7 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator… [604635]

7 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Prof.univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absolvent: [anonimizat]

2017

8 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA ENTOMOFAUNA
DĂUNĂTOARE ȘI UTILĂ DIN CULTURA DE
RAPIȚĂ ȘI TRATAMENTELE CHIMICE
APLICATE LA COMBATEREA ACESTORA

Coordonator științific,
Prof.univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absolvent: [anonimizat]
2017

9

10

CUPRINS

Partea I – Considerații generale

INTRODUCERE 07

CAPITOULUL 1 STADIUL ACTU AL AL CERCETĂRILOR PE PLAN
MONDI AL ȘI ÎN ROMÂNIA
1.1. Istoricul cercetării în țara noastră 10
1.2. Tehnologia de cultură a rapiței 16
1.2.1. Cerințe față de temperatură 17
1.2.2. Cerințe față de lumină, apă și factori edafici 18
1.3. Principalele soiuri de rapiță 19

CAPITOLUL 2 CADRU NATUR AL AL JUDEȚULUI NEAMȚ
2.1. Amplasare și organizare geografică 24
2.2. Relieful 25
2.3. Resursele de sol 25
2.4. Hidrologie si hidrogeologie 27
2.5. Clima 27

Partea a II a – Contribuții proprii

CAPITOLUL 3 SCOP, OBIECTIVE, MATERI AL ȘI METODĂ DE CERCETARE
3.1. Scop 31
3.2. Obiective 31
3.3. Materiale și metode de cercetare 31

11 CAPITOLUL 4 REZULTATE OBȚINUTE
4.1. Istoricul societății 34
4.2. Dotare 35
4.3.Structura culturilor pentru 2015 și 2016 35
4.4. Soiuri cultivate sau hibrizi în cadrul Societății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni 36
4.5. Dăunătorii semnalați în cadrul Societății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni 37
4.6. Tratamente aplicate dăunătorilor 58
4.7. Combaterea dăunătorilor culturilor de rapiță 60

CONCLUZII 65

BIBLIOGRAFIE 67

12

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 – Dinamica suprafeței de cultură pentru rapiță în perioada 2003 -2010
în România 11
Figura 1.2 – Dinamica producției de rapiță în perioada 2003 -2010 în România 12
Figura 1.3 – Evoluția țărilor cu cele mai mari suprafețe cultivate cu rapiță la
nivel mondial 13
Figura 1.4 – Descrierea soiului Amor 19
Figura 1.5 – Descrierea soiului Astra 20
Figura 1.6 – Descrierea soiului Capitol 20
Figura 1.7 – Descrierea soiului Colvet 20
Figura 1.8 – Descrierea soiului Dolomit 20
Figura 1.9 – Descrierea soiului Madora 21
Figura 1.10 – Descrierea soiului Orlando 21
Figura 1.11 – Descrierea soiului Praska 21
Figura 1.12 – Descrierea soiului Triumf 21
Figura 1.13 – Descrierea soiului Valeasca 22
Figura 1.14 – Descrierea soiului Wotan 22
Figura 1.15 – Descrierea soiului Bolero 22
Figura 1.16 – Descrierea soiului Cyclone 22
Figura 1.17 – Descrierea soiului Star 23
Figura 2.1 – Amplasarea geografică a județului Neamț 24
Figura 4.1 – Descrierea hibridului de rapiță PR45D03 36
Figura 4.2 – Descrierea hibridului de rapiță PR44D06 36
Figura 4.3. Gândacul – adult de Meligethes aeneus 42
Figura 4.4 – Gândacul – adult de Entomoscelis adonidis 43
Figura 4.5 – Adult de Ceutorhyncus napi 44
Figura 4.6 – Larva de Ceutorhyncus napi 44
Figura 4.7 Larvă de Athalia rosae 46
Figura 4.8 Adult Athalia rosae 46

13 Figura 4.9 – Pagube produse de viespe 47
Figura 4.10 – Adult de Ceutorhyncus assimilis 48
Figura 4.11 – Daune la rapiță 48
Figura 4.12 – Adult de Delia radicum L 49
Figura 4.13 – Adult de Psylliodes chrysocephala L 49

14 LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1 Compoziția chimică a semințelor de rapiță 14
Tabelul 1.2 Compoziția în acizi grași -%-la soiurilevechi și noi de rapiță 14
Tabelul 1.3 Situația culturii rapiței la nivelul U.E. 2001 -2006 15
Tabelul 1.4 Suprafețe și producții realizate în perioada anilor 1997 -2009 la rapița
pentru ulei 15
Tabelul 1.5 Suprafețe și producția medie pe continente și țări mari cultivatoare 23
Tabelul 2.1. Poziția geografică a județului Neamț 24
Tabelul 4.1. Structura culturilor în perioada 2015 -2016 la Societatea S.C. EURO LIV
PARTNER S.R.L. Secuieni 35
Tabelul 4.2 Evoluția depunerii ouălelor și atacului de Ceutorhynchus napi în cultura
de rapiță 45
Tabelul 4.3 Entomofauna dăunătoare culturii de rapiță 52
Tabelul 4.4 Fișa biologica a dăunătorului Meligethes aeneus în anul 2016 –Neamț 53
Tabelul 4.5 Tabelul de sinteză a speciei Meligethes aeneus în anul 2016 ,
în zona Neamț 53
Tabelul 4.6 Fișa biologica a dăunătorului Entomoscelis adonidis în anul 2016 –
Neamț 54
Tabelul 4.7 Tabelul de sinteză a speciei Entomoscelis adonidis în anul 2016 ,
în zona Neamț 54
Tabelul 4.8 Fișa biologica a dăunătorului Ceutorhyncus napi în anul 2016
– Neamț 55
Tabelul 4.9 Tabelul de sinteză a speciei Ceutorhyncus napi în anul 2016 ,
în zona Neamț 55
Tabelul 4.10 Fișa biologica a dăunătorului Athalia rosae în anul 2016 –
Neamț 56
Tabelul 4.11 Tabelul de sinteză a speciei Athalia rosae în anul 2016 ,
în zona Neamț 56
Tabelul 4.12 Fișa biologica a dăunătorului Ceutorhyncus assimilis în anul 2016
– Neamț 57
Tabelul 4.13 Tabelul de sinteză a speciei Ceutorhyncus assimilis în anul 2016 ,
în zona Neamț 57

15 Tabelul 4.14 Ponderea speciilor dăunătoare ale culturii rapiței 58
Tabelul 4.15 Combaterea chimică a dăunătorilor rapiței 62
Tabelul 4.16 Combaterea chimică a dăunătorilor rapiței 63

9

INTRODUCERE

Brassica napus prezintă la ora actuală pe plan mondi ală una dintre cele mai importante
specii agricole oleifere, cultivându -se atât pentru semințele sale bogate în ulei (42 -48%), ulei
utilizat în alimentația oamenilor, la prepararea unor margarine, dar și în industrie (R oman Gh.
V., 2012).
Cultura Brassica napus e de actualitate mulțumită avantajelor pe care le deține această
plantă de cultură care le oferă atât cultivatorului, cît și consumatorului de produse rezultate prin
procesarea sa (Hălmăjan H. V., 2006).
Creșterea suprafețelor cu Brassica napus în țara noastră se datorează introducerii în
cultură a soiurilor si hibrizilor liberi de acid erucic și glucozinolați, cultivării de soiuri și hibrizi
rezistenți la iernare și scuturare, mecanizării tot ală a cultur ii și respectiv cerințelor ridicate de
Brassica napus pe piața externă și internă.
Brassica napus a devenit o cultură de mare interes, datorită unor avantaje pe care le
conferă:
 siguran ța viderii pe piață a produselor,
 asigură o materie primă excelentă p entru producerea de biodiesel ,
 foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor agricole,
 valorifică bine îngrășămintele chimice administrate,
 oferă mecanizarea completă a culurii,
 valorifică foarte bine precipitațiile căzute în sezonul rece;
 uleiul de Brassica napus deține un conținut ridicat în acizi polinesaturați,
 e o bună plantă meliferă timpurie,
Lucrarea ,, Observații cu privire la entomofauna dăunătoare și utilă din cultura de rapiță
și tratamentele chimice aplicat e la combaterea acestora ” e elaborată în urma cercetărilor la S.C.
EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni , societate care deține cultivată Brassica napus pe o
suprafață de 129 ha.
Obiectivele majore a lucrării se referă la cercetări privind identificarea și descrierea
dăunătorilor la Brassica napus și combaterea acestora.
Lucrarea e structurată pe cinci capitole.
Primul capitol se referă la stadiul actu ală a cercetărilor în domeniul cultivării Brassic a

10 napus având în vedere faptul că acestă cultură a luat o amploare deosebită în ultimii ani, datorită
avantajelor pe care le prezintă.
Capitolul al doilea prezintă condițiile climatice a județului Neamț , zonă favorabilă
cultivării Brassica napus, unde am studiat o suprafață de 129 ha în cadrul Societății S.C. EURO
LIV PARTNER S.R.L. Secuieni .
În al treilea capitol sunt prezentate materi a le și metodele de cercetare utilizate la cultura
de Brassica napus studiată, precum și scopul lucrării.
În al patrulea capitol sunt tratate rezultatele obținute; entomofauna specifică Brassica
napus și metodele de combatere a dăunătorilor, rezultatele privind observațiile din suprafața
analizată.
În ultima peri oadă, sp ecii de insecte sunt din ce în ce mai mult utilizate în c ombaterea
biologică a alt or specii de insecte dăunăt oare folosindu -se specii de paraziți sau prădăt ori.
Insectele este aproximativ 80% din numărul t otale a dăunăt orilor culturil or agric ole, atât
în timpul peri oadei de vegetație, cît și a perioadei în care pr odusele agric ole sunt rec oltate și
depozitate.
Mărimea pagubel or, care în f oarte multe cazuri ajunge până la c ompromiterea rec oltei,
posibilitatea insectel or de deplasare activă, adaptabilitatea ș i particularitățile l or biologice, fac ca
ele să c onstituie principalul obiectiv urmărit de om în lupta sa pentru a asigura o protecție a
plantel or cît mai eficientă.
La aceasta c ontribuie și faptul că pagubele pr oduse de insecte sunt mai repede observate
de om și în gener al sunt mai spectacul oase decît cele pr ovocate de agenții fit opatogeni, ce
acționează în gener at în timp.

