6SHFLDOL]DUHD 8WLODM7HKQRORJLF   ÌQGUXPDWRU 6OGULQJ5XV’RULQ  &XSULQV … [629497]

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DE CONSTRUC ȚII BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC
75$16325725&8%$1'Ă

LUCRARE DE LICEN ȚĂ




%XFXUHVWL 

Ì
QWRFPLWGH3RSHVFX7HRGRU
     6SHFLDOL]DUHD8WLODM7HKQRORJLF

 ÌQGUXPDWRU6OGULQJ5XV'RULQ


&XSULQV
%RUGHURX 
0HPRULXWHKQLF 
&DLHWGHVDUFLQL 
'HILQLUH܈LGRPHQLXGHXWLOL]DUH 
Componen ܊D 
&DUDFWHUVLWLFLWHKQLFH 
Instruc܊LXQLGHPRQWDM 
Instruc܊LXQLGHH[SORDWDUH 
Instruc܊iuni de protec ܊LHDPXQFLL 
Noti܊atehnică 
Condi܊LLGHH[SORDWDUH 
Prescrip܊LLSHQWUXWHKQLFDVHF urită܊LLPXQFLL
Prescrip܊LLSHQWUXPRQWDM 
Punerea în func ܊LXQH 
%UHYLDUGHFDOFXO 
'LPHQVLRQDUHDEHQ]LL 
'LPHQVLRQDUHDWREHORU 
'LPHQVLRQDUHDUROHORU 
For܊ele îQSXQFWHOHFDUDFWHULVWLFHDOHWUDVHXOXL 
9HULILFDUHDEHQ]LL 
$OHJH rea motorului ܈LYHULILFDUHDODGHPDUDM 
$OHJHUHDPRWRUXOXLHOHFWULF 
9HULILFDUHDODGHPDUDM 
$OHJHUHDUHG uctorului de tura ܊LH 
$OHJHUHDFXSODMXOXLPRWRU –UHGXFWRU 
$OHJHUHDFXSODMXOXLUHGXFWRU –DUERUHSULQFLSDO 
'LPHQV ionarea ansamblului tobei de ac ܊LRQDUH
'LPHQVLRQDUHDDUERUHOXL 
'LPH nsionarea inelului de siguran ܊ăSHQWUXDUERUH
'LPHQVLRQDUHDWREHL 
$OHJHUHDSHQHORU 
$OHJHUHDUXOPHQWXOXL 87&%
)DFXOWDWHDGH8WLODM
7HKQRORJLF 75$16325725&8%$1'$
7%/: 3DJ
&835,16
7%/:&


'LPHQVLRQDUHDDQVDPEOXOXLWREHLGHvQWLQGHUH  47
'LPHQVLRQDUHDDUERUHOXL  47
$OHJHUHDUXOPHQ ܊LORU  47
'LPHQVLRQDUHDWREHL  0
6LVWHPXOGHvQWLQGHUH  1
  %LEOLRJUDILH  2



Facultatea de Utilaj
Tehnologic&835,16
7%/:& 2/2 Pag.3

87&%
)DFXOWDWHDGH8WLODM
7HKQRORJLF 75$16325725&8%$1'$
7%/: 
3DJ
0(025,87(+1,&
7%/:07
0(025,87(+1,&

3ULQWHPDGHSURLHFWPLV a indicat proiectarea unui transportor cu band ă destinat
WUDQVSRUWXOXLPDWHULDOXOXLJUDQXODU
Transportorul cu band ă este unul din cele mai r ăspândite tipuri de instala Ġii de transport
FRQWLQXX(OHVWHGHVWLQDWDWkWSHQWUXGHSODV area sarcinilor granuloase cât úi pentru deplasarea
FHORULQGLYLGXDOH
Transportorul cu band ă se întrebuin Ġează pentru deplasarea orizontal ă sau înclinat ăVXE
un unghi care nu trebuie s ă fie mai mare decât unghiul pentru care sarcinile granuloase sau
LQGLviduale ce se deplaseaz ă încep să alunece pe band ă.
Banda trebuie s ă asigure func Ġionarea instala Ġiilor în condi Ġii de securitate úi de eficien Ġă
Hconomică maximă3HQWUXDFHDVWDEDQGDWUDQVSRUW orului trebuie s ă fie flexibil ă, rezistent ă úi
durabilă.
%DQGD necesită o întindere prealabil ă, nu suport ă încărcări unitare prea mari, nu po DWH
transporta materiale fierbin Ġi úi materiale chimic Hagresive, nu pot fi folosite în condi Ġii de
temperatur ă scăzută.
Cea mai mare r ăspândire la transportoarele cu band ă RDre bandă textilă cauciucat ă. 
Ea se confec Ġionează din straturi de pânz ă de bumbac XQLWHvQWUHHOHSULQYXOFDQL]DUHFX
FDXFLXFQDWXUDOVDXVLQWHWLF
Benzile f ără acoperire de cauciuc se pot întrebuin Ġa numai în condi Ġii de utilizare deosebit
GHIDYRUDELOH . După felul de a úezare al pânzelor în band ă se deosebesc benzi din pânze
separate úi benzi din pânze înf ăúurate.
Numărul straturilor intermediare din band ă de care depinde rezisten Ġă ei, se alege în
funcĠie de lăĠimea benzii, crescând odat ă cu aceasta. Banda trebuie s ă aibă un anumit grad de
elasticitate, s ă nu fie prea mare, pentru ca marginile ei s ă nu se inconvoaie în jos. 
La transportoarele cu band ă, atunci când banda se calculeaz ă la rezisten Ġă, coeficientul
de siguran Ġă la rezisten Ġă se adopta în func Ġie de urm ătoarea cauz ă: distribu Ġie parĠială uniformă
a efortului între straturi, existen Ġa în band ă în afară de efortul de trac Ġiune úi a unui alt efort de
FDUHQXV a Ġinut seama, produs de încovoierea benzii pe roti Ġe de acĠionare, sl ăbirea benzii pri Q
obosire úi printro uzură parĠială precum úi slăbirea benzii în punctele de înn ădire.


Tipurile obi únuite de benzi care se confec Ġionează pot func ĠiRQDQRUPDOODWHPSHUDWXUL
PHGLL , adică apro[LPDWLYGHOD 20° până la ƒ&&kQGWHPSHUDWXULOHVXQWPDLFRERUkWHVDX
PDLULGLFDWH , este necesar s ă se întrebuin Ġeze tipuri speciale de benzi 
Atât din motive tehnologice cât úi dincauza condi Ġiilor de transport  EHQ]LOH VH
confecĠionează dinbucăĠi lungi de cel mult 120 m, astfel c ă pentru un transportor cu o lungime
mai mare este nevoie ca benzile s ă fieînnădite la locul mont ării lor
Chiar úi la transportoarele scurte banda are cel pu Ġin o înnădire, pentru c ă montarea pe
WUDQVSRUWRUD unei benzi f ără sfârúit se complic ă în mod sim Ġitor.Înnădirea cea mai logic ă a
capetelor benzii se face prin încleiere úi vulcanizare sau prin coasere. 
ÌQDFHVWVFRS , ambele capete ale benzii, ce trebuie înn ădite, se taie oblic în trepte úi se
VXSUDSXQXQXOSHVWHDOWXO , astfel c ă numărul straturilor de înn ădire úi prin urmare úi grosimea
benzii să se menĠină aceeaúi.
Apoi locul de înn ădire se încleiaz ă úi se vulcanizeaz ă cu un aSDUDWVSHFLDOGHIRUPDXQHL
SUHVH , care realizeaz ă simultan o presiune úi o temperatur ă înaltă.
În lipsa unui aparat de vulcanizare, înn ădirea capetelor de band ă se face prin încleiere
cu clei de cauciuc úi prin coaserea punctului de înn ădire cu curelu úe. Sunt adesea folosite
înnădirile metalice, sub form ă de articula Ġii sau de cle PH
În scopul de a evita p ătrunderea în band ă a umezelii, ceea ce ar produce putrezirea
pânzelor, este bine ca locul de înn ădire să se acopere cu o past ă care să împiedice
pătrunderea umezelii sau s ă se vulcanizeze cu cauciuc 
În ultima vreme au început s ăfie produse úi la noi în Ġară benzi de construc Ġie special ă
care conduc la cre úterea indicatorilor de exploatare ai transportoarelor úi anume:
• cu profile transversale 
• cu racleti 
• cu bare longitudinale úi transversale, care permit m ărirea unghiului GHvQFOLQDUHD
transportorului pân ă la 70
• cu bordur ă ondulată
• cu bordur ă ondulată úi profile transversale 
Aceste benzi de construc Ġie special ă determin ă creúterea debitului transportorului, în
compara Ġie cu band ă simplă.
'H]DYDQWDMXOEHQ]LORUGHFRQ strucĠie special ă îl constituie costul lor ridicat ca urmare a
complexit ăĠii procesului tehnologic de fabricaĠie, precum úi necesitatea unei construc Ġii VSHFLDOH
a rolelor de sus ĠinerePDLDOHVDFHORUGHSHUDPXUDGHvQWRDUFHUHÌQFD]XOEHQ]LOR UFDRUJDQH
GHUH]HPDUHVHIRORVHVFUROHOHLDUFDRUJDQHGHGLULMDUHWDPE XUXO
Facultatea de Utilaj
Tehnologic0(025,87(+1,&
7%/:07 2/4 Pag.6


Un asemenea mijloc de mecanizare este úi utilajul care prezint ă obiectul acestui proiect,
TRANSPORTOR CU BAND Ăcare are urm ătorii parametrii impu úi de temă:
SURGXFWLYLWDWHDWUDQVSRUWRUXOXL ܲ௧ൌ ʹͲͲݐȀ݄
YLWH]DWUDQVSRUWRUXOXL   ݒ௧ൌ ͳǤ͹݉Ȁݏ
PDWHULDOXOWUDQVSRUWDW  nisip granua ܊ie 0PP
GHQVLWDWHDPDWHULDOXOXL  ߩൌͳ Ǥ ͵   ݐ Ȁ ݉ଷ
OXQJLPHDWUDQVSRUWRUXOXL  ܮ௧ൌ ʹͲ݉
XQJKLXOGHLQIDVXUDUHDOEHQ]LLSHWRED ߙ ൌ ͳͺͲ
XQJKLXO]RQHLLQFOLQDWH ߚ ൌ ͳͲι

