83 Eficiența utilizării noilor tehnologii computerizate în formarea și dezvoltarea competențelor profesionale Efficiency of using of new computer… [621936]

83 Eficiența utilizării noilor tehnologii computerizate în formarea și dezvoltarea
competențelor profesionale
Efficiency of using of new computer technologies in trening and development professional
competencies
Maria Cristei ,
Universitatea de Stat din Moldova
Rezumat
În cadrul amplului proces de restructurare și de modernizare a activității instructiv –
educative, un rol esențial îl reprezintă introducerea unor forme și metode moderne și eficiente de
desfășurare a activităților de predare/învățare/instruire. În activitățile de predare/învățare sunt
utilizate din ce în ce mai mult mijloace didactice bazate pe utilizarea calculatorului, precum și
realizarea și implementarea sistemelor software de instruire. În acest sens, în prezentul articol,
menționăm necesitatea și eficiența implementării sistemelor software destinate învățământului
superior și rolul lor în procesul de formare și dezvoltare profesională a viitorilor specialiști.
Datele prezentate sunt rezultatele unui studiu realizat prin aplicarea metodelor sociologice de
cercetare printre studenții de la diferite specialități și diferiți ani de studiu ai Facultății de
Matematică și Informatică, USM.
Cuvinte-cheie : instruire asistată de calculator, software pedagogic, sisteme software de
instruire.
Abstract
During the extensive process of restructuring and modernization of the educational
activity the introduction of modern and effective forms and methods of conducting the activities
of teaching/learning/training is essential. More and more computer-based teaching tools are
used in teaching/learning, as well as creating and implementing software systems for training. In
this regard we want to emphasize the necessity to implement software systems for higher
education and their role in the future specialists’ training and professional development in this
article. The data presented are the results of a statistical study among the students of the Faculty
of Mathematics and Computer Science, Moldova State University.
Keywords : eLearning, educational software, software systems for trening.

84
Considerații generale privind software -ul pedagogic
Caracterul deosebit de complex al procesului de instruire și necesitatea sporirii eficienței
și calității sale, pe de o parte, și progresele informaticii, pe de altă parte, au condus la preocupări
intense de a dezvolta și integra în procesele de învățământ sisteme de instruire asistate de
calculator .
Sistemul de instruire include resurse instrumentale IT cu destinație pedagogică, un produs
program complex, dar și cel mai utilizat pentru activitățile de predare/învățare/evaluare –
software pedagogic/educațional (în continuare – software pedagogic ). Aces te aplicații conțin o
strategie didactică și se adresează direct celor care învață, ajutându -i să însușească informații și
să dobândească competențe prin demonstrații, exemple, explicații și mai ales simulări. În
procesul instructiv -educativ, software -ul pedagogic este cel mai adesea folosit în etapa de
predare și achiziție a noilor cunoștințe, în etapa de aprofundare a noțiunilor dobândite, precum și
în etapa de verificare și evaluare a acestora. Software -ul pedagogic poate să permită verificarea
atât a cu noștințelor însușite, cât și a deprinderilor dobândite.
Cercetătorii A. Adăscăliței și R. Brașoveanu [1; 2] consideră software pedagogic un
produs program special proiectat pentru rezolvarea unor sarcini sau probleme
didactice/educative, prin valorificarea tehnologiilor specifice instruirii computerizate, care
asigură: memorarea datelor; organizarea datelor în fișiere; gestionarea fișierelor; simularea
învățării; realizarea învățării; evaluarea formativă a învățării; controlul, reglarea/autoreglarea și
autocontrolul activității de învățare/educație. Deci concluzionăm că software pedagogic
constituie un instrument de predare/învățare/evaluare, un complex de mijloace informaționale și
metodice necesare pentru studierea unei discipline, însoțit de întrebări și sarcini de autoevaluare
și de control. Software pedagogic se integrează în toate formele și nivelurile de organizare a
procesului de predare/învățare/evaluare.
