73REALIT ĂȚIȘI PERSPECTIVE ECONOMICE ALE BRICS și G7 [604034]

73REALIT ĂȚIȘI PERSPECTIVE ECONOMICE ALE BRICS și G7
Ioana -Iulica , Mihai1,Georgiana ,Mîndreci
Rezumat :În contextul tendin țelor de modificare a raportului de for țe din economia mondial ă,
lucrarea de fa țăevidențiază, în principal, influen țele economice, politice și strategice pe care țările
emergente, membre ale Grupului BRICS le exercit ăla nivel mondial. Criza economic ăactualăa impus
extinderea cadrului de dezbatere a problemelor globale pe calea tranzi ției de la reuniunile grupului marilor
puteri industriale G -7 la grupul mult mai larg G -20, din care fac parte și state emergente. Prin intermediul
analizei deductive, sunt prezentate și unele estim ări ale contextului e conomic mondial pentru urm ătoarele
decenii. Este de a șteptat ca acest context s ăfie puternic influen țat de impactul crizei actuale asupra
reașezării sferelor de influen țămondială.Ascensiunea statelor emergente, modificarea ponderii lor în
economia mondi alăgenereazăschimbăriși influențeazăcadrul decizional interna țional. Practic, acestea
sunt acum actori importan ți pe scena noii ordini globale, de care SUA sunt nevoite s ăținăseama, cu toate c ă
rămân o superputere mondial ă.
Cuvinte cheie :state/pute ri emergente, BRICS, G -7, raport de for țe
Clasificare JEL: F01; F43
1. Introducere: De la BRIC la BRICS
Acronimul BRIC ,format din ini țialelețărilor membre (Brazilia, Rusia, India, China),
se pare c ăa fost stabilit de c ătre Jim O’Neill, expert în cad rul diviziei de cercetare a
grupului Goldman Sachs, înc ădin anul 2001 pentru a atrage aten ția asupra oportunit ăților
de câștig pe care le ofer ăceea ce compania numea pie țele emergente. În opinia lui, grupul
BRIC putea rivaliza cu grupul G7 (SUA, Japonia, Germania, Fran ța, Marea Britanie, Italia,
Canada), prin ritmul de cre ștere economic ă, mărimea popula țieiși potențialul economic .
Dialogul politic între statele BRIC, a început în 2006, la New York, prin întâl nirea
miniștrilor de externe șia continuat pr in summiturile organizate, începând cu anul 2008, la
Yekaterinburg, Rusia, la care au participat liderii celor patru state.
În perioada 2009 –2011, BRIC, alian ța celor mai puternice economii emergente de
pe planet ăa fost privit ăcu circumspec ție, deoare ce interesele acestor țări pe scena
internaționalăsunt adesea diferite, iar uneori chiar contradictorii. Un exemplu în acest sens
poate fi politica monetar ăa Chinei, de subevaluare a cursului de schimb al monedei
naționale (yuan), fapt ce genereaz ăcostu ri pentru economiile altor țări, inclusiv pentru
Brazlia, India și Rusia.[Conjunctura Economiei Mondiale, 2011: pp.135]
În anul 2011, pre ședintele chinez l -a invitat oficial pe Președintele Africii de Sud s ă
participe la cel de -al treilea summit al BRIC, o rganizat în cel mai sudic ora șchinez, Sanya,
provincia Hainan, moment în care s -a constituit grupul BRICS[Conjunctura Economiei
Mondiale, 2011: pp.135]. Deși nu este o organiza ție politicăsau economic ăși nici un grup
recunoscut ca G7 sau G20, BRICS s -atransformat într -un simbol al dec ăderii lente, dar
sigure, a lumii guvernate de SUA, devenind o garan ție a multipolarit ății mondiale. În
prezent, țările BRICS au obiective îndr ăznețe, care vizeaz ăcreșterea economic ăși
consolidarea pozi ției lor în ierarhi a mondial ă. Acestea doresc s ăcreeze propriul sistem de
platăși creditare în valutele na ționale. Se pare c ăguvernele acestor țări au făcut primul pas
spre reducerea dependen ței de cele dou ăvalute de rezerv ăla nivel mondial –dolarul
american și euro. D e asemenea, la suumitul din 2012, țările BRICS, au decis s ăcreeze o
bancăde dezvoltare nou ă, ca alternativ ăa Băncii Mondiale, care s ăse numeasc ă–South –
SouthBank sau Brics Bank.[PublikaTV]
1Universitatea „Constantin Brâncoveanu ”din Pitești, iuliamihai72@yahoo.com

74Viziunea statelor emergente, despre no țiunea de ordine mondial ăși suveranitate, nu
coincide întotdeauna cu viziunea puterilor occidentale, chiar dac ăși acestea, în faza lor de
început economic, au fost adeptele protec ționismul ui,[The Telegraph, 2012 ]la o scară
mult mai mare decât o fac ast ăzițările emergente. Da r, în prezent, puterile emergente nu
mai pot fi ignorate în abordarea problemelor cu care se confrunt ăomenirea în ansamblul
ei: creșterea sărăciei, creșterea demografic ă, proliferarea nuclear ăsau încălzirea climatic ă.