El se compune din band ă fără sfârúit ce se înf ăúoară peste toba de ac Ġionare úi toba de
vQWLQGHUH%DQGD este susĠinută de rolele superioare úi inferioare, montate în supor Ġi pe
construc Ġia metalic ă. Încărcarea benzii se realizeaz ă la capătul benzii, în dreptul tobei de
vQWLQGHUH'HV cărcarea benzii se realizeaz ă în dreptul tobei de ac Ġionare, sau se poate realiza în
orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de desc ărcare mobil. 
Pentru asigurarea aderen Ġei necesare între band ă úi tobă, precum úi pentru asigura UHD
unui mers lini útit al transportorului se utilizeaz ă dispozitivul de întindere al benzii cu tije filetate.
Toba este montat ă pe carcase ghidate ce se poate deplasa în lungul ghidajelor. 
Antrenarea tobei de ac Ġionare se realizeaz ă cu ajutorul unui grup PRWRUFXSODMUHGXFWRU
transmiterea mi úcării de la tob ă la bandă realizându se ca urmare a frec ării dintre band ă úi tobă.
Banda se sprijin ă pe partea incarcat ă pe role simple din construc ܊ie sudată
Pe partea inferioar ăneîncărcată bandase sprijin ă pe uQVLQJXUUkQGGHUROH&DSDFLWDWHD
portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înf ăúurare al acesteia pe tob ă de
acĠionare, acesta având 180°. 
7UDQVSRUWRUXOSHFDUHODPSURLHFWDW7%/:DUH 00 mm lăĠimea benzii úi 20 metri
OXQJLPHDFDGUXOX i metalic de sus Ġinere .Este un transportor sta Ġionar pentru c ănu prezint ă
organ de trac Ġiune
Transportorul cu band ă 7%/: se sprijin ă pe un suport transpor WRUUHSUH]HQWDWvQ
GHVHQXOQU7%/:7% . Suportul transportorului este alc ătuit dinGRXDFDGUHGLQ ܊evi
UHFWDQJXODUHPRQWDWHXQXOGHDVXSUDFH luilalt si sudate intre ele cu ܊HYLUHFWDQJXODUHVSULMLQLUHD
făcânduVHSULQLQWHUPHGLXO stâlpilor de sus Ġinere.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic0(025,87(+1,&
7%/: –07 3/4 Pag.7


Cadrul transportorului cu band ă, are rolul de a sus Ġine elementul flexibil al transportorului 
bandă) úi de a ridica materialul transportat la în ălĠimea dorit ă.
Pe cadru se fixeaz ă carcasa lag ărului de ac Ġionare a benzii. 
Pe úasiul de antrenare se fixeaz ă motorul ASI precum úi cuplajul motor UHGXFWRU
Tamburul prime úte miúcarea de rota Ġie de la motor prin intermediul unui reductor úi a unui cuplaj 
3HFDGUXOWUDQVSRUWRUXOXLODSDUWHDVX perioară, se găsesc rolepentru sus Ġinerea benzii 
vQQX măr de 19
/a partea inferioar ă a cadrului transportorului se g ăsesc 9role de sus Ġinere a benz LL
5ROHOHVHH xecută in construc ܊ie sudat ă din tabl ăFXGLDPHWUHGHPPFXVX prafaĠă
exterioar ă neprelucrat ăSHQWUXDILFkWPDLLHIWLQ . DistanĠavQWUHUROHSDVXO depinde de l ăĠimea
benzii, iar la ramura superioar ă úi de densitatea materialului transportat 
La transportorul cu band ă, dispozitivele de întindere au rolul de a asigura for Ġa de
aderenĠă necesar ă între band ă úi tamburul motor DVLJXUkQGXVHDVWIHO transmisia prin fic Ġiune
HYLWkQGXVHSDWLQDUHDEHQ]LLSHWDPEXU/DWUDQVSRUWR rul cu band ă staĠionar am utilizat dispozitiv
GHvQWLQGHUHFXWLMHILOHWDWH
Transmiterea for Ġei de miúcare la band ă se face, prin frecare în timpul înf ăúurării benzii
SHWREDGH acĠionare, care este pus ă în miúcare de rota Ġie de către un motor. (OHPHQWHOH
componente ale ac Ġionării sunt:
• toba;
• motorul;
• mecanismul de transmitere dintre motor úi tobă. 
ÌQFD]XOWUDQVSRUWRUXOXL7%/:SHFDUHODPSURLHFWDWDP IRORVLWFDVLVWHPGH
DFĠLRQDUHPRWRUXO$6,0 –FXSODMHODVWLFFXEROWXULP ăULPHDUHGXFWRUFLOLQGULFFXGRX ă
WUHSWHFXL U67$6 FXSODMHODVWLFFXIODQ úe úi úuruburi p ăVXLWHPăULPHD








Facultatea de Utilaj
Tehnologic0(025,87(+1,&
7%/:07 4/4 Pag.8

87&%
)DFXOWDWHDGH8WLODM
7HKQRORJLF 75$16325725&8%$1'$
7%/: 3DJ
&$,(7'(6$5&,1,
7%/: –&6

1.DEFINIRE ùI DOMENIU DE UTILIZARE 
Transportorul cu band ă este o instala Ġie de transport continu ă(OHVWHGHVWLQDWSHQWUX
deplasarea sarcinilor granuloase cât úi pentUXGHSODVDUHDFHORULQGLYLGXDOH
Prezentul proiect are ca obiect un transportor cu band ă 7%/:XWLOL]kQGXVHSHQWUX
GHSODVDUHDPDWHULDOXOXLJUDQXODU pe vertical ă, transportul are loc sub un unghi care nu trebuie s ă
fie prea mare pentru c ă materialul JUDQXODU să nu înceap ă să Dlunece pe band ă.
2.COMPONEN ğA
Transportorul cu band ă 7%/: are următoarea componen Ġă
• banda
• cadru
• dispozitiv de întindere 
• dispozitiv de ac Ġionare.

Organul de ac Ġionare este compus din urm ătoarele elemente 
• motor;
• cuplaj elastic cu bol Ġuri;
• redactor cilindric cu dou ă trepte
• cuplaj elastic cu flanse úi úuruburi p ăsuite;
• arbore;
• tobă.


&$5$&7(5,67,&,7(+1,&(
0DWHULDOXOGHWUDQVSRUWDW QLVLSJUDQXODWLHPP
'HQVLWDWHD  r WP
7HPSHUDWXUDPHGLXOXLDPELHQW 10°C…..+40°C 
5HJLPGHOXFUX FRQWLQXX
&DSDFLWDWHDGHWUDQVSRUW 4 WK
9LWH]DGHUHJLP Y PV




4.INSTRUC ğIUNI DE MONTAJ 
ExecuĠia elementelor tip pentru transportoarele cu band ă se va face de c ătre o uzin ă
VSHFLDO izată în transportoare cu band ă, denumit ă "furnizor". 
Toate prescrip Ġiile de pe desene, referitoare la execu Ġie, asamblare WUHEXLHUHVSHFWDWH
întocmai în toleran Ġele admisibile. 
/DSLHVHOHWXUQDWHQXVXQWDGPLVHGHIHFWHUHIHULWRDUHOD
• goluri în corpul piesei; 
• incluziuni; 
• crăpături;
• defecte geometrice; 
• defecte de suprafa Ġă.
5HPHGLHUHDGHIHFWHORUGHWXUQDUHVHIDFHSULQVXGDUH , după care piesa va fi supus ăODR
UHFRDFHUHGHGHWHQVLRQDUH
5HSDUDUHDSULQVXG are a arborilor nu este permis ă
Electrozii pentru sudur ă se aleg în func Ġiede materialul de baz ă utilizat
ÌQDLQWHGHDVDPEODUHVHIDFHRYHULILFDUHDSLHVHORUFDUHIRUPH Dză ajustaje. Montarea
rulmenĠilor pe arbori se face prin înc ălzirea lor în ulei la temperaturi de 80 ƒ…90ƒ& FX
GLVSR]LWLYHVSHFLDOHHYLWkQGX se úi deformările plastice 
În lagărele cu rulmen Ġi se introduce unsoare PLnim 50 % din capacitatea liber ă7DPEXULL
de antrenare nu trebuie s ă prezinte b ătăi radiale úi axiale mai mari de 0,003mm 
Tamburul de deviere nu trebuie s ă prezinte b ătaie radial ă úi axială mai mare de 0, PP
Piesele în rota Ġie ale tamburilor nu trebuie s ă se frece de piesele fix H
Fiecare rol ă complet asamblat ă nu trebuie s ă prezinte b ătăi axiale úi radiale mai mari de
PP La asamblarea rolelor se Ġine seama c ă piesele în rota Ġie să nu ating ă piesele fixe 
Bandajele de cauciuc de la role trebuie s ă fie montate cu strângere peste c ămaúa rolei ca s ă nu
VHGHSODVH]HD[LDO
Fiecare rol ă după asamblare se supune la un rodaj de cel pu Ġin 24 oreIntroducerea úi
scoaterea rolelor din loca úurile suporturilor trebuie s ă se facă uúor.
SuprafaĠa de aúezare pentru reductorul de tura Ġie trebuie s ă se facă în acela úi plan orizontal,
care trebuie s ă fie paralel cu planul orizontal format de suprafe Ġe de aúezare a motorului. 
Axa de rota Ġie a motorului electric s ă fie coaxial ă cu axa de mare tura Ġie de la reductor. 
Facultatea de Utilaj
Tehnologic&$,(7'(6$5&,1,
7%/:&6 2/5 Pag.10


