achiziție – Valoarea reziduală
Valoarea amortizabilă = 260.000 lei – 20.000 lei = 240.000 lei
Ani de amortizare 1 2 3 4 5
Cifre atașate 5 4 3 2 1
Total = 5 + 4 + 3 + 2+1 = 15
Amortizare anul 1: 240.000 lei x 5/15 = 80.000 lei
Amortizare anul 2: 240.000 lei x 4/15 = 64.000 lei
Amortizare anul 3: 240.000 lei x 3/15 = 48.000 lei
Amortizare anul 4: 240.000 lei x 2/15 = 32.000 lei
Amortizare anul 5: 240.000 lei x 1/15 = 16.000 lei
213. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziție de 260.000 lei. Conducerea
estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea reziduală, de 20.000 lei.
Să se calculeze amortizarea în conformitate cu LAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD), știind că
cifrele atașate celor 5 ani sunt: 8, 6, 3, 2 și 1.
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă = Costul de achiziție – Valoarea reziduală
Valoarea amortizabilă = 260.000 lei – 20.000 lei = 240.000 lei
Ani de amortizare 1 2 3 4 5
Cifre atașate 8 6 3 2 1
Total = 8 + 6 + 3 + 2+1 = 20
Amortizare anul 1: 240.000 lei x 8/20 = 96.000 lei
Amortizare anul 2: 240.000 lei x 6/20 = 72.000 lei
Amortizare anul 3: 240.000 lei x 3/20 = 36.000 lei
Amortizare anul 4: 240.000 lei x 2/20 = 24.000 lei
Amortizare anul 5: 240.000 lei x 1/20 = 12.000 lei
20

214. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziție de 260.000 lei.
Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea reziduală, de
20.000 lei.
Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda degresivă,
utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%.
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă = Costul de achiziție – Valoarea reziduală
Valoarea amortizabilă = 260.000 lei – 20.000 lei = 240.000 lei
Amortizare anul 1: 240.000 lei x 40% = 96.000 lei
Amortizare anul 2: (240.000 lei – 96.000 lei) x 40% = 57.600 lei
Amortizare anul 3:
-Amortizarea degresivă ar fi: (240.000 lei – 96.000 lei – 57.600 lei) x 40% = 34.560 lei;
-Amortizarea lineară ar fi: (240.000 lei – 96.000 lei – 57.600 lei) / 3 = 28.800 lei;
-Se menține amortizarea degresivă (34.560 lei).
Amortizare anul 4:
-Amortizarea degresivă ar fi: (240.000 lei – 96.000 lei – 57.600 lei – 34.560 lei) x 40% = 20.736 lei;
-Amortizarea lineară ar fi: (240.000 lei – 96.000 lei – 57.600 lei – 34.560 lei) / 2 = 25.920 lei;
– Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exercițiului este de 25.920 lei).
Amortizare anul 5: 25.920 lei
215. Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exercițiului N-2 și amortizat linear a fost fixată inițial la 7 ani.
Prin analiza stării activului respectiv, la închiderea exercițiului N, se apreciază că durata sa rezi duală de utilitate este de
numai 3 ani din acest moment. Se presupun un cost de achiziție de 140.000 lei și o valoare reziduală nulă estimată la data
punerii în funcțiune.
Să se calculeze amortizarea aferentă exercițiilor N-2, N-1, N, N+l, N+2 și N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări
corporale".
Rezolvare:
Exercițiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) Valoarea netă contabilă (lei)
N-2 140.000/7 ani = 20.000 140.000-20.000=120.000
N-l 120.000/6 ani = 20.000 120.000-20.000=100.000
N 100.000 / (3 ani + 1 an) = 25.000 100.000-25.000 = 75.000
N+l 75.000 / 3 ani = 25.000 75.000-25.000 = 50.000
N+2 50.000 / 2 ani = 25.000 50.000-25.000 = 25.000
N+3 25.000 25.000 – 25.000 = 0
216. O societate deține un echipament tehnologic pe care intenționează să îl vândă. Pentru a stabili valoarea de piață a
echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator. Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la
750.000 u.m. Pentru a vinde echipamentul, socie tatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia, ceea ce ar antrena
cheltuieli de 15.000 u.m. De asemenea, ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului
(ambalarea) de 4.000 u.m. și cheltuieli cu actele de 1.000 u.m.
Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea
activelor".
Rezolvare:
•Valoarea justă estimată 750.000 u.m.
– Cheltuielile estimate de vânzare 20.000 u.m.
Costuri de dezinstalare 15.000 u.m.
Costuri de ambalare 4.000 u.m.
Costuri cu acte 1.000 u.m.
20

= Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730.000 u.m.
217. La 31.12.N, există indicii că un utilaj și-a pierdut din valoare. Infor mațiile disponibile privind utilajul
respectiv sunt:
-costul de achiziție al utilajului 4.000.000 u.m.;
-pentru achiziția utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de
20.000 u.m.;
-prețul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1.000 u.m.;
-costul de producție pe unitatea de produs 750 u.m.
Se estimează că toate veniturile și cheltuielile vor crește cu 3% pe an din cauza inflației.
în anul N, s-au vândut 2.000 bucăți de produs, dar societatea estimează că volumul vânzărilor va crește cu 5% pe
an. în anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se dorește menținerea acestuia la nivelul
performanțelor estimate inițial. Chel tuielile estimate cu revizia sunt de 15.000 u.m. De asemenea, în anul N+3, se
va proceda la o reparație capitală prin care să se mărească performanțele utilajului. Cheltuielile cu reparațiile
sunt estimate la 25.000 u.m.
Utilajul va fi vândut la sfârșitul exercițiului N+6. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30.000 u.m.
Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru cal culul valorii de utilitate în conformitate cu
IAS 36 „Deprecierea acti velor".
Rezolvare:
Fluxurile de trezorerie luate în calcul:
-nu includ investițiile viitoare (care ameliorează nivelul de perfor manță), costurile finanțării (dobânda), impozitul
asupra rezultatului;
– includ reparațiile curente, fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârșitul duratei de utilitate.
Ani Venit net pe unitatea de produs Cantitate Flux de trezorerie
0 1 2 3 = 1×2
N+l 257,5 2.100 540.750,0
N+2 265,2 2.205 584.766,0
N+3 273,1 2.315 632.226,5
N+4 281,3 2.431 683.840,3
N+5 289,8 2.552 739.569,6
N+6 298,4 2.552 761.516,8
1. Subtotal reprezentând intrări de numerar ce rezultă din vânzarea
produselor fabricate cu activul în cauză 3.942.669,2
2. Ieșiri de numerar ce rezultă din folosirea activului reprezentate de
revizia plătită actualizată pe 2 ani, respectiv anii N+l și N+2 =
15.000 u.m. x (1 + 3%)2(15.913,5)
3. Intrări de numerar ce rezultă din ultima vânzare a activului
reprezentate de valoarea reziduală actualizată pe 6 ani (anii N+l
până la N+6 inclusiv) = 30.000 u.m. x (1 + 3%)635.821,5
Total fluxuri de trezorerie care vor fi utilizate pentru
calculul valorii de utilitate = 1-2 + 3 3.962.577,2
Explicații:
Pentru anul N, venitul net din vânzarea unui produs = l .000 u.m. prețul de vânzare – 750 u.m. costul de producție = 250
u.m. Pentru anii următori, venitul net din vânzarea unui produs se va calcula ținând cont de creșterea datorată inflației, de
3%, astfel:
-Pentru anul N+l: 250 u.m. + 250 u.m. x 3% = 257,5 u.m.;
-Pentru anul N+2: 257,5 u.m. + 257,5 u.m. x 3% = 265,2 u.m.
20

Pentru anul N, cantitatea vândută este de 2.000 bucăți.
Pentru anii N+l-N+5, cantitatea vândută se calculează ținând cont de estimarea creșterii volumului vânzărilor cu 5% pe
an, respectiv:
-Pentru anul N+l: 2.000 bucăți + 2.000 bucăți x 5% = 2.100 bucăți;
-Pentru anul N+2: 2.100 bucăți + 2.100 bucăți x 5% = 2.205 bucăți.
Algoritmul continuă pentru anii N+3-N+5.
în anul N+6 cantitatea rămâne aceeași ca în anul N+5, respectiv 2.552 bucăți, deoarece creșterile pot fi estimate fiabil
pe o durată de 5 ani, dincolo de această durată trebuind justificată utilizarea unei rate de creștere.
218. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc următoarele
informații: rata dobânzii fără risc* (Rf) 20%, rata de rentabilitate sperată de piață (R m) 30% și riscul sistematic
de piață al titlurilor (P) 2.
Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate
cu IAS 36 „Deprecierea activelor".
Rezolvare:
Rata de randament = R f + ß (Rm – Rf) = 20% + 2 x (30% – 20%) = 40%.
* Este, de regulă, rata de dobândă a bonurilor de tezaur.
219. O societate deține un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea estimează
că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va crește cu 20%. Experiența arată că
societățile concurente invadează piața cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat
de brevet, în consecință, societatea nu se așteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative
după expirarea celor 4 ani. în exercițiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m.
Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%.
Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „De precierea activelor".
Rezolvare:
Ani Flux de numerar Rată de
actualizareFlux de numerar
actualizat
0 1 2 3 = 1×2
N+l 10.000 u.m. x (1 + 20%)11 / (1 + 10%)110.909,0 u.m.
N+2 10.000 u.m. x (1+20%)21/(1 + 10%)211. 900,8 u.m.
N+3 10.000 u.m. x (1+20%)31/(1 + 10%)312.982,7 u.m.
N+4 10.000 u.m. x (1 + 20%)41/(1 + 10%)414.169,2 u.m.
Total = Valoarea de utilitate 49.961, 7 u.m.
Explicații:
Fluxuri:
N+l = 10.000 u.m. + 10.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)1 = 12.000 u.m.
N+2 = 12.000 u.m. + 12.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)2 = 14.400 u.m.
N+3 = 14.400 u.m. + 14.400 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)3 = 17.280 u.m.
N+4 = 17.280 u.m. + 17.280 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)4 = 20.736 u.m.
220. O societate deține un utilaj achiziționat la începutul exercițiului N la un cost de 600.000 u.m. Durata de utilitate a fost
estimată în momentul achiziției la 10.000 ore de funcționare, în cursul exercițiului N, utilajul a funcționat l .000 ore.
Managerii estimează că în fiecare dintre ur mătorii 4 ani utilajul va funcționa câte 2.250 ore. Numărul de produse
realizate va fi de 4 bucăți pe oră.
La sfârșitul exercițiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obține
întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de
trezorerie este de 10%. Presupunem că există o piață activă pe care utilajul poate fi tranzacțio nal. Prețul de vânzare
(valoarea justă) ar fi de 510.000 u.m., iar chel tuielile determinate de ieșire ar fi de 10.000 u.m.
Să se calculeze și să se contabilizeze deprecierea constatată, în con formitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".
20

Rezolvare:
Amortizarea exercițiului N = 600.000 u.m. x (1.000 ore / 10.000 ore) = 60.000 u.m.
Valoarea netă contabilă = 600.000 u.m. – 60.000 u.m. = 540.000 u.m.
Valoarea justă – Costurile estimate = 510.000 u.m. – 10.000 u.m. = 500.000 u.m.
Valoarea de utilitate:
– flux anual = 4 bucăți/oră x 2.250 ore x 15 u.m./bucată = 135.000 u.m.
Valoarea de utilitate = 135.000 u.m. / 1,1 + 135.000 u.m. / 1,12 + 135.000 u.m. / 1,13 + 135.000 u.m. /1,l4 =
427.930 u.m.
Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă – Costurile; Valoarea de utilitate) = 500.000 u.m.
Valoarea recuperabilă de 500.000 u.m. este mai mică decât valoarea netă contabilă de 540.000 u.m., deci activul este
depreciat și se va recunoaște o pierdere din depreciere egală cu 540.000 u.m. – 500.000 u.m. = 40.000 u.m.:
a) în cazul folosirii conturilor de ajustări pentru deprecierea valorii activelor:
Cheltuieli cu deprecierea = Ajustări 40.000 u.m.
imobilizărilor pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale
sau
b) în cazul diminuării valorii activului:
Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Utilaje 40.000 u.m.
221. Un teren cumpărat în exercițiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exercițiul N-2, la 550.000 u.m.
între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La
închiderea exercițiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de
420.000 u.m.
Să se calculeze și să se contabilizeze deprecierea constatată, în con formitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".
Rezolvare:
I.La sfârșitul anului N-2:
•Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m.
– Valoare contabilă la 31.12.N-2 _________________________ 400.000 u.m.
= Diferență pozitivă din reevaluare 150.000 u.m.
înregistrarea diferenței pozitive din reevaluare:
Terenuri=Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.
II.La sfârșitul anului N:
Valoarea recuperabilă de 420.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat și se
va recunoaște o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. – 420.000 u.m. = 130.000 u.m. Pierderea din depreciere fiind mai mică
decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută pe seama diminuării acestei rezerve.
Rezerve din reevaluare=Terenuri 130.000 u.m.
Situația în conturi este următoarea:
DTerenuri C
Cost la31.12.N-4 = 40.000
Diferență pozitivă din reevaluare = 150.000
Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 130.000 Depreciere
Valoare recuperabilă la 31.12.N= 420.000
D Rezerve din reevaluare C
130.000 Depreciere 150.000 Diferență pozitivă din reevaluare
20

20.000 Sold
222. Un teren cumpărat în exercițiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exercițiul N-2, la 550.000
u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio
modificare. La închiderea exercițiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea
recuperabilă, este de 350.000 u.m.
Să se calculeze și să se contabilizeze deprecierea constatată, în confor mitate cu IAS 36 „Deprecierea
activelor".
Rezolvare:
I. La sfârșitul anului N-2:
– Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m.
– Valoare contabilă la 31.12.N-2 ________________________ 400.000 u.m.
= Diferență pozitivă din reevaluare 150.000 u.m.
înregistrarea diferenței pozitive din reevaluare:
Terenuri = Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.
II. La sfârșitul anului N:
Valoarea recuperabilă de 350.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este
depreciat și se va recunoaște o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. – 350.000 u.m. = 200.000 u.m. Pierderea din
depreciere de 200.000 u.m. fiind mai mare decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută astfel:
-150.000 u.m. pe seama „Rezervelor din reevaluare" (soldul contului);
-restul de 50.000 u.m., pe seama cheltuielilor cu deprecierea:
a) Dacă se folosesc conturile de ajustări pentru deprecieri:
Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m.
Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări 50.000 u.m.
pentru deprecierea imobilizărilor corporale
b) Dacă se folosește metoda diminuării valorii activului:
% = Terenuri 200.000 u.m.
Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.
Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale 50.000 u.m.
Situația în conturi este următoarea:
D Terenuri C
Costla31.12.N-4 = 40.000
Diferență pozitivă din reevaluare = 150.000
Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 200.000 Depreciere
Valoare recuperabilă la 31.12.N = 350.000
D Rezerve din reevaluare C
150.000 Depreciere 150.000 Diferență pozitivă din reevaluare
O Sold
223. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000
u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l0 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului
s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m.
Să se analizeze situația la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se
contabilizeze deprecierile
(reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.
20

Rezolvare:
I.La 31.12.N-2, recunoașterea pierderii din depreciere:
Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale =Utilaje 75.000 u.m.
II.La31.12.N:
•Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m.
-Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 și N) = 2 ani x 225.000 u.m. /10 ani 45.000 u.m.
= Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m.
Se înregistrează anularea amortizării cumulate:
Amortizarea imobilizărilor corporale =Utilaje 45.000 u.m.
Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m.,
deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depășească valoarea rămasă dacă
activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel:
Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.
Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârșitul anului N dacă activul nu ar fi
fost depreciat și se va efectua testul de depreciere:
•Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m.
-Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 și N) = 2 ani x 300.000 u.m. /10 ani 60.000 u.m.
= Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m.
Testul de depreciere:
Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., nu depășește valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv
240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 216.000 u.m.-180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârșitul anului N în condițiile
deprecierii) = 36.000 u.m.:
Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 u.m.
Situația contului „Utilaje" este următoarea:
D Utilaje C
Cost la 31.12.N-2 = 300.000 75.000 (Pierdere din depreciere)
Valoare recuperabilă la 31.12.N-2 = 225.000 45.000 (Anularea amortizării cumulate)
Valoare rămasă la 31.12.N în condițiile deprecierii = 180.000
Reluarea pierderii din depreciere = 36.000
Valoare recuperabilă la 31.12.N = 216.000
224. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000
u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului
s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m.
Să se analizeze situația la 31.12.N-2 și la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se
contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.
Rezolvare:
I. La 31.12.N-2, recunoașterea pierderii din depreciere:
Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.
II. La31.12.N:
• Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m.
-Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 și N) = 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani 45.000 u.m.
= Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m.
Se înregistrează anularea amortizării cumulate:
Amortizarea imobilizărilor corporal = Utilaje 45.000 u.m.
20

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m.,
deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depășească valoarea rămasă dacă
activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel:
Utilaje=Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.
Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârșitul anului N dacă activul nu ar fi
fost depreciat și se va efectua testul de depreciere:
•Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m.
-Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 și N) = 2 ani x 300.000 u.m. / 10 ani 60.000 u.m.
= Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m.
Testul de depreciere:
Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., depășește valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000
u.m. Prin urmare se vor relua 240.000 u.m. (valoarea care nu trebuie depășită) – 180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârșitul
anului N în condițiile deprecierii) = 60.000 u.m.:
Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor60.000 u.m.
Situația contului „Utilaje" este următoarea:
D Utilaje C
Cost la 31.12.N-2=300.000 75.000 (Pierdere din depreciere)
Valoare recuperabila la 31.12.N-2=225.000 45.000 (Anularea amortizarii cumulate)
Valoare ramasa la 31.12.N in conditiile
deprecierii=180.000
Reluarea pierderii din depreciere=60.000
Valoare ramasa la 31.12.N daca activul nu ar fi fost
depreciat=240.000
225. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici:
-data începerii contractului: 31.12.N;
-durata contractului: 3 ani;
-obiectul contractului: un echipament tehnic;
-valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.;
-sunt prevăzute 3 redevențe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract;
-locatarul plătește în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare;
-la sfârșitul perioadei de locație, echipamentul va fi returnat locato rului;
-locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la31.12.N+3;
-rata marginală de împrumut a locatarului: 10%.
Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în confor mitate cu IAS 17 „Contracte de
leasing".
Rezolvare:
Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) și valoarea actualizată
a plăților minimale de leasing.
Valoarea actualizată a plăților minimale de leasing se determină prin actualizarea cu rata de 10% a celor 3
redevențe anuale și a valorii reziduale garantate.
Valoarea actualizată=50.000 u.m. /1,1 + 50.000 u.m. /1,12 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / 1,13 = 131.856 u.m.
Echipamente = Alte împrumuturi 131.856 u.m.
și datorii asimilate
21

226. Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici:
-data începerii contractului: 31.12.N;
-durata contractului: 3 ani;
-obiectul contractului: un echipament tehnic;
-valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.;
-sunt prevăzute 3 redevențe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract;
-locatarul plătește în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare;
-la sfârșitul perioadei de locație, echipamentul va fi returnat loca torului;
-locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la 31.12.N+3;
-rata marginală de împrumut a locatarului: 10%.
Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei față de locator pentru întreaga perioadă a contractului, în
conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing".
Rezolvare:
Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) și valoarea actualizată a
plăților minimale de leasing (redevențele anuale și valoarea reziduală garantată).
Valoarea actualizată = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m.
Echipamente = Alte împrumuturi și datorii asimilate 131.856 u.m.
Data Flux Dobândă Rambursare Sold datorie
31.12.N 131,856
31.12.N+1 50.000 131.856×10% =
13.185,650.000-13.185,6 =
36.814,4131.856-36.814,4 =
95.041,6
31.12.N+2 50.000 95.041,6×10% =
9.504,1650.000-9.504,16 =
40.495,8495.041,6-40.495,84 =
54.545,76
31.12.N+3 60.000 54.545,76 x 10% =
5.454,560.000 – 5.454,5 =
54.545,554.545,76 – 54.545,76 = 0
227. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societății Y. Contractul
a fost semnat la l octombrie exercițiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile
de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli și să le repartizeze
pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziție al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de
utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani.
Să se prezinte calculele și înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de
leasing".
Rezolvare:
în cazul leasingului operațional, locatarul recunoaște bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de
leasing.
Locatarul înregistrează cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma înregistrează:
Cheltuieli cu chiriile = Furnizori 8.000 u.m.
228. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societății Y. Contractul
a fost semnat la l octombrie exercițiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile
de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli și să le repartizeze
pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziție al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de
utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani.
Să se prezinte calculele și înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de
leasing".
Rezolvare:
-locatorul amortizează clădirea:
Amortizarea anuală: 500.000 u.m. / 50 ani = 10.000 u.m.
Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 10.000 u.m.
21

privind amortizarea clădirilor
imobilizărilor
-chiriile primite sunt venituri; lunar, se înregistrează:
Clienți=Venituri din 8.000 u.m.
redevențe,
locații de gestiune
și chirii
– cheltuielile de căutare a chiriașului se includ în valoarea activului și se repartizează pe durata contractului (IAS 17,
52):
Clădiri= Conturi curente 100 u.m.
la bănci
Cheltuieli cu =Clădiri 5 u.m.
redevențe, (100umxl/5anix31uni/12hm)
locații de gestiune și chirii
229. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producție este de 180 u.m. Cheltuielile
fixe anuale de producție sunt de 1.800.000 u.m. Cantitățile fabricate au fost de 5.000 bucăți în exercițiul N,
4.000 bucăți în exercițiul N+l și 6.500 bucăți în exercițiul N+2. La sfârșitul fiecărui exercițiu, întreprinderea posedă
800 bucăți în stoc.
Să se calculeze costul de producție unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri", în condițiile în care presupunem că
mărimea capacității nor male de producție este de 5.000 bucăți.
Rezolvare:
Costul de producție = Costul variabil + Costurile fixe
Costul de producție = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe
Costul de producție (N) = 180 u.m/buc. x 5.000 buc. + 1.800.000 u.m. = 2.700.000 u.m.
Costul unitar = 2.700.000 u.m. / 5.000 buc. = 540 u.m./buc.
230. Societatea X a dat în funcțiune, începând cu l ianuarie N, un utilaj în valoare de 900.000 u.m. Din punct de vedere
contabil, utilajul se amortizează linear pe trei ani. Amortizarea fiscală aferentă utilajului în anul N este de
400.000 u.m.
Să se calculeze eventuala diferență temporară la 31.12.N, în confor mitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".
Rezolvare:
Valoarea contabilă a utilajului = 900.000 u.m. – 300.000 u.m.
(Amortizarea anuală = 900.000 u.m. / 3 ani) 600.000 u.m.
Baza de impozitare a utilajului = 900.000 u.m. – 400.000 u.m. 500.000 u.m.
Diferență temporară impozabilă 100.000 u.m.
231. La data bilanțului, o societate are o creanță privind dividendele de încasat de 85.000 u.m. Din punct de
vedere fiscal, dividendele nu sunt impozabile.
Să se calculeze eventuala diferență temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".
Rezolvare:
Valoarea contabilă a creanței 85.000 u.m.
Baza de impozitare a creanței _______________________________ 85.000 u.m.
Nu există diferență temporară.
Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere, în momentul recuperării activului, nu sunt
impozabile, baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv.
Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanța privind dividendele de încasat are o bază
fiscală nulă. Diferența tem porară rezultată (85.000 u.m.) se impozitează însă cu o rată nulă.
21

232. în cursul lunii decembrie N, o societate a încasat redevențe în valoare de 10.000 u.m. aferente trimestrului 1
din exercițiul N+1. Presupunem că din punct de vedere fiscal redevențele sunt impozabile în anul încasării
acestora.
Să se calculeze eventuala diferență temporară la 31.12.N în confor mitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".
Rezolvare:
Valoarea contabilă a veniturilor în avans 10.000 u.m.
Baza de impozitare a veniturilor în avans = 10.000 u.m. – 10.000 u.m. = 0 u.m.
Diferență temporară deductibilă = 10.000 u.m. – 0 10.000 u.m.
233. La începutul exercițiului N, s-a dat în funcțiune un utilaj în valoare de 20.000 u.m. în anul N, amortizarea
contabilă a fost de 2.000 u.m., iar amortizarea fiscală, de 2.800 u.m. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul
N: 16%. Până la închiderea exercițiului N nu au apărut regle mentări privind modificarea cotei de impozit
pentru exercițiul viitor.
Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exercițiului N în confor mitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".
Rezolvare:
Valoarea contabilă a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. – 2.000 u.m. 18.000 u.m.
Baza de impozitare a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. – 2.800 u.m. 17.200 u.m.
Diferență temporară impozabilă = 18.000 u.m. – 17.200 u.m. 800 u.m.
Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exercițiul N: 16% x 800 u.m. = 128 u.m.
234. La 31.12.N, o societate are o datorie privind dobânzile de plătit de 1.000 u.m. Presupunem că din punct de vedere
fiscal dobânzile sunt deductibile în exercițiul financiar în care generează fluxuri de trezo rerie, în decembrie N, a
apărut o reglementare conform căreia, începând cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va crește de la 30% la 35%.
Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exercițiului N, în confor mitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".
Rezolvare:
Valoarea contabilă a datoriei l .000 u.m.
Baza de impozitare a datoriei 0 u.m.
Diferență temporară deductibilă l .000 u.m.
Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exercițiul N: 35% x 1.000u.m. = 350u.m.
235. Se cunosc următoarele informații privind societatea X, la 31.12.N:
Informații Valori
contabile
Imobilizări corporale (1)
Creanțe clienți (2)
Dobânzi de încasat (3)750.000
150.000
15.000
Amenzi de plătit (4)
Dobânzi de plătit (3)16.500
7.500
(1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705.000 u.m.
(2)Creanțele clienți au o valoare brută de 162.000 u.m. și există o ajustare de depreciere a creanțelor de
12.000 u.m. Ajustarea nu este deductibilă fiscal.
(3)Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exercițiul în care acestea generează fluxuri de
trezorerie.
(4)Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Cota de impozit pe profit: 30%.
La începutul exercițiului N, există un pasiv de impozit amânat de 3.000 u.m.
Să se calculeze și să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu I AS 12 „Impozitul pe profit", fără a
compensa creanțele și datoriile de impozit.
21

Rezolvare:
Calculul diferențelor temporare:
Informații Valoare
contabilăBază de
impozitareDiferență temporară
impozabilă deductibilă
Imobilizări corporale 750.000 705.000 45.000 _
Creanțe clienți 150.000 162.000 _ 12.000
Dobânzi de încasat 15.000 – 15.000 –
Amenzi de plătit 16.500 16.500 _ _
Dobânzi de plătit 7.500 – _ 7.500
Total diferențe 60.000 19.500
Pasivul de impozit amânat la 31.12.N = 60.000 u.m. x 30% = 18.000 u.m.
Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exercițiului N = 3.000 u.m.
Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exercițiul N = 18.000 u.m. – 3.000 u.m. = 15.000 u.m.
Activul de impozit amânat la 31.12.N = 19.500 u.m. x 30% = 5.850 u.m.
înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele:
Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozitul amânat 15.000 u.m.
Creanțe privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 5.850 u.m.
236. Societatea X a dat în funcțiune, începând cu l ianuarie N, un utilaj cu o valoare de 360.000 u.m. Din punct de
vedere contabil, utilajul se amortizează linear pe trei ani. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80.000
u.m. în N, 120.000 u.m. în N+l, respectiv 160.000 u.m. în N+2. Cota de impozit pe profit: 30%.
Să se calculeze și să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12„Impozitul pe profit" la sfârșitul fiecăruia
dintre cele trei exerciții.
Rezolvare:
Amortizarea contabilă anuală = 360.000 u.m. / 3 ani = 120.000 u.m.
Informații Valoare
contabilăBază de
impozitareDiferență
temporară
deductibilă
Valoarea utilajului la 01. 01. N
– Amortizarea anului N
= Valoarea utilajului la 3 1 . 12.N
– Amortizarea anului N+l
= Valoarea utilajului la 31.12.N+1
– Amortizarea anului N+2
= Valoarea utilajului la 3 1 . 12.N+2360.000
-120.000360.000
-80.000
40.000
40.000240.000
-120.000280.000
-120.000
120.000
-120.000 160.000
-160.000
–
La sfârșitul exercițiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 u.m. = 12.000 u.m.
Creanțe privind = Venituri din 12.000u.m.
impozitul amânat impozitul amânat
La sfârșitul exercițiului N+l: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 u.m. = 12.000 u.m.; activul de impozit amânat
existent la des chiderea exercițiului = 12.000 u.m.;
impozitul amânat care trebuie înregistrat în exercițiul curent = 0 u.m.
în anul N+2: se resoarbe diferența temporară de 40.000 u.m.; se anu lează activul de impozit amânat corespunzător.
Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 12.000u.m.
21

(Creanță privind impozitul amânat)
237. Se cunosc următoarele informații privind o categorie de clădiri ale societății X:
Informații Valoare
contabilăBază de
impozitare
Valoarea clădirilor la 01.01.N
– Amortizarea în anul N 100.000
(10.000)
90.00080.000
(15.000)
65.000 = Valoarea clădirilor la 31.12.N
La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri, valoarea reevaluată fiind de 127.000
u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscută. Cota de impozit pe profit: 30%. La
începutul exercițiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m.
Să se calculeze și să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit", la
31.12.N.
Rezolvare:
La31.12.N:
Valoarea contabilă a imobilizărilor 127.000 u.m.
Baza de impozitare a imobilizărilor 65.000 u.m.
Diferență temporară impozabilă 62.000 u.m.
Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.12.N = 30% x 62.000 u.m. = 18.600 u.m.
Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exercițiului N = 6.000 u.m.
Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exercițiul N = 18.600 u.m. – 6.000 u.m. = 12.600 u.m.
Acesta se va înregistra astfel:
-pe seama capitalurilor proprii: (127.000 u.m. – 90.000 u.m.) x 30% = 11.100u.m.;
-pe seama cheltuielilor: (15.000 u.m. -10.000 u.m.) x 30% = l .500 u.m.
% = Datorie de impozit amânat 12.600 u.m.
Rezerve din reevaluare 11.100 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amânat 1.500 u.m.
238. La începutul exercițiului N, societatea românească M a achiziționat 100% societatea americană F. La acea dată, F
deținea o imobilizare cumpărată recent cu 100.000 $. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere
contabil și pe 4 ani, din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 30%. La data achiziției, l $ = 3
lei. La 31.12.N, l $ = 3,3 lei. Presupunem că moneda funcțională a societății F coincide cu moneda de raportare,
în consecință, în situațiile financiare consolidate, activul va fi evaluat la 100.000 $ x 3 lei/$ = 300.000 lei.
Să se calculeze și să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".
Rezolvare:
La31.12.N:
Informații Valoare în$ Curs de
schimbValoare în lei
Valoarea contabilă a imobilizării
(100.000-20.000)80.000 3 240.000
Baza de impozitare a imobilizării
(100.000-25.000)75.000 3,3* 247.500
Diferență temporară deductibilă 7.500
Societatea M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7.500 lei = 2.250 lei:
21

Creanțe privind =Venituri din 2.250 lei
impozitul amânat impozitul amânat
* Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil. Această datorie este un element monetar și
va fi convertită la cursul de închidere. Ca urmare, baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere.
239. La 31.12.N, o societate deține un utilaj cu valoarea contabilă de 100.000 u.m. și baza de impozitare de
80.000 u.m. La deschiderea exercițiului N, exista un pasiv de impozit amânat de l.000 u.m. în cursul exercițiului
N, cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.
Să se calculeze și să se contabilizeze impozitul amânat în exercițiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe
profit".
Rezolvare:
Pasivul de impozit amânat la deschiderea exercițiului = 1.000 u.m. Pasivul de impozit amânat la deschiderea
exercițiului ajustat = (1.000 u.m. x 30%) / 25% = 1.200 u.m.
Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = l .200 u.m. -1.000u.m. = 200 u.m.
Cheltuieli cu =Datorie de 200 u.m.
impozitul amânat impozit amânat
La31.12.N:
Valoarea contabilă a utilajului 100.000 u.m.
Baza de impozitare a utilajului 80.000 u.m.
Diferență temporară impozabilă 20.000 u.m.
Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.12.N = 20.000 u.m. x 30% = 6.000 u.m.
Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exercițiului curent = 6.000 u.m. – 1.200 u.m. = 4.800 u.m.:
Cheltuieli cu =Datorie de 4.800 u.m.
impozitul amânat impozit amânat
240. O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat, în contract se precizează că, la sfârșitul
perioadei de închiriere, rafinăria va fi mutată într-o altă locație strategică. Se estimează că pentru mutarea
rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200.000 u.m.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
•Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: insta larea rafinăriei creează o obligație legală deoarece
contractul de licență prevede înlăturarea acesteia.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei.
•Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200.000 u.m.
Active =Provizioane 200.000 u.m.
imobilizate pentru dezafectare
imobilizări corporale
și alte acțiuni legate de acestea
241. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de
către clienții nemulțumiți, chiar și atunci când nu are obligația legală de a o face. Politica sa este cunoscută pe
piață. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri, în
anul N, cifra de afaceri a fost de 10.000.000 u.m.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
21

●Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vân zarea produselor – obligație implicită deoarece politica
anterioară a magazinului i-a făcut pe clienți să spere că în caz de nemulțumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor
cumpărate.
● Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate.
● Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contrava lorii bunurilor returnate: 3% x 10.000.QOO u.m. =
300.000 U;m.
Cheltuieli cu =Alte provizioane 300,000 u.rn.
provizioane pentru pentru
riscuri și cheltuieli riscuri și cheltuieli
242. O societate din industria chimică poluează mediul prin activitățile sale. Deși țara în care își desfășoară activitatea
nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăților poluante de a suporta cos turile cu
decontaminarea, există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens și este aproape sigur că proiectul
respectiv va fi în curând promulgat. Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600.000 u.m.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui pro vizion în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
•Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului – obligație legală
deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea.
• Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600.000 u.m.
Cheltuieli cu =Alte provizioane 600.000 u.m.
provizioane pentru pentru
riscuri și cheltuieli riscuri și cheltuieli
243. Conform contractului, o societate acordă garanție de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. Statisticile arată că
70% dintre produsele vândute nu prezintă defecte, 25% prezintă defecte minore și 5% prezintă defecte majore.
Dacă toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu reparațiile ar fi de 200.000 u.m. Dacă toate produsele
ar avea defecte majore, cheltuielile cu reparațiile ar fi de 1.000.000 u.m.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
•Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor, care dă naștere unei obligații
legale.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparațiile.
•Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200.000 u.m. + 5% x 1.000.000 u.m. = 100.000 u.m.
Cheltuieli cu =Provizioane 100.000 u.m.
provizioane pentru pentru garanții
riscuri și cheltuieli acordate clienților
244. La sfârșitul anului l, societatea X a achiziționat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani. Prin contract, ea este
obligată ca la sfârșitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele și să recoperteze solul. Se estimează că
pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600.000 u.m. Presupunem o rată de
actualizare de 5%.
Să se verifice dacă la sfârșitul anului l sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate
cu OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
•Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: insta larea echipamentului creează o obligație legală
deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia și recopertarea solului.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea
21

echipamentului și cu recopertarea solului.
•Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea
echipamentului și cu recoper tarea solului: 600.000/1,055 = 470.116 u.m.
Cheltuieli cu =Provizioane 470.116 u.m.
provizioane pentru pentru dezafectare
riscuri și cheltuieli imobilizări corporale
și alte acțiuni legate de acestea
245. La începutul exercițiului N-2, societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcționeze
sediul societății. Durata contractului: 5 ani. Redevența anuală: 150.000 u.m. în contract se precizează că spațiul
nu poate fi subînchiriat altui beneficiar, iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140.000 u.m. pentru
fiecare ari de neîndeplinire a contractului. La sfârșitul exercițiului N, societatea și-a mutat sediul într-un centru
administrativ prestigios, care cores punde mai bine noii imagini pe care aceasta dorește să o promoveze.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
•Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă
naștere unei obligații legale.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevențele aferente ultimelor două exerciții
sau penalizările în caz de reziliere a contractului.
•Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăților inevitabile aferente contractului: 2 x 140.000 u.m.
= 280.000 u.m.
Cheltuieli cu =Alte provizioane 280.000 u.m.
provizioane pentru pentru
riscuri și cheltuieli riscuri și cheltuieli
246. O societate își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui. Din cauza concurenței pe piață, rezultatele
ultimelor exerciții au fost mult mai mici decât cele bugetate. Din acest motiv, în exercițiul N, consiliul de
administrație a decis să renunțe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe și să înceapă producția de cremă de
brânză, în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele:
-indemnizații pentru concedierea unei părti din salariați: 2.000.000 u.m.;
-cheltuieli cu achiziția de instalații pentru producerea cremei de brân ză: 9.000.000 u.m.;
-cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalații: 300.000 u.m.;
-profituri estimate a se obține din vânzarea instalațiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe:
900.000 u.m.;
-cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800.000 u.m.
La sfârșitul exercițiului N s-au anunțat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. Acest anunț a
indus salariaților, clienților și furnizorilor așteptarea că societatea va implementa procesul de re structurare.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
Rezolvare:
-Există o obligație prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: co municarea deciziei de restructurare salariaților,
clienților și furnizorilor – obligație implicită deoarece induce așteptarea că procesul de restructurare va fi implementat.
-Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de
restructurare.
-Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuie lilor directe generate de restructurare: 2.000.000 u.m.
(indemnizațiile pentru concedierea salariaților).
Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului
care nu este afectat de restructurare (300.000 u.m.); marketing (800.000 u.m.); sau investițiile în noi sisteme și rețele de distribuție
(9.000.000 u.m.). De asemenea, câștigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900.000 u.m.) nu sunt luate în
considerare la evaluarea provizionului, chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării.
Cheltuieli cu =Provizioane 2.000.000 u.m.
provizioane pentru pentru restructurare
21

riscuri și cheltuieli
247. Pe 01.06.N, societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y. La acea dată, situația financiară
a societății Y era solidă, în cursul exercițiului N+l, situația financiară a societății Y se agra vează, iar pe 30.11.N+l
se declară falimentul. La 31.12.N+1, se esti mează că sumele ce trebuie acoperite în numele societății Y sunt de
800.000 u.m.
Să se verifice dacă, pentru societatea X, sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion, în conformitate cu
OMFP nr. 3.055/2009, la31.12.Nșila31.12.N+l.
Rezolvare:
La31.12.N:
•Există o obligație actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garan tarea creditelor – obligație contractuală.
•Nu este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje econo mice viitoare deoarece situația financiară a societății
Y este solidă.
•Nu este necesară recunoașterea unui provizion, dar există o datorie contingență.
La31.12.N+l:
•Există o obligație actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garan tarea creditelor – obligație contractuală.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului
garantat.
•Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800.000
u.m.
Cheltuieli cu =Provizioane 800.000 u.m.
provizioane pentru pentru garanții
riscuri și cheltuieli acordate clienților
248. în luna februarie exercițiul N, o societate a fost acționată în instanță de către un fost angajat. Reclamantul
solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru
societate, susținând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislația în domeniul protecției muncii. La
31.12.N, avocații societății sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă. La 31.12.N+1, ținând cont de
evoluția procesului, avocații consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare și va trebui să plătească
despăgubiri în valoare de 700.000 u.m.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de constituire a unui provizion, în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009, la 31.12.N si la 31.12.N+1.
Rezolvare:
La31.12.N:
•Pe baza datelor disponibile se constată o obligație probabilă a cărei existență nu va fi confirmată decât de decizia
tribunalului.
•Nu este necesară recunoașterea unui provizion, dar există o datorie contingență.
La31.12.N+l:
•Pe baza datelor disponibile există o obligație prezentă.
•Este probabilă o ieșire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor.
•Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700.000 u.m.
Cheltuieli cu =Provizioane 700.000 u.m.
provizioane pentru pentru litigii
riscuri și cheltuieli
249. în cursul exercițiului N, societatea X a acționat în instanță un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licențe.
Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100.000 u.m.
Concurentul a făcut recurs la o instanță superioară. Până la închiderea exercițiului N, recursul nu a fost
soluționat.
Să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de recunoaștere a unui activ în bilanțul societății X, în
conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009.
21