2. O privire de ansamblu asupra pot ențialului statelor BRICS și G7
Economia mondial ăcunoaște un proces de schimbare și transformare continu ă.
Fiecare etap ăparcursăde omenire, în dezvoltarea economic ămondială, a avut înving ători
darși perdanți[Dindire, 2012, pp. 16 -32]. Omenirea a fost supusăîn permanen ță
schimbărilor, pe traseul parcurs de la bipolarism la multipolarism. În prezent, o alt ăetapă
de schimb ări își scrie istoria, care genereaz ăconsecințe în spațiul configura ției statelor
lumii. Criza financiar ădeclanșatăîn 2007 a desc his culoarul statelor emergente, care ,după
2008 ,au contribuit pregnant la redresarea economiei mondiale. De și în trecut au avut de
suferit din cauza politicilor coloniale practicate de puterile occidentale, în prezent
realizările economice și sociale ale țărilor emergente din grupul BRICS sunt evidente, mai
ales datorit ăpotențialului demografic și ratei anuale de cre ștere a PIB.
Tabel nr .1
Grupul G -7 (2012 -estimat)
State membre Populație
(milioane)PIB (PPP)
(miliarde $)creștere
PIB 2010creștere
PIB 2011
SUA 313 15.660 3,0 % 3,2 %
Japonia 127 4.617 4,0 % 1,6 %
Germania 82 3.194 3,6 % 1,5 %
Marea Britanie 62 2.323 1,4 % 1,1 %
Franța 65 2.253 1,4 % 1,7 %
Italia 61 1.834 1,3 % 0,6 %
Canada 34 1.446 3,2 % 2,5 %
Total 744 31.327 2,55% 1,74 %
Grupul BRICS (2012 -estimat)
State
membrePopulație
(milioane)PIB (PPP)
(miliarde $)creștere
PIB 2010creștere
PIB 2011
Brazilia 204 2.362 7,5 % 3,8 %
Rusia 142 2.509 4,0 % 4,3 %
India 1.189 4.735 10,1 % 7,8 %
China 1.336 12.380 10,3 % 9,2 %
RAS 49 578 2,8 % 5,2 %
Total 2.920 22.564 6,94 % 6, 06 %
Sursa: Global Development Horizons. Multipolarity: The New Global Economy , World Bank, Washington,
2011, (http://www.worldbank.org) și The World Factbook, (Accesat la data de 22.02.2013),
(https://w ww.cia.gov/library/publications/the -world -factbook/rankorder/2001rank.html).
Grupațărilor emergente cuprinde, pe lâng ățările BRICS ,și alte state, cu poten țial
demografic și creștere economic ămare (între 4% și 7%). Acestea se pare c ăîși contureaz ă
poziția, formând grupuri, cum este și cazulțărilor MIST (Mexic, Indonezia, Coreea de Sud
și Tunisia), care au f ăcut fațăconsecințelor crizei mondiale. Dac ăse ia în considerare
aportulțărilor emergente împreun ăcu cel al țărilor în dezvoltare, la cre șterea economiei

75mondiale, începând cu anul 2009, când a avut loc cea mai mare contrac ție postbelic ă, se
constatăcăredresarea de dup ăacest an a fost posibil ădatorităaportului adus de aceast ă
grupă. Conform B ăncii Mondiale aceast ăevoluție este prezentat ăîntabelul de mai jos.
Tabel nr .2.Aportul celor dou ăgrupe de țări la creșterea economic ămondială
2009 2010 2011 2012
(estimat.)