Grupul de antrenare trebuie supus la o prob ă de funcĠionare în gol de 24 ore urm ărindu
se înlăturarea:
• încălzirii reductorului peste limitele permise; 
• frecării pieselor în rota Ġie de FHOHIL[H
• zgomotelor anormale. 
La piesele executate prin sudare nu se vor accepta defecte de sudur ă
FRQIRUP67$6$EDWHU ile limită la îmbin ările sudate, clasa mijlocie de execu Ġie, sunt
FRQIRUP67$6
Tehnologia de sudur ă va urmări pe câtposibil să evite deforma Ġiile. Toate piesele
realizate atât prin sudur ă sau prelucr ări mecanice vor fi supuse controlului tehnic de calitate
înainte de a fi montate în subansamble. Înainte de montaj piesele vor fi cur ăĠat.
$YDQWDMXOIRORVLULLFXSODMHORUH lastice este c ă permit o compensare a unor mici inexactit ăĠi
vQPRQWDUHDDUERULORU
Ungerea rulmen Ġilor se face cu unsoare RUL 100 Ca 3 STAS 1608 
Folosirea curentului trifazat de 380 V are urm ătoarele avantaje: 
• motorul este de construc Ġie simplă;
• costul lui este mai mic în compara Ġie cu costul motoarelor de curent continuu; 
• transmiterea úi distribuĠia la distan Ġe mari a curentului alternativ este cu 
 mult mai simpl ă úi mai ieftin ă.
5. INSTRUC ğIUNI DE EXPLOATARE 
6HIDFHURGDMXOWUDQVSRUW orului cu band ă în gol, pentru a verifica înc ălzirea lag ărelor,
funcĠionarea corect ă a transmisiei úi funcĠionarea ungerii. Se verific ă rigiditatea cadrului de
susĠinere. Înainte de pornirea ma úinii se acord ă o atenĠie deosebit ă organului de trac Ġiune úi
VLVWHPXOXLGHXQJHUH
Banda transportorului nu trebuie s ă fie întins ă exagerat, pentru c ă va creúteFRQWLQXX
consumul de energie, sl ăbeúte locul de asamblare úi banda devine foarte sensibil ă faĠă de
montarea incorect ă a rolelor.
La transportorul cu band ă GUHDSWD , prin întinderea exagerat ă a benzii se mic úorează
secĠiunea acestuia, ceea ce atrage dup ă sine scăderea productivit ăĠii instalaĠiei.
În timpul func Ġionarii transportorului cu band ă trebuie urm ărit ca toate rolele s ă se învârteasc ă.
Dacă nuQHURWLU ea unei role duce la uzura rapid ă a stratului protector de cauciuc a benzii. 

Facultatea de Utilaj
Tehnologic&$,(7'(6$5&,1,
7%/:&6 3/5 Pag.11

În cazul func Ġionării transportorului cu band ă flexibilă la o temperatur ă sub 0°C, banda
WUHEXLH ferită de umezeal ă, căci formarea unei cruste de ghea Ġă pe band ă duce la apari Ġia de
fisuri în band ă, care pot provoca ruperea benzii. 
În cazul unei func Ġionări de durat ă a transportorului, reviziile periodice, lucr ările de
curăĠire úi recondi Ġionare a ungerii, trebuie s ă se execute la urm ătoarele intervale: 
• pentru role …………………..6 luni; 
• pentru tambur……………….3 luni 
• pentru elementele transmisiei………….20 ore func Ġionale.
După prima lun ă de funcĠionareWUDQVSRUWRUXOFX bandă trebuie verificat cu am ănunĠire:
• asambl ările mecanice úi baia reductorului se spal ă cu petrol
• spălarea rulmen Ġilor se face cu benzin ă;
• se schimb ă întregul lubrifiant; 
La intervale de timp trebuie s ă se facă următoarele opera Ġii:
YHULILFDUHDVWUkQJHULLVXUXEXULORU
XQJHUHDPHFDQLVPHORU
verificarea etan úării lagărelor úi reductorului; 
vQWLQGHUHDEHQ]LLGHWUDQVSRUW
YHULILF area gradului de uzur ă a benzii
verificarea st ării de func Ġionare a motorului electric, reductorului; 
HYDFXDU ea materialului c ăzut sub transportorul cu band ă, din diferite motive. 
6. INSTRUC ğIUNI DE PROTEC ğIA MUNCII 
Pentru verificarea reviziilor úi reparaĠiilor, personalul manevrant nu are voie s ăúi exercite
funcĠia, fără instructaj privind protec Ġia muncii úi fără fiúa de protec Ġia muncii.
Pentru ca s ă fie permis ă interven Ġia privind func Ġionarea, între Ġinerea transportorului cu
bandă, acesta trebuie s ă se găsească în repaus. Personalul care controleaz ă transportorul cu
bandă trebuie s ă fie calificat în aceast ăVSHFLDOLWDWH
Beneficiarul este obligat s ă redacteze instruc Ġiuni speciale privind tehnic ă securităĠii úi
protecĠia muncii, pe care s ă le afiúeze în locuri vizibile odat ă cu darea în exploatare a
transportorului cu band ă.
ÌQYHGHUHDSUHYHQLULLLQFHQGLLORU úi a scurtcircuitelor, este interzis a se lucra cu leg ături
improvizate la instala Ġia electric ă a transportorului cu band ă.
Se utilizeaz ă un útergător pentru cur ăĠirea suprafe Ġei active a benzi de transport care se
desfăúoară de pe tamburul de antrenare &DHOHPHQWHSULQFLSDOH , útergătorul are în
FRPS onenĠă un útergător din cauciuc XQSRUW útergător, două ghidaje úi două arcuri elicoidale 
Facultatea de Utilaj
Tehnologic&$,(7'(6$5&,1,
7%/:&6 4/5 Pag.12


ÌQFD]XOWUDQVSRUWRDUHORU cu bandă se folosesc desc ărcătoare cu c ărucior mobil care este
alcătuit din:
• úasiu cărucior;
• două osii, una motoare úi cealaltă liberă;
• grupul antrenare pentru deplasarea c ăruciorului pe calea de rulare; 
• două tambure libere; 
• pâlnie pentru desc ărFDUHDPDWHULDOXOXL
În vederea deplas ării pe calea de rulare a c ăruciorului mobil, acesta este ac Ġionat prin
DXWRSURSXOVLHGHXQJUXSGHDQWUHQDUHPRQWD t pe căruciorul desc ărcătorului3kOQLDGH
descărcare a materialului este alc ătuită dintrRSkOQLHSURSULX zisă úi dintro apărătoare.
Prevenirea úi lichidarea incendiilor la transportoarele cu band ă se poate face prin: 
IRORVLUHGHEHQ]LJUHXLQIODPDELOH
IRORVLUHD de detectoare de fum úi flăcări
FRQ trolul aglomer ării materialului 
FRQWUROXOUXSHULLEHQ]LL
GHYLHUHDEHQ]LLGHODDOLQLDPHQW
RSULUHDWUDQVSRUWRUXOXLGHSHWUDVHX










Facultatea de Utilaj
Tehnologic&$,(7'(6$5&,1,
7%/:&6 5/5 Pag.13

87&%
)DFXOWDWHDGH8WLODM
7HKQRORJLF 75$16325725&8%$1'$
7%/: 3DJ
127,7$7(+1,&$
7%/:17

1. CONDI ğII DE EXPLOATARE 

Transportorul cu band ă 7%/:HVWHGHVWLQDWDOXFUDvQIDEULFLGHSR]LWHFDULHUH 
balastiere pe úaQWLHU El lucreaz ă în condi Ġii de praf úi este supus unei ac Ġiuni puternice a
agenĠilor atmosferici, atunci când lucreaz ă în mediul exterior. 
CondiĠiilede utilizare úi întreĠinere în exploatare rezult ă din cartea tehnic ă a utilajului. 
/D GDUHD vQ H[SORDWDUH D WUDQVSRUWRUXOXL , sau dup ă o întrerupere îndelungat ă a
exploatării, personalul manevrant îns ărcinat cu supravegherea transportorului trebuie s ă
FRQWroleze dac ă
• toate úuruburileGHDVDPEODUHVXQWELQHVWUkQVH
• ungerea organelor de ma úini în miúcare relativ ă să fie asigurat ă cu cantitatea necesar ă
GHOXEULILDQW
• banda de transport s ă nu vină în contact cu piese fixe de care s ă se frece;
6HUHFRPD ndă ca pornirea úi oprirea transportorului s ă se facă în stare neînc ărcată.
La punerea în func Ġiune a transportorului baia de ulei a reductorului trebuie s ă aibă ulei
complet pân ă la limita superioar ă a indicatorului de nivel, toate lag ărele să conĠină XQVRDUH
curată.
La capetele unde se face desc ărcarea materialului cât úi la cap ătul de antrenare,
materialul care se adun ă sub tambur trebuie îndep ărtat periodic pentru a nu se ajunge la
situaĠia ca band ă să se uzeze. 
În cazul unei func Ġionări de durat ă a WUDQVSRUWRUXOXLUHYL]LLOHSHULRGLFH , lucrările aferente
de demontare, cur ăĠire, recondi Ġionare ungere, s ă se execute la urm ătoarele intervale: 
• pentru role………….6 luni 
• pentru tamburi…… OXQL
• pentru elementele transmisiei….20 ore func ĠioQDUH
Pentru între Ġinerea în bune condi Ġii a transportorului cu band ă în timpul exploat ării, este
bine ca beneficiarul s ăúi întocmeasc ă un grafic anual pentru revizii úi reparaĠii periodice. 
După prima lun ă de funcĠionare, transportorul cu band ă WUHEXLHYH rificat cu am ănunĠire
asamblările mecanice úi baiareductorului se spal ă cu motorin ă, iar rulmen Ġii cu benzin ă, se face
o verificare atent ă a aspectului pieselor úi se schimb ă întregul lubrifiant. 





Este necesar ca beneficiarul s ăúi întocmeasc ă un grafic pentru între Ġinere în timpul
exploatării, din care s ă rezulte intervalele de timp la care se face: 
YHULILFDUHDVWUkQJHULLVXUXEXULORU
XQJHUHDPHFDQLVPHORU
VFKLPEDUHD integrală a lubrifiantului; 
verificarea etan úării lagărelor úi reductorului; 
vQWLQGHUHDEHQ]LLGHWUDQVSRUW
verificarea gradului de uzur ă abenzii;
verificarea st ării cuplajelor; 
evacuarea materialului c ăzut sub transportor , din diverse motive; 
verificarea st ării de func Ġionare a motorului electric, reductorului. 