Rezolvare:
•Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existență nu va fi confirmată decât de (decizia
instanței cu privire la recursul formulat de către concurent.
•Nu se poate recunoaște un activ în bilanț deoarece decizia tribuna lului ar putea să fie modificată de instanța
superioară, dar există un activ contingent.
250. O agenție de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.000u.m. Ea percepe un comision de 15% din prețul de
vânzare, restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea.
Să se contabilizeze operația de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă:
Clienți = % 100.000u.m.
Venituri din 15.000u.m.
servicii prestate
Furnizori 85.000u.m.
251. La l ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.000u.m. Condițiile de decontare sunt
următoarele: 50% la semnarea contractului; 25% peste un an și 25% peste doi ani. Se estimează că societatea-
client ar fi putut obține un credit echivalent pe piața bancară la o rată de 5%.
Să se contabilizeze operația de vânzare și repartizarea cheltuielilor financiare între exerciții în conformitate cu
IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacție este de:
225.000 25.00050.000 96.485,261 .1,05 1,05u m + + =
Se poate considera că prețul de vânzare conține venituri din dobânzi în sumă de 100.000.000 u.m. – 96.485.261 u.m. =
3.514.739 u.m., eșalonabile pe cele două exerciții de credit.
înregistrarea vânzării stocului de mărfuri:
Clienți = % 100.000u.m.
Venituri din 96.485,261 u.m.
vânzarea mărfurilor
Venituri în avans*)3.514,739 u.m.
Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul
creditului rămas, adică:
-în numele exercițiului N:
(96.485,261 u.m. – 50.000u.m.) x 5% = 2.324,263 u.m.
-în numele exercițiului N+1:
(96.485,261 u.m. – 50.000u.m. – 25.000u.m. + 2.324,263 u.m.) x 5% = 1.190,476 u.m.
Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări:
-în exercițiul N:
Venituri în avans = Venituri din dobânzi 2.324,263 u.m.
-în exercițiul N+1:
Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1.190,476 u.m.
*) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanței clienți în bilanț.
22

252. O întreprindere, A, schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100.000
u.m. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150.000 u.m. întreprinderea A achita diferența de
valoare.
Să se contabilizeze operația de schimb, la societatea A, în conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Remarcă: în România, trocul nu este admis. Din acest motiv, se con tabilizează distinct cedarea unui stoc și
achiziția altui stoc. întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări:
-cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:*
Debitori diverși =Alte venituri 100.000 u.m.
din exploatare
-descărcarea gestiunii de materialele consumabile:
Cheltuieli cu =Materiale 100.000 u.m.
materiale consumabile consumabile
-primirea prin schimb a stocului de materii prime:
Materii prime =Furnizori 150.000 u.m.
-compensarea datoriei și a creanței generate de operația de schimb,
și plata diferenței:
Furnizori = % 150.000 u.m.
Debitori diverși 100.000 u.m.
Conturi curente la bănci 50.000 u.m.
* în unele țări, reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul mate rialelor consumabile în
categoria mărfurilor și apoi la vânzarea mărfurilor. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari
calculați pe seama situațiilor fi nanciare.
253. în exercițiul N, societatea X vinde produse-program. Prin contract, ea se angajează să furnizeze servicii de
întreținere timp de doi ani de la data vânzării. Prețul de vânzare (60.000 u.m.) trebuie alocat între suma
corespunzătoare produselor-program (50.000 u.m.) si suma iden tificabilă a serviciilor ulterioare (10.000
u.m.).
Să se contabilizeze operația de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Ve nituri".
Rezolvare:
Clienți =% 60.000 u.m.
Venituri din vânzarea produselor 50.000 u.m.
Venituri în avans 10.000 u.m.
Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităților ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt
executate. Prin urmare, în fiecare dintre cei 2 ani în care se execută activitatea de service se va înregistra (5.000 u.m. =
10.000 u.m. / 2 ani):
Venituri în avans =Venituri din prestări de servicii 5.000 u.m.
254. Pe 25 decembrie N, societatea X a transferat societății Y mărfuri în valoare de 10.000 u.m. pentru a le vinde în
regim de consignație la un preț de 12.000 u.m. Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+l.
22

Să se contabilizeze transferul și vânzarea mărfurilor, la societatea X, în conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Deși stocul a fost transferat în decembrie N, societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta. La data
transferului, ea înregistrează:
Mărfuri aflate la terți =Mărfuri 10.000 u.m.
Pe 5 ianuarie N+l, societatea X recunoaște venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y:
Clienți=Venituri din vânzarea mărfurilor 12.000 u.m.
Concomitent, se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terți 10.000 u.m.
255. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mărfuri în următoarele condiții: preț de vânzare 70.000 u.m., costul
mărfurilor vândute 62.000 u.m. Creditul acordat nu depășește duratele obișnuite de creditare.
Să se contabilizeze operația de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
înregistrările contabile aferente exercițiului N sunt:
-vânzarea mărfurilor:
Clienți=Venituri din vânzarea mărfurilor 70.000u.m.
-descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri62.000 u.m.
256. La l mai N, o societate a achiziționat 100 de obligațiuni la un preț unitar de 2.000 u.m./obligațiune. Pe l
august N, societatea încasează, în numele obligațiunilor, dobânda aferentă perioadei l august N-1 – 30 iulie
N. Dobânda anuală pentru fiecare obligațiune: 60 u.m./obli gațiune.
Să se contabilizeze achiziția obligațiunilor și încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Cuponul încasat pe l august N va fi descompus astfel:
– dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deținut titlurile (l august N-l – 31 aprilie N): 100 obligațiuni
x 60 u.m./obligațiune x 9 luni / 12 luni = 4.500 u.m.;
-dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deținut titlurile (l mai N – 30 iulie N): 100 obligațiuni x 60
u.m./obligațiune x 3 luni / 12 luni = 1.500 u.m.
înregistrările contabile aferente exercițiului N vor fi următoarele:
-achiziția obligațiunilor (100 obligațiuni x 2.000 u.m./obligațiune = 200.000 u.m.):
Obligațiuni=Conturi curente la bănci 200.000 u.m.
-încasarea cuponului:
Conturi curente la bănci=% 6.000 u.m.
Venituri din dobânzi 1.500 u.m.
Obligațiuni 4.500 u.m.
257. Pe data de l octombrie N, societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani.
Acest contract generează venituri totale de 120.000 u.m. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata
contractului și se încasează anual pe 30 septembrie.
Să se contabilizeze veniturile aferente exercițiului N în conformitate cuIAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt de: 120.000 u.m. / 10 ani = 12.000 u.m.
22

Veniturile aferente exercițiului N sunt de: 12.000 u.m. x 3 luni / 12 luni = 3.000 u.m.
Clienți =Venituri din redevențe 3.000 u.m.
258. La l octombrie N, s-au achiziționat 1.000 de acțiuni ALFA la un preț unitar de 5 u.m./acțiune. Pe l iunie N+l, la
societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exercițiului N: 2 u.m./acțiune. Prin
achiziția acestor acțiuni, ALFA devine societate afiliată.
Să se contabilizeze achiziția acțiunilor si dreptul de a încasa dividende, în conformitate cu IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
înregistrările contabile aferente exercițiului N vor fi următoarele:
-achiziția acțiunilor (1.000 acțiuni x 5 u.m./acțiune = 5.000 u.m.):
Acțiuni =Conturi curente la bănci5.000 u.m.
-constatarea dreptului de încasare a dividendelor:
Debitori diverși = Venituri din dividende 2.000 u.m.
259. Fie următoarea organigramă de grup:
Să se calculeze procentajul de control, să se determine metoda de con solidare și să se calculeze procentajul de
interes.
Rezolvare:
Socie tateaCalculul procentajului
de controlProcen-
tajul de Metoda de
consolidareCalculul
procentajului de Procentajul
de interes
SI 80% Integrare globală 80%
S2Cel mai mic procentaj
din lanțul până la S265% Integrare globală 80% x 65% 52%
S4 85% Integrare globală 85%
S5 Legătură directă (21%)
+ Legătură indirectă 51% Integrare globală 21% + 85% x 30% 46,5%
S3 Legătură indirectă
(25%)
+ Legătură directă
(10%) 47% Punere în
echivalență sau
Integrare globală
(în caz de control 80% x 65% x 25%
+10% + 46,5% x
12%28,58%
Remarcă: Din analiza procentajelor de control, în viziunea organis mului internațional de normalizare (ca și a celui
american), rezultă că SI, S2, S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept, în ceea ce privește S3, ea este
influențată notabil pentru 47%, din care pentru 10% în mod direct, iar pentru 37% în mod indirect. Problema care rămâne
în discuție este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt. Pentru confirmarea
22

controlului exclusiv de fapt al societății M asupra societății S3 trebuie ca una dintre condițiile realizării acestui tip de
control să fie îndeplinită.
260. Fie următoarea organigramă de grup:
Societatea F2 este deținută în mod conjunctiv cu alte două grupuri.
Să se calculeze procentajul de control, procentajul de interes și pro centajul de integrare.
Rezolvare:
a)Pentru determinarea procentajelor de control:
Procentajul de control al societății-mamă (SM) în filiala FI (integrare globală) = 80%.
Procentajul de control al societății-mamă (SM) în filiala F2 deținută conjunctiv (integrare proporțională) = 33%.
b)Pentru determinarea procentajelor de interes:
Procentajul de interes deținut de SM în FI = 80%.
Procentajul de interes deținut de SM în F2 = 80% x 33% = 26,4%.
c)Pentru determinarea procentajelor de integrare:
Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală).
Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei
FI) x 33% (procentajul de deținere al filialei FI în F2) = 33%.
261. Pe 30.12.N, societatea F a achiziționat o imobilizare corporală în urmă toarele condiții: preț de cumpărare 80.000
u.m., cheltuieli cu transportul și instalarea facturate de furnizor 5.000 u.m. Politica grupului din care face parte
F este de a include în costul imo bilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea
cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobi lizării este de 15.000 u.m.
Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.
Rezolvare:
în situațiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31.12.N imobilizarea corporală este prezentată
la o valoare de 85.000 u.m.
în vederea consolidării, se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea:
Imobilizări = Provizioane pentru 15.000 u.m.
corporale dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni legate de acestea
262. în cursul exercițiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de dezvol tare în valoare de 10.000.000 u.m., acestea
urmând să se amortizeze linear, începând cu l ianuarie N+l, pe o perioadă de 5 ani.
Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei.
Presupunem o cotă de impozit pe profit de 16%.
Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.
Rezolvare:
în bilanțul individual întocmit de F, la 31.12.N, sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10.000.000 u.m.
în vederea întocmirii situațiilor financiare consolidate se elimină chel tuielile de cercetare din categoria imobilizărilor
necorporale:
Venituri din =Cheltuieli 10.000.000 u.m.
producția de de dezvoltare
imobilizări necorporale
22

Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.
Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situațiile financiare consolidate) 0 u.m.
Baza fiscală (valoarea din situațiile financiare individuale ale lui F) 10.000.000 u.m.
Diferență temporară deductibilă 10.000.000 u.m.
Activ de impozit amânat: 10.000.000 u.m. x 16% = 1.600.000 u.m.
Creanță privind =Venituri 1.600.000 u.m.
impozitul amânat din
impozitul amânat
263. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă, în timp ce politica
grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziționase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost
de achiziție de 200.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 5 ani (normă
de amortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%).
Presupunem o cotă de impozit de 16%.
Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exercițiul N.
Rezolvare:
în anul N, amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200.000 u.m. x 30% = 60.000 u.m. Conform
politicii grupului, amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200.000 u.m. x 20% = 40.000 u.m.
în vederea consolidării, se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60.000 u.m. – 40.000 u.m. = 20.000
u.m.):
Amortizări privind = Cheltuieli de 20.000 u.m.
imobilizările corporale exploatare privind
amortizarea imobilizărilor
înregistrarea anterioară generează o diferență temporară impozabilă și, implicit, o datorie de impozit amânat de:
20.000 u.m. x 16% = 3.200 u.m.
Cheltuieli cu = Datorie de 3.200 u.m.
impozitul amânat impozit amânat
264. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă, în timp ce
politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziționase astfel de utilaje, la
01.01.N, la un cost de achiziție de 200.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă și o durată de
utili țațe de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%). Presupunem o
cotă de impozit de 16%.
Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exercițiul N+l, știind că se realizează
consolidarea pe bază de fluxuri.
Rezolvare:
Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri, în N+l se are în vedere diferența de 42.000 u.m. –
40.000 u.m. = 2.000 u.m.
Amortizări privind = Cheltuieli 2.000 u.m.
imobilizările corporale de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor
înregistrarea anterioară generează o diferență temporară impozabilă și, implicit, o datorie de impozit amânat de: 2.000 u.m.
x 16% = 320 u.m.
Cheltuieli cu = Datorie de 320 u.m.
impozitul amânat impozit amânat
22

265. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă, în timp ce politica
grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziționase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost
de achiziție de 200.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă și o durată de utilitate de 5 ani (normă
de amortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%). Presupunem o cotă de impozit de 16%.
Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exercițiul N+l, știind că se realizează consolidarea pe
bază de solduri.
Rezolvare:
Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri, retratarea amortizării din exercițiul N trebuie contabilizată din
nou în N+l, prin intermediul contului de rezerve, deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societății-
mamă nu țin cont de aceste corectări:
Amortizări privind =Rezerve 20.000 u.m.
imobilizările corporale
Rezerve =Datorie de 5.000 u.m.
impozit amânat
în plus, în N+l se recunosc pe seama rezultatului diferența de amorti zare aferentă exercițiului curent și impozitul amânat
corespunzător acesteia:
Amortizări privind = Cheltuieli 2.000 u.m.
imobilizările corporale de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor
Cheltuieli cu =Datorie de 320 u.m.
impozitul amânat impozit amânat
266. O unitate de exploatare minieră, care aplică IAS, achiziționează o bandă transportoare în valoare de 4.900 lei,
estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei. Durata de viață a benzii transportoare este de 9 ani.
Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei.
Cum se înregistrează această situație în contabilitate?
Rezolvare:
-achiziția benzii transportoare și includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării:
213 =%5.112 lei
Instalații tehnice, 4044.900 lei
mijloace de transport, Furnizori
animale și plantații de imobilizări
1513212 lei
Provizioane
pentru dezafectare
imobilizări corporale
si alte acțiuni similare
legate de acestea
-amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5.112 lei / 9 ani = 568 lei:
6811 =2813568 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
267. O societate-filială F a înregistrat la începutul exercițiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.000 lei, amortizabile în 5
ani. în schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit și pierdere.
22

Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanțul anului N, dacă se utilizează metoda de consolidare pe
solduri.
Rezolvare:
La nivelul bilanțului se efectuează următoarele înregistrări:
-eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la
începutul anului N-l):
Rezerve =Cheltuieli12.000 lei
de constituire
-eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 12.000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.800 lei:
Amortizarea cheltuielilor de constituire = % 4.800 lei
Rezerve 2.400 lei
Rezultat 2.400 lei
-la nivelul contului de profit și pierdere se înregistrează:
Rezultat =Cheltuieli 2.400 lei
cu amortizarea imobilizărilor
Retratările de omogenizare au consecințe asupra impozitului amânat.
Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O
Baza fiscală = 7.200 lei
Diferențe temporare deductibile = 7.200 lei
Activ de impozit amânat = 7.200 x 16% = 1.152 lei
Contabilizarea activului de impozit amânat:
-la nivelul bilanțului:
Impozit pe profit =%1.152 lei
amânat Rezerve 768 lei
Rezultat 384 lei
– la nivelul contului de profit si pierdere:
Rezultat = Venit din impozitul 384 lei
pe profit amânat
268. O societate-filială F a înregistrat în exercițiul N cheltuieli de constituire de 12.000 lei, amortizabile în 5 ani. în schimb,
grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit si pierdere.
Se cer înregistrările de preconsolidare a părții neamortizate a cheltu ielilor în bilanțul exercițiului N.
Rezolvare:
La nivelul bilanțului se efectuează următoarele înregistrări:
-eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (de oarece cheltuielile de constituire au fost
capitalizate la începutul anului N):
121 Rezultat=20112.000
Cheltuieli de constituire
-eliminarea amortizării cumulate înregistrate:
2801 =121 Rezultat2.400
Amortizarea cheltuielilor de constituire
22

La nivelul contului de profit și pierdere se înregistrează:
6XX =121 Rezultat12.000
Cheltuieli după natură
Și:
121 Rezultat=6811 2.400
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
269. Dispuneți de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1.350 lei; cheltuieli cu amortizarea 270 lei,
diminuarea creanței clienți 90 lei; creștere cheltuieli în avans 36 lei; creștere datorii furnizori 120 lei; plăți impozit
pe profit 540 lei; plăți privind: achiziția de terenuri 300 lei, achiziția unei clădiri 450 lei, achiziția de mașini,
utilaje, instalații 120 lei; împrumuturi încasate din emisiunea de obligațiuni 120 lei; dividende plătite
aferente activității de finanțare 312 lei.
Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitățile de exploa tare, investiții si finanțare, în
conformitate cu IAS 7.
Rezolvare:
Profit net înainte de impozitare 1.350 lei
+ Cheltuieli cu amortizarea 270 lei
+ Diminuarea creanței clienți 90 lei
-Creșterea cheltuielilor în avans 36 lei
+ Creșterea datoriilor la furnizori 120 lei
-Plăți de impozit pe profit 540 lei
= FNT din activitățile de exploatare 1.254 lei
-Plăți pentru achiziția de terenuri 300 lei
-Plăți pentru achiziția de clădiri 450 lei
-Plăți pentru achiziția de mașini 120 lei
= FNT din activitățile de investiții -870 lei
+ împrumuturi încasate prin emisiunea de obligațiuni 120 lei
-Dividende plătite aferente activității de finanțare 312 lei
= FNT din activitățile de finanțare _______________________________ -192 lei
Flux net de trezorerie = 1.254-192-870 192 lei
270. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85.000 lei și include în factură și prețul activității de service
după instalare în valoare de 9.000 lei. Activitatea de service se realizează în anul N+l.
Conform IAS 18 „Venituri", să se calculeze venitul care afectează contul de profit și pierdere al anului
N.
Rezolvare:
în anul N se efectuează următoarea înregistrare:
4111 =%85.000
Clienți 70776.000
Venituri din vânzarea mărfurilor
472 9.000
Venituri înregistrate în avans
Conform IAS 18, veniturile sunt recunoscute astfel:
-în momentul vânzării, pentru componenta soft;
-pe parcursul perioadei de postgaranție (după instalare), pentru com ponenta service.
271. O întreprindere de servicii de consultanță contabilă efectuează o prestație către un client în următoarele
condiții: durata contractului 01.08.N – 31.03.N+1; valoarea devizului: 20.000 lei; costul total esti mat este de 16.000
lei.
Care este valoarea venitului contabilizat la 31.12.N conform I AS 18 „Venituri", știind că pentru execuția
contractului s-au angajat cheltuieli de 10.000 lei?
22

Rezolvare:
în anul N sunt recunoscute venituri de 20.000 x 10.000/16.000 = 12.500 lei.
272. SC ABC SA deține un teren cu o valoare contabilă de 900.000 lei. La sfârșitul exercițiului N, terenul este
reevaluat la 1.200.000 lei. La sfâr șitul exercițiului N+3, terenul este reevaluat la valoarea justă de
1.100.000 lei.
Conform IAS 16 „Imobilizări corporale", care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul anului
N+3?
Rezolvare:
La sfârșitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.200.000 lei – 900.000 lei = 300.000 lei:
211 =105300.000
Terenuri Rezerve din
reevaluare
La sfârșitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.000 lei prin diminuarea rezervei din
reevaluare:
105 =211100.000
Rezerve din Terenuri
reevaluare
Soldul rezervei din reevaluare la sfârșitul anului N+3 este de 200.000 lei.
273. Dispuneți de următoarele informații referitoare la tranzacțiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul
perioadei: s-au achiziționat titluri de participare eliberate în proporție de 90%; prețul de cumpărare a fost de
40.000 u.m., partea eliberată fiind plătită imediat la achiziție; s-au emis la valoarea nominală obligațiuni în
valoare de 20.000 u.m. în schimbul unui teren de aceeași valoare; s-au încasat 32.000 u.m. din vânzarea unei
imobilizări corporale; s-a efectuat o plată de 9.000 u.m. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing
financiar; s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6.000 u.m.
Indicați care este, conform IAS 7 „Situațiile fluxurilor de trezorerie", fluxul de numerar din activitatea de
investiții.
Rezolvare:
Fluxul net din activitatea de investiții =
+ încasări din vânzarea unei imobilizări 32.000
-Plăți aferente titlurilor de participare = 40.000 x 90% 36.000
-împrumut acordat unei filiale 6.000
= – 10.000 u.m.
274. Se cunosc următoarele informații pentru o imobilizare corporală achizi ționată la 01.01.N: preț de cumpărare
200.000 lei, taxe vamale 20.000 lei, reducere comercială primită 4.000 lei, durata de utilizare estimată 8 ani,
valoarea reziduală estimată 16.000 lei, metoda de amortizare lineară.
Știind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" și că în cursul anului N+l se menține estimarea
privind valoarea reziduală, dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani, să se calculeze cheltuiala cu
amortizarea aferentă acestui exercițiu și valoarea contabilă netă.
Rezolvare:
Costul de achiziție al imobilizării = 200.000 + 20.000 – 4.000 = 216.000 lei
Valoarea amortizabilă = 216.000 – 16.000 = 200.000 lei
Amortizarea în anul N = 200.000/8 = 25.000 lei
Valoarea rămasă de amortizat = 200.000 – 25.000 = 175.000 lei
Durata de viață rămasă = 10 ani
Amortizarea în anul N+l = 175.000/10 = 17.500 lei
22

275. Dispuneți de următoarele informații legate de un echipament tehnolo gic: cost de achiziție 400.000 lei, durata utilă
de viață 10 ani, metoda de amortizare lineară. După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată, în
conformitate cu IAS 16, cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire, mai puțin amortizarea
corespunzătoare (indice = 4).
Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura
amortizării echipamentului, calculați rezerva din reevaluare realizată în fiecare an.
Rezolvare:
Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.000/10 = 40.000 lei
Amortizarea cumulată după 6 ani = 40.000 x 6 = 240.000 lei
Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400.000 – 240.000 = 160.000 lei
Valoarea justă = 160.000 x 4 = 640.000 lei
Rezerva din reevaluare = 640.000 – 160.000 = 480.000 lei
După reevaluare, amortizarea anuală = 640.000/4 = 160.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an =
480.000/4 = 120.000 lei, sau 160.000 – 40.000 = 120.000 lei
276. Dispuneți de următoarele informații referitoare la tranzacțiile efectuate de o întreprindere comercială în
cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în
valoare de 10.000 u.m.; s-au emis și încasat la valoarea nominală obligațiuni în valoare de 15.000 u.m.; s-a
efectuat o plată de 6.000 u.m. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar; s-a încasat suma de
3.000 u.m. reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale.
Indicați care este, conform IAS 7 „Situațiile fluxurilor de trezorerie", fluxul de numerar din activitatea de
finanțare.
Rezolvare:
Fluxul de numerar din activitatea de finanțare =
+ încasări din emisiunea de obligațiuni 15.000 u.m.
– Plata ratei de leasing 6.000 u.m.
= 9.000 u.m.
277. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziționat pe 01.01.N să fie stabilită la 8 ani;
costul de achiziție al imobilizării respective este de 100.000 lei, valoarea reziduală 8.000 lei. Activul va fi
amortizat în sistem linear. După 3 ani, conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcționare cu
l an și reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei.
Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în con formitate cu prevederile normei IAS 16
„Imobilizări corporale".
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 – 8.000 = 92.000 lei
Amortizarea anuală în anul N = 92.000/8 = 11.500 lei
Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.500 x 3 = 34.500 lei
Valoarea rămasă de amortizat = 100.000 – 34.500 – 6.000 = 59.500 lei
Amortizarea anuală în anul N+4 = 59.500/4 = 14.875 lei
278. Dispuneți de datele: profit net 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 900 lei; venituri din investiții financiare 2.700
lei; stocuri: sold inițial 10.000 lei și final 8.000 lei; clienți: sold inițial 6.000 lei si final 4.000 lei; furnizori: sold
inițial 1.500 lei și final 500 lei; impozit pe profit datorat: sold inițial 1.300 lei si final 200 lei; dividende plătite
legate de exploatare aferente anului curent 1.000 lei.
Conform IAS 7 „Situațiile fluxurilor de trezorerie", calculați fluxul de trezorerie provenit din exploatare.
Rezolvare:
Rezultat net 3.000 lei
+ Cheltuieli cu amortizarea 900 lei
-Venituri din investiții financiare 2.700 lei
23

+ Diminuarea stocurilor 2.000 lei
+ Diminuarea creanțelor 2.000 lei
-Diminuarea furnizorilor l .000 lei
-Diminuarea datoriei cu impozitul 1.100 lei
-Dividende plătite legate de exploatare 1.000 lei
= FNT din activitățile de exploatare 2.100 lei
279. Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300.000 lei, valoarea
actualizată a plăților minimale 280.000 lei, rata implicită a contractului la locatar 10% pe an, iar la locator 6% pe
an, redevența anuală plătibilă la 31 decembrie 70.000 lei, data semnării contractului l ianuarie N, avans la data sem –
nării contractului 40.000 lei.
Care este valoarea dobânzii și a recuperării investiției contabilizate la locator la închiderea exercițiului N, în
conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"?
Rezolvare:
Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300.000 lei = 18.000 lei
Recuperarea investiției în anul N = 70.000 lei – 18.000 lei = 52.000 lei
280. In urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obținut următoarele date: în exercițiul N
o creștere de valoare de 100 lei, iar în exercițiul N+l o reducere de valoare de 120 lei.
Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imo bilizări corporale"?
Rezolvare:
Prima reevaluare determină creșterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei. Următoarea reevaluare va determina
diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei și înregistrarea unei cheltuieli pentru depreciere pentru 20
lei.
281. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15.000 u.m., dar se cunoaște că
aproximativ 3% din bunurile tranzacționale sunt returnate. Se mai cunoaște că societatea practică un adaos
mediu la total vânzări de 15% din prețul de vânzare.
Care vor fi efectele în situațiile financiare conform IAS 18 „Venituri"?
Rezolvare:
Returnarea unor produse nu este un motiv pentru a nu contabiliza venitul din vânzări. Deci se contabilizează
venituri din vânzări de 15.000. Apoi societatea constituie un provizion pentru riscuri și cheltuieli în sumă de
3% x 15% x 15.000 = 67,5 u.m.
282. La data de 01.05 .N o societate a achiziționat l .000 de obligațiuni pentru un preț unitar de 100 u.m. Dobânda în
sumă de 20.000 u.m. este plătită la data de 31 octombrie anual.
Care vor fi incidențele în situațiile financiare ale exercițiului N conform IAS 18 „Venituri"?
Rezolvare:
Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.000 x 6/12 = 10.000 u.m. pentru perioada 01.05.N-
31.10.N, iar diferența de 10.000 u.m. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea
costului de achiziție al obligațiunilor.
283. Societatea ABC achiziționează un hotel cu durata de viață utilă de 30 de ani, amortizabil linear pentru
valoarea de 200.000 lei.
Cum se vor reflecta, în conformitate cu IAS 16, costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului, precum si
cele efectuate pentru extin derea hotelului cu încă două etaje?
Rezolvare:
Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menținerea nivelului actual de performanță a activului afectează
contul de profit si pierdere. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate și majorează valoarea activului.
284. Societatea ABC deține un soft în valoare de 30.000 u.m. achiziționat în anul N. La sfârșitul anului N+l, valoarea
recuperabilă este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulată, de 12.000 u.m. La sfârșitul anului N+2, valoarea
23

recuperabilă devine 12.000 u.m., știind că durata de viață utilă nu se modifică și amortizarea anului N+2 a fost
de 3.000 u.m. Dacă activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulată până la sfârșitul anului N+2 ar fi fost de
18.000 u.m.
Analizați efectele variațiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor".
Rezolvare:
La sfârșitul anului N+l valoarea netă contabilă a softului = 18.000 u.m.
Valoarea recuperabilă = 15.000 u.m.
Societatea înregistrează o depreciere de 3.000 u.m.
Valoarea netă contabilă la sfârșitul anului N+2 = 15.000 – 3.000 = 12.000u.m.
Valoarea recuperabilă = 12.000 u.m.
Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12.000 u.m.
Deprecierea nu este modificată în exercițiul N+2.
285. Se cunosc următoarele informații despre o linie tehnologică de extracție a petrolului: preț de cumpărare 300.000 u.m.,
comision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m.,
scont de decontare 2%.
Determinați valoarea costului de achiziție conform IAS 16, Jmobilizări corporale".
Rezolvare:
Costul de achiziție = 300.000 + 3% x 300.000 + 20.000 + 10.000 = 339.000 u.m.
286. Societatea M acordă filialei sale F pe 01.07.N un împrumut de 10.000 lei pe o perioadă de 4 ani, rambursabil în 4
tranșe egale, cu o rată anuală a dobânzii de 10%.
Cum va fi afectat contul de profit și pierdere al anului N atât pentru societatea M, cât și pentru filiala sa?
Rezolvare:
Societatea M înregistrează un venit din dobânzi și o creanță privind dobânda de primit în sumă de 10.000 x 10% x
1/2 = 500 lei. Veniturile financiare și implicit rezultatul financiar al societății M cresc cu 500 lei. Societatea F
înregistrează o cheltuială cu dobânda și o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei. Cheltuielile financiare ale
societății F cresc cu 500 lei, iar rezultatul financiar scade cu 500 lei.
287. Societatea ALFA dispune de următoarele informații cu privire la un utilaj:
-costul de achiziție 500.000 lei (utilajul a fost achiziționat la înce putul exercițiului N-2);
-durata de amortizare este de 6 ani;
-metoda de amortizare este cea lineară;
-valoarea reziduală este estimată la 20.000 lei.
La sfârșitul celui de-al treilea an se reestimează durata totală de utilizare la 5 ani, iar valoarea
reziduală, la 14.000 lei.
Calculați amortizarea în exercițiile N-2, N-1 și N în conformitate cu IAS 16.
Rezolvare:
în exercițiile N-2 și N-1, ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80.000 lei, adică (500.000
– 20.000) / 6. La sfârșitul exercițiului N, ALFA revizuiește estimările pentru durata de utili zare a utilajului și valoarea
reziduală a acestuia. Amortizarea aferentă exercițiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500.000 – 160.000 –
14.000) / 3 = 108.667 lei.
ALFA înregistrează în exercițiul N:
6811 =2813 108.667
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor și plantațiilor
288. Filiala F deține terenuri achiziționate la costul de 400.000 u.m. în situa țiile financiare ale filialei terenurile sunt
evaluate la cost. Politica gru pului din care face parte F este de a reevalua terenurile. Valoarea justă a
terenurilor a evoluat astfel:
23

Anul Valoarea justă
N 420.000
N+l 390.000
N+2 430.000
N+3 440.000
La sfârșitul exercițiului N+4 terenurile sunt vândute. Cota de impozitare este de 16%.
Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exercițiul N, știind că se utilizează metoda pe fluxuri?
Rezolvare:
Retratările de omogenizare sunt următoarele:
Echipamente = Rezerve 20.000
tehnologice din reevaluare
Valoarea contabilă a terenurilor 420.000
Baza fiscală __________________________________ 400.000
Diferențe temporare impozabile 20.000
Datorie de impozit amânat: 16% x 20.000 3.200
Rezerve = Datorie de 3.200
din reevaluare impozit amânat
289. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP l,
MP2 și MP3. Din procesul de producție se obțin, de asemenea, un produs secundar PS care poate fi vândut
după ce este supus unui tratament și un deșeu D, fără valoare, care este deversat și generează cheltuieli
pentru prevenirea poluării mediului.
Procesul de producție se desfășoară după următoarea schemă:
– în Secția l, MP1 este prelucrată și se obține produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în
Secția 2;
– în Secția 2, la Pil se adaugă MP2 și MP3, operație în urma căreia se obțin produsul finit PF, produsul
secundar PS și deșeul D;
– în Secția 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat;
– în Secția 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.
Se cunosc următoarele informații:
Costul produsului intermediar PI 292.242 lei
Costul materiilor prime consumate este de: M2 4.000 lei
M3 1.500 lei
Costul manoperei directe în secția S2 20.000 lei
Cheltuieli indirecte ale secției S2 încorporabile 4.871 lei
Valoarea producției în curs la începutul perioadei 12.500 lei
Valoarea producției în curs la sfârșitul perioadei 27.573 lei
Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS 5.250 lei
Costul eliminării deșeului D (ce s-ar obține în condiții normale) 3.600 lei
Calculați costul produselor finite conform IAS 2 „Stocuri".
Rezolvare:

Costul de producție se determină după cum urmează: -lei-
Elemente Valoare
Produs intermediar PI (+) 292.242
Materii prime MP2 (+) 4.000
MP3 (+) 1.500
Manoperă directă S2 (+) 20.000
23

Cheltuieli indirecte ale secției S2 încorporabile (+) 4.871
Valoarea producției în curs la începutul perioadei (+) 12.500
Valoarea producției în curs la sfârșitul perioadei (-) 27.573
Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS (-) 5.250
Costul eliminării deșeului D (doar pentru cele care s-ar obține în condiții
normale)(+) 3.600
Costul de producție al produsului finit PF 305.890
Obținerea produselor finite generează următoarea înregistrare:
345 = 711 305.890
Produse Variația
finite stocurilor
290. Societatea ALFA deține un utilaj achiziționat la costul de 2.500 u.m. și care la 01.01.N are o amortizare cumulată
de 1.500 u.m. Cota de amortizare anuală este de 15%, iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul.
La l iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare
pentru a-1 repara, acesta este utilizat, dar la o capacitate redusă. Ca urmare a accidentului durata de utilitate
rămasă se va reduce la 3 ani. în aceste condiții, valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.m. Utilajul poate fi
vândut la prețul de 100 u.m. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u.m. la schimb cu
un utilaj nou al cărui cost este de 3.000 u.m. Managementul societății ALFA nu dorește să schimbe utilajul cu
unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obținute cu ajutorul acestuia.
Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 și IAS 36?
Rezolvare:
Amortizarea pe perioada 01.01 .N-01.07.N este de 2.500 x 15% x 1/2 = 187,50 u.m.:
6811 = 2813 187,50
Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat, motiv pentru care la l iulie N se efectuează testul de
depreciere.
Valoarea netă contabilă = 2.500 – 1.500 – 187,50 = 812,50 u.m.
O estimare realistă a valorii juste este de 100 u.m. deoarece societatea ALFA nu dorește să realizeze schimbul.
Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u.m.
Deprecierea constatată = 812,50 – 300 = 512,50 u.m.:
6813 = 2913 512,50
Amortizarea pentru perioada 01.07.N-31.12.N este de 300/3 x 1/2 = 50 u.m.:
6811 = 2813 50
291. La 31.12.N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenționează să-1
cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistrează la această
dată o ajustare pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.000 lei. Pe 15 februarie N+l, GAMA vinde utilajul la
10.000 lei.
GAMA trebuie sau nu să ajusteze situațiile financiare ale exercițiu lui N? De ce?
Rezolvare:
Prețul de vânzare obținut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia. Decizia de a ceda utilajul fusese luată
înainte de 31.12.N, iar scăderea prețului reflectă condiții existente înainte de data bilanțului. ALFA contabilizează
ajustarea pentru deprecierea utilajului:
6813 = 2913 5.000
292. La sfârșitul exercițiului N-1, societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deținut în vederea vânzării. La data
clasificării, utilajul avea o va loare brută de 102.000 lei, amortizare cumulată de 20.000 lei, durată de viață utilă
rămasă de 8 ani și o valoare reziduală de 2.000 lei. Valoarea justă mai puțin cheltuielile de cesiune este la sfârșitul
23

exercițiului N-1 de 78.000 lei. La l septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deținut în vederea
vânzării și are o valoare recuperabilă de 70.000 lei.
Ce înregistrare se efectuează la l septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul?
Rezolvare:
La sfârșitul exercițiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pen tru utilaj de 4.000 lei. Utilajul încetează să mai fie
amortizat. La l septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre:
-82.000 – (82.000 – 2.000) / 8 x 8/12 = 75.333 lei și
-70.000 lei.
Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel:
6813 =2913 8.000
Cheltuieli de exploatare Ajustări
privind provizioanele pentru deprecierea
pentru deprecierea echipamentelor tehnologice
imobilizărilor
293. Dispunem de următoarele informații cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din
vânzarea produselor finite 50.000, venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000, TVA colectată 19.200, venituri
din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.000, intrări de produse finite 77.000, ieșiri de produse finite
58.000, cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile 32.000, cheltuieli cu personalul 18.000,
cheltuieli cu dobânzile 7.500, venituri din participării la societățile asociate 8.700, venituri din diferențe de curs
valutar 18.000, cheltuieli cu diferențele de curs valutar 16.500, cheltuieli cu amenzi și penalități 1.000, cheltuieli
cu servicii prestate de terți 10.000, venituri din subvenții aferente materiilor prime 2.500, cheltuieli cu redevențe
și chirii 1.500, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22.000, cheltuiala cu impozitul pe profit 2.752.
Structura costului de producție este următoarea:
– l e i –
Elemente Valori
Materii prime și materiale consumabile
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu servicii, prestații externe32.000
15.000
20.000
10.000
Total 77.000
Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei):
• cheltuieli cu redevențe, chirii 1.500;
• cheltuieli cu personalul 3.000;
• cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2.000.
Calculați costul vânzărilor și cheltuielile administrative conform IAS 1.
Rezolvare:
Costul vânzărilor reprezintă ieșirile de produse finite în decursul pe rioadei. Structura costului de producție prezentată în
textul aplicației se referă la produsele finite obținute în decursul perioadei. Costul vânzărilor = 58.000 lei
Cheltuielile administrative = 1.500 + 3.000 + 2.000 = 6.500 lei
294. între o societate ALFA (locator) și societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locație-finanțare cu următoarele
caracteristici: data sem nării contractului l ianuarie exercițiul N; durata contractului 4 ani; vărsământul inițial
2.000 lei; sunt prevăzute 4 rate de 500 lei, plătibile în ultima zi a anului; opțiunea de cumpărare se exercită la
prețul de 400 lei; valoarea reziduală a activului este 600 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar
10%.
Calculați valoarea actualizată a plăților minimale de leasing.
Rezolvare:
în calculul valorii actualizate a plăților minimale se ține cont numai de fluxurile de numerar sigure, adică avansul plătit,
ratele anuale și prețul aferent opțiunii de cumpărare.
23

=3.858,13 lei
295. între o societate ALFA (locator) și societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locație-finanțare cu următoarele
caracteristici: data sem nării contractului l ianuarie exercițiul N; durata contractului 3 ani; durata de viață a
bunului 8 ani; vărsământul inițial 2.000 lei; sunt pre văzute 3 rate de 100.000 lei, plătibile în ultima zi a anului;
posibilitatea exercitării unei opțiuni de cumpărare la sfârșitul anului 3 la prețul de 20.000 lei; valoarea justă a
bunului la data semnării contractului 280.738 lei; valoarea reziduală a activului este 40.000 lei; rata implicită a
dobânzii anuale calculată de locatar 10%.
Precizați, conform I AS 17, înregistrarea contabilă efectuată de locatar.
Rezolvare:
a)Calculul VAPML:
b)Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului și
valoarea actualizată a plăților minimale.
Min (280.738 lei; 265.711 lei) = 265.711 lei
Activ = Datorii din contracte 265.711
de locație-finanțare
296. între o societate ALFA (locator) și societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locație-finanțare cu
următoarele caracteristici: data sem nării contractului 30 iunie exercițiul N; durata contractului 3 ani; durata de
viață a bunului 8 ani; vărsământul inițial 7.000 lei; sunt prevăzute 3 rate de 150.000 lei, plătibile în ultima
zi serviciului financiar; posibilitatea exercitării unei opțiuni de cumpărare la sfârșitul anului 3 la prețul de
30.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării con tractului 417.594 lei; valoarea reziduală a activului
este 50.000 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. Există o certitudine că la
sfârșitul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare este lineară.
Conform I AS 17, precizați care este mărimea amortizării anului N și de către cine va fi aceasta înregistrată.
Rezolvare:
a)IAS 17 precizează: „în situațiile financiare ale locatarului, pentru fiecare exercițiu contabil, un contract de locație-
finanțare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară".
Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar.
b)Calculul VAPML:

c)Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului și
valoarea actualizată a plăților minimale.
Min (417.594 lei; 402.567 lei) = 402.567 lei
23

d)Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală = 402.567 lei – 50.000 lei = 352.567 lei
e)Conform I AS 17, bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni
proprietar la sfârșitul contractului, în caz contrar, amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de
utilitate și durata contractului, în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.
23