În același timp, produsul program/software realizează algoritmi de formare a
cunoștințelor la in struit fără implicarea nemijlocită a profesorului. Astfel de programe sunt
folosite la scară largă în învățământ, deoarece, pe lângă faptul că sunt foarte ușor de utilizat și
foarte clare, permit și o structurare deosebită a lecțiilor ce urmează a fi preda te studentului sau a
proiectelor/temelor pe care studentul le are de prezentat. Trăsăturile generale ale software -ului
pedagogic sunt:
1. este conceput pentru a învăța;
2. trebuie sa asigure interacțiunea flexibilă instruit – computer sau computer – profesor;
3. se adaptează în funcție de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

85
În viziunea autorului, munca dezvoltatorilor de programe (informaticieni) la realizarea de
software pedagogice performante trebuie coordonată de către pedagogi, psihologi și special iști
din domeniul în care va fi implementat respectivul produs. Procesul de proiectare a software
pedagogice include trei mari etape:
I. Proiectarea pedagogică: stabilirea și evaluarea temei; definirea scopului și a
obiectivelor instructiv -educative; împăr țirea conținuturilor în pași sau secvențe de instruire;
stabilirea strategiilor didactice (metode, resurse materiale, forme de organizare, posibilități de
diferențiere); stabilirea formelor de evaluare și autoevaluare; alegerea formelor de interacțiune.
Cu alte cuvinte, proiectarea pedagogică se referă la planificarea activităților didactice din cadrul
fiecărei unități de învățare și la schițarea formelor de interacțiune.
II. Elaborarea informatică: stabilirea algoritmului programului; identificarea datelor de
intrare, a datelor de ieșire; scrierea codului -sursă (codul -program); realizarea interfeței cu
utilizatorul: alegerea graficii și a efectelor de animație, a efectelor audio, stabilirea vitezei de
derulare și optimizare a conținuturilor; verificarea și validarea programelor.
III. Implementarea și evaluarea: implementarea software -ului; monitorizarea eficacității
și a impactului software -ului în vederea îmbunătățirii acestuia.
Putem afirma că una dintre caracteristicile de primă importanță ale unui softwa re
pedagogic este calitatea interacțiunii cu instruitul; de ea depinde măsura în care se produce
învățarea. O altă caracteristică este flexibilitatea . Modul în care este proiectat software -ul
pedagogic cu care va interacționa instruitul va evidenția o indi vidualizare a parcursului în raport
cu reacțiile studentului, cu posibilitățile de relevare a dificultăților în parcurgerea programului și
de reglare a instruirii. Din acest punct de vedere, unele software pedagogice sunt centrate pe
instruit (cuprind și s arcinile de lucru care să asigure învățarea), altele sunt centrate pe profesor
(prezintă conținuturile, dar nu -și propun și exersarea).
Software -ul orientat în vederea realizării obiectivelor pedagogice stabilite în procesul de
instruire a unei anumite dis cipline de studiu poate fi de diferite tipuri. Prin analiza clasificărilor
efectuate de cercetătorii M. Vlada, T. Fulea, Е.Н. Балыкина, S. Corlat, T. Bounegru, autorul
propune să distingem următoarele tipuri de software pedagogice:
 software de instruire – un produs program complex, care, de obicei, permite feedbackul
utilizat pentru activitățile de predare/învățare la prezentarea cunoștințelor noi și, respectiv, la
însușirea materialului de învățare. Ele reprezintă o temă atent aleasă, specifică unui anumit
domeniu, putând fi o alternativă sau o soluție pentru metodele tradiționale de predare și învățare.