2. PRESCRIP ğII PENTRU TEHNICA SECURIT ĂğIi MUNCII

Personalul manevrat úi cel pentru execu Ġia reviziilor úi reparaĠiilor nu au voie s ăúi
exercite func Ġia fără instrutaj privind protec Ġia muncii úi fără fiúa de protec Ġia muncii.
7RDWHSLHVH le aflate în mi úcare de rota Ġie, uúor accesibile, trebuie prev ăzute cu ap ărători
sau panouri de protec Ġie. Orice interven Ġie privind func Ġionarea, între Ġinerea, revizia sau
UHSDUDUHD transportorului cu band ă este permis ă numai când acesta se g ăseúte în repaus. 
Se interzice func Ġionarea transportorului cu band ă cu defecte de izola Ġie la instala Ġia
electricăOrice interven Ġie privind echipamentul electric al transportorului úi instalaĠiDGH
alimentare se face numai de personalul calificat în aceast ă specialitate. 
Beneficiarul este obligat s ă redacteze instruc Ġiuni speciale privind tehnica securit ăĠii úi
protecĠia muncii, pe care s ă le afiúeze în locuri vizibile, odat ă cu darea în exploat DUHD
transportorului cu band ă. Aceste instruc Ġiuni trebuie revizuite úi completate în timpul exploat ării
vn funcĠie de necesit ăĠile utile
În vederea prevenirii incendiilor úi a scurtcircuitelor, este interzis a se lucra cu leg ături
LPSURYL]DWHODLQVWDOD Ġia electric ă a transportorului cu band ă.Maúina trebuie s ă fie dotat ă cu
dispozitive de siguran Ġă pentru prevenirea incendiilor. 
(VWHLQWHU]LVDVHHIHFWXDU emedieri la organele în mi úcare, în timpul func Ġionarii
DFHVWRUD5HPHGLHULOHVHYRUIDFHQXPDLFXPRWRDUHOHRSULWH
Facultatea de Utilaj
Tehnologic127,7$7(+1,&$
7%/:17 2/3 Pag.15

3. PRESCRIP ğII PENTRU MONTAJ 

Montajul se face pornind de la cap ătul de întoarcere c ătre cel de antrenare %DQGDGH
transport se vulcanizeaz ă după ce în prealabil a fost bine întins ă.
Înainte úi în timpul vulcaniz ării trebuie acordat ă o deosebit ă atenĠie menĠinerii celor dou ă
capete care se vulcanizeaz ă întro cât mai perfect ă aliniere.

4. PUNEREA ÎN FUNC ğIUNE

3RUnirea úi oprirea transportorului cu band ă să se facă pe cât posibil în stare
neîncărcatăÎnainte de prima pornire a transportorului cu band ă trebuie verificat dac ăQXDXPDL
rămas scule pe band ă. Se mai verific ă úi dacă banda nu atinge piese fixe. 
ÌQWLPS ul funcĠionarii transportorului cu band ă se urmăreúte încălzirea organelor în
miúcare.După operaĠiile de reglaj, transportorul cu band ă este supus la o prob ă de funcĠionare:
• în gol timp de 8 ore; 
• în sarcina timp de 8 ore. 
După primele 20 de minute de func Ġionare în gol , transportorul cu band ă este oprit
pentru verific ări
După fiecare prob ă la care este supus transportorul cu band ă, se vQFKHLHXQSURFHV
YHUEDOÌQDFHVWSURFHVYHUEDOWUHEXLHVSHFLILFDW
xdata efectu ări probei;
x IHOXOSUREHL
x GXUDWDH fectivă a probei;
xverificarea f ăcută;
xdefectele constatate úi remediile f ăcute;
x FRQFOX]LL







Facultatea de Utilaj
Tehnologic127,7$7(+1,&$
7%/:17 3/3 Pag.16

U.T.C.B.
Facultatea de Utilaj
Tehnologic TRANSPORTOR CU BANDA
TB 2010 LW
Pag.17
BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 1/35

2.1 Dimensionarea benzii

Pentru determinarea lățimii benzii se utilizează relația productivit ății pentru banda dreapta:
ܲ௧ൌ ͳͷͲήܤଶήݒ௧ήߩήݐ߰Ȁ݄
unde : ܤ – lățimea benzii [m];
ݒ௧ – viteaza transportorului [m/s];
ߩ – densitatea materialului [t/m3];
߰ – coeficientul de umplere ;
În cazul benzilor drepte coeficientul de umplere ψ=0.427 pentru sarcinile în vrac.
ܤൌඨܲ௧
ͳͷͲήݒ ௧ήߩή߰ܤ݉ ൌ ͳǡͳͺͻ݉
Dimensiunea rezultată din calcul se standardizeaz ă conform tabelului 2.1.

Tabelul 2.1 -Dimensiunile benzilor
Lățimea
benzii B
[mm]
300
400
500
650
800
1000
1200
1400
1600
Nr.straturilor
de țesătură
3-4
3-5
3-6
3-7
4-8
5-10
6-12
7-12
8-13

Aleg lățimea benzii ܤ ൌ ͳͲͲͲ݉݉ .

S e calculeaz ă grosimea benzii în funcție de numărul straturilor de țesătură:
ߜൌܽή݅൅ߜ ଵήߜଶ
unde : a – grosimea stratului de țesătură de bumbac inclusiv a cauciucului
care servește la lipirea straturilor, a = 1.5 mm ;
i – numărul straturilor de țesătură de bumbac, i = 6;
δ1 – grosimea stratului de cauciuc de pe suprafață de lucru a benzii, pentru nisip,
δ1 = 3 ;
δ2 – grosimea stratului de cauciuc de pe suprafață nelucrată a benzii δ2 =1 mm.
ߜൌͳ ͵  ݉݉
Aleg grosimea benzii ߜ ൌ ͳ͵݉݉ .

2.2 Dimensionarea tobelor

Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât și a celor din oțel se utilizează tobe
de acționare ale căror forme și dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541-86. Tobele
de acționare au rolul de a pune banda în mișcare ca urmare a frecării cu banda. Tobele pentru
antrenarea benzilor se execută în construc ție sudată din tablă oțelul folosit E 335 (OL60) fiind in
conformitate cu STAS SR EN 10025.
Pentru se mări aderența benzii la suprafața tobei aceasta din urmă se căptușește uneori cu
cauciuc sau cu lemn. Pereții tobei din tablă se execută cu grosimea de 10 mm pentru
diametre mai mici de 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre c uprinseîntre 750 și 900 mm;
grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.

Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabilește pe baza relației:
ܦ൒ሺͳʹͷെͳͷͲ ሻήܦ݉݉݅ ൌ ͳʹ͸ǡ͹ή݅ ൌ ͹͸Ͳǡʹ݉݉
Lățimea tobelor se stabilește în funcție de lățimea benzii:
– pentru benzile cauciucate:
ܮ ൌ ͳǤʹήܮ݉݉ܤ ൌ ͳʹͲͲ݉݉

2.3. Dimensionarea rolelor
Rolele se execută în construc ție sudată,desenul TB 20 10 LW-RS, montându-se libere pe
ax, prin intermediul rulmenților.
Ramură activă se sprijină pe o rolă de susținere , iar ramura de întoarcere pe o rola simplă.
Distanță dintre r olele de susținere se determin ă in funcție de lațimea benzii și de greutatea
specifică a materialu lui cu rela ția
݈ଵൌ ͳ͸ͷͲെͲǤ͸ʹͷή݈ܤ ଵൌ ͳͲʹͷ݉݉
-pentru ߛൌሺ ͳǥͳ Ǥ ͷ ሻήͳ Ͳସ N/݉ଶ
-unde ߛ reprezint ă greutatea specific ă a materialului, pentru nisip granula ție 0-3 mm ߛൌͳ Ǥ ͵ .

Pentru susținerea părții descărcate se va alege în cazul sarcinilor mărunte 2500-3000 mm, î nsă
din considerente constructive s-a ales distanta ݈ଶൌ ʹʹͲͲ݉݉Ǥ
Pentru benzile cauciucate distanța dintre role la locul de încărcare a materialului
pe bandă se ia de obicei de două ori mai mică decât cea normală.
Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 2/35 Pag.18

Tabelul 2.2 Dimensiunile rolelor de sus ținere a ben zii

Tipul rolei
Dimensiunile rolei Lățimea benzii B [mm]
300-600 800-1000 >1000
Role pe
rulme nți,
pentru benzi
Diametrul D r [mm]
76-108
108-160
108-160

Lungimea L r [mm]
B + 100
B + 150
B + 200
Idem lagăre
de
l
Diametrul D r [mm]
200
200
200
Role pentru
benzi de o țel
Diametrul D r [mm]
180-300
180-300
180-300

2.4 Forțele în punctele caracteristice ale traseului
În cazul transportorului din figura 2.1, îm părțind traseul în tronsoane se poate scrie:

Fig. 2.1 Forțele din ramurile benzii transportorului cu bandă
ܵଵൌܵௗ
ܵଶൌܵଵ൅ܹଵଶ
ܵଷൌܭ௚ήܵଶ
ܵସൌܵଷήܹଷସ
ܵ௜ൌܵௗή݁ఓఈ

Din rezolvarea sistemului de ecua ții rez ultă:

ܵ௜ൌ݁ఓఈήሺܭ௚ήܹଵଶ൅ܹଷସሻ
݁ఓఈെܭ௚
Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 3/35 Pag.19

ܵௗൌܭ௚ήܹଵଶ൅ܹଷସ
݁ఓఈെܭ௚

unde: W12 – rezisten ța la deplasare pe tronson ul 1-2 [N];
W34 – rezisten ța la deplasare pe tronson ul 3-4 [N];
μ – coeficient de frecare între band ă și toba de a cționare;
α – unghi de înf ășurare al be nzii pe tob ă [rad];
Kg – coeficient de rezisten ță la înfășurare pe toba de întindere sau ghidare;
Kg = 1,03 pen tru lagăre pe rulmen ți cu bi le;

In tabelul 2.3, se dau valorile coeficientului de frecare în fu ncție d e felul tobelor și
condițiile de luc ru.