11

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENER ALE

CAPITOULUL 1
STADIUL ACTU AL AL CERCETĂRILOR PE PLAN MONDI AL ȘI ÎN ROMÂNIA

1.1. Istoricul culturii de Brassica napus

Brassica napus ocupă în prezent un loc deosebit de important în economia mondială ca
sursă de uleiuri veget al, fiind utilizată atât în alimentație, cît și în industrie (Popov și Bărbulescu,
2007; Popov și colab., 2007; Rîșnoveanu, 2010; Trotuș și colab., 2008, 2009).
Cunoașterea insectelor dăunătoare din cultura de Brassica napus prezintă interes practic
deosebit, deoarece momentul desfășurării atacului e dificil de sesizat mulțumită dimensiunilor
foarte mici a speciilor și stadiilor lor fitofage, cît și mulțumită specificului atacului parazitar
ascuns în sol, în interiorul sau între țesuturile plantei, sau uneori neobservat de creșterea
vegetativă și dezvoltarea fenologică a plantelor.
Se poate afirma că, în cultur ile de Brassica napus, prin densitățile înregistrate și atacurile
generalizate produse la nivelul întregului are a din regiunea de influență a S.C.D.A. Secuieni, de
la an la an, importanță economică deosebită prezintă îndeosebi următoarele insecte: gândacul
lucios (Meligethes aeneus F.), puricii de pământ (Phyllotreta atra F., Phyllotreta nemorum L.,
Psylliodes chrysocephala L.), gărgărițele (Ceuthorrynchus napi Gyll. și Ceuthorrynchus assimilis
Paykull) și gândacul păros (Epicometis hirta Poda).
In perioada 2009 -2014, specia E. hirta Poda a fost identificată ca un dăunător important a
culturilor de Brassica napus, în perioada de înflorire.
Numărul adulților speciei E. hirta Poda colectați la capcanele tip bol galben, în perioada
2009 -2014, a total izat 1577 exemplare/capcană.
Coeficientul de variabilitate a fost în medie, pentru perioada 2009 -2014, de 40,78%, ceea
ce încadrează specia în categoria insectelor cu abundență ridicată pentru zonă.
In anii 2010 și 2013, coeficientul de variabilitate a spe ciei a fost de 134,9%, respectiv,
56,7%, ce caracterizează zborul ca fiind foarte intens.
In anii 2009, 2011, 2012, 2014, coeficientul de variabilitate a avut valori cuprinse între
11,34% și 17,86%, ce caracterizează zborul speciei ca fiind mediu.
O abunde nță mare au mai avut speciile: Phylltreta atra (124 exemplare), Epi centimetri etis

12 hirta (112 exemplare), Phllotreta nemoum (110 exemplare), Ceuttohynchus assmilis (108
exemplare), Ceuttohynchus npi (81 exemplare) și Baris chlorzans (79 exemplare).
Tabelul 1.1
Analiza indicatorilor ecologici a speciilor colectate cu ajutorul capcanelor de tip bol galben

In funcție de valoarea constanței (C), speciile se distribuie în următoarele clase (tabelul 1):

 7 specii sunt specii accident a cu valoarea indicatorului între 1 și 25% (Ceutorhynchus
pleurostigma, Credodera ferugnea, Sitna linatus, Chorops pmiliones, Eurdema ornatum,
Oulema melaopa, Tanymecs dilaticollis);
 6 specii sunt specii accesorii cu valoarea indicatorului între 25,1 și 50% (Phyllotreta
nigripes, Psy llides chryscephala, Baris chlrizans, Lygs pratesis, Oscnella frit, Athlia
rosae);
 5 specii sunt specii constante cu valoarea indicatorului între 50,1 și 75% (Phyllotreta atra,

13 Phyllotretanemorum, Ceuttrhynchus napi, Ceuttohynchus assimlis, Epiometis hirta);
 specie e specie euconstantă cu valoarea indicaorului între 75,1 și 100% (Meligethes
aeneus).
Obținerea
Speciile colectate se distribuie în patru clase de dominanță după cum urmează (figura 1):
 8 specii aparțin clasei D1 – specii subrecedente, cu va lori sub 1,1%
(Ceuttorhynchus pleurostigma, Crepiddera feuginea copoli, Sitna lieatus L,
Chorops puiliones Bjerk., Athaia rosae, Eurdema ornatum L.,
Oulemamelanopa, Tanymecus dilatcollis Gyll.j.
 3 specii se încadrează în clasa D2 – specii receente, cu valo ri cuprinse între 1,1
 2% (Phylloteta nigripes, Psylliodes crysocephala, Oscinella frit L.);
 7 specii aparți clasei D3 – specii subominante, cu valor cuprinse între 2,1 -5%
(Phyllotreta atra, Phyllotreta nemorum, Ceuttorhynchus napi, Ceuttorhynchus
assimilis , Epicometis hirta, Baris chlorizans, Lygus pratensis L.);
 1 specie aparțne clasei D5 – spcii eudminante, cu valori de p e 5,1% (Meligethes
aeneus).
În ceea ce privește evoluția unor producții eficiente de rapită se bazează pe aplicarea unor
tehnologii de cultivare optime. Dintre verigile tehnologice cu influență deosebită asupra
nivelului productiv și calitativ a producției putem menționa epoca de semănat și combaterea
dăunătoril or (Popov și Bărbulescu, 2007; Rîșnoveanu, 2010).
Lucrarea își propune evidențierea rolului epocii de semănat asupra dinamicii populațiilor
de dăunători, atât în toamnă, cît mai a s în primăva ra, în condițiile pedoclimatice a județului
Neamț.
Determinările efectuate în culturile de Brassica napus colza, în regiunea județului Neamț
au evidențiat o p ată mare de insecte dăunătoare, de la germinare – răsărire și până la recoltare
(Rîșnoveanu, 2010). Dintre ac ea, mulțumită impactului major asupra pro ducției, se menționează
speciile Athalia ros, Pieris brssicae, Ceutorrynchus quaridens, Ceutorrynchus assimlis,
Brevcoryne bras icae.
Astfel, pentru Athalia osa, din determină ile făcute toamna, se poate constata o creștere a
frecvenței atacului în primele e poci de semănat, datorat, în primul rând, dezvoltă rii ma puternice
a plantelor d Brassica napus. Cu cît se întârzie semnatul, se observă o scă ere semnificativă a
atacului produs de Athalia rosae (figura 1).

14
Figura 1 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunători la Brassica napus colza
(Athalia rosae – toamna)

Așa cum se poate observa în totalitatea evoluției propulației acestui tip de dăunător a rapiței
putem spune că e în funcție de epoca de semănat, când deține loc o scădere a frecvenței de 0,4%
pentru fiecare zi de întârziere a semănatului culturii de rapiță . Cu alte cuvinte avem de a face cu
un coeficient de determinare de 96,9%, și cu coeficient ul de corelație (R = 0 ,9848***).

Figura 2 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunători la Brassica napus colza
(Pieris brassicae – toamna)

15 Un alt dăunător de mare impact în ansamblul evoluției populației de dăunători din
regiunea județului Neamț e Piris brasice (figura 2). Așa cum se poate observa aceasta
reacționează semnificativ la însămânțarea Brassica napus în diferte epoci de semănat, iar
frecvența acestuia fiind mai mare la în perioada 1 septembrie – 10 septembrie (28,8 -30,5%),
pentru ca după aceast ă dată frecvența atacului dăunătorului să scadă până la 11,6%.
Ceuthorrynchus q adridens, unul din cei mai periculoși dăunători din cultura de Brassica
napus, e puternic influențat de epoca de semănat (figura 3). Cu alte cuvinte determinările
realizate primăvara, atunci când dăunătorul produce cele mai mari pagube se observă o creștere a
frecvenței dăunărilor produse cu o rată de 1,08% pentru fiecare zi de întârziere a semănatului
culturii, ajungând practic la 62,9 -80,9% în cadrul epocilor anterior date i de 15 septembrie.

Figura 3 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunători la Brassica napus
colza (Ceuthorhynchus q adridens – primăvara)
Un alt dăunător care aduce mari pagube rapiței este Ceuthorrhynchus assimilis (figura 3), care
distruge silicvele formate ori în curs de formare.

16
Figura 4 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunători la Brassica napus
colza
(Ceutorrhynchus ass milis – primăvara)
Brevicryne bra sicae (figura 4) e un dăunător polifag cu mare răspândire în regiunea
Bărăganului de Nord -Est, care produce pagube însemnate culturii de Brassica napus. În ceea ce
privește măsuriel ce trebuiesc întreprinse ac ea se referă la m ăsurile agrofitotehnice, dintre care
cele mai adecvate sunt: epoca op timă de semănat, folosirea de sămânță corespunzătoare care să
poată da randament maxim cu minim de resurse.

Coeficientul de determinare stabilit între eopca de semănat a rapiței și frecvența coloniilor
acestui dăunător deține valori strânse, de aproximativ 89,6%, iar în privința coeficientul de
corelație de aproximativ (R = 0,9489***), ceea ce scoate în evidență influența acestui factor

17 fitotehnic asupra populației acestui peric ulos dăunător a Brassica napus care dacă nu e
recomandat a fi tratat la timp poate să compromită toată cultura și astfel fermierii vor avea de
suferit.
În ceea ce privește existența unor coeficienți de stabilitate aflați sub limita semnif icației la
epocile mai timpurii a semănatului cuprins între 8,1 și 8,4%. Practic a cești coeficienți cresc la
semănatul rapiței din 15 septembrie cu procente de 51,8 și de 242,2%, ceea ce indică faptul că în
anii mai puțin favorabili creșterii și dezvoltării Brassica napus acest indicator poate produce
pagube ce pot infuența producția și de asemenea poate crește costurile cu tehnologia de cultură a
rapiței.