Creșterea economic ămondială -0,7 % 5,1 % 4,0 % 4,0 %
Țări dezvoltate -3,7 % 3,1 % 1,6 % 1,9 %
Țări emergente și în dezvo ltare 2,8 % 7,3 % 6,4 % 6,1 %
Sursa: Global Development Horizons. Multipolarity: The New Global Economy,World Bank,
(http://search.worldbank.org/data?qterm=emerging%20economies&language=EN)
Preponderen țațărilor emergente în balan ța demografic ăa lumii, c ontribuția lor
semnificativ ăla creșterea economic ăglobală, prefigureaz ăo nouăordine mondial ă, în care
puterile emergente, printr -un anumit grad de coordonare politic ă, săinfluențeze guvernan ța
lumii. E conomia mondial ăva crește de trei ori în urm ătorii 40 de ani, iar țările emergente
vor depăși multe state dezvoltate în topul celor mai importante economii din lume.
Banca britanic ăHSBC prin Global Research, în urma studiului –The World in 2050 ,
realizat în ianuarie 2012 pe 100 de țări,a identificat noua configura ție mondial ă:
-China va surclasa SUA și va fi cea mai mare economie a lumii;
-India va ocupa locul trei;
-Marea Britanie se va lupta cu Germania pentru prima pozi ție în UE;
-Marea Britanie va avea cea mai mare popula ție din Europa (72 mil.) și va fi urmat ă
de Germania (71 mil);
-Japonia va fi pe locul patru și va avea o pupula ție cu 40% mai mic ă;
-Braziliași Mexic vor dep ășițări dezvoltate precum Fran ța sau Canada;
Tabel nr .3.Top 10țări dupămărimea PIB (PIB estimat la PPP)
Nr.
crt.PIB (esti mat)
2012miliarde $ Nr.
crtPIB 2050 miliarde $
1. SUA 15.660 1. China 25.334
2. China 12.380 2. SUA 22.270
3. India 4.735 3. India 8.165
4. Japonia 4.617 4. Japonia 6.429
5. Germania 3.194 5. Germania 3.714
6. Rusia 2.509 6. Marea Britanie 3.576
7. Brazilia 2.362 7. Brazili a 2.960
8. Marea Britanie 2.323 8. Mexic 2.810
9. Franța 2.253 9. Franța 2.750
10. Italia 1.834 10. Canada 2.287
11. Mexic 1.758
12. Coreea de Sud. 1.622
13. Canada 1.446
Sursa: Pentru anul 2012: https://www.cia.gov/library/publications/the -world –
factbook/rankorder/2001rank.html ; Pentru anul 2050: http://www.hsbc.com.mx/1/PA_esf -ca-app-
content/content/home/empresas/archivos/world_2050.pdf
Creșterea economic ămondia lămedie se va situa în jurul a 3%, fiind cu un procent
mai mare decât cre șterile medii înregistrate în ultimii zece ani. Conform raportului,

76economia mondial ăse va lansa într -un mega -boom în urm ătoarele decenii, cre șterile fiind
susținute de economia ame ricanăși de cea chinez ă, care se vor deta șa de celelalte țări. Dar,
deși China va dep ăși SUA, americanii vor continua s ăfie de trei ori mai boga ți decât
chinezii. Nivelul de trai, în țările emergente va r ămâne, în continuare, inferior celui
înregistrat î nțările dezvoltate.
Tabel nr. 4. Situația rezervelor valutare și de aur, la 31.12.2011 (valori estimate)
G-7
miliarde $BRICS
miliarde $
Japonia 1.296 China 3.213
Germania 239 Rusia 499
Franța 172 Brazilia 352
Italia 173 India 299
Marea Britani e 95 Africa de Sud 49
Statele Unite 148
Canada 66
Total 2.189 Total 4.412
Sursa: CIA -The World Factbook, (Accesat la data de 21.02.2013).
(https://www.cia.gov/lib rary/publications/the -world -factbook/index.html )
Țările emergente au trecut relativ u șor prin criza financiar ăși economic ădeclanșată
în 2007, iar acum pot face fa țăcrizei datoriilor suverane ale statelor occidentale, pentru c ă
dispun de resurse import ante pentru creditarea investi țiilor interne și pe plan interna țional .
China, a doua putere economic ăși comercial ăa lumii, a devenit și o putere financiar ă
de talie mondială, datorităimensei rezerve valutare, ceea ce modific ăsubstanțial balanța
capaci tății de creditare la nivel global . Rezerva valutar ăa Japoniei, cea mai mare din lume,
pânăde curând, se ridic ăla 40,3% din cea a Chinei, iar rezerva valutar ăațărilor G7
înseamnă68% din rezerva Chinei și 49,6% din cea a grupului BRICS.