Tabelul 2.3 Valorile coeficientului de frecare între band ă și tobă și a factorului eμ α
Natura suprafe ței
tobei
și condițiile mediului
μ e μ α pentru unghiu l de înfășurare αo
180 210 240 300 360 400
Tobă strunjită în
mediu 0,1 1,37 1,44 1,52 1,69 1,87 2,01
Tobă strunjită, mediu
foarte umed 0,15 1,6 1,73 1,87 2,19 2,57 2,85
Tobă strunjită, mediu
umed 0,2 1,87 2,08 2,31 2,85 3,61 4,04
Tobă strunjită mediu
uscat 0,3 2,56 3,00 3,51 4,81 6,69 8,14
Tobă căptușită cu
lemn,
di0,35 3,00 3,61 4,33 6,72 9,02 11,5
Tobă căptușită cu
cauciuc, mediu uscat 0,4 3,51 4,33 5,34 8,12 12,35 16,41

Rezist ențele la deplasare se calculeaz ă cu relațiile:
– pentru ramura înc ărcată:

ܹଷସൌሺݍ൅ݍ஻൅ݍ௥ᇱሻήܮήߚݏ݋ܿήݓ൅ ሺݍ൅ݍ஻൅ݍ௥ᇱሻήܮήߚ݊݅ݏ

ܹଷସൌ ͳͻʹͷǤͶͺ͸ሾܰሿ

– pentru ram ura desc ărcată:

ܹଵଶൌሺݍ஻൅ݍ௥ᇱᇱሻήܮήߚݏ݋ܿ൅ሺݍ ஻൅ݍ௥ᇱᇱሻήܮήߚ݊݅ݏ

ܹଵଶൌ ʹͶͺ͵Ǥͻͷͻሾܰሿ Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 4/35 Pag.20

unde: w – coeficient de rezistență la deplasare; w = 0,02 ÷ 0,03, pentru transportoare
staționare ;
β – unghi de înclinare al transportorului;
L- lungimea transportorului [m].

Greutatea înc ărcăturii pe metru liniar q [N/m], se determin ă din rela ția
productivi tății gravi metrice:
ܲ௚ൌ ͵͸ͲͲήݍ ήݒ ௧ൌͳ Ͳଷήܲ௧ή݃ሾܰȀ݄ሿ

ݍൌܲ௧ή݃
͵Ǥ͸ήݒ௧ൌ ͵ʹͲǡͷͺͺሾܰȀ݉ሿ

unde: v t – viteza de transport [m/s] ;
Pt – productivitatea masic ă [t/h];
g – accelera ția gravitationa lă [m/s2].
Greutatea pe metru liniar a benzii qB [N/m], se calculeaz ă cu re lația:
ݍ஻ൌ ͳǤʹή݃ήܤ ήߜ ൌ ͳͷ͵ǡͲ͵͸ሾܰȀ݉ሿ

unde: B – lățimea benzii [m];
δ – grosimea benzii [mm];
g – accelera ția gravita țională [m/s2].

Greutatea rolelor pe metru liniar q'r [N/m], pentru zona înc ărcată se calculeaz ă cu relația:

ݍ௥ᇱൌܩ௥
݈ᇱൌ ͲǤͳͺͶሾܰȀ݉ሿ

Greutatea rolelor pe metru liniar q"r [N/m], pentru zona desc ărcată se
calculeaz ă cu relația:

ݍ௥ᇱᇱൌܩ௥
݈ᇱᇱൌ ͲǤͲ͹͸ሾܰȀ݉ሿ

unde: Gr – greutatea unei role [N];
l' – distanța dintre role pe zona înc ărcată [m];
l" – distanța dintre role pe zona desc ărcată [m].
Greutatea unei role se poate determina cu rela ția:

ܩ௥ൌ ͸ͲͲͲή ሺܤ൅ܻሻήܦ௥ଶൌ ͳͺͻሾܰሿ

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 5/35 Pag.21

unde: B – lățimea benzii [m];
Dr – diametrul rolei [m];
Y = 0,6 pentru banda plat ă și role din font ă;
Y = 0,4 pentru banda plat ă și role sudate;
Y = 0,7 pentru banda jg heab și role din fontă;
Y = 0,45 pentru banda jg heab și role sudate.

ܵ௜ൌ ͹ͷͲʹǡͷͺሾܰሿ
ܵௗൌ ʹͻ͵Ͳǡ͸ͻͷሾܰሿ

2.5. Verificarea benzii
După determinarea for țelor în band ă se verific ă rezisten ța acesteia, cu ajutorul rela ției:

ݍ௘௙ᇱൌܵ௠௔௫
ܤή݅൑ݍ௔ᇱ
unde: B – lățimea benzii [m];
i – numărul de inser ții;
Smax – forța maximă din band ă [N];
q'a- sarcina specific ă admisibil ă [N/m].

Forța maxim ă din band ă este for ța maxim ă d i n r a m u r a c e s e i n f ășoară pe toba de
acționare, determinata ă cu relația:
ܵ௠௔௫ൌܵ௜൅ܵௗ௜௡
Sarcina dinam ică totală ce trebuie învins ă la demaraj va fi:

ܵௗ௜௡ൌܵௗ௜௡ᇱ൅ܵௗ௜௡ᇱᇱሾܰሿ
Forța necesa ră învingerii inerției reaze mului cu role va fi:
ܵௗ௜௡ᇱൌʹήܯ௜
ܦ௥ή݊ൌʹήߝήܬ
ܦ௥ή݊ൌ͵
Ͷήܩ௥
݃ήݒ௧
ݐௗή݊ሾܰሿ

unde: Gr – greutatea unei role [N];
g – accelera ția gravit ațională [m/s2];
v t – viteza de transport [m/s];
td – timpul necesar demarajului [sec.]; td = 2 sec.
n – numărul total de role de sprijin din zona înc ărcată și zona des cărcată; n=28 .
Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 6/35 Pag.22

ܵௗ௜௡ᇱൌ ͵Ͷ͵ǡͺͻͻሾܰሿ

Forța necesar ă pentru învingerea inerției benzii și a sarcinii se determin ă cu relația:

ܵௗ௜௡ᇱᇱൌܩ௕൅ܩ௠
݃ήݒ௧
ݐௗሾܰሿ
unde: Gb – greutatea total ă a benzii [N];
Gm – greutatea materialului transportat [N];
g – accelera ția gravita țională [m/s2].

ܵௗ௜௡ᇱᇱൌ ͳͳͷͲǡͲͷ͸ሾܰሿ
ܵௗ௜௡ൌ ͳͶͻ͵ǡͻͷͷሾܰሿ
ܵ௠௔௫ൌ ͺͻͻ͸ǡͷ͵ͷሾܰሿ

Sarcina specific ă admisibil ă a benzii se determin ă în funcție de reziste nța specific ă
la rupere a benzii q'r și de un coeficient de siguran ță admisibil ca.
ݍ௔ᇱൌݍ௥ᇱ
ܿ௔
Reziste nța specific ă l a r u p e r e a b e n z i i e s t e q'r = 54.103 N/m pentru benzi cu
inserție de bumbac de calitate obi șnuită și q'r = 113.103 N/m pentru benzile cu inser ție de
calitate deosebit ă.
Coeficientul de siguran ță este în fun cție de num ărul de inser ții, el crescând cu acesta,
datorită repart iției inegale a efortului între inser ții.
Coeficientul de siguran ță are valori ridicate datorit ă neomogenit ății materialului
și se adopt ă din tabelul 2.4.

Tabelul 2.4 Valorile coeficientului de siguran ță ca

Număr inserții 3 4…5 6…8 9…11 12…14
Coeficient de sigura nță ca 9 9,5 10 10,5 11

ݍ௔ᇱൌ ͷ͸ͺͶǡʹͳͳሾܰȀ݉ሿ
ݍ௘௙ᇱൌ ͳͶͻͻǡͶʹ͵ሾܰȀ݉ሿ
Relația se verific ă: ݍ௘௙ᇱ൑ݍ௔ᇱ
Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 7/35 Pag.23

2.6 Alegerea motorului electri c si verificarea la demaraj
Puterea nec esară acționării transportorului cu ba ndă depinde de sarcinile utile
(greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), d e rezistențele la deplasare,
de rezistențele pasive (pierderile prin frecare) și se determin ă pe baza rela ției:
ܲ௡௘௖ൌܨ௣ήݒ௧
ͳͲͲͲήߟሾܹ݇ሿ
ܨ௣ൌܵ௜െܵௗ൅ܹ௔
unde: Fp – forța la periferia tobei de a cționare [N ];
vt – viteza transportorului [m/s];
Si – forța în ramura ce se înf ășoară pe toba de ac ționare [N];
Sd – forța în ra mura ce se desf ășoară de pe toba de a cționare [N];
W a – rezisten ța la înfășurare pe organul de acționare [N ];
η – randamentul global al transmis iei mecanice de la motor la tob ă.
ߟൌߟ௥௘ௗ௨௖௧௢௥ήߟ௧௢௕௔
ߟ௧௢௕௔ൌͳ
ͳ൅ݓ௕ήሺʹή݇െͳሻ
ߟ௧௢௕௔ൌ ͲǤͻʹ͸
ߟ௥௘ௗ௨௖௧௢௥ൌͲ Ǥ ͻ ͵
ߟ ൌ ͲǤͺ͸ͳ

unde: wb- coeficient de rezisten ță al tobei, wb = 0,03;
k – coeficient ce depinde de unghiul de înf ășurare al benzii pe tob ă (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valoarea coeficientului k, în funcție de unghiul de înf ășurare
Tipul t obei Unghiul de în fășurare
180 190 200 205 210 220
Metalică netedă 1,84 1,78 1,72 1,69 1,67 1,62
Căptușită 1,5 1,45 1,42 1,4 1,38 1,35

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 8/35 Pag.24

Rezist ența la înfășurare a benzii pe toba de ac ționare se deter mină cu relația:
ܹ௔ൌܭ௔ήሺܵ௜െܵௗሻ
unde: Ka – coeficient de rezisten ță la înfășurare pe organul de acționare;
Ka=0,02 pentru benzi textile cauciucate;
Si – forța în ra mura ce s e înfășoară pe organul de ac ționare [N];
Sd – forța în ramura ce se desf ășoară de pe organul de ac ționare [N].
ܹ௔ൌ ͻͳǡͶ͵ͺሾܰሿ
ܨ௣ൌ Ͷ͸͸͵ǡ͵ʹʹሾܰሿ
ܲ௡௘௖ൌ ͻǡʹͳሾܹ݇ሿ

2.6.1. Alegerea motorului electric
Motorul ales este din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurt
circuit, de uz general, simbolizat ă prin grupul de litere ASI, a c ăror accepție e s t e
următoarea:
A – motor asincron trifazat;
S – rotor în scurtcircuit;
I – constructie închis ă (capsulată).
Tipul motorului se identifică p r i n a c e s t s i m b o l u r m a t d e u n g r u p d e c i f r e și o literă
majusc ulă, pentru indicarea seriei de gabarite c ăreia î i aparține motorul și o cifră care
reprezin tă numărul de poli ai m așinii. De exemplu, simbolul ASI 250M-60-4 înseam nă:
ASI – motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construc ție închisă ( I P 4 4 ) ;
250 M – gabaritul 250 mm de la planul t ălpilor de fixare, iar motorul este executat în
lungimea medi e (există, în general, trei lungi mi pentru fiecare gabarit: S – scurtă, M – medie,
L – lungă);
60 – diam etrul cap ătului de arbore în mm;
4 – numărul de poli ai motorului, care indic ă turația de sincronism, respectiv
1500 rot/min.
Forma constructiv ă a motorului electric, în varianta construc ție cu tălpi, este prezentat ă
în figura 2.2; în tabelul 2.6 sunt prezentate caracteristicile tehnice, iar în tabelul 2.8 sunt
prezentate dimensiunile de gabarit.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 9/35 Pag.25