CONCLUZII
Princip alele concluzii rezultate în urma studiilor realizate și a analizei efectuate ac ea sunt:
 în cadrul regiunii județului Neamț epoca de semănat a culturii de Brassica napus poate fi
considerat un factor tehnologic care poate avea limite de cea mai mare importanță,
practic dacă rapița nu se seamnănă în perioada optimă dăunătorii pot afecta serios cultura.
 epoca cea mai favorabilă pen tru semănatul culturi de rapiță e intrevalul dinte 5 și 10
eptembrie.
 fiecare dintre acești dăunători analizați au reacționat diferit și au influenă negativă asupta
rapiței fiind vorba de intervalul dinte epoca de semănat și frecvența atacului care pot
genra diverse pagube
 semănatul cultur ii de rapi ță mai devreme poate favoriza atacul dăunătorilor de toamnă
(Atalia r sae și Pieris bra sicae), în timp ce semănatul târziu favorizează dăunătorii care
atacă primăvara (Ceuhorrhynchus quadridens, Cethorrhynchu assimilis și Breicoryne
brasicae).

1.3. Princip ale soiuri de Brassica napus

Brassica napus aparține familiei botanice Cruciferae sau Brasiccaceae , genul din care
face parte e Brassica , ce cuprinde 34 de specii, dintre care numai 5 sunt cultivate țara noastră, în
speci al pentru producerea de ulei , specia cea mai utilizată fiind Brassica napus L, (2n=20) ssp.
oleifera.
Soiurile de Brassica napus cultivate în țara noastră aparțin speciei B. napus ssp. oleifera ,
forma biennis (de toamnă), având următoarele caracteristici:

18
Figura 1.4 – Descrierea soi ului Amor

Figura 1.5 – Descrierea soiului Astra

Figura 1.6 – Descrierea soiului Capitol

Figura 1.7 – Descrierea soiului Colvet
Amor
•realizat în anul 2001 în Germania,
•talia plantelor de 53 -54 cm,
•MMB = 4,6 g,
•MH = 65 kg,
•un conținut de ulei în semințe de 38 -39%,
•este lipsit de acid erucic și cu un conținut scăzut de glucozinolați,
•durata vegetației = 277 zile,
•o bună rezistență la iernare, scuturare și arșiță și o bună toleranță la atacul de
Phoma și Verticillium,
•producția medie: 20,48q/ha. Se cultivă în toate zonele favorabile.
Astra
•este un hibrid creat în 2002 în Germania, cu talia înaltă,
•MMB= 3,9 g,
•MH=63 kg,
•conținutul în ulei de 41,01%,
•este lipsită de acid erucic, conținut scăzut la glucozinolați,
•semitimpuriu, cu o bună rezistență la iernare, scuturare și la atacul de Phoma .
•producția de semințe: 19,48 q/ha.
•se pretează în zonele favorabile rapiței de toamnă.
Capitol
•soi creat în 2002 în Franța, cu talie foarte înaltă,
•MMB= 4,1 g,
•MH= 65 kg, și conținutul în ulei de 40,26%,
•este semitimpuriu, lipsit de acid erucic, cu rezistență foarte bună la boli,
•producția: 18,14 q/ha, se recomandă în toate zonele favorabile rapiței de toamnă.
Colvet
• creat în anul 2000 în Franța, cu talia plantelor de 49 -55 cm,
•MMB=4,4 -6 g,
•MH= 65 -72 kg,
•conținutul de ulei în semințe de cca. 40%. Este lipsit de acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației = 271 -278 zile. Prezintă rezistență bună la iernare și scuturare,
•producția medie: 25,52 q/h. Se poate cultiva în toate zonele favorabile.

19
Figura 1.8 – Descrierea soiului Dolomit

Figura 1.9 – Descrierea soiului Madora

Figura 1.10 – Descrierea soiului Orlando

Figura 1.11 – Descrierea soiului Praska
Dolomit
• soi creat în 2002 în Germania, cu talie mijlocie
•MMB = 3,9 g,
•MH = 64 kg,
•41,88% ulei în semințe, lipsit de acid erucic și conținut scăzut de glucozinolați,
•este mijlociu, cu o bună rezistență la cădere și o foarte bună toleranță la atacul de
Phoma și Verticillium,
•producția: 18,89 q/ha, se cultivă în toate zonele.
Madora
•creat în Germania în 1997.
•talia plantelor = 105 -125 cm, cu 6 -7 ramificații pe plantă și 70 -106 silicve.
•sămânța este ovoidă, de mărime medie -mică,
•este soi semitardiv (durata vegetației = 265 -285 zile), cu rezistență bună la iernare
și cădere,
•semințele conțin 45 -45,6% ulei, fără acid erucic și fără glucozinolați,
•capacitatea de producție: 29 q/ha.
Orlando
•soi creat în Germania în 2002, cu talia medie spre înaltă,
•MMB = 3,8 g,
•MH = 60 kg,
•40,67% ulei în semințe, fără acid erucic și conținut scăzut în glucozinolați,
•este semitimpuriu, cu o rezistență bună la scuturare, secetă și la atacul cu Phoma,
•producție: 19,59 q/ha, se recomandă cultivarea în toate zonele favorabile.
Praska
•soi creat în Germania în anul 2001, cu talia de 45 cm,
•MMB = 4,6 g,
•MH = 65 kg, cca.
• 40% ulei lipsit de acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației = 278 zile, cu o bună rezistență la iernare, scuturare și la atacul de
Phoma,
•producția: 20,00 q/ha, se poate cultiva în toate zonele favorabile.

20
Figura 1.12 – Descrierea soiului Triumf

Figura 1.13 – Descrierea soiului V a asca

Figura 1.14 – Descrierea soiului Wotan

Figura 1.15 – Descrierea soiului Bolero
Triumf
•este soi autohton (creat de S.D.E.Moara Domneacă București), omologat în anul
1992,
•plantele au 125 -175 cm înălțime, formează în medie 112 silicve/plantă, cu 23
semințe/fruct, MMB = 4,42 g,
•este un soi semitardiv( perioada de vegetație de 270 zile), cu rezistență bună la
iernare și cădere,
•semințele conțin 42,45% ulei, fără acid erucic și fără glucozinolați,
•capacitatea de producție ridicată = 26 -34 q/ha.
Valesca
•creat în Germania în 1997, cu înălțimea plantelor de 112 -129 cm, formează 3 -8
ramificații/plantă și 60 -97 silicve/plantă.
•sămânța este ovoidală, de mărime medie -mică, cu un conținut în ulei de 43 -44%,
uleiul fiind fără acid erucic și glucozinolați.
•este un soi semitardiv (durata vegetației = 260 -270 zile),cu rezistență bună la
cădere și satisfăcătoare la iernare.
•capacitatea de producție 26 -38 q/ha.
Wotan
•cu 105 -120 cm înălțime, sămânța ovoidală, de mărime medie,
•MMB= 4,2 -5,0 g,
•este soi semitardiv, cu rezistență bună la iernare, cădere și frângere.,
•are o înflorire uniformă(după 7 -12 zile). Semințele conțin 41 -44% ulei care este
lipsit de acid erucic și de glucozinolați,
•capacitatea de producție 25 -32 q/ha. Se recomandă cultivarea în zonele favorabile
pentru cultura rapiței de toamnă.
Bolero
•creat în Germania în anul 2000, cu talia plantelor de 98 cm,
•MMB= cca. 4 g,
•MH= 66 kg,
•39,2% ulei din semințe, fără acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației este de 95 zile,
•are o rezistență bună la scuturare,
•producția medie = 11,62 q/ha. Se recomandă cultivarea în zonele favorabile.

21
Figura 1.16 – Descrierea soiului Cyclone

Figura 1.17 – Descrierea soiului Star
Cyclone
•creat în anul 2000 în Danemarca,
•cu talia de 96 cm, sămânța, rotundă cu
•MMB de 4 g,
•MH de 66 kg
•38,4% ulei lipsit de acid erucic și glucozinolați.
•durata vegetașiei este de 95 zile. Are o bună rezistență la scuturare.
•capacitatea de producție, 11,25 q/ha.
•se cultivă în toate zonele favorabole rapiței de primăvară.
Star
•creat în anul 2000 în Danemarca, cu talie de cca.103 cm, sămânța rotundă,
•MMB de 4 g,
•MH de 67 kg,
•38,9% ulei, fără acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației=cca. 96 de zile,
•prezintă o bună rezistență la scuturare,
•potențialul de producție=11,5 q/ha. Se recomandă în zonele favorabile rapiței de
primăvară.

9 Tabel 1.5
Suprafețe și producția medie pe continente și țări mari cultivatoare

9

CAPITOLUL 2
CADRUL NATUR AL AL JUDEȚULUI NEAMȚ

2.1. Amplasare și organizare geografică

Județul Neamț e situat în partea centr al estică a României, între par alele 460 40’ și 470 20’
latitudine nordică și meridianele 250 43’ și 270 15’ longitudine estică. Județul Neamț deține în
compo nență două municipii, trei orașe și 78 de comune.

Suprafața județului e de 589.616 ha, ceea ce este 2,5% din teritoriul țării. Această
suprafață fiind împărțită pe categorii de folosință în tabelul de mai jos.

Vecini: la nord
și nord –
vest
județul
Suceava
la est
județele
Iași și
Vaslui
la sud
județul
Bacău la vest
județul
Harghita

10 Tabel 2.1
Categorii de folosință a terenurilor din județul Neamț

Figura 2.1 – Amplasarea geografică a județului

2.2. Relieful județului

Relieful județului are o diversitate deosebită determinată într -o lungă perioadă de timp ,
alcătuirea și structura geologică, de mișcările tectonice, de succesiunea , din sisteme
morfoclimaterice. Este dispus în trepte pe care coboară de la vest spre est, cuprinzând unități
muntoase, unitate de podiș, unitatea subcarpatică, culoarele de vale ale Șiretului și Moldovei.
Unitatea subcarpatică e situată la Est de zona montană și cuprinde depresiunile: Cracău –
Bistrița , Neamț și o parte din depresiunea Tazlău.