Nivelul mult m ai scăzut al rezervelor valutare de ținute de puterile occidentale din
grupul G7 în raport cu cele de ținute dețările grupului BRICS, f ărăa mai lua în considerare
și rezervele de ținute de celelalte puteri emergente, sunt o dovad ăa schimbărilor importante
ce au loc la nivel global în planul raporturilor financiare. În timp ce marile puteri
industriale, constrânse de presiunea crizei datoriilor suverane nu mai reprezint ăo sursă
sigurăde creditare pentru țările aflate în dificultate, China împreun ăcu celel altețări ale
grupului BRICS utilizeaz ăimportantele lor rezerve valutare pentru a le investi în UE,
Africași America de Sud. Mai mult, implicarea BRICS în creditarea interna ționalăeste
evidentă, mai ales dup ăSummitul G20 din Los Cabos (Mexic, 2012), câ nd acestea au
anunțat căpot pune la dispozi ția FMI sume considerabile, necesare pentru stimularea
creșterii economice. Dar, cum nimic nu este gratis, statele BRICS au cerut ca voturile lor în
cadrul deciziilor FMI s ăcântăreascămai mult, bazându -se pe fo rța financiar ăde care
dispunși pe faptul c ăSUA, principalul finan țator al FMI, nu mai este în pozi ția de lider
economic mondial.
3. Perspective ale BRICS și G7
Actuala criz ă, deși a avut un caracter global, o serie de țări au făcut fațășocului, mult
mai bine decât altele, contribuind substan țial la dinamica economiei mondiale. Aceste țări,
denumite puteri emergente, au reu șit prin politicile ini țiate săatingăritmuri de cre ștere
economic ăspectaculoase.
Politicile ini țiate de grupul BRICS pot influen țași altețări, ceea ce ar face ca
gruparea s ădevinăun factor important în luarea deciziilor participan ților la reuniunile G20

77și implicit s ăreducăinfluența în politica mondial ăa grupului G7, ceea ce ar crea serioase
probleme în politica extern ăa SU A. Potrivit McKinsey Global Institute, țările BRICS
figureazăîn top 7 state care vor avea cea mai înalt ăcreștere economic ăpânăîn anul
2025[ Dobbs R.et al, 2011]. Puterile emergente, se vor men ține la un nivel de cre ștere de
5,1% -6,2%, în timp ce stat ele dezvoltate în ansamblul lor, se vor situa la un nivel de
1,3% -1,9%. Japonia va înregistra o cre ștere de doar 1,7%, iar SUA va atinge un nivel de
1,5%. În contextul în care se vor men ține aceste diferen țe de creștere economic ă, studiile
de tendin țăne a ratăcăîn anul 2019 aceste țări vor ajunge din urm ăgrupulțărilor
dezvoltate și ca urmare ierarhia puterilor economice se va modifica în jurul anului 2030 –
2032, pe primul loc trecând China, urmat ă, în ordine descresc ătoare de SUA, India,
Brazilia, German iași Japonia.[ IBRD and The World Bank, 2011 ] Practic, națiunile aflate
în dezvoltare vor sus ține creșterea economiei mondiale în urm ătoarele decenii, în frunte cu
Chinași India [Stiglitz E.J., 2010: pp. 76 -85]. Creșterea rapid ăa piețelor de consum din
marile economii emergente , asociatăcu dezvoltarea rapid ăa clasei de mijloc, vor furniza
noi oportunit ăți pentru companiile occide ntale .
Reechilibrarea raporturilor geopolitice globale pe calea constituirii unui nou pol de
putere care î și afirmăvoința de a contribui la ameliorarea conducerii afacerilor
internaționale a devenit, în prezent, o realitate acceptat ăde puterile occidenta le. Momentul
recunoașterii necesit ății de a include reprezentan țiițărilor emergente în c ăutarea solu țiilor
pentru problemele cu care se confrunt ăomenirea în secolul XXI, a fost formarea grupului
decizional G20, pentru dezbaterea problemelor critice ale g uvernanței globale. Noua
structurărăspunde mai bine necesit ăților actuale decât grupul G7. De și practica reuniunilor
G7 continu ă, centrul de greutate al dezbaterilor privind starea lumii s -a deplasat spre G20,
mai ales dup ă2008. În prezent, participan țiila dezbaterile G20 reprezint ă90% din PIB -ul
global, 2/3 din popula ția lumiiși 80% din comer țul mondial.[T ămașS., 2011:pp. 3 -11]
De fapt, puterile occidentale lovite de crize periodice și-au schimbat atitudinea și au
acceptat s ăabordeze problematica c onducerii afacerilor mondiale în dialog cu puterile
emergente[ Brzezinski Z., 2010: pp.102 -104]. La rândul lor, țările emergente au reu șit, prin
politicile adoptate, s ăse responsabilizeze, al ături de puterile occidentale, în abordarea
problemelor cu care s e confrunt ăeconomia monadial ă, în prezent.