Fig.2.2. Motorul elecric seria ASI cu fixare pe talpi

Tabelul 2.7 Motoare electrice asincrone cu rotor în scurtcircuit. Caracteri stici tehnice.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 10/35 Pag.26

Aleg motor ASI 160M – 42 – 4 cu urmatoarele caracteristici tehnice:
1. Puterea nominal ă P n=11 kW
2. Turație nominal ă n n=1440 rot/min
3. M p/Mn=2
4. M max/Mn=2.2
5. Masă m m=103 kg

Tabelul 2.8 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 11/35 Pag.27

2.6.2 Verificarea la demaraj
La demaraj, în afara rezi stențelor statice determinate de for țele u tile, apar și sarcini
dinamice determinate de for țele și momentele de inerție ale maselor cu mișcare de
translație și de rota ție. Este necesar s ă se efectueze verificarea motorului ales la
suprasarcin ă în timpul demarajului.
Puterea dezvoltat ă de motorul de acționare în perioada de demaraj, va fi dată
de relația:
ܲௗൌܨ௣ௗήݒ௧
ͳͲଷήߟሾܹ݇ሿ
Pentru ca motorul ales s ă funcționeze în perioada demarajului f ără să s e s u p r a
încălzească, este necesar s ă fie îndeplinit ă inegalitatea:
ܲௗ
ܲ௡൑ʹ
unde: Pn – puterea nominal ă de catal og a motorului electric ales [kW];
Forța la periferia tobei de acționare, corespunz ătoare demarajului se va
determina cu rela ția:
ܨ௣ௗൌܵ௠௔௫െܵௗ൅ܹ௔
unde: Sd – forța din ramura ce se desf ășoară de pe toba de a cționare;
W a – rezisten ța la înfășurare pe organul de acționare.
ܨ௣ௗൌ ͸ͳͷ͹ǡʹ͹ͺሾܰሿ
ܲௗൌ ͳʹǤͳͻ͸ ሾܹ݇ሿ
ܲௗ
ܲ௡ൌͳǡͳͲͷ
Condiția este îndeplinit ă.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 12/35 Pag.28

2.7. Alegerea reductorului de tura ție
Reductorul de tura ție s e v a a l e g e î n f u n c ție de mărimea raportului de transmitere,
rezultat din cinematica transm isiei mecanice, care face leg ătura între motorul electric și
arborele tobei de ac ționare și de puterea necesara a cționării, rezultat ă din calcule le
anterioare. În figura 2.3 este prezentat ă schema transmisiei mecanice.

Fig. 2.3. Schema cinematic ă a transmisiei mecanice
1- motor electric
2- cuplaj I
3- reductor de tura ție
4- cuplaj II
5- bandă transportoare

Raportul de transmitere se calculeaz ă cu relația:

݅௥ൌ݊௡
݊௧
unde : nn – turația motorului electric;
nt – turația la arborele tobei .
Turația la arborele tobei se calcule ază cu relația:
݊௧ൌ͸Ͳήݒ௧
ߨήܦ௧ሾݐ݋ݎȀ݊݅݉ሿ
unde : vt – viteza benzii, egal ă cu viteza de tran sport în [m/s];
Dt – diametrul tobei în [m].
݊௧ൌ Ͷʹǡ͹Ͳͻሾݐ݋ݎȀ݊݅݉ሿ
݅௥ൌ ͵͵ǡ͹ͳ͸
Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 13/35 Pag.29

Caracteristici le tehnice și dimensiunile de gabarit ale reductoare lor cu dou ă trepte sunt
prezentate în continuare.

Fig. 2.4 Reductor cilindric cu dou ă trepte

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 14/35 Pag.30

Tabelul 2.11 Rapoarte de transmitere și puteri nominale pentru reductoarele cilindrice
cu două trepte

Aleg redactor cu i rSTAS=35,5.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 15/35 Pag.31

Tabelul 2.9. Dimensiunile principa le ale reductoarelor cilindrice cu dou ă trepte

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 16/35 Pag.32

2.8 Alegerea cuplajului motor – reductor
Cuplajul dintre motor și reductor este un cuplaj elastic cu bo lțuri, a cărui formă și
caracteristici tehnice sunt prevăzute în STAS 5982-80. Acest tip de cuplaj este prezentat în
figura 2.5, iar caracteristicile tehnice si principalele dimens iuni de gabarit în tabelul 2.10.
Alegerea cuplajului se face în func ție de mărimea momentului de torsiune calculat cu
relația:
ܯ௧ଵ௖ൌܿ௦ή͵ͲήͳͲଷήܲ௡௘௖
ߨή݊௡
unde: Pnec – puterea necesar ă acționării în [kW];
nn – turația nominal ă a motorului electric în [rot/min] ;
cs – coeficient de serviciu în func ție de tipul ma șinii de lucru ( cs = 1.75).
ܯ௧ଵ௖ൌ ͳͲ͸ǡͺ͹ͻሾ݉ܰሿ

Fig. 2.5 Cuplaj elastic cu bo lțuri

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 17/35 Pag.33

Tabelul 2.10. Cuplaj elastic cu bol țuri. Caracteristici tehnice și dimensiuni de gabarit.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 18/35 Pag.34

Se alege din tabelul 2.10, un cuplaj care s ă ai bă momentul M n ≥ M t1c , în acest caz
se alege cuplajul cu numarul de ordine 3. Î n funcție de mărimea cuplajului ales se adoptă
din tabel dimensiunile de gabrit corespunz ătoare și s e verifică bolțurile cuplajului.
Se adopt ă pentru bolț δ=1, 5d4, δ1 = δ − 1 [ m m ] .
ߜ ൌ ͻሾ݉݉ሿ
ߜଵൌ ͺሾ݉݉ሿ
Forța care sol icită bolțul se calculeaz ă cu relația:
ܨ௕ൌʹήܯ௧ଵ௖
ܦଵή݊ሾܰሿ
unde: n – numărul de bolțuri pe cuplaj, n=6;
D1 – diametrul pe care sunt dispuse bol țurile, D 1=0.062 [m].
࢈ࡲൌ ૞ૠ૝ǡ૟૚ૢሾࡺሿ
Bolțul se verifică la:
– presiune de contact, între el și bucșa elastică de cauciuc:
݌ൌܨ௕
ߜήሺ ݈ଷെ݈ଶሻ൑݌௔௦ൌ ͵ǥͷሾܽܲܯሿ
݈ଷൌͶ ʹ
݈ଶൌʹ Ͷ
݌ ൌ ͵ǡͷͶ͹ሾܽܲܯሿ
– încovoiere în zona de separa ție a celor dou ă semicuple:
ߪ௜ൌ͵ʹήܨ௕ήሺ݈ଷെ݈ଶ
ʹ൅ݏሻ
ߨήߜଷ൑ߪ௔௜ൌ ͻͲǥͳͲͲሾܽܲܯሿ
ݏൌ͵
ߪ௜ൌ ͺͺǡ͵ͳ͹ሾܽܲܯሿ
Relațiile se verific ă.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 19/35 Pag.35

2.9 Alegerea cuplajului reductor-arbore principal
Cuplajul dintre reductor și arborele principal, este un cuplaj cu flan șe și șuruburi
păsuite STAS 769-80. În figura 2.6 este prezentat acest tip de cupla j, iar în tabelul 2.11
sunt prezentate caracteristicile sale tehnice.
Alegerea cuplajului se face în func ție de mărimea momentului de torsiune la arborele
de ieșire din reductor, calculat cu rel ația :
ܯ௧௘௥ൌܿ௦ή͵ͲήͳͲଷήܲ௘௥
݊௧ሾ݉ܰሿ
unde: – Per – puterea la ie șire din reductor, în kW;
– nt – turația la arborele tobei, în rot/min;
ܲ௘௥ൌߟ௥ήܲ௡௘௖ሾܹ݇ሿ
݊௧ൌ݊௡
݅௥ௌ்஺ௌሾݐ݋ݎȀ݊݅݉ሿ
unde:
– ηr – randamentul reductorului ales;
– nn – turația nominală a motorului electric, în [rot/min];
– ir STAS – raportul de transmitere al reductorului ales.
Randamentul reductorului se calculeaz ă cu relația:
ߟ௥ൌߟ௔௫ήߟ௟௬ήߟ௨௭
unde :
ηa – randam entul unei perechi de ro ți dințate;
ηa = 0.96…0.98 pentru angrenaje cilindrice;
x – numărul de perechi de ro ți dințate, x=2 ;
ηl – randamentul unei perechi de lag ăre cu rulmen ți , ηl=0.99…0.995 ;
y – numărul de perechi de lag ăre, y=3 ;
ηa – randam entul unei perechi de ro ți dințate;
ηa = 0.96…0.98 pentru angrenaje cilindrice;
ηu – randamentul ungerii; ηu = 0.99;
z – numărul de roți scufundate în baia de ulei.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 20/35 Pag.36

ߟ௥ൌ ͲǤͺ͸ͺ
ܲ௘௥ൌ ͹ǡͻͻͳሾܹ݇ሿ
ܯ௧௘௥ൌ ͵ͳͲ͵ǡͻͻͶሾ݉ܰሿ

Fig. 2.6 Cuplaj elastic cu flan șe și șuruburi p ăsuite

Se alege cuplajul cu num ărul de ordine 16.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 21/35 Pag.37

Tabelul 2.16 Cacteristici tehnice ale cuplajului cu flan șe și șuruburi păsuite

Mărime cuplaj Capăt d e
arbore
Moment
nominal Nm

D

L1

D1

d1 Surub

d2

l1

l2

l3
Buc

Dimens.