11 2.3. Resursele de s ol al județului

Seria
cernoziomurilor și
cernoziomurile
levigate, •cu mare importanță în agricultură este reprezentată prin
cernoziumul slab levigat, care ocupa suprafețe mari în
sectorul terasat al Bistriței, între Roznov și Piatra Neamț,
precum și în valea Moldovei, la sud de Trifești, și cernoziomul
levigat (inclusiv podzolit), acesta din urmă întâlnindu -se mai
cu seamă în regiunea sibcarpatica (la nord-vest de Dobreni, pe
stânga Ozanei, și pe dreapta Moldovei, între Drăgănești și
Țibucani) . Pe interfluviu Moldova -Siret se găsesc
cernoziomuri moderat levigate
Seria solurilor argilo –
aluviale cenușii •ocupa o suprafață mai mare în comparație cu celalate tipuri .
Acest tip de soluri se întâlnește mai ales în zone de podiș, din
bazinul superior al Barladului, dar și în regiunea subcarpatică,
unele mai reprezentative sunt însă solurile cenușii închise și
cernoziomurile levigate podzolite .
Seria
cernoziomurilor și
cernoziomurile
levigate, •cu mare importanță în agricultură este reprezentată prin
cernoziumul slab levigat, care ocupa suprafețe mari în
sectorul terasat al Bistriței, între Roznov și Piatra Neamț,
precum și în valea Moldovei, la sud de Trifești, și cernoziomul
levigat (inclusiv podzolit), acesta din urmă întâlnindu -se mai
cu seamă în regiunea sibcarpatica (la nord-vest de Dobreni, pe
stânga Ozanei, și pe dreapta Moldovei, între Drăgănești și
Țibucani) . Pe interfluviu Moldova -Siret Seria solirilor argilo –
iluviale brune și solurile argilo -iluviale podzolite constituie
grupele de soluri cu cea mai mare răspândire
Seria solurilor brune
acide și brune •este caracteristica domeniului montan, în special regiunii
flișului, unde solurile brune dețin o pondere însemnată . În
asociație cu solurile brune acide, acstea ocupă suprafețe
întinse, putându -se contura două fâșii principale : una care se
întinde den bazinul Damucului până în bazinul Bistricioarei și
în continuitate pe valea Bistriței spre Cotârgași și alta care
începe din bazinul Oantu spre nord, prin bazinul Pângărați,
apoi în bazinul Cracaului, traversează valea Ozanei și se
continuă spre valea Rîșca .

12

2.4. Hidrologie si hidrogeologie județului

Caracteristice regiunii i Neamț sunt lacurile de acumulare de pe v a a Bistriței, de interes
hidroenergetic, ca Izvorul Muntelui, Pîngărați, Vaduri și Bîtca Doamnei. Cel mai mare e Lacul
Izvorul Muntelui care, la nivelul norm a de retenție deține o suprafață de 3100 ha și un volum de
1230 mil. m3. Puterea instalată a hidro entral e de 210 MW. Barajul deține înălțimea de 127 m, iar
lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumula e au dimensiuni mai reduse
(conform tabelului).

2.5. Cli ma

Clima regiunii i Neamț e temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de
particularitățile circulației atmosferice, de altitudine, de formele și fragmentarea reliefului, dar și
de suprafețele lacustre a menajării hidroenergetice a râului Bistrița. Efectul de “baraj” a
Carpaților Orientali se manifestă în tot cursul anului, în condițiile advecției dinspre vest a
maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.

Seria solurilor brune
podzolite •este mai bine dezvolatată în bazinul Dumucului, bazinul
superior al râului Borca și pe dreapta Bistriței, între Hangul și
Sabașa, în toate aceste cazuri este vorba de soluri feriiluviale
și soluri podzolice . Pe areale foarte mici, ca de exemplu în
bazinul superior al râului Borca și în Masivul Ceahlău, se
găsesc și soluri podzolice humico -feriiluviale .
Seria solurilor de
pajiște alpină •deține o pondere destul de mică în ansamblu teritoriului
județului și anume : în bazinul superior al râului Dămuc .
Uneori le întâlnim și că soluri litomorfe și rendzine în bazinele
râurilor Dămuc și Bicaz .

13

CAPITOLUL 3
SCOP, OBIECTIVE, MATERI AL ȘI METODĂ DE CERCETARE

3.1. Scop
Brassica napus se cultivă atât pentru folosințele semințelor s a în diferite domenii dar și
pentru tehnologia și adaptarea aceia la condițiile pedoclimatice din țara noastră având o pondere
din ce în ce mai seminifcativă în cadrul culturilor agricole practicate de fermiei.
Scopul lucrării e acela de a pune în evidență aspectele teoretice și practice referitoare la
tema analizată respectiv determinări și observa ții cu privire la modul de răspândire a culturii ,
descrierii speciei, enumerarea caracterisiticilor biologice și ecologiei a rapiței precum și
combaterea principalilor dăunători din cultura de Brassica napus, prin identificarea elementelor
ce stau la baza analizei principalilor dăunători și a princip a lor metode de combatere a acestora.

3.2. Obiective

Cercetările au fost efectuate în cadrul Societății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni în perioada 2015 -2016 și au vizat cunoașterea stării fitosanitare a culturii de Brassica
napus din cadr ul unității, în care s -au urmărit princip ale obiective:

Cercetare studiul teoretic cu privire la cultura de Brassica napus prin
evidențierea importanței acesteia, a principalelor modalități de
cultivare a acestora precum și descrierea soiurilor existente de
Brassica napus ;
identificarea agenților patogenilor responsabili de apariția
acestora, determinând atacul fiecărui patogen în parte ;
eficacitatea tratamentelor asupra atacului patogenilor depistați .

14 3.3. Materi al și metode de cercetare

În perioada 2016 -2016 s -au efectuat observații și determinări cu privire la colectarea și
identificarea entomofaunei dăunătoare din culturile deBrassica napus.
Determinările realizate și analizate au constat în:
– detereminarea și numărarea exemplarelor de dăunători ai rapiței pe suprafața de 1 m2
delimitat de rama metrică folosite în cadrul solei respective .
– efectuarea de colectări pe baza capcanelor tip bol galben și analiza și interpretarea
rezultatelor.
Utilizarea bolului galben

În determinarea analizei, m aterialul biologic ce s-a colectat a fost analizat cu lupa și
determinat pe specii conform metodolgiei de cercetare enunțate privind gradul de dăunare a
culturii de rapiță prin infuența specifică dăunătorilor existenți.

Rol
•Se folosește pentru semnalarea aparitiei
dăunătorilor în cultură înainte ca atacul
acestora să provoace pagube
importante. Montaj
•Se amplasează în cultura de Brassica
napus la aproximativ 10 m de margine
și, dacă este cazul, în regiunea de
învecinare cu liziere de păduri sau cu
foste culturi de Brassica napus. Se
umple vasul cu apă la care se adaugă
detergent lichid de vase pentru
reținerea insectelor.
Intreținere
•Se vizitează bolul galben cel puțin o
dată pe saptămână pentru a putea
detecta sosirea dăunătorilor și
completarea nivelului de lichid. Apa
din bol se înlocuieste periodic. Inălțimea de amplasare a bolului
•se face în funcție de înălțimea culturii.
Pentru purici bolul se amplasează la
nivelul solului.

15 3.4. Estimarea daunelor și pagubelor

Dauna se exprimă prin g rad de dăunare (G.d.%).
Gradul de dăunare a unei culture se stabilește i n cursul perioadei de vegetație și se
calculează procentual, fiin d produsul din frecvență (F%) și intensitate (I%) raportat la 100, după
formula:
G.d. =
100% % I F sau G.d. =
Nfi) (

Frecvența atacului (F%) este raportul dintre numărul de plante ori de organe ale plantei
atacate (n) și numărul total de plante ori de organe analizate (N), exprimat procentual, după
formula:
F% =
Nn . 100

•- evidența speciilor de animale dăunătoare pe
zone (alcătuirea hărților de răspândire a
dăunătorilor) ;
•- dinamica speciilor dăunătoare împreună cu
cea a speciilor antagoniste (paraziți și
prădători) ; raportul numeric optim în
favoarea dușmanilor naturali exclude
folosirea tratamentelor chimice ;
•- ciclul biologic al speciilor dăunătoare dintr-
o anumită zonă, în strânsă corelație cu
factorii ecologici, abiotici și biotici ;
•- densitatea numerică la speciile principale,
respectiv specii de importanță economică
majoră ;
•- pragul economic de densitate a populațiilor
(PEDP), care să justifice aplicarea
tratamentelor chimice . Elementele necesare
pentru aplicarea
combaterii integrate sunt:

16 Aplicarea combaterii integrate.
Procesul de aplicare a metodelor de combatere integrată a dăunătărilor din cultura de
rapiță poate face parte un ansambul de metode care să vină în determinarea și combaterea
eficientă a dăunătorilor astfel cele mai uzu al metode sunt:

–
–
Metode agroculturale.
•Prin acestea se urmărește modificarea practicilor agricole existente în funcție de
factorul fitosanitar, acestea constând în: alegerea terenului și aplicarea lucrărilor de
întreținere în funcție de dinamica complexului de dăunători polifagi ai rapiței și
dușmani naturali; folosirea de sămânță sănătoasă într -un agrofond bine fertilizat;
respectarea anumitor epoci de însămânțare pentru a se evita pagubele produse de
dăunători; folosirea unui asolament rațional; recoltarea la timp și în bune condiții;
folosirea de soiuri și hibrizi rezistenți sau toleranți la atacul dăunătorilor etc.
Metode fizico -mecanice .
Acestea constau în utilizarea mijloacelor termice, a câmpurilor electrostatice de înaltă
frecvență, a ultrasunetelor, a surselor luminoase, alimentare, sexuale și a diferitelor
dispozitive de captat insecte: brâie capcană, inele cleioase, gropi capcană etc.
Metode biologice.
Folosirea microorganismelor utile sub formă de biopreparate, precum și a paraziților și
prădătorilor, utilizarea metodei autocide, folosirea endohormonilor și exohormonilor,
recurgerea la metoda genetică, fiziologică etc.