4. Concluzii
Pe fondul crizei financiare care a marcat în mod profund lumea, statele BRICS nu par
săo ducădeloc rău. Ponderea BRICS în economia mondial ăeste substan țială: reprezint ă
43% din popula ția lumii; 25% din PIB -ul mondial; 18% din comer țul mondial; atrage 53%
din capitalul str ăinși participăcu 45% la cre șterea economic ămondială[Cuts International].
Dincolo de oportunit ățile deschise și de poten țialul incontestabil existent prin faptul c ă
BRICS imp licăaproape toate continentele, țările din acest grup vor avea de întâmpinat, f ără
îndoială,și numeroase provoc ări, deoarece ele nu au decât pân ăla un anumit punct o agend ă
comună. În practic ă, Indiași China sunt atât concuren ți câtși aliați strategic i, însăIndia nu
privește tocmai cu încredere faptul c ăcealaltățarăareo armatănumeroas ă. Rusia este un
mare exportator de energie, în timp ce China import ăfoarte mult. Rusia urmărește cu aten ție
cum influen ța Chinei în Africa spore ște pe zi ce trece. Brazilia, în schimb, nu se afl ăîntr-o
competiție atât de strâns ăcu celelalte țăriși este situat ăîntr-o zonănu prea comod ă.
Într-o accepțiune metaforic ăse poate spune c ăfiecarețarăBRICS își exercităinfluența la
nivel mondial, în domenii care le p une în valoare poten țialul național : Chinași-a asumat rolul
debancher global , Rusia de stație de combustibil , India de birou mondial , Brazilia de furnizor
de resurse , iar Africa de Sud de porți spre continentul african .[Financiarul.ro]

78Bibliografie:
1.Brzezinski Zbigniew, M area Tabl ădeȘah. Geopolitica lumilor secolului al XXI -lea,
Editura Univers Enciclopedic, 2010;
2.Dobbs Richard et al .,Urban world: Mapping the economic power of cities, McKinsey
Global Institute , March 2011; (Accesat la data de 19.0 3.2013);
3.http://www.mckinsey.com/Insights/MGI/Research/Urbanization/Urban_world
4.Dindire L.M., 2012, Elemente de influen țăa comportamentului organiza țional în noua
paradigm ăeconomic ă,Revista Teorie Economic ăși Aplicată,Vol XIX (2012), Nr. 4(569),
pp.16-32
5.Stiglitz E. Joseph, În cădere liber ă. America, pia ța liberăși prăbușirea economiei
mondiale ,Editura Public ă, București, 2010;
6.TămașSergiu, Schimbări istorice în raporturile de putere ,Revista Sfera politicii, Nr.
165/2011;
7.Zoellick Robert calls for BRICS bank. The Telegraph, 02.04.2012.
http://www.telegraph.co.uk/finance/newsbysector/banksandfinance/9180373/Robert –
Zoellick -calls-for-Brics -bank.html (Accesat la data de 21.03.2013)
8.Războaie valutare. BRICS vs SUA, Publika TVsta ție oficial ăa CNN, 2 7.04.2012.
http://www.publika.md/razboaiele -valutare –brics -vs–sua_817781.html (Accesat la data de
20.02.2013)
9.Multipolarity: The New Global Economy , IBRD and The World Bank, Washington D.C., 2011.
10.http://siteresources.worldbank.org/INTGDH/Resources/GDH_C ompleteReport2011.pdf
11.BRICS Trade & Economics Research Network (BRICS -TERN), Cuts International,
http://www.cuts -citee.org/pdf/Backgrounder -BRICS_TERN.pdf (Accesat la data de
21.02.2013)
12.Conjunctura economiei mondiale 2011 -2012, Editat ăde Institutul de Economie
Mondială, București;
13.Ziarul Financiar, 18 aprilie 2011; http://www.financiarul.ro/2011/04/18/noua -ordine –
mondiala -prin-ochii -tarilor -emergente/ (Accesat la data de 20.02.2013)