297. Intre o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locație-finanțare cu următoarele
caracteristici: data sem nării contractului l ianuarie exercițiul N; durata contractului 3 ani; durata de viață a
bunului 8 ani; sunt prevăzute 3 rate de 200.000 lei, plătibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitării unei
opțiuni de cumpărare la sfârșitul anului 3 la prețul de 60.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării
contractului 461.806 lei; valoarea reziduală a activului este 70.000 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de
locatar 20%.
Prezentați, conform IAS 17, la sfârșitul anului N, extrasul din situațiile financiare ale locatarului.
Rezolvare:
a) Calculul VAPML:
=456.019 lei
b)Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a
bunului și valoarea actualizată a plăților minimale.
Min (461.806 lei; 456.019 lei) = 456.019 lei
c)Conform IAS 17, în situațiile financiare ale locatarului, plățile în numele locației trebuie să fie repartizate în două
componente: cheltuiala financiară și amortizarea soldului datoriei, astfel:
Data Flux de
trezorerieDobânzi Rambursarea capitalului
datoratCapital rămas
01.01.N 456.019
31.12.N 200.000 456.019×20% = 91.204 200.000-91.204 = 108.796 456.019-108.796 = 347.223
31.12.N+1 200.000 347.223 x 20% = 69.445 200.000 – 69.445 = 130.555 347.223-130.555 = 216.668
31.12.N+2 260.000 216.668 x 20% = 43.334 260.000-43.334 = 216.668 0
Total 660.000 203.983 456.019
d) Valoarea amortizabilă = 456.019 lei – 70.000 lei = 386.019 lei
Amortizarea anului N
1.La data încheierii contractului:
Activ = Datorii din contracte de locatie-finanțare 456.019 lei
2.Plata redevenței la 31.12.N:
% = Conturi la bănci 200.000 lei
Datorii din contracte de locație-finanțare 108.796 lei
Cheltuieli cu dobânzi 91.204 lei
3. Amortizarea anului N:
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48.252 lei
f) La sfârșitul anului N, în situațiile financiare ale locatarului figurează:
23
Amortizarea anului N

• în bilanț: activ la valoarea netă contabilă = 456.019 lei – 48.252 lei = 407.767 lei;
datorii din contracte de locatie-finanțare = 456.019 lei – 108.796 lei = 347.223 lei;
• în contul de profit și pierdere: cheltuieli financiare, respectiv chel tuieli cu dobânzi 91.204 lei;
cheltuieli cu amortizarea 48.252 lei.
298. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locație-finanțare: data semnării contractului l ianuarie
exercițiul N; durata contractului 3 ani; durata de viață a bunului 8 ani; vărsământul inițial 2.000 lei; sunt
prevăzute 3 rate de 100.000 lei, plătibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitării unei opțiuni de cumpărare
la sfârșitul anului 3 la prețul de 20.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.738 lei;
valoarea actualizată a plăților minimale de leasing 265.711 lei; valoarea reziduală a activului este 40.000 lei;
rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.
Care este valoarea dobânzii si a rambursării privind capitalul datorat, contabilizate la locatar la închiderea
exercițiului N, în conformitate cu IAS 17?
Rezolvare:
a)Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului și
valoarea actualizată a plăților minimale.
Min (280.738 lei; 265.711 lei) = 265.711 lei
b)Conform IAS 17, în situațiile financiare ale locatarului plățile în numele locației trebuie să fie repartizate în două
componente: cheltuiala financiară și amortizarea soldului datoriei, astfel:
Data Flux de
trezorerieDobânzi Rambursarea capitalului
datoratCapital rămas
01.01.N 265.711
01.01.N Avans 2.000 2.000 265.711-2.000 = 263.711
31.12.N 100.000 263.711×10% = 26.371 100.000-26.371 = 73.629 263.711-73.629 = 190.082
Total la
31.12.N 26.371 2.000 + 73.629 = 75.629
299. Societatea A deține 70% din acțiunile unei societăți B, care deține 40% din acțiunile societății C: nu există
acțiuni fără drept de vot.
Calculați procentajele de control și de interes pe care societatea A le are în societatea C.
Rezolvare:
L Procentaj de control:
Societatea A deține direct în B un procent majoritar de 70% și indirect în C un procent de 40%, deoarece deține
asupra lui B un control exclusiv și implicit o va controla și pe C în proporție de 40%.
II. Procentaj de interes:
Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%.
Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%.
300. Societatea A deține 20% din acțiunile unei societăți B, care deține 90% din acțiunile societății C: nu
există acțiuni fără drept de vot.
Calculați procentajele de control și de interes pe care societatea A le are în societatea C.
Rezolvare:
23

I.Procentaj de control:
Societatea A nu controlează în mod exclusiv societatea B, deci pro centul de control deținut direct în B este de 20%,
iar indirect în C, de 0%.
II.Procentaj de interes:
Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%.
301. Legăturile dintre patru societăți se prezintă astfel:
Calculați procentajele de control și de interes pe care societatea A le are în societățile B, C și D.
Rezolvare:
Societatea A Procentaj
De control De interes
în B 60% 60%
în C 70% 60% x 70% = 42%
în D 90% 42% x 90% = 37,8%
Calculați procentajele de control și de interes pe care societatea A le are în societatea C.
Rezolvare:
Societatea A Procentaj
De control De interes
în B 70% 70%
în C
Direct 10% 10%
Indirect prin B 80% 70% x 80% = 56%
Total în C 10% + 80% = 90% 10% + 56% = 66%
303. Legăturile dintre trei societăți se prezintă astfel:
Calculați procentajele de control și de interes pe care societatea A le are în societatea C.
Rezolvare:
24
302. Legăturile dintre trei societăți se prezintă astfel :

Societatea A Procentaj
De control De interes
în B 20% 20%
în C
Direct 40% 40%
Indirect prin B – 20% x 50% = 10%
Total în C 40% 40% + 10% = 50%
304. La data de l ianuarie anul N, o societate comercială nou-înfîințată, specializată în producția ciocolatei, a importat un
echipament în valoare de 500.000 u.m., taxe vamale 5.000 u.m., comision vamal 500 u.m., TVA plătită în vamă l .200
u.m., rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. în vederea achiziției, societatea a suportat următoarele costuri supli –
mentare: costuri de transport 36.000 u.m., costuri de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administrație 6.000 u.m.,
cheltuieli cu reclama 20.000 u.m., onorariile arhitecților care instalează echipamentul 18.000 u.m. Perioada de instalare și
montare a durat două luni, iar pentru a aduce echipamentul în condițiile de funcționare s-au efectuat costuri în
valoare de 42.000 u.m. Costurile legate de începerea utilizării noului echipament 25.000 u.m. Costurile de
testare a funcționării corecte a activului 12.000 u.m., iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor
produse la testarea echipamentului 2.000 u.m. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică,
generând o pierdere inițială din exploatare de 30.000 u.m. Ca atare, societatea s-a hotărât să introducă un nou
sortiment, costurile fiind de 13.000 u.m. Costurile de demontare estimate recunoscute printr-un provizion se
ridică la 25.000 u.m.
Calculați, conform I AS 16, costul si precizați înregistrarea contabilă legată de achiziție.
Rezolvare:
Preț de cumpărare 500.000 u.m.
+ Taxe vamale 5.000 u.m.
+ Comision vamal 500 u.m.
-Rabat primit -2.000 u.m.
+ Costuri de livrare 36.000 u.m.
+ Costuri de instalare 49.000 u.m.
+ Onorariile arhitecților care instalează echipamentul 18.000 u.m.
+ Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcționare 42.000 u.m.
+ Costurile de testare a noului echipament mai puțin încasările nete provenite din vânzarea
produselor obținute (12.000 u.m. – 2.000 u.m.) 10.000 u.m.
+ Costurile estimate cu demontarea activului 25.000 u.m.
= C O S T 683.500 u.m.
-înregistrarea achiziției:
2131 = % 683.500 u.m.
404 653.000 u.m.
1513 25.000 u.m.
446 5.500 u.m.
305. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două stațiuni turistice. Ea achiziționează o
aeronavă la prețul de 500.000 lei, cu durata de viață de 50 ani. Un specialist în domeniul aerian estimează o
reparație capitală care are loc la fiecare 15 ani și presupune înlocuirea motorului principal. Prețul unui motor
este de 150.000 lei.
Contabilizați, conform IAS 16, achiziția și amortizările corespunzătoare.
Rezolvare:
a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziție mai puțin costul mo torului, care va fi recunoscut separat, respectiv
500.000 lei – 150.000 lei = 350.000 lei:
2133 = 404 350.000 lei
24

2131 =404150.000 lei
b) Amortizarea aeronavei și a motorului se va calcula pe perioade dife rite, respectiv 50 ani si 15 ani, adică 350.000
lei: 50 ani = 7.000 lei pentru aeronavă, și 150.000 lei: 15 ani = 10.000 lei pentru motor:
6811 =2813 7.000 lei
6811 =2813 10.000 lei
306. O societate achiziționează o clădire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimează durata de viață utilă a
clădirii la 25 ani. De asemenea, el estimează că prețul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime
de 25 ani este 290.000 lei, cheltuielile cu cedarea 100.000 lei.
Calculați, conform I AS 16, amortizarea anuală.
Rezolvare:
Cost de achiziție 800.000 lei
Valoarea reziduală = Prețul actual de vânzare pentru o clădire
similară cu o vechime de 25 ani – Cheltuielile cu cedarea 290.000 lei -100.000 lei = 190.000 lei
Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală 800.000 lei -190.000 lei = 610.000 lei
Durata de viață utilă 25 ani
Amortizarea anuală = 610.000 lei : 25 ani 24.400 lei
307. O societate achiziționează o clădire la costul de 800.000 lei. Consul tantul imobiliar estimează durata de viață utilă
a clădirii la 25 ani, iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. Prețul actual de vânzare pentru o clădire
similară cu o vechime de 5 ani este 290.000 lei.
Calculați, conform I AS 16, amortizarea anuală.
Rezolvare:
Cost de achiziție 800.000 lei
Valoarea reziduală = Prețul actual de vânzare pentru o clădire similară
cu o vechime de 5 ani 290.000 lei
Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală 800.000 lei -290.000 lei = 5 10.000 lei
Durata de viață utilă 5 ani
Amortizarea anuală = 510.000 lei : 5 ani 102.000 lei
308. O societate achiziționează o clădire la costul de 800.000 lei. Consul tantul imobiliar estimează durata de viață utilă a
clădirii la 25 ani, iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. Valoarea de piață a clădirii peste 5 ani este
90.000 lei, rata anuală de creștere a prețurilor l %.
Calculați, conform IAS 16, amortizarea anuală.
Rezolvare:
Cost de achiziție 800.000 lei
Valoarea reziduală = Valoarea de piață actualizată în funcție
de indicele de inflație
Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală 800.000 lei -85.632 lei = 714.368 lei
Durata de viață utilă 5 ani
Amortizarea anuală = 714.368 lei : 5 ani 142.874 lei
309. O societate achiziționează un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei. Conform cărții tehnice, acesta este garantat
pentru 200.000 rotații. Numărul de rotații în primele luni de funcționare este: luna l = 1.200 ro tații; luna 2 = 1.500
rotații; luna 3 = 2.100 rotații; luna 4 = 2.500 ro tații; luna 5 = 3.000 rotații.
Calculați, conform IAS 16, mărimea amortizării cumulate.
Rezolvare:
Număr de rotații = 1.200 + 1.500 + 2.100 + 2.500 + 3.000 10.300 rotații
24

Număr total de rotații conform cărții tehnice 200.000 rotații
Uzura sistemului de aerisire: 10.300 rotații : 200.000 rotații 0,0515
Valoarea amortizabilă 500.000 lei
Amortizarea cumulată = 0,0515 x 500.000 lei 25.750 lei
310. Un utilaj a fost achiziționat la valoarea de 200.000 u.m., la data de l ianuarie 2008, durata de viață utilă 5 ani,
valoare reziduală nulă. Durata de viață utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decem brie 2010.
Calculați, conform I AS 16, amortizarea aferentă anului 2010.
Rezolvare:
1.Amortizarea anuală pentru anul 2008 = 200.000 u.m. / 5 ani = 40.000 u.m.
2.Amortizarea anuală pentru anul 2009 = 200.000 u.m. / 5 ani = 40.000 u.m.
3.în cazul de față, estimarea duratei de viață utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2010. Dar această
informație se va utiliza pentru a contabiliza și cheltuiala anului curent, adică 2010.
Prin urmare, durata de viață utilă rămasă = 7 ani + l an (anul 2010) = 8 ani.
Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2009 = 200.000 u.m. – 80.000 u.m. = 120.000 u.m.
Durata de viață utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani.
Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120.000 u.m. / 8 ani = 15.000 u.m.
311. O societate achiziționează 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achiziției s-au efectuat lucrări de
restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni, costul lucrărilor fiind 80.000 lei.
Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotație a culturilor, urmând a cultiva roșii. Ca urmare a
vânzării pepenilor, profitul societății va crește cu 4% în următorii 5 ani.
Contabilizați, conform IAS 16, achiziția și amortizarea.
Rezolvare:
-achiziția terenului:
2111 = 404 500.000 lei
-recunoașterea costurilor cu restaurarea amplasamentului:
2112 = 404 80.000 lei
-amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creștere a beneficiilor: 80.000 lei: 5 ani =
16.000 lei:
6811 = 2811 16.000 lei
312. O întreprindere efectuează următoarele tranzacții:
1. vinde unui client, pe data de O l .01 .N, mărfuri în valoare de 100 lei, condițiile de plată fiind: 10% din preț
se plătește în momentul vânzării, 50% din preț se va plăti după un an de la vânzare, iar 40%, după
2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obține un credit echivalent de pe
piața financiară la o rată a dobânzii de 60%;
2. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2.000 lei incluzând în factură și
prețul activității de service după instalare în valoare de 150 lei; activitatea de service se reali zează timp de
3 ani începând cu anul N.
Să se contabilizeze tranzacțiile conform IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
1.Tranzacția 1:
1.1. Calculul valorii juste:
Valoarea justă a veniturilor =
24

Diferența dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâștigat de: 100 lei – 56,875 lei = 43,125
lei:
4111 = % 100 lei
70756,875 lei
47X43,125 lei
1.2.La sfârșitul exercițiului N, o parte din veniturile necâștigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi
((56,875 lei – 10 lei) x 60% = 28,125 lei):
47X =76628,125 lei
2.Tranzacția 2:
2.1. In momentul vânzării:
5121 = % 2.150 lei
7583 2.000 lei
472 150 lei
2.2. începând cu anul N, timp de trei ani se recunoaște venitul din lucrări executate și servicii prestate pe baza
formulei:
472 = 704 50 lei
313. O întreprindere efectuează următoarele tranzacții:
1.vinde unui client, pe data de 01.01 .N, mărfuri în valoare de 100 lei, condițiile de plată fiind: 10% din preț
se plătește în momentul vânzării, 50% din preț se va plăti după un an de la vânzare, iar 40%, după
2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obține un credit echivalent de pe
piața financiară la o rată a dobânzii de 60%;
2.cumpără, pe data de 30.07.N, un număr de 1.000 de obligațiuni, valoarea nominală a unei obligațiuni l
leu, prețul de achiziție 1,2 lei; dobânda anuală este de 30%, încasată la 31 decembrie N.
în condițiile aplicării IAS 18 „Venituri", să se contabilizeze operațiile de mai sus.
Rezolvare:
1. Tranzacția 1:
1.1. Calculul valorii juste:
Valoarea justă a veniturilor =
Diferența dintre valoarea justă și valoarea nominală reprezintă un venit necâștigat: 100 lei – 56,875 lei = 43,125 lei:
4111 = % 100 lei
70756,875 lei
47X43,125 lei
l .2. La sfârșitul exercițiului N, o parte din veniturile necâstigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56,875 lei – 10 lei)
x 60% = 28,125 lei):
47X =76628,125 lei
2. Tranzacția 2:
24

Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1.000 obligațiuni x l leu/obligațiune valoarea nominală x
30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.
Dobânda aferentă perioadei l ianuarie – 30 iulie (7 luni): 1.000 obli gațiuni x l leu/obligațiune valoarea nominală x 30% x 7
luni 712 luni = 175 lei.
5121 = % 300 lei
766125 lei
506175 lei
314. în cursul anului N, o întreprindere efectuează următoarele operații: acordă un împrumut unei filiale aflate în
dificultate financiară de 850 u.m.; încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile:
număr de obligațiuni 1.000 titluri, valoare nominală 1,1 u.m./titlu, preț de rambursare 1,2 u.m., preț de emisiune
0,9 u.m.; vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală, preț de cesiune 900 u.m., partea neeliberată 400
u.m., și le încasează; majorează ca pitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condițiile:
număr de acțiuni 1.000 titluri, valoare nominală 0,6 u.m./titlu, preț de emisiune 0,8 u.m./titlu, valoare
matematică contabilă 0,9 u.m./titlu; vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.000 u.m.
acordând un scont de 10% (exclusiv TVA); plătește dobânzi și dividende în valoare de 1.200 u.m., din care 100
u.m. legate de activitatea de exploatare.
în condițiile în care nu se ține cont de TVA, calculați fluxurile de numerar provenite din activitatea de
investiții și de finanțare, conform IAS7.
Rezolvare:
Fluxurile de numerar sunt:
Flux de investiții Flux de finanțare
– Acordarea unui împrumut filialei -850 u.m.
+ încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u.m.
+ încasări din vânzarea calculatoarelor + 1.800 u.m.+ încasarea împrumutului obligatar +900 u.m.
+ încasări din majorarea capitalului social +800 u.m.
– Plăți de dobânzi și dividende – 1.100 u.m.
= Flux de investiții +1.450 u.m. = Flux de finanțare +600 u.m.
315. în cursul anului N, o întreprindere efectuează următoarele operații: înca sează o rată scadentă de 700 u.m. și
dobânda aferentă de 300 u.m. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate
financiară; achiziționează o filială de 1.600 u.m., din care numerar dobândit 400 u.m.; achiziționează 5
autoturisme în valoare totală de 2.000 u.m., din care 600 u.m. preluate în leasing financiar, restul achi tate pe
loc, primind un scont de 5%; plătește dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exercițiul
anterior cu caracteristicile: număr de obligațiuni 1.000, valoare nominală l u.m., preț de rambur sare 1,2
u.m., preț de emisiune 1,1 u.m.; rata dobânzii 30%; rambur sează o tranșă de 200 de obligațiuni; plătește
rata anuală de leasing financiar de 50 u.m. și contractează un credit bancar pe termen lung de 1.400 u.m.
în condițiile în care nu se ține cont de TVA, calculați fluxurile de numerar provenite din activitatea de
investiții și finanțare, conform IAS7.
Rezolvare:
Fluxurile de numerar sunt:
Flux de investiții Flux de finanțare
+ încasarea împrumutului acordat filialei +700 u.m. – Plăți de dobânzi aferente împrumutului
obligatar -300 u.m.
+ încasarea dobânzii aferente împrumutului
acordat filialei +300 u.m. – Rambursări de împrumuturi obligatare -240 u.m.
– Plăți privind achiziția filialei (exclusiv
numerar) -1.200 u.m. – Plata anuală a ratei de leasing financiar -50 u.m.
– Plăți privind achiziția autoturismelor -1.330 u.m. + Contractarea unui credit bancar pe
termen lung +1.400u.m.
= Flux de investiții -1.530 u.m. = Flux de finanțare +810 u.m.
24

316. O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.188 lei, TVA inclusă. Clientul constată că o parte din
mărfuri prezintă defecte și intentează firmei un proces judecătoresc. La sfârșitul anului N, socie tatea estimează că
probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârșitul anului N+l, procesul nu este terminat, iar
probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. în mod similar, la sfârșitul anului N+2, probabilitatea de
pierdere se estimează la 90%. în anul N+3, procesul este terminat și societatea este obligată la plata unei amenzi
în valoare de 5.800 lei.
Precizați înregistrările contabile aferente anilor N, N+l, N+2 și N+3 conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
1.înregistrări contabile la sfârșitul anului N:
Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanței x Pro babilitatea de pierdere a procesului = 6.188 lei x 40%
= 2.475,2 lei
6812 =15112.475,2 lei
2.înregistrări contabile la sfârșitul anului N+l:
Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanței x Proba bilitatea de pierdere a procesului = 6.188 lei x 30% =
1.856,4 lei
Provizion existent 2.475,2 lei
Provizion necesar 1.856,4 lei
Deci provizionul va fi diminuat cu 2.475,2 lei – 1.856,4 lei = 618,8 lei:
1511 = 7812618,8 lei
3. înregistrări în anul N+2:
Provizion pentru litigii necesar=Valoarea nominală a creanței x Proba bilitatea de pierdere a procesului = 6.188 lei x
90% = 5.569,2 lei
Situația în contul 1511 este:
D 1151 C
618,8(2) 2.475,2(1)
Sc 1.856,4
Provizion existent 1.856,4 lei
Provizion necesar 5.569,2 lei
Deci provizionul va fi majorat cu 5.569,2 lei – 1.856,4 lei = 3.712,8 lei
6812 = 1511 3.712,8 lei
4. înregistrări contabile în anul N+3:
4.1. Plata amenzii:
6581 = 5121 5.800 lei
4.2. Anularea provizionului:
Concomitent cu plata amenzii, provizionul existent a rămas fără obiect și va fi anulat prin reluare la venituri:
D 1511 C
618,8 (2) 2.475,2 (1)
3.712,8 (3)
Sc 5.569,2
1511 = 7812 5.569,2 lei
317. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoțite de certificate de garanție pentru 12 luni. în exercițiul
financiar N s-au vândut 30 de produse. Experiența întreprinderii și estimările indică pentru anul care urmează
că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă, 36% vor avea nevoie de reparații
minore cu un cost mediu de 500 lei/produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.500
lei/produs. La l ianuarie N, provizioanele pentru garanții aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4.600
lei. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de
2.500 lei, iar provizionul aferent a fost reluat la venituri.
Precizați înregistrările contabile aferente anului N, conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
D 1512 C
2.500 (1) Si la 01.01.N-1 4.600
Se 2. 100
1. înregistrări contabile în cursul anului N:
24

S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.500 lei, iar provizionul
aferent a fost reluat la venituri:
1512 = 7812 2.500 lei
2. Calculul provizionului necesar la sfârșitul anului N:
Specificare Calcul Cost
60% din TV vândute nu vor avea defecte 60% x 0 lei 0 lei
36% din TV vândute vor avea defecte minore 36% x 30 produse x 500 lei/produs 5.400 lei
4% din TV vândute vor avea defecte majore 4% x 30 produse x 3.500 lei/produs 4.200 lei
TOTAL 9.600 Iei
Provizion existent 2.100 lei
Provizion necesar 9.600 lei
Deci provizionul va fi majorat cu 9.600 lei – 2.100 lei = 7.500 lei:
6812 = 1511 7.500 lei
318. în cursul anului N, o întreprindere efectuează următoarele operații: achiziționează acțiuni ca titluri de
participare la cost total de 2.000 u.m., din care 30% eliberate și achitate imediat, restul neeliberate; vinde
titlurile de participare înainte de eliberarea și achitarea totală, preț de cesiune 2.500 u.m., și le încasează;
încasează dobânzi și dividende în valoare de 350 u.m., din care 100 u.m. legate de activitatea de exploa tare;
plătește dobânzi și dividende în valoare de 650 u.m., din care 200 u.m. legate de activitatea de exploatare;
rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u.m.; acordă filialei sale un împrumut de 850 u.m. și
încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligațiuni 1.000 titluri,
valoare nominală 0,9 u.m., preț de rambursare 1.000 u.m., preț de emisiune 0,8 u.m.
Precizați înregistrările contabile și determinați fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiții
și de finanțare, conform I AS 7.
Rezolvare:
1.1. Achiziția acțiunilor ca titluri de participare:
261 = % 2.000 u.m.
5121 600 u.m.
269 1.400 u.m.
2. Vânzarea acțiunilor:
2.1. Pentru prețul de vânzare:
% = 7641 2.500 u.m.
5121 1.100 u.m.
269 1.400 u.m.
2.2. Pentru prețul de cumpărare:
6641 = 261 2.000 u.m.

3. încasarea contravalorii împrumutului obligatar:
% = 161 1.000 u.m.
5121 800 u.m.
169 200 u.m.
4. Fluxurile de numerar se prezintă astfel:
Flux de investiții Flux de finanțare
– Plăți privind achiziția titlurilor de
participare – 600 u.m. – Plăți de dobânzi și dividende legate de
finanțare – 450 u.m.
+ încasări din vânzarea titlurilor de
participare + 1.100 u.m. – Rambursări de credite bancare pe termen
lung – 300 u.m.
+ încasări de dobânzi și dividende legate
de investiții + 250 u.m. + încasarea împrumutului obligator + 800 u.m.
24

– Acordarea de împrumuturi filialei – 850 u.m.
= Flux de investiții – 100 u.m. = Flux de finanțare + 50 u.m.
319. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operații: achiziționează acțiuni ca titluri de participare la
cost total de l .000 u.m., din care 30% eliberate si achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare
înainte de eliberarea și achitarea totală, preț de cesiune 850 u.m., și le încasează; achiziționează un mijloc de
transport în valoare totală de 650 u.m., din care 500 u.m. achitate pe loc, restul fiind preluat în leasing financiar;
încasează dobânzi și dividende în valoare de 180 u.m. și plătește dobânzi și dividende în valoare de 120 u.m.
în condițiile în care nu se ține cont de TVA, precizați înregistrările contabile și calculați fluxul de numerar
provenit din activitatea de in vestiții, conform I AS 7.
Rezolvare:
1.Achiziția acțiunilor ca titluri de participare:
261 = % 1.000 u.m.
5121 300 u.m.
269 700 u.m.
2.Vânzarea acțiunilor:
2.1. Pentru prețul de vânzare:
% = 7641 850 u.m.
5121 150 u.m.
269 700 u.m.
2.2. Pentru prețul de cumpărare:
6641 = 261 1.000 u.m.
3.Fluxul de numerar din activitatea de investiții cuprinde:
-Plăți privind achiziția titlurilor de participare -300 u.m.
+ încasări din vânzarea titlurilor de participare +150 u.m.
-Plăți privind achiziția mijlocului de transport -500 u.m.
+ încasări de dobânzi și dividende +180 u.m.
= Flux de numerar din activitatea de investiții -470 u.m.
320. O întreprindere efectuează următoarele tranzacții: (l) Vinde unui client, pe data de 0l.01.N, mărfuri în valoare de l
.000 lei, condițiile de plată fiind: 10% din preț se plătește în momentul vânzării, 50% din preț se va plăti după
un an de la vânzare, iar 40%, după 2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea
obține un credit echi valent de pe piața financiară la o rată a dobânzii de 60%. (2) Cum pără, pe data de
30.07.N, un număr de 1.000 de obligațiuni, valoarea nominală a unei obligațiuni l leu, prețul de achiziție 1,2
lei; dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N.
Contabilizați tranzacțiile în condițiile aplicării IAS 18 „Venituri" și determinați valoarea totală a
veniturilor curente la 31 decembrie N.
Rezolvare:
1.Tranzacția 1:
1.1. Calculul valorii juste:
Valoarea justă a veniturilor =
Diferența dintre valoarea justă și valoarea nominală reprezintă un venit necâștigat: 1.000 lei – 568,75 lei = 431,25 lei.
24

4111 =% 1.000 lei
707 568,75 lei
47X 431,25 lei
1.2.La sfârșitul exercițiului N o parte din veniturile necâștigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568,75 lei –
100 lei) x 60% = 281,25 lei):
47X =766281,25 lei
2.Tranzacția 2:
Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1.000 obligațiuni x l leu/obligațiune valoarea nominală
x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.
Dobânda aferentă perioadei l ianuarie – 30 iulie (7 luni): 1.000 obli gațiuni x l leu/obligațiune valoarea nominală x 30% x
7 luni 712 luni = 175 lei.
5121 = % 300 lei
766125 lei
506175 lei
3.Veniturile curente la sfârșitul anului N cuprind:
• 707 568,75 lei
+ 766 (281,25 lei + 125 lei) _______________ 406,25 lei
= Total venituri curente 975 lei
321. O întreprindere efectuează următoarele tranzacții: (l) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, mărfuri în valoare
de 1.000 lei, condițiile de plată fiind: 10% din preț se plătește în momentul vânzării, 50% din preț se va plăti
după un an de la vânzare, iar 40%, după 2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea
obține un credit echiva lent de pe piața financiară la o rată a dobânzii de 60%. (2) încheie un contract pentru
executarea unor prestații în valoare totală de l .000 lei, durata de realizare 3 ani, costurile aferente serviciilor
prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N – 300 lei, anul N+l – 500 lei, anul N+2 – 400 lei.
Contabilizați tranzacțiile în condițiile aplicării IAS 18 „Venituri" și determinați cifra de afaceri netă în
anul N.
Rezolvare:
1.Tranzacția l:
1.1.Calculul valorii juste:
Valoarea justă a veniturilor =
Diferența dintre valoarea justă și valoarea nominală reprezintă un venit necâștigat (1.000 lei – 568,75 lei = 431,25
lei):
4111 =%1.000 lei
707568,75 lei
47X431,25 lei
1.2.La sfârșitul exercițiului N o parte din veniturile necâștigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi
((568,75 lei – 100 lei) x 60% = 281,25 lei):
47X =766281,25 lei
2.Tranzacția 2:
Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1.200 lei
24

Venituri recunoscute în anul N
4111 =704250 lei
3. Cifra de afaceri cuprinde:
● 707 568,75 lei
+ 704 _____________________________ 250,00 lei
= Cifra de afaceri netă 818,75 lei
322. Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziționat o instalație în următoarele condiții: preț negociat cu
furnizorul 300.000 u.m., chel tuieli cu transportul, instalarea și probele facturate de furnizori 20.000 u.m.
Presupunem că, prin contractul de licență, societatea are obligația ca la sfârșitul perioadei de exploatare să
îndepărteze instalația și să restaureze amplasamentul. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru
îndeplinirea obligațiilor contractuale este estimată la 10.000 u.m.
Să se contabilizeze achiziția utilajului și recunoașterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalației în
conformitate cu IAS 16.
Rezolvare:
-recepția utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300.000 + 20.000 = 320.000 u.m.):
Instalații=Furnizori de imobilizări 320.000
-recunoașterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalației și restaurarea amplasamentului:
Instalații =Provizion pentru 10.000
dezafectarea imobilizărilor și alte acțiuni similare
Costul inițial al instalației este: 320.000 + 10.000 = 330.000 u.m.
323. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcțiile sale. Activele în cauză au fost achiziționate
la un cost de 800.000 u.m. și sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justă a construc țiilor
determinată de experți este de 900.000 u.m.
Să se contabilizeze operația de reevaluare în conformitate cu IAS 16, știind că societatea folosește procedeul
de reevaluare a valorii brute și a amortizării cumulate.
Rezolvare:
-se calculează raportul între valoarea justă și valoarea netă contabilă a construcțiilor: 900.000 / (800.000 –
200.000) = 1,5
-costul imobilizărilor și amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creștere, ceea ce
conduce la:
Costul reevaluat al construcțiilor: 800.000 x 1,5 = 1.200.000 u.m.
Amortizările cumulate reevaluate: 200.000 x 1,5 = 300.000 u.m.
900.000 u.m.
-operația de reevaluare va fi contabilizată astfel:
Construcții =% 400.000
Amortizarea construcțiilor100.000
Rezerve din reevaluare300.000
324. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcțiile sale. Activele în cauză au fost achiziționate la
un cost de 800.000 u.m. și sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justă a construc țiilor
determinată de experți este de 900.000 u.m.
25

Să se contabilizeze operația de reevaluare în conformitate cu IAS 16, știind că societatea folosește procedeul
de reevaluare a valorii nete.
Rezolvare:
a)Se anulează amortizarea istorică și se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcțiilor:
Amortizarea construcțiilor=Construcții 200.000
b)Reevaluarea construcțiilor:
Construcții =Rezerve din reevaluare 300.000

D Construcții C
Sold inițial 800.000 200.000 a)
b) 300.000
Sold final debitor
900.000
325. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000
u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l O ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului
s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m.
Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 și să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu
IAS 36.
Rezolvare:
La 31.12.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u.m.:
Cheltuieli = Provizioane 75.000
cu provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea echipamentelor,
imobilizărilor mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 – 75.000 = 225.000 u.m.
Analiza situației la 31.12.N:
-amortizarea aferentă exercițiilor N-1 si N:
2 ani x 225.000 u.m. /10 ani = 45.000 u.m.
-valoarea contabilă netă a utilajului la 31.12.N:
225.000 – 45.000 = 180.000 u.m.
-amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior de preciat:
300.000 u.m. /10 ani = 30.000 u.m.
-valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat:
300.000 – 2 x 30.000 = 240.000 u.m.
Diminuarea pierderii cu 36.000 u.m. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.000 u.m. (egală cu valoarea recuperabilă),
care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.000 u.m.).
Provizioane = Venituri 36.000
pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
326. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000
u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului
s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m.
Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 și să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu
IAS 36.
25

Rezolvare:
La 31.12.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u.m.:
Cheltuieli =Provizioane 75.000
cu provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea echipamentelor,
imobilizărilor mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
în urma acestei înregistrări, valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 – 75.000 = 225.000 u.m.
Analiza situației la 31.12.N:
-amortizarea aferentă exercițiilor N-1 și N:
2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani = 45.000 u.m.
-valoarea contabilă netă a utilajului la 31.12.N:
225.000 – 45.000 = 180.000 u.m.
-amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat:
300.000 u.m. / 10 ani = 30.000 u.m.
-valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat:
300.000 – 2 x 30.000 = 240.000 u.m.
Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.000 u.m.), valoarea con tabilă a utilajului ar deveni 255.000 u.m., ceea ce ar
reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240.000 u.m.). Ca
urmare, pierderea maximă care poate fi reluată este de 60.000 u.m.
Provizioane =Venituri 60.000
pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
327. întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost dat în folosință pe l iulie N.
La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justă, estimată la 25.300 u.m. De la data punerii în funcțiune,
imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12.N+1, valoarea justă a imobilului este de 26.000 u.m.
Să se prezinte înregistrările contabile la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește pentru evaluare modelul
valorii juste, în conformitate cu IAS 40 „Investiții imobiliare".
Rezolvare:
La 31.12.N se contabilizează următoarele:
-anularea amortizării cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament:
Amortizarea =Imobile de plasament 500
Imobilelor de plasament
-recunoașterea diferenței dintre valoarea justă a imobilului de plasa ment și valoarea sa contabilă [25.300 – (25.000 –
500)]:
Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800
La 31.12.N+1 se recunoaște variația valorii juste (26.000 – 25.300):
Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 700
328. Până pe l august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se află în proprietatea sa. Pe l august N,
societatea 1-a închiriat altor societăți, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La această dată se
cunosc următoarele informații privind imobilul: va loarea justă 14.000 u.m., valoarea de intrare 10.000 u.m.,
amortizarea cumulată 4.000 u.m. Presupunem că valoarea justă devine 13.500 u.m. la 31.12.N și 14.200 u.m. la
31.12.N+1.
25

Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N și evaluarea acestuia la 31.12.N și la 31.12.N+1,
știind că societatea folosește modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.
Rezolvare:
Schimbarea clasificării imobilului la l august N generează următoarele înregistrări contabile:
-anularea amortizării cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii:
Amortizarea clădirilor=Clădiri 4.000
-recunoașterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justă, și a diferenței dintre valoarea justă a imobilului de
plasament și valoarea sa contabilă [14.000 – (10.000 – 4.000)] ca elemente de capitaluri proprii:
Imobile de plasament = % 14.000
Clădiri 6.000
Rezerve din reevaluare 8.000
La 31.12.N se recunoaște diminuarea valorii juste (14.000 – 13.500):
Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament 500
La 31.12.N+1 se recunoaște variația valorii juste (14.200 – 13.500):
Imobile de plasament =Venituri din imobile de plasament 700
329. La 31.12.N, societatea X deține în stoc următoarele articole:
Articole Cost de achiziție (în u.m.) Valoare de piață (în u.m.)
Mărfuri Ml 10.000 9.500
Mărfuri M2 8.000 8.300
Mărfuri M3 30.000 32.000
Mărfuri M4 5.000 4.200
Total 53.000 54.000
Valoarea de piață a articolelor a fost stabilită de un evaluator profe sionist și coincide cu valoarea netă de
realizare.
Să se evalueze stocurile la 31.12.N în conformitate cu IAS 2 și să se contabilizeze eventuala depreciere
constatată.
Rezolvare:
Testul valorii minime dintre cost și valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc, luat
separat. Ca urmare, valoarea stocului în bilanțul de la închiderea exercițiului N este:
Articole Minimul dintre cost și valoarea netă
de realizare (în u.m.)
Mărfuri Ml 9.500
Mărfuri M2 8.000
Mărfuri M3 30.000
Mărfuri M4 4.200
Total 51.700
Rezultă o pierdere de valoare de 53.000 – 51.700 = 1.300 u.m., care se va contabiliza sub forma unui provizion
de depreciere:
25

Cheltuieli = Provizioane pentru deprecierea stocurilor 1.300
privind provizioanele
pentru deprecierea activelor circulante
330. Un teren cumpărat în exercițiul N-4 la un cost de 200.000 u.m. a fost reevaluat în exercițiul N-2 la 350.000 u.m. între
timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modi ficare. La închiderea
exercițiului N, valoarea recuperabilă a terenului este 180.000 u.m.
Să se efectueze testul de depreciere a terenului si să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate
cu IAS 36.
Rezolvare:
Valoarea contabilă a terenului = 350.000 u.m.
Valoarea recuperabilă a terenului = 180.000 u.m.
Pierderea de valoare = 350.000 – 180.000 = 170.000 u.m.
Aceasta se înregistrează astfel:
-pe seama rezervei din reevaluare: 150.000 u.m.; și
-pe seama cheltuielilor: 20.000 u.m.
Rezerve din reevaluare=Terenuri 150.000
Cheltuieli cu =Provizioane 20.000
provizioane pentru pentru deprecierea
deprecierea imobilizărilor terenurilor
331. La începutul exercițiului N, întreprinderea ALFA a achiziționat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei,
TVA 24%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea lineară. La sfârșitul
exercițiului N există indicii că echipamentul și-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la data
bilanțului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie
ce se așteaptă a fi obținute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos
(rata de actualizare este de 15%):
Ani N+l N+2 N+3 N+4 Valoarea de utilitate
Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000
Factor de actualizare
(rata de 15%)
10,870 0,756 0,658 0,572
(1+0,15)'
Flux net actualizat 47.850 132.300 98.700 45.760 324.610
La sfârșitul exercițiului N+l, valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 lei, iar
valoarea de utilitate, la 290.000 lei.
Știind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor", la ce valoare va fi prezentat echipamentul
tehnologic în bilanțul exercițiilor N și N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerci ții?
Rezolvare:
în exercițiul N:
1. Achiziția echipamentului:
% = 404 Furnizori de imobilizări 620.000
2131 Echipamente tehnologice 500.000
4426 TVA deductibilă 120.000
2.înregistrarea amortizării echipamentului:
6811 = 2813 Amortizarea instalațiilor… 100.000
Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor
25