 software de antrenare a cunoștințelor (training) orientate spre consolidarea cunoștințelor,
formarea cunoștințelor aplicative;

86
 software de testare/evaluare a cunoștințelor presupune existența unor programe capabile
să testeze nivelul de însușire a cunoștințelor prin evaluarea răspunsurilor;
 jocuri didactice computerizate, în care, prin mijloace proprii jocului, realizează diverse
activități didactice;
 softwa re de modelare și simulare, care, prin intermediul unei prezentări grafice adecvate,
permit realizarea controlată a modelului abstract și complicat al unui fenomen sau sistem real ce
are un comportament analog. Acestea pot deveni instrumente didactice foar te puternice, deoarece
studenții pot analiza etapă cu etapă dinamica acestui experiment și sunt utilizate la dezvoltarea
intuiției studentului și a capacităților sale de gândire creativă, în formarea ipotezelor și în testarea
lor;
 software de efectuare a l ucrărilor de laborator (laboratoare virtuale) menite pentru a
completa lucrările de laborator tradiționale cu mai multe regimuri, pentru a observa
comportamentul sistemului în funcție de modificările operate (schimbarea parametrilor,
condițiilor);
 software informative și de consultare (consulting) – un mediu de unde instruitul poate să –
și extragă singur informațiile (manualele electronice, e -books, dicționarele electronice și
aplicațiile multimedia, precum enciclopediile);
 software utilitare ce servesc drep t instrumente de tipul: procesoare de text/tabelare,
editoare;
 software pentru gestionarea procesului instructiv/educativ în instituția de învățământ.
Ținem să menționăm că etapele de verificare și evaluare a cunoștințelor și deprinderilor
în însușirea com petențelor corespunzătoare scenariului didactic pot fi implementate sau nu în
software de instruire , acest lucru fiind în funcție de particularitățile cunoștințelor
corespunzătoare unei discipline didactice. În cazul studiului nostru însă, la disciplinele
universitare, calculatorul se utilizează ca instrument de lucru pentru predarea și învățarea
informaticii în laboratoarele de informatică și ca mediu pentru învățare în general, în formarea
profesională a studenților din domeniul tehnologiilor informatice . În acest caz, obținerea
competențelor trebuie să se realizeze în urma verificării și evaluării atât a cunoștințelor însușite,
cât și a deprinderilor în utilizare corectă și eficientă a calculatorului. Acestea trebuie să se obțină
prin prezentarea de cătr e cel examinat, direct la calculator, a diverselor proiecte care să
demonstreze profesorului examinator gradul/nivelul competenței. Ceea ce, de fapt, preconizează
ca în scenariul didactic al software -ului de instruire pentru astfel de discipline să fie
implementată și etapa de verificare și evaluare a cunoștințelor studenților.

87
În fine, putem afirma că cu ajutorul software -ului pedagogice se eficientizează procesul
de predare/învățare/evaluare a cunoștințelor. Utilizând aceste resurse în cadrul activitățilo r, se
vor dezvolta: a) gândirea logică – gândirea studenților câștigă în profunzime și rapiditate. A ști
ce să ceri sistemului de calcul impune o ordonare superioară a gândirii; b) spiritul de observație;
c) memoria vizuală; d) atenția voluntară; e) stimul area interesului față de nou – atunci când se
lucrează cu calculatorul, interesul și implicarea studentului este neîntreruptă. Deschiderea
aproape completă pe care o oferă tehnica de calcul elimină riscul ca studentul să se plictisească
sau ca activitatea să intre în rutină; f) stimularea imaginației – varietatea subiectelor abordate de
acestea stimulează imaginația celor care le utilizează, cu atât mai mult cu cât aceste programe
sunt special concepute să dezvolte fantezia, inventivitatea, rapiditatea luăr ii deciziilor, reflexele;
g) operațiile intelectuale prematematice; h) deprinderile de lucru cu calculatorul; i) abilitățile de
utilizare a informațiilor primite prin intermediul acestor resurse. Toate acestea încep să prezinte
un rol important, având în v edere costurile de producție mult reduse comparativ cu
cărțile/enciclopediile tipărite.