17

Metode chimice
Se vor aplica numai atunci când este nevoie și este rentabilă, după următoarele criterii:
efectuarea unui număr redus de tratamente în epocile optime; folosirea de preparate
lipsite de toxicitate sau cu toxicitate foarte redusă; utilizarea de produse necumulative,
cu persistență mică; alternarea teratamentelo pentru evitarea apariției de rase rezistente
de dăunători.

18

CAPITOLUL 4
REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Istoricul societății

S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni își obține veniturile din comercializarea
produselor agricole obținute dintre care o parte sunt destinate pentru plata arendării terenului.
S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni cu sediul soci a în municipiul Roman,
județul Neamț, strada Teiului 20 Bl. 3 Ap. 1 Cod 611047, a fost înființată în anul 2002 cu număr
de înregistrare la Registrul Comerțului Neamț J27/108/2002, cod unic de înregistrare fiscală
RO14494001, având ca obiect princip al de activitate cultivarea ce rea lor, plantelor leguminoase
și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (cod CAEN – 0111) și activitate secundare de
4778 – comerț cu amănuntul a altor bunuri, în magazine specializate.
Capitalul soci al subscris, nevărsat e de 200 lei.
De-a lungul timpului S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni înregistrează
performanțe din ce în ce mai mari în ceea ce privește producția. Acest lucru se datorează
mordenizării parcului agricol și a tehnologiei avansate folosite, desfășurarea lucrărilor în
corcondață cu epocile optime având o calitate superioară și folosirea de sămânță certificată
achiziționată de la marii producătorii din România.
Exploatația terenului agricol la această unitate luată în studiu practică o rotația a
culturilor: porumb, grâu, floarea soarelui, răpiță, soia aplicându -se corespunzător lucrările
agrotehnice de combatere a bolilor și dăunătorilor, fertilizarea și ierbicidarea în perioada optimă
precum și combaterea eroziunii solului.

19 4.2. Dotare

Societatea și -a început act ivitatea cu un tractor U 650 cu 65 CP, un plug reversibil
Niemeyer 2 brazde, un combinator Kompaktomat K 600 PS cu 6 metri lățimea de lucru și o
semănătoare SUP 29.
În prezent unitatea deține în parcul agricol următoarele tractoare și utilaje agricole:
 Tractoare Belarus -2 buc de 121 CP si 82 CP
 pluguri -2buc,freza -1buc,
 disc-2 buc,
 instalatie de erbicidat -1buc,
 SPC-1buc,SUP -1Buc,
 combinator -1 buc

4.3. Structura culturilor pentru 2015 și 2016

S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni prezintă pe cele 212 h a în 2015, respectiv
234 ha în 2016 culturi de: grâu, porumb, floarea soarelui, orz și răpită.
Tabelul 4.1.
Structura culturilor în perioada 2015 -2016 la S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni
Nr.
Crt. Cultura Anul 2015 Anul 2016
1 Grâu 45 ha 50 ha
2 Brassica napus 62 ha 96 ha
3 Porumb 75 ha 62 ha
4 Floarea -soarelui 25 ha 26 ha
5 Soia 5 ha 0 ha

Unitatea agricolă înglobează un număr de cinci culturi fiind considerate cele mai
valorificate culturi din țara noastră.

20 4.4. Soiuri cultivate sau hibrizi în cadrul Societății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni

Societatea S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni a folosit doi hibrizi, distribuiți de
Pionner ( PR45D03 și PR44D06).

Figura 4.1 – Descrierea hibridului de Brassica napus PR45D03

Figura 4.2 – Descrierea hibridului de Brassica napus PR44D06

•Maturitate și producție
•Hibrid semitimpuiu, Producție bună și stabilitate excelentă
•Avantaje
•Are o foarte mare toleranță la frângere și scuturare; toleranța la scuturarea
boabelor din silicve și potențial de producție ridicat; toleranța la secetă și
bună vigoare după răsărire; toleranța la Phoma și foarte bună la Sclerotinia;
•Descriere
•Talie medie – joasă; înălțimea plantei: 120 – 130 cm; Conținutul de
glucozinolați este 12 – 14 µmol/g; dezvoltare în toamna moderat încet și
continuu fără alungire; dezvoltare în primăvara tardivă; conținut ridicat în
ulei; capacitate de ramnificatie foarte bună
•Recomandări
•Este un hibrid nepretențios putând fi adaptat pentru toate zonele de cultură a
rapitei din România; desimea recomandată la semănat: 55 -65 boabe
germinabile/m2
PR45D03
•Maturitate și producție
•Hibrid timpuriu,
•Producție foarte ridicatasi conținut ridicat în ulei
•Avantaje
•Are o foarte mare toleranță la frângere și scuturare; toamna are o dezvoltare
preponderent pe orizontală; toleranța la temperaturi scăzute și îngheț; toleranța
la Phoma și foarte bună la Sclerotinia
•Descriere
•Talie medie –inalta; înălțimea plantei: 130 – 140 cm; Conținutul în glucozinolați
este 12 -14 µmol/g; dezvoltare în toamna moderat încet și fără alungire;
dezvoltare în primăvara foarte tardiva; contimut în ulei foarte ridicat
•Recomandări
•Este un hibrid nepretențios putând fi adaptat pentru toate zonele de cultură a
rapitei din România;
•Desimea optimă la semănat: 40 – 50 boabe germinabile/ m2
PR44D06

21 4.5. Dăunătorii semnalați în cadrul Societății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni

Aplicarea metodelor diferite de combatere a dăunătorilor și în speci al a celor biologice de
combaterea dăunătorilor, presupun un ansamblu de măsuri necesare și eficiente care se aplică în
scopul distrugerii organismelor anim al dăunătoare plantelor de rapiță din cultura fermei.
Toto dată cu descrierea fenomenului de parazitism de cătr e cercetătorul Aldrovandi în
lucrarea sa ”De animalibus insectae”, care vine cu o analiză privind cercetarea științifică
agricolă a mijloacelor , procedeelor și metodelor de combatere biologică a dăunătorilor din
cultura de rapiță , cu un accent deosebit as upra fenomenului de parazitism.
Principalii dăunători care afectează culturile de Brassica napus din cadrul fermei ,
producând pagube economice semnificative, începând din primele faze de vegetație sunt:
 Melig ethes aeneus (gândacul lucios a cruciferelor),
 Psylliodes (puricele de păm ânt a tulpinilor),
 Ceutorrznchus napi (gîrgîrița tulpinilor),
 Entomos celis adonidis (gândacul roșu a rapiței),
 Athalia rosae (viespea rapiței),
 Ceutorrznchus assimilis (gărgărița semințelor),
 Dasineura brassicae (țânțarul silicvelor),
 Plutella meculipennis (moloa cruciferelor),
 Delia radicum (musca rădăcinilor) etc.

22
1. Gândacul lucios a florilor de Brassica napus (Meligethes aeneus )

Figura 4.3. Gândacul – adult de Meligethes aeneus

• întâlnit în Europa Centrală, în nordul Europei, America, Africa și Asia Centrală . La
noi se găsește în zonele cu precipitații mai bogate, mai ales în Transilvania, Banat și
nordul Moldovei . Răspândire
•Adultul are cor oval, de culoare neagră cu reflexe metalice verde -albăstruie, de la
1,5-2,7 mm lungime, convex dorsal și plan ventral . Antenele sunt formate din 11
articole, măciucate, cu măciuca compusă din 3 articole, de culoare închisă . Descriere
•produce pagube cruciferelor, atingând valori maxime când cultura este mai tardivă,
aflânsu -se în cultură plante aflate în curs de îmbobocire . Insectele adulte au un regim
de hrană floral, întâlnindu -sepe inflorescențele diferitelor specii sălbatice și cultivate
din familiile crucifere, ranunuculacee, leguminoase, rosacee și umbelifere . (Nielsen
și Ayelsen, 1988 ). Daune
•combaterea populațiilor dăunătorului se recomandă prin: arătură adâncă de toamnă,
efectuată după recoltare culturilor de crucifere ; însămânțare timpurie și cultivarea de
soiuri precoce, distrugerea buruienilor din familia crucifere și realizare de prașile
repetate în perioada transformării larvelor în sol. În general culturile de Brassica
napus trebuie monitorizate de la începutul formării mugurilor florali până la
formarea silicvelor cu ajutorul observațiilor ditrecte al capcanelor sau prin filetări,
astfel încît la atingerea PED -uluide 5 adulți/plantă până la 20 adulți plantă . Aplicarea
de tratamente chimice prin stropirea culturilor . Combatere

23 2. Gândacul roșu a Brassica napus (Entomoscelis adonidis)

Figura 4.4 – Gândacul – adult de Entomoscelis adonidis

• adultul are 7-11 mm lungime și corpul oval -globulos, cu antene moniliforme din
11 articole . Culoarea corpului este cafenie, antenele , partea ventrală și
picioarele sunt negre, iar capul, pronotul și elitrele sunt roșii și cu trei dungi
longitudinale negre (Figura 19). Larva are 11-13 mm lungime și corpul acoperit cu
trei rânduri de tuberculi de fiecare segment (Figura 2). Culoarea este dorsal
brun -negricioasă, iar ventral galben -brun, cu capul negru . Descriere
•specie monovoltină, insecta iernează în stadiul de ou depus în soluri ușoare la 2-
8 cm adâncime, în grupe de 60-100 bucăți și chiar 200-225 ouă. Biologie și ecologie
•insecta trăiește spontan pe Adonis vernalis , dar în general este un dăunăt or
polifag, atacând în special cruciferele și compositele, ranunculaceele, sfecla etc.
Gândacii (toamna) și larvele (primăvara) rod până la scheletare frunzele de la
plantele tinere, atacul fiind în vetre, iar daunele ajungând la 20-45 %, cultura
fiind compromisă (60%) la infestări puternice . Plante atacate și mod de dăunare
•se poate face prin : lucrările solului, asolamente și rotația culturilor cu porumb,
distrugerea buruienilor, arături de vară . După Perju( 1995 ), populația
dăunătorului este limitată puternic datorită a activității prădătorilor, paraziților
și microorganismelor entomopatogene . În toamnă adulții sunt infestați cu
Beauveria bassiana . Combatere