3.La sfârșitul exercițiului N se efectuează testul de depreciere:
Valoarea contabilă netă = 500.000 – 100.000 = 400.000 lei
Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)
Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei
Valoarea de utilitate = 324.610 lei
Valoarea recuperabilă = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei
Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă – Valoarea recupe rabilă = 400.000 – 324.610 = 75.390 lei
Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:
6813 = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor… 75.390
Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
Valoarea bilanțieră a echipamentului = Cost – Amortizare – Ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 =
324.610 lei
în exercițiul N+1:
1.înregistrarea amortizării echipamentului:
Amortizarea = 324.610/4 = 81.153 lei
6811=2813 Amortizarea instalațiilor… 81.153
Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor
2.La sfârșitul exercițiului N+l se efectuează testul de depreciere:
Valoarea contabilă netă = 324.610 – 81.153 = 243.457 lei
Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.000 lei
Valoarea de utilitate = 290.000 lei
Valoarea recuperabilă = max (290.000; 320.000) = 320.000 lei
Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei
Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizio-nului pentru depreciere constatat la sfârșitul exercițiului
N+l:
2913 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor… = 7813 56.543
Venituri din ajustări
pentru deprecierea imobilizărilor
Din motive de prudență plusul de valoare de 20.000 lei = 320.000 -300.000 nu se contabilizează. Altfel spus, după
reluarea deprecierii, valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-
o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. Dacă deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.000 –
100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua întregul provizion de 75.390 lei, ci 56.543 lei, cât este necesar
pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.
332. La începutul exercițiului N, întreprinderea ALFA a achiziționat un stoc de mărfuri la costul de 100.000 lei,
TVA 24%. La sfârșitul exercițiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la prețul de 90.000 lei și că
cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfârșitul exercițiului N+l, prețul de vânzare
estimat este de 150.000 lei, iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei.
Care este incidența aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exer ciții financiare?
Rezolvare:
In exercițiul N:
1.Achiziția mărfurilor:
25

% =401 Furnizori 124.000
371 Mărfuri 100.000
4426 TVA deductibilă 24.000
2.La sfârșitul exercițiului, stocul va fi evaluat la minimul dintre cost și valoarea realizabilă netă:
Valoarea realizabilă netă este diferența dintre prețul estimat a fi obți nut din vânzarea stocului la data bilanțului și
costurile estimate cu vânzarea.
Costul activului = 100.000 lei
Valoarea realizabilă netă = 90.000 – 10.000 = 80.000 lei
Valoarea bilanțieră = min (100.000; 80.000) = 80.000 lei
Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de
valoare:
6814 = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor… 20.000
Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
în exercițiul N+l:
La sfârșitul exercițiului N+l stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea realizabilă netă:
Costul activului = 100.000 lei
Valoarea realizabilă netă = 150.000 – 30.000 = 120.000 lei
Valoarea bilanțieră = min (100.000; 120.000) = 100.000 lei
Deprecierea contabilizată deja = 20.000 lei
Deprecierea existentă la sfârșitul exercițiului N+l = O lei
Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârșitul exerci țiului N:
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor… = 7814 20.000
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
pentru deprecierea activelor circulante
Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar
fi depreciat în trecut.
Plusul de valoare de 20.000 lei = 120.000 – 100.000 nu se contabilizează din prudență.
333. Societatea ALFA deține un stoc de marfă achiziționat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N, societatea a
determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 lei și a înregistrat, potrivit IAS 2, o ajustare pentru
deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 lei. Pe 15 ianuarie N+l, societatea a vândut stocul de mărfuri la
80.000 lei.
La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanțul exercițiului N?
Rezolvare:
Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanțului cu 80.000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a
acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10.000 lei:
6814 =39410.000
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările deprecierea mărfurilor
pentru deprecierea activelor circulante
Valoarea în bilanț a stocului va fi min (100.000; 80.000), adică 80.000 lei, iar deprecierea aferentă exercițiului N este de 20.000
lei.
334. între societatea A (locator) și societatea B (locatar) se încheie un con tract de leasing financiar cu următoarele
caracteristici:
-durata contractului: 3 ani;
-durata de viață economică estimată: 5 ani;
25

-data începerii contractului: l ianuarie N;
-obiectul contractului: utilaj;
-valoarea justă a utilajului: 31.577 lei;
-sunt prevăzute un avans de 4.000 lei și 3 redevențe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a
anului;
-opțiunea de cumpărare se exercită la sfârșitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 2.000 lei;
-valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;
-rata dobânzii utilizată în actualizarea plăților minimale și în des compunerea chiriilor este rata implicită a
contractului de 12%.
Se cere să se prezinte calculele și înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract, precum
și algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%, știind că se aplică IAS 17 „Con tracte de
leasing" revizuit.
Rezolvare:
înregistrările aferente exercițiului N: l. La 01.01 .N se înregistrează:
a) Primirea bunului în leasing financiar:
2131 =16729.442
Echipamente Alte împrumuturi
tehnologice și datorii asimilate / Contracte de leasing financiar
Bunul se primește în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă și valoarea actualizată a plăților minimale.
Valoarea justă = 31.577 lei
Plățile minimale includ:
Avansul = 4.000 lei
(+) 3 chirii x 10.000 = 30.000 lei
(+) Prețul de opțiune = ___________________ 2.000 lei
(=) Plăți minimale = 36.000 lei
Plățile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%:
Valoarea actualizată a plăților minimale = 4.000 + 10.000 / (l + 0,12)1 + 10.000 / (l + 0,12)2 + 10.000 / (l + 0,12)3 +
2.000 / (l + 0,12)3 = 29.442 lei
Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăților minimale la care
se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. Altfel spus, rata implicită este rata la care valoarea
creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăților care se fac în numele contractului.
Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuație, unde i este rata căuta tă:
31.577 – 3.000 / (l + i)3 = 4.000 + 10.000 / (l + i)1 + 10.000 / (l + i)2 + 10.000 / (l + i)3 + 2.000 / (l + i)3
b) Plata avansului:
167 =5121 Conturi la bănci în lei4.000
Alte împrumuturi
și datorii asimilate / Contracte de leasing financiar
2. La 31.12.N se achită prima chirie:
Chiria plătită anual este de 10.000 lei. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie și partea de dobândă.
Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.
Tabloul de rambursare a datoriei
Data Flux Dobândă Rambursarea
de datorieSoldul datoriei
0 1 2 = 4 x 12% 3 = 1-2 4 = 4 anterior – 3
01.01.N – – – 29.442
01.01.N 4.000 – 4.000 25.442
31.12.N 10.000 3.053 6.947 18.495
25

31.12.N+1 10.000 2.219 7.781 10.714
31.12.N+2 10.000 1.286 8.714 2.000
31.12.N+2 2.000 – 2.000 0
Total 36.000 6.558 29.442 X
% = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000
167 Alte împrumuturi și datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 6.947
666 Cheltuieli privind dobânzile 3.053
3. Amortizarea utilajului:
Amortizarea se face similar activelor similare deținute de întreprin dere și care sunt utilizate în condiții similare. Conform IAS 16,
pentru un bun luat în leasing financiar:
-valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu va loarea reziduală (în cazul nostru, valoarea amortizabilă este
29.442 – 5.000 = 24.442 lei);
-durata de amortizare este:
• durata de viață economică, chiar dacă aceasta depășește durata contractului, dacă va avea loc transferul de proprietate;
• cea mai mică durată dintre durata de utilitate și durata contrac tului dacă nu va avea loc transferul de proprietate.
în exemplul nostru, deoarece prețul de opțiune este atractiv compa rativ cu valoarea justă, este foarte probabil transferul de
proprietate, în consecință, durata de amortizare va fi durata de viață economică de 5 ani. Amortizarea aferentă exercițiului N =
24.442/5 = 4.888 lei.
6811 = 2813 4.888
Cheltuieli Amortizarea imobilizărilor etc.
de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor
335. între societatea A (locator) și societatea B (locatar) se încheie un con tract de locație-fînanțare cu următoarele
caracteristici:
-durata contractului: 3 ani;
-data începerii contractului: l ianuarie N;
-obiectul contractului: utilaj;
-valoarea justă a utilajului: 29.805 lei;
-sunt prevăzute un avans de 5.000 lei și 3 redevențe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a
anului;
-opțiunea de cumpărare se exercită la sfârșitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 3.000 lei;
-valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;
-durata de viață economică este estimată la 5 ani;
-rata dobânzii utilizată în actualizarea investiției nete și în descom punerea chiriilor este rata implicită a
contractului de 15%.
Se cere să se prezinte calculele și înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract,
precum și algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%, știind că se aplică IAS 17 „Con tracte
de leasing" revizuit.
Rezolvare:
înregistrările aferente exercițiului N:
l. La 0l.01.N:
a)Darea bunului în leasing la valoarea justă:
2678 = 2131 Echipamente tehnologice 29.805
Alte creanțe
imobilizate / Contracte de leasing financiar
b)încasarea avansului:
5121 = 2678 5.000
Conturi la bănci Alte creanțe
25

în lei imobilizate / Contracte de leasing financiar
2. La 31.12.N încasarea primei chirii, de 10.000 lei:
Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiție și partea de dobândă.
Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiție și dobândă se determină pe baza următorului
algoritm de calcul:
29.805 = 5.000 + 10.000 / (l + i) + 10.000 / (l + i)2 + 10.000 / (l + i)3 + 3.0007(1+i)3
Din această ecuație se determină i, care în cazul nostru este 15%.
Investiția brută = 5.000 + 3 x 10.000 + 3.000 = 38.000 lei
Investiția netă = Valoarea justă = 29.805 lei
Dobânda aferentă contractului = 38.000 – 29.805 = 8.195 lei
Tabloul de recuperare a investiției
Data Flux Dobânda
aferentă
contractuluiRambursarea
investiției neteSoldul
investiției
nete
0 1 2 = 4 x 15% 3 = 1-2 4 = 4-3
01.01.N 29.805
01.01.N 5.000 – 5.000 24.805
31.12.N 10.000 3.721 6.279 18.526
31.12.N+1 10.000 2.779 7.221 11.305
31.12.N+2 10.000 1.695 8.305 3.000
31.12.N+2 3.000 – 3.000 0
Total 38.000 8.195 29.805 X
5121 = % 10.000
Conturi la bănci 2678 6.279
în lei Alte creanțe
imobilizate / Contracte de leasing financiar
766 3.721
Venituri din dobânzi
336. între societatea A (locator) și societatea B (locatar) se încheie un con tract de locație-finanțare cu următoarele
caracteristici:
– durata contractului: 3 ani;
– data începerii contractului: l ianuarie N;
– obiectul contractului: utilaj;
– valoarea justă a utilajului: 29.805 lei;
– sunt prevăzute un avans de 5.000 lei și 3 redevențe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a
anului;
– opțiunea de cumpărare se exercită la sfârșitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 3.000 lei;
– valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;
– durata de viață economică este estimată la 5 ani;
– rata dobânzii utilizată în actualizarea investiției nete și în des compunerea chiriilor este rata
implicită a contractului de 15%;
– s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.317 lei, iar rata impli cită pentru recuperarea investiției nete
plus cheltuielile directe în numele locației este de 10%.
Se cere să se prezinte calculele și înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract,
precum si algoritmul de calcul al ratei de 10%, știind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revi zuit.
Rezolvare:
înregistrările aferente exercițiului N:
l. La 01.01.N:
25

a)Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului:
Conform I AS 17 revizuit, cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului, ci
diminuează veniturile din dobânzi. Astfel, aceste cheltuieli se adaugă la investiția netă si au ca efect diminuarea
ratei implicite (diminuarea dobânzii).
2678 =2131 Echipamente tehnologice32.122
Alte creanțe imobilizate / Contracte de leasing financiar
b)încasarea avansului:
5121 Conturi la bănci în lei = 2678 5.000
Alte creanțe imobilizate / Contracte de leasing financiar
2. La 31.12.N încasarea primei chirii, de 10.000 lei:
Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiție, inclusiv cheltuielile directe, și partea de dobândă.
Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiție (inclusiv cheltuielile directe) și dobândă se
determină pe baza urmă torului algoritm de calcul:
32.122 = 5.000+ 10.0007(1 + i) + 10.0007(1 + i)2 + 10.0007(1 + i)3 + 3.000 7 ( 1 +i)3
Din această ecuație se determină i, care în cazul nostru este 10%.
Tabloul de recuperare a investiției
Data Flux Dobânda
aferentă
contractuluiRambursarea
investiției nete plus
cheltuielile directeSoldul investiției
nete plus
cheltuielile directe0 1 2 = 4 x 10% 3 = 1-2 4 = 4-3
01.01.N 32.122
01.01.N 5.000 – 5.000 27.122
31.12.N 10.000 2.712 7.288 19.834
31.12.N+1 10.000 1.983 8.017 11.817
31.12.N+2 10.000 1.183 8.817 3.000
31.12.N+2 3.000 – 3.000 0
Total 38.000 5.878 32.122 X
5121 Conturi la bănci în lei = % 10.000
2678 7.288
Alte creanțe imobilizate /
Contracte de leasing financiar
766 Venituri din dobânzi 2.712
337. Se cunosc următoarele informații (în lei):
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.000
Stocuri la 01. 01. N 500.000
Furnizori de stocuri la 31.12.N 900.000
Venituri din subvenții pentru investiții 60.000
Cheltuieli cu dobânzile 120.000
Rezultat înainte de impozitare 1.700.000
Venituri în avans la 31.12.N 400.000 (din care 240.000
subvenții pentru investiții)
Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 75.000
încasări din noi emisiuni de acțiuni 100.000
Clienți la 01. 01. N 300.000
Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 20.000
26

Venituri (câștiguri) din cedarea investițiilor financiare pe termen
scurt 175.000
Furnizori de stocuri la 01. 01. N 580.000
Aporturi de capital în natură 500.000
Stocuri la 3 1.1 2.N 450.000
Venituri în avans la 01. 01. N 600.000 (din care 180.000
subvenții pentru investiții)
Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 100.000
Clienți la 3 1.1 2.N 600.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000
Rambursări de credite primite de la bănci 300.000
Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 450.000
Datoria privind impozitul pe profit la sfârșitul anului 250.000
Plăti de dobânzi 50.000
încasări din cedarea investițiilor financiare pe termen scurt 400.000
Plăți către furnizorii de imobilizări 150.000
Lichidități și echivalente de lichidități la începutul anului 460.000
Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7, știind că pentru determinarea fluxului net de
trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea lichidităților si echi valentelor de
lichidități la sfârșitul anului?
Rezolvare:
Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă:
Rezultat înainte de impozit l .700.000
Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidență asupra trezoreriei:
(+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000
(-) Venituri din provizioane -75.000
Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea:
(-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.000
(+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.000
(-) Venituri din subvenții pentru investiții -60.000
(+) Cheltuieli cu dobânzile +120.000
(-) Venituri (câștiguri) din cedarea investițiilor
financiare pe termen scurt -175.000
(=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variației
necesarului de fond de rulment din exploatare +1.910.000
(-) Variația stocurilor
450.000 – 500.000 = -50.000 +50.000
(-) Variația creanțelor din exploatare
600.000 – 300.000 = 300.000 -300.000
(+) Variația datoriilor din exploatare
900.000 – 580.000 = 320.000 +320.000
(+) Variația veniturilor în avans din exploatare
(400.000 – 240.000) – (600.000 – 180.000) = -260.000
(-) Impozit pe profit ________________________________________ -700.000*
(=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.020.000
Sold inițial 441 + Rulaj creditor 441 – Rulaj debitor 441 = Sold final 441
*Rulaj debitor 441 = Sold inițial 441 – Sold final 441 + Rulaj creditor 441= 450.000 – 250.000 + 500.000 = 700.000
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiții:
încasări din vânzarea imobilizărilor corporale +20.000
încasări din vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt +400.000
26

Plăți către furnizorii de imobilizări _______________________________ -150.000
(=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiții +270.000
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finan țare:
încasări din noi emisiuni de acțiuni +100.000
Rambursări de credite -300.000
Plăți de dobânzi ______________________________________________ -50.000
(=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanțare -250.000
Variația lichidităților și a echivalentelor de lichidități = +1.020.000 + 270.000 – 250.000 = +1.040.000
Lichidități și echivalente de lichidități la începutul anului = 460.000
Lichidități și echivalente de lichidități la sfârșitul anului = +1.040.000 + 460.000=1.500.000
338. Se cunosc următoarele informații (în lei):
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.000
Stocuri la 01.01.N 180.000
Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000
Venituri din dobânzi 10.000
Cheltuieli cu dobânzile 50.000
Rezultat înainte de impozitare 500.000
Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000
Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 20.000
încasări din credite primite de la bănci 300.000
Clienți la 01.01.N 850.000
Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 70.000
Furnizori de stocuri la 01. 01. N 480.000
Clădire primită în leasing financiar 500.000
Impozit pe profit plătit 400.000
Stocuri la 3 1.12.N 300.000
Cheltuieli în avans la 01.01.N 230.000
Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200.000
Clienți la 31. 12.N 700.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000
Rambursări de credite primite de la bănci 150.000
Dividende plătite 200.000
Variația lichidităților și a echivalentelor de lichidități 100.000
încasări din dobânzi 10.000
Plăți către furnizorii de imobilizări ?
Lichidități și echivalente de lichidități la sfârșitul anului 500.000
Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie, conform IAS 7, știind că pentru determinarea fluxului
net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea plăților către
furnizorii de imobilizări și a lichidităților si echivalentelor de lichidități la sfârșitul anului?
Rezolvare:
Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă:
Rezultat înainte de impozit 500.000
Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor care nu au incidență asupra trezoreriei:
(+) Cheltuieli cu amortizarea +100.000
(-) Venituri din provizioane -20.000
26

Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea:
(-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -70.000
(+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000
(-) Venituri din dobânzi -10.000
(+) Cheltuieli cu dobânzile _________________________________________ +50.000
(=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variației necesarului de fond de rulment
din exploatare +750.000
(-) Variația stocurilor
300.000 – 180.000 = 120.000 -120.000
(-) Variația creanțelor din exploatare
700.000 – 850.000 = -150.000 +150.000
(-) Variația cheltuielilor în avans de exploatare
200.000 – 230.000 = -30.000 +30.000
(+) Variația datoriilor din exploatare
360.000 – 480.000 = -120.000 -120.000
(-) Impozit pe profit _________________________________________ -400.000
(=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.000
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiții:
încasări din vânzarea imobilizărilor corporale +70.000
încasări din dobânzi +10.000
Plăți către furnizorii de imobilizări X = ?
(=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiții Y = ?
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanțare:
încasări din credite primite de la bănci +300.000
Rambursări de credite -150.000
Dividende plătite ____________________________________________ -200.000
(=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanțare -50.000
Variația lichidităților și a echivalentelor de lichidități = +290.000 + Y – 50.000 = +100.000
Y = -140.000
X = -220.000
Lichidități și echivalente de lichidități la sfârșitul anului = 500.000
Lichidități și echivalente de lichidități la începutul anului = Z +100.000 = 500.000
Z = 400.000
339. La l ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei. Condițiile de
decontare stabilite în contract sunt următoarele:
– 50% la semnarea contractului;
-30% peste un an;
-20% peste doi ani.
Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obține un credit echi valent pe piața financiară, la o rată de 10%.
Care sunt calculele și înregistrările pe care ar trebui să le facă între prinderea în ipoteza în care aplică IAS 18
„Venituri"?
Rezolvare:
Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de:
-10.000 lei la semnarea contractului;
-6.000 lei peste un an;
-4.000 lei peste doi ani.
Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu
rata de 10%.
Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.000 + 6.000 / (l + 10%) + 4.000 / (l + 10%)2= 18.761 lei
Se consideră că prețul de vânzare conține dobânzi în valoare de 20.000 -l8.761 = 1.239 lei.
Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N:
-vânzarea pe credit:
26

411 Clienți=% 20.000
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 18.761
47X Venit necâștigat 1.239
Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâștigat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc
nicio încasare în contul perioadelor viitoare. Funcția contului 47X este de ajustare a creanței în bilanț. In bilanț,
creanța clienți va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 lei) diminuată cu venitul necâștigat din do bandă
(1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziției Mi nisterului Finanțelor Publice, întreprinderile care
aplică referențialul IAS și IFRS trebuie să-și definească propriul plan de conturi, inspirându-se din planul
existent în OMFP nr. 3.055/2009 și creând conturi pentru situații pentru care nu s-au creat.
-încasarea imediată:
5121 Conturi la bănci în lei =411 Clienți10.000
Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că între prinderea creditează clientul cu prețul bunului în
momentul încheierii contractului, mai puțin avansul primit, adică 18.761 -10.000 = 8.761 lei. Pentru a determina dobânda
pentru primul an, aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8.761 = 876 lei. în al doilea an, dobânda se
determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8.761 lei, la care se adaugă dobânda
pentru primul an, de 876 lei, și se deduce suma plătită de client de 6.000 lei), obtinându-se o sumă pentru exercițiul N+l de
364 lei (adică 3.637 x 10%).
La 31 decembrie N:
-înregistrarea dobânzii aferente exercițiului N:
47X Venit necâștigat = 766 Venituri din dobânzi 876
La l ianuarie N+l:
-încasarea primei rate:
5121 Conturi la bănci în lei =411 Clienți 6.000
La 31 decembrie N+1:
-înregistrarea dobânzii aferente exercițiului N+l:
47X Venit necâștigat =766 Venituri din dobânzi 364
La l ianuarie N+2:
-încasarea ultimei rate:
5121 Conturi la bănci în lei =411 Clienți 4.000
340. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de
2%.
Care este soluția contabilă conform IAS 18 „Venituri", în situația în care clientul plătește la scadență vânzarea
obișnuită (fără a se benefi cia de scont)?
Rezolvare:
Conform IAS 18, scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operației de finanțare. Astfel,
soluția va fi:
411 =70729.400
Clienți Venituri din
vânzarea mărfurilor
Și, după 60 de zile:
26

411 =766 600
Clienți Venituri
din dobânzi
5121 =41130.000
Conturi la bănci Clienți
în lei
341. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un scont de
decontare de 2%.
Care este soluția contabilă, conform IAS 18 „Venituri", în situația în care clientul plătește imediat
(beneficiază de scont)?
Rezolvare:
în cazul în care se beneficiază de scont, scontul acordat este dedus din prețul de vânzare.
Dacă întreprinderea plătește imediat, vânzarea se contabilizează astfel:
4111 Clienți=70729.400
Venituri din
vânzarea mărfurilor
Ș i
5121 =4111 Clienți29.400
Conturi la bănci
în lei
342. Societatea ALFA vinde societății BETA un stoc de marfă în următoa rele condiții: prețul de vânzare 150.000 lei,
achitabili după 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.
Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică preve derile IAȘI 8?
Rezolvare:
înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: – dacă încasarea se face pe loc:
4111 Clienți=707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000
Și
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 147.000
– dacă încasarea are loc după 60 de zile:
411 Clienți=707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000
Și, după 60 de zile:
411 Clienți=766 Venituri din dobânzi3.000
5121 Conturi la bănci în lei =411 Clienți150.000
în contabilitatea societății BETA se înregistrează:
– dacă plata se efectuează pe loc:
371 Mărfuri = 401 Furnizori 147.000
Ș i
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147.000
– dacă plata se face după 60 de zile:
371 Mărfuri = 401 Furnizori 147.000
Și, după 60 de zile:
666 Cheltuieli cu dobânzi = 401 Furnizori 3.000
26

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.000
343. La data de l aprilie N, societatea a achiziționat 1.000 obligațiuni la un preț unitar de 50 lei/obligațiune. La l august
N, societatea încasează dobânda pentru obligațiuni aferentă perioadei l august N-1 – 30 iulie N în valoare de l
leu/obligațiune.
Să se contabilizeze achiziția obligațiunilor și încasarea dobânzii, con form IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Conform IAS 18, veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcție de timpul scurs. Atunci când dobânzile primite sunt
aferente unei perioade anterioare achiziției investiției purtătoare de dobânzi (de exemplu, obligațiuni), doar
dobânda ulterioară achiziției este recu noscută ca venit.
Pentru aplicarea prevederilor normei, dobânda aferentă obligațiunilor în valoare de 1.000 obligațiuni x l leu/obligațiune
= 1.000 lei va fi descompusă după cum urmează:
a)dobânda aferentă perioadei l august N-1 – l aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deținute) = 1.000 x 8/12 =
666,67 lei;
b)dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deținut titlurile = 1.000 x 4/12 = 333,33 lei.
înregistrările contabile aferente exercițiului N sunt următoarele:
La l aprilie N:
-achiziția obligațiunilor:
506 =512150.000
Obligațiuni Conturi la bănci în lei
La l august N:
-încasarea dobânzii:
5121 =% 1.000
Conturi la bănci 506666,67
în lei Obligațiuni
766333,33
Venituri din dobânzi
344. La l octombrie N sunt achiziționate 1.000 acțiuni BETA la un preț de 2 lei/acțiune. Pe 28 octombrie N s-au primit
dividende pentru acțiunile BETA din rezultatul exercițiului N-1, în valoare de 600 lei.
Să se contabilizeze achiziția acțiunilor și încasarea dividendelor, con form IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
înregistrările contabile aferente exercițiului N sunt următoarele:
La l octombrie N:
-achiziția acțiunilor BETA:
501 =5121 2.000
Acțiuni deținute Conturi la bănci
la entități afiliate în lei
La 28 octombrie N:
-încasarea dividendelor din rezultatul exercițiului N-l:
5121 =762 600
Conturi la bănci Venituri din
în lei investiții financiare
pe termen scurt
345. O întreprindere achiziționează un echipament la prețul facturat de 2.000 lei, TVA 24%. Transportul este
asigurat de o societate specia lizată și este facturat la 200 lei, TVA 24%. Pentru montaj și probe tehnologice s-au
angajat următoarele cheltuieli:
-consumuri materiale 100 lei;
-consum de energie 200 lei;
26

-s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a facturat serviciul
la 500 lei, TVA 19%.
Care este valoarea inițială a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se
contabilizează elementele de mai sus?
Rezolvare:
a)înregistrarea achiziției:
% =404 Furnizori de imobilizări2.480
2131 Echipamente tehnologice 2.000
4426 TVA deductibilă 480
b)înregistrarea cheltuielilor de transport:
% =404 Furnizori de imobilizări248
2131 Echipamente tehnologice 200
4426 TVA deductibilă 48
c)înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnolo gice:
-consumul de materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime =301 Materii prime 100
-înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie:
% =401 Furnizori 248
605 Cheltuieli cu energia și apa 200
4426 TVA deductibilă 48
-înregistrarea facturii de prestări servicii:
% =401 Furnizori 620
628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terți 500
4426 TVA deductibilă 120
d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii:
2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producția de imobilizări corporale 800
Costul inițial = 2.000 + 800 + 200 = 3.000 lei
346. Societatea ALFA obține din producție proprie un echipament tehno logic. Cheltuielile efectuate au fost:
-costul producției neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 lei;
-cheltuieli directe 7.000 lei;
-cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei și fixe 1.000 lei;
-cheltuieli administrative 2.000 lei;
-gradul de utilizare a capacității de producție este de 80%.
Care este costul inițial al activului și cum se contabilizează acesta, dacă întreprinderea aplică IAS 16
„Imobilizări corporale" și întoc mește un cont de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură?
Rezolvare:
Costul de producție = 20.000 + 7.000 + 3.000 +1.000 x 80% = 30.800 lei
2131 Echipamente tehnologice =% 30.800
722 10.800
Venituri din producția de imobilizări corporale
231 Imobilizări corporale în curs 20.000
347. O întreprindere deține o imobilizare corporală dobândită la începutul exercițiului N la costul de 5.000 lei. Durata de
viață utilă este estimată la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară. La sfârși tul exercițiului N+2 se
apreciază că durata de viață utilă care cores punde cel mai bine condițiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă
este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivă si se stabilește un coeficient de degresie de 1,5.
26

La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanțul exerci țiului N+3 conform IAS 16 „Imobilizări
corporale"?
Rezolvare:
Cost de achiziție = 5.000 lei
Durata estimată = 10 ani
Amortizarea lineară = 5.000 lei / 10 ani = 500 lei
Amortizarea cumulată a exercițiilor N si N+l = 1.000 lei
Valoarea rămasă la sfârșitul exercițiului N+l = 5.000 -1.000 = 4.000 lei
Durata reestimată = 7 ani
Durata rămasă = 7ani-2ani = 5ani
Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20%
Cota de amortizare degresivă = 20% x 1,5 = 30%
Amortizarea aferentă exercițiului N+2 = 4.000 x 30% = 1.200 lei
Valoarea rămasă la sfârșitul exercițiului N+2 = 4.000 -1.200 = 2.800 lei
Amortizarea aferentă exercițiului N+3 = 2.800 x 30% = 840 lei
Valoarea rămasă la sfârșitul exercițiului N+3 = 2.400 – 840 = 1.560 lei
în bilanțul exercițiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă, de 1.560 lei.
348. O întreprindere deține echipamente tehnologice achiziționate la un cost de 20.000 lei, amortizate pentru suma de
5.000 lei. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experți de 45.000
lei.
Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee reco mandate de norma IAS 16 „Imobilizări
corporale".
Rezolvare:
a) Procedeul l (reevaluarea simultană a valorii brute și a amortizărilor cumulate):
Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape:
– Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între va loarea justă și valoarea rămasă a activelor supuse
reevaluării:
Coeficient = 45.000 / (20.000 – 5.000) = 3
– Etapa 2: Reevaluarea valorii brute și a amortizării cumulate:
Valoarea brută reevaluată
(-) Amortizarea cumulată reevaluată20.000 x 3 = 60.000
5.000 x 3 = 15.000
(=) Valoarea netă reevaluată 45.000
-Etapa 3: Contabilizarea operației de reevaluare:
2131 Echipamente tehnologice = % 40.000
2813 10.000
Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
105 Rezerve din reevaluare 30.000
b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor
etape:
-Etapa l: Anularea amortizărilor cumulate:
2813 = 2131 Echipamente tehnologice 5.000
Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
-Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase:
2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30.000
26

349. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270.000 piese în 3 ani, o întreprindere a pus la punct un
echipament special al cărui cost de producție este de 18.000 lei. în acord cu clientul, scadențarul livrărilor de
piese a fost fixat după cum urmează:
– în primul an: 54.000 piese;
-în al doilea an: 81.000 piese;
-în al treilea an: 135.000 piese.
Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcție de numărul
de unități de producție?
Rezolvare:
Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani, metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere. Ca
atare, este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantitățile produse, adică:
-în primul an: 18.000 x 54.000/270.000 = 3.600 lei;
-în al doilea an: 18.000 x 81.000/270.000 = 5.400 lei;
-în al treilea an: 18.000 x 135.000/270.000 = 9.000 lei.
350. In exercițiul N se efectuează reparația capitală a unui echipament teh nologic al întreprinderii. Costul reparației este
de 7.000 lei și este format din:
-cheltuieli cu consumurile materiale 2.000 lei;
-cheltuieli cu salariile 3.000 lei;
-cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei;
-cheltuieli cu serviciile prestate de terți 500 lei.
Expertiza tehnică atestă o creștere a duratei de utilitate a echipamen tului cu 3 ani.
Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparația capitală, conform IAS 16 „Imobilizări
corporale"?
Rezolvare:
Potrivit I AS 16, cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale deja înregistrat în
contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să
beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanță prevăzut inițial. Toate celelalte cheltuieli
ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exercițiului în cursul căruia sunt angajate.
în practica întreprinderilor românești, cheltuielile sunt angajate după natură, și nu după destinație. De aceea, o soluție mai
adecvată ar fi cea indirectă, în care costul reparației tranzitează contul de profit și pier dere:
-înregistrarea cheltuielilor materiale:
602=302 Materiale consumabile 2.000
Cheltuieli cu materialele consumabile
-înregistrarea cheltuielilor de personal:
641 =421 Personal – salarii datorate 3.000
Cheltuieli cu salariile datorate personalului
-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:
6811 =281 Amortizarea imobilizărilor corporale1.500
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
-înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terți:
628 =401 Furnizori500
Alte cheltuieli cu lucrări și servicii prestate de terți
-includerea costului reparației în valoarea activului (capitalizarea cos tului reparației):
2131 Echipamente tehnologice = 722 7.000
Venituri din producția de imobilizări corporale
26

351. Se cunosc următoarele informații din bilanțul societății ALFA la 31.12.N (în lei): mărfuri 50.000; rezerve
1.000; ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5.000; clienți 40.000; titluri de participare 3.000 (din care
disponibile pentru vânzare în anul următor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri în valoare de
10.000 sunt utilizate drept garanție pentru un credit primit cu o scadență de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli în
avans 8.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 6.000); licențe 5.000; cifra de afaceri 200.000;
venituri în avans 3.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 2.000); provizioane pentru riscuri
și cheltuieli 50.000 (din care cu scadența foarte probabil în anul următor 20.000); credite primite de la bănci pe
termen lung 20.000 (din care cu scadența în anul următor 3.000); furnizori 40.000; conturi la bănci 30.000;
credite primite pe termen scurt 9.000 (din care pentru un credit de 3.000 s-a amânat scadența cu 2 ani, iar
decizia a fost luată înaintea închiderii exerci țiului financiar); salarii datorate 70.000.
Determinați valoarea activelor curente și a datoriilor necurente con form modelului de bilanț din IAS l
„Prezentarea situațiilor finan ciare".
Rezolvare:
Active curente
Stocuri (1) 45.000
Clienți 40.000
Active financiare disponibile pentru vânzare 500
Active financiare deținute în vederea tranzacționării (2) 10.000
Alte active curente (3) 2.000
Lichidități (4) 32.000
Total active curente 129.500
1. Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50.000 lei minus deprecierea de 5.000
lei).
2. Activele financiare deținute în vederea tranzacționării sunt repre zentate de titlurile de plasament utilizate în
tranzacționare.
3. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an.
4. Lichiditățile cuprind conturile la bănci și acreditivele.
Datorii necurente
Sume datorate instituțiilor de credit (5) 20.000
Provizioane pe termen lung 30.000
Alte datorii necurente (6) 2.000
Total datorii necurente 52.000
5.17.000 + 3.000
6.Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung.
352. Se cunosc următoarele informații (în lei):
-echipamente tehnologice 10.000;
-cifră de afaceri 100.000;
-titluri de participare 30.000;
-provizioane pentru riscuri și cheltuieli 30.000 (din care cu scadența foarte probabil în anul următor 10.000);
-împrumut din emisiunea de obligațiuni 50.000 (din care partea cu scadența în anul următor 10.000);
-ajustări pentru deprecierea terenurilor și construcțiilor 20.000;
-amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000;
-împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000;
-subvenții pentru investiții 10.000 (din care 7.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de l an);
-fond comercial achiziționat 20.000;
-cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puțin probabilă obținerea de avantaje economice);
-terenuri si construcții 70.000;
-cheltuieli în avans 20.000;
27

-furnizori 40.000;
-TVA de plată 2.000.
Determinați valoarea activelor necurente și a datoriilor curente con form modelului de bilanț din IAS l
„Prezentarea situațiilor finan ciare".
Rezolvare:
Active necurente
Echipamente 8.000
Terenuri și construcții 50.000
Fond comercial 20.000
Titluri de participare 30.000
Total active necurente 108.000
Datorii curente
Furnizori 40.000
împrumuturi obligatare .. 10.000
Provizioane pe termen scurt ;10.000
Venituri în avans 3.000
Alte datorii curente (TVA) 2.000
Total datorii curente 65.000
353. Se cunosc următoarele informații (m lei):
-încasări de la clienți 5.000;
-încasări din vânzarea de titluri de plasament 200;
-cheltuieli cu salariile 500;
-plăți către furnizorii de stocuri 400;
-încasări din emisiunea de obligațiuni 700;
-încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900;
-utilaje deținute în leasing financiar 2.000;
-încasări din credite primite de la bănci 300;
-plăți de dobânzi 100;
-încasări de dividende 200;
-plăți către furnizorii de imobilizări 1.800;
-impozit pe profit plătit 250;
-salarii plătite 300;
-lichidități la începutul anului 1.500.
Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.
Rezolvare:
Tabloul fluxurilor de trezorerie
Fluxuri din activitatea de exploatare:
încasari de la clienti 5.000
Plati catre furnizorii de stocuri -400
Salarii platite -300
Impozit pe profit platit -250
A. Flux net de trezorerie din exploatare
27