Atitudini și practici de utilizare a sistemelor software de instruire în procesul de
formare și dezvoltare a competențelor studenților
În calitate de mijloc de optimiza re în învățământul superior modern, pot fi utilizate
sistemele software de instruire, care permit nu numai difuzarea informației de învățare și
analizare a rezultatelor de asimilare, dar și activitatea de modelare, demonstrare de obiecte și
procese.
În sco pul elucidării necesității mijloacelor de instruire, s -a desfășurat un sondaj printre
studenții de la diferite specialități și diferiți ani de studiu ai Facultății de Matematică și
Informatică, USM. Eșantionul a cuprins 106 studenți.
Scopul studiului a fos t de a determina modul de învățare a disciplinelor informatice din
planul de studiu universitar, precum și stabilirea gradului de contribuție și utilizare a sistemelor
software de instruire la pregătirea studenților, din perspectiva formării și dezvoltării
competențelor profesionale. De asemenea, prin acest studiu am dorit să vedem care sunt opiniile,
atitudinile studenților cu referire la rolul sistemelor software de instruire în formarea unor
competențe profesionale. Datele au fost colectate în perioada a nilor academici 2014 -2016 și
prelucrate statistic în aplicația SPSS ( Statistical Package for the Social Sciences ), acesta fiind cel
mai utilizat instrument statistic pentru culegerea și analiza datelor calitative ale cercetării.
Am utilizat următoarele met odele de măsurare a datelor cercetării: numărarea,
clasificarea grupată, compararea. Am organizat rezultatele obținute sub formă de tabele statistice
analitice și sintetice, grafice de frecvențe, diagrame de comparație.

88
Conform studiului realizat de autor, din totalul respondenților incluși în studiu, 64,6% au
indicat că le place în foarte mare măsură domeniul informaticii, însă doar 12,5% susțin că le
place într -o măsură mai mică . O pondere mai mare în ceea ce privește orientarea spre domeniul
informaticii se atestă în rândul băieților, în proporție de 39,4%. Respectiv, cei care au optat
pentru variantele de răspuns în foarte mare și în mare măsură formează 51,5%, pe când,
corespunzător, 21,1% și 63,2% dintre fete au optat pentru aceeași variantă de răspuns . Situația
dată poate fi explicată prin mediul specific al facultății, adică prin faptul că la informatică vin
mai mulți băieți, decât fete.
Analiza calitativă a răspunsurilor la chestionar a impus, de asemenea, constatarea faptului
că unul dintre motivele alegerii domeniului informaticii sunt disciplinele din planul de studii
(83%). Angajarea în câmpul muncii în domeniul de formare profesională favorizează înțelegerea
specificului domeniului informaticii: 66,7% din totalul studenților angajați în câmpul mu ncii, la
momentul studiului, au menționat că le place în foarte mare măsură domeniul ales. Rezultatele
studiului scot în evidență faptul că pregătirea în domeniul de formare profesională în informatică
oferă posibilitatea de a descoperi lucruri noi (92,6%) , de a fi angajat în câmpul muncii (75,5%) și
de a obține un salariu pe măsura așteptărilor (90,7%).
Datele cercetării arată că 82,1% din studenți se consideră responsabili de formarea lor
profesională. Aceste date sunt susținute și de cele referitoare la obținerea succesului prin eforturi
regulate și metode eficiente de lucru (87,3%) și la practica de a studia de sine stătător discipline
pentru formarea profesională (83%). Acest fapt ne conduce spre ideea că studenții investigați
sunt axați pe formarea lor continuă, în contextul progresului tehnico -științific în care ne aflăm.
De asemenea, s -a stabilit că studenții chestionați acordă, în medie, 3,9 ore pentru
pregătire, cei mai mulți alocă între 4 -5 ore (41%) și între 2 -3 ore (37%), restul însă se distribui e
astfel: până la o oră (5%) și mai mult de șase ore (17%). În contextul celor expuse, un interes
deosebit prezintă ideea privind formele de lucru și mijloacele de instruire preferate de studenți la
studierea cursurilor (disciplinelor) din planul de studiu universitar. Din analiza cantitativă a
datelor obținute, rezultă că cele mai preferate forme de lucru de către studenți, în ceea ce privește
pregătirea lor profesională, sunt: lucrul la calculator (100%), cercetările individuale (83%).