24
3. Gărgărița tulpinilor de Brassica napus (Ceutorhyncus napi)

Figura 4.5 – Adult de Ceutorhyncus napi Figura 4.6 – Larva de Ceutorhyncus napi

•adultul are corpul de culoare neagră -plumburie și o lungime de 3,6-4,0
mm. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, interstriurile având cîte
3-4 rânduri de perișori scurți și fini. Larva, apodă și eucefală, la completa
dezvoltare, are corpul de 3-4 mm lungime, capsula cefalică gălbuie –
brună, iar corpul de culoare gălbuie și cu protuberanțe inserate cu
perișori . Descriere
• iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului de la baza
plantel or. In primăvară, când temperatura depășește 9 grade C, după o
perioadă de zbor, hrănire și copulație de 25-30 zile, femelele depun ouăle
în maduva tulpinii plantel or gazdă . O femelă depune 15-60 ouă. Incubația
durează 6-20 zile, în funcție de mersul vremii . Primele larve apar în
aprilie, iar dezv oltarea completă a acest ora are loc în 30-40 zile, după
care părăsesc tulpinile și migrează în sol la 4-6 cm adâncime . In sol
larvele se transf ormă în pupe și după aproximativ o lună în insecte adulte,
dar rămân în diapauză până la sfârșitul toamnei când, părăsind coconii
nimfali, urcă la suprafață, la baza plantel or și hibernează . Biologie și ecologie
•specie oligofagă, care preferă culturile de Brassica napus, varza,
conopida, la care produce pagube considerabile . Adulții hibernanți rod
perforații marginale în limbul foliar și vârful tulpinil or. Larvele rod
galerii descendente ori ascendente în măduva tulpinil or, determinând
deformarea și răsucirea longitudinală a acest ora. Plante atacate și mod de dăunare
•pentru reducerea populațiilor dăunătorului se recomandă aplicarea
metodelor preventive : evitarea terenurilor cu exces de umiditate, cu exces
de gunoi de grajd sau îngrășăminte cu azot, administrarea unor doze
crescute de îngrășăminte cu azot, administrarea unor doze crescute în
îngrășăminte fosfatice, semănatul la distanțe de solele cultivate anterior
cu plante susceptibile la atacul dăunătorului . Combatere

25 În ceea ce privește modul de urmărire a acestora în cadrul culturii de rapiță ouălele de C.
napi, pe zona vârfului tulpinii princip al a rapiței , sub primii butonii florali ai rapiței sau în lăstarii
laterali ai rapiței , atunci când tulpinile au avut 40-50 centimetri înălțime, numărul de larve/plantă
și lungimea g alriei săpate de larve în tulpină, se remarcă atacul deosebit de puternic a
dăunătorului, observații efectuate de Ro șca și B ucur în 2011 (tabelul )
Tabelul 4.2
Evoluția depunerii ouălel or și a atacului de Ceut orhynchus napi în cultura de Brassica napus
Observația 02-IV 16-IV 30-IV 14-IV 28-IV
Nr. oua/planta 1,3 4,6 0,3 0 0
Nr. larve/planta 0 2,6 5,6 3,3 1,3
Nr. g a rii/planta 0 1,3 5,6 6,3 6
Nr. medie a g a riei ( centimetri ) 0 2,5 5,7 6,5 6,2

4. Viespea Brassica napus ( Athalia rosae)

Figura 4.7 Larvă de Athalia rosae Figura 4.8 Adult Athalia rosae

•adultul are corpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, toracele roșcat și
abdomenul roșu-gălbui . Antenele sunt formate din 10 articole de culoare
neagră . Picioarele sunt roșcat -gălbui, iar tibiile și tarsele au cîte un inel
negru . Aripile sunt gălbui . Lama fierăstrăului de la ovipozitor cu 12-14
dinți fini. Larva, respectiv omida falsă, la completa dezvoltare are corpul
de 15-18 mm lungime, glabru, cenușiu pe partea dorsală și cenusiu -verzui
pe laterale . Capul este mic, rotund și negru . Antenele sunt formate din 3
articole scurte . Picioarele toracice sunt formate din 5 articole de culoare
neagră . Descriere

26

Figura 4.9 – Pagube produse de viespe

• are 2 generații pe an. Iernează ca larvă ajunsă la completa dezvoltare în sol, într-
un cocon mătăsos . În primăvară, prin aprilie, larvele se împupează, iar în cursul
lunii mai apar adulții din generația hibernantă . După cîteva zile de hrănire și
maturație sexuală are loc copulația și ponta . Cu ajutorul ovipozitorului, femela
desface cele două epiderme ale marginii frunzei și depune cîte un ou în mici
cavități . Ouăle sunt vizibile, prin transparență, sub forma unor mici umflături .
După 1-2 săptămâni apar larvele care, se hrănesc cu epiderma inferioară și
parenchimul frunzei . Funcție de condițiile climatice, dezvoltarea larvei durează
20-50 zile, apoi stadiul de pupă 15-20 zile, iar insectele adulte din prima
generație apar la sfârșit de iulie, început de august . Larvele din generația a II-a se
dezvoltă în cursul lunilor august -septembrie . La începutul lunii octombrie, larvele
migrează în sol pentru iernare . Biologie
• specie oligofagă, care atacă diferite crucifere cultivate (Brassica napus,
muștar, varza, gulii, conopida) sau sălbatice (Brassica napus sălbatică
etc.). Larvele abia eclozate minează frunzele ; cele mai dezvoltate rod
epiderma inferioară și mezofilul frunzelor . Frecvent larvele rod florile și
fructele în formare . Plante atacate și mod de dăunare
•pentru limitarea pagubelor realizate de larve, se recomandă : distrugerea
cruciferelor spontane ; efectuarea arăturilor după recoltarea Brassica napus sau
cruciferelor (pentru scoaterea larvelor din sol); respectarea rotației cu păioase sau
rădăcinoase ; fertilizarea echilibrată și însămânțarea culturilor cît mai devreme,
tăvălugirea vetrelor atacate în toamnă și tratarea cu insecticide ale acestora .
Aplicarea tratamentelor chimice, în vegetație, se recomandă la apariția larvelor,
când PED -ul este peste 2 larve/plantă . Tratamentele de combatere se efectuiază
cu produsele avizate în Codex, sau la recomandările specialiștilor în protecția
plantelor . În perioada înfloritului se vor utiliza numai insecticide cu timp de
pauză foarte mic sau produse selective față de entomofauna utilă. Combatere

27 5. Gărgărița semințelor ( Ceutorhyncus assimilis )

Figura 4.10 – Adult de Ceutorhyncus assimilis Figura 4.11 – Daune la Brassica napus

•adultul are corpul de culoare neagră, acoperit cu perișori și solzi
cenușii . Lungimea este de 2–2,8 mm. Pronotul prezintă cîte un tubercul evident,
care se găsește într-o pozitie ușor transversală . Striurile elitrelor au cîte un rând
de solzi, iar interstriurile cîte două rânduri de solzi . Partea anterioară a elitrelor
este fin granulată . Larva este de tip curculionid . Corpul este curbat, de 3-5 mm
lungime, de culoare albă. Capsula cefalică este brună . Descriere
• iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului . In primăvară părăsesc
locul de hibernare și migrează pe cruciferele spontane și apoi pe culturile de
crucifere . Maturitatea sexuală intervine după 40-70 zile de hrănire de la apariție,
după care are loc copulația și apoi ponta .Depunerea ouălor are loc în silicvele în
formare . Femela roade un orificiu în peretele silicvei și în fiecare orificiu ros
depune un ou. O femelă depune 35-50 ouă. Incubația durează 8-11 zile, iar
evoluția larvară durează 20-35 zile. La completa dezvoltare larvele rod orificii în
peretele silicvei, părăsesc locurile de hrană, se retrag en sol și, în stratul
superficial, se împupează . Stadiul pupal durează 10-15 zile. Noii adulți se hrănesc
pe seama plantel or crucifere spontane și cultivate, până în toamnă când se retrag
pentru hibernare . Biologie și ecologie
• insecta atacă diferite crucifere spontane și cultivate . Adulții rod mici cavități în
tulpini, pedunculi și butoni florali, iar larvele consumă semințele . In cursul
dezvoltării sale o larvă distruge 6-9 semințe . Plante atacate și mod de dăunare
•tratamentul trebuie început atunci când se observă o insectă la 2 plante . PED -ul
poate fi redus la o plantă atacată, când atacul este însoțit de prezența muștel or
păstăii (Dasineura brassicae ). De obicei, dăunăt orul se grupează pe marginea
culturii, astfel că un tratament efectuat la marginea solei este suficient pentru
combaterea dăunăt orului din punct de vedere economic. Deoarece în perioada
depunerii pontei o parte din Brassica napus este înflorită și cu polenizat ori, se
recomandă aplicarea de insecticide care protejează fauna utilă, cu produsele
avizate în Codex, la dozele recomandate, sau urmând recomandările specialiștil or
în protecția plantel or. Combatere

28 6. Musca rădăcinilor (Delia radicum L)

Figura 4.12 – Adult de Delia radicum L

•adultul seamănă cu musca de casă, iar larvele sunt de culoare albă, făra picioare .
Ouăle sunt de culoare albă, alungite, în formă țigaretă, având cuticula striată . Larva
este apoasă, groasă, de culoare albă sau galbenă, strălucitoare, rotunjită la capătul
posterior și ascuțită la cel anterior . Descriere
•ponta este depusă la baza tijei. Larvele se hrănesc timp de 2-3 săptămâni înainte de
împupare, stadium în care parcurg perioada de iarnă . La desprimăvărare, larvele ies
din pupă ca muște și ciclul biologic se repetă . Biologia
•majoritatea daunelor apar toamna, când plantele afectate de musca rădăcinilor
prezintă o tentă de culoare roșie sau mov. Rădăcina principală este găurită și adesea
daunele sunt provocate de larve . Plantele se pot regenera, dar dezvoltarea acestora
trebuie monitorizată cu strictețe . Daunele provoacate în primăvară sunt mai puțin
periculoase deoarece plantele sunt mai dezvoltate . Plante atacte și mod de dăunare
• se recomandă măsuri agrofitotehnice care se referă în special la fertilizarea
suplimentară, aratul toamna după recoltarea culturilor de crucifere . Tratamentele
seminței cu insecticide recomandate înlătură atacurile care pot determina pierderi de
recoltă semnificative . Combatere

29 7. Puricele albastru a Brassica napus (Psylliodes chrysocephala L.)