Fluxuri din activitatea de investitii: 4.050
încasari din vânzarea de imobilizari corporale 900
încasari din vânzarea de titluri de plasament 200
încasari de dividende 200
Plati catre furnizorii de imobilizari -1.800
B. Flux net din activitatea de investitii -500
Fluxuri din activitatea de finantare:
încasari din emisiunea de obligatiuni 700
încasari din credite primite de la banci 300
Plati de dobânzi -100
C. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare 900
D. Variatia lichiditatilor (A + B + C) 4.450
E. Lichiditati la începutul anului 1.500
F. Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 5.950
354. Definiți caracteristicile calitative ale informației contabile așa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborat de IASB.
Răspuns:
Situațiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru carac teristici calitative: inteligibilitatea, relevanța,
credibilitatea și compa-rabilitatea.
1. Inteligibilitatea
O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori, în
acest scop, se
presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfă șurarea afacerilor și a activităților economice, de
noțiuni de contabi litate și au dorința de a studia informațiile prezentate. Totuși, informațiile privind unele probleme
complexe, care ar trebui incluse în situațiile financiare datorită relevanței lor în luarea deci ziilor economice, nu ar
trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înțeles pentru anumiți utilizatori.
2.Relevanța
Informațiile sunt relevante atunci când influențează deciziile economi ce ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceștia să evalueze
evenimente tre cute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor ante rioare.
Relevanța informației este influențată de natura sa și de pragul de sem nificație. Informațiile sunt semnificative dacă omisiunea
sau declararea lor eronată ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor financiare. Pragul
de semnificație depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau
declarării eronate.
3.Credibilitatea (fiabilitatea)
Informația este credibilă atunci când nu conține erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea
încredere că reprezintă corect ceea ce și-a propus să reprezinte sau ce se așteaptă în mod rezonabil să reprezinte.
Informația poate fi relevantă, dar atât de puțin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoașterea acesteia
să poată induce în eroare.
a) Reprezentarea fidelă
Pentru a fi credibilă, informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tran zacțiile și alte evenimente pe care aceasta fie și-a
propus să le repre zinte, fie pe care ar putea fi de așteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte. Cea mai mare parte a informațiilor
financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibilă decât ar trebui. Aceasta nu se datorează
părtinirii, ci mai degrabă dificultăților inerente, fie în identificarea tranzacțiilor și a altor evenimente care urmează a fi eva –
luate, fie în conceperea și aplicarea tehnicilor de evaluare și prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor
tranzacții și eveni mente.
în anumite cazuri, măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile, în general, să nu le
recunoască în situațiile financiare (de exemplu, fondul comercial generat intern), în alte cazuri, totuși, poate fi relevantă
recunoașterea elementelor res pective si prezentarea, în același timp, a riscului de eroare care planează asupra recunoașterii și
evaluării.
27

b)Prevalenta economicului asupra juridicului
Pentru ca informația să prezinte credibil evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie
contabilizate și prezentate în concordanță cu fondul lor si cu realitatea economică, si nu doar cu forma lor juridică.
Fondul tranzacțiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanță cu ceea ce transpare din forma lor juridică. De
exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ altei părți într-un astfel de mod încât documentele să susțină transmiterea dreptului
de proprietate părții respective și cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de
avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv, în astfel de circumstanțe, raportarea unei vânzări nu ar reprezenta,
credibil, tranzacția încheiată.
c)Neutralitatea
Pentru a fi credibilă, informația cuprinsă în situațiile financiare trebuie să fie neutră, adică lipsită de influențe. Situațiile financiare
nu sunt neutre dacă, prin selectarea și prezentarea informației, influențează luarea unei decizii sau formularea unui raționament
pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
d)Prudența
Cei care elaborează situații financiare se confruntă cu incertitudini care, inevitabil, planează asupra multor evenimente și
circumstanțe, cum ar fi încasarea creanțelor îndoielnice, durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. Astfel de incertitudini
sunt recunoscute prin pre zentarea naturii si valorii lor, dar si prin exercitarea prudenței în întoc mirea situațiilor financiare.
Prudența înseamnă includerea unui grad de precauție în exercitarea raționamentelor necesare pentru a face estimările cerute în
condiții de incertitudine, astfel încât activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile să nu fie subevaluate.
Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive,
subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a da toriilor sau a cheltuielilor,
deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
e) Integralitatea
Pentru a fi credibilă, informația din situațiile financiare trebuie să fie completă, în limitele rezonabile ale pragului de
semnificație și ale costului obținerii acelei informații. O omisiune poate face ca informația să fie falsă sau să inducă în eroare
și astfel să nu mai aibă un caracter credibil și să devină defectuoasă din punctul de vedere al relevanței.
4. Comparabilitatea
Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei în treprinderi în timp pentru a identifica tendințele în
poziția financiară și performanțele sale. Utilizatorii trebuie, totodată, să poată compara situațiile financiare ale diverselor
întreprinderi pentru a le evalua po ziția financiară, performanța acestora și modificările poziției finan ciare.
Astfel, măsurarea și prezentarea efectului financiar al acelorași tran zacții și evenimente trebuie efectuate într-o manieră
consecventă în cadrul unei întreprinderi si de-a lungul timpului pentru acea între prindere și într-o manieră
consecventă pentru diferite întreprinderi. O implicație importantă a calității informației de a fi comparabilă este ca
utilizatorii să fie informați despre politicile contabile utilizate în elaborarea situațiilor financiare și despre orice
schimbare a acestor politici, precum și despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizato rii trebuie să fie în măsură să
identifice diferențele între politicile con tabile pentru tranzacții și alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeași
întreprindere de la o perioadă la alta, cât și de diferite între prinderi.
Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidențieze în contabilitate, în aceeași manieră, o tranzacție sau alt
eveniment dacă metoda adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanță și credibilitate.
Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale conta bile neschimbate atunci când există alternative mai
relevante și mai credibile.
355. Care sunt elementele care definesc performanța financiară a întreprin derii în viziunea Cadrului general pentru
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborat de IASB? Definiți aceste elemente și explicități
definițiile.
Răspuns:
Elementele care definesc performanța financiară sunt veniturile și chel tuielile.
Veniturile sunt creșteri de avantaje economice viitoare în cursul perioa dei contabile care au ca rezultat o creștere a
capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din contribuțiile proprietarilor capitalului. Cheltuielile sunt diminuări de
avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii, dife rită de cea care
provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital.
Definițiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare, refe- rindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul
normal al activităților, cât și la câștigurile/pierderile, plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei,
indiferent dacă sunt latente sau reali zate. Există însă și elemente care, deși corespund definițiilor venitu rilor și cheltuielilor
deoarece generează creșteri sau diminuări de ca pitaluri proprii, nu sunt incluse în contul de profit și pierdere, ci figu rează
printre elementele capitalurilor proprii (după cum ați putut observa, rezervele din reevaluare răspund definiției
veniturilor, dar nu sunt trecute în contul de profit și pierdere pentru a nu fi distribuite, ci sunt recunoscute în masa
27

capitalurilor proprii). Aceste definiții acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri și cheltuieli în contul
de profit și pierdere. La definițiile de mai sus răspund:
i)veniturile și cheltuielile în mărime brută;
ii) câștigurile și pierderile;
iii) plusurile și minusurile de valoare.
356. Soluția contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acțiuni proprii este corectă? Argumentați răspunsul.
%=501550.000
1012 500.000
658 50.000
Răspuns:
Soluția nu este corectă deoarece o tranzacție cu proprietarii nu gene rează recunoașterea unei cheltuieli în
contabilitate. Potrivit cadrului conceptual al IASB, cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul
perioadei contabile, care au ca rezultat o diminuare a capita lurilor proprii, diferită de cea care provine din distribuirile
în favoarea proprietarilor de capital.
Pierderea de 50.000 u.m. nu trebuie să afecteze o cheltuială, ci va fi imputată capitalurilor proprii.
357. Soluția de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni. Este corectă această
soluție? Argumentați răspunsul.
456 = % 120.000
1011 100.000
758 20.000
Răspuns:
Soluția nu este corectă deoarece o tranzacție cu proprietarii nu gene rează recunoașterea unui venit în contabilitate.
Potrivit cadrului conceptual al IASB, veniturile sunt creșteri de avantaje economice vii toare în cursul perioadei
contabile, care au ca rezultat o creștere a capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din contribuțiile pro –
prietarilor capitalului.
în concluzie, suma de 20.000 u.m. încasată peste valoarea nominală a acțiunilor emise nu se recunoaște ca venit, ci
va afecta capitalurile proprii (se recunoaște ca primă de emisiune).
358. Pentru a se fabrica 90 bucăți din produsul B, în exercițiul N s-au an gajat următoarele cheltuieli:
•cheltuieli directe 100.000 u.m.;
•cheltuieli indirecte 40.000 u.m., din care:
-cheltuieli variabile 30.000 u.m.;
-cheltuieli fixe 10.000 u.m.;
•capacitatea normală de producție este de 180 bucăți;
•cheltuieli administrative 20.000 u.m.;
•pierderi din rebuturi 8.000 u.m.
Să se calculeze costul de producție conform prevederilor IAS 2 „Sto curi". Argumentați soluția.
Rezolvare:
Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producție al unui bun cuprinde cos tul de achiziție al materiilor prime și materialelor
consumabile și cheltuielile de producție direct atribuibile bunului. Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor,
precum și costul de producție al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente pro ducției, si anume: materiale directe,
energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă si alte cheltuieli directe de producție, precum și cota
cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod ra țional ca fiind legată de fabricația acestora.
în costul de producție poate fi inclusă o proporție rezonabilă din chel tuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura
în care acestea sunt legate de perioada de producție.
Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei în care au survenit, astfel:
-pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise;
-cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producție,
anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație;
-regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și la locul final;
-costurile de desfacere.
27

Costul de producție = 100.000 + 30.000 + 10.000 x 90 buc. /180 buc. = 135.000 u.m.
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 135.000
359. La 31.12.N, societatea X deține în stoc următoarele articole:
Articole Cost de achiziție
(în u.m.)Valoare
realizabilă netă
(în u.m.)
Mărfuri M1 20.000 18.000
Mărfuri M2 16.000 17.000
Mărfuri M3 60.000 65.000
Mărfuri M4 10.000 9.000
Total 106.000 109.000
Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar, în conformitate cu IAS 2, si să se
contabilizeze eventuala depreciere constatată.
Rezolvare:
Articole Cost de
achiziție
(în u.m.)Valoare
realizabilă netă
(în u.m.)Valoare în
bilanț
0 1 2 3=min(l,2)
Mărfuri M1 20.000 18.000 18.000
Mărfuri M2 16.000 17.000 16.000
Mărfuri M3 60.000 65.000 60.000
Mărfuri M4 10.000 9.000 9.000
Total 106.000 109.000 103.000
Pierderea din depreciere = 106.000 – 103.000 = 3.000 u.m.
6814 = 397 3.000 u.m.
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
360. Fie un utilaj cu un cost de achiziție de 290.000 u.m. și o valoare reziduală estimată la 10.000 u.m. Acesta
se amortizează linear, în cepând cu l ianuarie N-2, pe o durată estimată de 7 ani. La închiderea exercițiului N,
managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani, iar valoarea reziduală este reestimată la 15.000 u.m.
Să se calculeze și să se contabilizeze amortizarea în exercițiile N-2, N-1 și N, conform IAS 16.
Rezolvare:
In exercițiul N-2:
Valoarea amortizabilă = 290.000 – 10.000 = 280.000 u.m.
Durata = 7 ani
Amortizarea = 280.000/7 = 40.000 u.m.
6811 = 2813 40.000
Cheltuieli din exploatare Amortizarea
privind amortizarea instalațiilor etc.
imobilizărilor
In exercițiul N-1:
27

6811=281340.000
Cheltuieli din exploatare Amortizarea
privind amortizarea instalațiilor etc.
imobilizărilor
In exercițiul N:
Valoarea amortizabilă = 290.000 – 2 x 40.000 – 15.000 = 195.000 u.m.
Durata reestimată = 5 ani
Durata trecută = 2 ani
Durata rămasă = 3 ani
Amortizarea = 195.000/3 = 65.000 u.m.
6811=281365.000
Cheltuieli din exploatare Amortizarea
privind amortizarea instalațiilor etc.
imobilizărilor
361. La începutul exercițiului N-3 s-a dat în funcțiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1.000 u.m. Durata de amortizare
este de 10 ani, metoda de amortizare lineară. La 31.12.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare. La
această dată, se estimează valoarea justă la 504 u.m., cheltuieli cu vânzarea 4 u.m. și o valoare de utilitate de 520
u.m.
Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31.12.N și să se contabilizeze eventuala depreciere constatată
conform IAS 36.
Rezolvare:
La 31.12.N se determină mai întâi valoarea contabilă netă:
Costul = 1.000 u.m.
Amortizarea anuală = 1.000/10 =100 u.m.
Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u.m.
Valoarea netă = 1.000 – 400 = 600 u.m.
Valoarea recuperabilă = max (500; 520) = 520 u.m.
Pierderea din depreciere = 600 – 520 = 80 u.m.
6813=2913 80
Cheltuieli din exploatare Ajustări pentru
privind ajustările deprecierea instalațiilor…
pentru deprecierea imobilizărilor
362. Fie următorul lanț de participații:
27

Să se calculeze procentajele de control și de interes deținute de SM în societățile din organigramă și să se
precizeze tipul de control și metoda de consolidare corespunzătoare.
Rezolvare:
Societatea Procentaj de
controlProcentaj de
interesTip de control Metoda de consolidare
FI 70% 70% Control exclusiv Integrare globală
F2 40% + 20% =
60%40% + 70% x 20% = 54% Control exclusiv Integrare globală
F3 70% 70% Control exclusiv Integrare globală
F4 60% 70% x 60% = 42% Control exclusiv Integrare globală
F5 55% 55% + 40% x 20% = 63% Control exclusiv Integrare globală
F6 20% + 30% +
25% = 75%70% x 60% x 20% + 70% x
20% x 30% + 40% x 30% +
55% x 25% + 40% x 20% x
25% = 8,4% + 4,2% + 12%
+13,75% + 2% = 40,35%Control exclusiv Integrare globală
F7 40% + 40% =
80%40% x 70% + 40% x
63% = 28% + 25,2% = 53,2%Control exclusiv Integrare globală
F8 15% +10% =
25%15% x 42% +10% x 54% =
6,3% + 5,4% = 11,7%Influență semnificativă Punere în echivalență
F9 0 65% x 11, 7% = 7,605% în afara perimetrului de
consolidare ""
FIO 40% 40% Influență semnificativă Punere în echivalență
363. Dispuneți de următoarele informații referitoare la o societate:
Informații 01.01 31.12
27

Stoc de materii prime 328 366
Stoc de producție în curs de execuție 362 354
Stoc de produse finite 146 150
în timpul perioadei au fost utilizate în producție materii prime în va loare de 1.732 u.m., iar costul bunurilor
vândute a fost de 6.000 u.m.
Determinați: costul materiilor prime achiziționate; costurile de pro ducție ale perioadei și costurile
produselor finite obținute.
Rezolvare:
D 331 C
_______ Produse în curs de execuție _____________
SI 362 l
SF354
D 301 C
______________ Materii prime _________________
SI 328 l 1.732 (consum)
SF366
D 345 C
______________ Produse finite ________________
SI 146 l 6.000 (costulbunurilor vândute)
SF150
Consum materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.732 u.m.
Sold inițial 301 + Achiziții – Consuni = Sold final 301
328 u.m. + Achiziții – 1.732 u.m. = 366 u.m., de unde rezultă:
Achiziții = 1.770 u.m.
Sold inițial 345 + Obținere produse finite – Costul bunurilor vândute = Sold final 345
146 u.m. + Obținere produse finite – 6.000 u.m. = 150 u.m., de unde rezultă:
Obținere produse finite = 6.004 u.m.
• Produse finite obținute 6.004 u.m.
+ Producție neterminată la începutul perioadei 362 u.m.
– Producție neterminată la sfârșitul perioadei 354 u.m.
= Cost de producție al perioadei 6.012 u.m.
364. O întreprindere fabrică mobilă, inclusiv mese. Costurile asociate cu fabricarea meselor și cu operațiile generale ale
firmei sunt următoa rele:
a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u.m./masă;
b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m./masă;
c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonați de către un responsabil, care are un salariu anual de
25.000 u.m.;
d) amortizarea mașinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10.000 u.m./an;
e) salariul managerului firmei reprezintă 80.000 u.m./an;
f) firma cheltuiește anual 30.000 u.m./an pentru publicitate privind mesele;
g) vânzătorii primesc un comision de 30 u.m. pentru fiecare masă vândută.
Clasificați fiecare cost în următoarele categorii: variabil, fix, cost al perioadei, cost al produsului, cost direct sau
indirect (pentru produsul „mese").
Rezolvare:
27

aCost variabil Cost direct Cost al produsului
b Cost variabil Cost direct Cost al produsului
cCost fix Cost indirect Cost al produsului
d Cost fix Cost indirect Cost al produsului
e- – Cost al perioadei
f – – Cost al perioadei
gCost variabil – Cost al perioadei
365. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleți de pluș, pă puși de plastic și mașinuțe.
Clasificați următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioa dei; costuri directe / indirecte:
a) plasticul achiziționat pentru păpuși;
b) amortizarea mașinilor folosite pentru păpuși;
c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele;
d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuși;
e) salariul managerului.
Rezolvare:
a Cost direct Cost al produsului
b Cost indirect Cost al produsului
c Cost indirect Cost al perioadei
d Cost direct Cost al produsului
e – Cost al perioadei
366. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblând pânza pe un suport achiziționat, în luna mai a cumpărat
10.000 de pânze la 10 lei bucata și 11.000 de suporturi la 20 lei bucata, și a asamblat 9.500 de umbrele, costul
asamblării fiind de 15 lei/bucată. A vândut în cursul lunii 8.500 de umbrele la prețul de 60 lei/bucată, comisionul
vânzăto rului fiind de 5 lei/bucată.
Determinați costul de producție si costul complet (de revenire) al unei umbrele. Care este rezultatul perioadei?
Rezolvare:
• Materii prime și materiale directe = 10.000 buc. pânză x 10 lei/buc. + 9.500 suporturi x 20 lei/suport
290.000 lei
+ Cheltuieli directe de asamblare = 9.500 umbrele x 15 lei/umbrelă 142.500 lei
= Cost de producție 432.500 lei
Cost unitar / umbrelă = 432.500 lei / 9.500 umbrele = 45,53 lei/umbrelă
Cost complet = Cost de producție + Cheltuieli de desfacere = 45,53 lei/umbrelă + 5 lei/umbrelă = 50,53
lei/umbrelă
Venituri din vânzări: 8.500 umbrele x 60 lei/umbrelă = 510.000 lei
Obținere produse finite:
345 = 711 432.500 lei
Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
Vânzare produse finite:
411 = 701 510.000 lei
Clienți Venituri din vânzarea
27

produselor finite
Descărcarea de gestiune: 8.500 umbrele x 45,53 lei/umbrelă = 387.005 lei
711 =345387.005 lei
Venituri aferente costurilor Produse finite
stocurilor de produse
Rezultat = 510.000 lei – 8.500 umbrele x 5 lei/umbrelă (comisioane vânzare) + 45.495 lei (sold 711) = 512.995 lei
367. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblând pânza pe un suport achiziționat, în luna mai a cumpărat
10.000 de pânze la 10 lei bucata și 15.000 de suporturi la 20 lei bucata, și a asamblat 18.000 de umbrele, costul
asamblării fiind de 15 lei/bucată. Societatea deținea la începutul perioadei 10.000 bucăți de pânză la 8 lei
bucata și 5.000 bucăți de suporturi la 15 lei bucata, în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat.
Societatea a vândut în cursul lunii 16.000 de umbrele la prețul de 60 lei/bucată, comisionul vânzătorului fiind de
7,25 lei/bucată.
Determinați costul de producție și costul complet (de revenire) al unei umbrele. Care este rezultatul perioadei?
Rezolvare:
D Panza C
Si 10.000 buc. X 8lei/buc=80.000 lei
Achizitie 10.000 buc. X 10 lei/buc = 100.000 lei
D Suport C
Si 5.000 buc. X 15 lei/buc=75.000 lei
Achizitie 15.000 buc X 20 lei/buc=300.000 lei
CMP pânză = (10.000 buc. x 8 lei/buc. + 10.000 buc. x 10 lei/buc.) / 20.000 buc. = 9 lei/buc.
CMP suport = (5.000 buc. x 15 lei/buc. + 15.000 buc. x 20 lei/buc.) / 20.000 buc. = 18,75 lei/buc.
• Pânză umbrelă = 18.000 buc. x 9 lei/buc. 162.000 lei
+ Suport umbrelă = 18.000 buc. x 18,75 lei/buc. 337.500 lei
+ Cost prelucrare = 18.000 buc. x 15 lei/buc. 270.000 lei
= Cost de producție 769.500 lei
Cost unitar = 769.500 lei / 18.000 umbrele = 42,75 lei/umbrelă
Cost complet = 769.500 lei + 16.000 umbrele x 7,25 lei/umbrelă = 885.500 lei
Rezultat = Venituri – Cheltuieli = 16.000 umbrele x (60 lei/umbrelă -7,25 lei/umbrelă) -16.000 umbrele x 42,75
lei/umbrelă = 160.000 lei
368. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblând pânza pe un suport achiziționat, în luna mai a cumpărat
10.000 de pânze la 10 lei bucata și 15.000 de suporturi la 20 lei bucata, și a asamblat 18.000 de umbrele, costul
asamblării fiind de 15 lei/bucată. Societatea deținea la începutul perioadei 10.000 bucăți de pânză la 8 lei
bucata și 5.000 bucăți de suporturi la 15 lei bucata, în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul
intrat, primul ieșit). Societatea a vândut în cursul lunii 16.000 de umbrele la prețul de 50 lei/bucată, comisionul
vânzătorului fiind de 2,5 lei/bucată.
Determinați costul de producție si costul complet (de revenire) al unei umbrele. Care este rezultatul perioadei?
Rezolvare:
D Panza C
Si 10.000 buc. X 8lei/buc=80.000 lei
Achizitie 10.000 buc. X 10 lei/buc = 100.000 lei
D Suport C
Si 5.000 buc. X 15 lei/buc=75.000 lei
28

Achizitie 15.000 buc X 20 lei/buc=300.000 lei
• Pânză umbrelă = 10.000 buc. x 8 lei/buc. + 8.000 buc. x 10 lei/buc. 160.000 lei
+ Suport umbrelă = 5.000 buc. x 15 lei/buc. + 13.000 buc. x 20 lei/buc. 335.000 lei
+ Cost prelucrare = 18.000 buc, x 15 lei/buc. 270.000 lei
= Cost de producție 765.000 lei
Cost unitar = 765.000 lei / 18.000 umbrele = 42,5 lei/umbrelă
Cost complet = 765.000 lei + Cheltuieli de vânzare (16.000 umbrele x 2,5 lei/umbrelă) = 805.000 lei
Rezultat = Venituri – Cheltuieli = 16.000 umbrele x (50 lei/umbrelă – 2,5 lei/umbrelă) – 16.000 umbrele x 42,5 lei/umbrelă =
80.000 lei
369. în cursul lunii ianuarie, SC ALFA SA obține produse finite, în urmă toarele condiții: cheltuieli variabile de
producție 5.000 lei, cheltuieli fixe de producție 4.000 lei, capacitatea normală de producție 1.000 bu căți,
capacitatea reală de producție 750 bucăți.
Care este costul obținerii produselor finite?
Rezolvare:
Cost de producție = Cheltuieli variabile de producție + Cheltuieli fixe de producție x Capacitatea reală de producție /
Capacitatea normală de producție
Cost de producție = 5.000 lei + 4.000 lei x 750 buc. / 1.000 buc. = 8.000 lei
370. în cursul lunii ianuarie, SC BETA SA obține produse finite în urmă toarele condiții: cheltuieli directe de
producție 10.000 lei, cheltuieli indirecte de producție 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei; capaci tatea
normală de producție 1.000 bucăți, capacitatea reală de produc ție 750 bucăți. Societatea deținea la
începutul perioadei în stoc 250 bucăți de produse finite, evaluate la 25 lei/bucată; ea vinde 900 bu căți la 35
lei/bucată; pentru evaluarea stocurilor la ieșire folosește metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieșit).
Care este valoarea stocului de produse finite la sfârșitul anului?
Rezolvare:
Determinarea costului de producție:
Cost de producție = Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile de pro ducție + Cheltuieli fixe de producție x
Capacitatea reală de producție / Capacitatea normală de producție
• Cheltuieli directe 10.000 lei
+ Cheltuieli variabile 8.000 lei
+ Cheltuieli fixe x Capacitatea reală de producție /Capacitatea normală de producție =
4.000 lei x 750 buc. / 1.000 buc. ___________________________ 3.000 lei
= Cost de producție al perioadei 21.000 lei
Cost unitar = 21.000 lei / 750 buc. = 28 lei/buc.
D 345 Produse finite C
SI 250 buc. x 25 lei/buc.
Intrări 750 buc. x 28 lei/buc. 24.750
SF 2.500
Valoare ieșiri LIFO = 750 buc. x 28 lei/buc. + 150 buc. x 25 lei/buc.: 24.750 lei
371. în cursul lunii ianuarie, SC BETA SA obține produse finite în urmă toarele condiții: cheltuieli directe de producție
10.000 lei, cheltuieli indirecte de producție 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei; capaci tatea normală de producție
1.000 bucăți, capacitatea reală de produc ție 1.200 bucăți.
28

Care este costul obținerii produselor finite?
Rezolvare:
Cost de producție = 10.000 lei (cheltuieli directe) + 8.000 lei (cheltuieli variabile) + 4.000 lei (cheltuieli fixe) x
1.000 buc. / 1.000 buc. = 22.000 lei
372. în cursul lunii ianuarie, SC BETA SA obține produse finite în urmă toarele condiții: cheltuieli directe de producție
10.000 lei, cheltuieli indirecte de producție 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei; capaci tatea normală de
producție l .000 bucăți, capacitatea reală de produc ție 750 bucăți.
Care este costul subactivității?
Rezolvare:
Costul subactivității = Cheltuieli fixe x (l – Capacitatea reală de pro ducție / Capacitatea normală de producție) =
4.000 lei x (l – 750 buc. / 1.000 buc.) = 1.000 lei
373. în cursul lunii ianuarie, SC GAMA SA obține produse finite în urmă toarele condiții: cheltuieli directe de
producție 15.000 lei, cheltuieli indirecte de producție 15.000 lei, din care cheltuieli fixe de producție 5.000 lei,
capacitatea normală de producție 2.000 bucăți, capacitatea reală de producție 1.500 bucăți.
Care este costul subactivității și cum afectează acesta costul produse lor?
Rezolvare:
Costul subactivității = Cheltuieli fixe x (l – Capacitatea reală de produc- tie / Capacitatea normală de producție) = 5.000
lei x (l – 1.500 buc. / 2.000 buc.) = 1.250 lei
Costul subactivității nu influențează costul produselor, reprezentând o cheltuială a perioadei.
374. Societatea BETA produce ciocolată. Aceasta cumpără materii prime în valoare de 6.000 u.m. Stocul inițial de
materii prime este de 1.000 u.m., iar stocul final este de 2.000 u.m. Salariile și amortizarea pentru producție
sunt de 16.000 u.m., iar pentru distribuție sunt de 4.000 u.m. Aceasta are un stoc inițial la produse finite de 3.000
u.m. si un stoc final de 5.000 u.m.
Calculați costul de producție și costul complet.
Rezolvare:
D 301 Materii prime C
SI 1.000
6.000
SF c 2.000
Achiziție materii prime:
301 = 401 6.000 u.m.
Materii prime Furnizori
Consum materii prime = Stoc inițial + Intrări – Stoc final = 1.000 u.m. + 6.000 u.m. – 2.000 u.m. = 5.000 u.m.
• Materii prime consumate
+ Salarii și amortizări
= Cost de producție
+ Cheltuieli de desfacere 5.000 u.m.
16.000 u.m.
2 1.000 u.m.
4.000 u.m.
= Cost complet 25.000 u.m.
375. Societatea BETA produce ciocolată. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6.000 lei. Stocul inițial de materii
prime este de 1.000 lei, iar stocul final este de 2.000 lei. Salariile și amortizarea pentru pro ducție sunt de 16.000
28

lei, iar pentru distribuție sunt de 5.000 lei; se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1.000 lei. Societatea a
început perioada cu un sold inițial la producția în curs de execuție de 1.000 lei, iar la sfârșitul perioadei producția
în curs are valoarea de 5.000 lei; totodată, societatea are stoc inițial la produse finite de 3.000 lei și un stoc final de 1.000
lei.
Calculați costul de producție si costul complet.
Rezolvare:
D 301 Materii prime C
SI 1.000
6.000
SF 2.000
Achiziție materii prime:
301 = 401 6.000 u.m.
Materii prime Furnizori
Consum materii prime = Stoc inițial + Intrări – Stoc final = 1.000 lei + 6.000 lei – 2.000 lei = 5.000 lei
• Materii prime consumate 5.000 lei
+ Salarii și amortizări 16.000 lei
+ Producție în curs la începutul perioadei 1.000 lei
– Producție în curs la sfârșitul perioadei 5.000 lei
= Cost de producție 17.000 lei
+ Cheltuieli de desfacere 6.000 lei
= Cost complet 23.000 lei
376. Societatea DEVON produce automobile, în cursul lunii a cumpărat 8.000 de baterii la costul de 10 lei/baterie și a
scos din stoc 7.600 de baterii în cursul lunii. Dintre acestea, 100 au înlocuit bateriile din ma șinile utilizate de
angajații firmei care se ocupă de vânzări, iar restul au fost montate în mașinile produse de firmă. Din producția
lunii, 90% a fost terminată și transferată în depozitul de produse finite și doar 30% din stoc a fost vândut.
Care este costul bateriilor care apare: la materii prime, la producția în curs, la producția finită, la costul bunurilor
vândute, la costul de dis tribuție?
Rezolvare:
a)Achiziții: 8.000 baterii x 10 lei/baterie = 80.000 lei, înregistrate:
301 = 401 80.000 lei
Materii prime Furnizori
b)Ieșiri: 7.600 baterii x 10 lei/baterie = 76.000 lei, înregistrate:
601 = 301 76.000 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
din care:
b1) pentru mașini utilizate de angajații care se ocupă de vânzări: 100 ba terii x 10 lei/baterie = 1.000 lei;
b2) pentru producție: 7.500 baterii x 10 lei/baterie = 75.000 lei, din care:
b21) produse finite: 90% x 75.000 lei = 67.500 lei, înregistrate:
345 = 711 67.500 lei
Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
din care:
b211) vândute (descărcarea gestiunii): 30% x 67.500 lei = 20.250 lei, înregistrate:
711 = 345 20.250 lei
Venituri aferente costurilor Produse finite
28

stocurilor de produse
b212) nevândute: 70% x 67.500 lei = 47.250 lei;
b22) producție în curs de execuție: 10% x 75.000 lei = 7.500 lei.
Deci:
1.Cost baterii materii prime (sold 301) = 4.000 lei
2.Cost baterii producție în curs = 7.500 lei
3.Cost baterii produse finite (sold 345) = 47.250 lei
4.Cost baterii în costul bunurilor vândute = 20.250 lei
5.Cost baterii în costuri de distribuție = 1.000 lei
377. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 8.000 lei, salarii pentru muncitori 4.000 lei, salarii
pentru personalul de distribuție 2.000 lei, publicitate 1.000 lei, amortizarea mașinilor productive 8.000 lei
(subactivitate 10%), chirie 4.000 lei, din care pentru produc ție 60%.
Calculați costurile de producție.
Rezolvare:
• Materii prime consumate 8.000 lei
+ Salariile muncitorilor 4.000 lei
+ Amortizări = 8.000 lei – 8.000 lei x 10% 7.200 lei
+ Cheltuieli de producție = 4.000 lei x 60% 2.400 lei
= Cost de producție 21.600 lei
378. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10.000 lei, salarii manoperă directă 14.000 lei,
salarii pentru personalul de distri buție 12.000 lei, amortizarea vehiculelor de distribuție ale societății 15.000
lei, amortizarea mașinilor productive 18.000 lei, amortizarea vehiculelor managerilor 10.000 lei, chirie
4.000 lei (din care pentru producție 60%), grad de utilizare a capacității de producție 85%.
Determinați suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societății.
Rezolvare:
• Salarii personal distribuție 12.000 lei
+ Amortizarea vehiculelor de distribuție 15.000 lei
+ Amortizarea vehiculelor managerilor 10.000 lei
+ Chirii = 4.000 lei – 4.000 lei x 60% l .600 lei
+ Amortizarea mașinilor productive = 18.000 lei – 18.000 lei x 85% 2.700 lei
= Cheltuieli ale perioadei 41.300 lei
379. Se fabrică două produse, A și B; cheltuieli indirecte 5.000 lei, din care fixe 1.000 lei, grad de subactivitate 20%,
costuri directe 2.000 lei pentru A și 8.000 lei pentru B.
Folosind costurile directe ca bază de repartizare, calculați costul de producție pentru A și B.
Rezolvare:
• Cheltuieli variabile 4.000 lei
+ Cheltuieli fixe = 1.000 lei x 80% 800 lei
= Cheltuieli indirecte de repartizat 4.800 lei
Coeficient de repartizare K = 4.800 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (2.000 lei + 8.000 lei) costuri directe baza de
repartizare = 0,48 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0,48 x 2.000 lei = 960 lei Cheltuieli indirecte aferente
produsului B = 0,48 x 8.000 lei = 3.840 lei
Specificare Produs A Produs B
• Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte
repartizate2.000 lei
960 lei8,000 lei
3.840 lei
= Cost de producție 2.960 lei 11. 840 lei
28

380. Se produc două produse, A și B, pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3.000 lei pentru
A și 5.000 lei pentru B; mano peră directă 400 ore pentru A și 200 ore pentru B, costul unei ore de manoperă
fiind de 10 lei, salarii indirecte 10.000 lei și amortizarea mașinilor folosite pentru ambele produse 5.000 lei.
Calculați costul de producție pentru A și B utilizând ca bază de repar tizare:
a) materia primă;
b) numărul de ore de muncă directă.
Comentați impactul bazelor de repartizare.
Rezolvare:
a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15.000 lei
Coeficient de repartizare K = 15.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3.000 lei + 5.000 lei) materii prime baza de
repartizare = 1,875
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1,875 x 3.000 lei materii prime = 5.625 lei
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1,875 x 5.000 lei materii prime = 9.375 lei
Specificare Produs A Produs B
• Materii prime
+ Manoperă directă
+ Cheltuieli indirecte
repartizate3.000 lei 4.000
lei 5.625 lei5.000 lei 2.000
lei 9.375 lei
= Cost de producție 12.625 lei 16.375 lei
Cost de producție total pentru cele două produse = 12.625 lei +16.375 lei = 29.000 lei
b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15.000 lei
Coeficient de repartizare K = 15.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4.000 lei + 2.000 lei) manoperă directă baza de
repartizare = 2,5
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2,5 x 4.000 lei manoperă directă = 10.000 lei
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2,5 x 2.000 lei manoperă directă = 5.000 lei
Specificare Produs A Produs B
• Materii prime
+ Manoperă directă
+ Cheltuieli indirecte
repartizate3.000 lei 4.000
lei 10.000 lei5.000 lei 2.000
lei 5.000 lei
= Cost de producție 17.000 lei 12.000 lei
Cost de producție total pentru cele două produse = 17.000 lei +12.000 lei = 29.000 lei
Indiferent de baza de repartizare, costul de producție este același.
381. Se produc două produse, A și B; costuri directe 10.000 lei pentru A și 20.000 lei pentru B. A se produce doar în
atelierul 1, iar B, în ate lierele 1 și 2. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.500 lei în atelierul 1 si de 7.000 lei în
atelierul 2, iar cheltuielile generale de administrație sunt de 500 lei. Baza de repartizare este costul direct.
Calculați costul produselor finite A și B.
Rezolvare:
28

Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru atelierul 1 în care se fabrică cele două produse:
Coeficient de repartizare K = 7.500 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (10.000 lei + 20.000 lei) costuri directe baza de
repartizare = 0,25
Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului A = 0,25 x 10.000 lei = 2.500 lei
Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului B = 0,25 x 20.000 lei = 5.000 lei
Cheltuielile generale de administrație nu se includ în costul de pro ducție.
Specificare Produs A Produs B
• Cheltuieli directe
+ Cheltuieli indirecte repartizate10.000 lei
2.500 lei20.000 lei
12.000 lei (5.000 lei + 7.000 lei cheltuieli
indirecte atelierul 2)
= Cost de producție 12.500 lei 32.000 lei
382. Se produc două produse, A și B; costuri directe 10.000 lei pentru A și 20.000 lei pentru B. Cheltuielile indirecte
aferente producției sunt de 22.000 lei, costul subactivității este de 2.000 lei. Baza de repartizare este numărul de
ore de manoperă directă: 1.000 ore pentru A și 3.000 ore pentru B. La produsul A a existat producție în curs
la începutul lunii de 1.000 lei, sold final O, iar la produsul B soldul inițial la producția în curs este de 500 lei, iar
soldul final este de 1.500 lei.
Calculați costul produselor finite A și B obținute.
Rezolvare:
Cheltuieli indirecte de repartizat = Cheltuieli indirecte totale 22.000 lei – Costul subactivității 2.000 lei = 20.000 lei
Coeficient de repartizare K = 20.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (1.000 ore + 3.000 ore) numărul de ore de
manoperă directă baza de repartizare = 5
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 5 x 1.000 lei = 5.000 lei
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 5 x 3.000 lei = 15.000 lei
Specificare Produs A Produs B
• Cheltuieli directe 10.000 lei 20.000 lei
+ Cheltuieli indirecte repartizate 5.000 lei 15.000 lei
+ Producția în curs la începutul perioadei 1.000 lei 500 lei
– Producția în curs la sfârșitul perioadei – 1.500 lei
= Cost de producție 16.000 lei 34.000 lei
383. Dispuneți de următoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuie lile fixe 14.554 u.m. și costul variabil
32.036 u.m.
Determinați cifra de afaceri la prag și intervalul de siguranță. Cum se interpretează acești indicatori?
Rezolvare:
Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile
Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri – Costuri fixe
Marja costurilor variabile = 53.400 u.m. – 14.554 u.m. = 38.846 u.m.
CAcr = (53.400 u.m. x 14.554 u.m.) / 38.846 u.m. = 20.006,78 u.m.
28

Cifra de afaceri la prag este cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe și variabile degajând un rezultat
nul, adică este necesară o cifră de afaceri de 20.006,78 u.m. pentru a obține un rezultat nul.
Is = CA – CAcr = 53.400 u.m. – 20.006,78 u.m. = 33.393,22 u.m.
Intervalul de siguranță arată cu cât poate să scadă în mărime absolută cifra de afaceri pentru a nu se obține pierderi,
adică în cazul de față cifra de afaceri poate să scadă cu 33.393,22 u.m. pentru a nu se obține pierderi.
384. Dispuneți de următoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltu ielile fixe 14.554 u.m. și costul variabil 32.036
u.m.
Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societății pentru ca aceasta să nu suporte pierderi?
Rezolvare:
Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societății pentru ca aceasta să nu suporte pierderi evidențiază
coeficientul de siguranță dinamic. Din calculele anterioare Cifra de afaceri critică este 20.006,78 u.m.
385. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preț de vânzare unitar 12 u.m.,
costuri fixe 5.000 u.m.
Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi?
Rezolvare:
Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi evidențiază Intervalul de siguranță.
•Cifra de afaceri = 5.000 buc. x 12 u.m./buc. 60.000 lei
-Cheltuieli variabile = 5.000 buc, x 10 u.m./buc. 50.000 lei
= Marja costurilor variabile 10.000 lei
Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile
CAcr = (60.000 u.m. x 5.000 u.m.) / 10.000 lei = 30.000 u.m. I = CA – CA = 60.000 u.m. – 30.000 u.m. =
30.000 u.m.
386. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preț de vânzare unitar 12 u.m.,
costuri fixe 5.000 u.m.
Ce cantitate trebuie vândută pentru a obține un profit de 7.000 u.m.?
Rezolvare:
-Cifra de afaceri q x 12 u.m./produs
-Cheltuieli variabile q x 10 u.m./produs
=Marja costurilor variabile q x 2 u.m./produs
– Cheltuieli fixe ________________________________________ 5.000 u.m.
=Profit 7.000 u.m.
Rezolvând ecuația q x 2 u.m./produs – 5.000 u.m. = 7.000 u.m., rezultă q = 6.000 produse.
387. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preț de vânzare unitar 12 u.m.,
costuri fixe 10.000 u.m.
1.Calculați cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.
2.Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14.000?
28

Rezolvare:
-Cifra de afaceri q x 12 u.m./produs
-Cheltuieli variabile q x 10 u.m./produs
=Marja costurilor variabile q x 2 u.m./produs
– Cheltuieli fixe _____________________________ 10.000 u.m.
=Profit 0 u.m.
Rezolvând ecuația q x 2 u.m./produs – 10.000 u.m. = O u.m., rezultă q = 5.000 produse.
în cazul în care profitul trebuie să fie 14.000 u.m., ecuația este:
q x 2 u.m./produs – 10.000 u.m. = 14.000 u.m., q = 12.000 produse.
Deci vânzările trebuie să crească cu 12.000 produse – 10.000 produse = 2.000 produse.
388. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preț de vânzare unitar 12 u.m.,
costuri fixe 10.000 u.m. Se estimează o creștere a costurilor variabile cu 10%.
Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant?
Rezolvare:
Calculul profitului inițial:
-Cifra de afaceri = 10.000 buc. x 12 u.m./produs 120.000 u.m.
-Cheltuieli variabile = 10.000 buc. x 10 u.m./produs 100.000 u.m.
= Marja costurilor variabile 20.000 u.m.
– Cheltuieli fixe ___________________________________ 10.000 u.m.
= Profit 10.000 u.m.
Costuri variabile = 10 u.m./produs + 10% x 10 u.m./produs =11 u.m./ produs
-Cifra de afaceri q x 12 u.m./produs
-Cheltuieli variabile q x 11 u.m./produs
=Marja costurilor variabile q x l u.m./produs
– Cheltuieli fixe _______________________________________ 10.000 u.m.
=Profit 10.000 u.m.
Rezolvând ecuația q x l u.m./produs = 20.000 u.m., rezultă q = 20.000 produse.
Cantitatea trebuie să crească cu 20.000 produse – 10.000 produse = 10.000 produse pentru ca profitul să rămână tot
10.000 u.m.
389. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preț de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe
10.000 u.m. O creștere a publicității cu 2.000 u.m. ar antrena o creștere a vânzărilor cu 5%.
Este decizia acceptabilă?
Rezolvare:
-Cifra de afaceri = 10.000 produse x 12 u.m./produs 120.000 u.m.
-Costuri variabile = 10.000 produse x l O u.m./produs 100.000 u.m.
= Marja costurilor variabile 20.000 u.m.
– Costuri fixe _________________________________________ 10.000 u.m.
= Profit 10.000 u.m.
Se vor vinde: 10.000 produse +10.000 produse x 5% = 10.500 produse.
-Cifra de afaceri = 10.500 produse x 12 u.m./produs 126.000 u.m.
-Costuri variabile = 10.500 produse x 10 u.m./produs 105.000 u.m.
= Marja costurilor variabile 21.000 u.m.
-Costuri fixe = 10.000 u.m. + 2.000 u.m. publicitate 12.000 u.m.
= Profit 9.000 u.m.
Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu l .000 lei.
28

390. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 lei, preț de vânzare unitar 12 lei,
costuri fixe 10.000 lei. Dacă ar scădea prețul cu 0,5 lei, vânzările ar crește cu 10%.
Este decizia acceptabilă?
Rezolvare:
-Cifra de afaceri = 10.000 produse x 12 lei/produs 120.000 lei
-Costuri variabile = 10.000 produse x 10 lei/produs 100.000 lei
= Marja costurilor variabile 20.000 lei
– Costuri fixe ___________________________________________ 10.000 lei
= Profit 10.000 lei
Se vor vinde: 10.000 produse +10.000 produse x 10% = 11.000 produse. Preț de vânzare =12 lei/produs – 0,5 lei/produs
= 11,5 lei/produs.
în aceste condiții:
-Cifra de afaceri = 11.000 produse x 11,5 lei/produs 126.500 lei
-Costuri variabile = 11.000 produse x 10 lei/produs 110.000 lei
= Marja costurilor variabile 16.500 lei
– Costuri fixe __________________________________________ 10.000 lei
= Profit 6.500 lei
Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 10.000 lei – 6.500 lei = 3.500 lei
391. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 lei, preț de vânzare unitar 12 lei, costuri
fixe 10.000 lei. Dacă ar crește prețul cu 0,5 lei și s-ar investi în publicitate suma de 2.000 lei, vânzările ar creste cu
500 bucăți.
Este decizia acceptabilă?
Rezolvare:
-Cifra de afaceri = 10.000 produse x 12 lei/produs 120.000 lei
-Costuri variabile = 10.000 produse x 10 lei/produs 100.000 lei
= Marja costurilor variabile 20.000 lei
– Costuri fixe ___________________________________________ 10.000 lei
= Profit 10.000 lei
Se vor vinde: 10.000 produse + 500 produse = 10.500 produse.
Preț de vânzare =12 lei/produs + 0,5 lei/produs = 12,5 lei/produs.
Costuri fixe = 10.000 lei + 2.000 lei publicitate = 12.000 lei.
în aceste condiții:
-Cifra de afaceri = 10.500 produse x 12,5 lei/produs 131.250 lei
-Costuri variabile = 10.500 produse x l O lei/produs 105.000 lei
= Marja costurilor variabile 26.250 lei
– Costuri fixe ___________________________________________ 12.000 lei
= Profit 14.250 lei
Decizia e acceptabilă deoarece profitul crește cu 4.250 lei.
392. Cifra de afaceri a unei societăți este în prezent de 100.000 lei; cheltu ielile variabile corespondente sunt de 60.000 lei,
iar cheltuielile fixe sunt de 20.000 lei.
Cu cât va crește procentual rezultatul societății în condițiile creșterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor
rămâne nemodificate)?
Rezolvare:
-Cifra de afaceri 100.000 lei
28

-Cheltuieli variabile 60.000 lei
=Marja costurilor variabile 40.000 lei
– Cheltuieli fixe ________________________________________ 20.000 lei
=Profit 20.000 lei
Cifra de afaceri = 100.000 lei + 100.000 lei x 10% = 110.000 lei
-Cifra de afaceri 110.000 lei
-Cheltuieli variabile 60.000 lei
=Marja costurilor variabile 50.000 lei
– Cheltuieli fixe ________________________________________ 20.000 lei
=Profit 30.000 lei
Creșterea procentuală a rezultatului = 20.000 lei / 30.000 lei = 66%
393. Managerul unei mici societăți de producție este interesat de structura costului întreprinderii sale. Astfel, în
situația de față, societatea sa produce 500 bucăți din produsul P (singurul produs fabricat), pe care îl vinde
cu 1.000 lei bucata. Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei, iar costurile fixe totale sunt de
100.000 lei. Managerul societății analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că
un efort investițional suplimentar de 200.000 lei în mașini de producție ar avea drept consecință scăderea
costului variabil unitar la 300 lei.
Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile), prezentați dife rite calcule care l-ar putea ajuta să ia
decizia respectivă.
Rezolvare:
Varianta veche:
– Cifra de afaceri = 500 buc. x l .000 lei/bucată 500.000 lei
– Cheltuieli variabile = 500 buc. x 700 lei/bucată 350.000 lei
= Marja costurilor variabile 150.000 lei
– Cheltuieli fixe 100.000 lei
= Profit 50.000 lei
Varianta nouă:
-Cifra de afaceri = 500 buc. x l .000 lei/bucată 500.000 lei
-Cheltuieli variabile = 500 buc. x 300 lei/bucată 150.000 lei
= Marja costurilor variabile 350.000 lei
– Cheltuieli fixe _______________________________________ 100.000 lei
= Profit 250.000 lei
394. Cifra de afaceri a unei societăți este de 200.000 lei, marja asupra chel tuielilor variabile este de 50.000 lei, iar
nivelul levierului operațional este 5.
Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri crește la 250.000 lei?
Rezolvare:
Levierul operațional (Lo) = Marja costurilor variabile / Rezultat, de unde
Rezultat = 50.000 lei / 5 = 10.000 lei
• Cifra de afaceri 200.000 lei
-Cheltuieli variabile X lei
=Marja costurilor variabile 50.000 lei
– Cheltuieli fixe ________________________________________ Y lei
=Profit 10.000 lei
Cheltuieli variabile X = 200.000 lei – 50.000 lei = 150.000 lei
Cheltuieli fixe Y = 50.000 lei – 10.000 lei = 40.000 lei
Dacă CA = 250.000 lei,
-Cifra de afaceri 250.000 lei
29

-Cheltuieli variabile 150.000 lei
=Marja costurilor variabile 100.000 lei
– Cheltuieli fixe ________________________________________ 40.000 lei
=Profit 60.000 lei
395. O societate realizează prin vânzarea a 15.000 bucăți din produsul său o cifră de afaceri de 225.000 lei,
suportând pierderi de 5.000 lei. Costurile suportate pentru producerea și vânzarea acestui produs sunt de
230.000 lei, împărțite astfel:
-materie primă (variabile): 105.000 lei;
-personal (jumătate variabile și jumătate fixe): 60.000 lei;
-amortizare imobil și mașini de producție (fixe): 45.000 lei;
-diverse (fixe): 20.000 lei.
Managerul societății cunoaște faptul că are capacitatea de a produce și de a vinde până la 20.000 bucăți din
produsul său.
Care este cantitatea de produs fabricată si vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi?
Rezolvare:
Cheltuieli variabile = 105.000 lei + 30.000 lei = 135.000 lei
Cheltuieli fixe = 30.000 lei + 45.000 lei + 20.000 lei = 95.000 lei
• Cifra de afaceri = 1 5 .000 x 1 5 lei/bucată 225 .000 lei
– Cheltuieli variabile = 1 5 .000 buc. x 9 lei/bucată 135 .000 lei
= Marja costurilor variabile 90.000 lei
– Cheltuieli fixe 95.000 lei
= Pierdere -5.000 lei
Pentru ca societatea să nu suporte pierderi, cantitatea pe care trebuie să o producă și să o vândă este q.
• Cifra de afaceri q x 15 lei/bucată
– Cheltuieli variabile q x 9 lei/bucată
= Marja costurilor variabile q x 6 lei/bucată
– Cheltuieli fixe -95.000 lei
= Profit 0 lei
Rezolvând ecuația q x 6 lei/bucată – 95.000 lei = 0, rezultă q = 15.834 bucăți.
396. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde:
-consum unitar de materie primă: 2 kg;
-cost de achiziție 3 lei/kg.
în cursul perioadei s-au fabricat 2.000 bucăți de produse, pentru care s-au consumat 3.800 kg de materie
primă, achiziționată la 3,1 lei/kg.
Calculați abaterile pentru materia primă .
Rezolvare:
Consumul efectiv de materie primă pentru o bucată produs finit este 3.800 kg / 2.000 bucăți produse = 1,9 kg.
Abaterea de consum = (Q e – Qs) x Ps = (1,9 kg – 2 kg) x 3 lei/kg x 2.000 buc. =-600 lei.
Abaterea de preț = O e x (Pe – Ps) = 1,9 kg x 2.000 buc. x (3,1 lei/kg – 3 lei/kg) = 380 lei.
Abaterea de cost la materii prime = -600 lei + 380 lei = -220 lei,
unde:
Qe – cantitatea efectivă
Qs – cantitatea standard
Pe – prețul efectiv
P – prețul standard
397. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde:
-consum unitar pentru manopera directă: 2 ore;
29

-tarif orar 10 lei.
în cursul perioadei s-au fabricat 3.000 bucăți de produse, pentru care s-au consumat 6.200 ore de manoperă,
costul total al manoperei fiind de 68.200 lei.
Calculați abaterile pentru manopera directă.
Rezolvare:
Abaterea de timp = (Qe – Qs) x Ts
Ts= 10 lei pe oră
Consum unitar efectiv pentru manopera directă pentru un produs = 6.200 ore x l buc. / 3.000 buc. = 2,06 ore.
Tariful efectiv pe oră este de 68.200 lei / 6.200 ore consumate = 11 lei pe oră.
Abaterea de timp = (2,06 ore – 2 ore) x 10 lei/oră x 3.000 buc. = 1.800 lei.
Abaterea de tarif = Qe x (Te – Tg) = 2,06 ore x (l l lei/oră – 10 lei/oră) x 3.000 buc. = 6.180 lei.
Abaterea de cost la manoperă = 1.800 lei + 6.180 lei = 7.980 lei.
unde:
Qe – timp efectiv
Qs – timp standard
Te – tarif efectiv
TS – tarif standard
398. întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind in directe:
Cheltuieli lei
Materiale consumabile 1.000
Energie 5.000
Servicii de la terți 500
Cheltuieli de personal 30.000
Impozite și taxe 2.000
Amortizare 10.000
Ajustări de valoare 5.000
Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizio nare, Desen, Producție, Vânzare cu
amănuntul, Vânzare angro, după următoarea schemă de repartizare (în procente):
Cheltuieli/centre încălzire Desen Producție Vânzare cu
amănuntulVânzare
angro
Materiale consumabile 5 5 10 50 30
Energie 50 20 20 5 5
Servicii de la terți 40 10 50
Cheltuieli de personal 5 35 40 10 10
Impozite și taxe 20 50 30
Amortizare 20 20 20 20 20
Ajustări de valoare 40 60
Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire. Acesta prestează ser vicii astfel pentru celelalte centre:
încălzire Desen Producție Vânzare cu amănuntul Vânzare angro
-100% +20% +50% +10% +20%
Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru, precum și volumul acestora sunt prezentate în tabelul
următor:
29

Centrul Desen Producție Vânzare cu
amănuntulVânzare
angro
Baza de
repartizareOra de
manoperăOra-mașină Produsul
vândutProdusul
vândut
Volumul bazei de
repartizare1.000 ore
manoperă2.000 ore-
mașină1.250 produse
vândute2.500 produse
vândute
Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă și 500 ore- mașină și că din acest produs se vând 750 de
produse cu amănuntul și 1.250 de produse angro.
1. Calculați suma cheltuielilor indirecte atașate fiecărui centru de analiză.
2. Calculați suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele prin cipale.
3. Calculați costul unei unități de bază de repartizare în fiecare centru.
4. Calculați cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P.
Rezolvare:
1.
Specificare încălzire Desen Producție Vânzare cu
amănuntulVânzare
angro
Materiale
consumabile1.000×5% =
501.000×5% =
501.000×10% =
1001.000×50% =
5001.000×30% =
300
Energie 5.000×50% =
2.5005.000×20% =
1.0005.000 x 20% =
1.0005.000 x 5% =
2505.000×5% =
250
Servicii terți – 500 x 40% =
200- 500×10% =
50500×50% =
250
Cheltuieli personal 30.000 x 5% =
1.50030.000 x
35% =
10.50030.000 x
40% =
12.00030.000 x 10%
= 3.00030.000 x 10%
= 3.000
Impozite și taxe 2.000 x 20% =
400- – 2.000 x 50%
= 1.0002.000×30% =
600
Amortizare 10.000 x 20%
= 2.00010.000 x 20% =
2.00010.000 x 20% =
2.00010.000 x 20%
= 2.00010.000 x 20%
= 2.000
Ajustări de
valoare- – – 5.000×40% =
2.0005.000×60% =
3.000
Total cheltuieli
indirecte atașate centru6.450 13.750 15.100 8.800 9.400
2.
încălzire Desen Producție Vânzare cu
amănuntulVân/are
angro
Total 6.450 6.450 x 20%
= 1.2906.450 x 50%
= 3.2256.450 x 10%
= 6456.450 x 20%
= 1.290
3. Cheltuieli indirecte:
Desen: 13.750 lei + 1.290 lei = 15.040 lei
Producție: 15.100 lei + 3.225 lei = 18.325 lei
Vânzare cu amănuntul: 8.800 lei + 645 lei = 9.445 lei
Vânzare angro: 9.400 lei + 1.290 lei = 10.690 lei
Costuri unitare:
Desen: 15.040 lei /1.000 ore manoperă = 15,040 lei pe oră manoperă
Producție: 18.325 lei / 2.000 ore-mașină = 9,1625 lei pe oră-mașină
Vânzare cu amănuntul: 9.445 lei /1.250 produse vândute = 7,556 lei pe produs vândut
Vânzare angro: 10.690 lei / 2.500 produse vândute = 4,276 lei pe produs vândut
4. Desen: 15,040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3.008 lei
Producție: 9,1625 lei pe oră-mașină x 500 ore = 4.581,25 lei
Vânzare cu amănuntul: 7,556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.667 lei
Vânzare angro: 4,276 lei pe produs vândut x 1.250 produse = 5.345 lei
29

399. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de
analiză):
Cheltuieli/centre Aprovizionare Producție Distribuție Total
Servicii externe 2.000 20.000 5.000 37.000
Personal 15.000 175.000 50.000 240.000
Amortizări 10.000 120.000 25.000 155.000
Achizițiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 lei. Societatea dispunea la începutul perioadei de
materii prime în valoare
de 13.000 lei, iar la sfârșitul perioadei mai deține materii prime în sumă de 10.000 lei.
Cifra de afaceri a societății este de 850.000 lei; s-au produs și s-au vândut 50.000 de mingi. Nu există stoc inițial și
final nici de producție în curs de execuție, nici de produse finite.
1. Calculați costul de producție global și unitar.
2. Calculați costul complet global si unitar.
3. Calculați rezultatul global și unitar.
Rezolvare:
D 301 C Materii prime
SI 13.000
Achiziții 200.000
SF 10.000
Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13.000 lei + 200.000 lei – 10.000 lei = 203.000 lei.
• Consum materii prime 203.000 lei
+ Servicii externe de producție 20.000 lei
+ Salarii producție 175.000 lei
+ Amortizare producție 120.000 lei
= Cost de producție global 518.000 lei
Cost de producție unitar = 518.000 lei / 50.000 mingi = 10,36 lei pe minge.
• Cost de producție global 518.000 lei
+ Cheltuieli de desfacere = 50.000 lei + 25.000 lei + 5.000 lei 80.000 lei
= Cost complet global 598.000 lei
Cost complet unitar = 598.000 lei / 50.000 mingi = 11,96 lei pe minge.
• Cifra de afaceri 850.000 lei
• Cost de aprovizionare 27.000 lei
• Cost complet global ___________________________________ 598.000 lei
= Rezultat global 225.000 lei
Rezultat unitar = 225.000 lei / 50.000 mingi = 4,5 lei pe minge.
400. O societate-mamă achiziționează de la o filială din cadrul grupului 50.000 de acțiuni cu prețul de l
leu/acțiune. Se achită prin bancă suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeași modalitate.
Comisionul achitat societății de valori mobiliare care a instrumentat tranzacția este de 1%. în anul următor se
încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15.000 lei. Ulterior se vând 1.000 de acțiuni cu prețul de 2
lei/acțiune, încasarea făcându-se ulterior în numerar. Titlurile vândute se scot din evidență la prețul de
cumpărare.
Se cer înregistrările contabile privind:
a. achiziția titlurilor și achitarea comisionului;
b.plata ulterioară a vărsămintelor și încasarea dividendelor;
c.vânzarea și încasarea titlurilor.
29

1.Achizitie titluri 261= %50000
5121 30000
269120000
Plata comision intermediar: 622=5121500
2. plata ulterioara a actiunilor achizitionate: 2691=5121 20000
dreptul de a primi dividende: 461=7611 15000
Incasarea dividendelor: 5121=461 15000
3. vanzarea a 1000 act x 2 lei=2000: 461=7611 2000
Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 1000 act x 1 6641=261 1000
Incasarea creantei : 5121=461 2000
401. Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entității nou-înfiin- țate BETA SA cu un echipament tehnologic a
cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340.000 lei. A- ceastă participație îi asigură
un procent de control de 30%. Caracte risticile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.000 lei;
durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani; amorti zarea anului N 60.000 lei. Ulterior, entitatea cedează jumătate
din titlurile obținute în urma participării la capitalul social, la o valoare negociată de 320.000 lei.
Se cer:
a. înregistrările contabile legate de participarea societății ALFA la constituirea capitalului social al societății BETA;
b. înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor.
(a)- înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului:
% =2131 Echipamente tehnologice 360.000 lei
2813 Amortizarea instalațiilor mijl. de transport, animalelor și plantațiilor 60.000
263 Interese de participare 300.000
– înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340.000 –
300.000):
263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40.000 lei
(b) -vânzarea titllurilor:
461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 320.000 lei
-descărcarea gestiunii:
6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare = 263 Interese de participare 170.000 lei
-virarea rezervei la venituri:
1068 Alte rezerve = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20.000 lei
402. O entitate acordă la 01.01.N două împrumuturi pe termen de 5 ani, unul în valoare de 50.000 lei unei filiale și altul în
valoare de 100.000 lei unei alte societăți. Dobânda anuală se calculează la o rată de 15%, iar rambursarea se va face la
sfârșitul celor 5 ani.
Arătați care sunt înregistrările contabile, conform OMFP nr. 3.055/2009, privind:
a)acordarea împrumuturilor pe termen lung;
b)dobânda anuală si încasarea ei;
c)încasarea împrumuturilor la scadență.
Acordare credite
%= 5121 150000
2671 50000
2675 100000
2. calcul dobanda 50000 x 15%=7500; 100000 x 15%=15000
Inregistrarea veniturilor din dobanzi
%= 76622500
26727500
267615000
Incasarea dobanzii anuale
5121= % 22500
26727500
267615000
Incasarea imprumuturilor la scadenta
29

5121= % 150000
267150000
2675100000
403. Entitatea ALFA SA acordă entității BETA SA un împrumut de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândă anuală de
10% care trebuie achitată la sfârșitul fiecărui an. Dobânda din primul an se încasează cu întâr ziere, adică în cursul
celui de-al doilea an.
Arătați care sunt înregistrările contabile, conform OMFP nr. 3.055/ 2009, privind:
•acordarea împrumutului și înregistrarea dobânzii cuvenite în pri mul an;
•încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an;
•înregistrarea dobânzii cuvenite în anul al doilea;
•rambursarea împrumutului.
a) 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50.000 lei
2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung = 763 Venituri din creante imobilizate 5.000 lei
b) 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 5.000 lei
c). 2676 = 763 5.000 lei
d). 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50.000 lei
obs.In conditiile in care societatea nu incaseaza in anul II dobinda aferenta anului I deja inregistrata, societatea trebuie sa realizeze o
recalculatie a acesteia la nivelul intregii perioade de imprumut, inreg.ctb. sunt urm.:
1.stornarea dobinzii inregistrate in cursul anului I
2676= 763 – 5000
2.contabilizarea dobinzii aferente intregii perioade de imprumut:
2676= 763 10000
404. O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.000 lei pe o durată de 2 ani, cu o
dobândă preferențială de 10% pe an. împrumutul se restituie în două tranșe egale la sfârșitul fiecărui an, când se
încasează și dobânzile anuale. Ulterior, filiala a intrat în stare de faliment, motiv pentru care nu s-au mai încasat
rata din anul al doilea și dobânda aferentă, care se includ în contul de profit și pierdere.
Arătați care sunt înregistrările contabile, conform OMFP nr. 3.055/2009, privind:
acordarea împrumutului și încasarea dobânzii pentru primul an;
rambursarea primei rate și dobânda cuvenită pentru anul al doilea;
recunoașterea pierderii generate de starea de faliment a debitorului.
a.acordarea împrumutului prin bancă
2671 = 5121 50.000
Încasarea dobânzii în primul an 50.000*10%=5.000 lei
5121 = 763 5.000
b.Rambursarea primei rate a împrumutului 50.000:2=25.000 lei
5121 = 2671 25.000
Dobânda cuvenită în anul al doilea 25.000*10%=2.500 lei
2672 = 763 2.500
c.Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate
d. 663 = 2672 2.500
405. La începutul anului N, entitatea ALFA SA achiziționează 100 de ac țiuni ale societății BETA SA la un curs
bursier de 200 lei/acțiune și le clasifică în categoria imobilizărilor financiare (scadența mai mare de 12 luni de la data
bilanțului). Pe data de 31.12.N cursul bursier a scăzut la 180 lei/acțiune. Pe data de 30. l O.N+1 acțiunile sunt vândute la cursul
de 215 lei/acțiune.
Arătați cum se înregistrează conform OMFP nr. 3.055/2009:
achiziția titlurilor;
a)evaluarea la bilanț a titlurilor;
b)vânzarea titlurilor.
a). 01.01.N Recunoașterea inițială a datoriei 265 = 46220.000
b). 31.12.N Recunoașterea valorii juste a investiției la data bilanțului 668 = 265 2.000
c)30.10.N+1 Vânzarea investiției la data bilanțului 461 = %21.500
265 18.000
768 3.500
29

Dacă se preferă tratamentul recunoașterii diferenței de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt
următoarele:
d)31.12.N Recunoașterea valorii juste a investiției la data bilanțului 1068 = 2652.000
e)30.10.N+1 Vânzarea investiției la data bilanțului 461 = %21.500
265 18.000
768 1.500
1068 2.000
406. Pe data de 01.09.N entitatea ALFA SA a achiziționat 2.000 de obliga țiuni pe termen lung, la un cost de 160
lei/titlu, valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plătește la fiecare 6 luni, iar
scadența este la 5 ani.
Arătați care sunt înregistrările contabile, conform OMFP nr. 3.0557 2009, privind:
•achiziția obligațiunilor la O l .09.N;
•evaluarea venitului financiar adus de investitie in anul N;
•recunoașterea dobânzii la data bilanțului.
a)01.09.N Recunoașterea cuponului 265 = 462 320.000
b)31.12.N Evaluarea venitului financiar adus de investiție în anul N: venit financiar = 300.000 * 4/12 * 10% = 10.000 lei
c)31.12.N Recunoașterea dobânzii la data bilanțului 5187 = 766 10.000
407. Dispuneți de următoarele date: stocuri inițiale de materii prime la începutul perioadei 3.000 lei; achiziția de
stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri inițiale de produse finite la cost de
producție 12.000 lei; produse obținute în cost de producție 15.000 lei; produse vândute la preț de vânzare facturate
20.000 lei; reducere comercială înscrisă în factura inițială 10%; stoc final de produse nevândute 3.000 lei; amortizarea
clădirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei și plătite 6.500 lei; subvenții de exploatare 2.000 lei; subvenții pentru
investiții virate la venituri 3.000 lei.
Se cere:
a)să se prezinte, pe baza informațiilor de mai sus, înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009;
b)să se calculeze producția exercițiului și excedentul brut din exploatare.
(1)Stocuri inițiale de materii prime la începutul perioadei: soldul inițial al contului 301 este 3.000 lei:
D 301 C
Si 3.000
10.000 (achiziție)
Sf 9.000 lei
(2)Achiziție stocuri de materii prime: 301 = 401 10.000 lei
(3)Stocuri finale: 9.000.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.000 lei. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3.000 lei + 10.000
lei– 9.000 lei = 4.000 lei: 601 = 301 4.000 lei
(4)Stocuri inițiale de produse finite la cost producție: soldul inițial al contului 345 este 12.000 lei:
D 345 C
Si 12.000
15.000 (produse obținute)
Sf 3.000 lei
(5)Produse obținute în cost producție: 345 = 711 15.0 00 lei
(6)Produse vândute în preț de vânzare facturate: Net commercial = Preț de vânzare – Reducere comercială = 20.000- 10 % x 20.000
= 18.000: 4111 = 701 18.000 lei
(7)Stoc final de produse nevândute 3.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000 lei. Din contul 345 rezultă produse vândute în
cost producție (descărcarea gestiunii ) = 12.000 lei + 15.000 lei– 3.000 lei = 24.000 lei: 711 = 345 24.000 lei
(8)Amortizarea clădirilor: 6811 = 2812 700 lei
(9)Salarii datorate: 641 = 421 6.000 lei
(10)Salarii plătite: 421 = 5121 6.500 lei
(11).Subvenții de exploatare: 445 = 741 2.000 lei
(12)Subvenții pentru investiții virate la venituri: 131 = 7584 3.000 lei
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:- lei-
Venituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume
707 0607 0Marja 0
29

comerc ială
701
71118.000.
-9.000.(1)Producția
exercițiului 9.000
MC
PE0
9.000601 4.000 Valoarea
adăugată 5.000
VA
7415.000
2.000641 6.000 EBE 1.000
(1) Contul 711 se prezintă astfel:
D 711 C
24.000 (descărcarea gestiunii) 15.000 (produse obținute)
Sfd 9.000
408. Dispuneți de următoarele informații în cursul exercițiului N: o socie tate obține produse finite la cost de producție
de 10.000 lei; vinde 30% din ele la prețul de 15.000 lei; reducere comercială acordată pe o factură ulterioară 10%.
între cheltuielile ocazionate de obținerea pro duselor finite sunt: materii prime consumate l .000 lei; salarii datorate
1.500 lei și plătite 1.800 lei; contribuții cu caracter social 900 lei; dobânzi datorate 400 lei; amenzi datorate
autorităților române 600 lei.
Se cere:
a) să se prezinte, pe baza informațiilor de mai sus, înregistrările con tabile conform OMFP nr. 3.055/2009;
b) să se calculeze marja comercială și excedentul brut din exploatare.
(1)Obținere produse finite la cost producție: 345 = 711 10.000 lei
(2)Vânzarea produselor finite la preț vânzare: Net comercial =Preț de vânzare – Reducere comercială = 15.000 – 10% x 15.000 =
13.500 lei: 4111 = 701 13.500 lei
(3)Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute, adică 30 % x 10.000 lei =- 3.000 lei: 711 = 345 3.000
lei: 711 = 345 3.000 lei
(4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.000 lei
(5)Salarii datorate: 641 = 421 1.500 lei
(6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.800 lei
(7)Contribuția unității la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei
(8)Contribuția unității la fond șomaj: 6452 = 4371 200 lei
(9)Dobânzi datorate: 666 = 1682 400 lei
(10)Amenzi datorate autorităților române: 6581 = 462 600 lei
(11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = %
601 1.000 lei
641 1.500 lei
6451 700 lei
6452 200 lei
666 400 lei
6581 600 lei
(12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20.500 lei
701 13.500 lei
711 7.000 lei
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20.500 lei – 4.400 lei = 16.100 lei
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităților
române) = 16.700 lei
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:
– lei-
Venituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume
707 0607 0Marja comercială 0
701
71113.500
7.000Producția
exercițiului 20.500
MC
PE0
20.500601 1.000 Valoarea adăugată 19.500
VA
74119.500
0641
6451
64521.500
700
200EBE 17.100
29

409. Se dau următoarele informații: capitaluri proprii aferente exercițiului N: 1.000 lei; capitaluri proprii aferente
exercițiului N-l: 600 lei. în cursul exercițiului N au avut loc următoarele operații: creșteri de capital prin aporturi noi în
natură 50 lei; conversia datoriilor în capital 20 lei; încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursări de
capital în numerar către asociați 10 lei.
Care este rezultatul net aferent exercițiului N?
Rezultatul exercițiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exercițiului + Retrageri ale
proprietarilor în cursul exercițiului
Rezultatul exercițiului = 1.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei
410. La începutul anului N o întreprindere deținea 10.000 euro. Cursul leu/euro la 01.01.N era de 4,3 lei/€. Pe
parcursul exercițiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.000 euro la cursul zilei de 4,4
lei/€ și de 10.000 euro la cursul zilei de 4,1 lei/€, și plăți de 20.000 euro la cursul zilei de 4,5 lei/€ si de 15.000 euro la cursul
zilei de 4,2 lei/€. La 31.12.N cursul era de 4,6 lei/€.
Care sunt, conform regulilor stipulate în OMFP nr. 3.055/2009, valorile aferente trezoreriei nete a societății si diferența de
curs nerealizată?
Situația în contul 5124:
D 5124 C
Sold inițial 10.000 Euro x 23.000 lei/€ = 230.000.000 lei Plăți 20.000 Euro x 24.300 lei/€ = 486.000.000 lei
Încasări: 30.000 Euro x 24.000 lei/€ = 720.000.000 lei Plăți 15.000 Euro x 23.500 lei/€ = 352.500.000 lei
Încasări 10.000 Euro x 23.500 lei/€ = 235.000.000 lei
Total încasări 955.000.000 lei
Total încasări + sold inițial 1.185.000.000 lei Total plăți 838.500.000 lei
Sfd 15.000 Euro reprezentând 346.500.000 lei
La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezintă 15.000 Euro x 24.100 lei/€. = 361.500.000 lei
Diferența de curs nerealizată 361.500.000 lei – 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezintă un venit din diferențe de curs valutar:
Înregistrarea contabilă: 5124 = 765 15.000.000 lei
Trezoreria netă = Total încasări – Total plăți + Diferența de curs nerealizată = 955.000.000 lei – 838.500.000 lei + 15.000.000 lei =
131.500.000 lei
411. Dispuneți de următoarele informații: toate acțiunile filialei au fost achi ziționate cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor
achiziționate și ale obligațiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.500 lei; creanțe 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri și
clădiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plăți în
valoare de 4.200 lei pentru achiziția clădirilor.
Determinați fluxul de numerar provenit din activitatea de investiții conform OMFP nr. 3.055/2009.
– Plăți privind achiziția filialei (1)-2.600 lei
– Plăți privind achiziția clădirilor -4.200 lei
= Flux de numerar provenit din activitatea de investiții -6.800 lei(1) Valoarea se determină astfel:
 Stocuri 1.500 lei
+ Creanțe 200 lei
+ Numerar 2.000 lei
+ Terenuri și clădiri 4.000 lei
= Total activ 7.700 lei
– Datorii (1.600+1.500) -3.100 lei
= Activ net contabil 4.600 lei
– Numerar -2.000 lei
= Valoarea plătită pentru filială 2.600 lei
sau:
+ Plăți privind acțiunile filialei 4.600 lei
– Numerar -2.000 lei
= Valoarea plătită pentru filială 2.600 lei
412. O societate care ține evidența produselor finite la cost standard efec tuează următoarele operații în cursul lunii
august:
– consum de materii prime: 25.000 u.m.;
– consum de materiale consumabile: 5.000 u.m.;
– salarii: 10.000 u.m.;
29

-se obțin produse finite la costul de producție efectiv de 40.000 u.m.;
costul standard este de 44.000 u.m.;
-se vând produse finite la prețul de 60.000 u.m., TVA 24%, cost standard al produselor finite vândute 22.000 u.m.;
-sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11.000 u.m., TVA 24%;
-sunt utilizate produse finite pentru acțiuni de protocol la cost stan dard de 11.000 u.m.
Soldul inițial al contului 345 „Produse finite" este 5.000 u.m., iar sol dul inițial al contului 348 este 1.000 u.m. (diferență
nefavorabilă în negru).
La sfârșitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.000 u.m.
Cerințe:
a)Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. 3.055/2009.
b)Calculați valoarea la care sunt prezentate în bilanț produsele finite.
c)Calculați cifra de afaceri și rezultatul din exploatare.
D 345 Produse finite C D 345 Diferente de pret la produse finite C
SI 5.000
44.000 22.000
11.000
11.000SI 1.000
2.6844.000
0
SF 5.000 SFC 316
a)consum materii prime 601 = 301 25.000
b)consum materiale consumabile 602 = 302 5.000
c)inregistrare salarii 641 = 421 10.000
d)obținere produse finite 345 = % 44.000
711 40.000
348 4.000
e)vânzare produse finite 411 = % 74.400
701 60.000
4427 14.400
f)descărcare gestiune 711 = 345 22.000
g)prod. finite acordate gratuit salariaților 421 = 701 11.000
711 = 345 11.000
635 = 446 2.640 (11.000 * 24%)
h)produse finite utilizate pentru acțiuni de protocol 623 = 345 11.000
K= 061,0000.49000.3
000.44 000.5000.4 000.1−=−=+−
Diferențe de preț aferente produselor ieșite= -0,061*Rulajul creditor 345=-0,061*44.000 =-2.684 (diferență favorabilă)
i) înregistrare diferențe de preț aferente ieșirilor 348 = 711 2.684
Costul produselor finite = 5.000-316 = 4.684
Evaluarea în bilanț a produselor finite se face la minimul dintre cost și valoarea realizabilă netă.
min(4.684, 4.000) = 4.000
înregistrare depreciere 6814 = 394 684
În bilanț produsele figurează la valoarea 4.684 – 684 = 4.000
Cifra de afaceri=grupa 70 + subvențiile aferente cifrei de afaceri=60.000+11.000= 71.000
Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli
D 711 Variația stocurilor C
22.000
11.00040.000
316
SF 7.316
Cheltuieli = 25.000+5.000 + 10.000 + 2.090 + 11.000 + 4.600= 57.690
Rezultatul exploatării= 78.316-57.690 = 20.626
30

413. Societatea ALFA achiziționează la 31.12.N-1 o clădire la un preț de 40.000 lei, TVA 24%. ALFA estimează o durată
de utilitate de 20 ani. La sfârșitul exercițiului N, valoarea de inventar este estimată la 38.000 lei. La 01.07.N+1 managementul
întocmește un plan de vânzare a clădirii și întreprinde acțiuni pentru a găsi un cumpărător. Vânzarea este esti mată să
aibă loc peste 6 luni. La sfârșitul exercițiului N+l valoarea de inventar a clădirii este estimată la 34.000 lei.
Să se prezinte înregistrările contabile, conform OMFP nr. 3.055/2009, privind:
a)achiziția clădirii;
b)amortizarea clădirii;
c)reclasificarea clădirii în categoria stocurilor;
d)evaluarea în bilanț a clădirii.
414. Societatea ALFA prezintă următoarea situație a capitalurilor proprii la 01.01.N:
-capital social: 20.000 u.m.;
-rezerve: 2.000 u.m.;
-rezerve din reevaluare: 3.000 u.m.;
-rezultat reportat: 1.800 u.m.
în cursul exercițiului N s-au realizat următoarele operații:
-s-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 2.000 de acțiuni, preț de emisiune 1,2 u.m., valoare
nominală l u.m.;
-s-au distribuit dividende în valoare de 800 u.m.;
-s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 u.m., fiind distribuite gratuit 3.000 de
acțiuni;
-s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici:
cost de achiziție 6.000 u.m., amortizare cumulată 2.000 u.m., va loare justă 8.000 u.m.;
-au fost răscumpărate 2.000 de acțiuni la prețul de 1,5 u.m. pe acțiune, care au fost ulterior anulate.
Rezultatul contabil net al exercițiului N a fost un profit de 2.500 u.m.
a)Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare pentru operațiile de mai sus conform OMFP nr. 3.055/2009.
b)Calculați total capitaluri proprii la sfârșitul exercițiului N+l.
a)- majorare capital social 456 = %2.400 (2000 act*1,2)
10112.000
1041 400
– incasare aport: 5121 = 456 2.400
– transferare capital social nevărsat la capital social vărsat : 1011 = 1012 2.000
b) distribuire dividende: 129 = 457 800
c) încorporare rezerve: 106 = 10123.000
d) reevaluare imobilizări
-anulare amortizare cumulată 281 = 213 2.000
-Valoare netă contabilă = 6.000 -2.000 = 4.000
-Valoare justă = 8.000
-8.000 – 4.000 = 4.000 diferență pozitivă din reevaluare
-înregistrare diferență pozitivă din reevaluare: 213 = 105 4.000
e) răscumpărare acțiuni 109 = 512 3.000 (2.000 act*1.5)
-anulare acțiuni % = 109 3.000 (2.000 act*1.5)
1012 2.000 (2.000 act*1)
149 1.000 (3.000-2.000)
D 1012 C
2.000 u.m.(e) SI 20.000 u.m.
2.000 u.m.(a)
3.000 u.m. (c)
SF 23.000 u.m.
D 105 C D 117 C
SI 3.000 u.m.
4.000 u.m.(d)SI 1.800 u.m.
30D 106 C
3.000 u.m.(c) SI 5.000 u.m.
SF 2.000 u.m.