Subliniem însă că, pe lângă formele de lucru enumerate, o importanță deosebită, la pregătirea
studenților și la formarea lor profesională, o are și lucrul în echipă cu colegii (51,9%). Cu
certitudine, lucrul în echipă al studenților este important în activitatea de învățare și dezvoltare
profesională, deoarece anume astfel se formează competențele de cooperare și colaborare
eficientă, se dezvoltă unele abilități de acumulare a cunoștințelor prin: analizare și realizare de
proiecte pe calculator, împărtășire de idei noi, tehno logii utilizate la elaborarea produselor

89
program, compararea diversității de opinii, care nu sunt prezentate de cadrul didactic în timpul
cursului, informații care pot fi la fel de importante pentru formarea lor profesională.
În același timp, subiecții pa rticipanți la acest studiu au evidențiat, de asemenea, și
mijloacele instructiv -educaționale utilizate de către studenți la pregătirea profesională a acestora.
Răspunsurile obținute sunt motivate prin următoarele: manualul (49,1%) – pentru accesibilitate,
relatare constructivă a datelor importante; software de instruire (90,9%) – pentru modul său
concret de a afișa informația, care oferă rapiditate și asimilare de durată a cunoștințelor,
rapiditate și exactitate în efectuarea programelor; materialul conspec tat (81,1%) – pentru
conținutul său compact; culegerile de probleme cu modele de rezolvare (71,7%) – pentru
orientarea practică. Așadar, ajungem la concluzia că sursele de bază de obținere a informației în
procesul de studiu sunt considerate de către stude nți computerul și produsele software de
instruire . În primul rând, menționăm că, din totalul de 90,9% din studenți, se atestă o utilizare
mai mare a produsele software de instruire printre fete (100%) decât printre băieți (84,8%). În
același timp, avem o p roporție mai mare de utilizare printre cei ce nu lucrează în domeniul de
pregătire profesională în informatică (91,3%), față de 88,9% dintre cei ce deja sunt angajați în
câmpul muncii. În al doilea rând , utilizând software -ul de instruire, 45,3% dintre stu denți afirmă
că sunt motivați în mare măsură să caute informație suplimentară și doar 5,7% dintre ei nu sunt
motivați deloc .
De asemenea, dorim să aflăm cât de des și cât timp de studiu sunt consultate software -urile
de instruire. Astfel, datele obținute r elevă faptul că studenții care acordă un timp mai îndelungat
pregătirii consultă într -o măsură mai mare software -urile de instruire. În același timp, putem
contata că 44,4% dintre studenții angajați în câmpul muncii consultă zilnic aceste software,
compara tiv cu doar 22,2% dintre cei care nu activează . Acest fapt ar putea fi explicat și prin
situația în care studenții angajați ar fi impuși de poziția profesională să se profesionalizeze
continuu, apelând la astfel de software. Cu alte cuvinte, studenților de ja angajați în câmpul
muncii consultarea software -urilor de instruire le oferă posibilitatea de îmbogățire a cunoștințelor
profesionale, de consolidare a competențelor profesionale.
Argumentele utilizării calculatorului și software -ului de instruire cu car e sunt de acord în
mare măsură studenții sunt: perioada scurtă de timp necesară pentru studierea materialului
predat ( 69,1%); volumul mai mare și calitatea mai bună a materialului ( 78,2% ); motivarea
studenților să caute informație suplimentară cu ajutorul produselor software (45,3). De
asemenea, 70,9% din studenți afirmă că utilizarea software -ului de instruire în cadrul
universității ar reprezenta un indicator al modernizării învățământului superior. Rezultatele
cercetării atestă că învățarea este semnific ativ mai eficace când instruirea este adaptată în funcție

90
de nevoile individualizate ale fiecărui student. Astfel, s -a constatat că studenții care utilizează
individual produse software de instruire învață mai mult decât cei instruiți în maniera
convențion ală; deci studiul a arătat că studenții rețin aceeași cantitate de cunoștințe într -un timp
de la 20% până la 50% mai mic decât atunci când sunt instruiți în manieră tradițională.