Figura 4.13 – Adult de Psylliodes chrysocephala

Alți dăunători întâlniți la cultura de Brassica napus:
 ploșnițele cruciferelor ( Euryde ma ornata, Eur derma oleracea ) gândacul albastru a
muștarului ( Colaph lus sophiae )
 viermii sârmă ( Agrites sp )
 gândacul pământiu ( Opatrum s bulosum )
 buha verzei ( Maestra brassi ae)
 cărăbușul de mai ( Melolonha M lolontha )
 Coccinela sp.,Caocorius nor egicus etc.
•adulții au lungimea de 4 mm, se deosebesc prin culoarea lor verde – albăstrui
cu luciu metallic, au antene lungi, picioare mari în spate și sar foarte rapid
dacă sunt deranjați . Larvele au corpul pestriț iar capul și coada sunt negre . La
o privire atentă se văd și cele trei perechi de picioare . Descriere
•puricele albastru al Brassica napus are o generație pe an. Apogeul apariției
puricilor adulți este la sfârșitul lunii septembrie, Ouăle sunt depuse în sol în
jurul plantelor, eclozarea putând avea loc în orice moment începând cu
octombrie, în funcție de temperatură . După ce se hrănesc , larvele cad de pe
plantă și se dezvoltă în sol peste iarnă . Biologie
• atacul puricilor adulți survine în vetre, toamna devreme, provocând perforări
la nivelul cotiledoanelor de Brassica napus, reducând mult vigoarea
plantulelor . Daunele cele mai importante sunt produse de către larve , care
rod tuneluri prin pețiolul frunzelor și tulpini . Pe fondul unei vigori mult
slăbite de atacul adulților, larvele de Psylliodes pot provoca uneori moartea
plantelor de Brassica napus . Plante atacate și mod de dăunare

30 Analiza și interpretarea rezultatelor
Producția de rapiță ( Brassica napus ) din cadrul fermei a fost condiționată, ca și în cazul
verigilor tehnologice a culturilor , de protecția acestora împotriva atacului de dăunătorii specifici
culturii de rapiță.
Entomofauna dăunătoare ce a fost colectată din culturile de rapiă (Brassica napus ) de pe
toată perioada de vegetație, a fost reprezentată de 5 specii și a totalizat un număr de 788
exemplare/m2, și anume:
1. s-au întâlnit specii de gândaci ca cel lucios (Meligethes aeneus );
2. alt dăunător nelipsit din clutura de rapiță e gândacul roșu a aceia (Entomoscelis
adonidis);
3. un număr seminifcativ de gărgărițe a tulpinil or de Brassica napus ( Ceuth orinchus napi );
4. de asemenea a fost înregistrat un număr destul de mare de viespi ce atacă rapița (Athalia
rosae);
5. Un ultim dăunător e cel înregistrat de g ărgărița semințel or de rapiță (Ceut orhyncus
assimilis).

Analizând entomofauna dăunătoare, de pe faze de dezvoltare ale plantei, s -a constatat că
cea mai mare densitate s-a înregistrat în faza de înflorire (238 exemplare/m2 ), iar cea mai redusă,
in faza de maturitate a plantelor (23 exemplare/m2 ).
Grupând fazele de vegetație a plantelor în funcție de sensibilitatea acestora la atacul
dăunătorilo r, sa constatat o mare a bundență a speciilor dăunătoare în perioada cuprinsă între
îmbobocire – înflorire și formarea silicvelor (593 exemplare/m2), urmată apoi de perioada
cuprinsă între germinare – răsărire și formarea rozetei (95 exemplare/m2), iar cel mai redus
număr de insec te s-a înregistrat în feno fazele de alungire a tulpini și de formare a boabelor și
maturare a acestora (100 exemplare/m2) (Tabelul 4.3).

52 Tabelul 4.3
Entomofauna dăunătoare culturii de Brassica napus

Analiza speciilor dăunătorea din cadrul culturii de rapiță a evidenția aspectele referitoare la modul de apariței a speciilor în clutură
determinându -se în perioadele de vedetație a culturii de rapiță și anume perioada de germinare, cea de răsărire, formarea rozetei, alungirea tulpinii,
îmbobocir e, înflorire, formare silicve, formare boabe, și maturare.

53 Tabelul 4.4
Fișa biologica a dăunătorului Meligethes aeneus în anul 2016 –Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.4 ) activitatea de apariței a dăunătorilor în speci al activitatea de hrănire a larvelor speciei de gândac lucios a început
la data de 18. februarie , iar dezvoltarea larvară durea ză până la data de 11.mai ; primele pupe încep să apară la data de 9. mai, ultimele pupe au fost
găsite până la data de 8. iunie ; adulți i încep să apară pe data de 8.iunie , ele găsindu -se pe plante până pe data de15.septembrie , după care se retrag
pentru iernare.

54
Tabelul 4.5
Tabelul de sinteză a speciei Meligethes aeneus în anul 2016 , în zona Neamț

55 Tabelul 4.6
Fișa biologica a dăunătorului Gândacul roșu a rapiței în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.7) activitatea de hrănire a larvelor speciei de gândac roșu a început la data de 20. februarie , iar dezvoltarea larvară
durează până la data de 25. aprilie ; primele pupe încep să apară la data de 26. aprilie , ultimele pupe au fost găsite până la data de 20. aprilie ; adulții
încep să apară pe data de 21. aprilie , ele găsindu -se pe plante până p e data de 18. septembrie , după care se retrag pentru iernare.

56
Tabelul 4.7
Tabelul de sinteză a speciei de gândacul roșu a rapiței în anul 2016 , în zona Neamț

57 Tabelul 4.8
Fișa biologica a dăunătorului Gărgărița tulpinilor în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.9) activitatea de hrănire a larvelor speciei de gărgărița tulpinei a început la data de 11. aprilie , iar dezvoltarea larvară
durează până la data de 30. mai; primele pupe încep să apară la data de 31. mai, ultimele pupe au fost găsi te până la data de 10. iulie, adulții încep să
apară pe data de 11. iulie, ele găsindu -se pe plante până pe data de 25. noiembrie , după care se retrag pentru iernare.

58

Tabelul 4.9
Tabelul de sinteză a speciei de gărăgărița tulpinilor în anul 2016 , în zona Neamț

59 Tabelul 4.10
Fișa biologica a dăunătorului Viespea rapiței în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.11) activitatea de hrănire a larvelor speciei de viespea rapiței a început la data de 28. februarie , iar dezvoltarea larvară
durează până la data de 14. martie ; primele pupe încep să apară la data de 15. martie , ultimele pupe au fost găsite până la data de 19. mai; adulții încep
să apară pe data de 11. iunie , ele găsindu -se pe plante până pe data de 31. august , după care se retrag pentru iernare.

60 Tabelul 4.11
Tabelul de sinteză a speciei de viespea rapiței în anul 2016 , în zona Neamț

61 Tabelul 4.12
Fișa biologica a dăunătorului Gărgărița semințelor în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.13) activitatea de hrănire a larvelor speciei de gărăgrița semințelor a început la data de 5. mai, iar dezvoltarea larvară
durează până la data de 15. iunie ; primele pupe încep să apară la data de 16. iunie , ultimele pupe au fost găsite până la data de 10. iulie; adulții încep
să apară pe data de 11. iulie, ele găsindu -se pe plante până pe data de 19. noiembrie , după care se retrag pentru iernare.

62 Tabelul 4.13
Tabelul de sinteză a speciei de gărgărița semințelor în anul 2016 , în zona Neamț

58 Dintre dăunătorii de rapiță ( Brassica napus ) întâlniți în zona Câmpiei Moldovei și în
speci al a zonei municipiului Neamț importanță economică a acestora în cadrul firmei este cei
menționați deoarece pot diminua producția în funcție de ponderea fiecărei specii.
Tabelul 4.14
Ponderea speciilor dăunătoare a culturii Brassica napus

4.6. Tratamentele aplicate dăunătorilor

 Pentru prevenirea atacuril or produse de purici de pământ (Phylo treta spp.) care afectează
culturile de rapiță , în fen ofazele cuprinse între germinarea – răsărirea și formarea r ozetei
s-au efectuat tratamente la sămânță cu insecticidul Nuprid 600 FS, 6 l/t;
 Protecția culturil or de rapiță împ otriva larvel or speciei Athalia r osae, care afectează
plantele în faza de formare a r ozetei, s -a realizat printr -un tratament aplicat de la apariția
larvel or (toamna);
 Prevenirea atacuril or gargăriței tulpinil or de rapiță (Ceuth orrynchus napi ) și reducerea
populației s -a realizat printr -un tratament aplicat în vegetație, primăvara , în faza de
alungire a tulpinii;
 Pentru prevenirea atacuril or și reducerea densității p opulației gândacului lucios a rapiței
(Meligethes aeneus ), s-au aplicat insecticide la apariți a adulțil or și când densitatea
acest ora a depășit PED -ul (1 adult/plantă în faza de muguri florali uniți și de 2 -3
adulți/plantă în faza de muguri fl orali, separați și de alungirea pedunculil or florali);