SF 7.000 u.m. SF 1.800 u.m.
NOTĂ: S-a presupus un sold inițial al rezervelor de 5.000 u.m., întrucât se încorporau mai mult decât existau.
d) Capital social 23.000
+ Rezerve 2.000
+ Rezerve din reevaluare 7.000
+ Rezultat reportat 1.800
– Repartizarea profitului 800
= Capitaluri proprii 33.000
415. La 01.07.N, o întreprindere obține o subvenție de 50.000 u.m. pentru a achiziționa o instalație, al cărei cost este de
90.000 u.m. și care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani.
Să se prezinte înregistrările contabile aferente exercițiului N conform OMFP nr. 3.055/2009.
a) achiziție instalație 213 = 404 90.000
b) primire subvenție 445 = 472 50.000
c) încasare subvenție 512 = 445 50.000
d) înregistrare amortizare 90.000* =126*2*8100
ani11.250 u.m.
rata amortizării lineare = %5,128100=ani
inreg. Contabila 681 = 281 11.250
e) transfer subvenție la venituri 472 = 7584 6.250
50.000 * 12,5%*2* 250.6126=u.m.
416. Societatea deține echipamente achiziționate la închiderea exercițiului N-2 cu 60.000 u.m. Echipamentele se
amortizează linear, începând cu l ianuarie N-1, pe o durată de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii
decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea justă a acestora este estimată la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+l,
ținând cont de schimbările intervenite pe piață, echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea justă este estimată la
50.000 u.m.
Să se contabilizeze diferențele constatate la 31.12.N și la 31.12.N+1 știind că societatea folosește ca procedeu de reevaluare
anularea amortizării cumulate și reevaluarea valorii nete, conform OMFP nr. 3.055/2009.
D 213 C
Cost 60.000 u.m. 20.000 u.m. (anulare)
VR sf N 40.000 u.m. 10.000 u.m.
Vjustă sf N 30.000 u.m. 7.500 (anulare)
VR sf N+1 22.500 u.m.
Dif poz 27.500 u.m.
Vjustă sf N+1 50.000 u.m.
e) Cost 60.000 u.m.
– Amortiz cumulată (N-1,N).. 000.202*6000.60muani=
= Valoare rămasă 40.000 u.m.
a) anulare amortizare 281 = 213 3.000
b) diferență negativă din reevaluare 6813 = 213 10.000
(30.000 u.m. – 40.000 u.m.= -10.000 u.m.)
30

c) Amortizare N+1= =ani4000.307.500 u.m.
-înregistrare amortizare: 681 = 281 7.500
-anulare amortizare 281 = 2137.500
d)diferență pozitivă din reevaluare 213 = %27.500
(50.000 u.m. – 22.500 u.m. = 27.500 u.m.) 781310.000
105 17.500
417. Un teren cumpărat în exercițiul N-2 la un cost de 300.000 u.m. a fost reevaluat, în exercițiul N-1, la 350.000 u.m.
între timp (din N-1 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La
închiderea exercițiului N, valoarea de inventar a terenului este de 250.000 u.m.
Ce înregistrări contabile sunt ocazionate de evaluarea în bilanț a terenului, conform OMFP nr. 3.055/2009?
D 2111 C
Cost 300.000 u.m.
Dif poz 50.000 u.m.
Vjustă sf N-1 350.000 u.m.
a) sfârșit N-1 reevaluare teren 2111 = 105 50.000 u.m.
b) sfârșit N
-valoare recuperabilă (250.000 u.m.) < valoare justă (350.000 u.m.)
-pierdere din depreciere 100.000 u.m. % = 2111 100.000 u.m.
105 50.000 u.m.
6813 50.000 u.m.
418. Se cunosc următoarele informații (în lei):
– 1012 – Sold final 1.000 – 1012 – Sold initial 750
– 1621 – Sold final 850 – 1041 – Sold final 150
– 1041 – Rulaj debitor 130 – Dobanzi platite 70
– 1621 – Sold initial 600 – 1621 – Rulaj debitor 100
– 1041 – Sold initial 80
Informatii suplimentare:
– prima de 130 lei a fost incorporata in capitalul social (alte cresteri de capital prin operatii interne nu au avut
loc);
– intregul capital social subscris a fost varsat;
– nu au avut loc cresteri de capital prin aport in natura.
Calculați fluxul net de trezorerie din activitatea de finanțare conform OMFP nr. 3.055/2009.
D 1012 C
SI 750
130 (1)
X = 1.000 – 750-130 = 120
SF 1.000
D 1041 C
SI 80
130 (1)
SF 150
1) încorporare rezerve: 1041 = 1012 130
2) încasare capital social 5121 = 456 120
3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 1011 = 1012 120
4) rambursare credit pe termen lung 1621 = 5121 100
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanțare :
f) Încasări din majorarea capitalului social 120 lei
– Dobânzi plătite 70 lei
– Rambursare credit pe termen lung 100 lei
30

+ Contractare credit pe termen lung 350 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanțare 300 lei
419. Se cunosc următoarele informații aferente exercițiului N (valori ex primate în milioane u.m.): Si 301 = 20, RC 707
= 450, Si 411 = 17, RD 601 = 620, Sf 301 = 45, Si 371 = 38, RD 607 = 40, Si 401 = 20, RC 704 = 575, RD 691 = 25, Sf 411 =
23, Sf 371 = 26, Sf 401 = 140, Si 4423 = 8, Si 441 = 2, Sf 441 = 5, Si 421 = 20, Sf 4423 = 5, Sf 421 = 40, RD 641 = 700. Toate
achizițiile și vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%). Materiile prime si mărfurile intrate au fost achizi ționate.
Calculați fluxul net de trezorerie din activitățile de exploatare conform OMFP nr. 3.055/2009.
D 301 C
SI 20
620 (2)
Achiziție=620+45
-20=645
SF 45

D 411 C
SI 17
558 (1) Încasări = 17 + 558 +
713 – 23 = 1.265
713(6)
SF 23

D 4426 C
154,8 (3)
6,72 (5) 161,52 (9)
D 4423 C
SI 8
Plăți = 8 + 84,48 – 5 = 69,88 84,48 (9)
SF 5
D 421 C
SI 20
Plăți = 20 + 700 – 40 = 680 700 (8)
SF 40
1) vânzare mărfuri 411 = % 558
707 450
4427 108
2) consum materii prime 601 = 301 620
3) achiziție materii prime % = 401 799,8
301 645
4426 154,8
4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 607 = 371 40 lei
5) achiziție mărfuri % = 401 34,72
371 28,00
4426 6,72
6) prestare servicii către terți 411 = % 713
704 575
30D 401 C
SI 20
Plăți = 20 +799,8 + 34,72-140= 714,52 799,8 (3)
34,72 (5)
SF 140
D 371 C
SI 38
40 (4)
Achizitie=26+40-38=28
SF 26
D 4427 C
108 (1)
246 (9) 138 (6)
D 441 C
SI 2
Plăți = 2 + 25 – 5 = 22 25 (7)
SF 5

4427138
7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 691 = 441 25
8) înregistrare salarii 641 = 421700
9) regularizare TVA 4427 = % 246
4426 161,52
4423 84,48
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare :
g) Încasări de la clienți 1.265 lei
– Plăți către furnizori 714,52 lei
– Plăți către salariați 680 lei
– Plăți privind TVA 84,48 lei
– Plăți privind impozitul pe profit 25 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare -239 lei
420. Se cunosc următoarele informații (în lei):
– 4111 – Sold final 100 – 707 – Rulaj creditor 2.000
– Salarii platite 2.200 – 371 – Sold initial 4.250
– 607 – Rulaj debitor 2.500 – 6911 600
– 401 – Sold initial 4.500 – 704 – Rulaj creditor 500
– Impozit pe profit platit 202 – 401 – sold final 2.800
– 4111 – Sold final 700 – 641 4.000
– 371 – Sold final 3.000 – 605 – Rulaj debitor 450
– Incasari de avansuri de la clienti 750
Toate achizițiile și vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%). Măr furile intrate au fost integral achiziționate.
Avansurile încasate au fost reținute la încasarea creanței.
Calculați fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin me toda directă conform OMFP nr. 3.055/2009.
D 411 C
SI 100
2480 (4) Încas ări = 100+2480+
620- 700 = 2500
620 (6)
SF 700
D 421 C
Plăți 2200 4000 (7)
SF 1.800
D 371 C
SI 4250
2500 (2)
Achiziție=3000+ 2500 – 4250
=1250
SF 3000
1) plată salarii 421 = 5121 2.200
2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 607 = 371 2.500
3) încasare avans 5121 = % 930
419 750
4427 180
4)vânzare mărfuri 411 = % 2.480
707 2.000
4427 480
5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 6911 = 441 600
30D 441 C
Plati 202 600 (5)
SF 398
D 4423 C
SI 0
Plăți 472 (11) 472 (10)

6) prestare servicii către terți 411 = %620
704500
4427 120
7) înregistrare salarii 641 = 421 4.000
8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică % = 401558
605450
4426108
9) achiziție mărfuri % = 4011550
3711250
4426 300
10) regularizare TVA 4427 = %780
4426308
4423472
11) plată TVA 4423 = 5121472
12) încasare creanță și reglare avans % = 4112375
51211445
419 750
4427 180
Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare :
h) Încasări de la clienți 2375 lei
– Plăți către furnizori 2393 lei
– Plăți către salariați 2200 lei
– Plăți privind TVA 472 lei
– Plăți privind impozitul pe profit 202 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare -2.892 lei
421. SC ALFA SA contractează la data de l ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligațiuni în următoarele
condiții: număr de obligațiuni emise 6.000, valoarea nominală a unei obligațiuni l leu, preț de emisiune 0,95 lei, preț de
rambursare 1,1 lei, durata împrumutului 20 ani, rata anuală a dobânzii 10%. împrumutul este rambursat în rate anuale
constante plătibile la sfârșitul anului. Dobânda se achită odată cu rata anuală.
Ce înregistrări se efectuează, conform OMFP nr. 3.055/2009, în anul N pentru acest împrumut obligatar?
a) emitere obligațiuni % = 161 6.600 (6.000 * 1,1)
461 5.700 (6.000 * 0,95)
169 900 (6.600-5.700)
b)încasare împrumut 5121 = 461 5.700
c) dobândă N 6.000 oblig*1 leu*10% = 600 u.m. 666 = 1681 600
d)plată dobândă 1681 = 5121 600
e)rambursare rata 1, ani20600.6=330 u.m. 161 = 5121 330
f)amortizare prime, ani20900= 45 lei 6868 = 169 45
422. O societate comercială deține o instalație achiziționată pe data de 30.12.N la valoarea de 5.000 lei, amortizată
linear în 5 ani. La sfârșitul anului N+3 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită fiind de 2.500 lei. Rezerva din
reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalației.
In condițiile aplicării OMFP nr. 3.055/2009, ce înregistrări se efec tuează în N+3 si N+4?
D 213 C
Cost 5.000 u.m. 3.000 u.m. (anulare)
VR sf N+3 2.000 u.m.
Dif poz 500 u.m.
Vjustă sf N+3 2.500 u.m.
i) Cost 5.000 u.m.
– Amortiz cumulată (N+1, N+2, N+3).. 000.33*5000.5muani=
= Valoare rămasă la sf N+3 2.000 u.m.
30

a) anulare amortizare 281 = 2133.000
b) diferență pozitivă din reev. 2.500 u.m. – 2.000 u.m.= 500 u.m. 213 = 105500
c) înregistrare amortizare 681 = 2811.250 (2.500 / 2 ani)
d) transfer 105 la 117 105 = 117 250 (500 / 2 ani)
423. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pen tru următoarele tranzacții/evenimente:
a)se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60.000 u.m. pe o durată de 2 ani;
b)se primește factura pentru chiria lunară de 800 u.m. + TVA 24%;
c)se plătește factura;
d)chiriașul execută lucrări de modernizare, efectuând următoarele cheltuieli:
-consum de materiale în sumă de 2.000 u.m.;
-cheltuieli cu energia în sumă de 1.000 u.m. + TVA 24%;
e)la sfârșitul contractului de închiriere clădirea este predată proprie tarului împreună cu investiția
realizată de chiriaș.
a)- primire clădire 205 = 16760.000
-și debit D: 803860.000 u.m.
-înregistrare amortizare 6811 = 280530.000 (60.000 / 2 ani)
b) chirie lunară % = 404992
167800
4426192
c) plată furnizor 404 = 5121992
d) modernizări % = 4043.720
2123.000
4426 720
e) amortizarea modernizării 6811 = 2812 1.500 (3.000 / 2 ani)
f) transmitere 2805 = 20560.000
2812 = 212 3.000
Credit C: 803860.000 u.m.
424. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pen tru următoarele tranzacții/evenimente:
a)lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.000 u.m., amorti zat 20%;
b)imputarea acesteia unui salariat la prețul de 2.200 u.m., TVA 24%;
c)reținerea din salariu a sumei;
d)donarea de către un terț a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4.000 u.m., amortizat 80%;
e)se primește un împrumut nerambursabil pentru achiziționarea unui echipament în sumă de 4.000 u.m.;
f)societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru execu tarea unor lucrări de desecare a unui teren.
Lucrările de amenajare sunt facturate la 4.000 u.m., TVA 24%.
a) lipsă echipament la inventar % = 2132.000
281 400
65831.600
b) imputare 4282 = %2.728
75812.200
4427 528
c) reținere din salarii 421 = 42822.618
d) donare utilaj % = 2134.000
28133.200
6582 800
Dacă s-a depășit cota admisă de donații se înregistrează TVA 635=4427
e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 1674.000
f) lucrări desecare executate de o firmă % = 4044.960
2114.000
4426 960
425. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pen tru următoarele tranzacții/evenimente:
a)acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei con strucții în sumă de 8.000 u.m., TVA 24%;
b)lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5.000
u.m., TVA 24%. Costul total al construcției este de 17.000 u.m.;
30

c)plata datoriei către antreprenor după reținerea avansului acordat.
a) avans acordat antreprenorului % = 4049.920
2328.000
44261.920
b) lucrări facturate pt prima perioadă % = 4046.200
2315.000
44261.200
c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17.000 – 5.000 =12.000) % = 40414.880
23112.000
4426 2.880
d) recepție la cost 212 = 23117.000
e) plată furnizor cu reținere avans datoria totală = 6.200 + 14.880 = 21.080
404 = %21.080
232 8.000
4426 1.920
512111.160
426. Situația stocurilor unei societăți comerciale se prezintă astfel: la sfâr șitul anului N valorile contabile ale stocurilor
sunt: 301 – 1.900 lei, 391 – 700 lei, 345 – 4.000 lei. La sfârșitul anului N+l valorile conta bile sunt: materii prime – 2.000
lei și produse finite – 4.500 lei, iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime – 2.000 lei și pentru produse finite –
4.000 lei.
Care sunt înregistrările la sfârșitul anului N+l conform OMFP nr. 3.055/2009?
a) Materii prime: Val realizabilă netă (2.000) =Val contabilă (2.000), se anulează ajustarea pt depreciere existentă:
391 = 7814700 u.m.
b) Produse finite: Val realizabilă netă (4.000) <Val contabilă (4.500), se constituie o ajustare pentru depreciere = 500
6814 = 394500 u.m.
427. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pentru următoarele tranzacții/evenimente:
a)sunt donate produse finite la cost standard de 9.000 u.m., cost efectiv 10.000 u.m.;
b)sunt folosite pentru acțiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u.m.;
c)sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u.m.;
d)sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u.m.
a)Donație produse finite: 6582 = %10.000
345 9.000
348 1.000
b)Produse finite folosite ca acțiuni de protocol: 623 = 345900
c)Plus de semifabricate la inventariere: 341 = 711600
d)Produse reziduale distruse de incendiu 671 = 346400
428. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pentru următoarele tranzacții/evenimente:
a)vânzarea de mărfuri la prețul de 2.000 lei, TVA 24%, împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe
principiul restituirii. Costul de achiziție al mărfurilor vândute este de 1.600 lei;
b)societății vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei. Restul ambalajelor sunt reținute de client, care
plătește contravaloarea acestora. Se încasează creanța clienți.
a)- vânzare mărfuri și ambalaje 4111 = %2.680
7072.000
4427 480
419 200
-Descărcare gestiune 607 = 3711.600
b) restituire ambalaje 419 = 4111 100
c) restul de 100 este reținută de client
1) preț de facturare ambalaje 419 = 708100
2)TVA aferent ambalaje reținute 4111 = 442724
30

3) încasare creanță 5121 = 4111124
4) descărcare gestiune 608 = 381100
429. Societatea X achiziționează ambalaje astfel: 50 bucăți x 100 lei/bu cată. Deoarece 20 bucăți sunt deteriorate,
acestea sunt scoase din evidență. 10 bucăți sunt vândute la prețul de vânzare de 120 lei/bu cată, TVA 24%.
Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009.
a) achiziție amnbalaje % = 4016.200
3815.000
44261.200
b) descărcare gestiune 608 = 3812.000
c) vânzare ambalaje 4111 = %1.488
7081.200
4427 288
Si608 = 3811.000
430. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pen tru următoarele tranzacții:
a)se încasează un avans de 1.000 lei, TVA 19%, pentru livrarea unor semifabricate;
b)sunt livrate semifabricate pe bază de factură la prețul de vânzare de 5.000 lei, TVA 24%. Costul
semifabricatelor este de 3.000 lei;
c)se încasează creanța clienți, reținându-se avansul;
d)este acordat un avans de 2.000 lei pentru achiziția unui utilaj, TVA 24%;
e)se achiziționează utilajul la costul de 3.000 lei, TVA 24%;
f)se plătește datoria către furnizorul de imobilizări, reținându-se avansul.
a) încasare avans 5121 = %1.240
4191.000
4427 240
b) livrări semifabricate 4111 = %6.200
7025.000
44271.200
– și descăcarea gestiunii 711 = 3413.000
c) încasare creanță cu reținere avans % = 41116.200
4191.000
4427 240
51214.960
d) acordare avans pentru achiziția utilajului % = 4042.480
2322.000
4426 480
– plată avans 404 = 51212.480
e) achiziție utilaj % = 4043.720
21313.000
4426 720
f) plată furnizor cu reținere avans 404 = %3.720
2322.000
4426 480
51211.240
431. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entități un echipament cu
valoarea contabilă de 5.000 u.m., amortizarea cumulată 2.000 u.m. Valoarea de aport a fost stabilită la 3.500 u.m.
Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u.m.
Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. 3.055/2009.
a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate % = 21315.000
28132.000
2613.000
b) diferența 3.500 – 3.000 = 500 261 = 1068 500
c) încasare dividende
432. Se dau următoarele informații în conturi la sfârșitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.000 lei; cheltuieli cu salariile
personalului 14.000 lei; cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei; cheltuieli cu despăgubiri,
30

amenzi și penalități 3.600 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 1.000 lei; pierderi din creanțe și debitori diverși
16.000 lei; pierderi privind investițiile financiare pe termen scurt cedate 2.400 lei; venituri privind ajustarea activelor
circulante 1.600 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare și valoarea ajustării
activelor circulante?
j) Cheltuieli cu materii prime 8.000 lei
+ Cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei
+ Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități 3.600 lei
+ Ajustarea valorii activelor circulante 16.400 lei
= Total cheltuieli de exploatare 42.000 lei
k) Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) 16.000 + 2.000 =18.000 lei
– Venituri (ct 754 + ct7814) 1.600 lei
= Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 16.400 lei
433. Societatea ALFA efectuează următoarele operații în cursul exercițiu lui N:
– societatea primește în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani, prețul concesionării fiind de 80.000 lei.
Redevența anuală se achită prin ordin de plată;
– societatea achiziționează un brevet de invenție la prețul de 60.000 lei + TVA, care se achită cu ordin de plată.
Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani;
– se achiziționează un program informatic la prețul de 10.000 lei + TVA. Amortizarea programului se
realizează în 3 ani;
– se achiziționează un utilaj la prețul de cumpărare de 10.000 lei + TVA 24%. Cheltuielile de transport
facturate de un cărăuș au fost de 2.000 lei + TVA 24%. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani;
– societatea hotărăște construirea în regie proprie a unei magazii, în acest scop efectuează următoarele
cheltuieli în exercițiul N:
• consum de materiale auxiliare 4.000 lei;
• salarii 4.550 lei.
La sfârșitul exercițiului clădirea nu este finalizată.
– societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. La sfârșitul anului
constructorul facturează lucrările de investiții la valoarea de 6.000 lei + TVA 24%;
– se obțin din procesul de producție semifabricate la costul de pro ducție efectiv de 800 lei. Ulterior se eliberează
spre prelucrare în alte secții semifabricate în valoare de 700 lei;
– se obțin din procesul de producție produse finite la costul de 4.000 lei;
– se acordă salariaților produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei;
– sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei;
– la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de
100 lei plus TVA. Su ma se încasează ulterior în numerar.
Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009.
a) 1. primire în concesiune teren 205 = 167 80.000
debit D: 8038 80.000
2. înregistrare amortizare 6811 = 2805 4.000 (80.000 / 20 ani)
3. redevență anuală 167 = 5121 4.000
b) achiziție brevet invenție % = 404 74.400
205 60.000
4426 14.400
c) 1. achiziție program informatic % = 404 12.400
208 10.000
4426 2.400
2. înregistrare amortizare 6811 = 2808 3.333 (10.000 / 3 ani)
d) 1. achiziție utilaj % = 404 12.400
2131 10.000
4426 2.400
2. cheltuieli de transport facturate de cărăuș % = 401 2.480
624 2.000
4426 480
31

3. înregistrare amortizare 6811 = 28131.000 ( 10.000 / 10 ani)
e) 1. cheltuieli cu materiale auxiliare 6021 = 30214.000
2. cheltuieli cu salarii 641 = 4214.550
3. clădire nefinalizată 231 = 7228.550
f) recepție lucrări executate % = 4047.440
2126.000
44261.440
g) 1. obținere semifabricate 341 = 711 800
2. eliberare spre prelucrare 711 = 341 700
h) obținere produse finite 345 = 7114.000
j) 1. acordare produse finite salariaților ca plată în natură: 421 = 701/758850 lei
2. descărcare gestiune 711 = 345 50
3. înregistrare TVA 635 = 4427 9,5
k) transfer produse finite la magazinul propriu 371 = 345300
l) 1. minus la inventar produse finite 711 = 345 80
2. imputare gestionar 4282 = %124
7581100
4427 24
3. încasare numerar 5311 = 4282124
434. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operațional
pentru o clădire. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000 u.m. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a
fost de 6.000 u.m. Prețul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anuală plătită este de 8.000 u.m.
Să se contabilizeze operația de lease-back la societatea X la data sem nării contractului, în conformitate cu OMFP nr.
3.055/2009.
vanz cladire: 461 = 7583 40.000
desc gestiune: % = 212 12.000
6583 6.000
2812 6.000
chiria anuala 612 = 401 8.000
a)Dacă prețul de vânzare este egal cu valoarea justă, orice câștig sau pierdere va fi recunoscută imediat, deoarece dacă prețul de
vânzare a fost stabilit la valoarea justă, a avut loc de fapt o tranzacție normală și orice câștig sau pierdere se recunoaște imediat:
6.000 lei281=212 12.000 lei
40.000 lei5121Câștig din tranzacții de leaseback 34.000 lei
b)Dacă prețul de vânzare este mai mic decât valoarea justă, orice câștig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepția cazului în care
pierderea este compensată prin plăți de leasing viitoare cu o valoare sub prețul pieței, iar profitul și pierderea va fi amânată și
amortizată proporțional cu plățile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.
6.000 lei281=212 12.000 lei
40.000 lei5121Câștig din tranzacții de leaseback 34.000 lei
c)Dacă prețul de vânzare este mai mare ca valoarea justă, surplusul reprezentând diferența dintre prețul de vânzare și valoarea
justă va fi amânat și amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului.
435. Contabilizați conform OMFP nr. 3.055/2009 următoarele operații:
a)achiziționarea a l .000 de acțiuni proprii la costul de 4 lei/acțiune.
Valoarea nominală este de 2 lei/acțiune;
b)vânzarea a 500 de acțiuni proprii la prețul de 5 lei/acțiune;
c)anularea a 300 de acțiuni proprii;
d)vânzarea a 200 de acțiuni la prețul de 3 lei/acțiune.
ach actiuni 1091 = 51214.000 (1.000 act * 4)
vanz actiuni 461 = % 2.500 (500act*5)
1091 2.000 (500 act* 4)
141 500
anulare act: % = 10911.200 (300×4)
1012 600 (300×2)
149 600 (300×2)
vanz % = 1091 800 (200×4)
31

461 600 (200×3)
149 200
436. Contabilizați conform OMFP nr. 3.055/2009 următoarele operații:
a)se emit l .000 de acțiuni la prețul de emisiune de 4 lei pe acțiune, valoarea nominală 3 lei pe acțiune. Se
încasează contravaloarea acțiunilor;
b)se emit l .000 de obligațiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obli gațiune. Rata anuală a dobânzii este de 10%.
Durata împrumutului este de 6 ani. împrumutul și dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani;
c)sunt răscumpărate 100 de acțiuni proprii la prețul de 5 lei pe ac țiune, care sunt anulate;
d)sunt răscumpărate 100 de acțiuni proprii la prețul de 2 lei pe ac țiune, care sunt anulate.
a) 1) emitere acțiuni 456 = %4.000
10113.000
1041 1.000
2) încasare împrumut 5121 = 4564.000
și transferare capital nevărsat în capital vărsat 1011 = 10123.000
b) emitere împrumut din emisiunea de obligațiuni 461 = 1617.000
c) 1) răscumpărare acțiuni 1091 = 462 500 (100 acț *5)
2) anulare acțiuni % = 1091 500
1012 300 (100 acț *3)
149 200
d) 1) răscumpărare 100 acț*2=200 1091 = 462 200
2) anulare acțiuni proprii 1012 = % 300
1091 200
141 100
437. Contabilizați conform OMFP nr. 3.055/2009 următoarele operații:
a)produse finite acordate sub formă de donație. Evidența produselor finite se ține la cost efectiv. Costul efectiv
al produselor finite este de 50.000 u.m., TVA 24%;
b)lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9.000 u.m., amortizat 70%, care este imputat unui salariat
la prețul de 3.000 u.m., TVA 24%. Imputația se reține din salariu;
c)donarea de către un terț a unui utilaj în valoare de 20.000 u.m., amortizat 80%.
a) produse finite acordate sub formă de donație 6582 = 34550.000
Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 635 = 442712.000
b) 1) lipsă echipament la inventar % = 2131 9.000
2813 6.300 (9.000*70%)
6583 2.700
2) imputare salariat 4282 = % 3.720
7581 3.000
4427 720
– reținere imputație din salariu 421 = 4282 3.720
c) donație utilaj % = 2131 20.000
2813 16.000 (80%*20.000)
6582 4.000
Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA: 635 = 4427 960 lei
438. La începutul lunii iunie, întreprinderea X deține în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăți la
costul de 40 lei/buc, în cursul lunii au loc următoarele operații:
achiziția de marfă A, 300 bucăți la costul de 45 lei/buc., rabat 10%, TVA 24% (factura);
vânzarea de marfă A, 250 bucăți la prețul de 75 lei/buc., TVA 24% (factura);
achiziția de marfă A, 400 bucăți la costul de 50 lei/buc., TVA 24% (factura). Plata se face pe loc și se beneficiază de un
scont de decontare de 5%;
vânzarea de mărfuri A, 350 bucăți la prețul de 80 lei/buc., remiză 4%, TVA 24%. încasarea se face pe loc și se acordă un
scont de decontare de 5%.
Să se contabilizeze operațiile de mai sus conform OMFP nr. 3.055/2009 și să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri"
știind că ieșirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.
31

D 371 C
SI 200 buc*40 = 8.000 lei
300 buc*40,5 = 12.150 lei 200 buc*40 = 8.000 lei
50 buc*40,5 = 2.025 lei
Rest 250 buc*40,5 = 10.125 lei 250 buc*40,5 = 10.125 lei
400 buc*50 = 20.000 lei 100 buc*50 = 5.000 lei
Sold 300 buc*50 = 15.000 lei
a) factura
Preț de cumpărare 300 buc*45=13.500
– Rabat 10%*13.500 1.350
=Cost de achiziție 12.150
+TVA 24%*12.150 2.916
=Total 15.066
Cost de achiziție unitar = 5,40300150.12=buc
a) achiziție mărfuri % = 401 15.066
371 12.150
4426 2.916
b) vânzare mărfuri 4111 = % 23.250
707 18.750 (250 buc*75)
4427 4.500
– descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40,5 = 10.025 lei: 607 = 371 10.025 lei
c) achiziție mărfuri- factura
Preț de cumpărare 400 buc*50=20.000
– Scont 5%*20.000 1.000
=Valoare netă financiară 19.000
+TVA 24%*19.000 4.560
=Total 23.560
– achizitie: % = 401 24.800
371 20.000
4426 4.800
– contabilizare scont 401 = 767 1.000
– plata furnizorului 401 = 5121 24.800
d) vânzare mărfuri – factura
Preț de vânzare 350 buc*80=28.000 lei
-Remiză 4%*28.000 -1.120 lei
=Val netă comercială 26.880 lei
– Scont 5%*26.880 -1.344 lei
=Valoare netă financiară 25.536 lei
+TVA 24%*25.536 lei 6.128,64 lei
=Total 31.664,64 lei
– achizitie: 4111 = % 33.331,2
707 26.880
4427 6.451,2
– contabilizarea scontului: 667 = 4111 1.344
– descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40,5+100buc*50 = 15.125 lei: 607 = 371 15.125 lei
– încasare creanță 5121 = 4111 33.331,2
439. Contabilizați conform OMFP nr. 3.055/2009 următoarele tranzacții/ evenimente:
a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.000 u.m.;
b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u.m., TVA 24%;
c) se plătește datoria față de firma specializată cu un efect de comerț;
d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.000 u.m. și piese de schimb de 2.000 u.m.;
e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.
a) casare mijloc de transport complet amortizat
16.000 lei 281 = 2133 16.000 lei
b) dezmembrare
992 lei % = 401 992 lei
800 lei 628
31

192 lei 4426
c) plată cu efect comercial
952 lei 401=403 992 lei
d) recuperare materiale auxiliare și piese de schimb
7.000 lei %=7588 7.000 lei
5.000 lei 3021
2.000 lei 3024
e) utilizare piese de schimb
2.000 lei 6024=3024 2.000 lei
440. Pe 01.07.N, o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj, în următoarele condiții: preț de
vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrială 3.500 u.m. La sfârșitul perioadei
de locație, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000
u.m. Rata implicită a dobânzii este 3,55%.
Să se contabilizeze operația de lease-back la această societate, la data semnării contractului, în conformitate cu
OMFP nr. 3.055/2009. întocmiți tabloul de rambursare a datoriei.
Rezolvare:
1.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului, rezultă că leasingul e clasificat drept
leasing financiar
2.Dacă o tranzacție de vânzare și de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice
surplus reprezentând diferența dintre suma rezultată din vânzare și valoarea contabilă nu va fi
recunoscut imediat ca venit în situațiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat și amortizat pe
durata contractului de leasing.
3.Diferența dintre 42.171 – 34.000 = 8.171 este amânată și amortizată pe 4 ani
a)La semnarea contractului:
42.171 lei 5121 =21334.000 lei
1678.171 lei
b)Amortizarea pe durata contractului de leasing:
510 lei 167 =5121510 lei
8.171: 4 ani = 2.042, 75 lei pe an: 12 = 170, 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru.
441. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP nr. 3.055/2009 pentru următoarele tranzacții/evenimente:
a)sunt emise l .000 de obligațiuni la prețul de emisiune de 9 u.m. pe obligațiune, valoarea nominală 10 u.m.
pe obligațiune, durata îm prumutului 5 ani, rata dobânzii anuală 10%. Dobânda se plătește la sfârșitul fiecărui an;
b)după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligațiuni la prețul de 11 u.m. pe obligațiune, care se anulează;
c)după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligațiuni la prețul de 8 u.m. pe obligațiune, care se anulează;
d)la scadență se rambursează restul obligațiunilor.
a) emitere obligațiuni
10.000 lei %=161 10.000 lei
9.000 lei 461
1.000 lei 169
a)răscumpărare obligațiuni
2.750 lei 506=51212.750 lei (250 oblig*11)
b)anulare obligațiuni
2.750 lei %=506 2.750 lei
2.500 lei (250
oblig*10)161
250 lei 6642
c)răscumpărare obligațiuni
2.000 lei 506=51212.000 lei (250 oblig*8)
d)anulare obligațiuni
2.500 lei (250
oblig*10)161=% 2.500 lei
506 2.000 lei
7642 500 lei
e)rambursare rest
5.000 lei 161=51215.000 lei (500 oblig*10)
31

442. Se dau următoarele informații (în lei):
Rulaj debitor clienți (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold inițial) 4.100;
ieșiri de produse finite la cost de producție 75.800; subvenții din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700;
venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achiziții de materii prime 23.850
(exclusiv TVA); obținerea de produse finite la cost de producție 81.400; chel tuieli cu ajustarea pentru deprecierea
titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold inițial) 6.100; salarii plătite
19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terți 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000.
Calculați cifra de afaceri netă și rezultatul din exploatare conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
– inregistrare venituri 411 = % 99.960
70X80.967,6
442718.992,4
– înregistrare amortizare 6811 = 28113.510
D 301 C
SI 4.100
23.850 X= 4.100+ 23.850- 5.320 = 22.630
SF 5.320
– consum materii prime 601 = 301 22.630
– descărcare gestiune produse finite vândute 711 = 345 75.800
– subvenții aferente exploataării 5121 = 7411 4.700
– sconturi primite 401 = 767 5.300
– impozit pe profit 691 = 441 2.710
– achiziție materii prime % = 401 29.574
301 23.850
4426 5.724
– obținere produse finite 345 = 711 81.400
– înregistrare depreciere titluri de plasament 6864 = 591 1.800
– înregistrare servicii prestate de terți 628 = 401 2.370
– plată salarii 421 = 5121 19.800
D 421 C
SI 6.100
Plăți = 19.800
SF 5.000
– Salarii datorate = 5.000 + 19.800 – 6.1000 = 18.700 lei: 641 = 421 18.700
D 711 C
75.800 81.400
SFC 5.600
l)Grupa 70 84.000 lei
+ Variația stocurilor (SFC ) 5.600 lei
+ Venituri din subvenții aferente cifrei de exploatare (ct 7411) 4.700 lei
= Total venituri de exploatare 94.300 lei
m)Cheltuieli cu amortizarea 13.510 lei
+ Cheltuieli cu materii prime 22.630 lei
+ Cheltuieli cu serviciile executate de terți 2.370 lei
+ Cheltuieli cu salariile 18.700 lei
= Total cheltuieli de exploatare 57.210 lei
Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei – 57.210 lei = 37.090 lei
Cifra de afaceri netă = grupa 70 (80.967,6 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 85.667,6 lei
443. Se dau următoarele informații (în lei):
31

Venituri din subvenții de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri, iar restul pentru cheltuielile
cu dobânda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite
(sold inițial) 5.500; mărfuri (sold inițial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziții de mărfuri 41.500;
cheltuieli cu telecomunicațiile 7.800; venituri din vânzarea produselor finite la preț de vânzare de 105.000;
cheltuieli cu dobânzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din prestări de servicii 14.700; mărfuri (sold
final) 4.100; valoarea contabilă brută a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500; amortizarea
cumulată a imobilizărilor cedate 17.000, venituri din vânzarea mărfurilor 60.000.
Care este valoarea cifrei de afaceri nete și a rezultatului din exploa tare conform OMFP nr. 3.055/2009?
Rezolvare:
a) subvenții de exploatare
15.500 lei 5121=% 15.500 lei
7411 9.500 lei
7418 6.000 lei
b) înregistrare amortizare
11.200 lei 6811=281 11.200 lei
c) reluare provizioane
5.200 lei 151=7812 5.200 lei
d) acordare sconturi
8.100 lei 667=4111 8.100 lei
e) achiziție mărfuri
41.500 lei 371=401 41.500 lei
f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicațiile
7.800 lei 626=401 7.800 lei
f)vânzare produse finite
105.000 lei 411=701 105.000 lei
g)descărcare gestiune produse finite
106.800 lei 711=345 106.800 lei
h)înregistrare dobânzi
6.600 lei 666=1682 6.600 lei
j)
D 345 C
SI 5.500
106.800
SF 3.700
SI + Obținere – Descărcare gest = SF
5.500 + Obținere – 106.800 = 3.700
Obținere = 105.000
105.000 lei 345 = 711 105.000 lei
k) prestări servicii terților
14.700 lei 4111 = 704 14.700 lei
l) descărcare gestiune mărfuri vândute
D 371 C
SI 2.700
41.500
SF 4.100
SI + Achiziție – Descărcare gest = SF
+ 41.500 – Descărcare gest = 4.100
Descăcare gest = 40.100
40.100 lei 607 = 371 40.100 lei
m) venituri din cedarea activelor
21.500 lei 461 = 7583 21.500 lei
n) descărcare gestiune active vândute
45.000 lei % = 2XX 45.000 lei
17.000 lei 281
28.000 lei 6583
n) Venituri din prestări servicii 14.700 lei
+ Venituri din vânzări de produse finite 105.000 lei
– Variația stocurilor (SFD ) 1.800 lei
+ Venituri din subvenții aferente cifrei de afaceri 9.500 lei
31

+ Alte venituri din exploatare (7583) 21.500 lei
= Total venituri de exploatare 152.500 lei
o) Cheltuieli cu amortizarea 11.200 lei
+ Cheltuieli cu telecomunicațiile 7.800 lei
+ Cheltuieli cu mărfurile 40.100 lei
+ Cheltuieli cu cedarea activelor 28.000 lei
– Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) 5.200 lei
= Total cheltuieli de exploatare 81.900 lei
Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152.500 lei – 81.900 lei = 70.600 lei
Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.700 lei) + ct 701 (105.000 lei)+ ct 7411 (9.500 lei) = 129.200 lei
444. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informații: venituri din vânzări 60.000 u.m.,
venituri din producția stocată 10.000 u.m., cheltuieli cu materii prime 20.000 u.m., cheltuieli cu salarii 15.000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea 10.000 u.m., cheltu ieli cu combustibil și energie 5.000 u.m.
Firma are un manager care are salariul de 2.000 u.m. și 13 salariați cu salarii egale: 9 salariați pentru activitatea de
producție, 2 salariați pentru activitatea de distribuție si 2 salariați pentru serviciile administrative, în ceea ce privește
amortizarea, 70% este pentru producție, 20% este pentru distribuție și 10% este pentru administrație. Din cheltuielile cu
combustibil și energie, 4.000 u.m. sunt pentru producție, 500 u.m. sunt pentru administrație și 500 u.m. sunt pentru
distribuție.
Intocmiți contul de rezultate cu clasificarea pe funcții.
CPP după destinație
Nr crt Elemente Sume
1. Cifra de afaceri net ă 60.000
2. Costul bunurilor vândute și al serviciilor
prestate (3+4+5)40.000
3. Cheltuielile activității de bază (20.000 mat
prime+9.000 sal +7.000 amortiz + 4.000
combustibil)40.000
4. Cheltuielile secțiilor auxiliare –
5. Cheltuielile indirecte de producție –
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri
nete (1-2)20.000
7. Cheltuielile de desfacere (2.000 sal +2.000
amortiz + 500 combustibil4.500
8. Cheltuielile generale de administrație (2.000
sal +1.000 amortiz + 500 distribuție)3.500
9. Alte venituri din exploatare
(venituri din producția stocată)10.000
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 22.000
445. Se cunosc următoarele informații despre costurile si stocurile socie tății ALFA pentru exercițiul N:
– cheltuieli salariale directe 60.000 u.m.;
– cheltuieli salariale indirecte 25.000 u.m.;
– salariile managerilor 20.000 u.m.;
– achiziții de materii prime 125.000 u.m.;
– cheltuieli de întreținere a echipamentelor 5.000 u.m.;
– cheltuieli cu publicitatea 30.000 u.m.;
– chirii și asigurări pentru fabrică 10.000 u.m.;
– cheltuieli materiale indirecte 10.000 u.m.;
31

-cheltuieli cu amortizarea instalațiilor 15.000 u.m.;
-stoc inițial de materii prime 5.000 u.m.; sold final 15.000 u.m.;
-stoc inițial al producției în curs 25.000 u.m.; sold final 20.000 u.m.;
-stoc inițial de produse finite 30.000 u.m.; sold final 40.000 u.m.
1.întocmiți foaia de calcul al costului de producție pentru produsele finite obținute în cursul perioadei.
2.Știind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400.000 u.m., întocmiți contul de profit și pierdere după funcții
pentru exercițiul N.
rezolvare
D 301 Materii prime C
SI 5.000
125.000
SF 15.000
Achiziții materii prime: 301=401 125.000
Consum materii prime: 601=301 5.000+125.000-15.000= 115.000
D 345 Produse finite C
SI 30.000
235.000 (obținere)
SF 40.000
Obținere produse finite: 345=711 235.000
Descărcare gestiune 711=345 30.000+235.000-40.000= 225.000
D 331 Producție în curs C
SI 25.000
SF 20.000
Anulare producție în curs 711=331 25.000
Constatare stoc final 331=711 20.000
D 711 Variația stocurilor C
25.000 235.000 (obținere
produse)
225.000
(descărcare
gestiune)20.000 (constatare
stoc final
SFC 5.000
6.Consum materii prime 115.000
+Salarii directe 60.000
=Total cheltuieli directe 175.000
+Costuri indirecte variabile (25.000
salarii+10.000 materiale directe)35.000
+Costuri indirecte fixe (5.000 întreținere echip
+15.000 amortiz)20.000
+Producție neterminată la începutul perioadei 25.000
-Producție neterminată la sfârșitul perioadei 20.000
=Cost producție 235.000
Nr
crtElemente Sume
1. Cifra de afaceri net ă 400.000
2. Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (3+4+5) 230.000
3. Cheltuielile activității de bază 175.000
31

– materii prime
– salarii directe115.000
60.000
4. Cheltuielile secțiilor auxiliare –
5. Cheltuielile indirecte de producție
– variabile
– fixe55.000
35.000
20.000
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 170.000
7. Cheltuielile de desfacere
– publicitate30.000
30.000
8. Cheltuielile generale de administrație
– sal managerilor
– chirii și asigurări fabrică30.000
20.000
10.000
9. Alte venituri din exploatare
(venituri din producția stocată)5.000
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 115.000
446. Contabilul societății ABC a demisionat, iar contul de profit și pierdere următor a fost întocmit de noul contabil, care
are mai puțină expe riență. Dispuneți de următoarele informații referitoare la această so cietate:
Vanzari…………………………………………………..450.000
Salarii de productie indirecte………………….. 12.000
Utilitati……………………………………………………..15.000
Salarii de productie directe……………………….90.000
Amortizari echipamente de productie……….21.000
Materii prime achizitionate………………………159.000
Amortizarea echipamentului de vanzare……18.000
Asigurare…………………………………………………..4.000
Chiria pentru fabrica…………………………………..50.000
Salarii pt. distributie si administratie…………..32.000
Costuri de publicitate ………………………………..75.000
Pierdere …………………………………………………….26.000
Până în prezent, firma a avut profit în fiecare perioadă, motiv pentru care se cere să verificați modul de întocmire a
contului de profit și pierdere (după funcții și după natură).
Informații suplimentare:
a) 60% dintre utilități și 75 % din asigurare sunt pentru fabrică, restul
sunt pentru activități administrative și de distribuție;
b) stocurile se prezintă astfel:
Informații 01.01 31.12
Stoc de materii prime 8.000 27.000
Stoc de producție în curs de execuție 16.000 21.000
Stoc de produse finite 40.000 60.000
c) o parte de 80% din chirie corespunde producției.
Explicați erorile identificate în CPP prezentat.
Rezolvare:
a)
D 301 C
Si 8.000
159.000
Sf 27.000
Achiziție materii prime în valoare de 159.000 (preluat din contul de profit și pierdere):
159.000 lei 301 = 401 159.000 lei
Din contul 301 rezultă un consum de: 8.000 + 159.000 – 27.000 = 140.000 lei, înregistrat:
140.000 lei 601 = 301 140.000 lei
31