d l
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 18,19

28 18 100 60 70 40 3

M10x45 11

35

16

2 2 20

36 21,2 105 76 75 45
3 22,24 41,2
4 25,28

42 69 115 86 85 55 45
5 30,32

58 112 130 120 100 70

M10x50 50
6 35,38 200
7 40,42

82 290 135 168 105 75 55 18
8 45,48 468 150 120 90 68
9 50 530
10 55,56

105 800 160 130 100

M12x6 5 13 75 25
11 60 1000 175 214 145 115 4 85
12 63,65 1320
13 70,71,75

130 2180 190 160 130 6 96
14 80, 85 3350 220 266 185 150 105

3 15 90,95 5000 240 200 160 8

M16x85 17 115 32
16 100

165 6000 260 336 220 180 120
17 110 8500 270 230 190 130
18 120,125 13200 290 250 210 10 145
19 130,140

200 19500 340 406 290 240 160
20 150 25000 380 320 260 21 180 36
21 160,170

280 38700 420 490 360 300 12

M24x11
0 25 200 40
22 180 46200 440 380 320 210
23 190,200 63000 460 570 400 340 14 230

5 24 220 82500 520 450 380 16

M30x140 32 250 50
25 240,
250

330

122000 670 490 420 16 280 50

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 22/35 Pag.38

2.10 Dimensionarea ansamblului tobei de acționare
Ansam blul tobei de ac ționare este preze ntat în desenul TB 2010 LW – AA.
2.10.1 Dimensionarea arborelui
Forma constructiv ă a arborelui este pre zentată în desenul TB 2010 LW – AA1.
Diametrele arborelui se stabilesc în func ție de dia metrul d2, pe baza recom andărilor
indicate în continuare.
d2 – diametru l capătului de arbore de ie șire din reductor;
d3 = d2 +4(5) mm, cu condi ția ca d 3 să corespund ă dimensiunilor din tabelul 2.23;
d4 = d3 +2…5 mm, cu condi ția ca d 4 să fie divizibil cu 5;
d5 = d4 + 4(5) mm, cu condi ția ca d 5 să corespund ă dimensiunilor din tabelul 2.23;
d6 = d5 + 2 mm;
d7 = d5 ;
d8 = d6+5 mm;
Dimensiunile canalului pentru inelul de siguran ță, detaliul A, se vor alege din tabelul
2.17 în func ție de dia metrul d4..
Dimensiunile canalelor de pană (b,t1), se vor alege din tabelul 2.18 în func ție
de diametrele d2 respectiv d6.
d2 = 100 mm;
d3 = 105 mm;
d4 = 110 mm;
d5 = 115 mm;
d6 = 117 mm;
d7 = 115 mm ;
d8 = 122 mm.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 23/35 Pag.39

2.10.2 Dimensionarea inelului de siguranță pentru arbore
Dimensiunile inelului de siguran ță se aleg în func ție de diametrul d4. În tabelul 2.17
sunt date dimensiuni conform STAS 5848/2-80.

Tabelul 2.17 Dimensiunile inelelor de siguran ță pentru arbore și a canalelelor corespunz ătoare

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 24/35 Pag.40

2.10.3 Dimensionarea tobei
Dimensiunile tobei prezentat ă în desenul TB 2010 LW – T se stabilesc pe baza
recomand ărilor ce vor fi prezentate în continuare.
Diametrul tobei Dt și lungimea tobei Lt au fost stabilite anterior la paragraful 2.2.
d6 – diametrul arborelui pe care se monteaz ă toba;
db – diametrul butucului,
db =(1,2…1,6 )d6 = 1.5·117=175,5 mm ;
lb – lungimea butucului,
lb = (1,4…2) d6 = 1.5·117=175,5 mm ;
gt – grosimea mantalei tobei,
gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750 …900 mm, gt = 15 pentru
Dt > 900 mm;
g – grosimea peretelui tobei,
g = (0,25… .0,3)lb = 0.25·175,5 = 43,875 mm ;
b și t2 se adopt ă în funcție de dia metrul d6 din tabelul 2.18.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 25/35 Pag.41

2.10.4 Alegerea penelor
Pentru realizarea montajului se v or utiliza pene paralele. Aleg erea penelor se va face
pe baza recoman dărilor din tabelul 2.18 ( STAS 1004-80) și tabelul 2.19 (STAS 1005-80).

Tabelul 2.18 Dimensiuni nominale ale penelor și canalelor de pan ă

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 26/35 Pag.42

Tabelul 2.19 Lungimile standardizate ale penelor paralele
b 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45
h 2 3 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 18 20 22 25
l 6 6
8 8 8
10 10 10 10
12 12 12 12
14 14 14 14 14
16 16 16 16 16
18 18 18 18 18 18
20 20 20 20 20 20
22 22 22 22 22 22
25 25 25 25 25 25
28 28 28 28 28 28 28
32 32 32 32 32 32 32
36 36 36 36 36 36 36 36
40 40 40 40 40 40 40
45 45 45 45 45 45 45 45
50 50 50 50 50 50 50 50
56 56 56 56 56 56 56 56 56
63 63 63 63 63 63 63 63 63
70 70 70 70 70 70 70 70 70 70
80 80 80 80 80 80 80 80 80 80
90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

Dimensiunile b și h ale penei se aleg din tabelul 2.18, în func ție de diametrul d2 pentru
pana de montaj a cuplajului și în funcție de diametrul d6 pentru pana de montaj a tobei.
b2 = 28 mm b 6 = 32 mm
h2 = 16 mm h 6 = 18 mm
Lungimea lp a penei se adoptă în funcție de lungimea butucului cuplajului sau al tobei,
pe baza rela ției :
݈௣ଶൌͲ Ǥ ͻή݈ ௕ଶൌ ͲǤͺήͳͲͲ ൌ ͺͲ݉݉
݈௣଺ൌͲ Ǥ ͺή݈ ௕଺ൌ ͲǤͺήͳ͹ͷǡͷ ൌ ͳͶͲ݉݉
Lungim ea rezultat ă din calcul se standardizeaz ă la valoarea cea mai a propiată,
utilizând tabelul 2.19 .
݈௣ଶൌ ͺͲ݉݉
݈௣଺ൌ ͳͳͲ݉݉

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 27/35 Pag.43

Pana aleas ă se poate verifica la solicit ările ce apar în asamblare, datorit ă momentului
Mt1c sau Mter, pe baza rela țiilor de mai jos:
ܨ௣ൌʹήܯ௧
݀ሾܰሿ
unde: M t – moment de torsiune, care poate fi Mt1c sau Mter;
d – diametrul arborelui, care poate fi d2 sau d6.
ܨ௣ଶൌʹήܯ௧
݀ൌ ʹͳ͵͹ǡͷͺ͵ሾܰሿ

ܨ௣଺ൌʹήܯ௧
݀ൌ ͷ͵Ͳͷͻǡ͹ʹሾܰሿ

݌ൌʹήܨ௣
݄ή݈௣ௌ்஺ௌ൑݌௔௦ൌ ͸ͷǥͳͲͲሾܰȀ݉݉ଶሿ
߬௙ൌܨ௣
ܾή݈௣ௌ்஺ௌ൑ሺͲǤʹǥͲǤ͵ሻήߪ௖ሾܰȀ݉݉ଶሿ
݌ଶൌʹήܨ௣ଶ
݄ଶή݈௣ଶௌ்஺ௌൌ ʹǤͻ͸ͻሾܰȀ݉݉ଶሿ
݌଺ൌʹήܨ௣଺
݄଺ή݈௣଺ௌ்஺ௌൌ ͷ͵ǡͷͻ͸ሾܰȀ݉݉ଶሿ
߬௙ଶൌܨ௣ଶ
ܾଶή݈௣ଶௌ்஺ௌൌ ͲǤͺͶͺሾܰȀ݉݉ଶሿ
߬௙଺ൌܨ௣଺
ܾ଺ή݈௣଺ௌ்஺ௌൌ ͳͷǡͲ͹ͶሾܰȀ݉݉ଶሿ
unde : – b, h, l pSTAS vor avea dimensiunile corespunz ătoare diametrului d2, respectiv d6 ;
– σ c = 270 MPa, pentru E 355 (OL60).

Relațiile se verific ă.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 28/35 Pag.44

2.10.5 Alegerea rulmentului
Se vor alege rulmen ți radiali oscilan ți cu bile STAS 6846/1-80. Alegerea rulmen ților se va
face în func ție de diametrul d4 al arborelui și de solicitare. Solicitarea rulmen ților se deter mină
în funcție de forțele din ra murile benzii de transport, utilizând urm ătoarea schemă de în cărcare :

Figura 2.17 Schema de înc ărcare a rulmen ților

Reacțiunile din cele dou ă reaz eme sunt egale:
ܴ஺ൌܴ஻ൌሺܨ௜൅ܨௗሻ
ʹ
ܴ஺ൌܴ஻ൌ ͷʹͳ͸ǡ͸͵ͺሾܰሿ
Capacitatea dinamic ă a rulmenților se calculea ză cu rel ația:
ܥ஺ൌܥ஻ൌܴ஺ξܮయൌ ͹ͷͺͷǡͻ͵͵ሾܰሿ
ܮൌ͸Ͳή݊௧ήܮ௧
ͳͲ଺ൌ ͵ǡͲ͹ͷሾ݈݅݉Ǥݐ݋ݎሿ
unde: L – durabilitatea rulm enților;
nt – turația tobei, în [rot/min.];
Lt – durata de func ționare, în [ore], Lt = 10000 ore.
Din tabelul 2.20 se va alege un rulment cu o capacitate C>CA și cu diametrul interior egal
cu d4.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 29/35 Pag.45

Tabelul 2.20 Caracteristicile rulmen ților radial oscilan ți cu bile pe două rânduri

Aleg rulmen ți 2222 cu:
C = 95000 N
D = 200 N
B = 53 mm

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 30/35 Pag.46

2.11 Dimensionarea ansamblului tobei de întindere
Ansamblul tobei de întindere este prezentat in desenul TB 2010 LW– TI.
Ansamblul prezentat în desenul TB 2010 LW – TI seamănă cu ansa mblul tobei de ac ționare.
Diferențierea se face prin forma osiei, deoarece antrenarea acestei tobe s e face de c ătre
banda transportoare, ca urmare a frec ării. Osia se sprijină în acel ași tip de lag ăre, osia fiind
rotitoare. Pentru aceast ă variantă s e v o r păstra pentru elementele componente acelea și
dimensiuni ca la ansamblul tobei de ac ționare, cu excep ția osiei.