59

4.7. Combaterea dăunătorilor culturii de Brassica napus

Schema tratamentelor aplicate
împotriva dăunătorilor întâlniți în
cultura de Brassica napus a fost
următoarea: otratamentul I cu Nurelle 0,4 l/ha,
toamna, la înălțimea plantelor de 20
centimetri, preventiv împotriva
dăunătorilor, în special a gărgăriței
tulpinilor;
otratamentul cu Mospilan 20 SG,
0,2 Kg/ha, primăvara, în faza de
alungire a tulpinii, împotriva lui
Ceuthorynchus napi;
otratamentul II cu Fastac 10 EC,
0,075 l/ha la începutul înfloritului
(aproximativ 10 -15% flori
deschise) împotriva mai multor
dăunători, în special pentru
Meligethes aeneus și Epicometis
hirta.
•evidența speciilor de animale dăunătoare pe
zone (alcătuirea hărților de răspândire a
dăunătorilor) ;
•dinamica speciilor dăunătoare împreună cu
cea a speciilor antagoniste (paraziți și
prădători) ; raportul numeric optim în
favoarea dușmanilor naturali exclude
folosirea tratamentelor chimice ;
•ciclul biologic al speciilor dăunătoare dintr-o
anumită zonă, în strânsă corelație cu factorii
ecologici, abiotici și biotici
•densitatea numerică la speciile principale,
respectiv specii de importanță economică
majoră
•pragul economic de densitate a populațiilor
(PEDP), care să justifice aplicarea
tratamentelor chimice . Elementele necesare
pentru aplicarea
combaterii integrate sunt:

60
Tabelul 4.15
Combaterea chimică a dăunătorilor Brassica napus

–

61 Tabelul 4.16
Combaterea chimică a dăunătorilor Brassica napus

62 Ca și efect direct a acestor metode chimice de combatere, fiind inluențate de
temperaturile înregistrate s-a constatat că plantele de rapiță și-au redus înălțimea tulpinilor
(talia), distanța dintre ramificații florii și numărul de ramificații a plantei.
Analizând situația p e total, planta de rapiță a acumulat pe baza sumelor de temperaturi
utile, numeroși dăunători ceea ce a favorizat debilitarea planteli în sensul că planta nu s -a mai
dezvoltat norm a și a avut internoduri scurte, practic a cest fenomen s -a văzut foarte bine chiar și
în inflorescență.

63

CONCLUZII

1) În măsura în care suprafețele care se vor cultiva cu Brassica napus va crește, se va extinde și
frecvența și intensitatea bolilor și dăunătorilor specifici culturii de rapiță , pracitc acesta e și
motivul pentru care se încearcă limitarea atacului de dăună tori cu mini de efor și care să
contribuie la creștere producției din punct de vedere tehnic și cu efortul financiar din punct
de vedere economic pe măsură.
2) Protecția culturil or de Brassica napus împ otriva b olilor și dăunăt orilor e posibilă numai
aplicând o strategie adecvată, care presupune cun oașterea particularitățil or de manifestare și
de ev oluție a agențil or de dăunare specifici.
3) Pentru prevenirea atacurilor produse de puricii de pământ ( Phylotreta spp..) care afectează
culturile de Brassica napus în ceea ce privește fenofazele cuprinse între germinarea –
răsărirea – formarea rozetei s -au efectuat tratamente cu insecticide
4) Distrugeri provocate de dăunatori se produc în ceea ce privește toată perioada de vegetație a
culturii de rapiță a Brassica napus din care cauză e necesară după efectuarea tratamentelor la
sămânță și efectuarea de tratamente de corecție în ceea ce privește vegetatie (3 tratamente), în
ceea ce privește funcție de evoluția populatiei dău nătorilor specifici ac ei culturi
5) Aplicarea în ceea ce privește vegetația culturii de rapiță a produselor sistemice de protecție
se dovedește superioară aplicării produselor de contact, deoarece pot asigura o protecție pe o
perioadă mai lungă de timp
6) În ceea ce privește stabilirea sistemului de combatere a dăunătorilor trebuie avută în ceea ce
privește vedere alternanța produselor insecticide aplicate (a substanței active), pentru a nu se
crea rezistențe, pentru a eficientiza protecția integrată a plantel or
7) Protecția culturilor trebuie realizată în ceea ce privește mod specific fiecărui grup de paraziți
și concurenți prin utilizarea integrată a măsurilor nechimice și chimice.
8) Pierderile cauzate de insectele dăunătoare nu se pot însuma, ele sunt estimate în ceea ce
privește în funcție de prădător, în anumiți ani, și în ceea ce privește anumite condiții
climatice.

64 9) Pe măsură ce suprafețele care se vor cultiva cu Brassica napus se vor extinde, va crește și
frecvența și intensitatea bolilor și dăunătorilor specifici culturii, cu grijile aferente din punct
de vedere tehnic și cu efortul financiar din punct de vedere economic pe măsură.
10) Protecția culturil or de Brassica napus împ otriva b olilor și dăunăt orilor e posibilă numai
aplicând o strategie adecvată, care presupune cun oașterea particularitățil or de manifestare și
de ev oluție a agențil or de dăunare specifici.
11) Entomofauna dăunătoare, colectată în ceea ce privește culturile de Brassica napus pe toată
perioada de vegetație a culturii de rapiță , a fost reprezentată de 5 specii, totalizând 788
exemplare/m2: Puricii cruciferelor (Phyll treta sp .); Gărgărița tulpinilor de Brassica napus
(Ceuthori chus napi ); Viespea Brassica napus ( Atalia rosae ); Gândacul lucios ( Meligetes
aneus); Gândacul păros ( Epicme is hirta) .
12) Pentru prevenirea atacurilor produse de puricii de pământ ( Phyllot eta spp..) care afectează
culturile de Brassica napus în ceea ce privește fenofazele cuprinse între germinarea –
răsărirea – formarea rozetei s -au efectuat tratamente cu insecticide

65

BIBLIOGRAFIE

1) Baicu T. și colab., 1978 – Combaterea intergată în protecția plantelor. Editura Ceres,
București.
2) Baicu T. și colab., 1986 – Sisteme de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor pe culture.
Editura Ceres, București.
3) Bărbulescu AL, C. Popov, M.C. Mateiaș, 2003, Bolile și dăunătorii culturilor de câmp ,
Editura Ceres, București.
4) Bărbul escu Al. și colab., 2002 – Bolil e și dăunăt orii culturilor de cî mp. Eitura Ceres,
Bucureșt i.
5) Boguleanu Gh. și colab., 1980 – Entomologie agricolă. Editura Didactică și Pedagogică,
București.
6) Ceaușescu N., 1980. – Iași- Monografie. Editura Sport – Turism, București.
7) Ciochia V., Codrescu V. și Dumitras L.,1980 – Protecția sfeclei de zahăr’’ , Editura Ceres,
București.
8) Ciopraga C., 2000 – Pașcani, municipiul și zonă. .
9) Cristea Stelica, C.R. Zală, M.S. Manole, 2002, Lucrări practice Fitopatologie Generală ,
București.
10) Docea E., V. Severin, 1990, Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor
agricole , Editura Ceres, București.
11) Fleseriu F. și colab., 2000 – Analiza de Risc Fitosanitar .
12) Gheorghieș C, Stelica Cristea, 2001, Fitopatologie Voi. I , Editura Ceres, București.
13) Ghizdavu I. și colab., 1997 – Entomologie agricolă. Editura Didactică și Pedagogică,
București.
14) Hatman M. și colab., 1989, Fitopatologie , Editura Didactică și Pedagogică, București.
15) Hălmăjan H.V., 2006, Ghidul cultivatorului de Brassica napus , Editura Agriș, București.
16) Hălmăjan H.V., 2 007, Din experiența cultivatorilor de Brassica napus , Editura Agriș –
Redacția revistelor Agricole, București.
17) Muntean L.S. și colab., 2001 – Fitotehnie. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.

66 18) Muntean L.S., 1997 – Mic tratat de fitotehnie: plante oleaginoase, textile, tuberculifere și
rădăcinoase , vol.2. Editura Ceres, București.
19) Nedeff V. și colab., 1998 – Tehnologii de cultură la plantele de cîmp. Editura Tehnică,
Chișinău.
20) Oancea I., 1996 – Tratat de Agricultură. Editura Ceres, București.
21) Paraschivu I.A.M., 2 010, Combaterea integrată a patogenilor și dăunătorilor la princip a le
culturi de câmp , Editura Sitech, Craiova.
22) Pasol P. și colab., 2007 – Tratat de entomologie special. Editura Ceres, București.
23) Perju T., 1995 – Entomologia Agricolă: componenta protecției integrate a agroecosistemelor.
Editura Ceres, București.
24) Popescu Gh., 1993, Fitopatologie , Editura Tehnică, București.
25) Roman Gh. și colab., 2012, Fitotehnie Voi. II , Editura Universitară, București.
26) Roșca I., Oltean I. și colab., 2011 – Tratat de entomolog ie generală și special. Editura Alpha
MDN.
27) Sin Gh., 2005 – Managementul tehnologic a culturilor de cîmp. Editura Ceres, București.
28) Tălmaciu Mihai, 2003. Protecția plantelor. Entomologie , Editura Ion Ionescu de la Brad,
Iași.
29) POPOV, C., BARBULESCU, A., 2007 – 50 de ani de activitate științifică în domeniul
protecției culturilor de câmp, împotriva bolilor și dăunătorilor. An. I.N.C.D.A. Fundulea,
Volum jubiliar, LXXV: 371 -404.
30) TROTUȘ, ELENA, 2007 – Evoluția entomofaunei dăunătoare în culturile de Brassica napus
din Centrul Moldovei. Volum omagi a – 45 de ani de activitate științifică a S.C.D.A. Secuieni,
Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
31) TROTUȘ, ELENA, POPOV, C., RÎȘNOVEANU, LU XIȚA, STOICA, V., MUREȘAN,
FELICIA, NAE, MARGARETA, 2009 – Managementul protecției culturilor de Brassica
napus față de atacul insectelor dăunătoare. An. INCDA Fundulea, LXXVII: 211 -222.
32) TĂLMACIU, M., TĂLMACIU, NELA, MANOLE, LILIANA, 2010 – Some aspects on the
fauna from rape cultures from the SE part of Transylvania. Lucrări științifice USAMV Iași,
seria Horticultură, vol. 52: 649 -654.
33) TĂLMACIU, ELA, TĂLMACIU, M., MANOLE, LILIANA, 2010 – Structure, dynamic and
abundance of species coleoptera for rapeseed c rop – autumn. Lucrări științifice, Editura
Agropoint Timișoara, vol. 42(2): 119 -122.