Eroare 1: În contul de profit și pierdere nu figurează achiziții materii prime ci Cheltuieli cu materii
prime 140.000 lei
b)
Anulare sold inițial producție în curs:
16.000 lei 711 =33116.000 lei
Constatare sold final producție în curs
21.000 lei 331 =71121.000 lei
c)
D 345 C
Si 40.000
303.000
Sf 60.000
Calculul costului de producție al produselor finite obținute:
•Consum materii prime 140.000
+ Salarii directe 90.000
+ Amortizare echipament producție 21.000
+ Alte cheltuieli legate de producție
(60 % x 15.000 + 75 % x 4.000 + 80 % x 50.000)52.000
= Cost de producție al produselor finite obținute 303.000
Înregistrarea costului de producție:
303.000 lei 345 = 711 303.000 lei
Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.000 + 303.000 – 60.000 = 283.000
lei, înregistrate:
285.000 lei 711 = 345 285.000 lei
Situația în contul 711:
D 711 C
16.000 21.000
283.000 303.000
Sfc 25.000
Eroare 2: În contul de profit și pierdere trebuia să figureze Variația stocurilor, sold creditor 25.000 lei
447. O societate a achiziționat la 01.07.N un utilaj cu un preț de achiziție de 90.000 u.m.; costurile de punere în
funcțiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. și
un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat și se efectuează testul de
depreciere. Se esti mează o valoare justă de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar
valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m.
Efectuați testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.
Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
Amortizare anuală = ani5000.100= 20.000 u.m.
Amortizare N= 20.000*=12610.000 u.m.
Amortizare N+1= 20.000 u.m.
Amortizare cumulată = 30.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată
30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m.
b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de
utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m.
valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.)
Pierdere din depreciere= 1.000 u.m.
1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m.
D 213 C
32

Cost 105.000 30.000
SF 75.000 (val
rămasă)
448. O societate a achiziționat la 01.07.N un utilaj cu un preț de achiziție de 90.000 u.m.; costurile de punere în
funcțiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. si un mod
linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reeva luează activul la valoarea justă de 110.000 u.m.
Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete si să se calculeze amortizarea pentru exercițiul N+2,
conform I AS 16 „Imobilizări corporale".
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.
Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
Amortizare anuală = ani5000.100= 20.000 u.m.
Amortizare N= 20.000*=12610.000 u.m.
Amortizare N+1= 20.000 u.m.
Amortizare cumulată = 30.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 30.000 u.m.
b) diferență pozitivă din reevaluare = 110.000 – 75.000 = 35.000: 213 = 105 35.000
u.m.
c) Amortizare N+2==ani3000.11036.666 u.m.
D 213 C
Cost 105.000 30.000
Val rămasă 75.000
Dif poz 30.000
SF 110.000 (val
justă)
449. O societate a achiziționat la 01.07.N un utilaj cu un preț de achiziție de 90.000 u.m.; costurile de punere în
funcțiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. și
un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m.
Comentați efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corpo rale".
Rezolvari:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.
Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
Amortizare anuală = ani5000.100= 20.000 u.m.
Amortizare N= 20.000*=12610.000 u.m.
Amortizare N+1= 20.000 u.m.
Amortizare cumulată = 30.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată : 281 = 213 30.000 u.m.
b) diferență negativă din reevaluare = 72.000 – 75.000 = -3.000: 6813 = 213 3.000
u.m.
D 213 C
32

Cost 105.000 30.000
SF 75.000 (val
rămasă)
450. O societate achiziționează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziție de 16.000 u.m. pentru care se estimează o
durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. și un mod de amortizare linear, în exercițiul N+l se
estimează o durată de utilizare mai mare cu un an și o valoare reziduală de 500 u.m. La începutul exercițiului N+2 se efec –
tuează modernizări în sumă de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%.
Calculați amortizarea pentru durata de viață a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".
Rezolvare:
Cost 01.01.N = 16.000 u.m.
Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m.
Amortizare anuală = ani5000.15= 3.000 u.m.
Amortizare N= 3.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 3.000 u.m.
b) N+1
Valoare amortizabilă = 13.000 – 500 = 12.500 u.m.
Amortizare anuală = ani5500.12= 2.500 u.m. (4 ani rămași plus un an)
c) anulare amortizare: 281 = 213 2.500 u.m.
D 213 C
Cost 16.000 3.000 (anulare)
2.500 (anulare)
VR sf N 13.000
VR sf N+1 10.500
2.000
SF 12.500 (val
rămasă)
d) în N+2 înregistrare modernizare: 213 = 404 2.500 u.m.
Valoare amortizare : 12.500 – 500 = 12.000 u.m.
Amortizare anuală = ani4000.12 = 3.000 u.m.
451. O societate achiziționează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziție de 16.000 u.m. pentru care se estimează o
durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârșitul
exercițiului N+l acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.000 u.m. în exercițiul N+2 se reestimează valoarea
reziduală la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungește durata de amortizare cu un an.
Calculați amortizarea pentru durata de viață a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".
Rezolvare:
D 213 C
Cost 16.000 6.000 (anulare)
VR sf N+1 10.000
Dif pozitivă 2.000
Vjustă sf N+1 12.000 3.500 (anulare)
SF 8.500 (val
rămasă)
32

Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m.
Amortizare anuală = ani5000.15= 3.000 u.m.
AmortizareN= 3.000 u.m.
AmortizareN+1= 3.000 u.m.
Amortizare cumulată = 6.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată
6.000 u.m. 281=213 6.000 u.m.
b) înregistrare diferență pozitivă din reevaluare 12.000 – 10.000 = 2.000 u.m.
2.000 u.m. 213=105 2.000 u.m.
c) În N+2
Valoare amortizabilă = 12.000 -1.500 = 10.500 u.m.
AmortizareN+2=500.33500.10=aniu.m.
anulare amortizare cumulată
3.500 u.m. 281=213 3.500 u.m.
d) În N+3
Valoare amortizabilă = 8.500 – 1.500 = 7.000 u.m.
Ani rămași 2+majorare cu un an = 3 ani.
Amortizare = 333.23000.7=aniu.m.
452. O societate a achiziționat la 01.07 .N un utilaj cu un preț de achiziție de 90.000 u.m.; costurile de punere în
funcțiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. și
un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat și se efectuează testul de
depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 u.m., costurile de vânzare estimate sunt de l .000 u.m., iar
valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m.
Efectuați testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".
Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.
Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
Amortizare anuală = ani5000.100= 20.000 u.m.
AmortizareN= 20.000*=12610.000 u.m.
AmortizareN+1= 20.000 u.m.
Amortizare cumulată = 30.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată
30.000 u.m. 281=213 30.000 u.m.
b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max
(76.000, 73.000) = 76.000 u.m.
valoarea recuperabilă (76.000 u.m.) > valoarea rămasă (75.000 u.m.), deci utilajul nu este depreciat.
453. Societatea M deține 80% din acțiunile societății A achiziționate la data constituirii societății. La 31.12.N se
cunosc următoarele infor mații despre capitalurile proprii ale celor două societăți:
32

Elemente Societatea M Societatea A
Capital social 50.000 20.000
Rezerve 40.000 10.000
Rezultat 5.000 1.000
Calculați valoarea capitalurilor proprii în bilanțul consolidat la 31.12.N.
Rezolvare:
1.Partajul capitalurilor proprii ale societății A:
Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Alți asociați (20 %)
Capital social 20.000 16.000 4.000
Rezerve 10.000 8.000 2.000
Rezultat 1.000 800 200
Total 31.000 24.800 6.200
2.Bilanțul consolidat al grupului prin metoda integrării globale:
Capital social M = 50.000
+ Rezerve (40.000 M + 8.000) = 48.000
+Rezultat (5.000 M + 800) = 5.800
= Total capitaluri proprii = 103.800
454. Societatea M deține 20% din acțiunile societății A achiziționate la data constituirii societății. La 31.12.N se
cunosc următoarele infor mații despre capitalurile proprii ale celor două societăți:
Elemente Societatea M Societatea A
Capital social 50.000 20.000
Rezerve 40.000 10.000
Rezultat 5.000 1.000
Calculați valoarea capitalurilor proprii în bilanțul consolidat la 31.12.N.
Capital social M = 50.000
+Rezerve (40.000 + 10.000 x 20 % ) = 42.000
+Rezultat (5.000 + 1.000 x 20 %) = 5.200
= Total capital propriu = 97.200
455. Societatea M deține 60% din acțiunile societății BETA. M prezintă în bilanț stocuri de mărfuri de 30.000
u.m., iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 u.m. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA,
metoda LIFO. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea sto cului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la
BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m.
Care este valoarea stocurilor care apare în bilanțul consolidat?
1.În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului:
1.000 lei 607 = 371 1.000 lei
2.Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA:
500 lei 607 = 371 500 lei
3.Valoarea mărfurilor în bilanțul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.000 +
15.000 – 1.000 – 500 = 43.500
32

456. Societatea M deține 70% din acțiunile ALFA și 40% din acțiunile BETA. Acțiunile au fost achiziționate la
constituirea societăților. La 31.12.N capitalurile proprii cuprind:
Elemente Societatea M Societatea ALFA Societatea BETA
Capital social 60.000 30.000 20.000
Rezerve 40.000 20.000 10.000
Rezultat 10.000 5.000 1.000
Calculați valoarea capitalurilor proprii în bilanțul consolidat la 31.12.N.
M integrează pe ALFA:
Capitaluri proprii
ALFATotal Societate M (70 %) Alți asociați (30 %)
Capital social 30.000 21.000 9.000
Rezerve 20.000 14.000 6.000
Rezultat 5.000 3.500 1.500
Total 55.000 38.500 16.500
M integrează pe BETA, partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 %
Capitaluri proprii
BETATotal Societate M (28 %) Alți asociați (72 %)
Capital social 20.000 5.600 14.400
Rezerve 10.000 2.800 7.200
Rezultat 1.000 280 720
Total 31.000 8.680 22.320
În bilanțul consolidat:
Capital social M = 60.000
+Rezerve (40.000 M + 14.000 + 2.800) = 56.800
+ Rezultat (10.000 M + 3.500 + 280) = 13.780
= Capitaluri proprii din bilanț consolidat = 130.580.
457. în exercițiul N se efectuează reparația capitală a unui echipament teh nologic al întreprinderii. Costul reparației este de
7.000 lei și este format din:
– cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei;
– cheltuieli cu salariile 3.000 lei;
– cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei;
– cheltuieli cu serviciile prestate de terți 500 lei.
Expertiza tehnică atestă o creștere a duratei de utilitate a echipamen tului cu 3 ani.
Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare conform IAS 16 „Imobilizări corporale".
a) înregistrare cheltuieli
2.000 lei 602 = 302 2.000 lei
3.000 lei 641 = 421 3.000 lei
1.500 lei 681 = 281 1.500 lei
500 lei 628 = 401 500 lei
b) costul reparației este recunoscut ca activ pentru că duce la creșterea duratei de utilitate
7.000 lei 213 = 404 7.000 lei
458. Societatea X obține din producție proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost:
– cheltuieli directe 6.000 lei;
– cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei și fixe 2.000 lei;
– cheltuieli administrative 1.000 lei.
Gradul de utilizare a capacității de producție este de 90%.
Costul producției neterminate la sfârșitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei.
32

Costul producției neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.000 lei.
Calculați costul echipamentului.
7.Cheltuieli directe 6.000 lei
+Cheltuieli variabile 6.000 lei
+Cheltuieli fixe*gr de activ 2.000
*90%=1.800 lei
+Producție în curs la
începutul perioadei2.000
-Producție în curs la
sfârșitul perioadei1.000
=Cost de producție 14.800
459. La data de 01.01 .N întreprinderea achiziționează un utilaj la costul de 22.000 lei. Managerii estimează o durată de
utilitate de 4 ani și o valoare reziduală de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea lineară. La sfârșitul exercițiului N+2
managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiții de exploatare ale activului este de
8 ani. în același timp, valoarea reziduală este reestimată la 2.500 lei. Se decide trecerea la metoda degresivă, iar
coeficientul de degresie este 2. La sfârșitul duratei de utilitate activul este vândut la prețul de 5.000 lei, TVA 24%.
Să se efectueze calculele și înregistrările aferente utilizării și vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16
„Imobilizări corporale".
Cost 22.000 lei
Valoare amortizabilă 22.000-2.000 =20.000 lei
Amortizare anuală = 000.54000.20=lei
Amortizare N=5.000 lei
Amortizare N+1=5.000 lei
Amortizare cumulată = 10.000 lei
10.000 lei 681 = 281 10.000 lei
anulare amortizare cumulată
10.000 lei 281 = 2131 10.000 lei
recalculare amortizare cumulată
Valoare amortizabilă = 12.000 – 2.500=9.500
Anii De amortizat Cota Amortizare anuală Valoare rămasă
N+2 9.500 12,5%*2 2.375 7.125
N+3 7.125 12,5%*2 1781,25 5343,75
N+4 5343,75 12,5%*2 1335,93 4007,81
N+5 4007,81 12,5%*2 1001,95 3005,85
N+6 3005,85 751,46 2254,39
N+7 751,46 1502,93
N+8 751,46 751,46
N+9 751,46 0
Total 9.500
Cota =%5,128100=ani
vânzare conform IAS 16
22.000 lei % = 2131 22.000 lei
9.500 lei 281
5.000 lei 5121
7.500 lei 6583
460. Societatea A achiziționează de la societatea B un utilaj al cărui preț de achiziție este de 520.000 lei. Pentru
societatea B utilajul este produs finit. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plă ții integrale la
livrare a sumei de 520.000 lei, fie a unei plăți la livrare de 30.000 lei urmată de o plată ulterioară, peste l an, de
510.000 lei.
32

Precizați înregistrările contabile la cele două societăți în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16
„Imobilizări corporale", respectiv IAS 18 „Venituri".
Societatea A
Plăți ulterioare = 30.000 + 510.000 = 540.000 lei
Cost = 520.000 lei
Chelt cu dobânzile = 540.000 – 520.000 = 20.000 lei
i)achiziție utilaj
540.000 lei %=404 540.000 lei
520.000 lei 213
20.000 lei 471
b) plată imediată furnizor
30.000 lei 404=512 30.000 lei
c) recunoaștere chelt cu dobânzile
1.666 lei 666=471 1.666 lei (
luni12000.20)
d) plata finală furnizor
510.000 lei 404=512 510.000 lei
Societatea B
a)vânzare produse finite
540.000 lei 4111=%540.000 lei
701 520.000 lei
472 20.000 lei
b)încasare imediată creanță
30.000 lei 5121=4111 30.000 lei
c)recunoaștere venituri din dobânzi
1.666 lei 472=766 1.666 lei (
luni12000.20)
d)încasare finală clienți
510.000 lei 5121=4111 510.000 lei
461. O întreprindere efectuează următoarele tranzacții: vinde unui client pe data de 01.01.N mărfuri în valoare
de 100.000 lei, condițiile de plată fiind: 20% din preț se plătește în momentul vânzării, 30% din preț se va plăti
după un an de la vânzare, iar 50%, după 2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea
obține un credit echivalent de pe piața financiară la o rată a dobânzii de 10%.
în condițiile aplicării IAS 18 „Venituri":
-Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare exercițiului N.
-Calculați valoarea cifrei de afaceri și a creanței clienți la sfârșitul anului N.
Valoarea justă = 20.000 + 595.88%)101(000.50
%)101(000.30
21=+++
a)01.01.N vânzare mărfuri 4111 = %100.000
707 88.595
472 11.405
b)01.01.N încasare creanță 5121 = 4111 20.000
c)31.12.N încasare creanță 5121 = 4111 30.000
d)31.12.N recunoaștere venituri din dobânzi
(88.595 – 20.000)* 10%= 6.859,5 472 = 766 6.859,5
Valoarea creanței la 31.12.N este 50.000 lei
Valoarea cifrei de afaceri 88.595 lei
32

462. O întreprindere efectuează următoarele tranzacții: (1) Vinde unui client pe data de 01.01.N mărfuri în valoare de
200.000 lei, condițiile de plată fiind: 30% din preț se plătește în momentul vânzării, 50% din preț se va plăti după un
an de la vânzare, iar 20%, după 2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obține un credit
echivalent de pe piața financiară la o rată a dobânzii de 20%. (2) Cumpără pe data de 30.06.N un număr de 1.000 de
obligațiuni; valoarea nominală a unei obligațiuni este de 10 lei, iar prețul de achi ziție este de 12 lei; dobânda anuală este
de 20%, încasată la 31 de cembrie N.
în condițiile aplicării IAS 18 „Venituri":
-Efectuați înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerci țiul N.
-Calculați suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N.
Valoarea justă = 60.000 + lei111.171%)201(000.40
%)201(000.100
21=+++
a)01.01.N vânzare mărfuri 4111 = %200.000
707171.111
472 28.889
b)01.01.N încasare creanță 5121 = 4111 60.000
c)31.12.N încasare creanță 5121 = 4111100.000
d)31.12.N recunoaștere venituri din dobânzi 472 = 766 22.222
(171.111 – 60.000)* 20%= 22.222 lei
e)achiziție obligațiuni 506 = 5121 12.000
f)încasare dobândă anuală 5121 = % 2.000 (1.000 obl. *10*20%)
766 1.000 (2.000*6/12)
506 1.000 (2.000*6/12)
Venituri din dobânzi = 22.222 + 1.000 = 23.222 lei
463. Calculați procentajul de control, procentajul de interes si precizați me toda de consolidare aplicată pentru
societățile care fac parte din grupul M, care are următoarea organigramă
Societatea Relația Procentaj control Metodă
consolidareProcentaj interes
A SM în A 55 % Integrare globală 55 %
B SM în B 80 % Integrare globală 80 %
C SM în C 35 % Integrare
proporțională35 %
D SM în D 15 % Punere în
echivalență15 %
E SM în A în E 45 % Integrare globală 55 % x 45 % =
24,75 %
SM în E 20 % 20 %
Total 65 % 44,75 %
F SM în B în F 70 % Integrare globală 80 % x 70 % = 56 %
SM în C în F 30 % 35 % x 30 % = 10,5
%
Total 100 % 66,5 %
32

465.O societate comerciala importa pe data de 31. decembrie N o instalatie pentru extractia gazelor naturale,
cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 55.000 lei; taxa vamala 4.950 lei; cheltuieli cu montajul
2.000 lei; cheltuieli de desfacere 2.000 lei; pierderi initiale din exploatare inregistrate inainte ca activul sa atinga
parametrii planificati 800 lei. Societatea estimeaza ca valoarea actualizata a cheltuielilor cu demolara si mutarea
activului la sfarsitul duratei de viata este de 14.000 lei. Instalatia este amortizata prin metoda lineara in 5 ani. La
sfarsitul anului N+3 este vanduta, pretul incasat fiind de 32.000 lei, TVA 24%. Valoarea provizionului pentru
dezafectare la sf. exercitiului N+3 este de 16.000 lei.
a) Calculati costul de achizitie conform IAS 16 „Imobilizari corporale”
b) Efectuati inregistrarile contabile pentru anul N+3
8.Preț de cumpărare 55.000 lei
+Taxa vamală 4.950 lei
+Cheltuieli de montaj 2.000 lei
+Cheltuieli demontare și mutare
activ14.000 lei
=Cost 75.950 lei
achiziție instalație 213 = % 75.950
446 4.950
151314.000
40457.000
Amortizare anuală = 190.155950.75=anilei
AmortizareN+1 = 15.190 lei
AmortizareN+2 = 15.190 lei
AmortizareN+3 = 15.190 lei
45.570 lei 681=2813 45.570 lei
vânzare conform IAS 16 ??????
77.570 lei %=% 77.570 lei
45.570 lei 281 213 75.950 lei
32.000 lei 5121Câștig din cedarea activelor 1.620 lei
actualizare provizion pentru dezafectare
2.000 lei 666=1513 2.000 lei
anulare provizion pentru dezafectare
16.000 lei 1513=7812 16.000 lei
466. Se dau urmatoarele informatii (in mii lei):
– rezultatul contabil inaintea impozitarii: 200
– venituri din provizioane: 20
– vanzarea si incasarea unui utilaj la un pret de vanzare de 190, TVA 24%, valoarea contabila bruta fiind de 140,
iar amortizarea cumulata, de 90;
– pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5;
– cheltuieli privind dobanzile: 55 (soldul initial si cel final al conturilor de dobanzi de plata sunt 0)
– cheltuieli cu amortizarea: 40
– venituri din dividende incasate: 35
– scaderea creantelor clienti: 23
– cresterea stocurilor: 14
– scaderea datoriilor fata de furnizori: 12
– castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate:8 (valoarea contabila a investitiilor financiare pe
termen scurt cedate este de 60, iar aceasta se incaseaza la vanzare);
– cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold initial 2 si sold final 7);
– achizitie de cladiri: 120, TVA 24%;
– incasari din cesiunea titlurilor de participare: 30
– furnizori de imobilizari – sold initial: 210
– furnizori de imobilizari – sold final: 70
– emisiunea unui imprumut obligatar in valoare de 120;
– contractarea unui imprumut pe termen lung in valoare de 100
– majorarea capitalului social prin aport in natura in valoare de 80;
– credite bancare pe termen lung – sold initial: 90
– credite bancare pe termen lung – sold final: 100
32

Investitiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditati. Dividendele si dobanzile nu apartin
activitatii de exploatare.
Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare, investitii si finantare.
p)Rezultat înaintea impozitării 200 lei
– Venituri din provizioane 20 lei
– Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei
+ Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei
+ Cheltuieli cu dobânzile 55 lei
+ Cheltuieli cu amortizarea 40 lei
– Venituri din dividende 35 lei
= Rezultat din exploatare înaintea deducerii variației necesarului de
fond de rulment din exploatare105 lei
+ Scăderea creanțelor clienți 23 lei
– Creșterea stocurilor 14 lei
– Scăderea furnizorilor 12 lei
– Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7)
+ Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei
5121 = % 68 lei
503 60 lei
7642 8 lei
+ Încasări din cesiunea titlurilor 30 lei
– Plăți către furnizorii de imobilizări 282,8 lei
+ Dividende încasate 35 lei
+ Încasări din vânzarea utilajelor 226,1 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiții 8,3 lei
D 404 C
SI 210
Plăți = 210 +142,8-
70=282,8 142,8
SF 70
+ Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 120 lei
+ Contractare credite pe termen lung 100 lei
– Rambursare credite pe termen lung 90 lei
– Dobânzi plătite 55 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanțare 75 lei
D 162 C
SI 90
X=90+100-100=
90 100
SF 100
467. Se cunosc urmatoarele informatii (in u.m.):
Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 120.000
Stocuri la 01.01.N 400.000
Datorii din exploatare la 31.12.N 800.000
Venituri din subventii pentru investitii 40.000
Cheltuieli cu dobanzile 100.000
Rezultatul inainte de impozitare 1.900.000
Venituri in avans la 31.12.N 300.000 (din care 200.000 subventii pt.
investitii))
Creante din exploatare la 01.01.N 200.000
Venituri din cesiunea activelor imobilizate 150.000
Venituri din cedarea invest. financiare pe termen scurt 175.000
33

Datorii din exploatare la 01.01.N 580.000
Stocuri la 31.12.N 450.000
Venituri in avans la 01.01.N 600.000 (din care 180.000 subventii pt.
investitii)
Creante din exploatare la 31.12.N 600.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000
Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen
scurt100.000
Informatii suplimentare:
1.in cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200.000 u.m., iar amortizarea
cumulata, de 100.000 u.m.
2.datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.000 u.m., iar la sfarsitul anului, de 250.000
u.m.;
3.dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare
Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta.
q)Rezultat înaintea impozitării 1.900.000 lei
+ Cheltuieli cu amo rtizarea 120.000 lei
– Venituri din subvenții pentru investiții 40.000 lei
+ Cheltuieli cu dobânzile 100.000 lei
– Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 50.000 lei
= Rezultat din exploatare înaintea deducerii variației necesarului de
fond de rulment din exploatare2.030.000 lei
– Creșterea stocurilor 50.000 lei
+ Creșterea datoriilor din exploatare 220.000 lei
– Impozit pe profit plătit 600.000 lei (350,000
+500.000-250.000)
– Creșterea creanțelor din exploatare 400.000 lei
– Scăderea veniturilor ân avans 320.000 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 880.000 lei
468. Societatea M detine 76% din actiunile societatii F (19.000 din 25.000 actiuni) achizitionate la costul de
190.000 u.m. Titlurile au fost achizitionate in momentul constituirii societatii F.
Bilanturle celor doua societati se prezinta astfel:
Bilant M
(in u.m.)Bilant F
(in u.m.)
Activ Suma Datorii +
Capit.
propriiSuma Activ Suma Datorii +
Capit.
propriiSuma
Titluri F
Active
diverse190.000
390.000Capital
social
Rezerve
Rezultat
Datorii200.000
30.000
50.000
300.000Active
diverse660.000 Capital
social
Rezerve
Datorii250.000
210.000
200.000
Total 580.000 Total 580.000 Total 660.000 Total 660.000
Efectuati inregistrarile privind partajul capitalurilor proprii F si eliminarea titlurilor.
Intocmiti bilantul consolidat
1.Partajul capitalurilor proprii ale lui F și eliminarea titlurilor deținute de M la F:
Capitaluri proprii
FTotal M (76
%)Interes minoritar (24
%)
Capital social 250.000 190.000 60.000
Rezerve 210.000 159.600 50.400
Total 460.000 349.600 110.400
33

250.000
leiCapital social
F= Titluri de participare 190.000 lei
210.000
leiRezerve F Rezervă F ce revine lui
M159.600 lei
Interese minoritare 110.400 lei
2.Bilanț grup:
Active diverse (390.000 +
660.000)1.050.000
Total active 1.050.000
Capital social M 200.000
Rezerve (30.000 + 159.600) 189.600
Rezultat 50.000
Total capital propriu 439.600
Interese minoritare 110.400
Datorii (300.000 + 200.000) 500.000
Total capital propriu și datorii 1.050.000
469. Fie urmatoarea structura de grup:
Determinati procentajul de control si procentajul de interes detinute de societatea SM in fiecare dintre societati.
Societatea Relația Procentaj control Procentaj interes
F1 SM în F1 75 % 75 %
F2 SM în F2 90 % 90 %
F3 SM în F3 45 % 45 %
F4 SM în F3 în F4 35 % 45 % x 35 % = 15,75 %
SM în F4 25 % 25 %
Total 60 % 40,75 %
F5 SM în F1 în F5 55 % 75 % x 55 % = 41,25 %
SM în F5 30 % 30 %
Total 85 % 71,25 %
F6 SM în F1 în F6 10 % 75 % x 10 % = 7,5 %
SM în F2 în F6 60 % 90 % x 60 % = 54 %
SM în F3 în F6 30 % 45 % x 30 % = 13,5 %
Total 100 % 75 %
470. Societatea M a achizitionat la 31 dec. N 80% din actiunile societatii F. La data achizitiei bilanturile celor
doua societati se prezentau astfel:
Bilant F
(in u.m.)Bilant M
(in u.m.)
Activ Suma Datorii +
Capit.
propriiSuma Activ Suma Datorii +
Capit.
propriiSuma
Active 170.000 Capital 70.000 Active 600.000 Capital 400.000
33

necurente
Active curente 80.000 social
Rezerve
Datorii 30.000
150.000necurente
Titluri F1
Active curente 80.000
300.000social
Rezerve
Datorii180.000
400.000
Total 250.000 Total 250.000 Total 980.000 Total 980.000
La data achizitiei valoarea justa a activelor si datoriilor societatii F este egala cu valoarea lor contabila.
Intocmiti bilantul consolidat la aceasta data.
1.Partaj capitaluri proprii societate F:
Capitaluri proprii F Total M (80 %) Interes minoritar (20 % )
Capital social 70.000 56.000 14.000
Rezerve 30.000 24.000 6.000
Total 100.000 80.000 20.000
2.Capitalurile proprii ale lui F sunt împărțite în 2 componente:
a)Partea ce revine societății mamă compusă din:
a1)capitaluri proprii achiziționate ce au în contrapartidă titlurile achiziționate înscrise în bilanț – 80.000 lei
a2)capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24.000 lei
Capitalurile proprii acumulate ce revin societății mamă îmbracă forma de rezervă consolidată și rezultat consolidat.
Relațiile de calcul sunt:
1.Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă
filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70.000 + 30.000) – 80.000 = 0
2.Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80% x 0 = 0
b)Partea ce revine acționarilor minoritari =Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20% x
100.000 = 20.000 lei
70.000 lei Capital F = Titluri de
participare80.000 lei
30.000 lei Rezervă F Interese minoritare 20.000 lei
3.Bilanț consolidat:
Active necurente (170.000 +
600.000)770.000
Active curente (80.000 + 300.000) 380.000
Total active 1.150.000
Capital social M 400.000
Rezerve consolidate (180.000 + 0) 180.000
Interes minoritar 20.000
Datorii (150.000 + 400.000) 550.000
Total capitaluri proprii și datorii 1.150.000
471. Filiala F a achizitionat la 01.01.N utilaj la costul de 100.000 u.m. In situatiile financiare ale filialei utilajul
este amortizat linear in 10 ani. La nivel consolidat utilajul se amortizeaa in 5 ani si se estimeaza o valoare
reziduala de 5.000 u.m. La 01.01.N+2 utilajul este vandut la pretul de 150.000 u.m. Filiala F a fost achizitionata
la 01.01N-4.
Efectuati retrataruile de omogenizare in exercitiile N,N+1 si N+2 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda
bazata pe fluxuri. Cota de impozitare este de 16%.
În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.000 lei: 10 ani = 10.000 lei
Conform politicii grupului, amortizarea ar trebui să fie (100.000 lei – 5.000 lei): 5 ani = 19.000 lei
În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup:
9.000 lei 681 = 281 9.000 lei
Valoare contabilă (din situațiile financiare consolidate) = 19.000 lei
Bază fiscală (din situații financiare individuale F) = 10.000 lei
Creanță de impozit amânat = 9.000 lei x 16 % = 1.440 lei
1.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit
amânat1.440 lei
În anul N+1, conform metodei pe fluxuri se înregistrează:
33

9.000 lei681=2819.000 lei
Și
1.440 leiImpozit amânat=Venituri din impozit
amânat1.440 lei
472. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de constituire de 50.000 u.m. care sunt amortizate in 5 ani.
Potrivit politiciigrupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se
efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 “Imobilizari necorporale”).
Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata
pe fluxuri.
I. În anul N în bilanț:
a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 121 = 20150.000 lei
b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei 2801 = 12110.000 lei
II. În anul N în contul de profit și pierdere: 6xx = 12150.000 lei
121 = 681110.000 lei
Consecințe asupra impozitului amânat:
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situații financiare consolidate ) = 0 lei
Bază fiscală (din situații financiare individuale) (50.000 – 10.000 amortizarea) = 40.000 lei
Activ de impozit amânat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei
În bilanț:
6.400 lei Impozit amânat = 121 6.400 lei
În contul de profit și pierdere:
6.400 lei 121 = Venituri din
impozitul amânat6.400 lei
II.În anul N+1
Se elimină amortizarea:
10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situații financiare consolidate) = 0 lei
Bază fiscală (din situații financiare individuale) (50.000 – 20.000 amortizarea) = 30.000 lei
Activ de impozit amânat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 lei
În bilanț:
4.800 lei Impozit amânat = 121 4.800 lei
În contul de profit și pierdere:
4.800 lei 121 = Venituri din
impozitul amânat4.800 lei
473. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.01.N) la costul de
40.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel:
Elemente Valori
Capital social 100.000
Rezultat 30.000
Efectuati punerea in echivalenta.
Capitaluri proprii SA Total M (40 %)
Capital social 100.000 40.000
Rezultat 30.000 12.000
Total 130.000 52.000
52.000 lei Titluri puse în
echivalență= Titluri de participare 40.000 lei
Cota parte în rezultatul societăților puse în
echivalență12.000 lei
474. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel : costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.000 lei ;
costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat 20.000 lei
produsul secundar si 70.000 lei produsul principal; valoarea la pret de vanzare a produsului secundar 150.000
lei; veniturile din vanzarea produsului principal 750.000 lei. Determinati costul si marja produsului principal.
(1).Costuri ce revin din procesul de producție al produsului principal cuplat : 700.000 lei (costuri totale ale
procesului de producție cuplat – (150.000 lei prețul de vânzare al produsului secundar – 20.000 lei costuri pentru
33

pregătirea și desfacerea produselor după închiderea procesului de producție cuplat pentru produsul secundar) = 570.000
lei
(2).Costurile totale ce revin produsului principal: 570.000 lei costuri ce revin din procesul de producție al produsului
principal cuplat + 70.000 lei costurile pentru pregătirea și desfacerea produselor după închiderea procesului de
producție cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei
(3).Marja produsului principal : 750.000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640.000 lei costul produsului
principal = 110.000 lei
475. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de
acoperire 8000 buc / 2.800 lei/buc/ 30% ; costurile fixe totale sunt de 27.000.000 lei. Determinati care este cifra
de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vanzare unitar.
Fa = PeCF = Pelei−000.000.27 = 30 %, deci Pe = 90.000.000 lei
Specificare Total % din Cifra de
afaceri
Cifra de afaceri 8.000 buc × pvu 100 %
-Cheltuieli variabile 8.000 buc × 2.800 lei/buc = 22.400.000
lei 70 %
=Marja asupra costurilor
variabile8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei 30 %
(8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei) / 8.000 buc × pvu = 30 %
1 – 22.400.000 lei / 8.000 buc × pvu = 0,3
8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei = 2.400 buc × pvu
5.600 buc × pvu = 22.400.000 lei
pvu = 4.000 lei/buc
476. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret
unitar 80.000 buc / 8.000 lei/buc/ 10.000 lei/buc ; costurile fixe totale sunt de 46.000.000 lei. Determinati cu cat
pot scadea vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa atinga pragul de rentabilitate.
Specificare Total % din Cifra de
afaceri
Cifra de afaceri 80.000 buc × 10.000 lei/buc =
800.000.000100 %
-Cheltuieli variabile 80.000 buc × 8.000 lei/buc = 640.000.000
lei 80 %
=Marja asupra costurilor
variabile160.000.000 lei 20 %
Costuri fixe totale 46.000.000 lei
Punctul de echilibru (Pe) = % 20lei 46.000.000 (%) =MCVCF = 230.000.000 lei
Coeficientul de siguranță dinamic = lei 0 800.000.00lei 0 230.000.00-lei 0 800.000.00 CAPe-CA= = 71,25 %
477. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: prêt de vanzare unitar /cheltuieli
variabile unitare / A=900 lei/buc / 700 lei/buc; B= 1.500 lei/buc / 1.000 lei/ buc; C=1.500 lei/buc / 1.200 lei /buc;
D=700 lei/buc / 500 lei/buc; E=2.000 lei/buc / 1.500 lei/buc. Daca restrictia de vanzare este limitata la 3 dintre
cele 5 produse, iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.000 bucati, precizati si
argumentati care sunt cele doua produse la fabricarea carora se va renunta pentru a se asigura marja bruta de
profit maxim.
MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (B) = 1.500 lei/buc – 1.000 lei/buc = 500 lei/buc
MCV (C ) = 1.500 lei/buc – 1.200 lei/buc = 300 lei/buc
MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (E ) = 2.000 lei/buc – 1.500 lei/buc = 500 lei/buc
Produsele cele mai puțin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai
mică.
Se va renunța la produsele A și D
478. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: pret de vanzare unitar /cheltuieli
variabile unitare / A=600 lei/buc / 450 lei/buc; B= 800 lei/buc / 700 lei/ buc; C=450 lei/buc / 250 lei /buc; D=500
lei/buc / 450 lei/buc; E=1.000 lei/buc / 800 lei/buc. Daca productia maxima pe fiecare produs este de 100 bucati,
33

iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, precizati si argumentati care dintre cele 5 produse
este cel mai putin rentabil.
MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc
MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc
MCV (E ) = 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc
Produsul cel mai puțin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai
mică, deci produsul (D).
479. MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. Produsul X prezinta
urmatoarle costuri unitare: materii prime 4,40 lei, manopera directa 1,6 lei, costuri indirecte de productie
variabile 2,30 lei, costuri indirecte de productie fixe 1,90 lei, costuri de vanzare variabile 3,10 lei si costuri de
vanzare fixe 1,10 lei. Daca stocul final de produse finite contine 1.240 kg din produsul X, iar cel initial, 0 kg,
determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10.200 kg
la pret unitar de 25 lei/kg.
Costuri variabile totale = 4,40 lei + 1,60 lei + 2,30 lei + 3,10 lei= 11,4 lei
Marja din vânzări = 10.200 Kg x 25 lei/Kg preț de vânzare – 10.200 Kg x 11,4 lei / Kg cost
variabil = 138.720 lei.
91: SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei.
Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/
bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile
se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in
numerar.
Emisiune de obligatiuni:
461 = 161 20.000 lei
Incasarea imprumutului de la obligatari:
5121 = 461 20.000 lei
Rascumparare obligatiuni:
505 = 5121 (5000*1,85+ 5000*2,2) = 9250+11000 = 20250 lei
Anulare obligatiuni:
% = 505 20250 lei
-20000 lei
-250 lei
Plata dobanzii:
666 = 5311 30 lei
81: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca
obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana
in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerta castigarea
procesului. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:
a)
A – Procesul a fost castigat;
b)
B – Procesul a fost pierdut.
Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti:
6812 = 1511 10.000 lei
4118 = 4111 10.000 lei
Inregistrare cheltuieli de judecata:
622 = 5121 500 lei
33

a. Procesul a fost castigat:
Anularea provizionului constituit:
1511 = 7812 10.000 lei
Incasarea clientului:
5121 = 4118 10.000 lei
b. Procesul a fost pierdut:
Inregistrarea creantei ca pierdere:
% = 4118 10.000 lei
654
4427
Anularea provizionului:
1511 = 7812 10.000 lei
71: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de
8.000 lei, iar valoarea lor de piata este de 10.000 lei. Diferentele din reevaluare se transfera
ulterior in capitalul social.
Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani, rambursat integral la scadenta, se
efectueaza urmatoarele operatii:
a.
Obtinerea creditului in suma de 10.000 € la un curs de 3,8 lei €;
b.
Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize, cursul valutar la 31.12 fiind
de 3,88 lei/€;
c.
Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize, cursul valutar la
31.12 fiind de 3,85 lei/€;
d.
La scadenta, se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3,91 lei/€;
Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare:
261= 1065 2.000 lei
Transferul rezervei in capitalul social:
1065 = 1012 2.000 lei
a. Obtinerea creditului bancar:
5124 = 1621 38.000 lei
b. Evaluarea datoriei in devize:
665 = 1621 800 lei
c. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an:
1621 = 765 300 lei
d. Rambursarea creditului la scadenta:
% = 5124 39100 lei
12.38500 lei
-600 lei
51: SC "U.A.M.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/
actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima de
emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care
33

devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei.
Modalitatea de calcul a conversiei este:
– valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei
– valoarea primei de emisiune = 1.500 – 1.000 = 500 lei
Emitere actiuni:
456 = 10111000 lei
Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari:
404 = %1500 lei
4561000 lei
1041 500 lei
31: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30.000 lei, divizat in
3.000 actiuni a 10 lei nominalul, valorand 12 lei, decide majorarea capitalului social prin
incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1.000 lei. In acest scop se emit 1.000 actiuni
noi gratuite, la valoarea nominala de 10 lei.
Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege.
22: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500
actiuni a 10 lei actiunea, valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.
Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de
lei, echivalenta a 100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale.
Majorare capital social:
117 = 1012 1000 lei
Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt
(actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni
50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei
20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei
Total 900 lei
Aport la capitalul social:
456 = 1011 500 lei
161 = 1011 400 lei
1011 = 1012 900 lei
11: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.000 actiuni emise,
avand valoarea nominala de 10 lei.
Aportul adus de actionari consta din:
– 600 lei o licenta;
– 400 lei un program informatic;
33

– 30.000 lei cladiri;
– 7.000 lei materii prime.
Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru
care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.
Constituire capital social:
456 = 1011 40.000 lei
Aportul in natura al capitalului social:
% = 456 40.000 lei
-600 lei
208400 lei
-30.000 lei
-7.000 lei
Varsarea capitalului social:
1011 = 1012 38.000 lei
Incasarea diferentei de aport:
5121 = %2525 lei
4612000 lei
768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile)
758 225 lei
Varsarea capitalului:
1011 = 1012 2000 lei
12: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social
format din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la
data publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni.
456 = 1011 20.000 lei ???????????
10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale, cu
o valoare nominala de 200 lei. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.600 lei si
din numerar restul.
456 = 1011 6000 lei
% = 456 6000 lei
– 3600 lei
5311 2400 lei
1011 = 1012 6000 lei
33