2.11.1 Dimensionarea arborelui
Arborele seaman ă cu arborele de antrenare cu diferen ța ca lipse ște capătului arborelui,
unde se face prindere cuplajului și la acest cap ăt există cele două găuri de fixare a rulmentului
prin intermediul șaibei de siguran ță.
d4 = 110 mm;
d5 = 115 mm;
d6 = 117 mm;
d7 = 115 mm ;
d8 = 122 mm.
2.11.2 Alegerea rulmenților
Rulmenții se vor alege în func ție de diametrul d 4 și de capacitatea dinamic ă
calculată în funcție de încărcare și de durabilitate, considerând durata de func ționare
Lh = 10000 ore. Se aleg rulm enți radiali cu bile având în vedere c ă încărcarea este pur
radială.

Reacțiunile din cele dou ă reaz eme sunt egale:
ܴ஺ൌܴ஻ൌሺܨ௜൅ܨௗሻ
ʹ
ܴ஺ൌܴ஻ൌ ͷʹͳ͸ǡ͸͵ͺሾܰሿ

Capacitatea dinamic ă a rulmenților se calculea ză cu rel ația:
ܥ஺ൌܥ஻ൌܴ஺ξܮయൌ ͹ͷͺͷǡͻ͵͵ሾܰሿ
ܮൌ͸Ͳή݊௧ήܮ௧
ͳͲ଺ൌ ͵ǡͲ͹ͷሾ݈݅݉Ǥݐ݋ݎሿ Facultatea de
Utilaj Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 31/35 Pag.47

unde: L – durabilitatea rulm enților;
nt – turația tobei, în [rot/min.];
Lt – durata de func ționare, în [ore], Lt = 10000 ore.
Din tabelul 2.25 se va alege un rulment cu o capacitate C>CA și cu diametrul interior egal
cu d4.
Tabelul 2.25 Rulmenți radiali cu bile. Caracteristici tehnice
Dimensiuni [mm] Capacitate de înc ărcare [N] Seria
d D B r dinamică [C] statică [C o] exec.normal ă
40 68 15 1,5 13200 9500 16008
80 18 2 34000 17000 16208
90 23 2,5 32000 22800 16308
110 27 3 50000 37500 16408
45 75 16 1,5 16600 12500 16009
85 19 2 26000 19000 16209
100 25 2,5 41500 30500 16309
120 29 3 60000 46500 16409
50 80 16 1,5 17000 13400 16010
90 20 2 27500 20000 16210
110 27 2,5 48000 36500 16310
130 31 3 68000 53000 16410
55 90 19 2 22000 17300 16011
100 21 2,5 34000 25500 16211
120 29 3 56000 42500 16311
140 33 3,5 78000 64000 16411
60 95 18 2 23200 18500 16012
110 22 2,5 37500 28500 16212
130 31 3 64000 49000 16312
150 35 3,5 85000 71000 16412
65 100 18 2 24000 20000 16013
120 23 2,5 44000 34500 16213
140 33 3 72000 57000 16313
160 37 3,5 93000 80000 16413
70
110 20 2 30000 25000 16014
125 24 2,5 48000 38000 16214
150 35 3,5 81500 64000 16314
180 42 4 112000 106000 16414
75 115 20 2 31000 26500 16015
130 25 2,5 52000 41500 16215
160 37 3,5 88000 73500 16315
190 45 4 120000 116000 16415
80 125 22 2 37500 32000 16016
140 26 3 57000 45000 16216
170 33 3,5 96500 81500 16316
200 48 4 129000 127000 16416
85 130 22 2 39000 34000 16017
150 28 3 65500 54000 16217
180 41 4 104000 91500 16317
210 52 5 137000 137000 16417
90 140 24 2,5 45500 40000 16018
170 30 3 75000 62000 16218
190 43 4 112000 100000 16318
225 54 5 153000 166000 16418
95 145 16 2,5 33000 32500 16019
145 24 3 47500 42500 16219
170 32 4 85000 71000 16319
200 45 5 120000 112000 16419
Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 32/35 Pag.48

Tabel 2.25 Continuare
Dimensiuni [mm] Capacitate de înc ărcare [N] Seria
d D B r dinamică [C] statică [C o] exec.normal ă
100 150 24 2,5 47500 42500 16020
180 34 3,5 96500 80000 16220
215 47 4 137000 134000 16320
105 160 26 57000 52000 16021
190 36 104000 91500 16221
225 49 143000 146000 16321
110 170 28 3 64000 58500 16022
200 38 3,5 114000 201000 16222
240 50 4 160000 170000 16322
120 180 28 3 67000 62000 16024
215 40 3,5 114000 201000 16224
260 55 4 163000 170000 16324
130 200 33 3 83000 80000 16026
230 40 4 122000 114000 16226
280 58 5 180000 196000 16326
140 210 33 3 86500 85000 16028
250 42 4 120000 125000 16228
300 62 5 200000 228000 16328
150 225 35 3,5 98000 98000 16030
270 45 4 137000 140000 16230
320 65 5 210000 255000 16320

Aleg rulment 16222
C = 114000 N D = 200 mm; B = 53 mm;

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 33/35 Pag.49

2.11.3 Dimensionarea tobei
Dimensiunile tobei prezentat ă în desenul TB 2010 LW – T se stabilesc pe baza
recomand ărilor ce vor fi prezentate în continuare.
Diametrul tobei Dt și lungimea tobei Lt au fost stabilite anterior la paragraful 2.2.
d6 – diametrul arborelui pe care se monteaz ă toba;
db – diametrul butucului,
db =(1,2…1,6 )d6 = 1.4·117=164 mm ;
lb – lungimea butucului,
lb = (1,4…2) d6 = 1.7·117=200 mm ;
gt – grosimea mantalei tobei,

gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750 …900 mm, gt = 15 pentru
Dt > 900 mm;
g – grosimea peretelui tobei,
g = (0,25… .0,3)lb = 0.25·175,5 = 50 mm ;
b și t2 se adopt ă în funcție de dia metrul d6 din tabelul 2.18.

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 34/35 Pag.50

2.12 Sistemul de întindere
Sistemul de întindere se monteaz ă la extre mitatea transportorului, în partea opus ă
acționării, în zona alim entării transportorului cu material. Pentru întinderea periodic ă a benzii
carcas a lagărului s e poate monta pe un cadru de ghidare și întinderea benzii se face cu ajutorul
unor tije filetate,desenu TB 2010 LW – TI.
Dispozitivul de întindere cu șurub din figur ă, constă dintr-o tobă de întindere al c ărei ax
se poate deplasa orizontal, paralel cu el însu și cu ajutorul unor tije filetate 2, montate în traversa
și carcasa lagărului, aceasta având posibilitatea de a se deplasa în lungul unor ghi daje. La
dispozitivul nostru, tijele file tate sunt montate pe carcasa la gărului și în cadrul, iar carcasa
lagărului se poate deplasa în lungul profilelor traversei.
Diametrul șurubului se calculeaz ă din condi ția de rezisten ță la tracțiune, considerând
că forța din șurub trebuie s ă respecte inegalitatea:
ܨ௦൒ܵ௜൅ܵௗൌ ͺͻͻ͸ǡͷ͵ͷሾܰሿ
ܨ௦ൌ ͳͲͲͲͲሾܰሿ
݀ଵ൒ඨͶή݇ήܨ ௦
ߨήߪ௔௧ൌ ͳ͸ǡ͸Ͳͻ݉݉
݀ଵൌ ʹͲ݉݉

unde : k=1,25…1,3;
σ at = 60…100 N/mm , pentru E 355 (OL60).

Facultatea de Utilaj
Tehnologic BREVIAR DE CALCUL
TB 2010 LW 35/35 Pag.51


Alămoreanu M., Nicolescu S., &RPDQ / ., Maúini de ridicat, vol  , (GLWXUD
Tehnică, Bucureúti 1996
Alămoreanu M., Album de desene úi elemente tipizate pentru ma úini de ridicat,
partea ۺntâi, ICB 1991 
Alămoreanu M., Tisea T., Ma úini de ridicat, vol II, Editura Tehnic ă, Bucureúti

&DLHWGHVDUFLQLSHQWUXSURLHFWHGH diplomă, UTCB 1998 
&DWDORJ85%
Constantinescu A., Pavel C., Compendiu de mecanic ă, Editura MATRIX ROM,
Bucureúti 2003
Dale C., Nitulescu Th., Precupetu P., Desen tehnic industrial pentru construc Ġii de
maúini, Editura Tehnic ă, Bucureúti, 1990
+HLQULFK6HJDOO0DVLQLGHULGLFDW ܈LGHWUDQVSRUWDWSHQWUXFRQVWUXF ܊LL܈i LQVWDOD܊LL
GHWUDQVSRUWFRQWLQXX,&% 
+HLQULFK6HJDOO Ma܈ini de ridicat ܈LGHWUDQVSRUWD t pentru construc ܊LL(GLWXUD
Didactică,
Ispas B., Constantinescu E., Mocanu ù., Rezisten Ġa materialelor, vol II, Editura
Tehnică, Bucureúti 1998
MuĠiu T.A., Studiul metalelor, Institutul de Cercetare úi Proiectare Aparataj
pentru Instala Ġii úi Utilaje pentru Construc Ġii, 1985
Nicolescu ù., Album de desene pentru ma úini de ridicat, partea D,,,DYRO,,
87&%
PrescripĠii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea úi
verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat úi dispozitivelor lor auxiliare R1 
87, Bucure úti
65(1 1:1995 Toleran Ġe generale pentru piese prelucrate prin a úchiere
67$6 82, Documenta Ġia Tehnică ۺn construc Ġia de maúini
Spivacovski A.O., Ma úini de ridicat úi transportat, Editura Tehnic ă, Bucureúti
6SLYDFRYVNL$2
ùtefănescu M., curs Ma úini de Ridicat, sem. I+II 
7=ODWHDQX2UJDQHGHPD ܈LQL9RO, 
7=ODWHDQX2UJDQHGHPD ܈LQL9RO,, 
VۺĠă I., Sârbu L., Nu Ġeanu T., Alexandru C., Ma úini de ridicat ۺn construc Ġii,
Editura Tehnic ă, Bucureúti 1989
Zevedei N., Tehnologia fabric ării úi reparării utilajului tehnologic 
87&%
)DFXOWDWHDGH8WLODM
7HKQRORJLF 75$16325725&8%$1'$
7%/: 3DJ
%,%/,2*5$),(
7%/:%