Bineînțeles, această distribuție se datorează, de asemenea, și faptului că s tudenții din
domeniul cercetat sunt permanent într -un continuu proces de studiu, având în vedere dinamica
spectaculoasă a dezvoltării a produselor software, hardware și dataware. Ținând cont de faptul
că, în cazul nostru, particularitățile cunoștințelor co respunzătoare disciplinelor predate/învățate
sunt din domeniile informaticii și tehnologiilor informaționale, care au ca suport utilizarea
calculatorului în obținerea competențelor, obținerea competențelor trebuie să se realizeze în
urma verificării și eva luării atât a cunoștințelor însușite, cât și a deprinderilor în utilizarea corectă
și eficientă a calculatorului. Acestea trebuie să se obțină prin prezentarea de către cel examinat,
direct la calculator, a diverselor proiecte care să demonstreze profesoru lui examinator
gradul/nivelul competenței. În fine, se constată faptul că studenții folosesc calculatorul nu doar
ca obiect de studiu în activitățile de predare/învățare, ci și în calitate de formă de lucru și mijloc
didactic, pentru a -și asigura un grad m ai ridicat de eficiență a învățării.
Analizând opiniile studenților încadrați în studiul desfășurat privind necesitatea utilizării
software -ului de instruire la formarea și dezvoltarea lor profesională , obținem următoarele date:
în mare măsură sunt de acor d 82% din studenți; în mică măsură susțin 14% din studenți și
pentru deloc au optat doar 4% din studenții chestionați. Constatăm că majoritatea studenților (din
cei ce și -au expus părerea privind rolul software -ului de instruire în formarea profesională)
consideră că utilizarea sistemelor software influențează procesul de formare și dezvoltare
profesională.

Concluzii
Din studiul întreprins s -au conturat o serie de concluzii interesante cu privire la eficiența
și necesitatea utilizării, începând de la anul întâi de facultate, a noilor tehnologii computerizate în
predarea și studierea cursurilor universitare, combinând diferite metode de lucru în sala de studii
cu activitatea individuală a studenților. În același timp, folosirea unui ritm propriu, individuali zat
de învățare este una dintre formele de adaptare la multiplele diferențe individuale ce se constată
într-un grup de studenți. Este necesară elaborarea teoretică și experimentală a metodei de
încadrare a sistemelor software în procesul de predare/învățar e/evaluare. Menționăm, de
asemenea, că astfel de resurse duc la: eficientizarea procesului de învățământ; posibilitatea

91 adaptării programelor personale de instruire; posibilitatea acomodării rapide cu schimbările și
noile cunoștințe din diverse domenii; posibilități extinse de studiere interdisciplinară și reducerea
esențială a costurilor unui proces instructiv continuu, caracteristic unei societăți informaționale.
În același timp, implementarea și utilizarea sistemelor software de instruire favorizează
transformarea procesului instructiv-didactic în unul interactiv, în care sunt stipulate rolul și
sarcinile fiecărui actor, în acest fel favorizând studentul de a se interesa și a cunoaște mult mai
multe despre domeniul profesional.
Referințe bibliografice
1.Adăscăliței A. Instruirea asistată de calculator. Didactică informatică . Iași: Polirom,
2007. 208 p. ISBN 978-973 -46-0687 -0004.
2. Cristei M. Elaborarea și aplicarea sistemelor computerizate de instruire. Conferința
științifică cu participare internațională consacrată aniversării a 65 -a a USM. Chișinău,
2011, pp. 62-65.